Universitatea de Stat Alecu Russo din Bli

Facultatea de tiine ale Educaiei, Psihologie i Arte

Catedra de psihologie

,,SPUNE STRESULUI NU!!!!

(Program la cursul de studiu: Arderea profesional)

Titular de curs: dr., conf., univ. Prican Valentina

A elaborat: Corbu Arina PJ21M

Bali, 2015
Lecturi preparatorii

1. Iamandescu, I. Stresul psihic din perspectiv psihologic i somatic. Bucureti,

Ed.Infomedia, 2002, 252 p;
2. Briceag, Silvia. Stresul n mediul didactic: remedii de profilaxie, gestionare i
control,Chiinu, Univers Pedagogic, 2007, 72 p.;
3. Gorincioi V. Profilaxia sindromului epuizrii profesionale sau ce trebuie de tiut pentru a evita
arderea profesional. n: Studia Universitatis, 2013. nr 5(65). pp. 121-124.

Scopul programului este de a nva cum s ne eliberm de stresul acumulat pentru a evita apariia
sindromului de ardere profesional. Programul urmrete s asigure nvarea noilor metode de
eliberare de stres.
Finaliti:
La sfritul training-ului participanii:

Vor putea schimba atitudinile din trecute fa de propria persoan;

Vor avea o aprecierea adecvat, i vor forma o atitudine pozitiv fa de sine care se va
rsfrnge asupra comportamentului, pentru a putea face fa sindromului de ardere
profesional;
Vor putea dezvolta o imagini de sine pozitiv, a autoacceptrii i a sentimentelor de preuire
personal, pentru a rezista sindromului burnout;
Vor cunoate noi tehnici i metode de eliberare de stres pentru diminuarea sindromului de
ardere profesional.
Grupul int: aduli, vrsta 25-40 ani.
Descrierea succint a activitii:
Programul este alctuit din cinci 2 sesiuni cu durata a 240 minute fiecare. Grupul este format din 8-
12 persoane.
Important este nu ceea ce i se ntmpl ci felul n care reacionezi. Hans Selye exist momente cnd
ne scap de sub control i nu tim de ce. Simim c nu ne nelegem cu cei din jur, ne copleesc
problemele, cauza-stresul. Cum s evadm din aceast capcan, cum s facem fa ei? La aceste
ntrebri i multe altele vom gsi rspuns n programul de fa.
Sugestii pentru formatori:
Vorbirea clar, limbajul adecvat pentru toi participanii;
Metodele folosite s fie captivante i diverse;
S stimuleze participarea fiecriu participant;
S creeze o atmosfer binevoitoare i relaxant.
Resurse:

- Sal de lucru cu mobil ajustat la grupul de lucru;

- Spaiu liber pentru efectuarea activitilor n grupuri mari;
- Resurse tehnice - proiector, computer, ecran de proiecie, boxe, suport flip-chart;
- Resurse educaionale materiale multiplicate distribuite pentru fiecare participant, foi de
evaluare;
- Suplimentar foi color, foi A4, stikere, foarfeci, stapler, clei, carioce, markere, guae,
acuarele, creioane colorate;
- Suportul informaiona, fiele de lucru.
 Activitatea Titlul activitii Timp

Sesiunea 1

Activitatea 1 Stabilirea regulilor 10 minute

Activitatea 2 Cunoaterea 15 minute

Activitatea 3 Motivele personale 25 minute

Activitatea 4 Stresul ocupaional 60 minute

Activitatea 5 Puculia faptelor bune 20 minute

Activitatea 6 Despre curajul de a risca o ncercare 20 minute

Activitatea 7 Autoportretul 35 minute

Activitatea 8 Banca personal de conturi 20 minute

Activitatea 9 Viaa e o lupt 15 minute

Activitatea 10 Ce am nvat n grup 20 minute

Timp total, sesiunea 1 240 minute

Sesiunea 2

Activitatea 1 Balonae de spun 20 minute

Activitatea 2 Pai ctre succes 25 minute

Activitatea 3 Prevenirea i evitarea strsului ca surs de ardere 45 minute

profesional

Activitatea 4 Bulgri de zpad 20 minute

Activitatea 5 Povestea fluturelui 20 minute

Activitatea 6 Schimbarea strii de spirit 25 minute

Activitatea 7 Barca goal 15 minute

Activitatea 8 Ce este dragostea? 20 minute

Activitatea 9 Niciodat s nu pierzi sperana 20 minute

Activitatea 10 Paharul cu ap sau marea 10 minute

Activitatea 11 Discuie de ncheiere 20 minute

Timp total, sesiunea 2 240 minute

Timp total 8 ore

 I

I sesiune

Timp: 240 minute

Activitatea I Stabilirea regulilor grupului

Timp : 10 minute

Conductorul:,,Fiecare grup dorind s coopereze ntotdeauna stabilete un ir de reguli:

1.s fim punctuali

2.s fim sinceri

3.s ne exprimam prerea proprie

4.s fim confideniali

5.fiecare participant s se include n activitile ce vor urma

6. s ne ascultm reciproc, fr a ntrerupe.

 Conductorul propune ntrebarile: Care reguli le putei accepta ndat?, Dorii s adugai
reguli noi?

Activitatea II Cunoaterea
Timp: 15 minute

Rezultate ateptate:

Favorizarea cunoaterii reciproce a participanilor;

Consolidarea grupului.
Metode / tehnici utilizate:
Explicaia;
lucru individual;
discuii.
Resurse: pix, creioane, bileele, vas/coule.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.

Instruciuni / procedura:
Participanii i scriu numele i dou caliti pozitive pe foie mici astfel nct s nu fie vzut de
ceilali i le pun ntr-un vas. Modetorul extrage cte o foi i citete calitile i numele, toi cei
prezeni ncearc s ghiceasc cine poart numele dat.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se dau voie pn la dou ncercri, dup care persoana care poart numele dat se prezint
singur.
Debriefing / reflexie:
- Cum v-ai simit n timpul activitii?
- Ct de greu a fost s gsii posesorul numelui?

Activitatea III Motivele personale

Timp: 25 minute
Rezultate ateptate:
 stimularea comunicrii iniiale n grup, favorizarea cunotinele.
Metode / tehnici utilizate:
desenul;
lucru n grup.
Resurse:
hrtie n ptrele pentru fiecare participant ( 21* 29 cm), creioane, vopsele, radiere, ascuitori,
echere i rigle.
Aranjamente practice:
msue cu scunele aezate n semicerc.
Instruciuni / procedura:
Fiecare deseneaz conturul palmei sale stngi sau drepte, atribuind fiecrui deget o ntrebare.
Apoi, completeaz interiorul cu rspunsul la aceasta.
Exemple de ntrebri:
- motivul aflrii tale aici;
- realizrile ce ai vrea s le faci ntr-o perioad de timp mpreun cu tot grupul;
- aspecte ale personalitii ce le apreciezi cel mai mult;
- problema de care eti acum cel mai preocupat,
- contribuiile pe care eti gata s le faci.
Odat foile completate, se realizeaz o interogare comun. Pentru final, se realizeaz un perete
al minilor.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Animatorul poate schimba ntrebrile, n funcie de dinamica grupului.
Debriefing / reflexie:
- Ce impresii v-a lsat activitatea?

- Ce dificulti ai ntlnit?

- Ce concluzii ai fcut?

Activitatea IV Stresul ocupaional

Timp 60 minute
Rezultate ateptate:
nelegerea noiunilor de stres ocupaional, sindromul burnout;
Analizarea cauzelor ce duc la ardere profesional;
Identificarea factorilor ce dezvolt arderea profesional.
Metode / tehnici utilizate:
 Explicaia;
Lucru n grup;
Braistorming .
Resurse:
Informaia despre sindromul arderii profesionale.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Moderatorul prezint nformaia despre arderea profesional.
Profesia si locul de munca reprezinta un aspect important in viata fiecaruia dintre noi. In afara
de aspectul evident de a fi principala sursa de venituri locul de munca conteaza si din multe alte
puncte de vedere, ca imagine de sine, ca viata sociala, etc. Din toate aceste motive un loc de munca
constituie adeseori (si) o importanta sursa de stres. Chiar si locurile de munca cele mai bune au
termene-limita, evaluari periodice si responsabilitati. La acestea se va adauga si stresul corespunzator
acestora...
In anumite limite stresul poate fi un factor motivator insa atunci cand depaseste o anumita
limita poate sa scape de sub control. Apare ceea ce numim "anxietatea de performanta" si tindem sa
punem jobul mai presus decat orice alte considerente, familie, viata personala sau viata sociala.

Multe din aspectele vietii companiei, schimbarile la varf, restructurarile sau simplele zvonuri
se adauga la stresul obisnuit legat de locul de munca, amplificandu-l.

S-au facut studii care au aratat de exemplu ca accidentele de munca tind sa creasca in
organizatiile care isi diminueaza activitatea.

Stresul prelungit la locul de munca poate sa afecteze pe termen lung, in primul rand,
sanatatea, inducandu-se un stil de viata nepotrivit: obiceiuri alimentare vicioase , un mediu social
perceput ca fiind ostil, multe ore efectuate peste program, etc.

Stresul poate fi combatut mai intotdeauna printr-o combinatie potrivita de exercitii de

relaxare, miscare, o alimentatie corecta, o mai buna gestionare a timpului si imbunatatirea abilitatilor
sociale.

Imbunatatirea abilitatilor sociale (iar aici am putea vorbi mult si despre asertivitate) de
asemenea poate face minuni in reducerea sentimentului de mediu ostil si implicit a stresului.
In Uniunea Europeana, stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate legata de
activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale, printre cele mai des intlnite problemele de sanatate
de la locul de munca. Acesta afecteaza 28% dintre angajatii UE. Stresul in munca poate fi cauzat de
riscuri psihosociale cum ar fi proiectarea activitatilor, organizarea muncii si management, de
exemplu: solicitari profesionale deosebite si posibilitati reduse de control asupra propriei activitati
sau probleme cum ar fi violenta si hartuirea la locul de munca. Unele riscuri fizice cum sunt zgomotul
si temperatura din mediul de munca pot, de asemenea, sa cauzeze stresul in munca. Prevenirea
stresului in munca constituie unul din obiectivele formulate in Comunicatul Comisiei Europene
privind noua strategie in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Ce reprezinta stresul in munca ?
Stresul legat de activitatea profesionala apare atunci cnd solicitarile mediului de munca
depasesc capacitatea angajatilor de a le face fata sau de a le mentine sub control.
Stresul nu este o boala in sine, dar daca este intens si de durata, poate sa conduca la aparitia
unor probleme de sanatate mentala si fizica. Starea de presiune, poate sa imbunatateasca
performantele si sa aduca o anumita satisfactie in munca, prin atingerea obiectivelor urmarite. Dar
atunci cnd solicitarile si presiunile depasesc anumite limite, ele conduc la stres, iar aceasta situatie
nu este favorabila nici pentru angajati, nici pentru intreprindere.
Ct de serioasa este problema stresului in munca si cine poate fi afectat ?
Stresul in munca este cauza a peste un sfert din totalul concediilor medical a caror durata
reprezinta cel putin doua saptamni de absente de la locul de munca. Dupa estimarile din anul 1999,
costurile datorate stresului in munca in statele membre UE reprezinta circa 20 miliarde de euro pe an.
Stresul in munca poate genera stari ca: depresie, anxietate, nervozitate, oboseala si afectiuni cardiace.
In afara de acestea, stresul antreneaza perturbari considerabile pe planul productivitatii, creativitatii si
competitivitatii. Fiecare dintre noi poate fi victima stresului legat de activitatea profesionala,
indiferent de domeniul de activitate sau de intreprinderea in care
lucram.
Cauzele stresului la locul de munc
Cu toate ca exista nenumarate cazuri in care locul de munca este unul placut, in care mergi cu
placere, exista totusi anumiti factori care intervin in activitatea de rutina si provoaca, ceea ce
specialistii numesc boala secolului: stresul. Cu cat nivelul de stres este mai mare, cu atat angajatul
incepe sa se confrunte cu probleme si la locul de munca (oboseala, pierderea capacitatii de
concentrare, scaderea performantelor, iritare, demoralizare, pierderea interesului pentru activitatile de
la birou etc.).
Desi multi specialisti considera ca stresul este natural, intensitatea cu care acesta se manifesta,
in cazul multor angajati, transforma aceasta stare in una negativa, cu efecte puternice in viata
profesionala, dar si personala a acestora. De exemplu, orice tensiune poate genera o stare de stres, cu
toate ca nu toate tensiunile sunt negative. Unele dintre ele pot energiza corpul, punand sangele in
 miscare si mintea la contributie. Modul in care individul percepe tensiunea respectiva si o
gestioneaza este cel care faciliteaza sau nu instalarea starii de stres.
Lucrul in conditii de stres conduce la oboseala cronica sau surmenaj. Angajatul isi pierde
capacitatea de munca, iar firma se confrunta cu fenomenul de absenteism cauzat de imbolnavirile
cronice.
Iata cateva din cele mai prezente cauze ale stresului:
Schimbari majore ale instructiunilor si procedurilor de lucru
Lucrul frecvent peste orele de program
Supraincarcarea in munca a angajatilor si asteptarile nerealiste (prea mult de lucru intr-un
timp prea scurt)
Stiluri de conducere demotivante (de exemplu, frecventa criticare a angajatului atunci cand
greseste si lipsa recompensei cand acesta lucreaza bine)
Conflicte intre angajatii care lucreaza la proiecte comune
Prea putine sarcini la locul de munca, angajatul se poate simti subapreciat
Lipsa controlului asupra activitatilor intreprinse
Lipsa comunicarii interpersonale
Activitati ce depasesc abilitatile sau experienta angajatilor
Lipsa unui management eficient
Mediu de lucru nesanatos (temperatura neadecvata, zgomote, lumini deranjante etc)
Conflictele intre angajati
Adiacent, indivizii confruntati cu stresul la locul de munca pot fi usor recunoscuti prin observarea
efectelor stresului asupra lor. Printre acestea amintim oboseala si iritabilitatea, reducerea
productivitatii muncii, lipsa sau scaderea capacitatii de concentrare, stari de rau la nivel fizic (greata,
dureri de cap), management al timpului deficitar, anxietate.
La locul de munca stresul apare ca urmare a unor resurse psihice insuficiente pentru a face fata
solicitarilor si exigentelor profesionale. Uneori, stresul profesional este considerat ca avand un
caracter benefic pentru performantele angajatilor. In asemenea situatii ne referim la eustres care
motiveaza si mobilizeaza resursele individuale. In caz contrar, cand efectele stresului se rasfrang
negativ asupra sanatatii persoanei, vorbim de distres. In timp ce conflictele constructive sunt
motivante si generatoare de idei, favorabile innoirii si schimbarii, conflictele distructive conduc la o
risipa de energie, de timp si de bani, rareori recunoscute de protagonisti.
Efectele potentiale ale stresului pot fi grupate in:
efecte subiective: anxietate, impulsivitate si/sau agresiune, apatie, plictiseala, oboseala,
indispozitie, scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimente de singuratate, sentimente de
culpabilitate;
 efecte comportamentale: predispozitie spre greseli/accidente, abuz de cafea si tutun, tendinta
de a manca si/sau bea excesiv, consum de droguri; comportament antisocial;
efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale, scaderea capacitatii de
concentrare a atentiei, scaderea capacitatii perceptive, scaderea intereselor, hipersensibilitate sau
intoleranta la critica, blocaje mentale;efecte fiziologice: cresterea pulsului si a tensiunii arteriale,
cresterea glicemiei si a colesterolului, migrene, transpiratii reci, dilatarea pupilelor, simptome
digestive, alergii, tulburari de somn, tulburari de comportament alimentar, scaderea imunitatii ce
determina predispozitie spre contactarea bolilor;
efecte organizationale: absenteism, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie in munca,
reducerea responsabilitatii, reducerea loialitatii fata de organizatii, demisii.
Nesatisfacerea nevoilor la un anumit loc de munca (de ex. volum mare de lucru cu imposibilitate de
realizare sau motivare) poate determina relatii tensionate ce duc la modificari in comportamentul
angajatului, la diverse abateri, dar si la schimbarea locului de munca cu unul mai atragator, mai
motivant. Pot aparea de asemenea, reactii negative ce pot lua diverse forme cum ar fi : agresiunea
(atacul verbal sau fizic asupra unei persoane sau obiect), regresia (revenirea la un comportament
copilaresc- lacrimi, imbufnare); resemnarea (detasare, apatie, intarzieri la serviciu si in luarea
deciziilor), fixatia (perseverenta intr-un comportament necorespunzator). Poate sa apara si un conflict
intre nevoile angajatilor in diversele roluri pe care acestia le joaca. Printre cauzele specifice
demotivarii pot fi: lipsa consideratiei, respectului, dreptatii, resimtita de fiecare salariat la fiecare
nivel.
Mituri despre stres
1. Munca excesiva este principala cauza a stresului
Daca acest mit ar fi fost adevarat, nu s-ar mai fi explicat faptul ca unele persoane care muncesc 80 de
ore pe saptamana reusesc sa ramane tonice si active, pe cand altele care muncesc mai putin de 40 de
ore saptamanal, sunt tot timpul epuizate si irascibile.
Prin urmare, stresul nu este determinat de munca propriu-zisa depusa de un individ, ci de
sentimentele acestuia fata de activitatea in cauza. Mediul de lucru nepotrivit, interactiunile sociale
nefericite si o abordare gresita a drumului profesional sunt realele cauze ale stresului.
2. Persoanele instarite sunt mai putin supuse stresului
In timp ce multi dintre noi cred ca grija zilei de maine este singura sursa reala de stres in viata, o
situatie financiara excelenta nu exclude posibilitatea instalarii acestei experiente negative. Mai multe
cercetari in domeniu au descoperit ca resursele financiare bogate nu asigura o stare de fericire si
liniste.
In timp ce persoanele bogate au un sentiment de stabilitate din prisma sigurantei supravietuirii, au
totodata mai multe responsabilitati financiare de satisfacut si un cost mai piperat al vietii, presiuni
care pot da nastere la fel de bine starilor constante de stres.
3. Stresul este resimtit la fel de toata lumea
Asa cum fiecare om este unic, acelasi lucru se intampla si cu impactul stresului asupra fiecaruia
dintre noi. Trairile negative si angoasa provocate de aceasta experienta intensa pot avea efecte diferite
de la o persoana la cealalta, in functie de rezistenta psihica, starea de sanatate si temperamentul
acestora. De pilda, plata facturilor poate furniza o doza foarte mare de stres asupra unui grup de
oameni si sa nu fie perceputa ca o problema majora pentru altul.
4. Stresul este provocat de circumstante
La prima vedere, o circumstanta nefasta pare a fi ea insasi cauza propriu-zisa a stresului, insa in
realitate lucrurile nu stau deloc astfel. Ceea ce creierul interpreteaza si transmite de pe urma
expunerii in fata acestor circumstante cauzeaza stresul, acesta fiind si motivul pentru care oamenii
reactioneaza diferit in momente stresante. Un exemplu ar fi examenele pe care unii studenti le
traverseaza suferind stari emotionale negative si solicitante, pe cand altii le privesc cu mai multa
lejeritate si calm.
5. Stresul este un factor motivator
Acest mit este doar partial adevarat, confuzia survenind din interpretarea gresita a stresului si
stimularilor propriu-zise declansate de acesta. Unii oameni cred ca stresul ii determina sa respecte un
termen-limita pentru un proiect sau sa execute excelent anumite sarcini, pe cand in realitate
stimularea nervoasa produsa de stres este cea care motiveaza cu adevarat un individ sa isi utilizeze
resursele la randamentul maxim. In multe situatii, stresul nu este decat combustibilul starilor de
anxietate si frustrare.
6. Cea mai buna metoda de combatere a stresului este sportul
Un alt mit partial adevarat vorbeste despre combaterea stresului prin activitati fizice intense, tehnici
de respiratie si relaxare prin sport. In timp ce toate aceste masuri ajuta in mod substantial gestionarea
corecta a stresului, ele nu sunt suficiente pentru inlaturarea lui definitiva. Pentru o solutie eficienta pe
termen lung, mai este necesara o canalizare pozitiva a gandurilor si o perspectiva noua de a privi
situatiile stresante, astfel incat anxietatea sa nu se transforme intr-o permanenta tensiune psihica.

7. Stresul poate fi combatut prin vacante prelungite

Evadarea din cotidian si deplasarile in vacante prelungite sunt considerate de multi dintre noi
singurele cai de combatere a stresului. Potrivit unei cercetari daneze efectuate intr-un mediu
profesional timp de 30 de ani, aceasta abordare nu este corecta.
Oamenii care sunt afectati de stres reusesc sa scape de aceasta stare nociva intarindu-si increderea de
sine, iar acest lucru se poate realiza tocmai prin cresterea productivitatii muncii si obtinerea de
rezultate satisfacatoare dintr-o activitate.
Dupa o vacanta lunga, revenirea la serviciu vine cu o confruntare noua a responsabilitatilor si nevoia
de adaptare, ceea ce produce desigur o cantitate si mai mare de stres.
8. Stresul este o alegere
Stresul este produsul convingerilor subconstiente despre lumea inconjuratoare. Pentru a-l elimina,
este nevoie de o modificare a viziunii despre viata si amploarea obstacolelor sale. Asadar, stresul nu
tine de alegerile fiecaruia, ci mai degraba de perceptia individuala asupra vietii in general.
9. Stresul trebuie sa fie tratat doar daca apar simptome majore
Oboseala cronica si iritabilitatea constanta nu trebuie sa fie mobilul adoptarii de masuri care sa
combata stresul. La fel ca o afectiune minora, primele manifestari ale stresului trebuie sa fie
inlaturate cat mai curand, pentru a nu da nastere unor complicatii majore, cu consecinte dificil de
remediat.
Activitatea V Puculia faptelor bune

Timp: 20 minute

Rezultate ateptate:
S identifice o activitate de succes;
S aprecieze/autoaprecieze o activitate de succes.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup
Resurse:
coli de hirtie, pixuri.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
1. Moderatorul solicit participanilor s-i aminteasc toate faptele bune pe care le-au facut
sptmna aceasta.
2. Moderatorul cere participanilor s selecteze dintre toate faptele bune doar 3 i s le noteze pe
hirtie.
3. Moderatorul solicit participanilor s se laude pe sine pentru aceste evenimente.
4. Participanii sunt rugai s-i prezinte succesele cu voce tare.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se d exemplu de fapte bune;
Sunt ncurajai toti participanii s-i spun faptele bune.
Debriefing / reflexie:
- V-a fost greu s determininai faptele tale bune?
- Ct de uor a fost s formulai propoziiile de laud?

Activitatea VI Despre curajul de a risca o ncercare

Timp:20 minute

Rezultate ateptate:
Necesitatea valorizrii propriilor puteri de a face fa stresului
Gsirea propriilor de resurse de diminuare a sindromului de ardere profesional.
Metode / tehnici utilizate:
Povestirea;
Discuii.
Resurse:

Istorioara Despre curajul de a risca o ncercare.

Aranjamente practice:
Spaiu cu scunele.
Instruciuni / procedura:
Se propune participanilor s asculte istorioara:

Un rege ii puse curtea la ncercare pentru un post important. Numeroi oameni puternici i nelepi
se aflau in jurul lui. "Intelepilor, spuse regele, am o problem i vreau s vd care dintre voi este n
stare s o rezolve." i conduse pe oameni la o u enorm, mai mare dect vzuse cineva vreodat.
Regele le explic: "Aici vedei cea mai mare i cea mai grea u din regatul meu. Care dintre voi
poate s o deschid?" Unii dintre curteni doar scuturar din cap. Alii, care se numarau printre cei
intelepi, se uitar la ua mai de aproape, dar recunoscur c nu pot s o fac. Cnd intelepii spuser
asta, restul curii consimi c aceasta problem era prea dificil de rezolvat. Un singur vizir se duse la
u. O examin cu ochii i cu degetele, ncerc mai multe modaliti de a o deschide i n cele din
urm o trase cu o smucitur puternic. i ua se deschise. Fusese lasat intredeschis numai, nu
inchis complet, i nimic altceva nu fusese necesar, dect bunvoina de a realiza ceva si curajul de a
aciona cu indrazneal. Regele spuse: "Vei primi postul de la curte, pentru c tu nu te bizui doar pe
ceea ce vezi sau auzi; tu ii pui propriile puteri n joc i riti o ncercare.

(dupa Nossrat Pesechkian)

Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
 Se poate de citi pe fonul unei melodii plcute.

Debriefing / reflexie:
- Ai avut vreodat o astfel de situaie asemntoare?
- Ct de uor sau ct de greu ar fi s gsii propriile resurse de aface fa unor probleme?

Activitatea VII Autoportretul

Timp: 35 minute
Rezultate ateptate:
Stimularea autoaprecierii pozitive;
Analizarea aspectelor eu-lui.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Creioane colorate, radiere, carioce, foi A4, lipici.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
1. Moderatorul repartizeaz participanilor cte o coal de hrtie A4, creioane colorate sau
carioce.
2. Fiecare i deseneaz autoportretul identificndu-se cu ceva. Poate s se reprezinte prin
intermediul unei case, al unui copac, al unui animal, al unui fruct, al unei plante, al unei flori,
al unei localiti.
3. Participanii i prezint pe rnd desenele i vorbesc despre acestea, adic despre sine.
4. Discuii n grupul mare: ce obiect ai dori s fii dac ai lua viaa de la nceput? De ce? Ce
animal ai prefera s fii? De ce?

Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:

Se limiteaz timpul pentru desen.
Debriefing / reflexie:
- Cum v-ai simit cnd ai desenat?
- Cum a fost s v identificai cu un obiect?
- Ct de flexibil, schimbtoare e imaginea dvs. despre sine?
- Cnd a avut loc ultima schimbare n imaginea dvs. despre sine?
- Ce desen v-a fcut s-l percepei altfel pe autorul acestuia?
 - Avei un astfel de model n via dvs.?
Activitatea VIII Banca personal de conturi
Timp: 20 minute
Rezultate ateptate:
S analizeze emoiile i sentimentele ce predomin n viaa personal ce pot reduce stresul;
S contientizeze necesitatea valorificrii strii emoionalecu scop de a diminua sau evita
arderea profesional.
Metode / tehnici utilizate:
Explicaia;
Lucru individual;
Discuii.
Resurse:
Foi A4, stilou sau creion.
Aranjamente practice:
Msue cu scunele.
Instruciuni / procedura:
Participanii trebuie s scrie pe foie mici ce cont au fiecare n banca personal. Conturile sunt
formate nu din bani ci din emoii i sentimente pozitive i negative, care se depun n fiecare zi n
banca personal, cum ar fi: dragoste, grij, ncredere, respect, druire, .a. De asemenea se pot face
retrageri din cont, emoii cum ar fi: nencredere, nelinite, suprare, tristee, .a. toate foiele se
adun ntr-o cutiu. Se dau citire la toate foiele i se observ care emoii predomin mai mult i dac
sunt mai multe depuneri dect retrageri din contul bancar personal.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se poate de prezentat o list cu ir de emoii i sentimente pozitive i negative ca participanii
s ndeplineasc mai rapid exerciiul.
Debriefing / reflexie:
- Ce emoii predomin n banca dvs personal?
- Avei mai multe retrageri dect depuneri?
- Care ar fi cauza?
- Cum se rsfrnge aceasta asupra serviciului.
Activitatea IX Viaa e o lupt

Timp: 15 minute

Rezultate ateptate:
Stimularea nevoii de a lupta pentru visele proprii
Contientizarea gsirii forei pentru a evita sindromul de ardere profesional
Metode / tehnici utilizate:

filmule video;
discuii.
Resurse:

Resurse tehnice - proiector, computer, ecran de proiecie, boxe.

Aranjamente practice:

spaiu pregtit cu msue.

Instruciuni / procedura:

Moderatorul propune participanilor s urmreasc secvena video.

Debriefing / reflexie:

Ce gnduri v-a provocat vizionarea acestui film?

Care este esena/morala lui?

Activitatea X Ce am nvat n grup

Timp: 20 minute

Rezultate ateptate:
Stimularea cunotinelor accumulate.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Braistorming.
Resurse:
Pixuri, fie pregtite cu propoziiile nefinisate.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Cuvntul moderatorului. Finisai frazele cum v dorii astfel nct gndurile voastre s exprime
atitudinea pe care ai avut-o fa de programul dat:
- Am nvat...
 - Am aflat c...
- Mi-am confirmat opiniile...
- Am descoperit...
- Am fost uimit...
- mi place...
- Am fost decepionat...
- Cel mai important lucru pentru mine a fost...
Dup expunerea frazelor se discut asupra dorinelor de dezvoltare a fiecrui participant.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se limiteaz timpul.
Debriefing / reflexie:
- Suntei mulumii de cunotinele acumulate pe parcursul programului?
- Ct de utile v pot fi pe viitor?
II Sesiune

Timp : 240 minute

Activitatea I Balonae de spun

Timp: 20 minute

Rezultate ateptate:
nlocuirea gndurilor pesimiste cu cele optimiste pentru evitarea stresului
Contientizarea schinbrii de spirit pentru a putea face fa stresului.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru individual;
Discuii,
Analiza.
Resurse:
Foi A4, creione simple, radiere, creioane colorate.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.

Instruciuni / procedura:
Se propune participanilor s analizeze gndurile care predomin pe parcursul zilei. S
compare ce aciune au acestea asupra strii emoionale. Dac v ve-i gndi M simt ru desigur c
aceast stare va aprea. Dac v ve-i spune M voi odihni i totul va fi bine i starea emoional va
fi la nivelul ateptat. Pe foaia alb desenai chipul unui om din care zboar balonae de spun n
care sunt gndurile dvs.n stnga vor fi desenate gndurile cu conotaie negativ, n dreapta cele
pozitive. Decidei singuri ce fel de balonae vor fi i ce culoare au.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:

Se poate de folosit alt desen i de reprezentat n alt mod.

Debriefing / reflexie:

- Ce gnduri v apar pe parcursul zilei?

- Care gnduri predomin mai des?

Activitatea II Pai ctre succes

Timp: 25 minute

Rezultate ateptate:
Exersarea metodelor de rezolvare eficient a situaiilor stresante ce apar n via.
Metode / tehnici utilizate:
Lucru individual;
Discuii,
Analiza.
Resurse:
Foi A4, pixuri.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
1. n partea dreapt a foii desenai o scar cu trepte. Pe fiecare treapt scriei paii care v vor
duce spre succes.
2. nchidei ochii i v imaginai cum parcurgei fiecare pas.
3. n partea stng scriei ce v mpiedic s ridicai treapta.
4. Analizai aceste situaii. Gsii-le rezolvare sau ocolii-le astfel ca s putei ajunge sus la
succes.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se dau exemple..
Debriefing / reflexie:
 - Ce a fost mai greu de imaginat treptele care duc spre succes sau situaiile stresante?
- Fiind vizualizai paii ai gsit mai uor rezolvarea barierilor?

Activitatea III Prevenirea i evitarea strsului ca surs de ardere profesional

Timp: 45 minute

Rezultate ateptate:
Cunoaterea noilor metode de prevenire i diminuare a strsului ca cauz a apariiei
sindromului de ardere profesional
Metode / tehnici utilizate:
discuii
Resurse:
scunele, foi pentru notie, pixuri.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
1. Reduceti presiunile pe care le puneti voi insiva asupra voastra. Un grad mai mare de relaxare
in tot ceea ce faci, indiferent de presiunea care vine din afara, iti permite sa rezolvi mai usor
lucrurile.
2. Diminuati asteptarile pe care le aveti de la ceilalti. Un factor suplimentar de stres vine din
partea asteptarilor ridicate pe care le avem de la colegi sau subalterni. De cte ori acestia nu
produc rezultatele pe care le vrem, ne enervam inutil.
3. Nu amnati sarcinile. Sentimentul de amnare ne urmareste ca o umbra apasatoare. In plus,
sarcinile amnate se strng si ne doboara.
4. Respectati pauzele. Mintea are nevoie de realaxare periodica. Eficienta scade daca muncesti
fara intrerupere.
5. Nu va luati de lucru acasa. Viata personala trebuie separata clar de viata de serviciu, presiunea
de la job trebuie sa ramna la birou.
6. Spuneti nu pot, nu stiu, am nevoie de ajutor. Unii oameni nu pot spune nu, dintr-un
anumit blocaj psihologic. Acesta trebuie depasit: ai nevoie sa-ti evaluezi corect resursele si sa
ceri ajutor atunci cnd simti ca nu poti face fata sarcinilor.
7. Beti multa apa in timpul zilei. Nu lichide, in general, ci apa. Apa ne pastreaza un tonus bun si
reuseste sa ne diminueze stresul.
8. Incepe-ti ziua cu un ritual relaxant
9. In loc sa mergi direct la lucru, aloca-ti o scurta perioada de timp in fiecare dimineata pentru a
desfasura o activitate relaxanta. Alegerea ei depinde, desigur, de preferintele personale, de
hobby-uri, tip de personalitate si stil de viata. De exemplu, poti alege sa asculti muzica, sa
citesti cateva pagini dintr-o carte care te inspira, sa iti bei cafeaua sau ceaiul in timp ce
meditezi sau nu te gandesti la nimic.
10. Mananca regulat si fa-ti un program de somn
Adoptarea unei anumite regularitati in stilul de viata are un rol important in asigurarea
senzatiei ca totul este sub control. Mancand sanatos, implicandu-te in activitati sportive sau de
relaxare si odihnindu-te suficient, iti vei mentine energia fizica si puterea mentala pentru a
face fata provocarilor de zi cu zi.
11. Stabileste niste limite
Pentru ca majoritatea persoanelor ajung la burnout din cauza prea multor responsabilitati si a
cerintelor nerealiste din partea celorlalti, este important sa inveti sa spui nu atunci cand este
suprasolicitat, amintindu-ti ca aceasta atitudine iti va permite sa spui da lucrurilor care iti
fac placere si care conteaza cu adevarat.
12. Ia o pauza zilnica de la tehnologie. Gaseste-ti o perioada din zi in care sa uiti de e-mail-uri, de
telefon si alte device-uri. Deconecteaza-te complet de tehnologie pentru a te conecta putin la
gandurile tale. Altfel, vei pierde controlul si vei fi suprins sau coplesit atunci cand gandurile
respective se vor manifesta intr-un mod si la un moment nepotrivit.
13. Implica-te in activitati creative. Creativitatea este un antidot puternic pentru burnout. Atat
timp cat faci ceva nou, care te pasioneaza si iti provoaca partea creativa, esti protejat de
efectele negative ale muncii de rutina. Implica-te mai ales in activitati creative care nu au
absolut nicio legatura cu jobul pe care il indeplinesti 5 zile pe saptamana.
14. Comunicarea eficienta : percepeti-va semenii asa cum sunt; ascultati-i pe altii atunci cand
gresesc; exprimati-va direct bucuria sau dezamagirea; cautati sprijinul altor personae; nu este
nici o rusine sa spuneti ,, nu stiu/ ,, nu inteleg; mentineti-va si dezvoltati-va simtul
umorului; incurajati-va pe dumneavoastra si pe altii spunand ,, data viitoare voi reusi.

15. Planificarea timpului: nu va supraincarcati cu sarcini: faceti-va o lista de prioritati; nu

acceptati decat sarcini bine definite, intr-o perioada convenita anterior; faceti un singur lucru
odata; nu va supraincarcati memoria; utilizati un caiet de notite; echilibrati munca cu
relaxarea; nu va temeti sa creati variatii in sarcinile ce vi s-au atribuit daca nu aduc prejudicii
indeplinirii lor; planificati astazi ce veti face maine.
 16. Personalizarea spatiului: delimitati-va bine spatiul de lucru; infrumusetati spatiul de munca
cu obiecte personale care va ajuta sa va relaxati si sa va simtiti intr-un mediu familiar;
imbracati-va intotdeauna ingrijit la locul de munca.

17. Evaluarea si autoevaluarea: ganditi-va daca locul dumneavoastra de munca este intr-adevar
echivalentul a ceea ce puteti si va doriti sa faceti; daca ati ajuns la concluzia ca NU , nu va
temeti sa cautati un alt loc de munca.

In cazul in care stilul de viata agitat al unei persoane a devenit deja stresant, expertii afirma ca
tehnicile de relaxare pot ajuta la redobandirea echilibrului - iar unele dintre ele isi fac efectul chiar si
in mai putin de cinci minute. Copii trebuie sa mearga la scoala, iar prietena cea mai buna are nevoie
disperata de ajutorul dvs. si toate se intampla in acelasi timp. Nu este de mirare ca nu se poate gasi
un minut de relaxare. De fapt, majoritatea femeilor uita sa se relaxeze. Si chiar daca unii specialisti
considera ca stresul are si parti bune (ascute simturile si mintea), prea mult stres dauneaza sanatatii
mentale si fizice. In acelasi timp, relaxarea face minuni si poate restabili echilibrul in viata unei
persoane, ba, mai mult, diminueaza unele dintre riscurile pentru sanatate asociate cu stresul.
Iata 10 tehnici de relaxare :
1. Meditatia - Daca o persoana crede ca a medita inseamna sa stea in pozitii incomode si sa rosteasca
timp de o ora "ommmm", se inseala. Orice actiune repetitiva poate fi o sursa de meditatie: mersul pe
jos, inotul, pictura, tricotatul - orice activitate care poate calma si relaxa. Daca o persoana se
surprinde gandindu-se la treburile de la locul de munca, aspectele problematice ale relatiei sale sau
are fel si fel de griji, expertii recomanda golirea mintii de aceste ganduri si reluarea activitatii
repetitive. Sunt suficiente doar 5-10 minute de meditatie pe zi pentru a diminua nivelul de stres.
2. Imaginati-va relaxat - Prin mintea dvs. trec prea multe ganduri pentru a va relaxa? Incercati sa
vizualizati un tablou relaxant, un peisaj de vis. Pentru ca totul sa fie cat mai concret, se vor crea
imagini mentale ale unor locuri cat mai indepartate de realitate: un loc preferat de vacanta, o insula
fantezie sau orice altceva care ar putea sa dea nastere la senzatii placute, cum ar fi atingerea unei
bluze din matase. Ideea de baza este ca mintea sa se elibereze de stres, iar tensiunea sa fie inlocuita
cu o imagine care sa declanseze sentimentul de liniste si calm. Cu cat o persoana va reusi sa viseze
mai mult cu ochii deschisi (culori, imagini, sunete, etc.), cu atat va fi experimentata mai repede
relaxarea.
3. Respiratia profunda - O persoana stresata va respira superficial, in timp ce una calma va respira
profund. Deci pentru a transforma tensiunea in relaxare trebuie schimbat modul de respiratie. Se
poate adopta urmatoarea strategie: se va expira adanc tot aerul din piept, prin buzele usor tuguiate, ca
un oftat prelung. Apoi se va imagina ca centrul abdomenului inferior este un loc profund, important.
Se va inspira normal si se va expira aerul din nou, tot ca un oftat, eliminand tot aerul din piept si
inspirand din ce in ce mai adanc, pana cand stomacul si spatele sunt contractate. Controlati-va fiecare
inspiratie si expiratie, in timp ce mintea dvs. ramane focusata in zona abdomenului inferior. Se va
repeta exercitiul de 10 ori, iar cu fiecare exercitiu senzatia de relaxare va fi mai puternica.
4. Priviti in jurul dvs. - Modul in care o persoana este ancorata in prezent si traieste fiecare zi ar
putea sa-i umple viata, sa i-o faca mai importanta. Atentia trebuie sa se concentreze asupra unei
singure activitati ci nu asupra mai multora in acelasi timp. Esential este ca fiecare persoana sa vada
lucrurile din jurul ei, mintea sa sa nu fie tot timpul preocupata cu gasirea a fel si fel de solutii. Atunci
cand o persoana traieste in prezent, va reusi sa evite anxietatea si depresia. In aer liber, fiecare trebuie
sa se bucure de forma si culorile florilor, sa auda ciripitul pasarilor sau sa vada frumusetea unui
copac. Cand mintea cuiva va fi concentrata asupra unui lucru din prezent, stresul se va diminua.
5. O cana de ceai fierbinte - Daca sunteti un consumator de cafea ar trebui sa va schimbati acest
obicei si sa il inlocuiti cu o cana de ceai cald. Cafeaua creste nivelul hormonului de stres, cortizolul,
in timp ce ceaiul verde va ofera sanatate si frumusete. Ceaiul de musetel este favoritul traditional
pentru calmarea mintii si reducerea stresului. Si ceaiul negru poate fi o alternativa potrivita in lupta
contra stresului. In urma unor studii s-a demonstrat ca la persoanele care au baut cu regularitate ceai
verde valorile cortizolului au scazut, iar senzatia de relaxare s-a instalat dupa 6 saptamani de la
situatiile stresante, fata de cei care au consumat o bautura placebo cu aceeasi cantitate de cofeina.

6. Manifestati-va afectiunea - Sentimentul de relaxare poate fi indus prin mangaierea animalului de

companie, prin imbratisarea unui prieten sau a unui membru de familie, dezmierdarea partenerului de
viata sau discutia cu un prieten despre lucrurile bune din viata dvs. De ce scad nivelurile de stres prin
aceste actiuni? Expertii afirma ca interactiunea sociala ajuta creierul sa gandeasca mai bine,
incurajand gasirea de noi perspective si solutii la situatii care pareau imposibil de rezolvat. Studiile
au aratat ca si contactul fizic (mangaierea cainelui sau pisicii) poate fi util pentruscaderea tensiunii
arteriale si nivelului de cortizol din organism.
7. Incercati tehnici de automasaj - Cand muschii sunt tensionati si nu aveti timp sa vizitati un
profesionist pentru a va deconecta, poate fi incercata pentru obtinerea relaxarii o tehnica simpla de
automasaj:
- Se vor aseza ambele maini in zona umerilor si gatului;
- Presati cu degetele si palmele;
- Masati riguros, pastrand umerii relaxati;
- Asezati una dintre dintre maini pe antebratul celeilalte;
- Strageti si framantati muschii cu toate degetele mainii;
- Masati in acest fel toata zona de sus in jos si invers, de la cot catre palma;
- Repetati cu celalalt brat.
8. Luati-va o pauza - Adultii au nevoie de pauze, mai ales atunci cand simt ca sunt pe cale sa
izbucneasca. Specialistii sugereaza gasirea unui loc linistit pentru odihna si pentru indepartearea
stresului. In acest loc se va respira adanc de cateva ori, atentia va fi concentrata asupra eliberarii
tensiunii si a calmarii batailor inimii. Mintea se va relaxa ca si intreg organismul iar in minte trebui sa
persiste urmatoarea fraza: timpul este intotdeauna de partea dvs. iar stresul trebuie sa dispara.
9. Muzica de relaxare - Muzica poate calma bataile inimii si poate alina sufletul, spun expertii. Asa
incat, atunci cand lucrurile se inrautatesc, va puteti lasa invaluiti de sunetele muzicale, iar baile inimii
vor fi calmate de tempoul lent al unui cantec de relaxare. La fel de potrivita este si muzica clasica.
Cercetarile arata ca ascultarea timp de 30 de minute de muzica clasica poate produce efecte calmante
echivalente cu administrarea a 10 mg de valium.
10. Luati o pauza de atitudine - Treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul alert al inimii
sa se linisteasca. De aceea, specialistii recomanda angajarea inimii si mintii dvs. intr-o gandire
pozitiva. Se poate incepe prin a vizualiza cu ochii mintii orice ar putea declansa sentimente pozitive:
imaginea copilului dvs., a partenerului de viata, animalelor de companie, o imagine placuta de
vacanta sau orice altceva ce v-ar face sa respirati incet, lent sa va relaxati muschii tensionati si
incordati si sa zambiti. Atitudinea emotionala pozitiva poate calma si echilibra ritmul inimii,
contribuind la sentimente de relaxare si pace.
11. Joac-te cu un animal Potrivit oamenilor de tiin, cei care au animale de companie se bucur
de o mai mare stim de sine i sunt mai puin singuri, mai puin anxioi, mai api din punct de vedere
fizic i mult mai extrovertii. Cel mai probabil, aceste efecte au de-a face cu faptul c nu exist niciun
asculttor mai bun dect animalul tu de companie i el chiar te iubete necondiionat. 15 minute
petrecute cu un cine, o pisic sau cu un alt animal de companie sunt suficiente pentru a te simi mai
relaxat, puncteaz cercettorii.
12. Apeleaz la zgomotul alb Nu poi scpa de glgia din cap? Atunci zgomotul alb este
rspunsul. Valurile mrii n fundal sau ploaia te pot ajuta s adormi. Dopurile de urechi sunt o alt
msur eficient. Dac iubeti, totui, zgomotul poi s-i asculi piesa favorit pentru a scpa de
stres.
13. Poart o masc Mtile de dormit sunt o alt variant la care poi apela pentru a aluga stresul.
Rezultatele unui studiu au artat c, dup ce i-au acoperit ochii pe durata nopii, oamenii au declarat
c se simt mult mai odihnii dect nainte.
14. Creeaz-i propriul ritual de somn Pentru ca organismul s neleag c se apropie ora de
culcare i s se relaxeze, oamenii trebuie s-i creeze anumite tabieturi. Fie c alegi s-i mpachetezi
hainele, s citeti o revist sau s-i aplici o crem, dac i vei planifica pas cu pas programul, nu vei
fi vreodat trdat de propriul ceas biologic.

Activitatea IV Bulgri de zpad

Timp: 20 minute

Rezultate ateptate:
Tehnic de relaxare i de nviorare a grupului
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Foi albe.
Aranjamente practice:
spaiu liber, la mijlocul slii bancare mpart sala n dou
Instruciuni / procedura:
Se propune participanilor s se aranjeze ntr-un rind, s se numere de la 1 la 2 astfel ca s se
formeze dou echipe. O echip trece din mpartea dreapt a bncilor puse la mijloc i alt echip de
partea stng. Fiecare echip are un numr egal de foi albe. La semnalul moderatorului fiecare
participant mototolete foaia alba n form de bulgre de zpad i-l arunc pe teritoriul echipei
adverse. Se evit lovirea participanilor. Ctig echipa care la finalul jocului are cei mai puini
bulgri de zpad pe teritoriu.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se limiteaz timpul.
Debriefing / reflexie:
Cum vi s-a prut tehnica?
Are efecte pozitive?
Cum credei ai putea arunca situaiile dvs. stresante astfel ntr-un co cu gunoi?

Activitatea V Povestea fluturelui

Timp: 20 minute

Rezultate ateptate:
Contientizarea c orice situaie stresant are o soluie, depinde ce se alege.
Metode / tehnici utilizate:
 Povestire;
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Povestirea Povestea fluturelui
Aranjamente practice:
Scunele aranjate n semicerc.
Instruciuni / procedura:
A fost odata un barbat caruia i-a murit sotia, astfel incat el locuia impreuna cu cele doua fete ale sale,
care erau din fire foarte curioase si inteligente. Fetele ii puneau mereu multe intrebari la unele stia
sa le raspunda, la altele nu Tatal lor isi dorea sa le ofere cea mai buna educatie, de aceea intr-o zi
si-a trimis fetele sa petreaca o perioada de timp in casa unui intelept. Acesta stia intotdeauna sa le
raspunda la intebarile pe care ele le puneau. La un moment dat una dintre ele a a adus un fluture
albastru pe care planuia sa il foloseasca pentru a insela inteleptul.
Ce vei face? o intreba sora ei.
O sa ascund fluturele in mainile mele si o sa intreb inteleptul daca e viu sau mort. Daca va zice ca e
mort, imi voi deschide mainile si il voi lasa sa zboare. Daca va zice ca e viu, il voi strange si il voi
strivi. Si astfel orice raspuns va avea, se va insela!
Cele doua fete au mers intr-o clipa la intelept si l-au gasit meditand.
Am aici un fluture albastru. Spune-mi, inteleptule, e viu sau mort?
Foarte calm, inteleptul surase si ii zise:
Depinde de tine fiindca e in mainile tale!
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se poate de folosit alt istorioar ce va motiva participanii s lupte cu situaiile stresante.
Debriefing / reflexie:
- Suntei de aceeai prere ca i neleptul?
- Ai avut situaii de acest gen?
- Ct de uor v-a fost s luai decizii?

Activitatea VI Schimbarea strii de spirit

Timp: 25 minute

Rezultate ateptate:
Consolidarea tehnicilor de lupt cu stresul
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Scunele sau foi
Aranjamente practice:
Spaiu liber pentru a arnja scunelele sau foile.
Instruciuni / procedura:
Grupul se mparte n dou echipe. Se deseneaz un ru lat. Echipele se plaseaz de aceeai parte a
rului fiecare dezvoltnd propria strategie de traversare a rului n aa fel nct s nu se peasc n
afara pietrelor (foilor sau scunelelor). Se propune o situaie stresant i participanii trebuie s
gseasc soluii pentru a trece toi de cealalt parte a rului fr ca cineva s se ude. Ctig echipa
care a ajuns prima cu toi participanii uscai.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se limiteaz timpul.
Debriefing / reflexie:
- Ct de uor v-a fost s gsii rapid soluii n aceast situaie stresant cn timpul v presa?
- Este mai eficient atunci cnd primii sfaturi sau ajutor?
Activitatea VII Barca goal
Timp: 15 minute
Rezultate ateptate:
Contientizarea c orice situaie stresant are o soluie, depinde ce se alege.
Metode / tehnici utilizate:
Povestire;
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse:
Povestirea Barca goal

Aranjamente practice:
Scunele aranjate n semicerc.
Instruciuni / procedura:

Se spune ca era o data un student care se infuria foarte repede pe tot ce i se intamplanu ca nu ar fi
fost usor, cand toate ii mergeau mai mult decat pe dos. Maestrul lui din planul terestru s-a hotarat sa il
conduca spre intelegerea unui adevar simplu care sa il faca sa treaca mai impacat prin viata lui si prin
viata celorlalti. Asa ca l-a luat deoparte si i-a spus: Dragul meu, sa presupunem ca esti intr-o barca
pe un fir de apa destul de ingust, si din sens opus vine o alta barca, iar acea barca este condusa de un
om care de voie sau de nevoie intra in barca pe care o conduci tu, ce faci atunci? Pai ce sa fac, ma
supar, ce, nu m-a vazut ca vin? Nu putea sa faca in asa fel incat sa nu se ajunga la ciocnirea barcilor,
asa ceva nu se poate. Incetisor dragul meu! Am inteles, dar daca ti-as spune ca in barca cealalta
nu era nimenica era o barca goala care s-a ciocnit de barca ta pur si simpluIn acest caz ce ai
face? In cazul asta mi-as vedea de drumasa a fost sa fie! Intocmai dragul meu! Asa a fost sa
fie! Fii o barca goala! si considera ca te ciocnesti doar de barci goale atunci cand navighezi pe raul
vietii. Astfel vei putea sa iti concentrezi energia si lumina in lucrurile care merita cu adevarat! Pe o
barca goala nu se supara nimenio barca goala nu te poate suparaE atat de simplu! Studentul a
plecat inseninat si ori de cate ori se intampla pur si simplu ca barca lui sa se ciocneasca de barcile
celorlaltiel arunca repede din barca mania, frustrarea, judecata celuilalt si trecea zambind mai
departe in barca lui golita de tot raul din el!
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Sepoate de folosit i alte istorioare.
Debriefing / reflexie:
- Ce ai simit n timpul povestirii?
- Ai putea proceda la fel cum spune btrnul?

Activitatea VIII Ce este dragostea

Timp: 20 minute
Rezultate ateptate:
Relaxarea grupului
Metode / tehnici utilizate:
discuii
Resurse:
scunele.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Ce e dragostea?
Un grup de psihologi a pus unor copii cu vrste cuprinse ntre 4 si 8 ani urmatoarea ntrebare:
Ce nseamna dragostea?"
Raspunsurile primite au fost mai adnci decat ne-am putea imagina. Iata-le:
"- Cand bunica mea a facut artrita, nu mai putea sa se aplece sa-si faca unghiile de la picioare. Asa ca
bunicul i le face de atunci mereu, desi are si el artrita la maini. Aceasta este dragostea." (Rebecca- 8
ani)
"- Cand cineva te iubeste, felul in care iti rosteste numele este diferit. Chiar stii ca numele tau este in
siguranta in gura lui." (Billy - 4 ani)
"- Este dragoste cand o fata se parfumeaza, un baiat se da cu after shave, ies impreuna in oras si se
miros reciproc." (Karl - 5 ani)
"- Este vorba de iubire atunci cand mananci in oras si ii dai cuiva cei mai multi dintre cartofii tai
prajiti, fara sa ii ceri in schimb cartofii lui." (Chrissy -6 ani)
"- Dragostea este ceea ce te face sa zambesti atunci cand esti obosit." (Terri - 4 ani)
"- Este dragoste atunci cand mami ii face cafea lui tati si ia o inghititura inainte de a i-o da, pentru a fi
sigura ca gustul este OK." (Danny - 7 ani)
- Dragostea este ceea ce este cu tine in camera de Craciun daca te opresti din deschis cadouri si
asculti." (Bobby - 7 ani)
"- Daca vrei sa inveti mai bine sa iubesti, trebuie sa incepi cu un prieten pe care il urasti..." (Nikka - 6
ani - ne-ar trebui cateva milioane de Nikka pe aceasta planeta)
"- Este dragoste atunci cand ii spui unui baiat ca iti place camasa lui, iar el se imbraca dupa aceea cu
acea camasa in fiecare zi." (Noelle - 7 ani)
"- Dragoste este intre un batranel si o batranica care sunt inca prieteni dupa atatia ani, desi se cunosc
atat de bine." (Tommy - 6 ani)
"- Mama ma iubeste mai mult decat oricine altcineva. Nimeni altcineva nu ma saruta seara inainte de
culcare." (Clare - 6 ani)
"- Este dragoste atunci cand catelusul tau te linge cand ajungi acasa, desi l-ai lasat singur toata ziua."
(Mary Ann - 4 ani)
"- Stiu ca sora mea ma iubeste pentru ca imi da intotdeauna hainele ei vechi si trebuie sa se duca sa
isi cumpere altele." (Lauren - 4 ani)
"- Atunci cand iubesti pe cineva genele ti se ridica si coboara si mii de stelute ies din tine." (Karen - 7
ani)
"- Nu trebuie sa spui te iubesc daca nu este adevarat. Dar daca este adevarat, trebuie s-o spui cat mai
des... Oamenii uita." (Jessica - 8 ani.

Activitatea IX Niciodat s nu pierzi sperana

Timp: 20 minute
Rezultate ateptate:
 contientizarea participanilor c Sperana moare ultima
Metode / tehnici utilizate:
video ,
Discuii.
Resurse:
scunele.
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Moderatorul propune participanilor s urmreasc secvena video.
Debriefing / reflexie:
Ce gnduri v-a provocat vizionarea acestui film?
Care este esena/morala lui?

Activitatea X Paharul cu ap sau marea

Timp:10 minute
Rezultate ateptate:
Contientizarea c orice situaie stresant are o soluie, depinde ce se alege.
Metode / tehnici utilizate:
Povestire;
Lucru n grup;
Discuii.
Resurse: Povestirea Paharul de ap sau mare
Aranjamente practice:
Scunele aranjate n semicerc.
Instruciuni / procedura:
Un om care se simtea vesnic mpovarat de greutatile vietii i se plnse unui maestru spiritual vestit.
Nu mai pot! Viata mi-e un chin!
Maestrul lua o mna de cenusa si o lasa sa cada ntr-un pahar plin cu apa curata, buna de baut, pe
care-l avea pe masa, spunnd:
Acestea sunt suferintele tale.
Toata apa se tulbura si se murdari. Maestrul arunca apa, lua o alta mna de cenusa la fel cu cea
dinainte, i-o arata omului nostru, se apropie apoi de fereastra si o arunca n mare.
Cenusa se mprastie ntr-o clipa, iar marea ramase la fel ca nainte.
-Vezi?, l lamuri nteleptul. n fiecare zi trebuie sa alegi ntre a fi un pahar de apa sau marea.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se poate de folosit i alte istorioare.
Debriefing / reflexie:
- Ct de cunoscut v este situaia?
- Cum v comportai dvs. n asemenea situaii?

Activitatea XI Discuie de ncheiere

Timp: 20 minute
Rezultate ateptate:
evaluarea cunostintelor acumulate
Metode / tehnici utilizate:
Lucru n grup;
Braistorming.
Resurse:
scunele
Aranjamente practice:
spaiu pregtit cu msue.
Instruciuni / procedura:
Moderatorul propune s alctuiasc nite reguli dup care s-ar conduce n via. Se propune
participanilor s-i expun variantele sale, apoi conductorul ntocmete regulile:
Fii increzut in sine, totul se poate rezolva daca te vei stradui
Fii curajos. Cine e fricos- pierde, curajul- cistiga.
Ocoleste oamenii rai.
Invata-te sa privesti faptele tale sub alt aspect- asa cum doresti tu sa le realizezi,
cum vor sa te vada pe tine parintii
Fii istet si vei obtine ceea ce vaei dori.
Respectate, iubestete asa cum esti si in orice zi aspira la ceva mai mult.
Depune efort in obtinerea succesului, cauta noi solutii in rezolvarea problemelor.
Sugestii pentru formatori / dificulti anticipate:
Se pot face reguli pregtite pe pliante.
Debriefing / reflexie:
- Putei s folosii zi de zi recomandrile fcute?
 Bibliografie:

1. Bban, A. Stres i personalitate. Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998, 237 p.;

2. Floru, R. Stresul psihic. Bucureti, Ed. Enciclopedic, 1978.;
3. Jefrey D.Smith, Cum s-i transformi elurile i visele n realitate, Ed. Curtea Veche, Bucureti,
2008.
4. Olinescu, R. Despre emoii i stres. Bucureti, Ed. 100+1 Grammar, 2004, 304 p.;
5. Gorincioi V. De la stres la sindromul arderii emoionale. n: Studia Universitatis, 2008. nr 9(19).
pp. 201-203.
6. Gorincioi V., Platon C. Stresul i sindromul arderii emoionale la profesorii universitari. n: Studia
Universitatis, 2013. nr 1. pp. 224-228.