Sunteți pe pagina 1din 33

CAPITOLUL III

REFORMAREA PROPRIETATII - BAZA TRANSFORMARILOR ECONOMICE

3. 1. Principalele rezultate $i probleme actuale ale privatizarii

Procesele de privatizare i postprivatizare constituie actualmente principals


componenta ce determina esenta $i vectorul evolutiei relatiilor economice i so-
ciale in Republica Moldova, ele formeaza pilonul ce asigura tranzitia la econo-
mia de piata i miezul celorlalte reforme economice in desfaurare. Privatizarea
constituie pivotul i punctul initial al constituirii economiei de piata.
Procesul privatizarii m masa a proprietatii publice in R. M. contra bonuri
patrimoniale (B. P.) a demarat in 1994 parcurgand doar faza incipienta: primeje
licitatii, inclusiv experimental, privatizarea fondului locativ de stat. In 1994 au
fost emise sau modificate esential un set de acte privatizationale care, juridic au
deschis calea privatizarii in masa (reorganizarea Tntreprinderilor de stat i de
arenda in societati pe actiuni; instituirea licitatiilor republicane; crearea
companiilor fiduciare, de trast (CF) i a fondurilor de investitii (FI), etc.
In Programul de privatizare pentru anii 1993-1994 au fost incluse 1608 obiecte
de diverse tipuri, repartizate Tn patru liste: pentru privatizarea contra B.P.
(1550 obiecte); pentru a fi privatizate partial de catre lucratorii lor, contra B.P.,
in limita a 20% din valoarea lor (19 obiecte); propuse spre vanzare contra
mijloace baneti (37 obiecte); propuse in mod preferential spre vanzare contra
valuta liber convertibila (7 obiecte). Pe parcurs listele au fost modificate
partial.
In ansamblu, m anii 1993-1994 la licitatiile cu strigare (olandeze) au
fost privatizate 204 obiecte, iar la cele patru licitatii republicane cu subscriere
au fost cumparate actiuni contra . P., a 130 societati pe actiuni (S. A.) din 159
propuse cu un procent mediu de mscriere de 99,7%. La 12 licitatii cu strigare
au fost vandute 19 constructii nefinalizate i obiective in functiune din 72
propuse, pretaal total de vanzare (6072,6 mii lei) depaindu-l pe cel initial
(4089,6 mii lei) de 1,48 ori. La 13 licitatii cu strigare pentru vanzarea
obiectelor complexe contra B. P. au fost cumparate 91 din 93 propuse, pretul de
vanzare fiind de 7,9 ori mai mic decat suma initiala. Au mai fost privatizate
88509 apartamente (locuinte) de stat (7850 in 1993 i 80659 in 1994) din cele
circa 220 mii pasibile de privatizare la finele anului 1994. Vanzarea contra
mijloace bane?ti a numai 19 obiecte din cele 72 anuntate demonstreaza ca la
faza primului program de privatizare in republic! se resimtea insuficienta

78
vadita de capital autohton investibil in bunuri durabile.
Mersul anemic al privatizarii inceput la finele anului 1993 a demonstrat ca
numai licitatiile cu strigare de vanzare contra B. P. a cate 2-13 obiecte nu vor
putea asigura privatizare masiva i rapida. lnstituirea F. I. ?i C. F., a
licitatiilor republicane de privatizare prin subscriere, precum $i utilizarea
concomitenta a licitatiilor cu strigare au demonstrat capacitate mare,
accelerand tot procesul privatizational. Finalizarea privatizarii in masa, intr-un
termen relativ scurt (circa 18 luni), a fost posibila anume datorita utilizarii
ritmice a licitatiilor republicane.
Anumite actiuni preprivatizationale i privatizationale au fost intreprinse in
aceti ani i in sectorul agrar. Procesul de privatizare in agricultura a continuat
$i in urmatorii ani, dar nici pana in prezent nu e finalizat. Deoarece acest
proces constituie tema aparte, specifica, ampla $i complexa, limitele
prezentului compartiment permite s-o abordam doar tangential.
Pana la 01. 02. 1995 au fost privatizate 577 de intreprinderi mari, mijlocii
i mici, precum i 46,5% locuinte de stat. La privatizare au participat 800 mii
de cetateni ai R.M. , 47 F. I. i C. F.
Insa Programul n-a fost realizat integral din cauza intocmirii cu intarziere a
listelor cetatenilor cu drept de primire a B. P. i taraganarii evaluarii bunurilor
de stat care urmau sa fie privatizate.
Programul nu a fost indeplinit integral ?i din cauza distribuirii intarziate a
B. P. , caracterului incomplet al bazei normative, asigurarii tehnico-materiale
insuficiente a privatizarii, lipsei specialiti I O F calificati in domeniu, rezistentei
opuse de structurile de ramura ?i cele locale etc.
In procesul privatizarii au fost comise i greeli, cele mai grave fund:
a)estimarea inadecvata a valorii bunurilor supuse privatizarii contra BP i a
valorii BP eliberate cetatenilor; b) Intr-un ir de cazuri preturile initiale ale
obiectelor expuse la licitatii au fost nelntemeiat majorate; c) negligarea
antrenarii investitorilor straini in privatizarea contra numerar; d) lipsa
mecanismelor eficiente de excludere a cazurilor privatizarii ilicite i de
restituire a bunurilor expropriate.
Din aceste cauze guvernul a fost nevoit sa intocmeasca un nou Program de
privatizare pentru anii 1995-1996 in care: a) sa completeze lista obiectelor
privatizabile contra B. P. cu noi intreprinderi in scopul lichidarii disproportiei
dintre valoarea bunurilor supuse privatizarii contra B. P. $i valoarea B. P.
ramase neutilizate de cetateni; b) sa prevada un mecanism de antrenare a
investitorilor straini; c) sa acorde atentie deosebita actiunilor de

79
postprivatizare; d) sa finalizeze
In decursul anului 1995, formarea pietei hartiilor de valoare (PHV), etc.
Acest program, adoptat la 15. 03. 1995 ?i pus m aplicare la 05. 05. 1995, a
fost continuare a programului precedent, lansand proceduri principial noi de
privatizare, ajustate la conditiile economice, politice i sociale din acea
perioada.
In preambulul Programului, se mentioneaza, ca privatizarea in masa in
Republica Moldova a devenit un proces real i ireversibil, ritmurile privatizarii
crescand considerabil in a doua jumatate a anului 1994, ceea ce constituie
premisa majora pentru atingerea scopului strategic de restructurare a economiei
nationale. Rezultatele obtinute au fost conditionate in mare masura de
perfectionarea cadrului legislativ, de instruirea $i reciclarea personalului, de
aplicarea unui sistem modern de privatizare in masa, de increderea $i
sustinerea acordata de populatie. Programul prevedea realizarea urmatoarelor
obiective principale:
crearea unor conditii favorabile stabilizarii i restructurarii economiei
nationale;
extinderea paturii de proprietari $i cre$terea ponderii sectorului privat;
instituirea unui mecanism eficient de gestionare corporativa a noilor
agenti economici;
dezvoltarea pietei secundare pentru actiuni, a altor institutii ale economiei
de piata;
continuarea i finalizarea privatizarii .contra B. P.
Programul viza intr-o masura mai mare incurajarea economiei de piata priri politici
de\
cointeresare a angajatilor in privatizarea, restructurarea i transformarea
intreprinderilor in unitati competitive;
fmalizare a privatizarii contra B. P. i demarare a acesteia contra mijloace
bane$ti;
incurajare a participarii la privatizare a investitorilor locali ?i straini, in
special a celor care pot contribui la restructurarea intreprinderilor i la
dezvoltarea economiei republicii;
asanare a Intreprinderilor prin folosirea unei parti din mijloacele obtinute
din privatizare conform unor programe individuale de privatizare;
organizare a unor concursuri transparente pentru atragerea competitiva a
investitorilor locali i straini;
includere in procesul privatizarii a terenurilor aferente obiectelor

80
privatizate deja i pasibile de privatizare, precum i a terenurilor din
Intovarairile pomicole;
sustinerea gestionarii corporative i asigurarea drepturilor proprietarilor
in peroada postprivatizationala, coordonarea asistentei acordate intreprinderilor
privatizate in restructurarea lor.
Initial programul prevedea privatizarea integrala sau partiala contra B. P. i
contra mijloace baneti a 1549 obiecte, dar, In rezultatul demonopolizarii
(divizarii sau separarii), numarul intreprinderilor privaiizabile a crescut la
2052. Efectiv, au fost privatizate 1570 obiecte (76,5%). Obiectele destinate
privatizarii au fost incluse in 4 anexe.
Anexa nr. 1. Din 1306 obiecte supuse privatizarii integral contra B. P. , 375
au fost privatizate la licitatiile cu subscriere la actiuni, 434 la licitatiile cu
strigare, 14 prin abonarea colectivului la cota patrimoniului de stat destinata
privatizarii, 355 prin concursuri publice. La concursuri au fost expuse
farmaciile, magazinele Optica, depozitele farmaceutice, morile, alte obiecte
din comert i deservirea sociala. Privatizarea farmaciilor ?i-magazinelor
Optica a avut loc cu acordarea anumitor prioritati legale asociatiilor de
cetateni formate din persoane cu studii speciale in domeniu.
Anexa nr. 2. Din 190 de intreprinderi destinate privatizarii contra mijloace
bane$ti, la 61 licitatii cu strigare au fost expuse 184, fund vandute 82 (45%)
i obtinandu-se 24,3 mln lei.
In Anexa nr. 3 (Lista nr. 3a) au fost incluse 41 societati pe actiuni pentru
vanzare, cu un pachet unic sau In pachete divizate pana la 60% din actiunile
lor, investitorilor strategici (locali sau straini). Conform Programului, 40% din
actiunile acestor S. A. au fost privatizate de catre colectivele de munca prin
abonare inchisa, i de catre cetateni la licitatiile republicane cu subscriere la
actiuni.
In pofida eforturilor depuse, la cele doua concursuri de vanzare a pachetelor
de actiuni ale statului (60%) din 8 S. A., investitorii strategici nu au procurat
nici unul. Cauzele principale: absenta mijloacelor financiare ?i a institutiilor
necesare, neatractivitatea obiectivelorpropuse, climatul investitional incert etc.
Lista nr. 3b includea 59 intreprinderi cu caracter de unicat, care urmau a fi
privatizate conform proiectelor individuale. Astfel, au fost realizate proiectele
de privatizare a A.-K P. Viorica, Concernului de Stat Moldova-Gaz,
Asociatiei de Stat de Productie pentru Combustibil $i a cotelor statului din trei
banci comerciale (Agroindbanc, Banca Sociala, Eximbanc).
Listele nr. 3c, 3d fi 3e contineau 357 obiecte destinate privatizarii partiale. S-

81
au privatizat pana la 40% din patrimoniul unui numar de 37 de obiecte din lista
3c, 70% din patrimoniul celor 98 de Intreprinderi din lista nr. 3d $i 20% din
patrimoniul celor 6 intreprinderi din Lista nr. 3e. Adica, au fost privatizate
pachete de actiuni ale 341 de intreprinderi din 357 preconizate (sau 95,5%).
Restul actiunilor pana la 60% din lista nr. 3c, 30% din lista nr. 3d i 80% din
lista nr. 3e au ramas la acel moment proprietate de stat.
Anexa nr. 4 prevedea privatizarea contra mijloace baneti a 99 constructii
nefinalizate. Au fost vandute 25 din cele 42 expuse la licitatii, obtinandu-se 2,3
mln lei.
0 parte din actiunile expuse la licitatiile republicane nu a fost procurata,
deoarece circa 10% din B. P. nu au fost investite, iar unele intreprinderi nu au
prezentat interes pentru cumparatori. In consecinta, au ramas nevandute 110,6
mln actiuni cu valoare nominala de 510 mln lei. Au ramas neprivatizate i
146 de intreprinderi sau 6,1% din cele destinate privatizarii contra B.P.
Legile despre bugetul de stat din anii 1995 i 1996 prevedeau sa se obtina
din privatizarea contra mijloace baneti, respectiv, 100 i 85 mln lei. Efectiv s-
a obtinut, respectiv, 22 $i 64 mln lei (sau 22% i 75%).
Drept surse ale acestor venituri a servit vanzarea a: 82 de complexe
patrimoniale unice (C.P.U.) din cele 190 expuse (24,3 mln lei); 25 constructii
nefinalizate din cele 42 expuse (2,3 mln lei); 19 incaperi nelocuibile arendate
(1,9 mln lei); activelor intreprinderilor insolvabile supuse lichidarii, incluse In
Program (3,5 mln lei); 16,5 mii de loturi dinintovarairile pomicole dinnumarul
lor total de 115385 (14,3%) (8,4 mln lei).
De asemenea a fost confirmata valoarea patrimoniului statului in 4 band
comerciale i vanzarea acestuia in 3 din ele (19,7 mln lei).
Celelalte 50,2 mln lei au fost obtinute din vanzarea pachetelor de actiuni ale
41 S.A., privatizarii spatiului locativ i a unor obiecte conform proiectelor in -
dividuate.
Au fost privatizate 115894 locuinte de stat (90046 in 1995 i 25848 in
1996) sau aproape 47% din totalul lor de circa 247000. Catre 1.01. 1997 erau
privatizate 204 mii locuinte sau 83% din fondul locuintelor de stat de atunci.
Astfel a fost creata masa critica de locuinte private pentru lansarea pietei
bunurilor imobiliare. Gratuit fusese privatizate 106,8 mii locuinte (52,3%),
contra mijloace bane^ti 13,7 mii (6,7%) i contra B. P. 83,5 mii (41,0%). La
acel moment peste 816 mii de cetateni devenisera proprietari ai apartamentelor.
In 1996 au fost inregistrate primele 80 de Asociatii de proprietari de
locuinte privatizate, fapt ce marcheaza inceputul etapei post-privatizare in acest

82
domeniu. Eficienta activitatii de proprietar a acestor asociatii, consideram, va
create incepand cu aplicarea Legii condominiului in fondul locativ, care a intrat
in vigoare din 19 octombrie 2000.
In pofida eforturilor depuse, privatizarea contra mijloace bane$ti, in cadrul
Programului 1995-1996, a decurs anevoios. Cauzele principale: solvabilitatea
mica a populatiei ?i a agentilor economici, preUil initial exagerat de mare al
obiectelor, starea economico-financiara deplorabila a obiectelor destinate

83
privatizarii, inclusiv datoriile lor enorme, etc.
Oricum, privatizarea In masa a fost finalizata In termene restranse i In
conditii de transparenta, atingand obiectivele sale principale:
din 3,5 mln de titluri ale B. P., 3,1 mln au participat la privatizare. Lor li
s-a transmis un patrimoniu de stat In valoare de 2,7 mlrd lei (la preturile de la
1.01.1994);
au fost organizate 15 licitatii republicane cu subscriere la actiuni, 98
licitatii cu strigare i 11 concursuri publice, fund privatizate integral sau
partial 2235 Intreprinderi contra B.P., 82 intreprinderi i 25 constructii
nefinalizate contra mijloace bane$ti;
in paralel a demarat privatizarea contra mijloace baneti, ceea ce a adus
In buget, In 1995-1996, 86 mln lei, plus 2,6 mln lei in 1996 sub forma de
impozit pe imobil In urma privatizarii locuintelor;
au fost privatizate 74% din totalul Intreprinderilor, inclusiv 93% din
Intreprinderile de prelucrare a materiei prime agricole, 82% din industria
uoara, 95% din comert i deservirea sociala; 985,7 mii cetateni au primit
titluri de confirmare a dreptului de proprietate asupra cotei echivalente de teren
agricol (1954,0 mii ha), dintre care 69,5 mii cetateni au obtinut cotele de teren
in natura. In calitate de loturi de pe langa casa au fost distribuite 344,2 mii ha;
sectorul privat In economie a devenit preponderent: 60% din productia
industrials, 70% din comertul In detail i deservirea sociala, 44% din volumul
lucrarilor in constructii i transport.
De?i legalitatea privatizarii s-a aflat sub tin control permanent, totui s-au
comis serie de erori, incorectitudini la aprecierea valorii patrimoniului de stat
i includerea lui in capitalul statutar, la calcularea produsului de arenda, la
participarea persoanelor la subscrierea Inchisa. Unele F. I. $i C. F. au Incalcat
legislatia, au avut loc multiple cazuri de privatizare ilicita $. a.
Totalurile privatizarii in masa, masurile de perfectionare a procesului au
fost indicate, in particular, In Hotararea Guvemului Republicii Moldova nr. 305
din 10 iunie 1996 Privind totalurile privatizarii contra bonuri patrimoniale i
sarcinile etapei postprivatizationale i Hotararea Parlamentului Republicii
Moldova nr. 1104-XIII din 19 februarie 1997 Privind rezultatele realizarii
Programului de stat de privatizare pentru anii 1995-1996.
In primul document s-a constatat ca privatizarea in masa s-a efectuat in
termene restranse i In conditiile stabilite de legislatie, realizandu-?i sarcinile
primordiale: cre^terea ponderii sectorului privat in economie, formarea paturii
de proprietari (actionari), asigurarea egalitatii in drepturi a cetatenilor in cadrul

84
privatizarii contra . P. S-au creat premise pentru dezvoltarea pietei hartiilor de
valoare i a celei imobiliare, restructurarea intreprinderilor privatizate i
constituirea mecanismelor de administrare corporativa. Un rol important in
procesul de privatizare au avut F.I.P. i C.F., prin intermediul carora au fost
investite 65% din B.P. distribuite $i s-a privatizat patrimoniu in valoare de
1,214 mlrd. lei.
Procesul de privatizare a derulat, totui, cu anumite dificultati. Completarea
titlurilor de proprietate i reorganizarea intreprinderilor in S.A. , s-a tergiversat
prea mult, privatizarea intreprinderilor mici a inceput cu intarziere, iar parte
din actiunile scoase la licitatiile republicane au ramas nevandute. Anumite
incalcari ale legislatiei au comis F.I.P. $i C.F.
Dupa privatizarea In masa sarcini prioritare devin restructurarea
Intreprinderilor privatizate i dezvoltarea pietei de valori i a celei imobiliare,
privatizarea obiectelor conform unor proiecte individuale, atragerea
investitorilor strategici $i instituirea proprietatii municipale.
In vederea realizarii acestor sarcini In Hotarare sunt stipulate actiuni
concrete organizatorice i de alte genuri, dintre care am mentiona: pregatirea
pentru vanzare a terenurilor aferente; privatizarea obiectelor din fondul
imobiliar nelocuibil, arendate pana la 1.01.1995; perfectionarea mecanismelor
de privatizare contra numerar, de atragere a investitorilor strategici la
privatizarea i restructurarea intreprinderilor i de dezvoltare a pietei de valori
i a celei imobiliare; crearea sistemului de evidenta, micare, utilizare a
patrimoniului de stat i de transmitere a lui in proprietate municipals;
legalizarea celei de a doua emisii de actiuni de catre F.I.P; desemnarea
registratorilor independent i numirea reprezentantilor i mandatanlor statului
in societatile economice; aprobarea de catre Guvern a modului de dispunere i
(sau) comercializare a actiunilor intreprinderilor nesubscrise in cadrul
licitatiilor contra B. P.; acordarea de ajutor Intreprinderilor privatizate la
adoptarea programelor de activitate, proiectelor de restructurare i de atragere
a investitiilor, etc.
In al doilea document - hotararea Parlamentului, In particular, se mentioneaza
ca Programul de privatizare pentru anii 1995-1996 nu a fost indeplinit integral,
iar in procesul realizarii lui s-au comis erori i incalcari ale legislatiei: 146 de
Intreprinderi nu au fost privatizate; produsul de arenda , in majoritatea
cazurilor, a fost supraevaluat; valoarea caminelor i a altor obiecte de menire
sociala a fost inclusa nefondat in capitalul social al unor intreprinderi
privatizate; privatizarea contra mijloace baneti s-a e'fectuat sub nivelul
preconizat; vanzarea incaperilor arendate din fondul de imobile nelocuibile a

84

Inceput cu intarziere, iar cea a terenurilor aferente obiectelor privatizate


practic nici nu a Inceput; modul dispunerii de actiunile statului cu valoarea de
510 mln. lei, nesolicitate contra B. P., nu a fost definitivat; investitorii
strategici practic nu au fost atrai In procesul de privatizare; Incheierea emisiei
a doua de actiuni a F.I.P. i eliberarea extraselor din registrele actionarilor au
fost taraganate; unele F.I.P. i C.F. au comis incalcari In procesul de
participare la privatizare.
In scopul sumarii lacunelor mentionate Parlamentul a desemnat anumite
solutii i sarcini: stabilirea unor mecanisme de decizie privind actiunile
nesolicitate ale statului contra B.P., inclusiv vanzarea lor preponderenta la
Bursa de Valori a Moldovei (BVM); luarea masurilor de rigoare pentru
depistarea ?i cercetarea cazurilor de privatizare ilicita, pentru restituirea catre
stat a bunurilor insu$ite In acest mod i pentru tragerea la raspundere a
persoanelor vinovate, etc.
Din cele expuse s-ar putea formula, suplimentar, anumite invataminte i
concluzii de prima importanta.
Finalizarea privatizarii in masa a contribuit considerabil la atingerea
scopului strategic al reformei economice i sociale in republica: modificarea
radicala a relatiilor de proprietate i a structurii economiei nationale cu
participarea nemijlocita a majoritatii populatiei prin intermediul unor
mecansme transparente i accesibile.
Privatizarea s-a efectuat avand ca principiu prioritar protectia sociala a
populatiei, principiu inadmisibil a fi neglijat In cazul Republicii Moldova.
Forma preponderenta oiganizatorico-juridica a agentilor economici din tara
a devenit S. A., care favorizeaza implementarea managementului performant i
a unui mecanism mai eficient de gestionare corporativa a noilor agenti
economici.
In procesul privatizarii In masa s-a format infrastructura pietei capitalului
(Bursa de Valori a Moldovei (BVM), F. I. P. i C. F., registratori independenti)
i s-a modificat esential structura ei. Pe langa segmentul imprumuturilor

86
bancare, existent anterior, pe aceasta piata s-a format i segmentul hartiilor de
valoare (76,3%), mai mult de 90% din care le constituiau actiunile obiectelor
privatizate.
In consecinta, s-au creat conditii pentru trecerea la actiunile
postprivatizationale: asanarea financiara a intreprinderilor, implementarea
marketingului i managementului performante, a evidentei contabile i analizei
financiare modeme, a noilor structuri de productie orientate spre consumator.
Din motive subiective i obiective, au fost comise destule lacune, gre?eli i
incalcari ale legislatiei, unele din ele serioase. Insa caracterul lor nu a fost de
ordin strategic i nu pot pune la mdoiala legalitatea In ansamblu a privatizarii
i nu pot servi ca motiv pentru revizuirea radicala a procesului.
Altceva e ca realizarea Programului de privatizare a decurs in conditii com -
plicate i a generat serie de probleme, dintre care le-am mentiona pe
urmatoarele:
penuria de mijloace financiare nu a permis efectuarea studiilor de
marketing i promovare, necesare pentru atragerea investitorilor strategici;
contrapunerea intereselor a stopat demararea vanzarii terenurilor aferente
intreprinderilor privatizate;
majorarea nejustificata a valorii produsului de arenda;
tentativa de a solutiona sarcina tactica curenta, completarea bugetului -
folosind obtinute din privatizare (dilema buget-investitii) contravine
intereselor strategice: atragerea investitiilor, restructurarea intreprinderilor i
relansarea pe aceasta baza a economiei nationale, etc.
Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 a fost adoptata la
25.06.1997 $i a intrat in vigoare la 11.09.1997.
Scopurile principale ale Programului sunt: finalizarea privatizarii
patrimoniului public, in principiu, priori tar contra mijloace baneti;
restructurarea intreprinderilor privatizate; redresarea economiei $i
inbunatatirea conditiilor de trai ale populatiei; modificarea rolului statului in
corespundere cu cerintele economiei de piata; reducerea cheltuielilor statului
pentru gestionarea economiei $i incetarea treptata a subventionarii
intreprinderilor nerentabile.
Programul i$i propunea urmatoarele obiective:
privatizarea unor noi categorii de bunuri;
deschiderea domeniilor de infrastructura spre competitia de piata, crearea
cadrului legislativ i institutional pentru ca statul sa-i exercite in aceste
domenii functiile sale reglatoare;
atragerea $i incurajarea participarii investitorilor strategici la privatizarea
?i restructurarea intreprinderilor;
atragerea cetatenilor Republicii Moldova la privatizare pin oferte publice,
inclusiv prin vanzarea de actiuni la BVM cu antrenarea brokerilor (dealerilor);
utilizarea metodelor de marketing bazate pe concurenta, transparenta,
informarea larga a investitorilor potentiali ?i a publicului privind obiectele i
rezultatele privatizarii;
folosirea mecanismelor de restructurare i sustinere financiara a
intreprinderilor privatizate in vederea accelerarii redresarii acestora;
dezvoltarea pietei de capital prin vanzarea de actiuni ale statului la BVM;
dezvoltarea pietei imobiliare - cladiri, constructii $i terenuri;
dezvoltarea cadrului legislativ $i institutional pentru apararea drepturilor
i intereselor legitime ale noilor proprietari;

86

perfectionarea sistemului de administrare a patrimoniului public;


vanzarea actiunilor nesolicitate anterior contra B. P.
Particularitatile privatizarii in cadrul Programului erau definite conceptual prin:
trecerea de la privatizarea in masa contra B. P. la privatizarea contra
mijloace baneti, alte modalitati i mecanisme;
aplicarea unor noi modalitati i forme de privatizare (oferte publice,
negocieri directe, concursuri investitionale i comerciale, licitatii prin gajare,
etc.);
antrenarea unor firme cu experienta in elaborarea proiectelor complexe de
privatizare i restructurizare a intreprinderilor, capabile sa atraga investitorii
strategici, etc.
Programul pentru anii 1997-1998 prevedea privatizarea a 712 obiecte (efectiv
au fost privatizate 160 de obiecte 22%), care au fost incluse in 3 anexe-Liste:
In anexa nr. 1 Lista Intreprinderilor ce se privatizeaza conform unor proiecte
tip au fost incluse 554 Intreprinderi de stat i S.A., dintre care au fost
privatizate 148 de obiecte (27%);
In anexa nr. 2 Lista intreprinderilor care se privatizeaza pe baza unor proiecte
individuale aprobate de Parlament au fost incluse 28 intreprinderi de stat i

88
S.A., dintre care au fost privatizate 2 obiecte (7%);
In anexa nr. 3 Lista obiectelor nefinalizate supuse privatizarii cuprindea 130
constructii nefinalizate, dintre care au fost privatizate 10 (8%).
In 1997-1998 la BVM au fost expuse de multiple ori actiunile statului din
797 S.A., dintre care au fost vandute actiuni din 306 S. A. in valoare de 7,6 mln
lei, pretul mediu de piata constituind 36,3% fata de pretul mediu nominal.
In total au fost organizate 245 licitatii cu strigare i 128 licitatii cu
reducere, la care au fost expuse in total 2202 obiecte, multe din ele de multiple
ori. Au fost privatizate 238 obiecte In suma de 52,41 mln lei.
Pentru constructiile nefinalizate au fost organizate 35 de licitatii, expuse
167 de obiecte (unele de mai multe ori), vandute 10 obiecte la un pret de 1,062
mln lei.
Au fost privatizate 541 obiecte arendate la un pret de 61,82 mln lei.
In 1997-1998 au fost privatizate 22100 apartamente, obtinandu-se 5,161 mln
lei. De la inceputul procesului de privatizare pana la 31.01.1998 au fost
privatizate 225600 locuinte sau 89,4% i varsate In bugetele locale 15,9 mln lei.
La 17 concursuri investitionale $i comerciale au fost expuse 100 obiecte. S-
au vandut actiunile statului in 16 intreprinderi i un complex patrimonial unic
in suma totala de peste 47,7 mln lei. In 1998 obligatiunile investitionale din
partea cumparatorilor au constituit 79,0 mln lei R.M., 53,2 mln dolari SUA i
82,0 mln marci germane, investitiile efective constituind, respectiv, 5,03
(6,4%), 4,311 (8,1%) ?i 1,269 (4,5%) milioane.
In 1997-1998 majoritatea intreprinderilor privatizate i-au procurat 718
terenuri aferente cu suprafata totala de 122 ha la un cost de 16,88 mln lei.
De asemenea au fost cumparate 33,2 mii loturi pomicole.
In ansamblu, In rezultatul privatizarii in 1997 au fost obtinute 77 mln lei, in
1998 - 121 mln lei, ceea ce constituie, respectiv, 88,4% i 99,2%, in raport cu
sumele prevazute de bugetele de stat pentru anii respectivi.
in temeiul art. 76 al Legii cu privire la programul de privatizare pentru anii
1997-1998, Guvemul, prin hotararea sa nr. 343 din 31.03.1998, a aprobat
Regulamentul Fondului pentru pregatirea de privatizare i privatizarea
patrimoniului public. Fondul a fost creat din contul unei cote de pana la 10%
din mijloacele baneti obtinute din vanzarea acestui patrimoniu i a contribuit
la inviorarea procesului de privatizare.
Estimarea realizarii Programului de privatizare pentru anii 1997-1998 a primei etape a
privatizarii cu preponderenta contra mijloace bane$ti permite sa tragem anumite concluzii
de ordin general.
Privatizarea in cadrul Programului mentionat a contribuit la perfectionarea
relatiilor de proprietate i structurii economiei nationale. Mecanismele
transparente i accesibile pentru potential cumparatori au stimulat, intr-o
anumita masura, privatizarea.
Din cauza ca Programul a demarat cu intarziere de peste 8 luni, iar
situatia economica in republica era dificila i nefavorabila, precum i din cauza
altori factori de ordin obiectiv sau subiectiv, Programul nu i-a realizat pe
deplin scopul sau principal, in primul rand, nu a fost finalizata privatizarea
patrimoniului public, prioritar contra mijloace bane$ti.
in 1998 a inceput atragerea investitorilor straini in privatizarea
intreprinderilor ?i a pachetelor de actiuni ale statului in intreprinderile de
importanta majora pentru economia tarii. Au fost adoptate un ir de acte
normative i intreprinse anumite actiuni in scopul efectuarii privatizarii in
sectorul energetic, telecomunicatiilor, in ramura tutunaritului, insa, in scurt
timp multe din aceste acte erau modificate sau abrogate, impunandu-se
elaborarea i aprobarea unor noi documente respective, lucru ce s-a produs in
urmatorii doi ani 1999-2000.
Privatizarea contra mijloace baneti a creat conditii favorabile pentru
activitatile postprivatizationale.
Au fost create conditiile necesare pentru demararea privatizarii in masa a
umtatilor agricole, improprietaririi reale a cetatenilor de la sate cu pamant ?i
cota-valorica, inclusiv in cadrul programului Pamant, pentru formarea
gospodariilor tarane?ti i a altor categorii de agenti economici noi la sate.
Realizarea Programului de privatizare a decurs in condi(ii complicate, lucru ce a franat
acest proces:
instabilitatea politica, a cadrului legislativ $i normativ pentru
reglementarea activitatilor economice a diminuat cu mult afluxul potential i
efectiv de investitii straine in economia republicii, inclusiv in procesul de
privatizare;
situatia economico-financiara dificila a multor obiecte pasibile de
privatizare, datoriile lor enorrne au continuat sa faca aceste obiecte neatractive
pentru investitori;
a continuat sa existe dilema nesolutionata definitiv buget-investitii;
comercializarea, conform legii, de catre Inspectorate Fiscal a
patrimoniului sechestrat, majorand oferta in raport cu cererea, a scazut interesul
fata de obiectele expuse la privatizare i a micorat pretul acestora;
piata rudimentara de capital autohton a impus crearea unui climat

90
investitional favorabil atragerii investitorilor straini, indeosebi al acelor strate -
gici, in procesul de privatizare. Valoarea nereevaluata a patrimoniului ce a fost
inclus in Program avea acoperire cu mijloace financiare autohtone disponibi-.
le doar de 25%.
Programul de privatizare pentru anii 1999-2000prezinta prin sine cafond varianta
completata i modificata a Programului de privatizare pentru anii 1997-1998.
Scopul Programului, obiectivele principale, particularitatile ?i modalitatile
privatizarii au ramas aceleai ca $i in Programul de privatizare anterior.
Principalele modificari vizeaza modalitatile de privatizare la pret simbolic de
un leu, a intreprinderilor ce nu functioneaza i a constructiilor nefinalizate, a
garajelor, a cotei statului din sistemul cooperatiei de consum, a patrimoniului
statului din bancile comerciale, a terenurilor aferente, a pachetului de control
mai mic de 25% de actiuni ce apartin statului.
Programul de privatizare pentru anii 1999-2000 prevedea spre vanzare 1041 obiecte,
care au fost incluse in 3 anexe, din care s-au cumparat 688 obiecte (66%).
In anexa nr. 1 Lista Intreprinderilor care se privatizeaza conform unor
proiecte tip au fost incluse 822 intreprinderi din care au fost privatizate 681
intreprinderi de stat i S. A. (83%).
In anexa nr. 2 Lista Intreprinderilor care se privatizeaza pe baza unor proiecte
individuale aprobate de Parlament au fost incluse 39 obiecte i privatizate doar
4 (10%): 3 In 1999 $i un obiect in 2000.
In anexa nr. 3 Lista obiectelor nefinalizate supuse privatizarii au fost inclu se
180 constructii nefinalizate, dintre care au fost privatizate 3, inclusiv un obiect
la pret simbolic in anul 2000.
La cele 5 concursuri organizate pentru vinderea celor 181 obiecte la pret
simbolic, a fost vanduta doar constructie nefinalizata.
Ritmurile relativ lente ale privatizarii au fost cauzate de mai multi factori:
situatia politica i economica nefavorabila investitiilor locale i straine;
insuficienta de mijloace fmanciare la cumparatorii locali; surplusul ofertei fata
de cerere pe pietile de valori mobiliare i imobiliare; mrautatirea situatiei
economice la intreprinderile supuse privatizarii.
In cadrul programului, la 318 licitatii cu strigare, au fost expuse 2233 de
complexe patrimoniale unice (obiecte mici i mijlocii cu precadere din sfera
comertului i deservirii sociale), fiind vandute 130 de obiecte (5,8% din cele
expuse) la un pret total de 22,02 mln lei.
Au fost vandute 3 din cele 180 de constructii nefinalizate la un pret total de
1,395 mln lei, inclusiv un obiect in anul 2000 la pret simbolic de 1 leu.
A continuat comercializarea actiunilor statului care nu au fost vandute
contra B.R Pana la finele anului 2000, prin intermediul BVM, au fost
organizate 52 licitatii, la care au fost expuse actiunile statului din 1182 S.A.,
fiind vandute 250 de pachete de actiuni (21%) in suma de 58,02 mln lei. Aceste
rezultate modeste au fost cauzate de neatractivitatea obiectelor expuse i
lichiditatea redusa a actiunilor statului din aceste S. A.
In anii 1999-2000 au fost selectate 149 obiecte pentru a fi expuse la
concursurile intemationale i comerciale ca forma dintre cele mai adecvate i
rezultative la faza curenta a privatizarii.
In cadrul Programului de privatizare pentru anii 1999-2000 au fost
organizate 45 concursuri investitionale, 25 concursuri comerciale $i 4 negocieri
directe. In 2000 prin aceasta modalitate au fost expuse 281 obiecte, dintre care
s-au vandut 68 obiecte (24%), obtinandu-se 424,7 mln lei i asigurandu-se
obligatiuni investitionale in suma de 600 mln lei.
In 1999 volumul investitiilor preconizate se cifra la 49,31 mln lei mold.,
12,186 mln dolari SUA i 0,5 mln marci germane investitiile efective
constituind, respectiv, 55,746 (113%), 3,874 (32%) i 2,253 (4,5 ori) milioane.
Calculele arata ca obligatiunile investitionale se onoreaza neuniform, dar
modalitatea ca atare are perspective Incurajatoare.
DP monitorizeaza permanent indeplinirea obligatiunilor, conform
contractelor incheiate, inclusiv prin comisia sa speciala.
Plata pentru obiecte se efectueaza in intregime sau in rate. Aproape toti
cumparatorii (94%) $i-au asumat obligatiunea de a stinge datoriile creditoare
ale intreprinderilor respective, de a efectua investitii considerabile.

90
Din 73 intreprinderi privatizate prin intermediul concursurilor investitionale
?i negocierilordirecte, in 1998-1999 au fost preeonizate obligatiuni
investitionale la 24 Intreprinderi, pentru celelalte Incepand cu anul 2000.
Au fost elaborate i aprobate de Parlament proiectele individuale de
privatizare pentru 12 intreprinderi din industria tutunului $i vinificatiei. A fost
elaborat i prezentat Guvemului proiectul individual de privatizare a actiunilor
statului in S.A. Moldovagaz.
In baza proiectelor individuale au fost privatizate pachete de actiuni ale
statului in urmatoarele S.A.: Votkinskii vinzavod (Federatia Rusa), Tirex-
Petrol, RED Chisinau, RED Centru, $i RED Sud. Apropo, ultimele trei au adus
in buget un venit de 264,5 mln lei.
Concursurile investitionale pentru privatizarea societatilor economice CET-
1, CET-2, CET-Nord i a S. A. Termocom au fost declarate nule din lipsa
ofertelor.
Pentru asigurarea privatizarii patrimoniului public la pret simbolic Guvernul
a aprobat Regulamentul respectiv (HG nr. 865 din 21.09.1999), iar prin
hotararea nr. 171 din 24.02.2000 a aprobat lista de 59 de obiecte (5 S.A.
falimentare ?i 54 constructii nefinalizate), ce urmeaza sa fie privatizate la pret
simbolic.
In cadrul Programului de privatizare 1999-2000 au fost vandute 787 de
Incaperi ale fondului nelocuibil date In arenda, In suma totala de 61,4 mln lei.
Au fost privatizate 10800 de apartamente, obtinandu-se 12,55 mln lei. conform
anexei nr. 2 a Programului. Insa la finele anului 2000 erau inregistrate doar 549
de Asociatii de proprietari ai locuintelor privatizate.
Privatizarea a 1668 de terenuri aferente intreprinderilor privatizate, supuse
privatizarii sau private, cu suprafata totala de 829 ha, a generat 36,6 mln lei
venit. Insa ritmul privatizarii terenurilor aferente este nesatisfacator.
Plata pentru Incaperi, utilaje i alte fonduri fixe din patrimoniul public, date
In arenda, s-a cifrat, sumar In doi ani, la 71,4 mln lei.
Catre finele anului 2000 a expirat termenul realizarii Programului National
Pamant", in cadrul caruia primariile $i intreprinderile au distribuit in natura pamant i
partea activa a patrimoniului gospodariilor. Liderii asociatii lor gospodariilor
taraneti au inregistrat 3844 intreprinderi agricole private, iar numarul
gospodariilor taraneti inregistrate a constituit 202000. Au primit documentele
de autentificare a proprietatii private asupra cotelor de pamant 503 mii persoane
(80% din numarul celor ce au depus cereri), suprafata terenurilor atribuite a
constituit circa 702 mii ha. De la inceputul procesului de privatizare, peste 449
mii persoane, posesori de titluri de detinator de teren, au transmis In folosinta
altor persoane fizice i juridice circa 741 mii ha.
Politica (pozitia) strategica ezitanta a Moldovei privind fabricile de vin de
peste hotare, precum i anumite imprejurari obiective, au condus la faptul ca
majoritatea acestora sunt In proces de izolare sau falimentare din cauza
93
datoriilor fata de buget $i fondurile statale. Majoritatea fabricilorde vin din
Federatia Rusa au fost expuse spre vanzare, conform proiectelor individuale, de
multiple ori, insa din 10 intreprinderi au fost vandute doar 3.
Modalitatile de privatizare a acestor Intreprinderi, conform proiectelor in -
dividuale respective, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, sunt In mare
parte similare, dar exista i particularitati, in functie de caz. Ca regula, aceste
fabrici sunt S.A. cu 100% capital al Republicii Moldova. Fondator i actionar al
S.A. este Republica Moldova (unic fondator i actionar) sau R.M. i
administratia regiunii ruse respective. parte din actiuni sunt transmise
regiunii respective in contul achitarii datoriei S.A. alta parte din actiuni
ramane proprietatea Republicii Moldova reprezentata de DP, actiuni ce sunt
propuse pentru concurs investitional sau comercial, cu participarea doar a
intreprinderilor vini- cole ale Republicii Moldova. Aceasta conditie este frana
principala In privatizarea fabricilor de vinificatie. Propunerile inaintate de DP,
ca la procurarea actiunilor statului din aceste S. A. sa participe toti doritorii,
inclusiv agentii economici din Rusia, pana in prezent nu au fost adoptate de
Parlament.
In scopul deblocarii procesului de recunoatere a drepturilor de proprietate
a R.M. asupra patrimoniului sau amplasat pe teritoriul Ukrainei, prin negocieri
cu partea ukraineana a fost elaborat un Protocol interguvemamental special
pentru modificarea Acordului respectiv din 11.08.1994 In aceasta problema.
Acest protocol a fost ratificat de catre Parlamentul R.M. prin hotararea nr. 434-
XIV din 10.06.1999. Problema patrimoniului R.M. amplasat pe teritoriul
Ukrainei a fost solutionata sub aspect juridic prin incheierea unui acord
bilateral special in vara anului 2001.
Realizarea Programului de privatizare pentru anii 1999-2000, ca fi in cazul
Programelor anterioare, a decurs in conditii complicate, a generat $i a depistat un fir de
probleme ce aufranat acest proces. Cele maifrecvente pmbleme aufost urmatoarele:
Tergiversarea sau stoparea prezentarii de catre intreprinderi a
documentelor pentru privatizare, sustinerea acestor actiuni din partea unor
ministere de ramura i primarii, precum i lipsa cadrului legislativ adecvat
pentru tragerea la raspundere a celor vinovati.
Transmiterea terenurilor aferente intreprinderilor privatizate In arenda nu
proprietarului, ci diferitor structuri comerciale.
Atractivitatea redusa a obiectelor propuse privatizarii: starea lor econo-
mico-financiara deplorabila, agravata de datoriile lor debitoare enorme i, ca
regula, neintemeiate.
Practica utilizarii mijloacelor obtinute din privatizare preponderent pentru
completarea bugetului, dar nu pentru investitii eficiente.
In procesul concurentei pretul actiunilor de pe piata privata de capital este
mai mic decat cel de pe piata privatizarii, ceea ce genereaza preferinta
(fireasca pentru economia de piata) de a procura actiuni de pe primul tip de
94
piata.
Profesionalismul insuficient al investitorilor locali conditioneaza
calitate joasa a ofertelor investitionale propuse de ei, cauza ce face ca multe din
ele sa fie respinse.
Intreprinderile din R. M. dispun de un volum de mijloace absolut
insuficient pentru a participa la privatizare sau pentru a investi. Contributia
bancilor straine sau locale in solutionarea problemei in cauza este insuficienta.
Pentru a facilita i accelera privatizarea intreprinderilor este absolut
necesara restructurarea i reealonarea datoriilor acestora, precum i anularea
unor datorii istorice fata de bugetul public pana la oferta de privatizare. Aceasta
ar suscita interesul investitorilor de a participa la privatizare.
Legislatia confuza, incertitudineapracticii judiciare, tergiversarea
deciziilor de privatizare resping investitorii.
Ritmurile lente ale procesului efectiv de privatizare, e$ecurile Programelor anterioare
de privatizare au conditional adoptarea unui nou Program de privatizare (al
cincilea)pentru anii 2001-2002. Concentrarea tuturor eforturilor pentru realizarea
lui deplina e conditie indispensabila definitivarii bazei economice pentru
constituirea i functionarea unei autentice economii de piata in Republica
Moldova.

3.2. Privatizarea in agricultura

Tranzitia de la economia totalitara, planificata la economia de piata nu este


un scop in sine, ci are mai multe aspecte, inclusiv prevede folosirea rationala a
resurselor, sporirea eficientei productiei intru-un sens larg al cuvantului.
Dezvoltarea durabila are in vedere nu numai creterea eficientei economice, dar
$i a eficientei ecologice $i eficientei sociale.
In sistemul totalitar predomina proprietatea de stat, pamantul era considerat
resursa naturala fara valoare $i fara pret, i nu gasea reflectare In costul
productiei, ceea ce a condus la utilizarea lui irationala, la degradarea solurilor,
la mari pierderi pentru economie. Conform unor date tiintifice In ultimii 30-35
de ani au fost

95
scoase din circuitul agricol 205 mii ha de terenuri cu soluri fertile i luate in
cultura 133 mii de terenuri putin productive $i degradate. Terenurile erodate
constituie 1205 mii ha - 80% din toate terenurile arabile. In consecinta
fertilitatea solurilor a scazut cu 40-60%, cauzand pierderi de 450-500 mii de
dolari anual.
Lasa de dorit i utilizarea altor resurse.
Econoinia de piata se bazeaza pe doua axiome economice fundamentale: 1.
nevoile societatii sunt nelimitate ca numar; 2. resursele societatii pentru
producerea marfurilor i serviciilor necesare sunt limitate sau tot mai rare.
Deci, societatea este obligata sa-i aleaga calea pe care sa mearga ca sa
utilizeze cat mai putine resurse $i sa satisfaca cat mai multe nevoi, adica sa
foloseasca mai rational i mai eficient resursele disponibile.
Realizarea cu succes a acestor posibilitati cere privatizarea proprietatii de
stat i dezvoltarea economiei preponderent pe baza proprietatii private. Aceasta
cerinta ce i-a gasit reflectare in legea suprema a societatii $i a statului i
anume in Constitutia Republicii Moldova care stipuleaza: Economia
Republicii Moldova este economie de piata, de orientare sociala, bazata pe
proprietatea pri vata $i pe proprietatea publica, antrenate in concurenta libera.
Acest postulat presupune dezvoltarea unui sistem intreg de piete cu mai multe
segmente: piata bunurilor i serviciilor; piata factorilor de productie; piata
monetara, fmanciara, etc. La randul ei piata factorilor de productie cuprinde
piata resurselor natura- le, piata capitalului, piata fortei de munca.
Piata poate sa-?i indeplineasca functiile sale numai in cazul cand agentii
economici dispun de dreptul la autonomia de decizie in alocarea i utilizarea
resurselor, precum $i in valorificarea rezultatelor activitatilor economice in
conditiile proprietatii private, inclusiv i asupra pamantului. In aceste procese
se implica ?i statul, preponderent prin metode economice i de drept.
Privatizarea terenurilor agricole in Moldova cuprinde doua etape: prima, sub
numirea de mica privatizare in care locuitorilor de la sate li sau distribuit
terenuri auxiliare de cate 0,3 ha pentru familie de pana la 3 membri $i cate
0,1 ha suplimentar pentru fiecare persoana din familiile mai mari de 3 membri.
A doua etapa, numita marea privatizare sau privatizarea in masa, in care
au fost determinate persoanele cu dreptul de a obtine cota valorica din
patrimoniul colhozurilor i gospodariilor agricole de stat.
La 1 ianuarie 2000 au depus cereri i au primit sectoare de pamant in
proprietate privata 429 mii de persoane. Suprafata terenurilor agricole atribuite
in contul cotelor de teren echivalent de la inceputul privatizarii constituie circa
590,8 mii ha.
Suprafata medie a terenurilor agricole in folosinta gospodariilor taraneti (de
fermier) constituie 1,38 ha la persoana. In plus, aceste suprafete sunt divizate
in cateva parcele.
Daca In trecut avea loc procesul exagerat al concentrarii productiei, a$a
96
numita gigantomanie, in prezent ne aflam la cealalta extrema - reducerea
brusca a concentrarii suprafetelor i productiei agricole. Suprafata medie pe
republica a terenurilor atribuite unei gospodarii taraneti (de fermier) In contul
cotelor de teren echivalent constituie 2,1 ha, din care 1,7 ha - teren arabil, 0,20
ha - vii, 0,2 ha - livezi.
La 1 ianuarie 2000 functionau urmatoarele formatiuni: societati pe actiuni -
209, societati cu raspundere limitata - 427, cooperative de productie - 389,
asociatii de gospodarii taraneti -212, gospodarii taraneti (de fermier) -
131.615.
In proprietatea privata se aflau 82,4% din suprafata agricola, 91,7% din
terenul arabil, restul 17,6 i 6,3% in proprietate publica.
Terenurile arabile s-au repartizat in 3-4 locuri. In cazul livezilor de specii
diferite de pomi fructiferi s-au repartizat cate 2-3 parcele. Numarul parcelelor
pentru familie depinde i de marimea ei, deoarece pentru fiecare adult se
repartizeaza loturi aparte. In consecinta unei familii ii pot reveni de la patru
(una pe langa casa, una de teren arabil, alta de livada i a patra de vie) pana la
8-9 loturi sau parcele ( parcela in spatiul intravilan, daca lotul de pe langa
casa era mai mic decat norma prevazuta de mica privatizare, $i corespunzator
ase parcele daca familia este creata din 2 membri adulti; suplimentar un numar
de parcele de livada, repartizate pe specii i vie). Acest fapt incomodeaza,
Ingreuiaza prelucrarea i utilizarea rationala a pamantului, conduce la sporirea
costului productiei.
Gospodariile tarane?ti actuale, ocupa dupa numarul lor, pondere
predominanta in numarul total al agentilor-economici, insa ele prezinta doar 7%
din fondul funciar al republicii.
Gospodariile tarane^ti nu sunt gospodarii marfare. Ele comercializeaza cir ca
15-20% din productie. Circa 20% din venituri provin din afara gospodariei. In
gospodariile taraneti nivelul de viata este foarte scazut.
Consideram ca in conditiile actuale ale republicii gospodaria taraneasca nu
prezinta activitate libera de antreprenor. Antreprenorul este persoana cu studii
speciale, intelectual cu calitati innascute. Nu este Tntamplator faptul ca doar 7 -
8 % dintre taranii improprietariti din republica doresc sa devina adevarati
fermieri.
Gospodariile taraneti din republica obtin productie, insuficienta chiar
pentru membrii familiei. Un producator agricol autohton produce hrana pentru
trei persoane, pe cand un fermier american, produce pentru 75 de persoane.
Practica mondiala dovedete cu prisosinta ca gospodariile mici au
eficienta mult mai scazuta fata de cele mari.
Fermele mici, de obicei, due activitate dubla agricola $i neagricola; ele
produc productie mai mult pentru autoconsum i aceasta fiind insuficienta
pentru necesitatile proprii. Astfel de proprietari sunt numiti salariati cu lot de
pamant, sau agricultori cu timp partial de lucru, precum i agricultori de
sambata i duminica.
Fermele mici in diferite tari ale lumii sunt numite metaforic ferme de
amatori, neviabile, extenuate, marginale, nerentabile, iar In Japonia
- saracie mecanizata.
Gospodaria taraneasca (de fermier) nu corespunde cerintelor actuale de
eficienta $i modernitate. Se considera, ca gospodarie de fermier trebuie sa
asigure tuturor membrilor ocupare integrala i un venit individual, care sa
corespunda salariilor muncitorilor din alte ramuri ale economiei. Conform altor
surse ferma contemporana de perspective se considera aceea, care aplica
metodele tiintifice i principala sursa de venit este productia proprie realizata
pe piata, vandabila In proportie de 90-100%.
Sunt cotate ca fiind mari acele Intreprinderi care dispun de suprafete de
teren agricol de peste 100 ha, fie cu peste 100 de vite mari comute; 60 de vaci
de lapte; 100 de scroafe; 50 mii de gaini pentru Ingraat, sau 10 mii de gaini
ouatoare. Prin urmare, in procesul privatizarii, punerii in practica a cerintelor
economiei de piata trebuie sa tinem cont de experienta altor tari, in special a
celor din Comunitatea Europeana.
Realizand in practica privatizarea $i improprietarirea taranilorne
confruntam cu doi factori, care contravin din punct de vedere economic i
juridic: In primul rand In urma privatizarii se reduc suprafetele ce revin unui
proprietar, fapt ce conduce la reducerea productiei. In al doilea rand, este vorba
de faptul ca pentru sporirea eficientei se folosesc diferite forme pe actiuni,
forme in care proprietarul ii pierde independenta sau parte din drepturi. Se
cere un demers care presupune nu numai concentrarea productiei, dar i
pastrarea proprietarului.
Unui asemenea demers li corespunde gospodaria taraneasca de dimensiuni
mai mari, obtinuta prin cumpararea sau arendarea pamantului; asociatia de
fermieri, cooperativa agricola, gospodaria colectiva cu proprietate in diviziune.
discutie speciala necesita proprietatea colectiva in diviziune i
proprietatea colectiva comuna. In primul caz proprietarul poate obtine cota
parte la ie$irea lui din gospodarie, avand dreptul sa vanda pamantul, sa-1
transmita prin mo^tenire sau sa-1 doneze. In schimb, in cazul proprietatii
colective comune taranul este

96

lipsit de aceste drepturi. Astfel, se pastreaza practic situatia din fostele


colhozuri in care bunurile apartineau tuturor, dar in realitate - nimanui. Din
acest punct de vedere nu putem fi de acord cu tipurile de proprietate incluse in
Legea cu privire la proprietate i anume cu98proprietate colectiva, inclusiv
colhoznica.
Societatile pe actiuni sunt i ele mai putin indicate la etapa actuala din
cauza numarului mic de actiuni, care ii revin unei persoane, nivelului scazut de
pregatire economica $i de drept a actionarilor, pietei nedezvoltate a valorilor
mobiliare i dezechilibrului economiei. In asemenea cazuri actiunile se
devalorizeaza, devenind nite hartii obinuite, iar purtatorii acestora pot fi
numiti proprietari de papura, lipsiti de bunurile reale i de drepturile de
posesie, de folosinta i

f
administrare prevazute de lege. ;

In multe tari se iau masuri de asanare a fermelor, gospodariilor acordandu-se diferite


ajutoare. Subventiile date de stat constituie in cadrul veniturilor fermierilor:

:
in SUA - 30%, Canada - 45%, Suedia - 59%, Elvetia - 80%. Datorita masurilor
luate de fiecare stat, de politica funciara, marimea fermelor difera mult: In
tarile din Comunitatea Economica Europeana - de la 9,4 ha in Italia, pana la
109 ha in Anglia, iar in Canada suprafata medie constituie 270 ha.
In urma privatizarii In sectorul de stat au ramas doar 11 % din terenuri. Cu toate j
acestea republica nu i-a atins scopurile preconizate, deoarece privatizarea nu
Inseamna atat repartizarea i transferarea pamantului ?i altor bunuri In sectorul
particular, cat sporirea eficientei, utilizarii resurselor datorita caracterului
individual al oamenilor, interesului personal i liberei initiative.
Cnteriul oportunitatii reformei agrare este dezvoltarea economica a tarii,
sporirea eficientei economice i ridicarea nivelului de viata a populatiei. Daca
pomim de la acest criteriu, putem constata ca agricultura in ultimii ani este in
descre^tere, consumul de alimente pe cap de locuitor a scazut catastrofal,
salariile reprezinta circa 50% din costul coului de consum, salariile
lucratorilor din agricultura fiind i mai scazute $i platite cu mari intarzieri.

|
Ca urmare, una din problemele principale in republica constituie sporirea f
veniturilor populatiei. In agricultura situatia creata in mare masura se explica prin
neindeplinirea elementelor de baza ale legilor adoptate: Legea cu privire la f
prioritatea dezvoltarii sociale a satului i a complexului agroindustrial In eco- f
nomia nationala a Republicii Moldova; Legea cu privire la gospodaria taraneasca (de fermier)
i alte acte normative. f
Formarea relatiilor de piata se afla insa intr-o stare embrionala. N-au fost |
efectuate in masura prevazuta reformele in sfera finantelor, creditelor, formarii f
preturilor care acum sunt in defavoarea agriculturii formand foarfece de
preturi. Nu functioneaza la nivelul necesar sau lipsesc bursele.de marfuri,
piata productiei tehnico-^tiintifica i a serviciilor, piata muncii, a capitalului i
a hartiilor de valoare.
Trebuie sa ne acomodam la cerintele noi, sa ne schimbam mentalitatea, sa
trecem treptat de la economia centralizata la economia de piata cu consecintele
ei favorabile. Pentru a iei din situatia de criza, e necesar de a intreprinde
urmatoarele masuri:
Finalizarea procesului de privatizare in conformitate cu legislatia
adoptata;
Promovarea concentrarii productiei prin comasarea terenurilor din
proprietate familiala, arenda, schimbul de terenuri, cumpararea i vanzarea
terenurilor, prin cooperarea gospodariilor;
Formarea unor intreprinderi cu destinatie speciala, pentru deservirea
gospodariilor de productie (asigurarea cu seminte, material saditor, animale de
prasila, deservirea veterinara, consultatie, etc.);
Continuarea lucrarilor cu pnvire la formarea complexului
agroindustrial
- sectorului de producere a mijloacelor de productie, producerea materiei pri -
me, prelucrare, depozitare, comercializare a productiei finite;
Sustinerea initiativelor producatorilor agricoli in consolidarea
gospodariilor de tip nou, in crearea conditiilor pentru cre^terea nivelului de
viata, In exploatarea rationala a pamantului, in conditii de concurenta loiala,
ridicarea nivelului lor profesional;
Modificarea legislatiei in vigoare In scopul facilitarii privatizarii,
inlesnirii obtinerii creditelor pentru producatori pentru procurarea tehnicii,
sporirii productivitatii muncii, sporirii eficientei productiei complexului
agroindustrial;
Atragerea investitiilor In agricultura ?i In alte ramuri ale complexului
agroindustrial, pentru a spori considerabil ponderea productiei prelucrate in
volumul total al productiei obtinute;
Crearea de intreprinderi integrate in scopul producerii productiei finite
de calitate $i competitiva pentru export i pentru securitatea alimentara a
populatiei republicii care se afla intr-o stare deplorabila.

3.3. Structura patrimoniului public $i 100


eficientizarea gestionarii lui
Necesitatea stringenta de a solutiona problemele privatizarii in masa a
patrimoniului de stat i a constituirii sectorului privat a favorizat ignorarea
sferei de gestionare eficienta a proprietatii publice. Luand in consideratie rolul
important al statului in perioada de tranzitie la economia de piata, din
momentul finalizarii privatizarii in masa, eficientizarea administrarii i
utilizarii patrimoniului public (de stat $i local) al tarii capata cu totul alte
dimensiuni.
In pofida carentelor existente, cadrul normativ i principiile instituirii
acestuia, este deja creat i permite: evidenta marimii, componentei (structurii),
circulatiei i utilizarii patrimoniului public.
Acest cadru include, in primul rand, Legea cadastrului bunurilor imobiliare
(nr. 1543-XIII din 3.02.1998), Legea cu privire la registre (nr. 1320-XIII din
25.09.19987), Hotararea Guvemului Republicii Moldova (nr. 379 din
3.07.1996) Cu privire la organizarea evidentei proprietatii publice a
Republicii Moldova, Hotararea Guvernului Republicii Moldova (nr. 1016 din
1.10.1998) pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Registrul
patrimoniului public, Hotararea Guvernului Republicii Moldova (nr. 638 din
7.07.1999) pentru aprobarea Regulamentului privind modul de evaluare a
bunurilor imobiliare impozabile, Hotararea Guvernului Republicii Moldova (nr.
109 din 2.02.1999) Cu privire la reprezentarea statului in societatile
economice in cuplu cu Regulamentul respectiv, Hotararea Guvemului
Republicii Moldova (nr. 64 din 22.01.1998) Cu privire la transmiterea
patrimoniului de stat in administrare fiduciara in cuplu cu Regulamentul
respectiv, Hotararea Guvemului Republicii Moldova (nr. 347 din 31.03.1998)
Cu privire la aprobarea Listei intreprinderilor, patrimoniul de stat al carora se
transmite in administrare fiduciara, seturile de acte normative privind
privatizarea, inclusiv vanzarea-cumpararea terenurilor, functionarea pietelor
imobiliare, a spatiului locativ, a hartiilor de valoare, a altor genuri de obiecte,
cu privire la arenda, gaj, firancize, etc. De$i se mai pastreaza anumite
diflcultati de ordin obiectiv i subiectiv, exista posibilitati reale pentru
evidenta i estimare fondate a patrimoniului public la scara locala (municipals)
i nationals. Deci exista premise suficiente pentru gestionare (administrare)
i utilizare eficienta a patrimoniului.
Obiectul investigatiei noastre il constituie doar agentii economici, in
gestiunea carora se afla proprietatea publica, societatile de actiuni (SA),
societatile cu raspundere limitata (SRL), alte societati economice, In capitalul
social al carora se contine proprietate publica, intreprinderile de stat i
municipale, organizatiile bugetare. Toate categoriile de agenti economici
enumerate aici prezinta, conform normelor in vigoare, formularul trimestrial
nr. 2-pp Darea de seama privind marimea i circulatia proprietatii. Acest
formular se prezinta, incepand cu trimestrul doi al anului 1996, de catre toti
agentii economici din Republica Moldova, indiferent de forma organizatorico-
juridica i genul de activitate, care

99

dispun de proprietate publica. S-a stabilit ca aceti agenti economici trebuie sa


prezinte directiilor oraeneti i judetene de finante bilantul intreprinderii numai
dupa prezentarea formularului nr. 2-pp i a unui exemplar de bilant
Departamentului Privatizarii (DP) (agentiilor lui teritoriale). DP este obligat sa
acumuleze, sa generalizeze i sa prezinte trimestrial Guvemului Republicii
Moldova informatia privind evidenta i circulatia proprietatii publice. In
prealabil Ministerul Finantelor ?i Departamentul Statistica i Sociologie, in
decurs de luna, trebuie sa verifice corectitudinea codificarii agentilor
economici respectivi.
Formularul nr. 2-pp prevede colectarea datelor pentru un numar destul de
mare de indicatori: capitalul statutar, inclusiv cota statului i cota privata; actiuni
emise (bucati, inclusiv ale statului ?i private); valoarea nominala a actiunilor
statului, transmise in administrate fiduciara; valoarea activelor nete; active pe
termen lung; valoarea de bilant a activelor nemateriale; active materiale in curs
de executie; investitii pe termen lung in parti legate i nelegate; mijloace fixe (la
valoarea initials. i cea reziduala), de productie i neproductive, ieite (inclusiv,
trecute la pierderi, comercializate, trecute de la balanta la alta) i intrate;
proprietate (depusa in gaj), transmisa in folosinta, in gestiune economica, luata in
arenda, (data in arenda); piata de arenda; venit de la arenda.
Valoarea indicatorilor din formularul 2-pp se indica la inceputul anului, la
sfaritul perioadei gestionare i in perioada respectiva a anului trecut. Darea de
seama se completeaza trimestrial in total cumulativ de catre toti agentii econo -
mici care poseda proprietate publica in baza actelor evidentei contabile ale
intreprinderii (organizatiei).
Consideram greita excluderea din varianta formularului 2-pp, utilizat in
prezent, a indicelui Dividendele statului, el fiind unui din cei mai importanti,
ce caracterizeaza eficienta utilizarii actiunilor de stat i calitatile lui de actionar.
Tipurile principale de agenti economici care dispun de proprietate publica i
care constituie obiectul prezentului studiu sunt societatile pe actiuni cu cota
participatiei de statin capitalul statutar nu mai mica de 10%, intreprinderile de
stat i organizatiile bugetare. Analiza i estimarea structurii i dinamicii
proprietatii publice a Republicii Moldova se vor efectua pe Agentiile Teritoriale
(AT) ale Departamentului Privatizarii (DP). Perioada de referinta constituie trei
ani: 1.10.1997-1.10.2000.
La inceputul perioadei examinate in cele 12 AT ale DP era dusa evidenta
marimii valorii proprietatii publice a 3461102de agenti economici, inclusiv 1185 SA
(34% din total), 801 intreprinderi de stat (23%) i 1432 institutii bugetare (41
%). Cei mai multi agenti economici erau Inregistrati in AT Chisinau (965 sau
28% din total), Edinet (357 sau 10%), Orhei (356 sau 10%), Cahul (317 sau 9%),
Soroca (281 sau 10%), Ungheni (259 sau 7%).
Catre finele perioadei de referinta (1.10.2000) numarul total al agentilor
economici s-a redus cu 9% (3171 agenti) i includea 727 S. A. (23% din total),
634 intreprinderi de stat (20%) ?i 1646 institutii bugetare (52%). AT Chisinau
avea in componenta sa 731 de agenti economici (23% din total), Balti 341 (11%),
Dubasari 283 (9%), Orhei 277 (9%), etc.
Cea mai mare pondere au SA in AT Comrat (38%) i Balti (29%),in
celelalte AT acest indiciu osciland intre 14% (Orhei) i 25% (Edinet).
Ponderea intreprinderilor de stat in numarul total al agentilor economici pe
AT este cea mai inalta in AT Chisinau (35%) i Comrat (22%), in celelalte AT
acest indiciu osciland intre 11 % (Ungheni) i 18% (Balti i Dubasari). Ponderea
institutiilor bugetare in numarul total al agentilor economici in 7 AT la 1. 10.
2000 era de peste 60% (Hanceti, Orhei, Edinet, Ungheni, Bender, Taraclia,
Soroca).
Valoarea totala a proprietatii publice a tuturor agentilor economici din
componenta celor 12 AT la inceputul perioadei de referinta constituia mai mult de
34,8 mlrd. lei, reducandu-se catre 1.10. 2000 cu aproape 18% (28,5 mlrd. lei).
La 1. 10. 1997 mai bine de jumatate din aceasta valoare (52,5%) revenea AT
Chi?inau, 9,7% AT Orhei, 5,8% AT Cahul, 5,4% AT Balti, 5,3% AT Ungheni,
celorlalte AT revenindu-le de la 0,77% (AT Taraclia) pana la 4,6% (AT Edinet),
iar la 1.10.2000 AT Chi?inau ii revenea 64,1 % din acest patrimoniu, 10,0% AT
Balti, 5,0% AT Edinet, 4,5% AT Dubasari, 3,8% AT Comrat, 3,4% AT Ungheni,
etc.
In ansamblu ponderea proprietatii publice a celor trei genuri de agenti
economici pe fiecare din cele 12 AT este reflectata m tabelul 12. Dupa cum se
observa din tabel, cea mai mare pondere in proprietatea publica totala au AT
Chisinau, Balti, Edinet i Dubasari. Ponderea cea mai mare a cotei statului in S.
A. se constata in AT Chisinau, Balti i Edinet, a proprietatii intreprinderilor de
stat in AT Chisinau, Balti i Ungheni, iar a proprietatii institutiilor bugetare in
AT Chisinau, Edinet, Dubasari i Comrat.
In valoarea totala a proprietatii agentilor economici ponderea cotei statului in
SA pe parcursul perioadei analizate a crescut de la 5,5 la 15,0%, a proprietatii
intreprinderilor de stat s-a redus de la 68,3 la 66,4%, ca i a institutiilor bugetare
de la 26,2 la 18,6%.
Cea mai mare pondere a cotei statului in SA in proprietatea totala a fiecarei
AT la finele perioadei de referinta s-a inregistrat in AT Taraclia (28,0%), Soroca
(20,6%), Balti (19,7%), Chiinau (15,8%). Cea mai mare pondere a proprietatii
intreprinderilor de stat in proprietatea totala a fiecarei AT s-a constatat in AT
Orhei (88,5%), Bender (88%), Ungheni (81,8%), Balti (71,7%), Soroca
(68,9%), Chisinau (68,7%), Cahul (67,7%), in restul AT acest indiciu variind
intre 56,8% (Hanceti) i 26,6% (Edinet).

Tabelul 12
Ponderea agentiilor teritoriale in proprietatea publica totala a SA, a intreprinderilor
de stat i a instltutiilor bugetare ale republicii la 1. 10. 2000
Ponderea
Nr Agentia proprietatii publice a c o t e i s t a t u l u i i n i n t r e p r i d e r i l o r d ep r o p r i e t a t i i
d/o teritoriala
tuturor agcntilor SA stat institutiilor
economici bugeta re
1. C h i s i n a u 64,1 67,7 66,3 53,2
2. Balti 10,0 13,2 10,8 4,6
3. Dubasari 4,5 2,3 3,2 11,1
A. Edinet 5,0 4,3 2,0 16,0
5. Cahul 2,3 1,2 2,5 2,6
6. Bender 1,3 0,6 1,8 0,4
7. Comrat 3,8 2,1 2,9 8,5
8. Hancesti 0,8 0,7 0,6 1,2
9. Orhei 2,5 1,6 3,4 0,3
10. Soroca 2,1 2,9 2,2 1,2
1 1. U n g h e n i 3,4 3,0 4,1 0,8
12 . Tar acl i a 0,2 0,4 0,2 0,1

Tot al m i i l ei 100% 100% 100% 100%


28494341 4262549 18913131 5318661
100% 15,0% 66,3% 18,7%

In sfar$it, cea mai mare pondere a proprietatii institutiilor bugetare in


proprietatea totala a fiecarei AT a avut-o AT Edinet (60,4%), Dubasari (45,7%),
Comrat (41,5%), Hanceti (30,4%), in celelalte AT acest indiciu variind intre
21,5% (Cahul) i 4,7% (Ungheni).
Sa analizam mai detaliat structura $i dinamica valorii proprietatii publice a
SA, a intreprinderilor de stat i a institutiilor bugetare din cadrul AT pentru
perioada de referinta (1.10.1997 -1.10.2000).
La 1.10.1997 ponderea statului in capitalul statutar al SA a depait 50% in
AT Comrat, Dubasari, Chisinau, in AT Edinet, Cahul, Bender, Orhei, Soroca $i
Ungheni ea gravita in jurul la 1/3. Catre 1.10.2000 indiciul in cauza a atins cele
mai inalte valori in AT Balti (77%), Chisinau (64%), Ungheni (64%), Comrat
(60%), Soroca (50%), iar In restul 7 AT el a variat Intre 20% (Orhei) i 48%
(Hance^ti) In ansamblu pe toate AT acest indice, pe parcursul perioadei de
referinta a crescut de la 43,6% la 59,8%, iar valoarea proprietatii statului In
capitalul
statutar s-a majorat de peste 2,2 ori. Deci, in 5 AT din cele 12, statu 1 detine
controlul asupra pachetului majoritar de actiuni consolidat ale SA.
La Inceputul perioadei (1997-2000) statul detinea 53% din cota sa totala In
capitalul statutar al SA din AT Chiinau, 14% Balti, 7% Orhei, 6% Edinet, iar In
celelalte AT acest indice a constituit de la 0,5% (Dubasari) la 3,8% (Soroca). La
finele perioadei indicele analizat a constituit In AT Chisinau 67,7%, Balti 13,2%,
Edinet 4,3%, iar in celelalte de la 0,4% (Taraclia)
104 la 3,0% (Ungheni). Adica s-a
produs majorare relativa a ponderii primelor 3 AT de la 74,2% la 81,8%.
La 1.10.1997 ponderea cotei statului a agentiilor teritoriale in suma totala a
acestei cote se prezenta astfel: AT Chisinau 23,2%, Balti 6,2%, Orhei 3,0%,
ponderea celorlalte 9 AT osciland intre 2,6% (Edinet) i 0,2% (Dubasari). Catre
1.10.2000 aceti indici constituiau: pe AT Chisinau 40,5%, Balti 7,9%, Cahul
7,5%, restul AT avand acest indiciu intre 2,6% (Edinet) i 0,2% (Taraclia).
La 1.10.1997 in AT Chisinau era concentrate 64% din valoarea proprietatii
tuturor intreprinderilor de stat din componenta celor 12 AT, cate 6,8% in AT Balti
i Orhei, 4,6% in AT Cahul, iar la sfaritul perioadei in AT Chisinau 66,3%, Balti
10,8%, Ungheni 4,2%, in celelalte 9 AT acest indice fiind cuprins intre 0,2%
(Taraclia) i 3,4% (Orhei).
In structura valorii proprietatii institutiilor bugetare din cadrul AT ale DP, se
contureaza urmatorul tablou: ponderea cea mai mare a proprietatii institutiilor
bugetare la inceputul perioadei In volumul ei total a avut-o AT Chisinau 22,2%.
Au urmat AT Orhei 18,0%, Ungheni 10,6%, Edinet 9,8%, Bender 9,6%, Cahul
9,3%, Soroca 7,7%, in celelalte 5 AT acest indiciu constituind de la 1,5%
(Taraclia) la 4,5% (Dubasari). La finele perioadei de referinta indiciul analizat a
constituit 53,2% In AT Chisinau, 16,0 Edinet, 11,1% Dubasari, 8,5% Comrat,
7,7% Balti.
Structura generala i dinamica proprietatii publice pe genuri de agenti econo -
mici din cadrul AT ale DP pentru perioada examinata (tabelul 13) indica
reducerea valorii totale a proprietatii publice a tuturor genurilor de agenti
economici cu 19,2%, ceea ce poate fi apreciat, In principiu, ca favorabil,
deoarece demonstreaza indirect majorare a sectorului privat in economia
nationala.
Cre$terea proprietatii publice In S.A. de peste 2,2 ori a condus, implicit, la
majorarea cotei medii a statului In capitalul statutar al tuturor S.A. de la 43,6%
la 59,8%. Deci a crescut i numarul S. A. In care statul detine pachetul de actiuni
majoritar sau de blocaj.
Scaderea neesentiala (cu 1,9 puncte procentuale) a ponderii patrimoniului
intreprinderilor de stat i dinamica ei negativa (cu 20%) suntem tentati s-o
explicam, in primul rand, prin procesul continuu de privatizare a lor, ceea ce
consideram ca t un proces firesc.
Tabelul 13
Structura i dinamica valorii proprietatii publice pe categorii de agenti economici
din cadrul AT ale DP in perioada 1.10. 1997 1.10. 2000 (mii lei; %)
N r. Genul de agenti La 1. 10. 1997 La 1. 10. 2000 I. 10. 2000
d/o
economici Val o a r e a Ponderea In Val o a r e a Ponderea in in % fata de
proprietatii total, in % proprietatii total, in % 1.10.1997
publice publice
2 1929016 5,5 4262549 15,0 221,0
Societati pe actiuni

3 Intreprinderi de 23774474 68,3 18913131 66,4 80,0

stat
4 Institutii bugetare 9140360 26,2 5318661 18,6 58,2
Tot a l 34843850 100,0 28494341 100,0 81,8

Scaderea considerabila (cu 7,6 puncte procentuale) a ponderii patrimoniului


institutiilor bugetare ?i dinamica ei accentuat negativa (58,2%) (reducere de
aproape 2 ori) trebuie apreciata ca fenomen contradictoriu. Pe de alta parte,
pozitiv, deoarece tot mai multe institutii bugetare tree partial sau integral la
autofinantare, iar cele in plus sunt lichidate. Pe de alta parte, scaderea acestui
patrimoniu, in conditiile actuale de criza economica $i finantare absolut
insuficienta a acestor institutii, reduce ?i mai mult posibilitatile materiale ale
statului de a ameliora starea grava din multe sectoare ale sferei sociale a tarii
i de a asigura nivelul minim de asistenta sociala a cetatenilor sai.
Programele de privatizare pentru anii 1997-1998 i 1999-2000 includ un
compartiment special la problema Administrarea proprietatii publice
(capitolul IX) care stabilete ca imputernicirile de proprietar al patrimoniului
public sunt exercitate in numele statului de Guvem, precum i de autoritatile
administratiei publice locale in privinta patrimoniului transmis lor dupa lege.
In intreprinderile in al caror capital social proprietatea publica este de peste
10%, Guvernul, prin intermediul DP, numete reprezentanti ai proprietarului
patrimoniului, persoane ce nu pot fi angajate la Intreprinderile respective.
Modul de desemnare a reprezentanti lor, de exercitare a obligatiunilor, de
remunerare i revocare a lor este stabilit de Guvem. in prezent aceasta se face
conform Regulamentului cu privire la reprezentarea statului In societatile
economice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 109 din 2.02.1999.
In capitolul mentionat se mai stipuleaza, ca valoarea i componenta


patrimoniului public se Inscrie in registrul patrimoniului public, registru tinut
de DP, iar unitatile de stat, alte intreprinderi care dispun de patrimoniu public
prezinta rapoarte privind marimea i circulatia proprietatii publice in modul
stabilit de Guvem. Aceste actiuni se efectueaza conform Regulamentului cu
privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin Hotararea Guvemului nr.
638 din 7.07.1999 $i Hotararea Guvemului nr. 379 din 3.07.1996 Cu privire la
organizarea evidentei proprietatii publice 106a Republicii Moldova (ulterior
modificata).
In conformitate cu obligatiunile sale, DP a intreprins permanent multiple
activitati In scopul ducerii i perfectionarii evidentei patrimoniului de stat i
eficientizarii gestionarii lui, tinand cont de particularitatile mersului efectiv al
procesului de privatizare la faza respectiva i ale contextului economic $i
social din tara.
Generalizate succint, aceste activitati au constat sau constau In urmatoarele.
In scopul detinerii evidentei veridice a patrimoniului de stat se tine, de$i cu
anumite dificultati, Registrul patrimoniului public cu cele patru subregistre ale
lui.
Permanent este reactualizata baza de date privind evidenta patrimoniului
public ca urmare a comercializarii pachetelor de actiuni ale statului, a
privatizarii societatilor comerciale, a modificarilor capitalului social, a fondarii
unor noi agenti economici, etc.
Au fost examinate cu deplasari pe teren i eliberate permisiuni de conserva-
re a mijloacelor fixe in suma totala de 699,4 mln lei (1997-1998).
Pe parcursul fiecarui an a fost precizata lista obiectelor proprietate de stat
lasate In administrarea economica a S.A., reorganizate in perioada privatizarii
contra B.P In acest scop s-a conlucrat cu AT $i paralel a fost precizata
informatia din dosarele S.A., care se pastreaza In arhiva Departamentului. La
finele anului 1998 aceasta lista continea 850 obiecte cu valoarea totala de 173,5
mln lei, iar la finele anului 1999 respectiv, 831 i 190,4 mln lei.
In anii 1999 i 2000 au fost perfectate $i eliberate catre S.A., la solicitarea
lor, respectiv, 113 i 240 de adeverinte de privatizare (conform Hotararii
Guvemului nr. 668 din 9.10.1995).
DP examineaza anual documentele de constituire i elibereaza permise de
constituire catorva sute de S.A.; acumuleaza trimestrial informatia privind
transferarea dividendelor In bugetul de stat, obtinute la actiunile de stat, iar
lunar acumuleaza i prezinta Ministerului Economiei informatia privind
marimea i circulatia proprietatii publice, oferita de A.T.
Departamentul, de asemenea, Incheie contracte de schimb a caminelor
incluse anterior In capitalui social al S.A. ale statului In alte Intreprinderi
(conform
Hotararii Guvemului nr. 481 din 4. 05. 1998), efectueaza activitati de
transmitere de la bilant la bilant a patrimoniului de stat sau de trecere a lui la
pierderi, de comercializare a activelor neutilizate. Doar in anul 2000 DP a
examinat 1489 contracte de arenda a patrimoniului de stat i a selectat i a
numit reprezentanti ai statului Tn 651 S. A. cu cota statului mai mare de 10%,
etc. Aceste actiuni tin mai mult de problema gestionarii patrimoniului de stat.
Cu regret, deocamdata nu s-a reuit consolidarea unei baze de date veridice
privind fiecare agent economic Tn parte, acumularea i analiza informatiei
referitor la activitatea economico- financiara a Tntreprinderilor, elaborarea
diverselor programe computerizate, instalarea unui sistem de compatibilitate a
diferitor baze de date.
Activitatea de gestionare a patrimoniului statului de catre DP este
reglementata de mai multe acte legislative (Legea cu privire la Tntreprinderea
de stat, Legea cu privire la antreprenoriat i Tntreprinderi, Legea cu privire la
S. A., Legea cu privire la privatizare, Legea cu privire la Programul de
privatizare pentru anii 1997- 1998, etc.) ?i de mai mult de zece hotarari i
regulamente aprobate de Guvem.
Astfel, articolul 2 (1) al Legii cu privire la Tntreprinderea de stat stabilete
ca decizia cu privire la infiintarea Intreprinderii adopta Guvemul, care, Tn
numele Republicii Moldova, exercita atributiile de proprietar al patrimoniului
de stat prin intermediul DP, care este fondator al Intreprinderii. Totodata
alineatul (2) al aceluiai articol prevede ca DP este in drept sa delegheze unele
functii de fondator altor organe ale administratiei de stat, fapt care se
realizeaza In practica (administrarea intreprinderilor de stat, propunerea
candidaturilor reprezentantilor statului . a.).
Pe parcursul anului 2000 s-a efectuat analiza rezultatelor activitatii
consiliilor de administrare i managerilor Intreprinderilor de stat in urma careia
s-a constatat, ca exercitarea unui control permanent asupra perfectionarii
procesului de productie asigura i gestionare eficienta a mijloacelor fixe i
circulante de stat, iar activitatea de management este in proces de dezvoltare i
adaptare treptata la conditiile economiei de piata.
In conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 833 din 4.09.1997 ministerelor,
departamentelor ramurale li s-au delegat functiile de administrare deplina a
intreprinderilor de stat, inclusiv fondarea sau lichidarea acestora, numirea
consiliilor de administrare i a managerilor Intreprinderilor de stat, incheierea
contractelor de arenda a patrimoniului lor. De asemenea, ministerelor,
departamentelor li s-au delegat functiile de coordonare a candidaturilor
reprezentantilor statului, precum i inaintarea candidaturilor in organele de
conducere ale societatilor economice.
in 2000 DP administra pachetele de actiuni ale statului cu valoarea nominala
totala de circa 5 mlrd. lei in peste 500 de S.A. In aceste S.A. erau desemnati
reprezentanti ai statului, din care colaboratorii ministerelor $i departamentelor
de ramura constituiau aproape 51%, colaboratorii DP - 34% i colaboratorii
organelor autoritatilor publice locale peste 15%.
Competentele reprezentantului statului in societatile economice, precum i
modul de desemnare, remunerare i revocare a acestuia sunt stabilite prin
Regulamentul cu privire la reprezentarea statului in societatile economice,
aprobat prin Hotararea Guvemului nr. 109 din 2.02.1999.
In scopul selectarii candidaturilor, care urmeaza sa fie desemnate in calitate
de reprezentanti ai statului in societatile economice, a fost elaborat $i aprobat
de catre DP (ordinul nr. 105 din 22.09.2000) Regulamentul Comisiei
108
interdepartamentale pentru testarea calificarii $i autorizarea reprezentantilor
statului prin certificate de calificare. Functiile principale ale acestei Comisii
sunt: informarea organelor centrale de specialitate i a opiniei publice referitor
la convocarea edintelor Comisiei interdepartamentale i a Comisiei teritoriale
similare; primirea i examinarea documentelor candidatilor; testarea nivelului
de cunotinte i de pregatire profesionala a candidatilor, etc. Efectiv testarea a
inceput In luna octombrie 2000.
Principala sarcina a reprezentantilor statului este participarea competenta i
eficienta la gestionarea Intreprinderilor, obtinerea beneficiului i transferarea
dividendelor la buget, sarcina ce-i gasete exprimarea In acordarea ajutorului
metodologic in instituirea administrarii corporative, participarea la elaborarea
regulamentelor interne, planurilor business, planurilor de cercetari marketing,
programelor de restructurare financiara, sistemelor de planificare financiara, a
masurilor de optimizare a evidentei contabile, etc.
Controlul activitatii reprezentantilor este efectuat conform legislatiei in
vigoare. DP primete trimestrial rapoartele AT privind activitatea
reprezentantilor statului, permanent se completeaza fi$ele S.A. cu cota statului
mai mare de 5% i ale reprezentantilor statului In aceste societati. Permanent se
acumuleaza informatia privind transferarea dividendelor la buget.
Majoritatea reprezentantilor statului in S. A. participa.continuu ?i activ in
lucrarile consiliului S.A., utilizand din plin prerogativele lor, apara activ
interesele statului in societatile economice, mtreprind actiuni adecvate pentru a
exclude adoptarea de catre intreprinderi a deciziilor ilegale sau incompetente ce
ar aduce daune societatilor economice sau ar leza interesele statului, prezinta
Departamentuiui Privatizarii, in termenele stabilite, informatia respective $i
darile de seama. Reprezentantii statului ce nu-i onoreaza obligatiunile sunt
eliberati din functie. In ansamblu, numarul
S.A. ce aduc venit e de apoximativ de doua ori mai mic decat numarul celor ce
genereaza pierderi, iar suma pierderilor este de circa patru ori mai mare decat
suma veniturilor. Multe S.A. se afla In procedura de faliment.
Aceasta situatie, In mare masura, este conditional de managementul
necorespunzator al Intreprinderilor care demonstreaza incompetenta, lipsa de
initiative i responsabilitate, admit utilizarea ineficienta a patrimoniului
disponibil, iar In multe cazuri i delapidarea lui.
Multe intreprinderi activeaza nesatisfacator sau stationeaza, generand
pierderi. Altele, chiar daca obtin un anumit beneficiu, prin diferite metode,
ocolesc calcularea $i achitarea dividendelor, deseori fiind sustinute tacit chiar
de reprezentantii statului, care sau nu poseda informatia veridica despre starea
economico-financiara a intreprinderilor, nu analizeaza sistematic activitatea
lor, sau sunt, pur i simplu, manipulate Multi agenti economici majoreaza
intentionat cheltuielile in scopul diminuarii profitului i, respectiv, a
impozitului pe profit, ceea ce conduce i la reducerea dividendelor.
In scopul ameliorarii situatiei este necesar de a mari influenta
reprezentantilor statului i membrilor consiliilor societatilor, promovati de
catre stat, asupra deciziilor luate de catre S.A., de a crea un sistem eficient de
stimulare a managerilor care obtin rezultate performante In activitatea
economico-financiara a intreprinderilor, inclusiv i prin vanzarea acestor
reprezentanti, la preturi preferentiale a actiunilor statului. Pentru aceasta sunt
necesare modificari in actele normative.
Programul de activitate al Guvernului R. M. pentru anii 2001-2005
(subcompartimentul Sporirea rolului i eficientei utilizarii proprietatii de
stat) prevede modificarea functiilor DP: transmiterea unor functii ministerelor
de ramura; concentrarea eforturilor DP asupra controlului executarii
contractelor de privatizare ?i asupra solutionarii problemelor ce apar in
activitatea intreprinderilor privatizate. Privatizarea intreprinderilor se va
efectua la propunerea ministerelor de ramura. Ultima teza contravine
articolului 9, punctul
1 al Legii cu privire la privatizare, punct, care trebuie modificat la adoptarea
acestei legi in redactie noua, lege ce se elaboreaza In prezent. Redistribuirea
functiilor Intre DP i ministerele de ramura trebuie efectuata cu precautie,
asigurand in procesul privatizarii i postprivatizarii armonizarea intereselor
economice nationale $i ramurale.
Conform Regulamentului Departamentului Privatizarii, adoptat prin
Hotararea Guvernului nr. 922 din 04.09.2001, acest Departament este un organ
al administratiei publice centrale, instituit pe langa Guvem, care promoveaza

politica statului in domeniul privatizarii patrimoniului public i activitatii


postprivatizationale. Regulamentul stabilete atributiile DP in domeniile
privatizarii proprietatii publice, evidentei proprietatii de stat ?i activitatii
postprivatizationale. Departamentul are i cateva-atributii ce tin de gestionarea
patrimoniului public.

110