Patele Blajinilor se serba de unele familii la cmp cu ou, pasc i

miel, ca s liniteasc sufletele celor plecai pe lumea cealalt i

nemprtii (inf. Viorica Boldura). Aceast srbtoare se inea
pn n ziua de luni inclusiv, datorit unui decalaj temporar, cnd se
credea c sufletele morilor nemprtii vor pleca iari n cer
fiind aprai de bunul Dumnezeu,
ca i mai curai oameni,
dup cum ne spunea Bu tea
Solomie din satul Dumbrvia,
comuna Ilia.
Aceast prelungire a srbtorii
Pascale anuna sfr itul
primverii i nceputul verii,
dup calendarul agrar.
118
Marcel Lapte
Cu dat fix n calendarul popular i cu ro u n calendarul cre tin
ortodox, srbtoarea Sfntului Gheorghe din 23 aprilie este o dat
important i n calendarul pastoral i agricol. Srbtoarea marcheaz
deschiderea jumtii a timpului cald, viu, al anului. De abia de
acum ncepe primvara n anul nou agrar, cnd se consider c
totul este verde. Ca practic magic apotropaic, de aprarea gospodriei
de spiritele malefice, se inea n cas o ramur verde (verdea
cu flori).
Ziua Sfntului Gheorghe confer tuturor bunstare, putere de
munc i sntate n decursul anului. i acum, ca i la alte srbtori
Sngeorzul i puterea
frunzei verzi
119
Anotimpuri magico-religioase
importante se deschid cerurile, cnd ranii spun c se d putere
pomilor s nfloreasc.
Tot acum este perioada cnd se nregistreaz cea mai mare desf-
urare de fore negative care vin s contracareze viaa, natura renscut.
Vrjitoarele iau mana vitelor i a culturilor stabilind cantitile
de ploaie pe care le vor puine i i chinuie pe oameni, i transform
n animale fabuloase ce fac mai apoi ru comunitilor.
Datini i obiceiuri
n satele noastre se mai pstreaz nc o serie de credine, datini
i obiceiuri, legate de srbtoarea Sfntului Gheorghe. n inutul
Pdurenilor, ziua de 23 aprilie
este numit Sngeorz. Menirea
srbtoririi acestei zile era de a
apra vitele de moroane i
strigoi (fiine malefice). Astfel
se puneau la u ile grajdului
diferite plante magice: salcie,
corn, orice lemn nverzit, leu -
tean verde, urzici, precum i
mrcini sau spini pentru a opri
intarerea acestora. n comunele
Toplia, Bunila i Cerbl, se
ungeau ugerele vitelor cu leu -
tean tocat n untur, pentru a
pstra laptele.
n satele pstore ti din ara
Haegului erau mai multe practici
de aprare a oilor din gospodrie mpotriva lupilor. Astfel, gospodarii
din sat ddeau un miel de poman, ca acesta s fie al lupilor,
120
Marcel Lapte
ca s nu rup turma. Stenii din Meria, comuna Lunca Cernii dau
i astzi un miel celui mai srac din sat, ca poman pentru Sntu