Competenta instantelor

1. Competenta generala
Stabileste competenta instantelor prin delimitarea de
competenta altor oragne cu atributii jurisdictionale:
CCR CNSC, Consilul Concurentei etc
Stabileste competenta instantelor prin delimitare de
competenta altor organe fara competenta
jurisdictionala : notarul pubilic in matrie succesoarala
sau in constatarea unor fapte nu detaliem, nu intra
la examen.

Competenta generala este de ordine publica.

2. Competenta materiala
Competenta materiala functionala: se refera la
gradul instantei : prima instanta, apel, recurs
Competenta materiala procesuala: se refera la
repartizarea intre instante de grad diferit :
Judecatorie, Tribunal, Curte de apel, ICCJ.

Competenta materiala este de ordine pulica, dar

are un regim diferit : poate fi invocata doar pana la
primul termen la care partile sunt legal citate, in
fata primei instante.

3. Competenta teritoriala
Competenta teritoriala de drept comun
Ordine privata
Competenta teritoriala alternativa Ordine
privata
 Competenta teritoriala exclusiva Ordine
publica
2. Competenta materiala

Se stabileste in functie de 3 criterii :

natura raportului juridic

obiectul litigiului
valoarea litigiului

Competenta materiala : este cea care stabileste atributiile

instantelor dupa gradul lor ( pe cale verticala)- nu vizeaza
aspecte teritoriale, ci exclusiv de ierarhia. Sunt foarte
importante cele 3 criterii.

Pe langa competenta pe cale ierarhica, mai apare o situatie

particulara : completele si sectiile specializate- competenta
vizeaza numai instanta, nu si completele si sectiile.

Cand apar conflicte sau declinari de competenta inte sectii -

tine de specializare, nu de competenta. Dar legea spune ca
pentru rezolvarea acestor probleme se aplica regulile de la
exceptia de necompetenta si conflictul de competenta. Aceasta
precizare are importanta pentru ca in practica de multe ori se
confunda si se vorbeste de competenta sectiilor. Ba mai mult,
prin trimiterea la regulile de la exceptia de necompetena si
conflictul de competenta, in practica se pune in mod gresit ca s-
a consacrat in NCPC si competenta sectiilor. Este gresit: sectiile
sunt constituie de catre CSM prin hotatare, la propunerea
colegiilor de conducere ale instantelor, iar Constitutia spune ca
instantele se stabilesc prin lege ...

Competenta materiala functionala : gresit sa spunem ca

vizeaza aspectele legate de repartizarea pe sectii. Competenta
functionala se stabileste dupa felul atributiilor, se refera la
grad:
 Competenta Judecatoriei - > de a judeca ca prima
instanta
Competena Tribunalului -> de a judeca si ca prima
instanta si ca instanta de apel si ca instanta de
recurs.
Etc.

Dintre toate instantele, plenitudine de competenta in

prima instanta are tribunalul: cand nu exista o dispozitie
expresa prin care o cauza sa fie atribuita unei alte instante :
competenta apartine tribunalului.

In VCPC -> Judecatoria avea plenitudine de competenta.

Aceasta din ratiuni ce tineau de localizarea judecatoriilor mai
aproape de cetateni, scaderea costurilor de transport etc.

In NCPC : Tribunalul are plenitudine de competenta in prima

instanta pentru astfel, daca pricinile incep la tribunal si se
termina la ICCJ -> se pune in ordine sitemul judiciar. In VCPC-
ICCJ avea o materie oarecum restransa. Si nu trebuie sa fie asa:
ICCJ asigura aplicarea unitara a legii: nu numai prin RIL si
pronuntarea hotararilor prealabile, ci si admitand recursuri.
Daca ICCJ admite un recurs intr-o anumita problema instantele
inferioae inteleg care e alinierea ICCJ cu privire la acea
problema si isi modifica in mod natural ca jurisprudenta : pentru
a evita casarea ulterioara a hotarar. Astfel, ICCJ poate sa
diectioneze semnale catre baza piramidei.

Compententa materiala a judecatoriei

= este acum o competenta exceptionala: cauze mai mici, mai

usoare, care presupun elemente de cost social etc.

Aceasta este si tendinta generala din Europa, de a merge pe

plenitudinea de competenta a tribunalului.
 Judecatoriile fiind multe dau o comeptenta care nu permite o
specializare buna a judecatorilor. La tribunal sunt cei mai buni
judecatori. Chiar daca tribunalele sunt mai departe de cetatean,
s-a facut un compromis: daca se vrea un act de justitie
calitativ,sa plateasca mai mult cetatenii.

Totusi, in practica, foarte multe pricini sunt de competenta

judecatoriei desi sunt pricini serioase. Art 94 NCPC enumera
cauzele care sunt de competenta judecatoriei si vom observa ca
nu toate sunt cauze minore.

SEC IUNEA 1: Competena dup materie i valoare

Art. 94: Judectoria
Judectoriile judec:
1. n prim instan, urmtoarele cereri al cror obiect este
evaluabil sau, dup caz, neevaluabil n bani:
a) cererile date de Codul civil n competena instanei de tutel
i de familie, n afar de cazurile n care prin lege se prevede n
mod expres altfel;
b) cererile referitoare la nregistrrile n registrele de stare
civil, potrivit legii;
c) cererile avnd ca obiect administrarea cldirilor cu mai
multe etaje, apartamente sau spaii aflate n proprietatea
exclusiv a unor persoane diferite, precum i cele privind
raporturile juridice stabilite de asociaiile de proprietari cu alte
persoane fizice sau persoane juridice, dup caz;
d) cererile de evacuare;
e) cererile referitoare la zidurile i anurile comune, distana
construciilor i plantaiilor, dreptul de trecere, precum i la
orice servitui sau alte limitri ale dreptului de proprietate
prevzute de lege, stabilite de pri ori instituite pe cale
judectoreasc;
f) cererile privitoare la strmutarea de hotare i cererile n
grniuire;
g) cererile posesorii;
h) cererile privind obligaiile de a face sau de a nu face
neevaluabile n bani, indiferent de izvorul lor contractual sau
extracontractual, cu excepia celor date de lege n competena
altor instane;
i) cererile de declarare judectoreasc a morii unei persoane;
j) cererile de mpreal judiciar, indiferent de valoare;
k) orice alte cereri evaluabile n bani n valoare de pn la
200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea prilor, profesioniti
sau neprofesioniti;
2. cile de atac mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei
publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel
de activitate, n cazurile prevzute de lege;
3. orice alte cereri date prin lege n competena lor.

A. Art. 94 alin. 1 - lit. a) cererile date de Codul civil n

competena instanei de tutel i de familie, n afar
de cazurile n care prin lege se prevede n mod expres

corespondenta cu art. 107 din NCC

Legea de punere in aplicarea a NCC prevede ca pana la

infiintarea instantelor de tutela( prin legea de organizare
judecatoreasca), atributiile acestor vor fi luate de instantele de
drept comun, eventual sectii specializate ale acestor, dar nu a
prevazut expres care sunt aceste instante de drept comun : nu
a spus daca judecatoria, daca tribunalul etc. Astfel, ca NCPC a
prevazut expres ca judecatoria.

S-a mers pe ideea ca ar fi cel mai usor pentru minor( de

cele mai multe ori cererile de acest gen sunt cu minori), ar fi
costuri mai reduse etc.

Insa, art. 229 Legea 71/2011 prevde ca unele din aceste

cereri, din aceasta materie au ramas la alte autoritati
( exemplu: autoritatea tutelara: competenta generala). Practic
aceasta prevedere ia din competenta instantei de tutela, adica
ia din competenta judecatoriei.
Art. 229
(1)Organizarea, funcionarea i atribuiile instanei de tutel i de
familie se stabilesc prin legea privind organizarea judiciar.
(2)Pn la reglementarea prin lege a organizrii i funcionrii
instanei de tutel:
a)atribuiile acesteia, prevzute de Codul civil, sunt ndeplinite de
instanele, seciile sau, dup caz, completele specializate pentru minori i
familie;
 b)raportul de anchet psihosocial prevzut de Codul civil este
efectuat de autoritatea tutelar, cu excepia anchetei prevzute la art.
508 alin. (2), care se efectueaz de direcia general de asisten social
i protecia copilului;
c)autoritile i instituiile cu atribuii n domeniul proteciei
drepturilor copilului, respectiv a persoanei fizice continu s exercite
atribuiile prevzute de reglementrile n vigoare la data intrrii n vigoare
a Codului civil, cu excepia celor date n competena instanei de tutel.
(3)Pn la intrarea n vigoare a reglementrii prevzute la alin. (1),
n vederea ndeplinirii atribuiilor referitoare la exercitarea tutelei cu
privire la bunurile minorului sau, dup caz, cu privire la supravegherea
modului n care tutorele administreaz bunurile minorului, instana de
tutel poate delega, prin ncheiere, ndeplinirea unora dintre acestea
autoritii tutelare.
(4)Cererile n curs de soluionare la data intrrii n vigoare
a Codului civil rmn s fie soluionate de instanele judectoreti sau,
dup caz, de autoritile administrative competente potrivit legii n
vigoare la data sesizrii lor.

Prin urmare, exista o reglementare putin neclara. NCC a

conceput ca tot ce exista in materie de tutela sa fie in
competenta unei instante speciale numita instanta de tutela.
Nu s-a infiintat aceasta instanta, prin urmare sunt aplicabile
dispoz art. 229 instanta de de drept comun = care tine locul
instantei de tutela : spre exemplu, in cazul divort, instituirea
interdictiei etc.

Dar atributiile sunt segmentate intre atributiile

judecatoriei(care tine locul instantei de tutela) si intre
atributiile autoriatii tutelale.

IMPORTANT : raman in vigoare prevederile legi adoptiei

care prevad ca adoptia e de competenta tribunalului (desi
potrivit NCC adoptia ar intra in materia instantei de tutela).

B. Art. 94 alin 1 litera b) cererile referitoare la

nregistrrile n registrele de stare civil, potrivit
legii
C. Art. 94 alin 1 Litera c) cererile avnd ca obiect
administrarea cldirilor cu mai multe etaje,
apartamente sau spaii aflate n proprietatea
exclusiv a unor persoane diferite, precum i cele
privind raporturile juridice stabilite de asociaiile de
proprietari cu alte persoane fizice sau persoane
juridice, dup caz
loc de parcare din fata blocului, cereri prinvind
raporturile juridice stabilite de asociatie, chiar si intre
asociatie si terti.

D. Lit. d) cererile de evacuare

vizeaza nu numai evacuarea prevazuta de NCPC, ci si
evacuarea de drept comun

E. Lit.e) cererile referitoare la zidurile i anurile

comune, distana construciilor i plantaiilor,
dreptul de trecere, precum i la orice servitui sau
alte limitri ale dreptului de proprietate prevzute
de lege, stabilite de pri ori instituite pe cale
judectoreasc
vizeaza si sevitutile conventionale si servituti legale,
vizeaza raporturile de vecintate si e mai putin
important aceasta este ratiunea pentru care aceste
cereri au fost date in competenta judecatoriei. Se poate
face mai usor si cercetarea la fata locului

F. lit. f) cererile privitoare la strmutarea de hotare

i cererile n grniuire
Aceeasi ratiune ca la lit. e

G. lit. g) cererile posesorii

H. lit. h) cererile privind obligaiile de a face sau de

a nu face neevaluabile n bani, indiferent de izvorul
lor contractual sau extracontractual, cu excepia
celor date de lege n competena altor instane
Date in comepetenta altor instante : Exemplu : L 31 /
1990 - toate cererile privitoare la societati sunt
de compententa tribunalului : convocarea adunarii
 actionarilor, predare acte administrator - > sunt
neevaluabile in bani.
In rest, daca nu exista o astfel de prevedere expresa,
sunt de competenta judecatoriei

I. lit. i) cererile de declarare judectoreasc a morii

unei persoane
Acest caz a fost prevazut ulterior, fata de celelalte. S-
a observat necesitatea ca cererea sa se judece mai
aproape de locul domiciliului

J. lit.j) cererile de mpreal judiciar, indiferent de

valoare
Indiferent cat de mare e masa partajabila
compententa este judecatoria, nu tribunalul. Aceasta
este o derogare de la litera k, art. 94.

Norma este oarecum neclara din alte puncte de

vedere :

Tipuri de partaj:

- partaj care nu provine din succesiue: provine din coachizitie,

dobandire in regimul comunit legale

- partaj care provine dintr-o succesiune. Aici discutia deriva din

art. 105 NCPC
Art. 105: Cererile n materie de motenire

n materie de motenire, competena dup valoare se determin

fr scderea sarcinilor sau datoriilor motenirii.

Textul da doua informatii:

atunci cand fixam valoarea unei succesiuni, nu ne

uitam si la pasiv, ne uitam numai la activ
cererile sunt repartizate unei instante sau alteia
dupa valoare.

Asta loveste in art. 94 lit j .

La partajul nesuceesoral e clar. Dar la cel succesoral cum

aplicam aceste doua articole( 94 lit. j si art 105 )?
Briciu : In realitate, nu trebuie sa avem in vedere niciuna din
viziunile legiutorului. Textul de la art. 94 lit.j, la baza, nu era asa
: erau tot in functie de valoare si era in armonie cu 105, practic
105 dadea atunci o informatie completaroae. Ulterior, s-a dorit
ca ICCJ sa nu judece partaj, sa nu ajunga la ICCJ si astfel s-a
modificat lit. j a art 94 si s-a prevazut ca indiferent de valoare,
cererile de imparteala judiciara sunt de competenta
judecatoriei, dar n-au mai corelat si cu art. 105 NCPC.

In doctrina s-au exprimat mai multe teorii :

1. Cand avem cerere de partaj succesoral, dar

fara alte capete de cerere: atunci e competenta
judecatoria. Tot judecatoria este competenta si cand
avem o cerere de partaj succesoral si alte cererii
indispensabile partajului: stabilirea calitatii de
mostenitor, stabilirea masei succesorale. Instanta
trebuie sa le clarifice si pe asta obligatoriu, odata cu
partajul. Le clarfica si daca nu se cere.

2. Dar cand avem o cerere de partaj succesoral

cu alte capete de cerere, care nu sunt indispensabile
partajului: reductiune, anularea testamentului, petitie
de ereditate etc. ?

Bricu: Si cand exista aceste cereri, tot judecatoria ar

trebui sa fie competenta, pentru ca toate aceste cereri se fac in
scopul partajului.

Boroi : Nu ar trebuie sa fie in toate cazurile de

competenta judecatoriei, trebuie vazut de la caz la caz, pentru
ca s-ar putea ca crerea de partaj sa fie accesorie fata de
celelalte cereri : reductiune, anularea testamentului etc. si ar
merge la tribunal. Ar trebui sa verificam de la caz la caz sa
vedem daca partajul depinde de astea ca cereri principale.

Briciu: E interpretabil acest raport dintre accesoriu-

principal. E putin probabil totusi ca anulez un testament de
dragul de a-l anula si sa cer accesoiu partajul. Tot paratajul
poate fi privit ca principal.
 Concluzie :

paratajul nesuccesoral si partajul succesoral

fara astfel de cereri sau cu cereri
indispensabile de partaj : judecatoria este mereu
competenta, aici nu e interpretabil.

K. lit. k) orice alte cereri evaluabile n bani n

valoare de pn la 200.000 lei inclusiv, indiferent de
calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti

Art. 94 . 3 NCPC orice alte cereri date prin lege in

competenta judecatoriei

contestatia la executare - cambie si bilet la ordin art.

62 Legea nr. 58/1934.
cererilele de lamurire hotarare, indreptare a propriei
hotarari
asigurarea dovezilor pe cale separata: cand nu a
inceput inca un porces si pana la proces e posibil sa
se piarda proba. Daca instanta deja e investita, se
face prin cerere accesorie in procesul inceput si se
face la acea instnta investita ( sau cerere incidentala
cel mult).
contestatia la executare

Competenta materiala a tribunalului

Art. 95: Tribunalul

Tribunalele judec:
1. n prim instan, toate cererile care nu sunt date prin lege n
competena altor instane;
2. ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate
de judectorii n prim instan;
3. ca instane de recurs, n cazurile anume prevzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege n competena lor.
 Are plenitudine de jurisdictie in ceea ce priveste
competenta de prima instanta.
Cererile evaluabile in bani, de o valoarea mai mare de
200 000 lei. Cele neevaluabile: mai toate la judecatorie, ca
prin specificul lor, practic cele neevaluabile sunt mai toate
din materia specifica instantei de tutela.
apel - impotriva hotarailor pronuntate de judecatorii.
Tribunalul are competenta speciala in materie de
apel( plenitudine de competenta in materie de apel are
Curtea de apel)
recurs: cand nu exista apel si s-a judecat in prima instanta
la judecatorie: Exemplu: hotarare prin care se constata
perimarea ( 421 alin.2 NCPC), hotarare prin care paratul
recunoaste pretentiile reclamantului( achiesare 437
alin.1 NCPC), hotarare prin care se consfinteste intelegerea
partilor( tranzactie - 440) Specificul tuturor acestor cereri:
niciuna nu judeca fondul.
Tribunalul mai are si alte cereri data in competenta sa
prin legi speciale: Exemplu: cererile in materie de
insolventa se judeca de catre judecatorul sindic de la
tribunal.

Competena materiala a Curtii de apel

Art. 96: Curtea de apel

Curile de apel judec:
1. n prim instan, cererile n materie de contencios administrativ i
fiscal, potrivit legii speciale;
2. ca instane de apel, apelurile declarate mpotriva hotrrilor pronunate
de tribunale n prim instan;
3. ca instane de recurs, n cazurile anume prevzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege n competena lor.

In prima instanta: cereri in materie de contencios

administrativ si fiscal, date in competenta CA prin legi
speciale : atacare acte date de autoritatile publice
centrale : ordin al ministrului, o ordonanta etc.
In apel: toate apelurile impotriva hotarilor tribunalului
pronuntate in prima instanta : aici CA are plenitudine de
compenta ( la apel)
In recurs: in cazurile expres prevazute de lege: hot care
nu se poat ataca cu apel recurs impotriva hotararii de
perimare ce intervine intr-un litigiu de tribunal, tranzactia
de la tribunal.
orice alte cereri date in competenta CA prin lege.

Competenta materiala a ICCJ

Art. 97: nalta Curte de Casaie i Justiie
nalta Curte de Casaie i Justiie judec:
1. recursurile declarate mpotriva hotrrilor curilor de apel, precum i a
altor hotrri, n cazurile prevzute de lege;
2. recursurile n interesul legii;
3. cererile n vederea pronunrii unei hotrri prealabile pentru
dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege n competena sa.

Ca regula ICCJ judeca toate recursurile, in afara de

situatiile in care se prevede expres altfel. ICCJ are
plenitudine de competenta in ceea ce priveste
recursul.
Alte instante judeca in recuts numai cand legea
prevede expres acest lucru : Exemplu : cand legea prevde
ca recursul va fi judecat de instanta X, sau de instanta
superioara- In aceste cazuri instanta X si instanta
superioara pot sa nu fie ICCJ = derogare.
ICCJ judeca si RIL-urile
cererile privind pronuntarea unor hotarari prealabile
pt dezlegarea unei probleme de drept.
 orice alte cereri date in competenta sa : stramutarea
de la curtile de apel: cand existe indoieli cu privire la
nepartinirea judecatorului- se cere mutarea procesului la o
alta CA.
ICCJ poate sesiza CCR cu un control prealabil promulgarii
( si presedintele Romaniei poate) si astfel sa nu se mai ai
ajunga la promulagarea unei legi : in plen.
judeca si sanctiunile disciplinare ? pt membrii CSM-
completul de 5 judecatori

Determinarea competentei dupa valoarea

obiectului cererii

Reguli speciale pentru determinarea valorii

obiectului cererii

I. Valoarea este stabilita de reclamant prin cererea de

chemare in judecata.

Poate fi contestata aceasta valoare? Da - de catre parat,

dar si de catre instanta si se da un singur termen pentru
lamurirea valorii. Lamurirea valorii de poate face numai
pe baza de inscrisuri si explicatii, nu prin expertiza.
Aceasta pentru a nu debuta procesul printr-o proba dificila
numai pentru a se stabili daca inst e competenta sau nu.

1. In materie imobiliara, art. 104 NCPC- valoarea

cererilor se determina in functie de valoarea impozabila
=> certificat ANAF .
Conform art. 104 alin. 2 NCPC, daca valoarea impozabila
nu este stabilita, se aplica dispozitiile art 98- valoarea se
stabilieste prin alte inscrisuri: Exemplu: grilele de la notar
pentru stabilirea valorii minimale a imobilelor, dar nu
expertiza.
 2. In cazul executarii unui contract- art.101 NCPC-
pentru stabilirea competentei instantei se va tine seama
de valoarea obiectului acestuia sau dupa caz de accea
a partii din obiectul dedus judecatii: Spre exemplu, in
cazul cererii pt anularea partiala( valoarea partii din
obiect)

3. Cererile privind constatarea nulitatii absolute,

anularea rezolutiunea sau rezilierea ( unui act
juridic- competenta instantei se va stabili tot in functie de
valoarea obiectului sau sa de aceea a partii din acesta
desus judecatii , chiar daca nu se solicita si
repunerea partilor in situatiia anterioara. : A fost si
RIL sub imperiul VCPC : faptul ca ceri sau nu ceri este o
chestiune de executabilitate a dreptului, dar dreptul il ai si
e evaluabil.

4. Cand prin actiune se solicita plata unei parti dintr-o

creanta, voalarea cererii se socoteste dupa partea
pretinsa de reclamant ca fiind exigibila art. 102 NCPC :
care e leg cu art. 101 ?

Exemplu: Eu am un imprumut de 500 000, daca l-as cere m-

ar duce la compet Tribunalului. Dar eu fac 3 procese : cer in
primul 200 000, in al doilea 200 000 si 100 000 in al treilea.
Chiar daca am facut asa, instanta se uita pe conttract si
vede ca exigibil era 500 000 . Se compleaza impoteza de la
art. 101

Se socoteste dupa cat ar fi putut sa ceara- impoteza

speciala.

5. In cererile care au ca obiect prestatii succesive, daca

durata existentei dreptului este
nedeterminata( perioada nedeterminata), valoarea se
socoteste dupa valoarea prestatiei anuale datorate.
6. Cereri care ca obiect dreptul de proprietate sau alte
drepturi reale valoarea se determina dupa valoarea
 impozabila. Daca valoarea impozabila nu este stabilita,
valoarea se va determina pe baza de inscrisuri. Nu se
prevede exact ce inscrisuri, dar in practica s-au avut in
vedere: grilele notarilor, contracte de vanzare cu data
recenta etc.
7. La actiunile in constatare- valoarea se determina la
fel ca la act in realizare.
8. In materie de mostenire, competenta dupa valoare se
determina fara scaderea sarcinilor sau datoriilor mostenirii.

Care este momentul la care intereseaza valoarea

obiectului cererii?

valoarea de la momentul sesizarii instantei,

fluctuatiile de pe parcursul procesului nu au
relevanta. Norma care genereaza aceasta concluzie
este art 106 NCPC.
Art. 106: Dispoziii speciale
(1) Instana legal nvestit potrivit dispoziiilor referitoare la
competen dup valoarea obiectului cererii rmne competent
s judece chiar dac, ulterior nvestirii, intervin modificri n ceea
ce privete cuantumul valorii aceluiai obiect.
(2) Dispoziiile alin. (1) sunt aplicabile i la judecarea cilor de
atac.

Daca sunt mai multe capete de cerere art.

99 NCPC

Art. 99: Cazul mai multor capete principale de cerere

(1) Cnd reclamantul a sesizat instana cu mai multe capete
principale de cerere ntemeiate pe fapte ori cauze diferite,
competena se stabilete n raport cu valoarea sau, dup caz, cu
natura ori obiectul fiecrei pretenii n parte. Dac unul dintre
capetele de cerere este de competena altei instane, instana sesizat va
dispune disjungerea i i va declina n mod corespunztor competena.
(2) n cazul n care mai multe capete principale de cerere ntemeiate pe
un titlu comun ori avnd aceeai cauz sau chiar cauze diferite, dar aflate
n strns legtur, au fost deduse judecii printr-o unic cerere de
chemare n judecat, instana competent s le soluioneze se determin
inndu-se seama de acea pretenie care atrage competena unei instane
de grad mai nalt.

Cand se sesizeaza instanta cu mai multe capete de

cerere principale - >unele vor atrage o competenta,
unele o alta

Reguli

Acesoriul urmeaza principalul: cerere de plata a

creantei 180 000 lei si dobanzi in cuantum de 30 000
lei. Nu se judeca la tribunal ( pentru ca impreuna =
210 000 lei), Dobanzile se cer accesoriu. Se stabileste
competenta in raport de capatul principal la judecata,
iar cei 30 000 urmeaza soarta cererii principale.

Aceeasi regula se aplica si cererilor aditionale si

incidentale.
Cererea aditionala: modifica cererea principalae, nu
va determina schimbarea competentei
Cererea incidentala: proces de revendicare valoare
500 000, paratul face cerere reconventionala si
solicita instantei ca reclamantul sa ii plateasca
imbunatarile in valoare de 100 000 => si cererea
aditionala este tot de compet tribunalului. Chiar daca,
facuta separat, ar fi fost de competenta judecatoriei.

Sau in ipoteza unei actiuni in revendicare a unui

bun in valoarea de 200 000, paratul il cheama in
garantie pe cel de la acre a cump cerandu-i 300000,
pretul pe care l-a platit, plus sporul de valoeare, plus
alte cheltuieli => se judeca tot la judecatorie. Si cand se
disjunge : tot la judecatorie. Competenta prorogata
ramane castigata.
 Dar in ipoteza cand sunt mai multe cereri principale:
se disjung si se trimit la instantele competente potriv
regulilor aplicabile.

Exceptie: daca sunt mai multe cereri principale

intemeiate pe aceeasi cauza sau pe cauze aflate in
stransa legatura: instanta competenta sa solutioneze se
determina tinandu-se seama de acea pretentie care atrage
competenta unei instante de grad mai inalt. art. 99 alin.
2 NCPC

Exemplu: Actiunea in revendicare a 3 apartamente, de la

3 persoane diferite, dar reclamantul are un singur titlu. Poate fi
cazul unei cladiri preluate de stat, cu 3 niveluri care apoi este
vanduta catre 3 cumparatori. Reclamantului ii se un singur titlu
apoi. Rezulta ca cele 3 pretentii ale reclamantului sunt
intemeiate pe aceeasi cauza. Daca apartamentele au valori de :
100 000, 200 000, 300 000, nu se cumuleaza, se merge pe
valoarea cea mai mare(300 000, care atrage competenta unei
instante de grad mai inalt => tribunal.

In caz de coparticipare procesuala:

= mai multi reclamanti care formuleaza pretentii impotriva
aceluiasi parat, dar pe baza unor raporturi juridice distincte:
valorile nu se cumuleaza, se detrmina pt fiecare capat in
parte. Ramane de vazut daca se disjunge. Daca sunt in
stransa legatura: ar fi sansa sa mearga la cel mai inalt. art
100 NCPC

Competenta teritoriala

de drept comun de ordine privata

alternativa de ordine privata
exclusiva de ordine publica
 1. Competenta teritoriala de drept comun

Regula: instanta in circumscriptia careia isi are domiciliul

sau sediul paratul, daca legea nu prevede altfel. Rezulta din
conceptia ca paratul e prezumat a fi nevinovat si sa nu fie el cel
care avanseaza costuri de deplasare.

Exceptii :

daca paratul nu are domiciliul cunoscut- va fi

competenta instanta in a carei circumscriptie se afla
resedinta sau reprezentanta lui, iar daca nici acestea nu
sunt cunoscute, la instanta la care isi are domiciliul
reclamantul. art. 108 NCPC

In cazul persoanei juridce cu dezmembramite: cererea

de chemare in judecata se poate face fie la sediul
principal, fie la instanta locului unde isi are sediul un
dezmembramant, chiar si fara personalitate juridica, dar
pentru obligatii ce urmeaza a fi executate in acel loc sau
care izvorasc din acte incheiate prin reprezentantul
dezmembramantului ori prin fapte savarsite de acesta. -
art. 109 NCPC
Alta exceptie : art. 110 NCPC

Art. 110: Cererile ndreptate mpotriva unei entiti fr

personalitate juridic
Cererea de chemare n judecat mpotriva unei asociaii, societi
sau altei entiti fr personalitate juridic, constituit potrivit legii,
se poate introduce la instana competent pentru persoana creia,
potrivit nelegerii dintre membri, i s-a ncredinat conducerea sau
administrarea acesteia. n cazul lipsei unei asemenea persoane,
cererea se va putea introduce la instana competent pentru oricare
dintre membrii entitii respective.

Alte cazuri de competenta alternativa

 In toate cazurile in care legea prevede ca exista o
competenta alternativa, reclamantul e liber sa aleaga
oricare dintre instante , fara a justifica alegerea si fara sa
existe o ierarhie inte ele
art 116 NCPC: Reclamantul are alegerea ntre mai
multe instane deopotriv competente.

Cazuri :

1. Art. 111: Cereri ndreptate mpotriva

persoanelor juridice de drept public

Cererile ndreptate mpotriva statului, autoritilor i

instituiilor centrale sau locale, precum i a altor persoane juridice
de drept public pot fi introduse la instana de la domiciliul sau sediul
reclamantului ori la instana de la sediul prtului.

Art. 112: Pluralitatea de pri

(1) Cererea de chemare n judecat a mai multor pri poate fi

introdus la instana competent pentru oricare dintre acetia; n cazul n
care printre pri sunt i obligai accesoriu, cererea se introduce la
instana competent pentru oricare dintre debitorii principali.
(2) Dac un prt a fost chemat n judecat numai n scopul sesizrii
instanei competente pentru el, oricare dintre pri poate invoca
necompetena la primul termen de judecat la care prile sunt legal
citate n faa primei instane.

Atfel, in cazul coparticiparii procesuale pasive :

exista competenta alternativa: instanta de la
domiciliul oricaruia dintre cei chemati in proc.

Daca unii dintre acestia sunt obligati accesoriu, au

obligatii accesorii, cererea se introduce la
instanta competenta pentru oricare dintre
debitorii principali: unde isi are domiciliul oricare
dintre acestia.

Exista si un pericol: sa cheme in judecata o

peroana care nu are legatura cu cauza, numai
pentru a atrage competenta dupa care renunta la
 judecata fata de acceasta sau accepta senin :)) sa se
admita lipsa calitatii procesuale pasive a acesteia

In aceasta ipoteza, conform art. 112 alin 2 NCPC,

oricare dintre parati va putea invoca
necopetenta instantei. Aceasta este o sanctiune a
abuzului de drept procesual

3. Competenta alternativa o serie de astfel de cazuri

sunt pevazute de art 113 NCPC
Art. 113: Competena teritorial alternativ
(1) n afar de instanele prevzute la art. 107-112, mai sunt competente:
1. instana domiciliului reclamantului, n cererile privitoare la stabilirea
filiaiei;
2. instana n a crei circumscripie domiciliaz creditorul reclamant, n
cererile referitoare la obligaia de ntreinere,inclusiv cele privind alocaiile
de stat pentru copii;
3. instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie chiar n
parte, a obligaiei, n cazul cererilor privind executarea, anularea,
rezoluiunea sau rezilierea unui contract;
4. instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile ce izvorsc dintr-
un raport de locaiune a imobilului;
5. instana locului unde se afl imobilul, pentru cererile n prestaie
tabular, n justificare tabular sau n rectificare tabular;
6. instana locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorsc
dintr-un contract de transport;
7. instana locului de plat, n cererile privitoare la obligaiile ce izvorsc
dintr-o cambie, cec, bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare;
8. instana domiciliului consumatorului, n cererile avnd ca obiect
executarea, constatarea nulitii absolute, anularea,rezoluiunea,
rezilierea sau denunarea unilateral a contractului ncheiat cu un
profesionist sau n cererile avnd ca obiect repararea pagubelor produse
consumatorilor;
9. instana n a crei circumscripie s-a svrit fapta ilicit sau s-a produs
prejudiciul, pentru cererile privind obligaiile izvorte dintr-o asemenea
fapt.
(2) Cnd prtul exercit n mod statornic, n afara domiciliului su, o
activitate profesional ori o activitate agricol,comercial, industrial sau
altele asemenea, cererea de chemare n judecat se poate introduce i la
instana n circumscripia creia se afl locul activitii respective, pentru
obligaiile patrimoniale nscute sau care urmeaz s se execute n acel
loc.

Toate aceste competente sunt alternative cu

instanta de la domiciliul paratului.
 Majoritatea acestor cazuri plaseaza sub caruia i se ofera
alternativa intr-o pozitie de protectie, oarecum. Majoritatea, nu
toate.

Spre exemplu la alin. 1 pct 1, in cazul cererilor privitoare

la stabilirea filiatiei: reclamantul poate fi minor s-a
prevazut competenta alternativa pentru protectia lui
pentru ca avea o pozitie dezavantajata.

La alin.1 pct. 2, in cazul cererilor referitoare la

obligatia de intretinere, inclusiv cele privind alocatiile
de stat pentru copii. Competenta este alternativa intre
instanta de la domiciliul reclamantului si instanta de la
domiciliul paratului, atunci cand minorul este cel care face
astfel de cereri. Daca spre exemplu parintele solicita
schimbarea cuantumului obligatiei de intretinere
(debitorul): competenta nu mai este una alternativa =>
instanta de la domiciliul paratului.
Cele nu au substratul acesta protectionist sunt cele de la
punctele 3, 4, spre exemplu, mai precis in cazul
cererilor privind executarea, anularea,
rezolutiunea, sau rezilierea unui contract si in cazul
cererilor ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a
imobilului. Aici ratiunea institurii competentei alternative
vizeaza legatura foarte mare a contractului cu un alt loc.
Pentru ipoteza de la punctul 3, exista aceasta
competenta alternativa cand partile contracului aleg
acest alt loc, cand insereaza clauza in acest sens
avand ca obiect locul executarii obligatiei, fie chiar si in
parte: Exemplu: in cazul unei promisiuni de vanzare, cand
se spune ca actul promis se va face la notarul x cu
domiciliul in strada Y, orasul X.
De asemenea in ipoteza de la punctul 7 referitoare la
cererile privind obligatiile ce izvorasc dintr-o cambie, cec,
bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoarea, competnta
instantei de la domociliul paratului este alternativa cu cea
a instantei de la locul de plata.Insa, aceasta prevedere
vizeaza locul de plata stabilit de parti.
 Competenta teritoriala exclusiva

singura instanta si numai ea este competenta

este guvernata prin norme de ordine publica

Ipoteze

1. Cererile privind drepturi reale imobiliare art. 117

Art. 117: Cererile privitoare la imobile

(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la
instana n a crei circumscripie este situat imobilul.
(2) Cnd imobilul este situat n circumscripiile mai multor instane,
cererea se va face la instana domiciliului sau reedinei prtului, dac
aceasta se afl n vreuna dintre aceste circumscripii, iar n caz contrar, la
oricare dintre instanele n circumscripiile crora se afl imobilul.
(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic, prin asemnare, i n cazul
aciunilor posesorii, aciunilor n grniuire, aciunilor privitoare la
ngrdirile dreptului de proprietate imobiliar, precum i n cazul celor de
mpreal judiciar a unui imobil,cnd indiviziunea nu rezult din
succesiune.

Astfel, instanta competenta este numai instanta de la

locul situarii imobilului.

se aplica si la act posesorii- sunt asimilate actiunilor

reale
se aplica si actiunilor in granituire, actiunilor ce
vizeaza limite ale dreptului de proprietate, actiunilor
de partaj, daca partajul nu decurge dintr o
succesiune- aici sunt alte reguli.

Daca imobilul se afla in circumscriptia mai multor instante

: este competenta instanta de la domiciliul sau resedinta
paratului, daca aceast instanta se afla in vreuna din
circumscrptiile in care se afla si imobilul.
Aceasta situatie in care imobilul se afla in
circumscriptia isntantei poate fi intalnita, spre
 exemplu, in cazul in care imobilul este reprezentat de
o padure.
Si Curtea de Apel Bucuresti are o intrare in
Sectorul 5 si o intrare in Sectorul 4, dar textul nu se
aplica. Pentru ca CAB are un cadastru care se afla
obligatoriu intr-un singur sector=> aceste este
Sectorul 4.
Articolul se aplica mai ales, in cazul unui partaj,
cand masa paratajabila cuprinde mai multe imobile,
aflate in localitati diferite

2. Ipoteza cererilor privitoare la mostenire: sunt de

competenta instantei de la ultimul domiciuliu al
defunctului.
Daca e parataj succesoral care cuprinde si un imobil
art. 117 NCPC intra in conflicnt cu art. 118 NCPC =>
se va aplica art. 118 NCPC pentru ca este un text
special.

= > partaj succesoral ce cuprinde si un imobil =>

instanta de la ultimul domiciliu al defunctului.
Art. 118: Cererile privitoare la motenire
(1) n materie de motenire, pn la ieirea din indiviziune, sunt de
competena exclusiv a instanei celui din urm domiciliu al defunctului:

1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziiilor

testamentare;
2. cererile privitoare la motenire i la sarcinile acesteia, precum i cele
privitoare la preteniile pe care motenitorii le-ar avea unul mpotriva
altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului mpotriva vreunuia
dintre motenitori sau mpotriva executorului testamentar.

(2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moteniri
deschise succesiv sunt de competena exclusiv a instanei ultimului
domiciliu al oricruia dintre defunci

Astfel, art. 118 NCPC vizeaza 3 categorii de cererii

1. Cereri referitoare la validitea sau executarea

dispozitiilor testamentare: Exemplu: cerere pentru
predarea unui legat, anularea testamentului
 2. Cereri privitoare la mostenire si sarcinile
acesteia, precum si cele privitoare la pretentiile pe care
mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia. Spre
exemplu: reductiuni, petitie de ereditate, cheltuieli de
inmormantare, parataj succesoral.

3. Cererile legatarilor sau ale creditorilor

defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau
impotriva executorului testamentar. Creditorii isi vor
recupera creantele, nu dand in judecata si urmarind fiecare
dintre mostenitori la domiciliul lor, ci ii pot chema pe toti la
instanta de la domiciliul defunctului. E vorba numai de
calitatea de creditor.

Daca un tert revendica un bun care a fost in posesia

defunctului si aceasta posesie e continuata de
mostenitorii lui, se aplica art. 117 NCPC.
Art. 118 alin 1 pct 3- nu are in vedere nici ipoteza in
care mostenitorii au de recuperat creante ale
succesiuni, de la debitori.

Confrom art. 118 alin. 2 cererile care privesc mai

multe moteniri deschise succesiv sunt de competena
exclusiv a instanei ultimului domiciliu al oricruia
dintre defunci Exemplu: moare bunuicul, iar apoi moare si
tatal si nepotii trebuie sa dezbata ambele mosteniri.

3.Cererile privitoare societati art. 119 NCPC

Art. 119: Cereri privitoare la societi

Cererile n materie de societate, pn la sfritul lichidrii sau, dup caz,
pn la radierea societii, sunt de competena exclusiv a instanei n
circumscripia creia societatea i are sediul principal.

competenta se mentine pana la radierea/ lichidarea

societatii
vizeaza cereri prin care societatea da in judecata
pe unii dintre actionari sau cererile in care actionarii
dau in judecata societatea. Nu intra actiunile
societatii cu tertii. Intra, spre exemplu: cereri
 privitoare la adunari AGA, excluderea din societate,
plata dividendelor, raspunderea administratorilor.

4. Cererile privitoare la insolventa si concordatul

preventiv art. 120 NCPC
Art. 120: Cereri privitoare la insolven sau concordatul
preventiv
Cererile n materia insolvenei sau concordatului preventiv sunt de
competena exclusiv a tribunalului n a crui circumscripie i are
sediul debitorul.

5. Cereri impotriva consumatorului( cand consumatorul

introduce el competenta alternativa) art. 121 NCPC
Art. 121: Cererile mpotriva unui consumator
Cererile formulate de un profesionist mpotriva unui consumator pot
fi introduse numai la instana domiciliului consumatorului.
Dispoziiile art. 126 alin. (2) rmn aplicabile.

Totusi in aceasta privinta, printr-o conventie, consumatorul

poate accepta mutarea competentei, insa numai dupa nasterea
dreptului la despagubiri: nu prin contract, adcica nu cand se
inchieie contractul, consumatorul este intr-o pozitie
dezavantajata, profesionistul i-ar impune in acest moment.

Dupa ce s-a nascut dreptul la despagubiri, nu se mai afla

intr-o pozitie dezavantajata : poate sa zica ca vrea la instanta
de la sediul profesionistului, spre exemplu daca ea judeca mai
multe cauze in materia lui sau are o jurisprudenta mai
favorabila. Daca consumatorul accepta mutarea competentei
printr-o clauza contractuala aceasta este considerata nescrisa.

Art. 126: Alegerea de competen

(1) Prile pot conveni n scris sau, n cazul litigiilor nscute, i prin
declaraie verbal n faa instanei ca procesele privitoare la bunuri
i la alte drepturi de care acestea pot s dispun s fie judecate de
alte instane dect acelea care, potrivit legii, ar fi competente
teritorial s le judece, n afar de cazul cnd aceast competen
este exclusiv.
 Spre exemplu in materia starii si capacitatii persoanei, nu
sunt pricini cu privire la bunuri- de la ele nu se poate deroga.

! Art 915 NCPC- divort : nu este alternativa competenta. Nu

are deschisa posibilitatea alegerii dintre mai multe instante. Aici
se stabileste competenta din treapta in treapa :

Art. 915 NCPC :

(1) Cererea de divor este de competena judectoriei n
circumscripia creia se afl cea din urm locuin comun a
soilor. Dac soii nu au avut locuin comun sau dac niciunul
dintre soi nu mai locuiete n circumscripia
judectoriei n care se afl cea din urm locuin comun,
judectoria competent este aceea n circumscripia creia i are
locuina prtul, iar cnd prtul nu are locuina n ar i
instanele romne sunt competente internaional, este
competent judectoria n circumscripia creia i are
locuina reclamantul.
(2) Dac nici reclamantul i nici prtul nu au locuina n ar,
prile pot conveni s introduc cererea de divor la orice
judectorie din Romnia. n lipsa unui asemenea acord,
cererea de divor este de competena Judectoriei Sectorului 5 al
municipiului Bucureti.
La seminar: art. 123, 124, 127 NCPC!

Art. 127 NCPC privitor la copetenta facultativa, aere in

vedere situati in care in cercul procesual, fie in calitate de
reclamant, fie parat este un judecator care functioneaza la
instanta locului respctiv, care e competenta. Norma a aparut
din ratiunea de a se evita o eventuala stramutare, recuzare etc.
Art. 127: Competena facultativ
(1) Dac un judector are calitatea de reclamant ntr-o cerere de
competena instanei la care i desfoar activitatea, va sesiza una
dintre instanele judectoreti de acelai grad aflate n circumscripia
oricreia dintre curile de apel nvecinate cu curtea de apel n a crei
circumscripie se afl instana la care i desfoar activitatea.

(2) n cazul n care cererea se introduce mpotriva unui judector care i

desfoar activitatea la instana competent s judece cauza,
reclamantul poate sesiza una dintre instanele judectoreti de acelai
grad aflate n circumscripia oricreia dintre curile de apel nvecinate cu
curtea de apel n a crei circumscripie se afl instana care ar fi fost
competent, potrivit legii.
(3) Dispoziiile alin. (1) i (2) se aplic n mod corespunztor i n cazul
procurorilor, asistenilor judiciari i grefierilor.