Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
2.8.Analiza SWOT.
1
3.3.Calculul eficienei economice a msurilor propuse.
Concluzii
Introducere
Producia vitivinicol este o surs important de produse pentru export, iar consumul
intern al acesteia contribuie la formarea bugetului de stat. Ponderea produciei vitivinicole
constituie circa un sfert din Produsul Intern Brut. Efectul social const n faptul c viticultura
acord la o mare parte a populaiei locuri de munc, venituri pentru ntreinere i ridicarea
nivelului de trai.
Republica Moldova dispune de condiii pedoclimatice favorabile pentru dezvoltarea
viticulturii i vinificaiei, obinnd rezultate remarcabile n perioada postbelic. Suprafaa ocupat
cu vii n perioada anilor 1975-2008 se prezint n Diagrama nr.1.
Diagrama nr.1
2
300 289
256
250
220
201
200 186
154 157.5
149 152 149 148 150 150
146
150
100
50
0
1975 1980 1985 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
3
Tabelul nr. 1
Starea viilor dup vrst i potenialul de productivitate n anul 2002
Datele prezentate denot convingtor starea critic a viilor prin faptul c 87% din vii erau
mbtrnite (cu vrsta de la 16 pn la 25 de ani i mai mult), iar 82% aveau un potenial de
productivitate redus (pn la 5,0 t/ha). Factorii care au influenat stagnarea ramurii viticole au
fost cauzai de fenomenele negative ale perioadei de tranziie la economia de pia, cum ar fi:
interdicia la consumul de alcool, impus n perioada sovietic; privatizarea necorespunztoare la
nceputul anilor 90; calamitile naturale; ngheurile din iarna anilor 1996-1997. Ca urmare a
reducerii catastrofale a suprafeelor de vii i a recoltei de struguri, s-a nregistrat insuficiena
mijloacelor circulante pentru renovarea ramurii, iar asigurarea cu maini i echipament pentru
ntreinerea viilor i producerea materialului sditor este la un nivel redus i la etapa actual. Prin
Hotrrea Guvernului nr. 1313 din 07.10.2002, s-a aprobat Programul de restabilire i
dezvoltare a viticulturii i vinificaiei n anii 2002-2020, care are ca scop principal restabilirea
i crearea unei ramuri performante a produselor vitivinicole de calitate superioar, competitive
pe pieele de desfacere i cu eficien economic sporit. Programul, avnd ca obiectiv frnarea
agravrii crizei i reducerii catastrofale a suprafeelor de vii, recoltei de struguri, volumului de
fabricare i comercializare a produselor vinicole, traseaz, de asemenea, indicatorii principali i
msurile orientate spre reluarea activitii normale i crearea unei ramuri performante de
producie.
4
Necesarul de mijloace calculat pentru realizarea Programului de restabilire i dezvoltare a
viticulturii i vinificaiei n anii 2002-2020 s-a cifrat la suma de 814,6 mil.dolari SUA, din care
800,0 mil.dolari SUA - la nfiinarea plantaiilor viticole pentru struguri i 14,6 mil.dolari SUA -
pentru nfiinarea plantaiilor altoi i portaltoi. Totodat, s-a prevzut c cel puin 50% din
investiii vor fi efectuate de ctre productori din sursele proprii.
Conform Programului de restabilire i dezvoltare a viticulturii i vinificaiei n anii 2002-
2020, la nivel naional, Agenia Agroindustrial Moldova-Vin a fost organul central de stat
mputernicit s elaboreze cadrul legislativ necesar pentru activitatea eficient a agenilor
economici; s coordoneze i s dirijeze dezvoltarea durabil a complexului vitivinicol la nivel
macroeconomic; s asigure asistena tehnico-tiinific; susinerea productorilor (inclusiv
financiar) i gestionarea Fondului extrabugetar de stat pentru revitalizarea viticulturii. Totodat,
Agenia Agroindustrial Moldova-Vin a fost abilitat cu funcii de promovare a politicii
statului n domeniul viticulturii, vinificaiei, fabricrii i circulaiei alcoolului etilic i produciei
alcoolice; de revitalizare a viticulturii i industriei vinicole n corespundere cu cerinele pieei i
politica statului n domeniu; de implementare a programelor de dezvoltare a ramurii vitivinicole;
de creare i implementare a mecanismelor de atragere a resurselor financiare naionale i strine
pentru soluionarea problemelor cardinale ale ramurii.
Reuita realizrii obiectivelor Programului de restabilire i dezvoltare a viticulturii i
vinificaiei n anii 2002-2020, pentru crearea unei ramuri performante de producere a produselor
vitivinicole, depinde de starea i posibilitatea pieei de desfacere. Datorit pieei limitate de
desfacere n ar i prezenei altor buturi alcoolice pe piaa intern, productorii se orienteaz
spre export, crendu-i de sine stttor piee de desfacere.
Astfel, n perioada anilor 2001-2005, industria vinicol a nregistrat succese. Drept
rezultat, valoarea exportului produciei alcoolice a crescut cu 77,4% (de la 176,4 mil. USD pn
la 313,0 mil.USD), inclusiv valoarea vinurilor exportate - de la 156,5 mil.USD pn la 277,7
mil.USD, iar volumul lor - cu 50%.
Aria geografic a exportului produciei vinicole n anul 2005 a cuprins 44 de ri,
principalele piee de desfacere fiind n rile CSI. Ponderea acestora n structura exportului a
constituit 93%, inclusiv: Federaia Rus 75%; Republica Belarus 12% i Ucraina 6%.
rilor din Uniunea European le-a revenit 2,8% din volumul exportului.
ncepnd cu anul 2006, exportul produciei alcoolice a nceput s scad brusc i ctre anul
2008 a alctuit 195,9 mil.USD , ori 12,3 mil.dal. Comparativ cu anul 2001, volumul produciei
alcoolice exportate s-a diminuat de 2 ori, fiind condiionat de orientarea acestuia spre piaa unei
ri, i nu de lrgirea i diversificarea pieelor de desfacere. Embargoul impus de Federaia Rus
a afectat puternic exportul vinurilor din Moldova.
5
Dei n anul 2008 aria exportului produciei alcoolice a cuprins 49 de state, ponderea
produciei vinicole exportate n Federaia Rus s-a diminuat cu 40 % fa de anul 2005, n acelai
timp nregistrndu-se o cretere a volumului exportat pe pieele Republicii Belarus, Ucrainei i
ale altor ri. Totodat, piaa intern a fost afectat de importul buturilor alcoolice, care n anul
2008 a constituit 51,9 mil.dol.SUA, inclusiv bere 30,7 mil.dol.SUA, fa de anul 2007
respectiv, 28,7 mil.dol.SUA, inclusiv bere 14,5 mil.dol.SUA.
n consecin, pn la impunerea embargoului, n Rusia s-a livrat producie alcoolic n
sum de peste 140,0 mil. lei, care n-a fost restituit sau achitat productorilor din Moldova, la
01.07.2009 datoriile constituind 108,0 mil.lei. La aceeai dat, s-au nregistrat datorii enorme ale
productorilor fa de instituiile financiare n sum de 1280,2 mil.lei. De asemenea, 131 de
productori au format stocuri de vinuri n vrac n volum de 20,0 mil.dal, iar ali 28 de
productori i-au sistat activitatea. Pe lng toate acestea, ntreprinderile vinicole au creat datorii
fa de furnizorii de materie prim achiziionat n perioada anilor 2006-2008, care la nceputul
anului 2009 constituiau suma de 146,0 mil.lei.
La 30 noiembrie 2009 Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare i propunea
crearea relaiilor comerciale favorabile ntre Federaia Rus i Republica Moldova, ce vor
avantaja n primul rnd ntreprinderile de vinificaie, care vor avea posibilitatea s-i realizeze
stocurile, s-i restabileasc locurile de munc, s achite salariile i datoriile pe care le au fa de
viticultori. Acest obiectiv primordial se preconiza c va fi realizat prin deschiderea a nc 6
terminale vamale: 2 terminale n luna decembrie la Sankt Peterburg i Breansk i 4 terminale n
prima jumtate a anului 2010. De asemenea, c vor crete numrul ntreprinedrilor care vor avea
acces pe piaa Federaiei Ruse pn la 91 ntreprinderi.
n urma acestor aciuni, se preconiza c va crete volumul vnzrilor produciei agricole
din Republica Moldova n Federaia Rus pn la 6 8 milioane dolari pentru o lun de vnzri,
de la 3 milioane dolari pentru o lun n prezent.
Totodat, 36 de ntreprinderi vinicole, care pe parcursul ultimilor ani au livrat produse
n Federaia Rus, posibil vor fi scoi din regimul discriminatoriu i vor fi tratai ca i ali ageni
economici din diferite ri, cum ar fi Frana, Italia, sau Bulgaria.
Se convenise cu partea rus, ca Republica Moldova va trebui s inspecteze importatorii
de vinuri n vrac din Federaia Rus i s creeze un sistem de inspecie odat la 3 sau 6 luni, ca
agenii economici care import vin n vrac, s nu ncalce tehnologia producerii vinurilor din
materialele vinicole importate n vrac din Republica Moldova.
Guvernul Republicii Molodva, va crea condiii normale pentru activitatea ntreprinedrilor
vinicole, va elimina toate restriciile, va simplifica procedurile, va micora numrul de
documente care se cer prezentate la export, va micora timpul necesar pentru ca aceste
6
documente s fie emise, dar agenii economici trebuie s fie responsabili pentru calitatea i
inofensivitatea produsului exportat.
La ziua de azi Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare se poate luda cu majorarea
exportului n Federaia Rus, n primele 6 luni ale anului fiind nregistrat o cretere de 45% la
exporturile de vin. Chiar i n perioada iulie-august, cnd Federaia Rus a stopat importurile de
vin din Republica Moldova, s-a atestat o cretere fa de anul precedent i acest fapt se datoreaz
diversificrii pieei de desfacere.
De asemenea, s-a eliminat marca comercial de stat, astfel nct agenii economici din
vinificaie achit cu 30 mln de lei mai puin n bugetul statului. A fost eliminat i taxa cu privire
la revitalizarea viticulturii, ceea ce a permis s fie micorate cu 50 mln lei plile n bugetul
statului de ctre ntreprinderile vinicole.
n luna noiembrie va fi organizat o sptmn a vinurilor moldoveneti n Praga (Cehia).
O msur foarte important ntreprins este dublarea cotei de export al vinurilor pe piaa Uniunii
Europene, de la 1 mln decalitri - la 2 mln decalitri de vin.
7
Procesul de productie poate fi abordat si sub raport cibernetic, ca un proces destinat sa transforme
un set de elemente denumite iesiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de productie poate fi definit prin trei componente:
intrari
procesu
l de
product
realizare
a
ie
procesul
iesiri.
ui de
producti
e
10
instalatii de aparatura, pe tot parcursul fluxului de productie parametrii tehnologici pastrndu-si
valorile constante. Procese de productie discontinue n care exist posibilitatea determinarii
rezultatelor fiecariu proces de schimburi.
Fiecare dintre cele doua strategii corespund cte unei metode de organizare a productiei. Cele
flexibile corespund organizarii functionale pe cnd cele liniare corespund organizarii n flux.
ntre cele doua tipuri de strategii exista si strategii intermediare.
11
Acest tip de strategie este corespunzator situatiei n care se produce o gama variata de
produse sau servicii n cantitati mici ceea ce presupune schimbarea frecventa a produsului
fabricat si a secventei operationale. Resursele tehnice se grupeaza n functie de operatiile
efectuate, iar sursele umane n functie de sarcinile executate formndu-se grupele functionale de
resurse. Este o strategie orientata spre proces.
Este varianta opusa strategiei flexibile fiind corespunzatoare situatiei n care gama
sortimentala contine un numar redus de sortimente n cantitati mari, astfel nct sortimentul aflat
n fabricatie nu se modifica frecvent. Resursele tehnice si umane se grupeaza astfel nct sa
formeze linii de fabricatie specifice unui produs sau unui grup de produse.
Unitatile de produs "gliseaza" de la operatie la alta astfel nct la fiecare operatie se afla
la un moment dat o unitate de produs intr-un anumit stadiu de prelucrare.
ntre cele doua tipuri de strategii exista strategiile intermediare, respectiv o parte a
procesului de productie se desfasoara pe baza unei strategii liniare adica partea din amontele
procesluli, iar partea finala e o strategie flexibila.
12
principiile fundamentale, a cror valabilitate este universal. Respectarea lor conduce la o
organizare corespunzatoare a productiei si constituie punctul de plicare n realizarea programelor
de productie att sub aspect cantitativ ct si calitativ.
- una interna, reprezentata de faptul c realizarea unei cantitati de productie uniform crescatoare
este dependent de volumul capacittilor de productie detinute de ntreprindere, nefiind posibil
o crestere a productiei peste limita impus de capacitatea de productie;
13
- existenta unui volum suficient de mare de produse de acelasi fel;
- distanta dintre locurile de munc s fie minim cu amplasarea utilajelor n linie dreapt pe ct
posibil;
5. Principiul liniei drepte prevede asigurarea celui mai scurt drum pe care s l parcurg
obiectul muncii din stadiul de materie prim n stadiul de produs finit prin toare fazele
perocesului de fabricatie. Acest principiu este conditionat de amplasarea verigilor de productie si
a depozitelor de materii prime, materiale, produse finite n functie de fluxul tehnologic. Drumu
pe care il parcurge obiectul muncii trebuie s fie nu numai ct mai scurt posibil, dar s nu
cuprind nici ntoarceri sau intersectari.
14
companie. Sistemul de depozitare al unei ntreprinderi este format din unitatile de depozitare,
mijloacele de transport utilizate si relatiile de lucru cu procesul de productie.
1. Procesul tehnologic este format din totalitatea opreratiilor tehnologice prin care se
raelizeaza un produs, sau repere componente ale acestuia. Prin derularea acestor operatii
15
tehnologice au loc modificari ale firmei, structurii si compozitiei chimice a diverselor materii
prime sau materiale supuse prelucrrii. Exist doua tipuri de procese tehnologice:
- complexe, n care asupra obiectului muncii se executa o succesiune de mai multe operatii
tehnologice.
a) Subsitemul efector are rolul de a realiza midificarea propriu-zis a obiectului muncii prin
combinarea fluxurilor de intrare. Caracteristicile sale sunt date de particularittiile fiecrui
proces tehnologic n parte.
d) Subsistemul de control are rolul de a verifica rezultatele obtinute ale parametrilor ce definesc
calitatea produselor., de a le compara cu valorile prescrise de a stabili abaterile si de a comunica
concluziile subsitemului efector.
16
Indiferent de domeniul de activitate managementul procesului de productie cuprinde
procese decizionale viznd cinci aspecte majore:
- procese continue
4. Procese orientate spre sarcini: resursele sunt grupate pe sarcinile sau operatiile ce se
executa formandu-se grupele functionale de resurse. Se pot forma rute de prelucrare diverse,
permitnd obtinerea unei game variate de produse si servicii. Produsele si servivcciile se
realizeaza n functie de cerintele clientilor n cantitati reduse; specificatiile cererii si momentul
de aparitie a cererii nu sunt cunoscute n prealabil, ceea ce impune renuntarea la stocurile de
17
produse finite; Pot fi stocate n asteptarea unei asamblari viitoare anumite repere componente
standardizate, n principiu trecerea produsului de la o grupa la alta se face bucata cu bucata.
Strategia de fabricatie e cea flexibila cu exceptia reperelor standardizate care pot fi realizate pe
baza unei strategii liniare.
5. Procesele orientate pe loturi: difera de cele orientate pe sarcini din patru perspective:
18
Structura proceselor de producie :
Operaia
Faza
Trecerea
Mnuirea
Micarea
Operaia - acea parte a procesului de producie, de a crei efectuare rspunde un
executant care acioneaz asupra unui obiect sau grupe de obiecte ale muncii,
pe un anumit loc de munc, cu anumite mijloace de munc n cadrul aceleiai tehnologii .
Numeroasele operatii,care formeaza procesele de productie la intreprinderile industriei
alimentare,se clasifica dupa urmatoarele criterii:
Destinatia lor in procesul de producere
Metoda de efectuare
Auxiliare
De baza
De control
19
Operatii de baza: se considera de baza procesul fabricarii productiei, care constituie destinatia
de baza a intreprinderii date, in vinificatia primara producerea vinului brut, in vinificatia
secundara producerea vinului finit;
Operatii auxiliare: se considera auxiliare astfel de procesede producer in urma carora se fabrica
diferite tipuri de energie; se produce productia, cese foloseste apoi in procesele de baza, se
efectueaza lucrari cu character industrial.In conditiile activitatii de productie in industria
alimentara, acestea sunt: fabricarea ambalajului reparatia utilajului, producerea energiei electrice
si termice etc;
Operatii de transport: schimba amplasarea obiectului muncii in spatiu.
Operatii de control: asigura controlul asupra desfasurarii procesului tehnologic.
Operatii de servire: se considera procesele de support material si ethnic ale producerii de baza
si auxiliare.
Rolul principal in procesul de producer, il joaca operatiile de baza.Cu ajutorul lor, in primul
rind,mijloacele de munca treptat,se transforma in produs finit.Insa, fara operatiile
auxiliare,procesul de producere este imposibil.
Faza
parte a operaiei i se caracterizeaz prin utilizarea acelorai unelte de lucru i aceluiai regim
tehnologic ,obiectul muncii suferind o singur transformare tehnologic.
! Nu toate operaiile se mpart n faze
De exemplu ,in vivnificare, procesele fabricarii diferitor tipuri de productie se divid in fazele
propuse in tabelul urmator:
Particularitatile de divizare
Specializarea sectiei dupa nivelul de Specializarea fabricii dupa posibilitate
Tipurile productiei
finalizare tehnologica a obiectului de intreprinderii procesului tehnologic fara
munca dauna calitatii productiei finite
1.Prelucrarea strugurilor si obtinerea 1.Prelucrarea strugurilor si obtinerea
mustului mustului
2.Fabricarea din must a vinului brut 2.Fabricarea din must a vinului brut
3.Prelucrearea vinului brut 3.Prelucrearea vinului brut
Vin brut sec 4.Imbutelierea 4.Imbutelierea
20
1.Prelucrarea strugurilor
2.Mentinerea pe tescovina cu 1.Prelucrarea strugurilor
alcoolizare 2.Imbutelierea
Vin de desert 3.Aducerea vinului brut la conditie
4.Prelucrarea vinului brut
5.Imbutelierea
21
Trecere -prile fazei care se repet identic.
Mnuirea
este acea parte a procesului de munc care reprezint un anumit grup
de micri ale executantului, determinate de un scop bine definit .
Ceea ce separ o mnuire de alta este includerea sau excluderea n
lucrare a mijlocului se munc sau a obiectului muncii .
Durata unei mnuiri depinde direct de proprietatea obiectelor
(greutatea, mrimea, forma, etc.) asupra crora executantul trebuie s
acioneze .
Atunci cnd o serie de mnuiri nlnuite tehnologic se efectueaz n
scopul realizrii unei lucrri apare nevoia gruprii mnuirilor n
complexe de mnuiri, care reprezint grupe de mnuiri succesive,
alctuite cu scopul sistematizrii lor .
Micarea
este elementul cel mai simplu al procesului de munc ;
const dintr-o deplasare, luarea de contact sau desprinderea acestuia
de utilaj sau de organele sale de comand, de unealta de lucru sau de
obiectul muncii asupra cruia se acioneaz;
fiecare fel de micare se deosebete dup efortul necesar, poziia i
precizia execuiei .
DURATA CICLULUI DE
PRODUCIE
PERIOADA DE
PERIOADA DE LUCRU
NTRERUPERI
TIMP DATOR
TIMPUL AT
UL TIMPUL DATOR
PENT DATOR ORGAN
TIMPUL PENTR TIMPUL AT IZRII
RU AT REGIM
DE PENTR U PROCE
OPER PENTR REGIM ULUI
PREG U SUKLUI
AIIL U ULUI DE
TIRE PROCE NINTE
E PROCE CTC DE SCHIM
NCHEI SELE RIORUL
TEHN SELE LUCRU BURI
ERE NATUR SCHIM
OLO ALE NATUR
GICE ALE BULUI
24
Sisteme de organizare n timp a producie.Ciclul de producie
1.2.1 Structura duratei ciclului de producie
Prin structura ciclului de productie se intelege totalitatea elementelor component, precum si
ponderea duratei acestora fata de durata totala a ciclului de productie.
Structura duratei ciclului de producie este influenat de o serie de factori, cum ar fi:
_ caracterul produciei;
_ natura procesului tehnologic;
_ nivelul de nzestrare tehnic a procesului de producie i a muncii etc.
Avnd n vedere influena acestor factori, se nregistreaz diferene ale structurii duratei
ciclului de producie la ntreprinderi aparinnd aceleiai ramuri industriale sau unor ramuri
industriale diferite. Atunci cnd durata ciclului de fabricaie depete 30 de zile, se consider c
se nregistreaz un ciclu lung de producie.
innd seama de elementele care intr n structura duratei ciclului de producie, rezult c
aceasta se poate exprima astfel:
Dcp = tpi + Dct + tpn + ttr + tCTC + ti
unde:
Dcp = durata ciclului de producie;
tpi = timpul de pregtire-ncheiere pe produs;
Dct = durata ciclului tehnologic;
tpn = durata proceselor naturale;
ttr = durata operaiilor de transport intern;
tCTC = durata operaiunilor de CTC;
ti = timpul de ntreruperi.
Avnd n vedere influenta majora pe care o are ciclul de productie asupra principalelor
laturi ale activitatii industriale (productivitatea muncii, gestiunea resurselor, utilizarea
25
capacitatiilor de productie, etc), este extrem de importanta identificarea unor cai prin care durata
acestiua sa fie optimizata. Aceste cai sunt orientate att spre reducerea perioadei propru-zise de
productie, ct si spre eliminarea totala sau minimizarea intreruperilor de orice fel. Avnd n
vedere structura ciclului de productie, caile de reducere a duratei acesteai pot fi sintetizate n:
Implimentarea tehnicii noi , mai performante , micsoreaza timpul operatiilor de baza si auxiliare.
Folosirea tehnologiilor performante garanteaza continuitatea procesului de producere,
amelioreaza structura lui,intensifica procesele tehnologice si naturale, contribuind la micsorarea
ciclului de productie.
Micsorarea duratei ciclului de producere pe baza perfectionarii organizarii muncii:
Micsorarea timpului de pregatire si incheiere
26
Micsorarea sau eliminarea completa a intreprinderilor nereglementate
Comasarea in timp a unor operatii: de control si de transport cu cele de baza, de servire cu cele
de baza ,si de transport.
Rezerve mari de reducere a ciclului de productie pot fi gasite in perfectionarea organizarii
producerii , care consta in combinarea in timp si spatiu a celor 3 elemente de baza:
Mijloacele de munca
Obiectele de munca
Forta de munca
1.Introducerea metodei in flux: contribuie la micsorarea duratei intreruperilor, care apar intre
efectuarea operatiilor conexe in producerea discreta, cu cit e mai inalt nivelul continuitatii
fluxului, cu atit e mai mica suma acestor intreruperi si invers.
27
Organizarea succesiva. Presupune lansarea, prelucrarea si transmiterea pieselor de la
operatia i la op. i+1 pe loturi intregi, deci dupa ce piesele lansate au fost prelucrate toate la
prima operatie se transmit in aceasi timp la operatia 2 unde se prelucreaza toate piesele lansate
s.a.m.d
Se va examina situaia unui lot de trei produse, acesta parcurge un flux tehnologic format din
ase operaii cu urmtoarele durate: t1 = 1 or, t2 = 2 ore, t3 = 3 ore, t4 = 1 or, t5 = 1 or, t6
=1
28
Pentru exemplul precedent rezult:
Avantajul acestei metode este acela de a permite urmrirea relativ simpl a fabricaiei
produselor.
29
Determinarea duratei ciclului tehnologic prin metoda paralel
Principalul ei avantaj const n faptul c se realizeaz cea mai scurt durat a ciclului
tehnologic.
folosirea forei de munc la operaiile ale cror durate sunt mai mici dect timpul
operaiei cu durata maxim.
Organizarea mixta se utiliz. in conditiile productiei de serie mijlocie, cand dotarile de utilaje
sunt reduse la unicate deci nu se respecta principiul prop. iar programatorul doreste sa realizeze
un grad de prelucrare in paralel pt. a reduce durata componenentei tehnologice. Este o combinare
intre organizarea succesiva si org. paralela. In organizarea mixta lansarea, prelucrarea si
transmiterea pieselor de la operati i la i+1 se realiz. pe loturi de transport. Loturile de transport
(nt) sunt o diviziune a loturilor de produse (n) care tr. sa fie realizate. In organizarea mixta tr. sa
asiguram conditii de lucru care sa conduca la continuitatea prelucrarii loturilor de transport la
aceasi operatie fara micropauze, adica in org. mixta ca si in org. succesiva loturile de piese
lansate se prelucreaza continu fara micropauzeOrganizarea mixta se aplica in serie mijlocie si
uneori in serie mica, ea este destul de dificil programat si lotul de transport tr. astfel format incat
sa reprezinte o diviziune a lotului lansat si sa creeze conditii de prelucrare si manipulare.
Tipuri de producie
30
Prin tip de producie se nelege o stare organizatoric i funcional a ntreprinderii, determinat
de:
nomenclatura produselor fabricate;
volumul produciei executate pe fiecare poziie din nomenclatur;
gradul de specializare a ntreprinderii, seciilor i locurilor de munc;
modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de
munc la altul.
n funcie de aceti factori se disting:
Producia unitar (individual)
Producia de serie. n funcie de mrimea lotului:
Producie de serie mic
Producie de serie mijlocie
Producie de serie mare
Producia de mas
Producia de mas
Tipul de producie de mas
Se caracterizeaz prin urmtoarele:
fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse, n mod nentrerupt i
n cantiti mari sau foarte mari;
specializare nalt att la nivelul locurilor de munc, ct i la nivelul
ntreprinderii;
deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face bucat cu
bucat, n mod continuu cu ajutorul unor mijloace de transport specifice, cu deplasare continu
de felul benzilor rulante, conveiere sau planuri nclinate;
din punct de vedere organizatoric, locurile de munc i fora de munc
ce le utilizeaz au un grad nalt de specializare fiind amplasate n succesiunea operaiilor
tehnologice sub forma liniilor de producie n flux;
creeaz condiii foarte bune pentru folosirea pe scar larg a proceselor
de producie automatizate, cu efecte deosebite n creterea eficienei economice a ntreprinderii.
Tipul de producie de serie
Se caracterizeaz prin urmtoarele:
fabricarea unei nomenclaturi relativ larg de produse, n mod periodic
i n loturi de fabricaie de mrime mare, mica sau mijlocie;
31
gradul de specializare al ntreprinderii sau locurilor de munc este mai
redus dect la tipul de serie mare, fiind mai ridicat sau mai sczut n funcie de mrimea seriilor
de fabricaie;
deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face cu mijloace
de transport cu deplasare discontinu (pentru seriile mici de fabricaie) -crucioare, electrocare,
etc. sau cu mijloace cu deplasare continu, pentru seriile mari de fabricaie;
locurile de munca sunt amplasate dup diferite criterii n funcie de
mrimea seriilor de fabricaie. Astfel, pentru serii mari de fabricate locurile de munc sunt
amplasate dup criteriul liniilor tehnologice, iar pentru seriile mici de fabricaie dup criteriul
grupelor omogene de maini.
Tipul de producie unitar (individual)
Se caracterizeaz prin urmtoarele:
fabricarea unei nomenclaturi foarte largi de produse, n cantiti reduse,
uneori chiar unicate;
repetarea fabricrii unor produse are loc la intervale de timp
nedeterminate, uneori fabricare acestora putnd s nu se mai repete niciodat;
utilajele din dotare au un caracter universal, iar personalul care le
utilizeaz o calificare nalt;
deplasarea produselor ntre locurile de munc se face bucat cu bucat sau
n loturi mici de fabricaie, cu ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare discontinu;
amplasarea locurilor de munc n seciile de producie se face conform
principiului grupelor omogene de maini.
1.2.2. Particularitile procesului de producie n diferite ramuri ale industriei alimentare.
Dintre toate ramurileindustriei alimentare ,cele mai indelungate cicluri de producere sint in
vinificatie.Aici durata constituie de la 3 luni pentru vinurile tinere pina la 3 ani si mai
mult,pentru vinurile de calitate superioara 10- 30 ani.
Aceasta se explica prin faptul ca in producerea tuturor produselor vinicole , un rol important il
constituie procesele naturale care au o pondere destul de mare de la 75 % pina la 95,5 % la
fabricarea vinurilor de calitate.
Spre deosebire de vinificare,in industria prelucrarii fructelor si legumelor procesele naturale
aproape ca lipsesc, iar ciclul de productie nu dureaza mai mult de 2 3 ore.
III Procesul fabricarii produselor vinicole nu e numai indelungat , ci si foarte complicat,
care consta in faze.
Fermentarea alcoolica a mustului de struguri e un proces care formeaza vinul.Astfel prima faza
de viata a vinului este formarea lui..Odata cu stoparea fermentarii ,schimbarile calitative nu
inceteaza .Procesele cu caracter fizic ,chimic,biochimic se prelungesc in vin pina la sfirsitul vietii
lui.
IV Produsele alimentare,dupa componenta lor chimica sint complicate.Ele pot fi fabricate
dintr-un tip de materie prima sau din mai multe.
33
In industria alimentara, procesul de productie este alcatuit din faze , a caror indeplinire de
regula , este succesiva.
De exemplu : producerea ardeiului umplut incude urmatoarele faze:
Pregatirea ardeiului,saramurii
Pregatirea umpluturii
Pregatirea borcanelor pentru ambalare s.a
34
Benchmarkingul intern const n evaluarea operaiunilor interne. Este una din formele
cele mai simple, din moment ce ntreprinderea are funcii similare n cadrul unitii sale.
Determinarea standardelor interne de performan reprezint scopul de baz al benchmarkingului
intern. Aceasta permite diseminarea unei multitudini de informaii. Beneficiile percepute imediat
const n identificarea celor mai bune proceduri interne i n transferarea lor spre alte
componente ale organizaiei. Chiar dac nu sunt utilizate mai trziu pentru efectuarea
benchmarkingului extern, companiile ce implementeaz acest tip pot obine estimri interne ale
activitilor ntreprinderii.
Benchmarkingul concurenial este un tip aplicat concurenilor direci. Scopul de baz al
acestuia este compararea companiilor de pe aceeai pia, care produc aceeai gam de produse
ce concureaz ntre ele, sau ofer aceleai servicii sau au aceleai procedee de lucru. Cu
respectarea anumitor condiii ale concurenilor, informaiile necesare pot fi uor obinute, iar cele
ce in de domeniul public sunt cele mai accesibile.
Benchmarkingul funcional sau industrial const n compararea cu liderii industriei sau cu
cele mai bune operaiuni funcionale ale unor companii. n acest caz, partenerii de comparaie
sunt ntreprinderile ce dein aceleai caracteristici tehnologice sau de pia. De asemenea, ei se
bazeaz pe aceleai funcii specifice. Pornind de la faptul c ei sunt concureni direci, obinerea
informaiei este mai uoar, partenerii contribuind la efectuarea analizei date. Dezavantajul
const n compararea cu concurenii depii sau cu care, deja, s-a fcut comparaia de multe ori.
Un asemenea benchmarking este static i nu orienteaz strategic.
Benchmarkingul proceselor sau benchmarkingul generic se axeaz pe cele mai bune
procese de munc. In acest caz, sunt scoase n eviden anumite proceduri sau funcii ale
companiilor. Acest tip de benchmarking poate fi aplicat diverselor organizaii. Cu toate c poate
fi extrem de eficient, este greu de implementat. Benchmarkingul generic necesit o
conceptualizare larg a tuturor proceselor, i o nelegere exact a procedurilor.
Pentru ntreprinderea SRL Slcua este caracteristic benchmarkingul intern, deoarece
implic msurarea i compararea practicilor similare ntre diferite secii ale ei, crend un mediu
de comunicare bidirecional i conduce la depirea oricrei probleme de confidenialitate i
ncredere.
Benchmarkingul este un proces foarte structural care include cteva etape care trebuie
parcurse. Aceste etape sunt, deseori, formulate n algoritmi structurai, dar modelul nu trebuie s
complice ideea simpl a benchmarkingului. Majoritatea modelelor de benchmarking includ
urmtoarele etape:
I. Planificarea. Intr-o prim etap, se identific scopurile strategice ale funciei,
activitii sau procesului ce va fi supus benchmarkingului. Deseori, informaia poate fi primit la
35
o examinare mai atent a misiunii companiei, care ncorporeaz obiectivele de baz. Mai apoi, va
fi selectat procesul care va fi evaluat, fapt ce presupune identificarea diverselor produse fabricate
de compania cu care se face comparaia i chestionarea propriilor angajai, dac utilizarea
proceselor selectate va duce la rezultate pozitive n companie. In continuare, se vor identifica
necesitile consumatorilor. In final, se vor identifica indicatorii de performan, care vor
determina cheia succesului, deoarece anume aceti factori sunt cei care asigur atingerea unui
nivel de business de succes.
II. Formarea echipei ce va efectua benchmarkingul. Membrii echipei trebuie s fie
reprezentani ai diferitelor compartimente ale organizaiei. Ei trebuie s fie cooperani i sociabili
pentru a obine cele mai bune rezultate posibile. In baza listei de indicatori selectai pentru
benchmarking, se va efectua msurarea propriilor performane. Acest lucru i va permite echipei
s intre mai bine n esena proceselor companiei i a indicatorilor de performan.
III. Identificarea companiilor cu cele mai bune practici i colectarea datelor. n aceast
etap, are loc colectarea informaiei despre companiile cu cele mai bune practici i a datelor
despre performanele lor. Un atare pas i va permite companiei s neleag, pe deplin, gradul
posibil de mbuntiri ce poate fi realizat. Un factor important este vizitarea companiilor cu cele
mai bune practici, dac e posibil, deoarece permite o nelegere mai bun a proceselor.
IV. Analiza datelor colectate i compararea cu datele proprii. n aa mod are loc
poziionarea ntreprinderii n comparaie cu cele mai bune practici". Aceast etap are ca scop
identificarea diferenelor de performan i determinarea cauzelor acestora.
V. Determinarea programului i a etapelor de mbuntire a indicatorilor de activitate a
companiei. Se vor determina msurile ce trebuie luate pentru atingerea celor mai bune
performane nregistrate. Este important nu numai determinarea msurilor ce trebuie luate, ci i
modul n acestea ar trebui implementate. Pe parcursul monitorizrii, programul de mbuntire
poate fi actualizat, n funcie de mediu.
Benchmarkingul, fiind o tehnic foarte eficient, ntmpin i anumite limite:
1. Concentrarea se face pe date, i nu pe procesul care a permis acumularea
acestor date;
2. Gradul de percepere a clienilor;
3. Rezisten din partea angajailor;
4. Benchmarkingul este foarte scump.
2.2.Caracteristica general a ntreprinderii.
36
Istoria fabricii de vin S.R.L. Slcua ncepe odat cu istoria satului Slcua, situat n zona
de sud- vest a Moldovei, unde poama are o mare importan n industrie.. Acolo n anii 1970 sau
nceput lucrrii de construcie noi a fabricii de vin care afost dat n exploatare n septebrie 1973.
Dup trecerea R.Moldova la relaiile de pia a aprut necesitatea privatizrii fabricii, cu acest
scop pe 3 aprilie 1995 sa format propria asociaia Moldo-Belgian Slcua S.R.L. instalarea
capitalului a fost format n prezena participrii companiei Belgiene SPAREX S.A.
Slcua S.R.L. zilnic mrea tempul producerii . n anul 2000 au fost realizate 3 mln. sticle, n
2001- 5 mln. sticle,n 2002 - 6,8mln. sticle, n 2003- 8,1 mln. sticle dar odata cu embargoul pus
de Rusia tempul a scazut brusc.
n planul viitoarelor dezvoltri fabrica prevede:
Introducerea noilor tehnologii;
Mrirea puterii prelucrrii strugurilor i extragerea materialelor vinicole;
Mrirea teritoriilor i sdirea viilor cu inca 400ha;
Introducerea producerii coniacului;
ncheierea construciei serei pentru creterea puieilor de vi de vie;
Producerea spirtului etilic i divinuri;
Deci pentru a obtine un produs de calitate este necesar de avut utilaj modern ,specialisti in
domeniu ,muncitori competenti si o supraveghere a intregului process de producere.
Slcua S.R.L. in prezent pentru obtinerea vinurilor albe utilizeaza utilaj modern de la
producatori cu renume;
- bunchere Fabri- Inox
- zdrobitoare-Tehno-Food Group
- prese- Tehno-Food Group
- schimbator de caldura Padovan
- vase p/u fermentare Fabri
- pompe- Velo
e.t.c.,muncitorii sint calificati cu multa experienta de lucru , controlul procesului de productie
este la nivel ,dar intotdeauna este loc pentru mai bine iar prezentul proiect prevede analiza si
modernizarea tehnologiei de producere, deci se va ncerca gsirea soluiilor pentru a ameliora
procesul tehnologic, se va ncerca utilizarea utilajului mai performant pentru a obtine un produs
care sa corespunda tuturor normelor si cerintelor potentialilor clienti,majorarea vinzarilor,si ca in
orice afacere obtinerea unui profit maxim.
37
List personalului de conducere a ntreprinderii
Numrul de
Profesia muncitorului Luni lucrate
oameni
Recepia strugurilor 2 12
Zdrobire-desciorchinare 2 12
Macerare 1 12
Scurgere, presare 2 12
Pomparea mustului, vinului 2 12
Deburbare 1 12
Tratarea cu SO2 2 12
Fermentare 2 12
Tratare complex 2 12
Filtrare 2 12
Maturarea 2 6
Refrigerarea i filtrarea la frig 2 12
Prelucrarea deeurilor vinicole 2 12
Splarea utilajelor i vaselor 2 12
Cazangeriti 1 12
Mecanici 3 12
Electrici 2 12
Total 26 12
38
Structura ntreprinderii
39
Director General
IM "Slcua SRL"
Sectia marcheting
Laboratorul
Secia de vinificare n rou
Sala de degustaii
Secia de planificare Secia de mbuteliere
Secia mecanic
Sericiul Paz
Examinnd schema de mai sus putem vedea c toate lucrrile n fabric sunt gestionate de
ctre eful de producie, care se implic n orice activitate. n acelai timp vedem c sunt cteva
secii care la rndul lor sunt dirijate de efi de secie, cum ar fi ef secia mbuteliere, ef secia
vinificare, ef secia mecanic, etc. Ceea ce ine nemijlocit de producerea vinului este ntru totul
organizat de tehnologul ef al ntreprinderii. Iar avnd n vedere c ntreprinderea are o linie de
mbuteliere este foarte important s se lucreze n domeniul marketingului, mai ales c o mare
parte a producia se export n statele membre a CSI.
Sala de degustaii la fel un spaiu important n cadrul ntreprinderii pentru ca delegaiile sau
oaspeii venii din alte coluri ale rii sau de peste hotarele acesteia s poat aprecia din punct de
vedere organoleptic vinurile produse.
40
Directorul general are o funcie mai redus fiindc acesta se implica n problemele de rang
economic sau n acele de un nivel mai global i care necesit o atenie sporit.
Cantitatea cea mai mare de struguri fabrica o prelucreaz de pe propriile plantaii de vii.
Dar fabrica mai are ncheiate contracte n urma crora fermieri atat din raionul Causeni, cat si
din localitile raioanelor Nisporeni, Hancesti, tefan-Voda i potJivra strugurii la aceast
ntreprindere.
Material saditor viticol se produce cu implimentarea "Salcuta" SRL garanteaz puritatea
soiului,categoriei biologice si corespunderea calitii in conformitate cu prevederile standardelor
in vigoare, pentru realizare se propune material saditor viticol de soiurile: Cabernet-Savignon
Chardonnay Merlot Pinot Noir Sauvignon Berlandieri x Riparia SO-4 Berlandieri x Riparia
Kober 5 BB Consultaia de rigoare o putei obine de la specialitii societii.Butaii obinui
-Cabernet, Merlo, ardone, Sauvignon. Aici as meniona ca una din direciile principale de
activitate a ntreprinderii este ca in anii apropiai sa treac complet la aprovizionarea cu struguri
de calitate inalta si de sorturi de vita-de-vie devirusate de pe plantaiile proprii, cat si de la
productorii particulari. Si aceasta va da posibilitatea de a menine mereu la cel mai inalt nivel in
ceea ce privete calitatea produciei.
Organizatorii n exportarea produciei finite sunt in cutarea a noi piee de desfacere in
occident.Actualmente Fabrica de Vin Slcua SRL" produce peste 50 de soiuri de vin de o
calitate nalt. Principala pia de desfacere snt rile din CSI, rile Baltice. Se -colaboreaz
destul de fructuos cu Romnia, Suedia, Germania, SUA, Canada.Pentru aceasta se dispune de
condiii optime de munc, de producie de o nalt calitate, de specialiti calificai. Ne dm destul
de bine seama c n condiiile economiei de pia exist o anumit concuren. Ca s poi ine
piept, trebuie s fii mereu n micare, s caui noi piee de desfacere, parteneri de colaborare. Dar
principalul - s propui producie de calitate nalt. Deci, n primul rnd, e nevoie de utilaj
performant, de specialiti calificai, de plantaii viticole bine ngrijite. Toate acestea necesit
investiii serioase.Astzi piaa extern cere un vin de o calitate superioar. De aceea anual se
investete peste 500.000 dolari doar pentru utilaj performant, iar specialitii i mbogesc
experiena n Noua Zeeland, Frana, Italia. Cu asemenea investiii ne vor permite s cucerim noi
piee de desfacere din Europa.
Cantitatea cea mai mare de struguri fabrica o prelucreaz de pe propriile plantaii de vii
41
Dar fabrica mai are ncheiate contracte n urma crora fermieri atat din raionul Causeni, cat si
din localitile raioanelor Nisporeni, Hancesti, tefan-Voda i potJivra strugurii la aceast
ntreprindere.
Material saditor viticol se produce cu implimentarea "Salcuta" SRL garanteaz puritatea
soiului,categoriei biologice si corespunderea calitii in conformitate cu prevederile standardelor
in vigoare, pentru realizare se propune material saditor viticol de soiurile: Cabernet-Savignon
Chardonnay Merlot Pinot Noir Sauvignon Berlandieri x Riparia SO-4 Berlandieri x Riparia
Kober 5 BB Consultaia de rigoare o putei obine de la specialitii societii.Butaii obinui
-Cabernet, Merlo, ardone, Sauvignon. Aici as meniona ca una din direciile principale de
activitate a ntreprinderii este ca in anii apropiai sa treac complet la aprovizionarea cu struguri
de calitate inalta si de sorturi de vita-de-vie devirusate de pe plantaiile proprii, cat si de la
productorii particulari. Si aceasta va da posibilitatea de a menine mereu la cel mai inalt nivel in
ceea ce privete calitatea produciei.
Organizatorii n exportarea produciei finite sunt in cutarea a noi piee de desfacere in
occident.Actualmente Fabrica de Vin Slcua SRL" produce peste 50 de soiuri de vin de o
calitate nalt. Principala pia de desfacere snt rile din CSI, rile Baltice. Se -colaboreaz
destul de fructuos cu Romnia, Suedia, Germania, SUA, Canada.Pentru aceasta se dispune de
condiii optime de munc, de producie de o nalt calitate, de specialiti calificai. Ne dm destul
de bine seama c n condiiile economiei de pia exist o anumit concuren. Ca s poi ine
piept, trebuie s fii mereu n micare, s caui noi piee de desfacere, parteneri de colaborare. Dar
principalul - s propui producie de calitate nalt. Deci, n primul rnd, e nevoie de utilaj
performant, de specialiti calificai, de plantaii viticole bine ngrijite. Toate acestea necesit
investiii serioase.Astzi piaa extern cere un vin de o calitate superioar. De aceea anual se
investete peste 500.000 dolari doar pentru utilaj performant, iar specialitii i mbogesc
experiena n Noua Zeeland, Frana, Italia. Cu asemenea investiii ne vor permite s cucerim noi
piee de desfacere din Europa.
treprinderea produce si export toata producia peste hotare.
,,SEAGRAM Europe & Africa", ,
, Moscova, Rufcia
, ,
, ,
, ,
XX, ,
, ,
, ,
42
-, ,
, ,
, ,
,
, ,
. PRIER CD INVEST SRL" Romnia
plus" Germania
. RADOMILA" Belorusia, Minsk
TSC sp Zoo" Polonia
In cadrul expoziiilor si concursurilor internaionale care au avut loc la Moscova, Sankt-
Peterburg, Minsk vinurile de desert Traminer si Gratiesti s-au nvrednicit de cele mai inalte
distincii: medaliile de aur. Vreau sa menionez ca anul acesta la Srbtoarea Viei i Vinului"
ntreprinderea S.R.L Slcua a obinut medalia de bronz pentru vinul Chardonay.
Astzi producem o gam foarte variat de vinuri: seci, semidulci, demiseci, vinuri tari, vinuri de
desert, printre care Pino-Frane, Aligote, Muscat, Codreanca, Feteasca, Lidia, Cahor, Cabernet i
altele. O alt categorie de vinuri ca Traminer, Risling-Reinschi, Sauvignon, Cabernet de Slcua,
Merlot de Slcua au fost nalt apreciate cu diplome i medalii la diferite concursuri i expoziii,
att de rang naional ct i internaional.
Fabrica de Vin de la Slcua i export toat producia peste hotare. Dintre vinurile cele mai
solicitate care li s-au dat pe gust consumatorilor, este vinul spumant Slcua, care se bucur de o
mare popularitate n rndurile clienilor din Romnia, Germania, Canada, Suedia, America. Snt
foarte solicitate vinurile de desert Traminer, Grtieti, nalt apreciate la mai multe concursuri. n
cadrul expoziiilor i concursurilor internaionale de la Moscova, Sanct-Petersburg, Mensk
Traminer i Grtieti s-au nvrednicit de medalii de aur. Medalia de aur a cucerit-o i vinul de
marca Traminer desert.
Actualmente Fabrica de Vin Slcua SRL produce peste 50 de soiuri de vin de o calitate nalt.
Principala pia de desfacere snt rile din CSI, rile Baltice. Colaborm destul de fructuos cu
Romnia, Suedia, Germania, SUA, Canada. Pe viitor intenionm s ne extindem piaa de
desfacere n Occident. Pentru aceasta dispunem de condiii optime de munc, de producie de o
nalt calitate, de specialiti calificai. Ne dm destul de bine seama c n condiiile economiei de
pia exist o anumit concuren. Ca s poi ine piept, trebuie s fii mereu n micare, s caui
noi piee de desfacere, parteneri de colaborare. Dar principalul s propui producie de calitate
nalt. Deci, n primul rnd, e nevoie de utilaj performant, de specialiti calificai, de plantaii
viticole bine ngrijite. Toate acestea necesit investiii serioase.
43
Cantitatea cea mai mare de struguri o procurm de la gospodriile rneti, fermieri,
ntreprinderi mici din satele raioanelor Cueni, Nisporeni, Hnceti, tefan-Vod. O parte din
materia prim o cretem pe cele 300 hectare ale Fabricii. Aici avem att sorturi tehnice, ct i de
mas. Mai dispunem i de o pepinier, unde cretem peste 1 milion de butai de vi-de-vie
devirusai, de cea mai nalt calitate. Butaii obinui Cabernet, Merlo, ardone, Sauvignon i
distribuim furnizorilor notri fideli.
ntruct Slcua dispune de avantajoase condiii climaterice i de sol pentru fabricarea vinurilor
de mai multe soiuri, actualmente dispunem de toate condiiile pentru a lucra n deplin randament.
ntreprinderea a fost reutilat cu utilaj de import. Avem 3 linii de mbuteliere aduse din Italia,
secia de prelucrare a strugurilor pentru vinurile albe i roii de asemenea a fost dotat cu utilaj
de import. ntr-o or se mbuteliaz circa 8-9 mii sticle cu vin. ntreprinderea poate prelucra ntr-
un sezon peste 20.000 tone de struguri.
Sntem o ntreprindere sezonier i, prin urmare, numrul muncitorilor nu este stabil.
Actualmente, aici activeaz peste 400 de muncitori, majoritatea fiind localnici, din satul Slcua,
ceilali snt din Tntari, Tocuz, Zaim. Administraia fabricii se strduie s le creeze condiii
optime de munc. n toate sectoarele de producie exist osptrii, unde angajaii pot servi
prnzul. Astzi piaa extern cere un vin de o calitate superioar. De aceea anual investim peste
500.000 dolari doar pentru utilaj performant, iar specialitii notri i mbogesc experiena n
Noua Zeeland, Frana, Italia. Sperm c asemenea investiii ne vor permite s cucerim noi piee
de desfacere din Europa.
n msura posibilitilor. Acordm permanent ajutor financiar muzeului Alexei Mateevici din
satul Zaim, 10 elevi din satele Zaim i Slcua profit de nite burse speciale, mai ajutm peste
60 de familii care au avut de suferit n urma conflictului de pe Nistru, precum i societatea
cultural Pro Bucovina. De asemenea, acordm ajutor financiar azilului de btrni din satul
Tntari. Susinem financiar 10 studeni, care i fac studiile n domeniul vinificaiei, iar apoi vor
lucra la Fabrica de Vin. Practic, tot e vorba despre investiii.
Complexul agroindustrial
Volumul global al produselor agricole n toate categoriile de gospodrii n preuri curente
alctuete 965,6 mln.lei i s-a majorat cu 6,2% fa de anul 2004.
Volumul global al produciei agricole n preuri comparabile n anul 2005 s-a mrit cu 3% fa de
anul 2004 .
Conform situaiei la 01.01.2008 suprafaa terenului agricol constitue 68647 ha, inclusiv teren
arabil 61417 ha, vii 3876 ha , livezi 3354 ha.Plantaii multeanuale tinere: 738 ha vie i 95 ha de
livad, inclusiv plantate n anul 2003-209 ha vie, 19 ha livad, anul 2004 264 ha vie , 16 ha
44
livad, anul 2005 266 ha vie i 60 ha livad. Pentru anul 2006 se preconizeaz plantarea a 240
ha de vie i 207 ha de livad.Sectorul agrar al raionului Cueni este reprezentat de 40 ageni
economici care au consolidat 32950 ha, ceea ce constituie 48%, inclusiv 31 SRL (25354 ha), 4
SA (6103 ha), 5 CP (1493 ha) i 24971 gospodrii rneti, care gestioneaz 35697 ha adic
52% din suprafaa terenului agricol.n raion
sunt liceniai 15 ageni economici n producerea materialului sditor pomicol i 3 ageni
economici n producerea materialului sditor viticol: SRL Slcua , SRL Lion Gri i G ,,
Blidari Maria.Procesare strugurilor la cele 5 fabrici de vin, cu capacitatea de 40,5 mii tone, care
n anul 2005 au prelucrat 19,2 mii tone struguri i mbuteliat 25 mln. sticle.Consultantul USAID
Luca Zavarise (centru) monitorizeaz mbuntirea calitii vinului de Slcua.
23 noiembrie, 2007. Cnd, n rezultatul unei dispute comerciale, Federaia Rus a impus
embargoul asupra importurilor de vinuri moldoveneti n martie 2006, fabrica de vin din Slcua,
ca i majoritatea fabricilor de vin din Moldova, era devastat. Tradiional, Rusia era principala
pia de desfacere a vinurilor moldoveneti, ei revenindu-i peste 80% din exporturile totale. Cu
numeroi angajai aflai n concediu nepltit, fabrica de vin din Slcua trebuia s gseasc rapid
o modalitate de a-i salva afacerea. Pe msur ce conductorii companiei ncepuser s
urmreasc pieele alternative de desfacere, ei i-au dat seama c pentru a fi competitivi n afara
Rusiei trebuiau s-i perfecioneze deprinderile de producere a vinului i s adopte nite stiluri de
vinuri noi, similare cu cele ale vinurilor mai tinere, care aveau un buchet mai pronunat de fructe,
din Australia, California i Chile. Aceasta necesita elaborarea unui program nou i modern de
producere a vinului.
li
Din 2005 USAID lucreaz n strns colaborare cu industria vinicol din Moldova n vederea
ptrunderii pe noile piee de desfacere, modernizrii stilurilor vinurilor i perfecionrii
marketingului i brandingului. La momentul introducerii embargoului rusesc, USAID devenise
resursa-cheie pentru industria vinicol suferind. Pentru a ajuta Slcua, USAID a contractat un
productor de vinuri din strintate, familiarizat cu problemele sectorului vinicol din Moldova.
n perioada recoltrii din 2006 lucrtorii fabricii de vin au beneficiat de un curs practic de
instruire asupra ultimelor evoluii n domeniul producerii vinului. Lucrtorii au fost instruii cum
s instaleze corect utilajul de recoltare i zdrobire a strugurilor, ei au introdus modificri n
procesul de fermentare i au fost informai asupra modalitilor de tratare i pstrare a vinurilor.
n rezultatul acestor modificri, Slcua a fost capabil s produc vinuri de stil nou.
45
Acum noile vinuri ale Slcuei sunt vndute n Polonia sub noul brand Noi. Pn n prezent
Slcua a expediat n Polonia dou containere de vin Noi n valoare de 45 000 i planific s
mai expedieze nc dou n curnd. Vnzrile de vinuri noi constituie 20% din vnzrile totale
ale Slcuei, iar negocierile cu poteniali achizitori din Romnia i Germania sunt n toi. Cu
asisten din partea USAID, fabrica de vin din Slcua a fcut un pas important n direcia
diversificrii pieei de desfacere, prin producerea vinurilor de nalt calitate ce corespund
standardelor recunoscute pe plan internaional. Mai important, ns, e faptul c Slcua i-a
continuat activitatea, pstrnd aproximativ 100 de locuri de munc, i acum servete drept un
bun exemplu pentru alte fabrici de vin din Moldova.
msur
1. Venituri din vnzri mii lei 121028 10297 12684 18773 24591
Ritmul de cretere fa de anul de baz % 100 8,5 10,4 15,5 20,3
(2005)
2. Producia marf n preuri curente mii lei 124709 49147 37515 40398 31460
Ritmul de cretere fa de anul de baz % 100 39,4 30,0 32,3 25,2
(2005)
3. Numrul mediu scriptic persoane 142 52 58 67 81
Ritmul de cretere fa de anul de baz % 100 36,6 40,8 47,1 57,0
(2005)
4. Productivitatea muncii mii lei 878,23 945,13 646,81 602,95 388,39
Ritmul de cretere fa de anul de anul de % 100 107,6 73,0 68,0 44,2
baz (2005)
5. Fondul de salarizare mii lei 9981 1003 1143 1591 1975
Ritmul de cretere fa de anul de baz % 100 10,0 11,4 15,9 19,7
(2005)
6. Salariul mediu lunar la un angajat lei 5857 1607,3 1642,24 1978,8 2031
Ritmul de cretere fa de anul de baz % 100 27,4 28,0 33,7 34,6
(2005)
7. Costul vnzrilor mii lei 96612 8815 8974 13917 18592
Ritmul de cretere fa de anul de baz % 100 9,1 9,2 14,4 19,2
(2005)
8.Cheltuieli totale mii lei 106593 9818 10117 15508 20567
Ritmul de cretere fa de anul de baz % 100 9,2 9,4 14,5 19,2
(2005)
9. Costul la 1 leu venituri din vnzri bani 0,798 0,856 0,707 0,741 0,756
46
Ritmul de cretere fa de anul de baz % 100 107,3 88,6 92,9 94,7
(2005)
10. Profitul brut mii lei 14435 479 2567 3265 4024
Ritmul de cretere fa de anul de baz % 100 3,3 17,8 22,6 27,9
(2005)
11. Profitul net mii lei -9770.6 -1580.4 30.2 -489.6 -894.2
Ritmul de cretere fa de anul de baz % 100 183.8 200.3 194.9 190.8
(2005)
12. Rentabilitatea economic % 97,1 20,9 33,8 46,5 78,2
Dinamica venitului din vinzari in raport cu productia marfain preturi curente, pe perioada
2005-2009
300000
250000
200000
50000
0
2005 2006 2007 2008 2009
Din dinamica veniturilor din vinzari comparate cu productia marfa, observam o decadere
brusca si destul de grava in anul 2006 cu mici ridicari pina in 2009, in comparatie cu 2005.
Aceasta problema este din cauza embargoului cu Rusia cind Salcuta a livrat in Rusia o
cantitate mare de productie pentru care nu a fost remunerata si de atunci, intreprinderea are
probleme de restabilire.De aceea la semnarea previzorie contractelor de exportarea a productiei
trebuie stabilite din timp toate conditiile: termen, calitate, conditii, suma de bani, avans di suma,
s.a cu o foarte mare atentie
47
48
2.4 Analiza structurii procesului de productie dupa destinatia operatiilor
4 Indreptarea strugurilor la *
zdrobire
5 Zdrobirea strugurilor *
6 Inlaturarea ciorchinelor *
7 Scurgerea ravacului *
8 Presarea bostinei *
9 Inlaturarea tescovinei *
10 Pregatirea solutiei de SO2 *
11 Pregatirea suspensiei de *
bentonita
12 Spalarea recipientului *
pentru limpezire
13 Vehicularea mustului la *
limpezire
49
14 Introducerea sol de SO2 *
15 Cleirea mustului cu *
bentonita
16 Limpezirea mustului *
17 Fementarea mustului cu *
LSA
18 Postfermentarea si *
formarea vinului materie
prima
19 Decantarea de pe drojdie *
a vinului materi prima
20 Pastrarea vinului materie *
prima pina la 01.01
21 Vehicularea vinului la *
tratare
Auxiliare de 21 5 23,80
control
Auxiliare de 4 19,04
transport
Auxiliare de 1 4,7
servire
Numarul operatiilor auxiliare totale este egal cu 10,sau 47,62% din numarul total de operatii.
Numarul operatiilor de baza este egal cu 11 sau 52,38% din numarul total de operatii.
50
structura operatiilor la intreprindeera "Salcuta" S.R.L.
operatii de baza
operatii auxiliare
47.62
52.38
4 Indreptarea strugurilor la *
51
zdrobire
5 Zdrobirea strugurilor *
6 Inlaturarea ciorchinelor *
7 Scurgerea ravacului *
8 Presarea bostinei *
9 Inlaturarea tescovinei *
10 Pregatirea solutiei de *
SO2
11 Pregatirea suspensiei de *
bentonita
12 Spalarea recipientului *
pentru limpezire
13 Vehicularea mustului la *
limpezire
14 Introducerea sol de SO2 *
15 Cleirea mustului cu *
bentonita
16 Limpezirea mustului *
17 Fementarea mustului cu *
LSA
18 Postfermentarea si *
formarea vinului materie
prima
19 Decantarea de pe drojdie *
a vinului materi prima
20 Pastrarea vinului materie *
prima pina la 01.01
21 Vehicularea vinului la *
tratare
52
Construim un tabel generalizator.
Manual-mecanizate 8 38,1
21
Mecanizate 13 61,9
operatii manual-
38.1 mecanizate
operatii mecanizate
61.9
Nm=Om/(Om+Omn)*100%=13/21*100%=61,9
La orice intreprindere procesul de productie decurge in timp ,adica este nevoie de un anumit
interval de timp pentru a transforma materia prima in produs finit.Acest interval de timp este
repartizat pe cicluri, durata ciclului de productie se masoara in unitati de timp(ore, zile) sis
estabileste sau pe o unitate de productie, sau pe un lot de productie
Insa pentru stabilirea duratei ciclului de productie este necesara cunoasterea structurii lui.
Ciclul de productie la intreprinderea Salcuta, precum si la alte intreprinderii este compus din:
Timpul proceselor de munca de baza Tb
auxiliare Ta
reglementate Tir
Timpul intreruperilor nereglementate Tin
Tc=Tm+Ti=Tb+Ta+Tir+Tin
Timpul proceselor de munca la intreprinderea Salcuta, Causeni ocupa cea mai mare pondere in
structura ciclului de productie,durata acestuia incluzind:duratele procesului tehnologic cit si
durata operatiunilor de pregatire si incheiere.
Perioada de intreruperi include:
I intreruperi reglementate
In cadrul schimbului,intre operatii
Conditionate de specificul procesului tehnologic
II Intreruperi nereglementate
Stopari de utilaj
Lacune in organizarea tehnico-materiala
Deservirea producerii
2.7.Analiza tehnologiilor de producie i tehnicii utilizate n ntreprindere
Desfasurarea in mod ritmic a activitatii de productie a unei intreprinderi industrial necesita,
conditie de baza, un utilaj ce se afla intr-o stare buna de functionare si cu o productivitate cit mai
mare. Acest lucru este influentat de faptul ca in procesul folosirii lui productive, mijloacele fixe
si utilajul de roductie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice si morale. Ca urmare
a uzurii fizice a utilajului de productie are loc un process de pierdere treptata a valorii de
54
imbunatatire si in cele din urma, o pierdere a capacitattii lui de a satisface o necessitate sociala,
ducind in final, in felul acesta , la pierderea valorii lui. Uzura fizica a utilajului de productie, in
conditiile folosirii utilajului in procesul de productie, eset insotita de transferarea valorii asupra
produselor create si recuperarea ei continua prin desfacerea acestora la diferiti beneficiary.
Punctele forte:
Plantaiile proprii de vii care permite producerea vinului de calitate.
Utilizarea tehnologiilor clasice.
Utilajul modern i posibilitatea de monitorizare automat a proceselor tehnologice.
Amplasarea economico geografica favorabil.
Personal nalt calificat.
Capacitatea de producie nalt.
Multi clieni aparinind la diferite piee.
55
Condiii de lucru relativ bune pentru tehnologi.
Punctele slabe:
Lipsa planului de strategie a intreprinderii.
Lipsa cunostinilor n domeniul afacerilor.
Cea mai mare parte a vinzarilor este orientata pe piaa ruseasc
Absena vnzrilor pe piaa local.
Comercializarea vinului n vrag.
Absena standartelor de calitate ISO 9001, 2200.
Plata unor dobnzi ridicate.
Datorii faa de furnizori.
Organizarea nechibzuit a muncii.
Nivelul sczut de utilizare a capacitii.
Media de virsta a lucrtorilor este ridicata.
Absena compartimentului de marketing.
Oportuniti:
Ameninri externe:
Interzicerea vnzarilor de alcool n locurile publice i de agrement de la 22:00-9:00.
Apariia noilor concureni pe pia.
Reduceria capacitii de cumprare a populaiei.
nruirea strii financiare ale organizaiilor importatoare.
Introducerea unui embargo din partea rilor importatoare.
Consolidarea politicilor protecioniste pe pieele de export externe.
Instabilitatea economica a Moldovei i rilor din CSI.
Creterea presiunii fiscale.
Pierderea ncrederii cumpratorului.
Promovarea berei,vodka.
56
Producerea vinului de cas.
57
Capitolul III. Planul de msuri pentru perfecionarea organizrii
procesului de producie i reducerea duratei ciclului de producie la
ntreprindere
Avind in vedere ca, la orce intreprindere, in orce domeniu tehnologiile si tehnicile noi duc
intreprinderea la prosperare, trebuie de luat in consideratie ca la Salcuta S.R.L. ar fi foarte bine
venita o innoire a utilajului si a lu calificatlupersona pentru a asigura:
- Sporirea productivitatii;
- Realizarea productiei in termenii stabiliti fara intirzieri neprevazute din cauza utilajului
invechit;
Inlocuirea rezervoarelor invechite de poliester de 2000 dal cu rezervoare noi din inox cu
capacitatea de 5 si/sau 10 mii dal cu capac culisant care tin permanent rezervorul plin, pastrand
vinul proaspat ca in sticla fara sa oxideze, ocupa mai putin loc si pastreaza calitatea produsului
58
3.2 Masuri de perfectionare a organizarii procesului de
productie si reducerii ciclului de productie
Observind, din cele descrise in capitolele de mai sus ca,
intreprinderea Salcuta intimpina oarecare probleme in procesul
de productie, as putea propune masuri de perfectionare a
organizarii procesului de productie si a reducerii duratei ciclului de
productie deoarece de acesta depend multi indicatori economici ai activitatii intreprinderii, de
ex:
- capacitatea de productie;
-productivitatea muncii;
-calitatea;
-volumul de productie;
-costul productiei s.a.
Durata mare a ciclului de productie duce la:
-calitate joasa a produsului;
- Productivitate joasa a muncii;
-Cost de productie mare s.a.
59
2) Motivarea materiala a angajatilor in vederea cresterii productivitatii muncii;
3) Crearea conditiilor mai bune de munca fapt ce ar stimula angajatii sa lucreze mai productiv;
4)Normarea muncii;
Insa, durata mare a unui ciclu de producere este influientata direct si de utilajul folosit in procesul de
productie.
Masuri propuse :
Mentinerea fondurilor fixe intr-o capacitate mai buna de functionare ,ingrijirea lor mai
minutioasa, efectuarea unor reparatii mai calitative ar determina o siguranta mai mare in ceea ce
priveste aparitia stoparilor de utilaj.
Implimentarea RPP ar permite evitarea avariilor , uzarea inainte de timp a utilajului si mentinerea lui
intr-o buna stare tehnica. Sistemul RPP bazat pe metoda reparatiei periodice prevede o succedare
anumita a examinarilor, reparatiilor de gr.I si II si capitale ,fapt ce ar garanta o inalta siguranta a unei
bune functionari a utilajului pe parcursul perioadei de lucru.
60
1. pregatirea tehnica si organizatorica pentru RPP ;
a. se vor intocmi fisele tehnice pentru tot utilajul, in care vor fi indicate caracteristicile tehnice ale
utilajului, structura ciclului de productie, periodicitatea lucrarilor de reparatie, avariile si reparatiile
realizate;
b. se va elabora registrul de defecte pentru fiecare utilaj, pe baza caruia se va determina volumul de
lucrari ;
La aceasta etapa , sectia mecanica impreuna cu alte servicii ale intreprinderii, va indeplini
urmatoarele lucrari :
61
In graficul anual, se va indica tipul si numarul de reparatii si examinari pentru fiecare unitate de utilaj
, termenul lor de realizare si volumul de lucrari sumare pentru toate tipurile de lucrari .
Semnarea previzorie a contractelor cu furnizorii de materie prima ,stipulind in el toate
momentele necesare legate atit de conditiile de livrare,termenul,calitatea,volumul de materie
prima conform balantei , precum si responsabilitatile material a partilor in cazul eventualelor
litigii.Aceleasi reguli si in semnarea contractelor de realizarea productiei atit extern cit si intern.
62
Concluzii:
Proiectul dat este prevazut pentru studierea procesului de productie la intreprinderea Salcuta
S.R.L. Causeni. Astfel in proiect in acest scop au fost analizate urmatoarele neajunsuri ale
intreprinderii in organizarea procesului de productie:
-personal calificat;
63
Bibliografie:
1. Badea, F. Managementul produciei, Editura Economic, Bucureti, 2005.
2. Bugaian, L. Managementul produciei la ntreprinderile industriei alimentare , Chiinu 2008.
3. Roca, P. Economia ntreprinderii, ULIM, Chiinu 2004.
4. Srghi, C., Zironi, R. Aspecte inovative ale enologiei moderne Editura Sigma, 1994.
5. Anuarul statistic al Republicii Moldova. 2002/ Chiinu, 2002, p. 263-264.
6. Programul restabilirii i dezvoltrii viticulturii i industriei vinicole pe anii 2002-2020.
7. Conferina Tehnico-tiinific a Colaboratorilor, Doctoranzilor i Studenilor, Volumul II,
UTM, Chiinu 2009.
8. http://sursa.md/product_info.php?products_id=814
9. http://www.svedu.ro/curs/ei/c8.html
64