Patele Blajinilor se serba de unele familii la cmp cu ou, pasc i
miel, ca s liniteasc sufletele celor plecai pe lumea cealalt i
nemprtii (inf. Viorica Boldura). Aceast srbtoare se inea pn n ziua de luni inclusiv, datorit unui decalaj temporar, cnd se credea c sufletele morilor nemprtii vor pleca iari n cer fiind aprai de bunul Dumnezeu, ca i mai curai oameni, dup cum ne spunea Bu tea Solomie din satul Dumbrvia, comuna Ilia. Aceast prelungire a srbtorii Pascale anuna sfr itul primverii i nceputul verii, dup calendarul agrar. 118 Marcel Lapte Cu dat fix n calendarul popular i cu ro u n calendarul cre tin ortodox, srbtoarea Sfntului Gheorghe din 23 aprilie este o dat important i n calendarul pastoral i agricol. Srbtoarea marcheaz deschiderea jumtii a timpului cald, viu, al anului. De abia de acum ncepe primvara n anul nou agrar, cnd se consider c totul este verde. Ca practic magic apotropaic, de aprarea gospodriei de spiritele malefice, se inea n cas o ramur verde (verdea cu flori). Ziua Sfntului Gheorghe confer tuturor bunstare, putere de munc i sntate n decursul anului. i acum, ca i la alte srbtori Sngeorzul i puterea frunzei verzi 119 Anotimpuri magico-religioase importante se deschid cerurile, cnd ranii spun c se d putere pomilor s nfloreasc. Tot acum este perioada cnd se nregistreaz cea mai mare desf- urare de fore negative care vin s contracareze viaa, natura renscut. Vrjitoarele iau mana vitelor i a culturilor stabilind cantitile de ploaie pe care le vor puine i i chinuie pe oameni, i transform n animale fabuloase ce fac mai apoi ru comunitilor. Datini i obiceiuri n satele noastre se mai pstreaz nc o serie de credine, datini i obiceiuri, legate de srbtoarea Sfntului Gheorghe. n inutul Pdurenilor, ziua de 23 aprilie este numit Sngeorz. Menirea srbtoririi acestei zile era de a apra vitele de moroane i strigoi (fiine malefice). Astfel se puneau la u ile grajdului diferite plante magice: salcie, corn, orice lemn nverzit, leu - tean verde, urzici, precum i mrcini sau spini pentru a opri intarerea acestora. n comunele Toplia, Bunila i Cerbl, se ungeau ugerele vitelor cu leu - tean tocat n untur, pentru a pstra laptele. n satele pstore ti din ara Haegului erau mai multe practici de aprare a oilor din gospodrie mpotriva lupilor. Astfel, gospodarii din sat ddeau un miel de poman, ca acesta s fie al lupilor, 120 Marcel Lapte ca s nu rup turma. Stenii din Meria, comuna Lunca Cernii dau i astzi un miel celui mai srac din sat, ca poman pentru Sntu