===

<html>
<head>
</head>
<body bgcolor =#d4d4f7>
<h1>Octav Onicescu</h1>
 
<img src="OctavOnicescuPozaHTML.jpg"></img>
Octav Onicescu (n. 20 august 1892, Botoani d. 19 august 1983) a fost ma
tematician romn, ntemeietor al colii romneti de teoria probabilit ilor, i-a dat acest
o noua axiomatizare, cu ajutorul no iunii de "func ie eveniment" sau "func ie sum".
A introdus conceptul de "lan cu legturi complete", cea mai important cont
ribu ie romneasc n teoria probabilit ilor. A fost autor al unei noi variet i de mecani
"Mecanica invariantiv Onicescu".
A fost membru al Academiei Romne, membru al Uniunii interbalcanice a matema
ticienilor. Este, mpreun cu Gheorghe Mihoc, creatorul colii matematice romneti de
teoria probabilit ilor i statistic matematic.
Octav Onicescu este creatorul no iunii de lan probabilistic cu legturi complex
e, iar n domeniul mecanicii a dezvoltat o mecanic nou a sistemelor materiale. 
Din anul 1962 este profesor consultant. Din 1937 este membru corespondent al
Academiei Romne, membru al Academiei Lagrange (Italia) i al altor academii strine.
Este secretar general, apoi preedinte al Societtii romne de tiin e, fondator i rector
l institutului Center of Mechanical Sciences (C.I.S.M.), Udine, Italia, nfiin at n 1
967.
Octav Onicescu este primul romn care i trece doctoratul n matematic la Roma,
obinnd calificativul magna cum laude n faa unei comisii alctuite din 11 profesori u
ersitari i prezidat de Levi-Civita.A fost autor al unei noi varieti de mecanic: Mecan
ca invariantiv Onicescu.
<h3>Lucrri</h3>
Principiile teoriei probabilit ii
Calculul probabilit ilor
Mecanica invariant i cosmologia
Numere i sisteme aleatoare
Galileo Galilei, renaterea tiin ific
Problema determinismului
Principii de cunoatere tiin ific
Principes de logique et de philosophie matematique
 Strategia jocurilor cu aplica ii la programarea liniar 
<h3> Colegiul National "Octav Onicescu" din Bucuresti </h3>
<img src="IMAGE0032.jpg"></img>
 Fiind o mare personalitate de origine romana, numele acestuia va fi folosit
drept denumire de liceu. Din anul 1993 pna in 2005 a functionat sub titulatura de
Grup Scolar Industrial Octav Onicescu, iar din 1 iannuarie 2006 a devenit Colegiu
l National Octav Onicescu.
 Colegiul se afla in sectorul 4 al orasului Bucuresti in cartierul Ber
ceni, pe Strada Trivale nr. 29. Se numara printre putinele colegii nation
ale din Bucuresti si din intreaga tara, fiind unul dintre cele mai bune licee di
n sectorul 4 si luand avant printre preferintele elevilor de gimnaziala de astaz
i. Elevii pot opta pentru profilele real, uman si socio-uman, unde se vor pregat
i cu profesori excelenti
<h3> Colegiul Economic "Octav Onicescu" din Botosani </h3>
<img src="poza1.jpg"></img>
Colegiul este amplasat in sud-vestul orasului Botosani, pe Strada B
ucovina Nr.33.
 La 15 oct. 1889, la Botosani, isi incepea cursurile Scoala Comerciala organi
zata sub patronajul Camerei de Comert si Industrie Botosani. Astazi scoala polar
izeaza intregul invatamant economic botosanean, functionand cu 31 de clase de el
evi. Dispune de o buna baza materiala, iar cadrele didactice sunt animate de cel
e mai nobile idealuri, contribuind din plin la formarea personalitatii tinerilor
, la pregatirea lor nu numai in domeniul specialitatii, ci si pentru viata. Adol
escentii, doritori sa se formeze in sfera profesiunilor vitale pentru mersul ina
inte al societatii romanesti, gasesc in institutia noastra o oferta complexa, co
mpetenta, temeinica, de instructie si educatie care sa vina in intampinarea dori
ntelor si asteptarilor fiecaruia. 
<h3> Citate </h3>
Matematica aprea n expunerile lui Gheorghe ieica, simpl i liniar, aa cum pre
profesorul nsui. Dar aceast simplitate ascundea o oper ntreag de sistematizare person
l, dup cum simplitatea nfirii omului lui putea s mascheze personalitatea cu numeroa
surse interioare. 
Eliminarea complet a infinitului din matematici nu a reuit... pentru c infini
tul joac un rol esenial n procesul constituirii obiectelor, cu toat aparena paradoxal
a acestei afirmaii. Fiecare dintre experienele noastre are loc ntre frontiere finit
e. Dar, ceea ce numim experien, n general, nu reprezint un numr limitat, nchis, rigid
de experiene determinate; ea reprezint toate experienele trite efectiv de noi ca i pe
acelea pe care le cunoatem prin intermediul altor persoane i particip, de asemenea
, chiar dac cu un sentiment vag, la experienele viitoare. Astfel neleas, experiena nu
neag infinitul, ci este obligat s in cont de el. Experiena omeneasc i confer infin
dei nu-l nelege, un loc esenial. 
Regulile gndirii tiinifice au fost pentru D. Pompeiu regulile sale de via. 

</body>
</html>

===

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

===

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

<html>

S-ar putea să vă placă și