sau dreptunghiular, pentru c aa a fost mormntul Mntuitorului, precum sunt i cozonacii alungii, ca sicriul n care a fost ngropat. Astfel, pasca mai reprezint, alturi de colacul ritualic, preparatul tradiional de Pati, n mai toate satele hunedoreane. Pasca, alturi de alte alimente din ciclul pascal, marcheaz reperele ciclului de via vegetativ, precum i pinea, ca metafor a fiinei umane i fertilitii. Mielul i drobul sunt alimente tipice srbtorii Patelui. Drobul este un preparat specific romnesc, fiind un aliment ritual ce nu lipsete din casele romnilor la aceast srbtoare. Mielul tiat de Pate mai reprezint jertfa Mntuitorului care aducea blndee, simplitate, inocen i puritate, simboluri fundamentale ale lui Hristos (Ivan Euseev Dicionar de simboluri i arhetipuri culturale). Noaptea de nviere i Duminica Patelui n noaptea de Pati nimeni nu dormea, la fiecare gospodrie se fceau focuri, precum i n curtea bisericii, care erau ntreinute pn n zori. n trecut existau o mulime de obiceiuri n satele hunedorene. Dei multe s-au pierdut au mai rmas cteva spectaculoase cum ar fi: Steagul de Pati (Certej i Hondol), nconjuratul toacei (Brdel, Glodghile ti, Muncelu Mare, Micne ti i Alm el). n satul nost, Bucure ci, n noaptea de nviere, flcii din sat instaleaz n curtea bisericii, pu coiul cu carbid din care se trage toat noaptea mpu cturi pentru a alunga pe Satana, care a venit 111 Anotimpuri magico-religioase cu ntreaga ga c de diavoli s spurce biserica i s fure co urile cu bucate i ou ro- ii ce urmeaz a fi sfinite. Cnd aud mpu - cturile de carbid diavolii fug de mnnc pmntul i-i las pe cre tini n pace (inf. Aurel Badiu, satul Bucureci). nvierea Domnului reprezint esena srbtorii Pa telui. Momentul principal al zilei, l constituie splatul ritual, de dimineaa, care asigur tuturor participanilor garania unei bunstri n anul ce vine, la care se adaug consumul de alimente rituale, care acioneaz magia imitativ ( pe te dinamism; oul - esena existenei, na terea; ca ul aspect pur al materiei). Mai-nainte mi spunea baba c de Pa te se punea un ou ro u ntr-o cant cu un ban scump de florin i se nvrtea oul n ap de dou pce ori, spunndu-se Hristos a nviatu c noima era a :