Astfel, cine l serbeaz l are ca protector i i va aduce belug, i va

ine casa bogat i plin de bunti. Exist i o legend istorisit de o

btrn, Saveta Grozvesc din satul Romos, care spune aa: Sfntul
Ieremia se preumbl prin hold cu un sac de petre i la cei care lucr,
le d cu peatr ct oul de gin, de nu rmne niciun fir de gru.
Ziua de Arminden este momentul propice, cnd se caut buruienile
pentru leacuri de femeile pricepute. Aceste buruieni erau folosite n
timpul anului ca remedii pentru anumite maladii la oameni i animale,
dar i ca practici de ursit i oraculare, ntlnite n satele din ara
Zarandului.
128
Marcel Lapte
Sf. Gherman, menionat la 12 mai, destul de obscur n calendarul
cre tin, este o reminiscen arhaic a unor srbtori agrare
consacrate protejrii semnturilor mpotriva duntorilor sezonieri,
Ghermanul viermilor
n special insecte i viermi. n datinile i obiceiurile populare acest
sfnt era patronul animalelor i insectelor. Fiind sezonul ploilor, el
este perceput ca patron al grindinei i distribuitor al precipitaiilor.
Avnd caracterul unei srbtori strvechi, data srbtorii devine din
fix, mobil n funcie de aspectul meteorologic al lunii mai, dar
oricum era inut n prima sa decad.
Interdiciile srbtorii
Ghermanu' viermilor, ca urmare a caracterului su variabil, se
ncadreaz n specificul tabuurilor de mentalitate popular ce viza o
129
Anotimpuri magico-religioase
parte al duntorilor. n satele pdurene ti odat cu rspndirea
calendarelor biserice ti (dup primul rzboi mondial), btrnii mai
ales, au constatat neconcordane ntre acestea i calendarul popular
oral. Ei se ntrebau derutai de ce Ghermanu i alte srbtori nu sunt
semnalate n calendarul ortodox
cu cruce ro ie sau mcar
neagr deoarece le considreau
importante pentru viaa satelor.
Cu timpul srbtoarea s-a
pstrat, parial n memoria oamenilor
n vrst din comunitile
restrnse, izolate, care o
consider important pentru
cultura vegetal. n satele din
inutul Pdurenilor, Ghermanu'
se inea n 12 mai, dar
msuri de combatere a duntorilor
se luau din urm cu o
sptmn, n unele sate chiar
de ziua Armindenului (1 mai).
Peste tot era interdicie de a se
lucra: brbatul nu mergea la
coas, nu prindea vitele la plug.
Nici alte munci, ca baterea parului (de gard, de claie de fn, de claie
de gru etc.) n pmnt, vopsitul zidului nu erau acceptate.