Sunteți pe pagina 1din 3

Biserica Greco-Catolica a luat nastere in Transilvania la sfrsitul secolului 17 p

rin unirea cu Biserica Romano-Catolica a unei parti a romnilor ortodocsi. In cond


itiile declinului puterii otomane si expansiunii Imperiului Habsburgic, care la
sfrsitul secolului 17 a anexat Transilvania, protestantismul, dominant in timpul
principatului transilvan sub suzeranitate otomana, isi pierde din influenta, iar
catolicismul, religia Imperiului Habsburgic, este in ascensiune. Diploma Leopol
dina emisa de Imparatul Leopold I, in 1691, recunoaste drepturile celor 4 religi
i recepte (romano-catolica, luterana, calvina si unitariana), precum si privileg
iile celor 3 natiuni (unguri, sasi si secui). In 1692, imparatul confirma preoti
lor ortodocsi, care accepta unirea cu Roma, aceleasi drepturi de care se bucura
clerul romano-catolic, iar prin Diploma din 1698 acorda romnilor posibilitatea de
a trece la oricare dintre cele 4 religii recepte.
Datorita situatiei economice grele in care se aflau romnii, cei mai multi aflati
in stare de iobagie, a lipsei drepturilor politice si religioase (Biserica Ortod
oxa avea statut de religie tolerata), aceste promisiuni au dat rezultate. Concil
iul de la Alba Iulia, convocat in anul 1697 de catre mitropolitul ortodox Atanas
ie Anghel, a acceptat cele 4 principii obligatorii ale unirii cu Roma: recunoast
erea suprematiei papale, existenta purgatoriului, impartasirea cu azima si Filio
que. Prin primirea acestor conditii se garanta romnilor uniti (greco-catolici) pa
strarea ritualului traditional, respectarea sarbatorilor ortodoxe, alegerea epis
copilor de catre sinod (urmnd sa fie dupa aceea recunoscuti de Papa si imparat),
egalitatea in drepturi a clerului si a credinciosilor uniti cu clerul si credinc
iosii Bisericii Romano-Catolice. Aceste drepturi au fost confirmate in doua dipl
ome ale imparatului (1699-1701) dar, din pacate, ele n-au fost respectate dect in
mica masura.
Intre Biserica Unita (Greco-Catolica) si Biserica Ortodoxa au aparut neinteleger
i. Mitropolitul Atanasie Anghel, care, dupa ce a realizat Unirea, a fost confirm
at de Biserica Romano-Catolica doar ca episcop, a fost excomunicat de catre Mitr
opolitul Tarii Romnesti. Cu toate presiunile si constrngerile, multi romni transilv
aneni au refuzat unirea, au fost chiar revolte impotriva acesteia, ca cea condus
a de calugarul Sofronie de la Cioara, in anul 1759. Pentru aplanarea acestor con
flicte si inabusirea revoltelor a fost trimis cu trupe, in Transilvania, in anul
1761, generalul austriac Bucov. Acesta, facnd exces de zel, a distrus numeroase
biserici si manastiri ortodoxe.
Prima episcopie a romnilor uniti greco-catolici si-a avut sediul, pna in anul 1721
, la Alba Iulia, apoi s-a mutat pentru scurt timp la Fagaras, iar din anul 1737
s-a instalat definitiv la Blaj. Treptat, au fost create si alte episcopii unite:
in anul 1777 s-a infiintat episcopia de la Oradea, in anul 1853 au fost create
episcopiile dela Gherla (in 1930 s-a mutat la Cluj) si Lugoj, iar Episcopia de l
a Blaj a fost ridicata la rangul de Arhiepiscopie si Mitropolie de Alba-Iulia si
Fagaras. Dupa incheierea Concordatului dintre statul romn si Vatican in anul 193
0 s-a organizat Episcopia Maramuresului, cu sediul la Baia Mare. Pentru consolid
area unirii cu Roma episcopii Greco-catoloci au folosit mult ordinele si congreg
atiile calugaresti. Au fost infiintate ordine greco-catolice, dintre care un rol
insemnat de-a lungul istoriei acestei biserici l-a avut Ordinul Sf.Vasile cel M
are, ordin calugaresc care se conduce dupa normele prescrise de Sf.Vasile.
Ca urmare a unirii, numerosi tineri greco-catolici au avut posibilitatea sa stud
ieze la Roma si la alte universitati catolice occidentale. Intorsi acasa, acesti
a au avut o contributie importanta la dezvoltarea culturii romnesti, la formarea
constiintei nationale a romnilor si la lupta acestora pentru pastrarea fiintei na
tionale.
Printre personalitatile de seama ale acestei Biserici mentionam pe episcopul Ioa
n Inochentie Micu-Klein, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Samuel Micu, Timotei Cipa
riu, Simion Barnutiu, Alexandru Papiu Ilarian.
O consecinta pozitiva a unirii a fost si dezvoltarea invatamntului, att a celui te
ologic, ct si a celui general. Inca din 1734 s-a infiintat la Blaj un seminar teo
logic greco-catolic, care este transformat, in 1853, in institut teologic. Scoli
greco-catolice de valoare au fost create la Oradea, Gherla, Cluj si Lugoj.
De-a lungul timpului, in momentele importante ale istoriei romnilor din Transilva
nia (Revolutia de 1848, lupta memorandistilor), conducatorii celor doua biserici
romnesti au conlucrat fructuos pentru promovarea intereselor romnilor si pentru a
pararea fiintei nationale romnesti. La 1 Decembrie 1918, actul unirii Transilvani
ei cu patria mama a fost citit de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, viitor ca
rdinal, asistat de episcopul ortodox de Caransebes, Miron Cristea, viitorul patr
iarh al Bisericii Ortodoxe Romne, care s-au imbratisat in fata multimii adunate l
a Alba Iulia si au declarat intelegere frateasca.
Dupa unirea Transilvaniei cu Romnia, Biserica Greco-Catolica a devenit unul din c
ultele insemnate din tara. De altfel, conform recensamntului din anul 1930, credi
nciosii greco-catolici reprezentau 7,9 % din populatia tarii. Din aceste motive,
avnd in vedere si rolul jucat in istorie de aceasta biserica, Constitutia Romniei
din anul 1923 stipula ca "Biserica Ortodoxa Romna este biserica dominanta, iar c
ea Greco-Catolica are intietate fata de celelalte culte", ambele fiind declarate
biserici nationale. Statutul juridic al Bisericii Greco-Catolice si relatiile sa
le cu statul romn au fost mai bine precizate prin Concordatul dintre Vatican si R
omnia (1927-1929). Documentul prevedea existenta in Romnia a trei rituri catolice:
grec, latin si armean. Pentru ritul grec se stipula urmatoarea structura organi
zatorica: o mitropolie la Blaj, cu patru dieceze sufragane: Oradea, Lugoj, Cluj-
Gherla si Maramures.
In activitatea sa, Biserica Greco-Catolica a fost sprijinita de asociatii ale la
icatului. In 1928 a luat fiinta Asociatia Generala a Romnilor Uniti. Studentii gr
eco-catolici au intemeiat Asociatia Studentilor Transilvaneni Romni Uniti, iar fe
meile Asociatia Femeilor Romne Unite.
Dupa instaurarea dictaturii comuniste, in anul 1948, Biserica Greco-Catolica a f
ost scoasa abuziv in afara legii. In acel moment ea avea, dupa propriile aprecie
ri, circa 1,8 milioane de credinciosi, aproximativ 2.500 de biserici cu 1.700 pr
eoti, o academie teologica, trei seminarii teologice, manastiri si scoli confesi
onale.
Conform Decretului nr. 358 din 1 decembrie 1948, bunurile sale au fost preluate
de catre stat, iar bisericile si casele parohiale au fost atribuite pe nedrept B
isericii Ortodoxe Romne.
Autoritatile comuniste au arestat si condamnat pe toti episcopii si pe acei preo
ti care s-au opus desfiintarii Bisericii Greco-Catolice. Desi fara baza legala,
Biserica Greco-Catolica si-a continuat activitatea datorita episcopilor hirotoni
ti clandestin (in locul celor arestati) si preotilor ramasi in rezistenta. Aceas
ta activitate consta in liturghii oficiate in locuinte particulare, in inmormntar
i dupa ritul greco-catolic, in hirotoniri de noi preoti, botezuri, cateheza, pas
toratie.
Dupa Revolutia din decembrie 1989, una din primele masuri adoptate de Consiliul
Frontului Salvarii Nationale a fost Decretul-Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, p
rin care se abroga Decretul samavolnic nr.358/1948 si se recunostea oficial Bise
rica Romna Unita cu Roma (Greco-Catolica).
La 14 martie 1990, Vaticanul a numit conducatorii celor 5 dieceze greco-catolice
, in fruntea acestora fiind desemnat Mitropolitul Alexandru Todea, care, in acel
asi an, a fost inaltat la rangul de Cardinal. Ierarhii au fost recunoscuti prin
decret prezidential de catre Statul romn.
In vederea reglementarii situatiei fostului patrimoniu al Bisericii Greco-Catoli
ce, s-a adoptat Decretul-Lege nr.126 din 24 aprilie 1990, in care se stipuleaza
ca "bunurile preluate de catre stat prin efectul Decretului nr. 358/1948, aflate
in prezent in patrimoniul statului, cu exceptia mosiilor, se restituie, in star
ea lor actuala, Bisericii Greco-Catolice". In acest act normativ se prevede ca a
colo unde numarul lacasurilor de cult este insuficient, raportat la numarul de c
redinciosi, Statul va sprijini construirea de noi lacasuri de cult prin punerea
la dispozitie a terenurilor aferente si a unor fonduri banesti. Referitor la bun
urile preluate pe nedrept de Biserica Ortodoxa Romna, art. 3 al Decretului-Lege n
r.126/1990 prevede: "Situatia juridica a lacasurilor de cult, a caselor parohial
e care au apartinut Bisericii Greco-Catolice si au fost preluate de Biserica Ort
odoxa Romna se va stabili de catre o comisie mixta, formata din reprezentanti cle
ricali ai celor doua culte religioase, tinnd seama de dorinta credinciosilor din
comunitatile care detin aceste bunuri".
Pe baza art. 2 al acestui Decret-Lege, in urma activitatii Comisiei mixte, forma
ta din reprezentanti ai Guvernului si ai Bisericii Greco-Catolice, 80 de cladiri
si terenuri intravilane au fost trecute din proprietatea Statului in cea a Bise
ricii, prin Hotarrea Guvernului nr. 466/1992.
In cadrul celor 5 dieceze, recensamntul populatiei efectuat in anul 2002 a eviden
tiat existenta a 223.327 credinciosi greco-catolici. Marea majoritate a credinci
osilor sunt romni, dar exista si credinciosi de limba maghiara si de limba ucrain
eana, pentru cei din urma existnd un Vicariat rutean.
Biserica cuprinde 3 vicariate, 66 de protopopiate (din care multe nu au personal
incadrat), 638 de parohii care au incadrat preot si circa 700 preoti. Dificulta
tea principala cu care se confrunta biserica dupa reintrarea ei in legalitate es
te lipsa lacasurilor de cult. In prezent functioneaza peste 200 de lacasuri de c
ult, cele mai multe - 138 - restituite de Biserica Ortodoxa Romna, altele constru
ctii noi sau inchiriate de la alte culte. In constructie sunt 80 de biserici. Pa
rohiile care nu dispun de lacas de cult oficiaza serviciile divine in spatii imp
rovizate (scoli, camine culturale s.a.).
Pregatirea preotilor se face in cadrul facultatilor teologice de Universitatea B
abes-Bolyai din Cluj si la Baia Mare si o sectie la Oradea. Biserica dispune si
de 5 licee teologice si o scoala postliceala sanitara, incadrate in reteaua inva
tamntului de stat. Treptat s-a refacut si viata monahala a bisericii. In prezent
functioneaza 25 de ordine si congregatii calugaresti, dintre care mai importante
sunt: Ordinul Sf. Vasile cel Mare (Basilian), Societatea lui Isus, Ordinul Calu
garilor Asumptionisti, Ordinul Franciscanilor Minori Conventuali, Congregatia Su
rorilor Oblate Asumptioniste, Congregatia Inimi Neprihanite.