Sunteți pe pagina 1din 870

14T...

16,1 ,1
',1st
;:01
RR- 4,
"0-
fi)fes.-zt
A.4

www.dacoromanica.ro
.mrpi
,F3 P,R,P141,1 4116414
CALATORI STRAINI DESPRE
TARILE ROMANE

VOL. VI

www.dacoromanica.ro
Partea I
Studiu bio-bibliografic i traducere :
M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru
Note, identificari si comentarii:
M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru
Stoicescu

Confruntare text-traducere : I Aurel Decel I

Partea a II-a
Studiu bio-bibliografic i traducere:
Mustafa Ali Mehmet
Note, identificasi I comentariu:
Mustafa Ali Mehmet *i N. Stoicescu

Confruntare text-traducere: Aurel Decei I

ACADEMIA DB $TIINTB SOCIALE I POLITICE


A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITIITUL DE ISTORIE N. IORGA"

II

www.dacoromanica.ro
CALA TORI STRINI
DESPRE
TARILE ROMNE
VOL. VI

-
PARTEA I
PAUL DE ALEP
Ingrijit de M.M. Alexandrescu-Dersca
Bulgaru

PARTEA A II-A
EVLIA CELEBI
Ingrijit de Mustafa Ali Mehmet

EDITURA
STIINTIFICA $1 ENCICLOPEDICA
BUCURE$TL 1976

www.dacoromanica.ro
Coperta si supracoperta
VAL MUNTEANIJ

www.dacoromanica.ro
CUVINT INAINTE

In prestigioasa serie Cdleitori striiini desfire Icirile ro-


in ne se imbinA acum, in volumul al VI-lea, amplele i valoroasele
descrieri ale celor trei tsi romnesti, Moldova, Tara Rom AneascA i Tran-
silvania, consemnate de doi c5.15.tori veniti din lumea Islamului, unul arab
crestin, Paul din Alep, cellalt turc musulman, Evlia Celebi ; una scris
In limba arabk cealalta in limba osmanA.
Seria noastr, in afar de scurtele pasaje traduse dup.' intinsa relatare
a 6.15.toriilor lui Ibn Battuta din secolul al XIV-lea (vol. I, pp. 1-12), tot
un autor arab, nu mai cuprinde din literatura geografic oriental islamica
deck notatiile incomplete ale Calendarului" (Ruzniime) luate in cursul
expeditiei sultanului Soliman Magnificul impotriva lui Petru Rares, in
anul 1538 (ibid., pp. 380-385).
De ast. (lath% tarile noastre si viata romanease., mirffic sub atitea
aspecte, de la mijlocul veacului al XVII-lea, se revars in doua uriase oglinzi

www.dacoromanica.ro
orientale, contemporane nu numai cu faptele insailate, dar fiind muccipr
(in turc. mudsir), contemporane" 0 intre ele, cki privesc mai ales anii
1653-1670, cind sirianul Paul din Alep 0. istanbuliotul Evlia Celebi au
trecut 0 au haladuit prin locurile 0. printre oamenii care vor aparea mai
apoi in marile ion lucrki publicate acum pentru prima data in vemin' t
romanesc. Dei au vizitat Moldova 0 Tara Romaneasca, deoarece alepinul
nu a intrat deloc in Transilvania, in aceia0 ani, ei nu s-au cunoscut, cad
obiectivele 0 interesele lor erau divergente. Regretam faptul c5.' nu avem
din condeiul amindurora citeva imagini autentice, ca tot ceea ce au
scris ei, despre acelea0 persoane, cldiri, peisaje, sau unele interpretari 0
comentarii pe marginea acelora0 evenimente, 0 cine tie prin cit de multe
0 de tragice evenimente le-a fost dat amindurora sa treaca, la Ia0, Tirgo-
vite sau Bucureti, in contact cu acelea0 prefaceri sociale 0 politice, sau
sa participe, in Transilvania, la pedepsirea unor rebeii fata de Sublima
Poarta. In schimb, din nenumaratele lor pagini, putem sa revedem cum se
dezvolta in Transilvania, sub ochii notri, o societate romneasca genuin.
0 complex. 0 una alogen., zugrvite direct i. de premire main.
Intr-adevar, ceea ce impune 0. caracterizeaza la aceti doi straini,
veniti la noi unul parch' desprins din povestirea O mie 0 una de nopti",
(Alf layla wa layla), sublimata insa 0 ordonata canonic de disciplina religi-
oasa a ortodoxismului de colorit siriano-arab, iar cealalt din miezul Istan-
bulului in epoca sa de mare glorie 0 incredere politica 0 posesorul unei
imaginatii ce-1 face adesea sa depaeasca ponderea inspre limitele extreme
ale exagerkii nu este exclusivismul ion arabo-ortodox sau islamico-otoman,
ci dorinta 0 tendinta constanta de a cunoate autoptic lucrurile 0 oamenii,
de a intregi pe urma analiza prin informatii adause, imprumutate de la
alta lurne prezenta, cu cite o intercalare de gentil se spune, se poveste9te",
tipic orientala, axata' pe aceea0 dorinta de a fi complet 0 explicit 0 pentru
sine insu0 0 pentru cei ce vor lua cunotinta de cele povestite. Un arab,
aadar, care perpetueaz marile traditii ale geografilor arabi, calb.'tori ei
illii sau teoreticienii 0 un seyydh-i-dlem, calator mondial" turc, coboritor
din nomazii nelinititi eurasiatici, invin0 deopotriv de voluptatea explor-
rilor ce se imbiau a fi fkute sub toate fatetele 0 de dorinta de a transmite
cele incercate de ei in fata lucrurilor 0. a oamenilor.
Sub acest raport, 0 unul 0 altul, dar cu precklere Evlia Celebi, apar
ca nite adevkati furnizori de materiale informative asupra fluxului vigil
In cele trei taxi romaneti, inainte de toate de natura politica, social-eco-
1 Asupra acestor puncte cf. Introduction gnrale a la gographie des Orientaux, in
Gographie d'Aboulfda, traduite de l'arabe en franFais par M. Reinaud, Tome I, Paris, 1848,
precum si studiul sintetic Djughrafiya de A. F. Kr am er s, in Encyclopdie de Islam,
Snplments.

VI

www.dacoromanica.ro
nomid, institutionala, militar. Nu le lipsete niel talentul unui roman-
cier, cu toate d genul acesta literar nu inflorea Inc nici in mediul arab,
niel in cel turcesc.
Aa se poate constata insu0rea de povestitor, in sens de meddah
In noptile Ramazanului, la Evlia Celebi 0 de rdwi transmittor"
al celor vAzute i auzite, la Paul din Alep. Ei 0-au redactat operele fira idei
preconcepute i fdr un plan prestabilit, condu0 doar de imperativul
luntric de a nota tot ce se poate nota din fenomenologia romneasd prin
care pa0i propriilor lor interese sau ale altora i-au purtat la un moment dat.
Din ceea ce au inregistrat ei, in descrierile lor, la primul respir geniul
sirian cretin 0 arab al teologizrii mai presus de toate, g6sind o prielnic
atmosfer pentru aceasta In cunoscuta perioad a lui Vasile Lupu i Matei
Basarab, iar la al doilea se descifreaz geniul otoman, distins printr-un sens
administrativ, militar 0 in genere de conducere-drmuire. Interferente intre
aceste trs5.turi generale exist., firete, in opera lor, deoarece niel unul,
nici altul din cei doi c5.15.tori nu s-au limitat numai la principalele obiective ale
vizitei lor in trile noastre, ci au facut investigatii variate i complexe
0 in alte domenii, stringind i ducind astfel cu ei un vast material docu-
mentar, care ne este astzi restituit spre a fi folosit cu profit.
Imediatetea insemnrilor acestor doi dlAtori orientali -se recunoa9te
0 se constat de la primele msuri. De aceea, chiar dad unele pasaje ale
voluminoaselor lor c5rti sint supuse criticii aa cum s-a flcut pe
parcursul acestor traducen, desvir0te de dtre Maria Matilda Alexan-
drescu-Dersca Bulgaru, dup editia lui Vasile Radu, fotocopia ms 6016
din Paris 0 traducerea englez a lui Belfour, in cazul lui Paul din Alep,
0 de dtre Mustafa A. Mehmet, direct din turcete, in cazul lui Evlia Celebi,
sau de alte persoane mentionate in introducerile respective 0 mai cu seam.
de Nicolae Stoicescu, excelent cunoscdtor al arhondologiei romneti 0 al
monumentelor istorice ale acelei epoci ele se cer 0 pot s fie reintegrate
In contextul veridic al istoriografiei sigure. In consecint, valoarea acestor
descrieri de visu et auditu rmine indubitabil.
Fragmentar san din a doua sau a treia mn, unele pasaje din
Paul din Alep 0 din Evlia Celebi au fost utilizate i pin acum cu profit
de multi istorici, istorici de art, sociografi i geografi romani, 0 nu este
debe un truism s, afirmin c far aceste dou tezaure de tiri contem-
porane de pe la mijlocul secolului al XVII-lea nu se poate realiza, in zilele
noastre, o lucrare istorid asupra acelei epoci, ca i in general asupra
civilizatiei medievale romneti.
Deosebirile i similitudinile multiple, oferite de aceste dou exceptio-
nale opere produse in Orientul Apropiat, de pe pozitii ideologice diferite,
se descoper de la sine, pe msurg ce cititorul sau cercettorul parcurge

VII

www.dacoromanica.ro
paginile prezentului volum. Ele rezulta mai cu seamk din notele explicative,
reduse la minimul necesar i raportate la text i care insotesc pas cu pas
i in mod competent expunerile arabului cretin i ale turcului musulman,
disparan i ingemanati intr-o singura carte. Ecourile credintei fiecaruia
rasuna la diferite ocazii, fie prin pura descriere, fie prin interpretarea celor
descrise. Aceast amprenta a credintei confesate nu poate fi nicidecum
trecuta cu vederea, deoarece atit Paul din Alep, arhidiacon ortodox, cit
Evlia Celebi, mfiezzin de rit hanefit, grit expresia climatului spiritual
i al stadiului evolutiv al societani in care vietuiau.
Reflectarea societani romaneti, variatele aspecte concrete ale perso-
nalitatii istorice a poporului roman i ale personalitatilor istorice romaneti
ale epocii sint redate, in cazul nostru, de doi straini, unul fiind adus de tatal
sau, patriarhul arabofon ortodox de Antiohia, ca .1 de interesele bisericii lor
locale aflate la mare strimtorare, iar celalalt fiind impins in primul rind de
o clara i 15.'udabila curiozitate de a cunoate pina la margini i in structura
lui intima tricontinentalul Imperiu otoman, dar tirit i de unii demnitari
turci, printre care exceleaza unchiul su, Melek (ingerul") Ahmed paa.
Familia ortodoxa i familia musulmana ii fac simtite aadar existenp. .1
prerogativele, identice i ele pina la un anumit punct.
Nivelul cultural, conceptilie de viata i calitatea stilistic ale insemna-
rilor acestor doi calatori straini diferiti confesional dar apropiati in ope-
ratia lor de tiricire i de istorisire a paminturilor i a oamenilor de pe me-
leagurile noastre nu se ridica pina la modelele respectate ale altor scriitori
din mediul ckora faceau parte. In schimb, se poate spune ea aceste dou5.
celebre Calstorii" cuceresc prin originalitatea, ingenuitatea i abundenIa
lor. Aceste calitti le fac sa fie de neinlocuit. Cu ajutorul corectiei entice,
aa cum am spus, ele constituie fara indoiala pentru istoriografia noastra,
pentru literatura geografica i istorica, sociologica i folclorica, dt i a
artelor noastre, pina i pentru limba noastra, un izvor ce nu va seca nici
de aici incolo .1 care, pe linga utilitatea sa obiectiva, va incinta cititorul
prin vibratia specified' a viziunii i a spiritului oriental.

AUREL DECEI I

www.dacoromanica.ro
PAUL DE ALEP
(1637 1667)

Viafa. Paul de Alep, dup& numele an arab Bulos


ibn az-Za`im, se trAgea dintr-o familie de preoti din capitala Siriei de nord, care a dat in
decurs de peste un veac patru generatii de clerici ortodocsi melehiti.
Seria incepe cu teal preotului Bulos ibn az-Za`im si confirm& cu preotul Vuhanna
ibn az-Zacim ales episcop de Alepl si apoi patriarh al Antiohiei (12/22 noiembrie 1647)2,
sub numele de Macarie al Ill-lea ce avea s5. ajungl vestit datoritl unei bogate activitgti
de arturar.
1 V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche. Texte arabe et traduction francaise
(Patrologia Orientalis, tom. XXII, fase. 1). Paris, 1930, p. 43-44. Asupra vietii si operei
patriarhului Macarie al II-lea Zacim vezi C. Karalevski, articolul Antioche, in Dictionnaire
d'histoire et de gographie ecclsiastigue, III, Paris, 1924, p. 642 si urm.; V. Grume 1, Macaire,
patriarche grec d'Antioche (1647-1672) in Achos d'Orient", 1928, XXVII, pp. 68-77;
L. Cheiko (gaihol), S. J. Catalogue des manuscrits de sauteurs arabes chritiens depuis l'Islam,
Beiruth 1924, p. 191 si urm., 241 si urm. ; G. G r a f, Geschichte der christlichen arabischen
Literatur, Citta del Vaticano 1940-1953, vol. III, pp. 94-97.
1 Vezi relatia lui Paul de Alep, ed. V. Radu, p. 34.

www.dacoromanica.ro
Paul de Alep, al patrulea din aceastA serie de clerici sirieni, s-a nOscut din cisiltoria
contractat1 de Yuhanna ibn al-Za'im inainte de con.sacrarea lui ca episcop. Data nested'
poste fi fixatA cu certitudine in anul 1627 intrucit el insusi precizeazAin relatia cAliitoriei
pArintelui ski ci ayea virsta de 17 ani in cel de al nougdea an de pOstorie ca episcop al
acestuias.
DupA moartea timpurie a mamei sale, tinArul Paul a fost crescut cu deosebit griji
de pArintele s5.0 la Alep, marele emporiu al Levantului, unde puternica indurire exercitati
de caluglrii melchiti din Libanul invecinat se impletea cu influenta occidentalg veniti prin
negustori i misionan i catolici.
Inaltele demnitAti eclesiastice la care a ajuns pirintele slu au inlesnit tinArului Paul
s ia parte la evenimentele de seam& din capitala Siriei de nord. A pAstrat o amintire
de nesters despre vizita sultanului Murad al III-lea (1623-1640) care, pomind in fruntea
ostilor otomane pentru a asedia Bagdadul, a poposit la Alep (12-18 iulie 1639) unde a
fost intimpinat de reprezentantii comunitAtii crestine in. frunte cu episcopul Meletie4.
In anul urmiltor, Paul a fost de fatA la primirea (2 august 1640) patriarhului
Autiochiei, Eftimie al III-lea de Chios (1634-1647)6, pe care Il va insoti la plecarea acestuia
pinA la Hama.
In 1641-1642, Paul a urmat apoi pe pArintele stlu intr-un pelerinaj la Ierusalim,
vizitind cu acest prilej Damascul i Locurile sfintes. La intoarcere a fost fAcut diacons. lar
la indemnul patriarhului Eftimie, care a vizitat pentru a doua oarA Alepul in 1644, s-a
cAsAtorit (17 februarie 1644) la virsta de numai 17 anis. Din aceastA cUsAtorie timpurie
au rezultat doi fu, dintre care unul va ajunge si el patriarh de Antiohia sub numele de
Chiril al V-lea (1672, 1682-1720)0.
Alegerea episcopului Meletie ca patriarh al Antiochiei in urma recomandArilor stAru-
itoare facute de patriarhul Eftimie, care ii aprecia insusirile de bun administratorio, a adus
promovarea tinarului diacou la rangul de arhidiacon de Damasc, Alep i al tuturor titrilor
arabell.
In aceasta calitate si in aceea de secretar al noului patriarh, Paul 1-a insotit in
callitoria de vizitatie a diocezei Antiohiais, unde se constatase o trecere in masi a populatiei
crestine la islamis, provocati de asprele masuri fiscale luate de sangeacbeiul de Dama=

Ibidem, p. 51,
4 Ibidem, p. 45.
lbidem, p. 46.
Ibidem, p. 47 si un.
7 Ibidem, p. 49.
Ibidem, p. 51.
P. Cyrille Charon (Karalevsld), de l'parchie de Lw6w, Hisloire des Patriarcals Melhi-
les (Alexandrie, Antioche, Jerusalem), III, Roma, 1911, P. 55.
1 Ed. V. Radu, p. 52.
Ibidem, p. 57.
Ibidem, p. 57 si um,
Ibidem, p. 65.

www.dacoromanica.ro
Ibvir pava. Dar cheltuielile" f&cute in cursul acestei cltoril pentru a uvura situatia mate-
rial& grea a crevtittilor ortodocvi, constrinvi de turci s& plAteascii haraciulu atit pentru local-
toril convertiti la islam cit i pentru cei fugiti, peste sarcinile lor personale, au sporit
datoriile 15-sate de patriarhul Eftimie".
Dup& sfatul clericilor i credinciovilor din Damasc, Macarie a hotIrit sii Intreprind&
o cOlgtorie in tarile ortodoxe din rOsiiritul i nordul Buropei spre a cere ajutor I sprijin
pentru biserica sa vrAjmOvitii de turci. A dat astfel urmare invitatiei domnului Moldovei,
Vasile Lupu (1634-1653), care in calitate de ocrotitor al ortodoxiei fOgOduia set-1 ajute
sfi-vi pliteascii datotiile", ava cum sprijinise mai inainte pe patriarhii din Constantinopolu,
Alexandria" i Ierusalim. Macarie nticlajduia i in ajutorul domnului Truii Romlinevti, Matei
Basarab (1632-1654), ctitorul unui mare numOr de 16.cavuri bisericevti din tara vi bine-
fhcOtor al unor m&nratiri de la muntele Athos. Spera de asemenea In sprijinul hatmanului
Cazacilor, Bogdan Eimelnitki, vi al pravoslavnicului tar al Rusiei, Alexei Mihailovici (1646
1676), cel de al doilea dintre Romanovi.
In indoita sa calitate de arhidiacon vi de secretar patriarhal, Paul vi-a insotit pkintele
In aceast& lung& vi grea cAlAtorie care a tinut aproape vapte ani (9 iulie 1652 21 aprilie
1659).
inaltele fete bisericevti au pArOsit Alepulo, insotiti de un dregAtor moldovean, loan
sulgerul, Indreptindu-se spre Antiohia, Alexandretta vi Adana. Prin defileurile abrupte ale
muntilor Taurus au ajuns In Anatolia, la Konya, de imde au urmat drumul Constantino-
polului ce trecea prin Bursa, imbarcindu-se la Mudanya. Siliti de o furtun& ingrozitoare
s& debarce la Buzburun, dup un scurt popas au pomit pe mare spre Scutari vi KadikSy.
In dimineata zilei de 20 octombrie vi-au f &cut intrarea in capitala Imperiului otoman,
fiind gazduiti la metohul Sf. Mormint31 de ling palatal patriarhului Paisie I (Julie 1652
aprilie 1653).
Dup o petrecere de dou luni i jumAtate la Constantinopol unde au vizitat bisericile
moscheele mai insemnate, clerici sirieni s-au imbarcat In sears de 7 ianuarie,
ajungind la 9 ianuarie la amiaz& la Constants. Dup& un scurt popas, au pomit spre MAcin
unde au trecut Dun&rea la Galati (17 ianuarie 1653). Au fost intimpinati cu mare cinste
de dregOtori, elend i locuitori care le-au urat bun sosit in tara Moldovei. De aici vi-au
urmat drumul spre Iai rinde au ramas siliti de imprejurAri, fiind martorii evenimentelor
ce au insingerat tara.
11 Paul de Alep arat& ca patriarhul Macarle a cheltuit 7 000 de piavtri pentru a obtine
vtergerea numelui unui mare num&r de locuitori din Siria din defter (ed. V. Radu, pp. 66-67).
Haraciul locuitorilor din Siria se ridica in 1650 la 13 piavtri de cap (Ibidem, p. 65).
26 Totalul datoriilor patriarhiei Antiohiei se ridica la 13 000 piavtri (Ibidem, p. 56).
12 Ibidem, p. 68.
18 vasile Lupu a plAtit datoriile patriarhiei din Constantinopol care se ridicau la 2 048 000
aspri ; vezi C. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, III/1, Bucurevti, 1942, p. 102.
16 Vezi ed. V. Radu, p. 68. Vezi vi N. Iorg a, Istoria bisericii, I, p. 318.
16 Vezi pentru detalii in legAturi cu alltoria in Orient a patriarhului Macarie ed.
V. Radu, p. 70 vi mm.
al Ibidens, p. 84.

www.dacoromanica.ro
Seria nenorochilor a inceput cu complotul urzit de boieri in frunte cu marele logof At
Gheorghe Stefan impotriva lui Vasile Lupu care, dupA o represiune singeroas5., s-a vizut
totusi silit sA pkAseasca orasul de scaun. Inaltii clerici sirieni au asistat la insannarea
logofatului rAzvrAtit, la revenirea in scaun a fostului domn iar dupA victoria lu Matei
Basarab la Pinta (17/27 iulie 1653), unde a cAzut floarea cavalerei moldovene, la victoria
lu Gheorghe Stefan de la Sirca (15-16 iulie 1653) si la fuga lui Vasile Lupu. Vkind cii
Iasii se golesc de locuitori, inspAimintati de venirea cazacilor uniti cu tAtarii, patriarhul
Macarie s-a hotkrit sA se indrepte spre Tara RomAneascA. (22 noiembrie) spre a astepta
acolo' restabilirea linistei in Moldova.
Dar si in Tara Romilneasc imprejurkile au. fost potrivnice. Sperantele trezite de
primirea evlaviosului Matel Basarab au fost spulberate de moartea bAtrinului domn (9
aprilie 1654) ale ckui ultime zile fuseserii amante de tulburkile pricinuite de rAscoala
dArAbanilor i seimenilor. Obtinin' d ins& un ajutor bOxtesc de la noul domn Constantin Serban,
cu care se afla in relatii bune, patriarhul s-a intors imprewi5. cu fiul sAu in Moldova (27
mal 1654) pacificatA scum de Gheorghe Stefan.
Duptt un scurt popas la Iasi unde s-au intilnit Cu noul domn, inaltii cleric sirieni
au pomit spre Kiev", wide au fost foarte bine priraiti de hatmanul cazacilor, Bogdan
Hmelnitki ; si-au urmat apoi drumul spre lloscova. Intimpinati Cu toatl cinstea de tarul
Alexei si de patriarhul Nikon, clericii sirieni au rAmas doi aid in Rusia, tocmai in timpul
rzboiului cu Polonia. In 1655 Macarle a prezidat sinodul care a aprobat reforma
liturgicA inceputO de Nikonnbis.
La inapoiere au luat drumul obisnuit prin tOrile romeme, stabAtind pentru a treia
oar& Moldova (1 septembrie 29 octombrie 1656). Siliti prelungeasc sederea in
Tara Rom fineasc in una executkii patriarhului Constantinopolului Partenie al 111-lea
(1656-1657), invinuit de marele vizir KI3priilii Mehmed pasa de a fi uneltit cu tarul Mosco-
vei impotriva polonilor aliati ai Portii, clericii sirieni au folosit acest rktimp pentru a
vzita mAnOstirile din Muntenia i Oltenia.
Dar sederea lor pe meleagurile TOrii RomAnesti a fost farOsi tulburat de mazilirea
lui Constantin Serban acuzat de marele vizir de a fi sprijinit pe principele Transilvaniei
Gheorghe R6.k6czi al II-lea (1648-1660) impotriva polonilor. Ingroziti de jefuirea Tirgo-
vistei de tAtari, clericii sirieni au urmat pilda romAnilor care i cOutau sapare In tinuturile
niuntoase din nordul ri1. Numai dupli retragerea turcilor din Bucuresti au dat urmare
chemArii domnului adus de acestia, anume Mihnea al 111-lea (1658-1659), pe care patri-
arhul Macarie a primit sA-1 inscAuneze, schimbindu-i numele In cel de Mihail. Astfel
c.istigat increderea noului domn care i-a fagAduit sii-i plIteasa datoriile inaintasului
Dar si de data aceasta sperantele clericilor sirieni au fost spulberate.

22 Vezi descrierea c5lAtoriei in Ucraina, in ed. V. Radu, Voyage du patriarche Macaire


d'Antioche (suite), texte arabe et traduction franaise (= Patrologia Orientalis, tom. XXVI,
fase. 5), Paris, 1949, pp. 603-720.
MIS Blumenthal, Geschichte der Kirche Russlands von Philaret ins Deutsche fiber-
sett% II. Theil, Frankfurt a M., 1871, pp. 124-127.

www.dacoromanica.ro
PregAtirile militare ale turcilor pentru detronarea principelui Transilvaniei, Gheorghe
Rikokzi al II-lea, au dezlAntuit exodul populatiei spre Carpan i blink DunAril. Hotiiriti
pArriseasa aceste meleaguri, inaltii clerici sirieni s-au imbarcat la 13 octombrie 1658
la Galati, ajungind dupii o lunii la Sinop, pe coasta anatolianA a MAxii Negre, iar dupli
site cinci luni la Alep (21 aprilie 1659). Vineri 1 iulie li f Aceau intrarea in Damasc, inchein-
du-0 lunge lor
Dup& ase ani, in 1665, la indemnul taralui Alexei care voia s pun& capAt printr-o
hotArire sinodall diferendului sAu cu patriarhul Nikon, Makarie a intreprins o a doua cA1A-
torie In Rusia", insotit tot de fiul sAu, scum vicar de Damasc. Dar de data aceasta inaltele
fete bisericeti nu au mai luat drumul tArilor romfine, temindu-se de nesiguranta provocat&
de instabilitatea domnilor 0 de luptele dintre factiunile boiereti. Au preferat sA strAbatil
Georgia, unde, la inapoiere, Paul 0-a dat ob#escul sfir0t la Tiflis (22 iunie 1669)21. Moartea
sa nea.vteptatA a provocat unele zvonuri in legAtur cu o eventual& otrilvire. DupA
inapoierea sa in Siria (1670) a murit i patriarhul Macarie (12/22 iunie 1672)20.
Analiza relaliei lui Paul de Alep.
Paul de Alep a lAsat o amplA descriere a alAtoriei intreprinse impreunA cu patriarhul Mace-
rie In Virile minim 0 in Rusia, scrisA dupli. multe ezitAri din indemnul prietenului sAu, diaconul
ibn Konstantin as-Sayegh. PArA s& tinteasc la realizarea unei opere de nivel literar, Paul
de Alep s-a strAduit sA descrie pe mAsura posibiittior tinuturile strAbAtute, modul de
viatii al popoarelor din rAsAritul i nordul Buropei, credintele, obiceiurile 0 mal ales prac-
ticile lor religioase pentru instruirea i edificarea etitorilor ortodoci de limb& arabA.
In cursul alAtoriilor sale prin Dobrogea, Moldova 0 Tara RomfineascA, Paul de Alep
a insemnat tot ceca ce 1-a impresionat, tot ceca ce a socotit vrednic de a fi rennut, fArA
a urmAri vreun plan sistematic. Trece cu uprint.A de la in0rarea localitAtilor strAbatute
la descrieri, uneori foarte intinse, alteori sumare, de orae, palate domneti, case boiere0i
0. mai ales biserici i mAnAstiri in cadrul arora se desf4urau slujbele religioase i cere-
moniile de la curte cum gilt : incoronare, cununie, inmormintare la care patriarhul Macarie
a avut un rol de frunte. CAliitorul sirian le descrie cu un deosebit simt de observatie notind
unele detalii sugestive, pretioase pentru reconstituirea acestor monumente la mijlocul veacului
al XVII-lea.
Se intrerupe, pentru a descrie slujbele religioase la care a lust parte ca arhidiacon
al patriarhului Macarie, dmnd amAnunte care prezintli 0 astral interes pentru istoria cul-
tului 0 practica liturgia.. Reia apoi firul descrierii oprindu-se asupra obiectelor de cult
care i-au retinut atentia. Povestete dup5. informatii preluate de la contemporani legende
In legAturA cu unele lAcauri bisericeti ca de pild& legenda ridicArii mAnAstirii Argeq de

23 V. R a d u, op. cit., p. 11 (introducere).


" J. Ledit in Dictionaire de Thologie catholique, XI pp. 646-655 i Bonwetsch
Real-Encyclopedie, XIV, pp. 86-89; J. Lippl in Lexikon far Theologie und Kirche, VII,
p. 592.
12 G. G r a f, op. cit., p. 96.
26 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
Neagoe Basarab cu marmura adusli din Imperiul otoman" i legenda icoanei injunghiate";
face unele incursiuni In trecutul indeptutat, contopind de pildA traditia legata de persoana
reala a contelui Laurentiu de Longocampo a carui piatra funerara din 1300 se all in
Baratia din Cimpulung cu traditia legendarului descalecAtor de tara" de care i-au vorbit
desigur egumenul c calugarii de la manastirea Negru-voda, talmAcindu-i pisania pusa de
Matei Basarab in 1636 Cu prilejul lucrarilor de refacere.
In dorinta de a oferi compatriotilor sai o imagine cit mai cuprinzatoare a modului
de viata din Tarile RomAne, Paul de Alep descrie aspectul exterior al caselor taranesti,
cladite din birne si scinduri c previizute cu acoperisuri inalte", avind inlauntrul cuptoare
de lut vopsite in verde sau rosu c peretii impodobiti cu covoare, iar ca mobila scaune si
o masa cu un singur picior.
Se intereseaza de portul femeilor dintre care unele purtau deasupra vesmintelor asema-
natoare cu ale frincelor salurl albastre de Alep, iar altele mai instarite, saluri negre de
Bursa si pe cap marame albe".
Paul de Alep a cules informatii si asupra datinelor si obiceiurilor rominilor la dife-
rite imprejurari din viata lor. Astfel descrie alaiul mirelui, inconjurat de nuntas calliri
precedat de colacari, pe cind mireasa, intovarasita de un frate al ei si de jupinese, venea
In trasura, urmata de carele pline cu zestre". Calatorul sirian nu uita sa arate ca drumul
urmat de miri de la conac c pina la biserica era impodobit cu ramuri de brad, ca urare
de vesnica tinerete.
Mentioneazii c datinele observate la inmormintariss, praznicele si pomenile impartite
la parastasuri darurile aduse de credinciosi la sarbatori. lar in calitatea sa de njuii,
c
transmitator" al celor vazute, descrie ospetele de la curtea domnilor Vasile Impu" si
Constantin Serban" i mesele cu libatiuni bogate date la curtea marcial boier Freda din
Brincoveni".
Dar ceca ce 1-a impresionat cel mai mult au fost datinele legate de sarbatorirea ajunu-
hd CrAciunului si a primei zile de CrAciun, cind coliudatorii, purtind icoane, cutreierau
Tirgovistea, cinthid colinde c aducind uritri Domnului, mitropolitului i marilor dregatori,
iar liiutarii cu f Acid aprinse strabateau orasul Head din tobe c swiind din tambale"bis.
Paul de Alep a izbutit astfel sit dea unele date pretioase pentru cunoasterea etno-
graflei i folclorului rominesc din veacul al XVII-lea.

22 Vezi fotocopiile manuscrisului lu Paul de Alep (Paris, Biblioteca Nationala, Ms. arab
6016) in Biblioteca Academiei Romane, Sectia manuscris, ms. 68, fot. 265/I.
28 Ibidem, fot. 265/II 2664.
" Ibidem, fot. 266/II.
20 Ed. Vasile Radu, p. 151.
31 Ibidem.
32 Ms 68, fot. 276/II 277/II.
" Ed. V. Radu, pp. 464 473, 556-559.
" Ed. V. Radu, pp. 177-179.
35 Ms 68, fot. 264/I 264/II.
36 Ibidem, fot. 278/II.
311biS Ed. V. Radu, p. 533.

www.dacoromanica.ro
Relaria lui Paul de Alep este presarata si de unele informarii cu privire la economia
agrara din TArile Romane. GAsim astfel stiri despre griul moldovenesc caracterizat printx-un
pai lung ce Intrecea Inalrimea omului", despre belsugul i varietatea fsuctelor dintre care
releve. prunele inima de porumbel" i merele domnesti cultivate In gradinile domnului"bis
mtunistirilor", legumele" ce constituiau hrana calugarilor i boierilor l modul lor
de pastrare. Este uimit de mulrimea de boj, bivoli, cai, oi, porci crescute pe intinsele mosii
ale lui Freda Brincoveanu". Noteaza prerurile Minute pentru boil, ceara si mierea vin-
dute la Constantinopol. Descrie pescuitul sturionilor la gurile Dunarii, Cu ajutorul taliene-
lox". Calatorul sitian se intereseaza si de bogariile subsolului, dind amOnunte unice asupra
tehnicii extragerii cuprului din minele de la Baia de Asamass i a sarii" din ocnele Tarii
Romlinesti. Nu-i scapa aproape nimic din ceea ce romAnii au durat cu grija i pricepere
de-a lungul veacurilor framintatel lor istorii i deplinge irosirea rodului munch lor de cum-
plitele navaliri ale tatarilor care pustiau maple i satele, robind nail de suflete4s.
Paul de Alep isi Intrerupe pe alocuri expunerea pentru a povesti evenimentele istorice
pe care le-a trait In cursul sederli indelungate pe meleagurile rarii noastre sau asupra carora
a obrinut informarii.
Evenimentele relatate skit dominate de luptele pentru domnie care s-au inasprit la
mijlocul veacului al XVII-lea.
In Moldova, lupta a pornit dintr-o razmerirli a boierilor impotriva lui Vasile Lupu.
In schimb, in Tara Romfineasca mazurca lu Constantin erban apare ca rezultatul inter-
venriel marelui vizir Kprlu Mehmed pap, hotarit sA readuca tara la supunerea dinaintea
lui Matei Basarab i sil restabileasca supremaria otomana la nordul Dunfirli.
Astfel In relaria calatorului sitian spar ca Intr-un caleidoscop diferitele aspecte ale
vigil statului i societarii romanesti de la mijlocul veacului al XVII-lea asa cum au fost
vilzute l inrelese de un oriental care nu acorda importanra expunerii faptelor intr-o forma
logica i sistematica, ci detaliilor vil i pitoresti care II stimulau imaginaria.
De aceea relgia lui Paul de Alep lasA cititorului neprevenit impresia di a fost serial
la fara locului, uneori zi de zi, fAxA a. fi fost revazuta. Dar o analiza mai atenta dove-
deste ca a fost redactata dupa Inapoierea autorului la Alep deci dupa un interval mare
de timp. Dovada o gasim tu doul pasaje. In primul, arhidiaconul arata ca a luat cu el,
la inapoierea sa la Alep, pe un preot din Cirios, Baba Irani, bun cunoscator al limbii gre-
cesti. In al doilea pasaj, precizeaza, cu prilejul vizitei sale la manastirea Tismana, ca a

39 Ibidem, p. 504.
Ibidem, p. 500.
Ibidem, p. 495.
$9 Ibidem, p. 448.
49 Ms 68, fot. 278/I.
al Ibidem, fot. 294/II.
49 Ibidem, fot. 374/II.
4$ Ed. V. Radu, pp. 447-448; ins. 68, fot. 271/I.
$4 Ms. 68, fot. 271/I.

www.dacoromanica.ro
adus de acolo la Alep dolt& butoaie din len= de tisl, pe care le mai avea Inc& In timpul
cind Ii redacta descrierea de cgatorie.
Se mai pot invoca in sprijinul acestei datgtri si miele comparatii pe care Paul de
Alep le face in cursul relatkii sale privitoare la prima sa clb.torie in Moldova cu stki
asemlnlitoare din Tara Romtmeascrt, Ucraina si Rusia pe care le vizitase ulterior. Relevlim
astfel comparatiile cu privire la casele, portul" i miele obiceiuri" ale populatiei respective,
precum l la aspectul bisericilor".
Din analiza textului rezult6, insgi a. Paul de Alep redactat relatia pe baza unor
note si insemnki luate in cursul cltoriei. Unele vor fi fost ample si precise ca cele refe-
ritoare la descrierile de mari monumente (Sf. Saya, Trei Ierarhi, Galata, MAngistirea Arges),
pe care le-a vizitat in liniste. Alteie au fost luate In grabii si nu intotdeauna ciar, ceea
ce a provocdt greseli in transcrierea numelor de localitgti Sorgast In loc Torgast = Tir-
goviste, Mardj Nani in loe de Mkgineni i chiar unele confuzii ca de pildg confundarea
Ivesti i Tecuci contopite in toponimul Westa Takadju".
Aceste pasagii cuprinse In relatia primelor sale c5.15.torii in Moldova si Tara RomAneascI,
ca cele referitoare la Wile din Iasi" si din Tirgoviste" sau la judecAtile tinute zilnic
de Vasile Impu", lasA impresia a. Paul de Alep s-a mkginit sgt-si transcrie insemnguile,
pun/lulu-le cap la cap in ordinea in care le notase, filx sit le fi clasat i prelucrat intr-o
expunere sistematica. De aici provin miele digresiuni fk legatur cu tema tratat la care
autorul se intoarce apoi, anuntind continuarea expunerii prin cuvintele : S5, revenim...
Valoarea relaliei lui Paul de Alep.
Ca i la alte relatii de cgdgdorie, analizate in volumele precedente, problema cea mai
importantli este stabilirea valorii informatfilor transmise de Paul de Alep.
De la bun inceput, trebuie sa precizgun ci. spre deosebire de alti cgiatori ca Giovan
Andrea Gromo" i Antonio Possevino", arhidiaconul sirian nu a folosit nici o descriere
anterioarg. Dealtfel nici nu era posibil, intrucit nu cunostea limbile europene In care acestea
fuseserA redactate. In asemenea conditii, problema depistkii imprumuturilor l influentelor,
atit de importantil pentru stabilirea valorii relatiilor de c515.torie, nu se pune.
Ca si la ceilalti c5.1kori strAini, valoarea informatillor cuprinse in relatia arhidiaconului
sirian atir' nA in primul rind de provenienta lor i in al doilea rind de intelegerea sa pentru
relatiile din tkile noastre.
Exacte l deosebit de pretioase slut informatiile intemeiate pe observatiile personale
ale autorului. Din aceast categorie fac parte stirile referitoare la evenimentele la care a

" Ms 68, fot. 374/1.


22 Ed. V. Radu, pp. 151 152, 158.
21 Ibidem, p. 170.
48 Ibidem, p. 149.
22 Ibidem, p. 199.
22 Ibidem, p. 594.
Ibidem, p. 198.
62 Vezi Golldtori strclini, II, p. 314 si urni.
22 Ibidem, p. 592.

www.dacoromanica.ro
asistat sau care s-au petrecut sub ochii sal la intrarea lui Timis in Iasi" dupa infringerea
lui Gheorghe Stefan: macelarirea turcilor de catre cazad", prigonirea negustorilor greci66
la inceputul domniei lui Gheorghe Stefan, arderea Tirgovistei de catre tatari", fuga locuitori-
lor din Tara Romineasca de frica turcilor i tatarilor" care aduceau in domnie pe Mihnea
al III-lea sau scena zguduitoare a uciderii boierilor" Pirvu V15.descu, Eustatie Leurdeanu,
Freda Birsanescu din porunca acestui domn.
Tot in categoria informatiilor directe trebuiesc incluse descrierile de monumente:
mintistiri i biserici, palate domnesti si case boieresti, dintre care unele au suferit trans-
formari in decursul veacurilor sau nu s-au mai pastrat ca mitropolia din Tirgoviste. 14ucrarile
de restaurare efectuate in vremea noastra au atestat temeinicia unor informatii ale call-
torului sirian care fusesera anterior puse la indoiala. S-a dovedit astfel ca impunatoarea
mana,stire cu aspect de cetate de la Strehaia fusese impodobita cu fresce nu numai in
interior ci i in exterior cum. afirma Paul de A1ep60, ca la BriUcoveni au fost doul case
boieresti", a lui Preda Brincoveanu l ces a Craiovestilor refacutil de Matei Basarab, ci
la Arnota exista o biserica anterioarau lacasului de piatra ridicat de acest domn.
Alte afirmatii ale calatondui sirian si-au gasit confirmarea in documente, ca de pild
ces referitoare la inaltarea clopotnitei manastirii Arges de catre Matei Basarab".
Pe ling' informatii personale, Paul de Alep a folosit stiri obtinute, atit de el cit
de patriarhul Macarieu, de la domnii i dregatorii roman' cu care a intretinut relatii.
In Moldova a cunoscut pe Vasile Lupu, a carei infatisare mindra i impunatoare 1-a
inspaimintat la prima intrevedere si pe care il aseamana cu priniil regi ai grecilor"; pe
Gheorghe Stefan, boierul de tara, ajuns domn, si pe mitropolitul Varlaam care se retrasese
la Seca pentru ca sa nu-i citeasca molitva de domnie.
In Tara Romaneasca a vazut de aproape pe Matei Basarab, batrinul domn care arunca
bani saracilor i ostenilor din pridvorul curtii domnesti de la Tirgoviste66; a cimoscut pe
Constantin Serban cel insemnat la nas pentru a nu ajunge domn" si pe urmasul acestuia.
Mihnea al 111-lea, crescut la Constantinopol ling& sultan si ling& Kenan pasa, care 1-a
uimit prin cultura sa cad vorbea cu solii poloni i maghiari in limba lor, far& tilmaci,
si pe deasupra cunostea i limbile gresca, turca i persana.68.
" Ed. V. Radu, p. 487.
Ibidem, p. 488.
66 Ibidem, pp. 508-509.
67 Ms 68, fot. 286/11.
68 Ibidem, fot. 287/I.
68 Ms 68, fot. 292/1.
" Ibidem, fot. 276/I.
47 Ibidem, fot. 278/1.
48 Ibidem, fot. 272/11.
47 Ibidem, fot. 265/I.
u Vezi anexa p. 295, 304.
46 Ed. V. Radu, p. 180.
46 Ed. V. Radu, p. 537.
67 Ibidem, p. 589.
48Ms 68, fot, 29011.

www.dacoromanica.ro
Dintre dregatori a intretinut relatii de prietenie Cu postelnicul Constantin Cantacuzino,
inzestrat cu o minte agera s'i Cu o cultura temeinica dobindita la Constantinopol, care
strinsese manuscrise grecesti rare"b" in biblioteca sa de la Margineni ; cu bogatul boier
Breda Brincoveanue5, cel pasionat de istorie, purta discutii indelungate asupra Orientului
Apropiat. Era prieten cu marele postelnic Eustatie Leurdeanu a carui fug& si ucidere o
povesteste in mod dramatic70. De la toti acesti mari dregatori si de la alti oameni vrednici
de crezare"" printre care se aflau si oameni de casa" ai lui Vasile Lupu a capatat infor-
matii asupra unor evenimente la care nu a asistat ca martor ocular, cum este, de pida,
asediul cetatii Suceava", moartea lui Timue si altele.
Cu ajutorul domnului si al boierilor s-a documentat asupra regimului politic si eco-
nomic al dominatiei otomane asupra tarilor noastre.
A fost astfel in masura sa introduca in relatia sa informatii asupra sumelor cheltuite
de Constantin Serban pentru cumpararea donmiei74, precum si a contributiilor extraordinare
In bani s'i furnituri cerute de marele vizir Kiipriliii Mehmed pap atit acestui domn ell si
lui Gheorghe Stefan in timpul razboiului purtat de turci cu venetienii75 sau sa descrie
trimiterea haraciului sub paza ping la Rusciuk, procedeu confirmat la inceputul veacului
al XVIII-lea de un alt calator Anton Maria del Chiaro75. Tot de la dregatori si boieri a
obtinut unele date asupra organizarii social-politice a tarilor noastre intr-o vreme in care
marea boierime isi asigurase atotputernicia, ridicind in scaun pe reprezentantii ei cei mai
destoinici sau cei mai bogati.
Imbinir' id informatiile obtinute de la protagonistii istoriei noastre Cu propriile sale
observatii, a izbutit sa des o lucrare de o mare bogatie documentara pentru istoria politica,
social& si cultural& a tarilor noastre. Merit& a fi relevate in special descrierea evenimente-
lor care au precedat mazilirea lui Constantin Serban, masurile luate de acest domn pentru
a se impotrivi turcilor, fuga sa in urma expeditiei lui Pazli pap si a navalirii tatarilor,
bejenirea populatiei si jefuirea trail. Dupa cum a observat Nicolae Iorga, povestirea aces-
tor evenimente tragice este foarte bogata si sigura"77.
Dar alaturi de informatiile consemnate in mod constiincios, a caror exactitate este
confirmata de cronicari (Miron Costin, Georg Kraus, Naima) sau de alti calatori straini
ca : Bakaid, Bandini, Evlia Celebi si de documente straine si interne relatia calatorului
/Arian cuprinde si unele inexactitati cu privire la situatia de fapt, ca de ex. atribuirea

OtbiS Ibidem, fot. 270/11.


69 Vezi asupra bogatiilor lui Freda Brincoveanu, ibidem, fot. 278/I.
19 Ibidem, fot. 292/1.
11 Ed. V. Radu, p. 512.
12 Ibidem, p. 509, 512.
12 Ibidem, p. 514.
14 Ibidem, pp. 589-590.
13 Ms 68, fot. 284/I.
78 Anton Maria del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,
ed. N. Iorga, Bucuresti, 1914, p. 136.
"N. Iorg a, Studii fi documente, IV, p. CCLXXXVII.

10

www.dacoromanica.ro
narionalitarii grecesti locuitorilor de la Arges". Unele inadvertenre provin dintr-o Inrelegere
gresita a explicariilor primite despre instituriile romanesti deosebite de cele din Imperiul
otoman cu care era deprins. Un exemplu graitor in acest sens este afirmarla c haraciu/
era strins de la tori boierii rasii, de la dregatori si capitani7, facind probabil o confuzie
cu imprumuta" ce se percepea de catre domn pentrn plata grabnica a tributului fati{ de
Poarta. Alteori asimileaza unele institurii feudale romitnesti cu instituril otomane ce pre-
zinta unele asemanari de suprafara. De pilda numeste pe stlipinii de mosii din Tara Roma.-
neasca zaimi", fara s observe ca acestia din urmii eran derinatori de feude militare netrans-
misibile la urmasii lor direcri80. De asemenea, identifica miele dregatorii din Moldova cu
dregatoriile din Imperial otoman, si anume pe hatman cu serdarul turc, pe marele vornic
cu cadiuln. O eroare mai grav este denumirea de rara maghiarilor" atribuita Transil-
vania si titlul de crai al maghiarilor sau ungurilor" dat principelui transilvan Gheorghe
Rak6czy al II-lea. Acestea provin din necunoasterea situariei din Transilvania unde cala-
torul sitian nu a fost niciodata.
Alte inexactitari provin din graba in care si-a luat insemnrile in cursul calatoriei.
Astfel, informariile pe care le da cu prifejul trecerii sale in graba la sosire prin Dobrogea
sint nesigure si chiar contradictodi ; de pilda afirma c tori locuitorii Dobrogei sint tatari
musulmani pentru a menriona ulterior prezenra unor crestini bu/gari la Iglirass.
Relaria lui Paul de Alep cuprinde si exagerari in privinra unor determinad cantita-
tive si numerice. Astfel apreciaz oastea lui Vasile Lupu la 11 000 de ostasi83, pe cind Miron
Costin da cifra mai veridica de 8 000 oamenim. Evalueaza forrele armate ale lui Mata
Basarab la 150 000 de oamenin, pe cind domnul insusi declara lui Locadello el ar putea
stringe 40 000 de oameni8.
Imaginaria sa bogata de oriental il incita chiar sa afirme impotriva oricarei yero-
similitari ca in curtea domneasai din Tirgoviste incapean 100 000 de oameni. Din aceste
exemple si din altele ca de pild aprecierea populariei Tarii Romanesti la 400 000 de
familii87 rezulta ca nu se ioate acorda incredere tuturor cifrelor indicate de calatorul
sitian.
In unele cazuri, Paul de Alep se arata lipsit de obiectivitate. Astfel apreciaz numai
prin prisma intereselor materiale ale patriarhului Antiohlein valoarea unui domn ca Gheorghe

78 Ms 68, fot. 265/1


79 Ibidem, fot. 283/1
" Ibidem.
81 Ed. V. Radu, p. 482.
82 Ibidem, p. 145.
83 Ibidem, p. 502.
84 Miron C o s ti n, Opere, ed. P. P. Panaitescu, 1958, p. 149.
8 ed. V. Radu, p. 543.
Vezi raportul lui Aloisie Contarini in Hurmuzaki, Documente, 1V/2, P. 501, doc.
DCXXX, 12 febr. 1639.
87 Ed. V. Radu, p. 581.
88 Ibidem, p. 521.

11

www.dacoromanica.ro
tef an caracterizat de Miron Costin care l-a cunoscut bine, om deplin, cap intreg, hire
covirsind chiar pe Vasile Lupu in tratativele diplomatice89. Deceptionat de modi-
citatea sprijinului material acordat patriarhului de Matei Basarab, sustine c5. acest domn,
care la inceputul domniei sale f Acuse mult bine99, devenise spre sfirsitul vietii sale foarte
strins, fiind darnic numai cu turcii i tatarii91.
TJitind c lgtudase dArnicia lui Constantin erban la inceputul domniei acestuia99,
acuz& dupA fuga lui din Transilvania c5. era peste ingtsur de sgircit i prea putin cinstit"99,
pentrti cgt, sub presiunea nAvalirii turcilor i tgaarilor, nu apucase sgt plateascgt pe deplin
blAnurile de samur aduse de la Moscova de clericii sirieni.
Nemultumit de atitudinea populatiel din Moldova, care, in aceast5, vreme de mari
frtimintgui, de rgtzboaie si de lupte interne, se arat mai putin primitoare decit cea din
Tara Romgmeasc5.94, Paul de Alep invinuieste pe moldoveni de lipsit' de ospitalitate98, afir-
matie care este dezmintit de relatlile contemporatte ale c5.15.torilor strgtini, Paul Beke"
Robert Bargrave. Acuz pe moldoveni i de hotu i asasinate98 i afirmgt c fetele
femeile lor ar fi lipsite de sfia15."99. 'Mend ins mai apoi aceast invinuire, arat cA in
biserica se comportau ca niste regine, serioase l cucernice" l cgt tinerele fete nu treceau
inaintea femeilor in virstgt199. In schimb femeile i fetele din Tara Romaneasa Sint consi-
derate caste, neprih5.nite i virtuoase"181.
In pof ida unor inexactiati, exager&ri i uneori a lipsei sale de obiectivitate, relatia
lui Paul de Alep reprezint un izvor de cea mai mare insemnItate pentra cultura tArilor
rom Axle de la mijlocul secolului al XVII-lea. Prin varietatea informatiilor din domeniul
istoriei politice, sociale, economice si a etnografiei, folclorului, istoriei artei i culturii romft-
nesti, ea constituie un izvor care ne poste ajuta pe de o parte et reconstituim imagines
unei lumi plasate in cadrul ei natural de o mare imbelsugare ce explic inlesnirea locuitori-
lor, bogAtia boierilor, arnicia domnilor i eflorescenta vietii artistice i culturale ce caracte-
rizeazgt epoca lui Matei Basarab i Vasile I,upu.
Pe de altii parte, Paul de Alep zugraveste un tablou impresionant al vremurilor tul-
buri care au urmat and Transilvania, polonii i cazacii interveneau ihi luptele pentru domnia
din Moldova, cind Imperiul otoman, sub conducerea energicului Kprillii Mehmed pasa,
isi relua traditionala sa politicit de interventii la nordul Dun5xii. Relatia caldtorului sirian

39 Miro n Co sti n, Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 180.


9 Ed. V. Radu, p. 573.
91 Ibidem, p. 570.
99 Ibidem, p. 585.
93 Ms 68, fot. 290/II.
94 Ed. V. Radu, pp. 525 526.
96 Ibidem, p. 526.
96 Calatori sirdini, V. p. 231.
99 Ibidem, p. 485.
99 Ed. V. Radu, p. 199.
0 Ibidern.
100 Ibidem, p. 450.
191 Ibidem, p. 555.

12

www.dacoromanica.ro
oglindeste perfect epoca aceasta de mari frAmin' tgri, rgscoale, de lupte interne si de
ale turcilor i tAtarilor. Completeazg astfel informatiile lAsate pentru Moldova de alt martor
ocular, invAtatul cronicar Miron Costin.
Cu mijloace modeste, fgt.& pretentli literaxe i dind dovadA chiar de oarecare naivitate,
Paul de Alep a izbutit sg lase o operg unic in literatura cresting de limb& arab ce fusese
lipsit& pin& la el de interes pentru lucrgrile cu caracter geografic, atit de numeroase
schimb la arabii musulmani.
Opera sa a contribuit la intensificarea leggturilor noastre culturale cu Orientul Apropiat,
dind melchitilor informatii variate i veridice asupra romgnilor care i-au sprijinit in efortul
lor de a-si dovedi apartenenta la civilizatia bizanting.
Interesul pe care crestinii de limb arab& il nutreau pentru tgrile noastre, singurele
crestine din cadrul Turcocratiei, este atestat de traducerea efectuat de patriarhul
Macarie a celei mai vechi versiuni cunoscute a Cronicii Tgrii RomAnesti care descrie perioada
dintre anii 1292-1664, astgzi pierdute. A fost descoperitg in Biblioteca mAngstirii Deir
a-8k din Liban intr-un manuscris al patriarhului Macarie (ms. arab 118) in care se ggsesc
unele informatii relative la Vasile Lupu cuprinse intr-o redactare ineditg a vietii Sf. Paras-
chiva i citeva date istorice privitoare la romfini/02. A fost publicatg. de V. Cindea intr-o
traducere romfineascii efectuat cu ajutorul lui Salek Saad, Eduard Chemali l Abd el-
Rahman es Said Ismail in revista Studii"108.
Atit lucrgrile patriarhului Macarie cIt i relatia cAlgtoriei sale, redactatii de fiul sgu,
au fost scrise in dialectul arabo-sirian vorbit la Alep. Arhidiaconul sirian face unele greseli
de gramatic& i de sintaxg i intrebuinteazg cuvinte dialectale, rareori folosite. Introduce
In relatia sa termeni strgini, grecesti in transcriere arabg sau scrisi in alfabetul grec,
termeni turcesti i chiar cuvinte romAnesti al cgror plural il formeazg dupg sistemul quadri-
silabic arab.
Ca si patriarhul Macarle i alti scriitori melchiti, Paul de Alep foloseste un stil defec-
tuos, anume stilul crestin numit (evanghelic) cu repetitii, superfetatil, abuzul
conjunctiei copulative wa (=i) care ingreuiazg mult traducerea.
Matzuscrise i edilii. Lucrarea lui Paul de Alep intitulat& Riklat al-Batrak al-Antaki
Makarios al-Halabi (Cillgtoria patriarhului Macarle din Alep) s-a pAstrat in mal multe manu-
scxise dintre care se cunosc pin& scum :
1) manuscrisul arab 6016 de la Biblioteca Nationalg din Paris scris de doi copi filoa.
dupg care existg o fotocopie la Biblioteca Academiei romine (ms. 68).

102 V. Cindea, Sources roumaines et grecques dans les bibliothques du Proche Orient,
In Bulletin de l'Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Europen", VIII, 1-2,
Bucuresti, 1970, p. 71.
1" V. Cindea, Letopisetul Tdrii Rottuinesti fa versiutzea arabd a lui Macarie Zaim,
In Studii", 23 (1970), pp. 690-692. Textul este precedat de un studiu (pp. 675-690).
1" V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche. tude prliminaire. Valeur
des manuscripts et des traductions. Paris, 1927, p. 3.

13

www.dacoromanica.ro
manuscrisul din Londra (British Museum, ms. arab 802-805, add. 18427-18430)
care a stat la baza traducerii lui P.C. Belfour publicatil de Comitetul Oriental de traducen,
1828 1839 ;
manuscrisul din 1700, pastrat in Muzeul asiatic din Leningrad (ms. arab nr. 33),
colectia patriarhului Grigorie al IV-lea al Antiohiei);
manuscrisul aflat in arhivele liinisterului Afacerilor Straine din Moscova, copiat
in 1859 dupil manuscrisul din 1700 de 'lie Djibara, pe care s-a intemeiat traducerea lui
Murkos;
Manuscrisul de la Muzeul Asiatic din Leningrad copiat in 1847 dupa manuscrisul
din 1700 de loan, fiul lui Gheorghe Saruf din Damasc;
manuscrisul copiat in 1849 dupa manuscrisul din 1700 si pastrat in Biblioteca
Publica din Leningrad;
manusctisul din Alep, aflat tot la Alep;
un manuscris incomplet apartinind lui A.E. Krimski, care 1-a obtinut de la manils-
tirea Sednaya dupa indicatiile date de Murkos ;
un manuscris vazut de Senkovski la Aintur in Liban, seria dupa cum mentioneaza.
Vasile Radu cu litere siriene.
Manuscrisul original al lui Paul de Alep nu a fost inca descoperit, ceea ce explica
probabil intirzierea Cu care a vazut lumina tiparului textul arab al relatiei sale.
Din cercetarile Intreprinse de Vasile Radu si prezentate in studiul salt preliminar
rezulta c cel mai bun manuscris din cele noug cunoscute 'Anil acum este manuscrisul din
Paris.
Dupgt acest manuscris, Vasile Radu arata ca Constantin Bacha a publicat prima parte
a calatoriei patriarhului Macarle, anume plecarea din Damasc (fol. 1-11) si intoarcerea
din Rusia (fol. 303-311), confruntindu-le cu manuscrisul din A/ep, intr-o lucrare intitulatif.
Extras din cdlatoria patriarhurui Macare (in limba araba). Textul este plin de indreptari
introduse de editor care urmarea sil inlature greselile lingvistice ale lui Paul de Alep, sa
suprime termenii inutili si sa adauge altii pentru a-1 face mal ciar.
k Tot pe manuscrisul din Paris, confruntat Cu manuscrisul din Londra si cu cel din 1700,
si-a intemeiat Vasile Radu editia critica, insotita de o traducere In limba franceza, publicata
sub titlul Voyage du patriarche Macaire d'Antioche, in Patrologia Orientalis", a lui R. Graf-
fin si P. Naul". Este prima editie stiintifica a textului arab care corespunde cerintelor
criticii modertte. Din nefericire, moartea a impiedicat pe Vasile Radu sgt publice textul
integral, editia sa incheindu-se cu descrierea orasului Kiev.
Traduceri. Relatia lui Paul de Alep a fost tradusa de mai multe ori, integral sau
partial. P.C. Belfour a publicat o traducere in limba engleza intitulata The Travels of

1" Vezi Patrologia Orientalis", XXII, Paris, 1930, pp. 19-194; XXIV/5, Paris, 1933,
pp. 443-604; XXVI/5, Paris, 1949, pp. 603-717 (720).

14

www.dacoromanica.ro
Macarius, Patriarh of Antioh, Londra, 1829-1836. Aceastil traducere efectuatil dupa manu-
scrisul din I,ondra are omisiuni rezultate din lacunele existente In manuscrisul cercetat
precum i unele greseli de traducere (de ex. coliva" tradus prin boiled meat") si identi-
fican i gresite de nume de persoane sau de localitati.
O traducere mai bun& decit a lui P.C. Belfour este cea fficuti in limba rusa de Murkos
intitulata, ; IlyreutecTsile airrx-ozaficicaro naTpHapza Micapas Bb POCCE0 Bb 110.110BHH1 XVII
sum, onscassoe ero CbIHOMb apxsmaxoliomb namomb Anencxsmb. nepeso,ab Cb apa6moro
(Calatoria in Rusia a lui Macarle, patriarhul Antiohiei, la mijlocul veacului al XVII-lea,
descrisa de fiul sau arhidiaconul Paul de Alep. Traducere din limba arabl), Moscova, 1896.
A fost elaborata dupi cele trei copii ale manuscrisului din 1700. Dar cum aceste manu-
scrise cuprindeau multe lacune, Ilurkos, care urmarea Mt des o traducere integrall, a folosit
traducerea lui Belfour ale carui greseli i omisiuni se regasesc in traducerea
L. Ridding a tradus unele parti din relatia lui Paul de Alep sub titiul Extracte
from he diary of the Travels of Macarius, patriarh of Antioh, written in Arabie by his son
Paul, 1652-1660, Londra, 1939.
In literatura roman& s-au publicat cinci traducen i ale cillatoriei patriarhului Macarie
descrisa de Paul de Alep dar niel una nu este exacta. Iar Cu exceptia traducerii fragmentare
al lui Gh. Popescu-Ciocanel, nici una nu a fost efectuata dupl textul original.
In 1841, Mihail Kogalniceanu a publicat in Arhiva Romaneasca" din Iasi prima
traducere fragmentar a calatoriei patriarhului Macarie in Moldova, facuta de Const. Negruzzi
dupa traduceres rusa a lui D.D. Saveliev, intemeiata pe textul englez al lui P.C. Belfour.
Lucrarea a aparut sub titlul : Cldtoriile arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova
i Tara Romdneascaue.
In 1865, B.P. Hasdeu a publicat in Arhiva Istorica a Romaniei" traducerea primelor
&Mori' ale patriarhului Macarie in Moldova si In Tara Romaneascam, facuta de George
T. Calinescu, tot dupa P.C. Belfour ; este insotita de unele fragmente privitoare la romani,
cuprinse in relatia calatoriel prin tara cazacilor i Rusians.
In 1883, M. Gasten a publicat Descrierea bisericii Trei Ierarhi din Iai de Paul de
Aleppo, in Revista pentru istorie, arheologie l filologie", I, 1883, vol. II, fasc. II. pp.
415-417.
/a 1909 si 1910, Gh. Popescu-Ciocanel a publicat In Buletinul societatii geograf ice"
inceputul relatiei lui Paul de Alep pina la plecarea patriarhului Macarie din Constantinopol,
sfiritul calatoriei in Tara Romaneasca din momentul parasirii orasului Bucuresti (9

108 Vezi Arhiva Romaneasca", II, Iasi, 1841, pp. 191-221.


101 Vezi Arhiva Istorica a Rom&nier, Bucuresti, 1865, I/2, pp. 58-110.
18 Ibidem, pp. 110-111.

15

www.dacoromanica.ro
septembrie 1659) ping la incheierea lucrarii care se termini cu data de 15 iulie 166110*.
Restul a fost publicat sub forma de entrase. Aceasta txaducere fAcut dupa manuscrisul
arab din Biblioteca Nationala din Paris cuprinde multe greseli de traducere si de identi-
ficare, incit nu poate sluji ca instrument de lucru.
Emilia Cioran a tradus dupa Belfour relatia lui Paul de Alep in lucrares intitulatg.
Calatoriile patriarhului Mo,carie de Antiochia In fdrile rotn&ne 1653-1658, Bucuresti, 1900.
Reproduce, cu unele indreptgri, traducerea lui B.P. Hasdeu a primei calatorii a patriarhului
Macarie in Moldova si Tara Rom aneascg. A doua cAlgtorie a patriarhului Antiohiei in Virile
romilne dupg. inapoierea din Rusia a fost elaborata. dupgt traducerea englezA a lui Belfour.
Ca atare prezinta aceleasi omisiuni ca si opera traducatorului englez care a lasat la o parte
pasajele ce i se pareau inutile sau care prezentau greutgti serioase. Cu toate lacunele ei,
traducerea Emiliei Cioran are meritul de a prezenta miele identificar de persoane, de loca-
litan si de instituni gresit transcrise de Belfour.
Intrucit aceste traducen i nu se bazeazgt pe cercetarea mai multor manuscrise i in
special a celui din Paris, cel mai complet, ele nu pot fi folosite cu incredere. Numai Vasile
Radu, intemeindu-si cercetarea pe manuscrisele din Paris, Londra si pe acel din 1700, a izbutit
sa prezinte o traducere mai exacta, dar nu intotdeauna clarg, i sa rectifice unele transcrieri
gresite de toponime rominesti. Cu mici exceptii, a rezolvat chiar unele dificultati rezultate
ant din greselile de gramaticA ale autorului, cit si din folosirea unor termeni dialectali,
disparuti din uz sau care si-au schimbat intelesul in decursul timpului.
In traducerea noastra bazat pe editia lui Vasile Radu, iar pentru textul inedit pe
fotocopiile manuscrisului din Paris si pe traducerea lui Belfour a manuscriselor din Londra,
am cgutat sg. lamurim pasajele obscure, introducind in paranteze unghiulare intregirile
impuse de logics expunerii. Am pgstrat ins& repetinile, superfetatiile si abuzul conjunctiei
copulative (wa = si) pentru a da o imagine fidelgt a stilului lui Paul de Alep. Ne-am stra-
duit sA identificgm localitAtile mentionate intr-o forma. coruptg, arabizatg., i sa identi-
ficgm in note pe unii dregAtori, desemnati in text numai prin functiile Ion sau indicati
numai pnin calitatea lor de stApini de mosii si sate.
Pentru stabilirea valorii relanei lui Paul de Alep, afirmatiile sale au fost corifruntate
cu izvoarele vremii, relevindu-se in note atit exactitatea lor cit i, dupg caz, deosebirile
existente si mai ales inexactitatile i exagergrile. NAdajduim ca. procedind astfel vom veni
in ajutorul tuturor celor care vor folosi in viitor relatia lui Paul de Alep.
Alte lucriiri ale lui Paul de Alep. Relatia calatoriei patriarhului Macarie nu este singura
lucrare a lui Paul de Alep. In primii ani de activitate ca secretsr al parintelui sau 1-a.
ajutat impreungt cu Huri Yusuf al-Musavvar la traducerea partii a doua a cronicii mitro-.
politului Dorotei din Monembasia care se incheie in 1630, mergincl de la Constantin cel
Mare ping. la sultanul Murad al IV-lea (1623-1640). Un manuscris autograf al lui Paul
Alep de prin 1660 intitulat ad-Durr al-manz:um fi ahbar muluk ar-Rum ( irag de perle
100 Popescu-Ciocitnel, Caldtoriile patriarhului Macarie In Valahia, Moldova,
Tara cazacilor fi la Moscova fntre anii 1652-1659, Bucuresti, 1909, extras din Buletinul
Societtii geografice", anul XXIX, nr. 2, pp. 33-103 si anul XXXII, Bucuresti, 1912, pp.
30-95.

16

www.dacoromanica.ro
frumos orinduit; stiri despre regii grecilor =romeilor) se pastreaza. la Leningrad in Muzeul
Asiatic (ms. arab ni. 190). Este ilustrat de pictorul Yusuf (Huri Yusuf al-Musavvar).
Paul de Alep a scris si o istorie a patriarhilor Antiohiei ducind mai departe lucrarile
patriarhului Macarie al III-lea. Este o opera de compilatie, intemeiata in mare parte pe
Analele (Kitab ad-Dail) lui Yahya al-Antaki i pe materialul documentar cules, cu ajutorul
unul capucin si al unui misionar iezuit, In timpul vizitelor sale in Siria si in strainatate.
A mai folosit i lucrarile unor istorici occidentali. Lucrarea are insa o valoare istorica
redusa.
In timpul calatoriei sale in Rusia, Paul de Alep a scris la Kolomna, mide se retrsese
In timpul une epidemii de ciuma, Istoria voievodului Vasile Lupu i a reizboaielor lui (in
limba arabii), care nu a vazut lumina tiparului. 0 copie manuscrisa se all in biblioteca
lui Iskendar al Maluf din Zahle (Liban) care a semnalat-o Inca din 1910 in revista an-
Ni'ma", I, 1910, p. 394. Intrucit nu am putut obtine in tirup util un microfilm dupii
acest manuscris, nu am putut introduce in volumul de fat& aceasta lucrare inedita a 1111
Paul de Alep.
J. Nasrallah, exarh al patriarhului Antiohiei, crede ca Paul de Alep ar fi autorul
unei Descrieri a intemeierii marelui ora,s al Antiohiei (in araba)no care fusese atribuita patri-
arhului Macarle al III-lea Zalin de cercetatorii L. Cheikom, P. Sbathm si G. Grafm.
Bibliografie. stiri despre vista i activitatea lui Paul de Alep se ail& in relatia dirt-
toriei patriarhului Macarle. Unele date sporadice se gasesc i in articolul lui C. Karalevsk
despre patriarhul Antiohiei in Dictionnaire d'histoire et de gdographie ecclsiastique, III, pp.
644-647, in lucrarea lu G e or g Gr a f, Geschichte der christichen arabischen literatur,
Citta del Vaticano, 1940-1953, vol. III, pp. 106, 110-112 si in articolul lui V. Cinde a,
Sources rournaines el grecques dans les Bibliothques du Proche Orient, in Bulletin de
AIESEE", VIII, 1-2, 1970, p. 72.
O introducere generala a jurnalului calatoriei lui Paul de Alep a fost publicat in
revista Masrik", 5, 1902, pp. 1009-1020 de Habib Zayat caruia ii datoram i unele
observatii critice (Ibidem, nr. 30, 1932, pp. 561-574).
De particularitatile stilului lui Paul de Alep s-a ocupat H. Zayat in Lettre . . . a
M. Barbier de Meynard (sur l'histoire des patriarches d'Antioche par Patti de Alep)
Journal Asiatique", X-e Srie 3,1, 1884, pp. 350-356.
In incheierea acestei introducen i am dori sa multumim tuturor ceior care ne-au
ajutat.

ni J. Nasrallah, L'oeuvre historique du patriarche d'Antioche Macaire III Za`im Bul-


letin d'tudes Orientales de l'Institut franais de Damas", XXV, 1972, p. 197.
in L. Cheiko, Catalogue raisonn des Manuscrits de la Bibliothgque Orientale de l'Universiti
Saint Joseph (Beyrouth ), pp. 109-110 (in Mlanges de l'Universit Orientale" i apoi in
Mlanges de l'Universit Saint Joseph", 1913-1929).
ni P. Sbath, al-Fihris (Catalogue de Manuscrits arabes) II. Cairo, 1939, n 1053.
113 G. Graf, op. cit., III, p. 100.

17

www.dacoromanica.ro
Multumim in primul rind specialistilor de la Institutul de Istoria Artei, RAzvan Teo-
dorescu si Pavel Chihaia, care ne-au venit in intimpinare cu competenta i Cu interesul
lor.
Nu putem uita niel intelegerea de care ne-am bucurat din partea pArintelui Atanasie
NegoitA, membru al Societiltii de studii orientale, si a colegului nostru, Alexandru Gonta
de la Institutul de Istorie N. Iorga, la care am apelat nu o data pentru liimurirea unor
termeni liturgici.
Eustrarea volumului a fost inlesnitil datoritii sugestiilor unor cercetAtori de la alte
institute : Corina Nicolescu de la Institutul de Arte Plastice N. Grigorescu, Maria Pilat
de la Institutul de Istoria Artei, Octavian Iliescu $i Elena IsAcescu de la Cabinetul Numis-
matic al Academiei R.S.R., cArora le adresAm prin ace.ste rinduri cele mal cAlduroase multu-
miri.

MARIA MATILDA ALEXANDRESCU-


DRSCA BULGARU

www.dacoromanica.ro
ABREVIERILE FOLO SITE

Bet hle n, Reruns Transylvanicarum =-- Rerum Transylvanicarum libri guator Continentes
res gestas Principum ejusdem ab anno 1629 usque ad An. 1663. Auctore Ioanne
Betlenio, Cluj, 1789.
D. Cantemir, Descrierea Moldovei = D. Cantemir, Descriptio Moldaviae. De-
scrierea Moldovei, tzaducere de Gh. Gutu, comentariu istoric de N. Stoicescu,
Bucuresti, 1973.
M. Cost i n, Opere Miron Cost i n, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Bucuresti, 1958.
Cronici turcesti = Cronici turcesti privind fdri/e romdne. Extrase, vol. I, Sec. XV mijlocul
sec. XVII gi vol. II, Sec. XVII inceputul sec. XVIII. Volume Intocmite
de Mihail Guboglu, Bucuresti, 1966, 1974.
N. Iorg a, Inscripfii = N. Iorg a, Inscriplii din bisericile Romdniei, 2 fascicole, Bucu-
resti, 1905-1908.
G. Kraus, Cronica Transilvaniei = Georg Kraus, Cronies Transilvaniei. 1608
1665. Trad. de G. Duzinchievici 1 E. ReusMirza, Bucuresti, 1965.
Letopiseful Cantacuzinesc = Istoria Tdrii Romeinesti 1290-1690. Letopiseful Cantacu-
sinesc, ed. C. GrecescuD. Simonescu, Bucuresti, 1960.

19

www.dacoromanica.ro
Monumenta Comitialia = Monumenta Comitialia Regni Transylvaniae, ed. Szibigyi S.,
Budapesta, 1875-1891.
Nagy I., Magyarorszdg csalddai =Nagy I., Magyarorszdg csalcIdai czimerehkel is
nemzedihrendi tdbldhltal [Pamiliile Ungariei cu blazoanele lor si tabeie genealogice],
12 vol., Budapesta.
Radu Popescu, Istoriile =Radu Popescu, Istoriile domnilor Tdrii Romdnesti,
ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963.
Quellen = Quellen zur Geschichte der Stadt Bras6, Brasov, 1886-1926.
V. R a d u, Voyage du patriarche Macaire = V. R a d u, Voyage du patriarche Macaire.
tude prliminaire, Paris, 1927.
Sebestyn, Renasterea = SebestynG.siSebestynV., Arhitectura Rena,sterii
in Transilvania, Bucuresti, 1965.
N. Stoicescu, Bibliografia Banat = N. Stoicescu, Bibliografia localitdfilor si
monumentelor medievale din Banal, Timisoara, 1973.
N. Stoicescu, Bibliografia Moldova = N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al
localitdtilor fi monumentelor medievale din Moldova, Bucuresti, 1974.
N. Stoicescu, Bibliografia Tara Romdnea,scd = N. Stoicescu, Bibliografia loca-
litellilor si monumentelor feudale din Romdnia, I Tara Romtineascd, 2 volume,
Bucuresti, 1970.
N. Stoicescu, Dicjianar = N. Stoicescu, Dicfionar al marilor dregdtori din Tara
Romtinea,scd # Moldova. Sec. XIV XVII, Bucuresti, 1971.
Tr bate r, Dacia = J. Tr os te r, Das Alt und Neue Teutsche Dacia, Niirenberg, 1666.
A. Veress, Documente = A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Mol-
dovei i pirii Romdnesti, vol. X, Bucuresti, 1938.

www.dacoromanica.ro
CALATORIA LUI PAUL DE ALEP
Dobrogeal

... Am pornit2 Cu pinzele intinse vineri P. 143


seara ; pluteam clui de un vint prielnic din sud. Dar Oil' itul> s-a intelit
intr-atit c eram ss ne scufundAm ; ins, cu ajutorul lui Dumnezeu, am
ajuns duminic6, dup Boboteaza3, la amiaz, in portul numit pe grecete
Kostanza4 .1 pe turcete Kstendje2.
I Traducerea s-a fAcut dup& editia lu V. Radu, Voyage du patriarche Macaire d'Aistiochs,
In Patrologia Orientalis, tom. XXII, fasc. I, Paris, 1930, P. 143 qi urm.
2 Din cartierul Panar al Constantinopolului.
3 9 ianuarie.
a Constanta. Despre originea numelui vezi Radu V ulp e, Note de istorie tomitand,
In Pontice", II, 1969, pp. 149-167.
5 K5stendja, in fotocopia ms. arab nr. 6061 de la Biblioteca National& din Paris,
aflati la Biblioteca Acad. R. S. Romania (ms. 68) ; in ed. V. R a d u, (op. oil., p. 143) :
Kustendji.

21

www.dacoromanica.ro
Ne-am scos bagaj ele. Aid este un vame. Dupa ce avusesem mai intii
P. 144 de end s mergem inca //trei sute de mile, s'A intram pe fluviul Dunarea
9.1 sa mergem in tara Moldovei, ne-am coborit <totui> aici.
Distanta pe care am strabatut-o de la Constantinopol pina aici era
de mai bine de trei sute de mile. Am ramas acolo doua zile, <fiind ametiti>
de spaima trezita de frmintarea valurilor <care erau> ata de grozave
incit ptrundeau pina 9i in corabie, iar noi ba coboram ca intr-o vale, ba ne
inaltam ca in virful unui munte.
Se spune ca Marea Neagra masoar de jur imprejur opt mii de mile,
astf el ca pina in clipa in care vasele intr pe fluviul Duna'rea ele strabat
cinci mii de mile, cam distanta de la Constantinopol pina acolo 9.1 chiar mai
mult. Navigatia este basa foarte grea, din pricina cotiturilor 0 a ocolurilor,
<iar> uneori din cauza lipsei de adincime i din pricina piratilor. i toate
acestea <le-am indurat> pe vint prielnic ; O ce ar fi fost, doamne ferete,
daca (vintul> ne-ar fi fost potrivnic ?
Ni s-au aratat in vecintatea acestui port aproape o suta douzeci de
vase naufragiate impreuna cu echipaj ele 9i. cu incrcaturile lor <cu tot>
In noaptea in care infruntasem furtuna linga Bozburun9, inainte de sarba-
toarea Sf. Dumitru7.
'ata' descrierea acestei nari de la un capat la cel.lalt. Ea se afla intr-o
vale 0 trmurile sale sint dealuri inalte. Valurile sale nu se agita ci ramin
inlauntru (1)9, astfel ca abia puteam s zarim trmurile de o parte 0 de alta9.
Nu este aa de intima ca Marea Mediteran care are maluri joase de care se
P. 145 sparg valurile". La dreapta noastra era Trapezuntul, Sinop, Kastamonu
9i portul Mingreliei, adica al // trii Georgiei. in fata noastra <se afla> tinutul
Kaffei, tara tatarilor 0 a hanuluin. Apoi la stinga noastr era Turda euro-
peana 9.1 Silistra, apoi Dobrogea, adica tara in care ieisem acum.
Toti locuitorii s'E sint tatari musulmanin, caci sultanul Muhammad,
dup ce a cucerit aceasta taran, a scos din ea populatia cretina i. a aezat
Sau Capul Boz", promontoriu pe coasta asiatica a Marii de Marmara, la nord de
Mudania. Vezi V. R a d u, op. cit., p. 83.
7 26 octombrie.
Aa in text.
9 vorba probabil de tarmul de miazazi si cel de apus al Marii Negre, amintite impreuna
aici.
10 In versiunea V. Radu fraza este obscura.
11 Islam Ghirai al III-lea (1644-1654).
U Afirmatie exagerata ; in Dobrogea se gasea o numeroasa populatie romaneasca, atestata
de izvoarele epocii. Vezi C. C. Giur es c u, tiri despre populafia romeineascil a Dobrogei
in harli medievale i moderne, Muzeul regional de arheologie, Constanta, 1966, 64 p. +2
plame o relatia lui Evlia Celebi in acest volum, p. 357, 371-372, 382.
73 Mehmed I (1413-1421) a cucerit Dobrogea transformffid-o in provincie a Imperiului
otoman in 1417.

22

www.dacoromanica.ro
acolo pe tatari14, popor care ufste pe crestini. Multi dintre ei sint din Kara-
manial si din tara noastra ; i aceasta <s-a facut> pentru a apara malurile
Dunrii impotriva dusmanilor crestini, deoarece <Dobrogea> este o tara
de hotar care se alb.' la capatul tarii Rumeliei, in fata Dunarii, a Moldovei
si a Trii Romnesti. Toti locuitorii de pe malul Dunarii au casele cladite
din stuf si din lemn.
Noi am stat doua zile in acel port si am inchiriat cinci carutel i zece
camile Cu dou cocoase, cum sint camilele din aceasta tall" ; ele <umbra)
neacoperite <0> fr samar 0 vara 0 iarna. Apoi <am inchiriat> o caruta
cu un cal pentru domnul nostru patriarh. China fiecarei carute 'Ana la
fluviul Dunk-ea era de patru sute de osmanin.
Am parasit Constanta miercuri dimineata, 12 ianuarie 19 i am straba.-
tut terenuri joase, fail a vedea nici o piatr. Noaptea dormeam in crute
linga un sat sau in cimp deschis pina simbata dimineata. Am ajuns la un
sat de crestini bulgari numit Iglita 20, in mijlocul fluviului Dunarea ;
este un drum pe uscat pina la el. Se afla sub stapinirea Islamului22. insA
noi am vzut acolo cruci de lemn ridicate pe marginea drumului i deasupra
mormintelor. Acolo este o biserica. Locuitorii cresc turme de porci. Apoi // p. 146
am plecat de acolo 0 am ajuns intr-un oras numit Macin23, pe malul fluviu-
lui Dunarea, in care girt 420 case de bulgari cretini24. Este ultima locali-
tate de sub stkoinirea Islamului, <aflat> sub stapinirea pasalei de Silistra25.
Sint acolo intendentim si un cadiu22. Noi ne-am dus acolo in duminica
Despre asezarea tatarilor in Dobrogea vezi acest volum, p. 372.
u Provincie din centrul Asiei Mici : Karaman.
" Karusa.
Informatie confirmata de Bakaid la 1641 (vezi CcUlitori V. p. 220).
16 In jurnalul sau de calatorie Tamas Borsos nota ea, la 25 noiembrie 1619, s-a emis la
Constantinopol o nou moneda turceasca de asir, numita ostnanin, care inainte ar fi purtat
numele de ahin (Erdlyi 16rtneti adatok, II, p. 256). In 1618, aceasta valora 200 de aspri.
Vezi Ismail Ghali b, Takvim-i osmaniye (Catalog de monede otomane),
Istanbul, 1307 H. (= 1897), p. 504.
11 Kanun es-sani.
14 Inglitsa, astazi contopit cu Turcoaia, sat, jud. Tulcea. La 1652 se sustinea ca locui-
torii de aici sint grecil (Caldtori, v. p. 484). Necunoseind limba locuitorilor de aici,
straini se fnselau adeseori asupra originii lor.
21 Nahr al-Tuna.
11 Min hukm al-islam, adica sub stiipinire turca.
21 Medjayna.
14 Mai sus, Paul de Alep afirma ca in Dobrogea nu exista populatie cretina! Afirmatiile
sale despre aceasta provincie, prin care a trecut repede, sint destul de nesigure.
Silistra.
16 Emin adic gantrak-eminkri, vamesii de la hotarul Imperiului otoman, amintiti de
numerosi calatori (vezi Clildtori, IV, pp. 346, 359, 363 si V, p. 484).
11 Cf. si Cronici turcefti, II, p. 120 $i Ceileitori, V, p. 484.

23

www.dacoromanica.ro
Cananeenii. Luni dimineata am inchiriat o corabie. Ne-am imbarcat i am
inaintat, lopatind din greu impotriva curentului fluviului Dunarea, deoarece
in aceast" saptamina gheata se topise, dupa ce trecuser.' pe ea carutele
i alergasera caii.

p. 147 CAL ATORIA IN MOLDOVA'

Intrarea in Moldova. Galali.

Dupa amiaza am ajuns la Galanti" adic" la Galati2 unde incepe


stapinirea Moldovei. Acolo fluviul Dunrea este foarte mare, foarte adinc
.1 atit de larg inch in anumite locuri nu se poate vedea de pe un mal pe
cealalt i sgeata nu-1 <poate> strabate ; <de asemenea> nu se poate auzi
bine de la un mal la celalalt. titre A/kin i Galatis, pe malul sting, este un
ora .1 o cetate musulmana numite <amindoua> Braila4 care odinioar se
aflau sub stapinirea Tarii Romaneti6 i care au fost cedate Islamului6.
Ea se all de asemenea la granita paalei de Silistra.
Noi ne-am indreptat apoi spre Galati in dupa amiaza aceleiai zile
luni, 17 ianuarie. De cum am sosit, s-a dat de tire domnului7 printr-un
calara sau olac8. Dregatorii, preotii .1 ceilalti locuitori ai oraului au venit
p. 148 in intimpivarea // domnului nostru patriarh. L-audus la biserica Sf. Dimitrie,
ridicat de curind de Vasile, marele domn1". Apoi a dat-o lui Atanasie
Patellarios11, patriarh al Constantinopolului despre care am vorbit mai
1 Bogdan.
Galantz 0 al-Galas ; forma turca : Kalas.
3 Madjina wa al-Galas.
Braga.
6 Al-Falah.
in vremea domniei lui Radu Paisie (1535-1545).
7 Bey-principe, titlu dat in documentele otomane domnilor romani i folosit de regula
si de Paul de Alep pentru domn ; uneori el utilizeaza 91 termenul de voievod, cu aceeai
acceptiune.
3 Kalaras ay ulak. Este vorba de calarasii de Galati sau curierii galateni (D. Cant emi r,
Descrierea Moldovei, p. 221), care transmiteau qtirile in interiorul tarii i in afara ei, folosind
ca de olac.
In 1645. Biserica este amintita ins& i de Bakai (vezi Crildtori V, p. 227).
1 Fasili al-beg al-mu'azzam = Vasile Impu (1634-1653).
Atanasios al-Batalaron. Din hrisov-hl tarului Alexei Mihailovici rezulta cA i s-a dat
biserica sau manastirea Sf. Nicolae de lingl Galati (S. Dr agomi r, Relafiile bisericii
ronidne cu Rusia in veacul al XVII-lea, pp. 112-115 si N. Stoicescu, Bibliografia
Moldova, pp. 317-318). Paul de Alep face deci o confuzie. Cf. N. Iorg a, letona bisericii

24

www.dacoromanica.ro
sus. Cind a plecat a doua oar la Constantinopol 0 a ajuns patriarh, domnul
s-a supArat pe el 0 a d'aruit-o elug6rilor de la muntele Athos. Acest Patel-
larios a plecat la Moscova indat dupa sosirea noastr in Moldova, pentru
c domnul era foarte supArat pe ell-2. A fmas acolo un an 0 jumatate ; a
venit in tara cazacilor 0 a murit a treia zi de Patim.
La intrarea domnului nostru patriarh in biserici 0 la iegrea lui s-au tras, ca de
obicel, clopotele de bronz : eran primele <clopote> pe care le auzeam /a 0 ; Dumnezeu sit
nu ne lipseascA de frumosul lor sunet I
Am cintat pentru el Axion. estin"". Apoi preotii 1-an intimpinat <pe patriarh>,
investmintati in odAjdii, cu luminAri i cu cAdelnite 0 au spusl : Doamne miluiegte" 13. 149
urmAtoarele. Au pomenit //numele sAu, apoi pe acela al domnului 0 al sotiei sale". Au
isprAvit slujba gi au rostit polychroniull6, pentru domn, pentru sotia acestuia i pentru fiat
lui", dup obiceiul nelipsit la sfirgitul fiecArei slujbe. Apoi domnul patriarh a legit cel dintii,
purtindu-se luminAri inaintea lui. El s-a oprit la ua bisericli gi a dat binecuvintarea sa
tuturor, pe mAsurA ce iegeau, unul dupii altul, potrivit obiceiului lor.
Am stat citva timp in casa parohului acestei bserici ; apoi ne-am intors seara la
biseria dupl ce s-au tras toate clopotele pentru pomenirea sArbAtorii SI. Atanasiels
Chiril", patriarhii Alexandriei. Am fost de fatA la vecernie gi a doua zi la utrenie" ; am
legit i ne-am intors la Liturghie. Am legit dupA patru ceasuri l jumAtate.

romdne, vol. I, Bucuregti, 1928, pp. 296, 314-315. Vez i Emilia CI or a n,


C414toriile patriarhului Macare de Antiohia In fdrile romllne (1653-1658), Bucuregti, 1900,
p. 2, n. 1.
Asupra lu Atanasie Patellarios, fost mitropolit al Thesalonicului i patriarh al Constantino-
polului (25 februarie 1634 aprilie 1634, 12-30 iunie 1652), care a stat in Moldova intre
1642-1654 0 a murit in exil la Lubensk (5 aprilie 1654), vezi Papadopol Calima h,
Despre Athanasie Patelarie, in Convorbiri literare", XXIII, 1889, pp. 1015-1041; XXIV,
1890, pp. 30-42; P. Pall, Les relations de Basile Lupu avec l'Orient orthodoxe et particle-
larement avec le Patriarcat de Constantinople envisagies surtout d'aptis les lettres de Ligarides,
In Balcania", VIII, 1945, pp. 88-104 gi M. Br anigt e, Patriarhii din Constantinopol
prin fdrile romdne in a doua jumdtate a secolului al X VII-lea, in Mitropolia Olteniei", X,
1958, nr. 142, pp. 46-61.
11 V. Radu (op. cit., p. 148 gi nota 3) observl cif Atanasie Patellarios a plecat en
scrisor de recomandatie de la Vasile Lupu (aprilie 1653) ; afirmatia lui Paul de Alep pare
a nu fi exactA.
11 La 5 aprilie 1654 la mAnAstirea Lubensk.
11 "A icrriv", adic vrednic este", deseori intilnit in text.
15 Ecaterina Cercheza, sotia lui Vasile Lupu.
is Bollichronion, formii corupti de la llo X uxpdviov, multi ani", se folosegte la unele
festivitAti.
11 viitor domn al Moldovei (1659-1661).
11 Atanasie I, patriarh al Alexandriei (328-373).
11 Chiril I, patriarh al Alexandriei (412-444). Se serbeazA la 18 lanuarie.
Al-urtheren, de la termenul grec 6p Op ov.

25

www.dacoromanica.ro
in acest ora Galati gilt opt biserici, cele mai multe de piatr" : dou
inchinate MaiciiDomnului22, dou. Sf. Nicolae 33, dou. Sf. Dimitrie", una Sf.
Mihail 23, a opta Sf. Paraschiva26 i Sf. Gheorghe27. Cea mai mare dintre
ele este inchinat Maicii Domnului. Este toat. din piatr ftuit, cu trei
turle inalte, in virful dirora se afla cruci mari, aurite. inluntrul curtii
este o clopotnit foarte mare i toate slut cu metereze de lupt. Biserica a fost
zidit din temelie de un boier cretin grec, din cetatea Brilei28.
P- 150 Miercuri29 am plecat din Galati In crnte3 Cu cai, care ni se diduser.
Bagajele noastre au fost aezate in care cu boj, trimise mai inainte <de
plecarea noastr>. PircAlabul 31 Galatiului, <cum i se spune> In limba ro-
mn., sau subai32 sau guvernator, a ieit cu dregtorii i cu ceilalti fruntai
ai oraului, pentru a ne insoti pin. departe ; apoi s-au inapoiat. Pe urm_
am mers timp de patru ceasuri impreun cu clraii sau concarii33 care
fuseser desemnati pentru noi i am poposit intr-un sat mic".
A doua zi, joi, srbtoarea Sf. Eftimie cel Mare35, ne-am sculat in zorii
zilei .1 am ajuns seara intr-un tirg mare, adic6 intr-un ora numit Iveti-
Tecuci36, pe un riu mare37. Acolo se afl trei biserici cu clopote la portile
lor38. Apoi piredlabul acestui ora39 ne-a fcut rost de edrute i de cai de
31 Dupa pArerea lui BakAi (1641), cele 8 biserici eran de lemn (vezi Cdhltori V, p. 227).
22 Biserica Precista, reclAdit la 1647, i, probabl, mAnAstirea Mavromolu, avind hramur
Adormirii Maicii Domnului, existentA In secolul al XVIII-lea (N. St oicesc u, op. cit.,
pp. 316-317).
23 Este cunoscutA o singurl bisericA cu acest hram (ibidem, p. 318-319).
34 ExistA o singurA bisericA cu acest hram, despre care a fost vorba mai sus.
25 Probabil bisericA de lemn pe acea vreme (ibidem, p. 317).
33 La fel ca precedenta.
29 ConstruitA de un anume hagi Mihalache in 1664, probabil pe locul unei biserid mat
vechi cu acest hram (ibidem, p. 318).
28 Numele ctitorilor este Dia si erbu, fill lu Coman din BrAila (ibidem, p. 317).
29 19 ianuarie.
$0 Karusat.
31 Barkalam. PircAlab de Galati sau de Covurlui. n aceastA epocA erau doi pircAlabi
de Galati Miera i Toader Ungureanu (18 iulie 1654 18 iunie 1660), ultimul utilizat de
G. tefan in diverse solii (N. Iorg a, Studii si doc., IV, p. 50).
32 Comandant militar la turci, mai trziu sef de politie.
Al-Kalaras ay al-Konakdji.
34 Foarte probabil Iveti, aflat intre Galati i Tecuci i amintit mai jos de Paul de Ater..
(printr-o confuzie) impreuna cu Tecuci.
35 La 20 ianuarie.
35 Al Bazar Westa Takudju, citit gresit de Belfour: Bazaar Wastatakodja. Vezi V. R a d u,
Voyage du patriarche Macaire, pp. 33, 77.
39 Riul Birlad.
Bisericile din Tecuci nu Ant amintite in alte zvoare din secolul al XVII-lea (N. S t o i-
cescu, op. cit., pp. 850-851).
39n vremea aceasta pircAlab de Tecuci era Dumitrasco sluger (1644-1656) (dup.
Estee de dregAtori moldoveni intoc.mite de N. Stoicescu, in ms.).

26

www.dacoromanica.ro
beilic ; ne-a dat i. un concar. Cel care venise cu noi s-a inapoiat cu arutele
9i cu caii, aci aa e obiceiul lor : in fiecare tirg este un menzil" de carute
i. de cai.
Am plecat de acolo 0 seara, destul de tirziu, am ajuns intr-uu alt tirg
mare numit Birlad". Acolo sint trei biserici": biserica Maicii Domnului,
cadit de curind din piatr de c5.tre donan", apoi a Sf. Dimitrie" i <cea a
Sf.> Chiriac".

II. CASELE I PORTUL DIN MOLDOVA


TARA ROMANEASCA p. 151

Casele din aceast tail, de la Mlcin pila in Moldova in intregime,


Tara Ronaneasc, tara Cazacilor pita la Moscova, sint cadite din lemn,
din birne .1 din scinduri". Acoperiul este in dou ape 9i. inalt, pentru ca
zpada s nu rmin.' pe el. inlauntrul caselor sint scaune de jur imprejur
i o mas sprijinit la mijloc pe un picior ca in casele europenilor. in loe de
mobilier slut numai covoare i covorae atimate pe pereti. in fiecare cas,
este un cuptoro care are pe dinafar un f el de horn din lut <vopsit>
verde sau rou, iar la cei bogati din faiant., pentru a opri fumul, i. care se
sprijina <in partea anterioar> pe doi stilpi ; deasupra este o bara de fier;
numele lui in limba lor este kubtor < = cuptor>. Sint multe cuptoare. in
timpul iernii, casele slut mai calde deck bile.
Femeile din Moldova .1 din Tara Rom Aneascg se imbrac cu veminte
asemkatoare cu cele ale europenelor. Ele poart phrul impletit, rsucit pe
capul lor ca un colac 9i. acoperit cu un conci alb, iar la cele bogate cu un
conci trandafiriu, i. pe deasupra cu mamma, tot alba. Toate poart aluri

48 Menzil =-- locul unde se schimbau caii de poqta sau de menAl, termen aparut in seco-
lul al XVII-lea i in documentele interne (C. C. Giuresc u, Istoria romdnilor, 111/2, Bucure*ti
1946, pp. 615-616).
al Berlat.
40 La 1636, un sol polon gasea aici o biserica. de zid i ase de lemn, toate pustii, lar dupa
Bakaid, la 1641, erau cinci, dintre care una de zid 1 doul aproape distruse (Caldtori V, pp.
118 i 228).
" Biserica lui Stefan cel Mare, refacuta de Vasile Lupu (c. 1636) (N. Stoicesc u,
op. cit., p. 84).
" Probabil biseric de lemn pe aces vreme, amintita prima oara la 1692 (ibidem, p. 85).
45 0 biserica. cu acest hram nu este cunoscuta. la Birlad i nici in alte ora.r.
48 Vezi 0 Cdldtori V, p. 487.
47 Fuma. Paul de Alep folosete mai jos *i termenul cuptor.

27

www.dacoromanica.ro
P. 152 albastre de Alep", iar cele bogate valuri // de Bursa 4 9 din m..tase neagr.
etc. Fetele lor poart, de asemenea, prul impletit i incolacit pe cap, das
fir conci; i aceasta pentru a face deosebire intre fete vi femei". Copiii lor
ant goi, nu gilt imbrcati cu nimic" ; in fiecare dimineat.' i sear ii spal
cu ap cald; in zilele cind ninge 11 freac doar cu mult zpad. Toate
femeile au fata descoperia, chiar i doamna".
La Constantinopol i in imprejurimile sale, vduvele poart pe cap o
tichie galben portocalie. Naduvele din Moldova, din Tara Rom Aneasch"
vi acelea ale cazacilor au tichiile i vevmintele negre ca ale clugritelor.
In tara Moscovei ele poart vevminte de lin neagr foarte largi i lungi,
cu mined foarte largi.
S ne intoarcem la spusa noastr.. Stapinirea domnului Moldovei cu-
prinde doulzeci i patru de tinuturi i fiecare revedint a acelor <tinuturi>
pe care le-am pomenit este tirgul tinutului.

VASLUI

Am p`ifsit Birladul simbt de dimineat, 22 ianuarie, dup ce am


primit din nou ckute i cai. Am ajuns seara intr-un alt tirg mare numit
Pe 153
Vaslui", unde fusese mai inainte, // acum o sut vaizeci de ani i mai bine,
oravul de scaun al trii Moldovei, in timpul raposatului stefan voievod".
A fost un erou renumit in r.zboaie <vi> temut de toti. A fcut 44 de
expeditii sau lupte impotriva turcilor, taarilor, polonilor vi ungurilor. I-a
48 Afirmafie exagerat ; este vorba probabil de boieroaice si de tirgovefe ; sntencele se
acopereau cu naframe pe care si le confecfionau singure. Pentru comparafie vezi stirile privind
portul din Cdflatori, V, pp. 331, 486, 595 etc.
45 alurile de Bursa erau renumite in acea vreme (vez! V. B ogre a, in Anuarul Inst.
de istorie nafionall", Cluj, II, 1923, P. 339).
55 Papt confirmat si de D. Cantemir (Descrierea Moldovei, p. 311).
51 Dupn pArerea lui Bandini, coplii erau imbrAcafi sumar, doar Cu o amas& de pinz,
pentru a fi obisnuifi s& poat indura vremea rea (CalcItori V, p. 332).
55 Spre deosebire de Imperiul otoman, unde femeile isi acopereau fats.
Informafia corespunde cu cea din Cronica moldo-polondf din 1564; dup& M. Costin
D. Cantemir erau numai 19 finuturi (vez! Descrierea Moldovei, p. 92, nota 2).
54 Fasiludiy.
Vasluiul a fost capital& in vremea urmasilor lui Alexandru cel Bun, Ilias si Stefan,
cind tara a fost impArfit intre cei doi domni, ultimul avindu-si resedinfa la Vaslui (vezi
amtiminte la Emil Virtos u, Titulatura domnilor i asocierea la domnie in Tara Romd-
neasal si Moldova (pindf in secolul al X VI-lea), Bucuresti, 1960, pp. 262-280). Paul de Alep
se refer& ins& la Stefan cel Mare (1457-1504), de a enrol domnie glorioas& isi aminteau inci
moldovenii (s1 nu uitiim el de curind scrisese despre el Grigore Ureche, mort cu cifiva ani
biainte de vizita lui Paul de Alep).

28

www.dacoromanica.ro
batut de foarte multe ori, pe tal, astfel Cal numele lui a ajuns vestit i era
temut de toti .1 aceasta datorit iscusintei .1 mintii sale agere. Printre
ctitoriile care i se datoresc i milosteniile sale se num.r. 44 de mnstiri
i biserici de piatf.59.
La Vaslui se afl. palatele sale", feredeul su, grdinile sale, apoi
biserica58 mare i inalt cu turlele sale avintate .1. foarte inalte. De jur
imprejurul acestei biserici sint bolti .1 arcuri semicirculare, inlauntrul crora
se afl. picturi i icoane59 de ale tuturor sfintilor. De asemenea, la u9, dea-
supra zidului de jos, este zugrvit judecata de apoi in aur i lapis lazuli,
apoi chipul lui Moise conducind pe Ana 0 Caiafa -1 pe ceilalti evrei cnre
Domnul nostru. Aceste picturi sint urite80. Dup ele sint altele de alte
feluri ; sint picturi infaitiOnd turci purtind pe cap turbane i tulpane albe,
imbrcati cu caftane mari de diferite culori, cu mineci lungi atirnind in
spate *1 cu vlurile lor de lin galben, apoi derviii lor, iar in spatele lor
i printre ei draci care-i gonesc i care ii bat joc de ei. // Satana este in fat., p. 154
purtind pe cap o cciva 61. Unul din draci ii bate joc de el i-i trage cdciula
de pe cap. Si astf el, interiorul ei este zug-rvit in intregime.
Arhitectura este frumoas.. Pe calota turlei <de pe navl> se afl chipul
domnului nostru Isus Hristos ; i ea este locul <unde se afl nevazut> scau-
nul Domnului. In al ara portii <bisericii> se afl un clopot mare.
Bisericile din aceast tara sint alctuite din trei pgrti : prima parte
este in afara uii < i este> rezervat femeilor ; a doua parte este desprtit
de prima printr-un zid i. o u6 <fiind rezervat.> pentru credincioi ; 9i.
partea a treia, de asemenea < desprtit.> printr-un zid i o u6, este rezer-
vat domnului i curtii solera'''. in absidele de la nordul i de la sudul
55 Despre bisericile lui Stefan cel Mare vezi G. B al 0, Bisericile lui Pefan cel Mare,
Bucuresti, 1925 # N. St oicesc u, Bibliografia, indice, tefan cel Mare.
57 Curtea domneasdi din Vaslui, existent& la inceputul secolului al XV-lea, a fost ref A-
cut& de Stefan cel liare. La 1636 curtea era in ruin& (N. Iorga, G. B a 1 s, Histoire de
l'art roumain anden, Paris, 1922, p. 162; V. Dr lighic e an u, Palatal lui 5tefan cel Mare
din Vaslui, In Buletinul Comisiei Monumentelor istorice", VIII, 1915, pp. 93-94; Reper-
toriul monumentelor fi obiectelor de arta din timpul lui Pefan cel Mare, Bucuresti, 1958, p. 237).
Vezi # N. S t oi ces cn, op. cit., pp. 899-900.
5. Sf. loan, dfiditii in 1490, potrivit pisaniei (T. T. B ur ad a, Biserica Sf. loan din
Vaslui, in Revista pentru istorie, arheologie si filologie", I, 1882, p. 420). Diu vechea biseridi
nu s-au mal p&strat dedt fundamentele # zidurile pina la in&ltimea soclului, fiind refAcutii
In 1820 (N. Stoicescu, op. cit., pp. 901-902).
69 Ihonat.
t., 5 La 1636, un sol polon glsea biserica foarte frumos zugravitl", (Clikitori V, p. 117).
Kulah (In turcii hiilah), un fel de cAciubl in forma colija faent din pAr de cAprioarii.
67
" bis De fapt cele trei pArti sint : pronaos, naos # altar.

29

www.dacoromanica.ro
bisericii este chorosul cu stranele sale. Mai sint i alte biserici in acest <ora>.
Armenii au <i ei> una". Am stat acolo in durninica lui Zacheu". Apoi
ni s-au dat carute .1 cai de pot6". Am plecat de acolo luni diraineata.

IV. SCINTEIA

Am ie9it de acolo luni dimineata i. am ajuns searalintr-un alt tirg,


mic, nurait Scinteia". Mersul nostru fusese mai repede deck <sborul>
pAskilor. Pe drum, am trecut cu harabalele" peste un riu inghetat care
are un pod mare de piatr". Acolo se afl o biseric mare, nou, con-
struit de sus-numitul domn, fd.tor de fapte bune, iubitor de zi-
p. 155 din i ii de biserici in lumea intreag, i. inchinat. Sf. Paraschiva 68, cu
dou turle inalte, avintate i cu dou cruci aurite. inlAuntrul, iconostasul"
i. crucifixul sint mari. Apoi am plecat de acolo marti dimineata ; 9i in acea
noapte s-a ridicat un vint aprig cu un frig mare, de a inghetat pamintul
<din jur> i noroiul <de pe drum> .1 tot lutul in care ne cufundam <inainte>.
Solul s-a intrit 9i mult zpad a azut pe noi.
Acest conac" era bine cunoscut pentru dificultltile sale <de acces>
cbici nu exist deck un sing-ur drum ; iar pdurea prin care treceam era
nesfirit i infricotoaren. Dup amiaz, dup ce ne cufundasem in a.-
pad., s-a incllzit 0 zpada s-a topit. Ne infundam in noroi pin la pieptul
cailor, intr-un pmint de sarAtur i. galben. Acesta a fost conacul <= po-
pasul> din urm. 9i cel mai greu. Cali s-au oprit ; dup o sfortare uria.',
am ajuns dup amiaz ling un lac mare numit in limba lor elqteun.
Fusese s.pat de mina oamenilor din porunca domnilor 73 pentru creterea
69 Biserica armeana din Vaslui este amintita la 1608 de Simeon Dbir Lehati (vezi Ccildtori
IV, p. 346). Vezi i H. D j. Sirun i, Bisericile armenefti, in Ani", 1942-1943, p. 526.
66 --= 23 ianuarie.
64 Hayl konaluiji.
66 Skintai.
6 Karabat. Cuvintul haraba a patnins in limba noastra in secolul al XVIII-lea.
67 Podul de la Cantrilare.gti, recladit la 1635-1636 de Gavriil Coci hatmanul, fratele lui
Vasile Lupu (N. Iorg a, Inscriplii. I, p. 17). Vezi qi V. R ad u, o. cit., p. 154, nota 1.
66 Construita de Vasile I,upu, ante .1636 (N. St oicesc u, op. cit., p. 748). V. Radu
o identifica cu biserica Sf. Arhangheli din Scinteia-Vaslui.
69 Konostas.
72 Konak, termen turc, utilizat i in documentele din Moldova i Tara Romaneasca.
71 Cf. Caleltori V, pp. 117, 155.
72 Chalastau.
72 Domnul Moldovei Miron Barnovschi a pus s se faca un heleteu care ii poarta numele
,,iazul lui Barnovschi" (M iron Cost i n, Opere, p. 86). Heleteul este amintit i de Bakai6
(Cildtori V, p. 232).

30

www.dacoromanica.ro
petelui. A-fost dat <apoi> in danie mnstirii Maicii Domnului 74, care
este cunoscut sub numele de <biserica> Barnovschim.
Boierii au venit cu cai pentru domnul patriarh i pentru noi. Ne-am
urcat <611are> i ei ne-ausondus 1ing5. o moar // care este tot o danie fcut P. 156
acelei mnstiri. De acolo 1-am urcat pe domnul patriarh intr-o trsur
domneasc.78, cu ase cai albi, iar eu, smeritul cronicar, eram aezat ling
u, tinind sus cirja de argint. imputernicitul sus-numitului domn al Moldo-
vei, Ion sulgerul", adic, in limba lor, casapbai-ul 78 domnului, a venit
inaintea noastr, cci el ne insotise de la Ierusalim, uncle ne intilniserAm,
pe vremea cind fusese trimis de domn pentru a socoti datoriile Sf. Mormint
i. pe cele ale mnstirii Sf. Mihail. Pin la urm, el s-a intors la noi la Alep
cu suma pomenia mai sus.
Mria sa invtatul mitropolit", impreun cu ceilalti boieri i cu otirea
au venit in intimpinarea domnului patriarh. Domnul nu era in orau1 su
de scaun. El se dusese la Suceava 80 spre a face pace intre <Timu> Ilmelnitki,
cu cazacii si, i. poloni81.
Cind a sosit de la Galati tirea venirii noastre, <domnul> a trimis -po-
tunc s fim primiti cu mare alai i toti egumenii82 au ieit in intimpinarea
noastr cu trsuri. De foarte departe, spre bucuria privitorilor, se pot vedea
turlele bisericilor i crucile strdlucitoare ale mnstirilor. Chid am ajuns la
vestita mnstire Galata 83, care este foarte departe de ora, s-au tras toate
elopotele mici i mari, // pIn* ce ne-am deprtat de ele. La f el s-a fcut P. 157

76 Nu este vorba de m-rea Birnova, et= credea E. Cioran (p. 8, nota 1), cad aceasta
are hramul Taierea Capului Sf. loan.
75 Barnovske, Biserica Barnovschi din Ia0, ctitoria lui Miron Barnovschi din 1626-1628,
cu hramul Adormirea Maicii Doinnului (N. Stoic esc u, op. cit., pp. 436-437).
76 Kodjiya mulukiya, adica o code", cuvint de origine germana, intrat 0 in limb;
romana, din acea vreme, prin filiera maghiara.
77 Ivani suldjarai. Personaj greu de identificat.
78 Kasapbasi, cuvint turc ce desemna pe eful macelarilor". Sulgerul se ocupa de apro-
vizionarea cu carne a curtii domne0i.
79 Mitropolitul Varlaam (1632-1655).
88 Sutdjawa.
87 La 7 ianuarie 1653 Vasile Lupu s-a intilnit cu ginerele sau Tirnu., la Hotin, spre a
pune la cale incheierea pacii intre cazaci 0 poloni (H ur mu z ak i, V/1, p. 14 0 IX, p. 18).
Pacea nu s-a putut incheia din cauza cererilor polonilor privitoare la ruperea aliantei dintre
cazad i 0 tatari 0 la darea unui ostatic in persoana fiului mai mic al lui Bogdan Hmelnitki
88 Ru'usa al-deyarihi.
88 Ridicatg. de Petro. Schiopul iu 1582-1583 (N. Stoicesc u, op. cit., pp. 447-450
o N. Grigoras, Un important monument de aria al Iasului : Galata, in Cercetari istorice",
II, 1971, pp. 349-364).

31

www.dacoromanica.ro
<cind ne-am aflat> inaintea mAnAstirii Sf. Gheorghe", care se aflA in stA-
pinirea cAlugArilor de la muntele Sinai ; apoi trupele s-au iniruit la trecerea
noastrA <spre ora.

V. IAI

Am intrat in oraul Iai care este <oraul de scaun>' al Moldovei",


marti seara, 25 ianuarie. Toate mAnAstirile i toate bisericile au tras copo-
tele, f Acind un mare vuiet. Am fost condui in fata uii bisericii sfintei
mAnAstiri a Sf. Sava86 i. a Sf. Mihai.
Domnul patriarh a fost ajutat s coboare din trkurl. D-am imbrkat Cu mantia;
preotii au ieit cu evanghelia, iar diaconal mergea inaintea lor Cu adelnita i cu luminki
Domnul patriarh a sarutat evanghelia, diaconal 1-a amiiat, clutketii au cintat Axion
estin"", pinA ce a ajuns in mijlocul bisericii, sub policandru88, unde a fkut semnul crucii.
Apoi a skutat usile altarului, icoanele Domnului si Maicii Domnului i <toate> celelalte
sfinte icoane <care grit> pe wile altarului, apoi icoana Sf. Grigore Teologul, a ckei sk-
batoare era ; ea era asezat pe un tetrapod inalt acoperit cu un covor, chip& cum am spus
cii se obinuiete in toate bisericile din tkile <de rit> ortodox. Apoi s-a urcat in jiltul slu,
iar diaconal a rostit : Miluiete-ne pe noi, Dumnezeule, dupg. mare mila ta" ... i a
10- 158 pomenit ii numele domnului patriarh, al marelui domnitor, voievodul Vasile", al doamnei
Ecaterina i al fiului sau, voievodul tef an. Apoi s-a rostit polichroniu pentrn domn, apoi
Doamne <I1 prtzete intra multi ani>", i el a binecuvintat pe credincioi. Am ieit din
biserictl, el in mantle i cu cirjil. A coborit in china egumenulul cl toti boierif au venit
sA-1 salute. Apoi s-au tras clopotele in ajunul <zilel de> jol din causa skblitoarei strii-
mutArii moaqtelor Sf. loan Chrisostom. Nol am fost de fata la vecernie, frail privighere.
Dupti ce a sunat ora 10 noaptea, s-au tras din nou clopotele ; noi am intrat in bisericii
1 am isprilvit dimineata slujba utrenieiso.
SA se tie cA in toatA tara Moldovei, in Tara RomAneascA, apoi in
<tara> cazacilor 'Ana la Moscova, se stA in bisericA de la inceputul slujbei
" Probabil biserica Sf. Gheorghe-Lozonschi, care Ina nu era metoh la Sinai, mide au
fost inchinate Galata si Sf. Vineri. Biserica Sf. Gheorghe a mitropoliei a fost construita in seco-
lul al XVIII-lea (N. Sto icesc u, op. cit., pp. 456, 462-463).
88 In textul arab : madina las al-lati hiya al-Bogdan lipseste cuvintul kursi orasul de
scaun, resedintg" pe care insl V. Radu 1-a tradus Jassy, capitale de la Moldavie" (p. 157).
88 Manktirea Sf. Saya din ILO a fos recladit in 1625 de niarele postelnic Ianachi Ca-
ragea (N. Stoic es c u, op. cit., pp. 471-473).
9 Paul de Alep transcrie cu litere arabe cuvintele grecesti "Attov icrstv..
" Al- bolilaan de la termenul grec 11oXycXkoc.
89 Fasili foyfoda wa al-domna Katerina wa waladihi Stafani foyvoda.
99 Al-utrun de la termenul grec /Sp Opov = dimineatA.

32

www.dacoromanica.ro
pina la sfirit, seara i dimineata, in toate anotimpurile, cu capul gol, mai
ales inaintea patriarhului, a unui prelat, a egumenului manastirii, a preo-
tului, pentru c in toate aceste psi se poarta calpace91 de postav cu blana ;
tot astf el, domnii i. boierii lor. Sotiile boierilor din Moldova, de asemenea,
poarta calpace de catifea roie cu samur. Dar in Tara Romaneasca i la cazaci
ele nu poarta <calpace>, ci un val alb, iar <valurile> celor bogate gut aco-
perite cu m.'rg5."ritarell.
tnainte de a tamlia pe patriarh, preotul tamliaza jiltul arhieresc. In ajunul <unei P. 159
sarbatori> si a doua zi de sarbatoare, in timpul intregii slujbe, se sine aprinsa, o luminare,
<pus intr-un sfesnic frumos de lemn aurit, asezat in fata jilu1ui patriarhal, de la lace-
putul i ping la sfirsitul slujbei, de bidet& ce se coboara la utrenie. Dupa Toata suflarea
<sa laude pe domnul>", daca era o zi de sarbatoare sau o duminica, el <patriarhul> sarut
icoana sfintului <pomenit in acea> sarbatoare sau icoanele sfinte pe care arhidiaconul le
ducea inaintea lui. De asemenea, dupa. slujba, duceau <aceasta icoan ?mantea lui pin&
la iesirea din biserica., pina ce iesea tot poporul, precum i femeile, l, de fiece data and
iesea un credincios, el Anita <icoana>, apoi o dadea eclesiarhului.
Dupa ce batea ora trei, credinciosii se intorceau la liturghie si nu ieseau decit spre
ceasul al saselea, fie ca. era sarbatoarea vreunui dint, fie <pomenirea> mortii <acestui dint>
sau sarbatoarea Pastilor. Mai inainte de a se trage c/opotele pentru liturghie, se trage pentru
pomenirea de la proscomidie ; <aceasta> este chpa potrivita pentru cei care fac vreun dar
bisericii.

VI. DESCRIEREA BISERICII SF. SAVA p. 160

lath' descrierea sus-numitei biserid a Sf. Saya. Ea este toata din


piatra <atit> pe dinauntru <cit> i pe dinafara. Nu are decit o <singu-
ra> ua spre miazazi <deasupra> careia este zugravit chipul Sf. Saya, po-
trivit obiceiului tuturor bisericilor din aceast. lark' 92.
Este lung. i catolica"", zidurile i. temelia ei slut masive, cu doua
turle mari turceti", adica asemana.toare turllor de la noi, foarte mari.
Ele gut unice in toata aceasta tail, cad raposatul care le-a cladit, pe nume
11 Kaaba, pluralul arab al cuvintului turc kalpak", In limbs araba kalbak".
91 Este vorba de icoana hramului.
Katolikiia, denumire data bisericilor in care 1 are episcopal jiltul sau (I. Pasc air e,
L'glise byzantine, Paris, 1923, p. 83).
Despre stilul bisericii, care aminteste pe acela al unor biserici din Constantinopol,
vez! N. I or ga si G. B a 1 , L'Art roumain ancien, Paris, 1922, pp. 363-364; N. Grigo-
r a , Stilul bisericilor lui Petru yodel 5chiopul, In Insemniiri iesene" III, 1938, vol. V, nr. 2,
pp. 271 272.

33

www.dacoromanica.ro
Ianachi95, era de f el din Constantinopol 9.1 postelnic95 al domnilor Moldovei.
Fiecare turl are de jur imprejur treisprezece ferestre cu arcuri rotunde.
P. 161 Ele Sint foarte mari. Acoperi9u1 de tabla care le invele9te // straluce9te de
departe la soare. Deasupra turlelor gut doua cruci mari i inalte, aurite.
Acoperi9u1 bisericii este, de asemenea, invelit in intregime cu tabla. Una
din aceste turle se af15, deasupra chorosului97 9i a doua deasupra nartexului,
numai cu doi pila9tri ; in partea dinduntru se afla iconostasul pe care sint
icoanele domnului <Isus> i ale Maicii Domnului. Acest plan este reprodus
In toate bisericile din tail.
Dupa <primul> pilastru din dreapta se afla jiltul domnului, inalt,
cu un baldachin i cu stilpi mici de lemn ; este indreptat spre rasarit. in
fata celui de al doilea pilastru este un jilt, mai scund, fie pentru fiul sau,
fie pentru doamna. La dreapta este jiltul episcopal, lipit de perete, printre
strane, caci de jur imprejurul zidului snit strane. La dreapta jiltului episco-
pal stau in picioare cei doi egumeni i preotii, apoi dual pin linga u9i1e
altarului ; la f el 9i de partea cealalta.
Policandru199, numit de ei tot choros", este foarte mare. Este atirnat
de turla de deasupra chorosului. Este alcatuit din doudzeci i patru de bucati
aurite ; in interiorul lui se afla un altul, mai mic, in forma de sfera. in toate
bisericile din aceasta lark timpla este impartita in trei parti : partea de
deasupra u9ilor altarului cuprinde toate sarbatorile Domnului nostru, cea
de deasupra acesteia cuprinde chipul Domnului imbrcat cu sakkos99 i cu
P. 162 coroana pe cap, a9ezat pe un tron, // avind la dreapta i la stinga sa pe apos-
toli in picioare ; dar intotdeauna chipul Sf. Pavel <e> la stinga sa i acela
al Sf. Petru la dreapta sa, <iar> Maica Domnului 9.1 Sf. loan snit imprejurul
lui <Isus Christos>. Deasupra acestei pri, la mijloc, se afla chipul
Sf. Treimi cu profetii de fiecare parte 9i cu crucifixul deasupra tuturor.
Altarul este foarte spatios. Are trei ferestre cu arce rotunde 9i cu gratii
groase de fier. In partea dinspre miazanoapte a altarului urci pe <ni9te>
trepte in zid, care amvon, care este foarte inalt i construit in intregime
din piatra sculptata. Cupola i are, de asemenea, crucea ei. Dedesuptul
ei se afla stilpi de piatr, cilindrici. Sint multe tainite pentru vasele biseri-
ce9ti 9i pentru celelalte obiecte de cult, pentru vremuri de restri9te.
" Ianachi Caragea, mare postelnic (1613-1615), nepotul lui Scarlatos din Constantinopol,
cuscrul lui Radu Mihnea vod5. (N. Iorg a, Inscripfii, II, pp. 137-139; C. I. Car age a,
Ceva despre postelnicul I ane Caragea, in Revista istoricA", VI, 1920, pp. 61-62; I. Pilit t
Postelnicul Ianache, in Revista Arhivelor", II, 1927-1929, nr. 4-5, pp. 234-253 si N. Sto
cescu, Dicfionar, p. 368).
" Bostanikos. este termenul utilizat de Paul de Alep pentru postelnic.
97 Choros de la grecescul xop4. Autorul foloseste aici acest termen pentru a denumi
centrul bisericii de la intretAierea navei cu naosul, deasupra ettruia se ridicl turla principall.
Al-bolialaon de la termenul grec 110X uDato
99 Sako de la termenul grec acixxo (vesmint arhieresc).

34

www.dacoromanica.ro
In peretele dinspre miazzi al bisericii slut trei ferestre mari cu gratii
de fier i cu arce rotunde. Ling, u, unde este mormintul rposatului
Ianachi, cel care a cldit-o cu iscusint., este o fereastr astupat cu icoane
9i o luminare sfintit care arde mereu.
In peretele de miaznoapte slut cind ferestre, de asemenea, cu arce
rotunde.
Pardoseala este alcauit din c.'ilmid5., csci de la Brusa pin6 la Mosco-
va, cele mai multe biserici din tara aceasta slut pardosite cu crmizi.
Icoanele se dn.' pe uile altarului ; in toate aceste tari amintite mai
sus este obiceiul de a-lingtia pe Domnul nostru <Isus> la mijloc //, iar P. 163
pe un mare tablou, toate patimile sau apostolii in jurul lui ; iar in jurul
icoanei Maicii Domnului <slut inftiate> cele 24 strofe ale acatistului,
sau profetii, intotdeauna icoana Sf. Nicolae i a minunilor sale, aceea a Sf.
Saya i a Sf. Mihail, patronii biseridil, la stinga sa icoana Maicii Domnului
i, de asemenea, icoana celor Trei Ierarhi.
Locul unde stau femeile care se afl in partea cea mai inalt din
fundul bisericii i este desprtit cu un grilaj de lemn, are, de asemenea,
un iconostas. Ieirea <femeilor> se face pe o u" din zidul bisericii.
Clopotnita este lipit de poarta bisericii. Are dou ui : prima duce in
afara bisericii, iar cealalt la mnistire. <Clopotnita> este un turn pAtrat,
foarte mare, foarte masiv, <construit> in intregime din piatr: 1" <i>
In mijloc slut <nite> inc6peri <mici> sau cmrute, tainite pentru provizii
In timp de primej die ; sint multe trepte, iar sus de tot, arcade mari care le
incununeaa.. Clopotele, in nums de cind, slut atirnate de tavan. Cel mai
mare a fost turnat la Dantig 101; toate au limbile de fier. Toate chiliile
mn.stirii i toate cele ce o inconjur skit f Acute din lemn ca in toate mA-
nstirile din aceast. tar6102.
Noi am cintat vecemia in biserica mAnAstirii in ajunul dntninicii fariseului i vamesu-
lui ce a cazut odat ca sArbb.toarea ceior Trei Ierarhi, destinaa pentru sklAtorirea zilei
onomastice a domnului care a c.15.dit mAniistirea cu hramul lor100; de hramul lor se
un praznic domnesc bogatilor i s5racilor adunati cu totii laolalta. Am luat, de asemeuea,
parte la utrenie. // 13. 164
Sgautarea evangheliei se intirzie pin& la chatarea a saptea i, de asemenea, citirea
sinaxarului. Apoi am iesit de la utrenie, potrivit datinei, chip& ce am skutat toate icoanele.
Ne-am intors la liturghie. Pentru citirea evangheliei, pe care o face diaconul cu o intonatie

loo Acest turn-clopotnitii a fost adgugat chip& terminarea biseridll. Vezi D. Nast as e,
Tainife metereze la vechile biserici din Iasi, In Studii l cercettai de istoria artes", 1957,
nr. 3-4, p. 88.
101 Al-Dansika.
1" Afirmatie exageratl ; mgn5stiri1e mari erau c15.dite din zid, cum apune si Paul de Alep
mai jos.
ios Este vorba de mln5stirea Trei Ierarhi, claditii de Vasile Impu. Vezi mai jos p. 47-50.

35

www.dacoromanica.ro
placutit,se apza sub policandru un tetrapod, peste care se pune un acoperamit t cusut
en aur. Diaconul 1i pune orarul deasupra acoperamintului, sub evanghelie, 0 face de trei
or semnul crucii. Tot el tamiiaza u0le imparateti in timpul heruvicului. In tara Moldovei
0 in Tara Romitneasca este obiceiul ca saracii sa vina iara0 la biserica in seara de duminica
0 de sarbatori, chid aud clopotul cel mare.
Sa se qtie ca atunci chid se cinta Pericirile" se trage clopotul cel mare ea 0 la
cintarea a noua ; apoi la Cuvine-se cu adevarat" intotdeauna la liturghie, apoi la utrenie
0 la liturghie. Doamna, sotia domnului, trimite in aceasta zi tavi de coliva domneascau4
la fiecare manastire, daruri, luminari i vin pentru sarbatoare in cinstea Domnului.
Duptt ce domnul patriarh a Impartit anafura, preotul i diaconul au coborit, au tamilat
darurile aezate in farfurii i in caulk de vin, colivele cu miere105, apoi tavile domnului,
in sfitvit pe domnul patriarh 0 pe cei care eran de fata. Domnul patriarh a rostit ruga-
ciunea colivei, dupit dating., 0 a pomenit numele domnulu, al doamnei 0 al fiului lor,
P. 165 care oferisera aceste daruri. //
Cit despre sarbatoarea celor Trei Stele"106, o serbeaza la manastirea Si. Saya in
cinstea unui om care este numit Vasile 0 care purta inainte numele de Mustaf a, turc dupa
tat& i bunic107. El era de fel din Giimiihanelo. Am observat la el o adevarata evlavie
i un zel fierbinte pentru credinta, o dupianie fatia. impotriva celor de o alta religie.
El a dat precadere numelui patronului su Vasile109, sfintul sarbatoarei, asupra acelora
ale lui Grigorie i Chrisostom, pentru ca acesta se numete cel Mare" 0 pentru ea slat
mil de oameni cu acest nume in tara Moldovei 0 in Tara Romfineasca.
Dupb.' amiaza, am vAzut cA sosea mria sa domnul i s-au tras in cinstea
lui toate clopotele orasului, iar seara el a instiintat pe domnul patriarh
11 va primi a doua zi.

VII. INTREVEDEREA PATRIARHULUI


CU DOMNUI, MOLDOVEI
In aceastg luni dimineata, care c5.dea la sfirsitul lui ianuarieu,
boierul loan sulgerulm, vechilul domnului, care venise inaintea noas-
tr cu o escort de cincizeci de drnani sau ieniceriu2 in haine
1" Salika mulukia.
1" Al-salika bi'l-'asl. Zahrtrul nu era Inca cunoscut la noi.
1" Adic sarbatoarea celor Trei Ierarhi, Grigore, Vasile i loan.
1" Nota lu V. Radu (p. 165, nota 1) pare sa stabileasca o legatura pe care de-
altminteri n-o accepta intre acest Mustaf a, turc dupa tata i bunic, i Vasile Lupu, despre
care se tie ca era fiul lui aga Nicolae Coci.
1" Localitate in Asia Mica, la sud de Trapezunt (Trabzon).
1" Fasilios.
110 30 anuarie. Tn textul arab : Kanun essani.
1.11 Ioani boiara al-suldjari.
111 Daraban ay yengaariya, osta.0 pedqtri. Paul de Alep compara darabanil cu ienicerii
tnrci.

36

www.dacoromanica.ro
sosise intr-o I/ trsur domneasc tras de sase cai suri. L-a poftit pe p. 166
domnul patriarh s se suie, dup ce 1-am invesmintat cu mantia,
potrivit datinii ; iar eu eram asezat tot la 110., tinind cirja in sus. Drbanii,
doi cite doi, au mers inaintea noastf, pin ce am intrat in palat113 care
In limba lor se numeste curte"u4. Trupele erau insiruite lng scara diva-
nului. Domnul patriarh a fost ajutat s coboare <din trasura> ; apoi s-a
urcat sus, in timp ce i se tineau poalele hainei ; i eu mergeam inaintea sa,
dup datin. Tati marii dregtori i-au iesit inainte pentru a-1 primi in sa1au6
dintii, apoi in a doua. Domnul a iesit dintr-o sal <l.'untric5.>, rezervat
lui i i-a srutat <mina> dreapt. La rindul s'au, domnul patriarh 1-a s'rutat pe
frunte, dup datin, i-a dat binecuvintarea i <apoi> ei s-au aezat. Bucuria
pe care o simtea <domnul>, vzindu-1, i dragostea <pe care o nutrea pentru
el > i-a stors lacrimile in dou rinduri.
Noi toti i-am fcut m'tinii116, pini la pmint, i-am srutat <mina>
dreapt, apoi pe cealalt. ; i tot asa <am fdcut> cind am iesit. <Domnul>
a stat de vorb aproape un ceas cu el si i-a aftat mult dragoste. Apoi
<patriarhul> 1-a binecuvintat, luat ramas bun si a iesit. A fost urcat
din nou intr-o trsur pentru a fi dus inapoi la mnstire. //
Marti dimineata, 1 februariel", ne-am dus s-i inftism <domnului> p. 167
darurile domnului patriarh. Toate erau puse pe t'avi acoperite cu servete
cusute, dup obiceiul acestei t'AH, chiar piinea druitd. Cind am intrat in
marele divan, a venit amintitul sulger, vechilul domnului, insotit de un
secretar. El a scris numele tuturor acestor daruri, unele dupi altele.

VIII. DARURILE FACUTE DOMNULUI MOLDOVEL


SOTIEI SALE SI FITTLUI SA.0

Iats lista darurilor fcute mriei sale domnului : o pereche de perne


cusute in plratele trandafirii, dou cutii de zahsr candel, o cutie de s."pun
cu mosc, dou cutii de spun pentru splat fata, dou spunuri rotunde de
Alep, un borcan de dulceat de gingimbru, un borcan de dulcear de myro-

114 Al-saray. Este termenul folosit in mod obisnuit pentra cartea domneasci.
114 Al-hurto. Este vorba de curtes domneasca din Iasi, refAcutA la 1634-1636 de Vasile
Lupa (N. St oicesc u, op. cit., pp. 407 413).
111 Al-divan. In vremea aceasta o inclpere din palatal domnesc, ande se intrunea sfatul
sau divanul domnesc, se numea divan.
lis Mataniya.
111 Ifabat.

37

www.dacoromanica.ro
bolan"??8, o cutie de fructe zaharisite frinceti, parfumuri, migdale, quassia?",
stafide, icre tescuite, curmale, caise, fisticuri s."rate i nesrate i altele.
El <patriarhul> a intrat infatiOndu-le marelui logoft?") sau secreta-
ruluim, apoi am intrat noi> la el. Domnul s-a ridicat din jiltul s.0 din
respect pentru domnul patriarh, noi ne-am inchinat adi"ne122 fata
13. 168 atit la intrare cit 0 la ie0re. El <patriarhul> i-a inatiat // darurile pe t.-
vile lor, in timp ce secretarul spunea : Patriarhul Antiohiei inrtieaz
mriei voastrem cutare sau cutare lucru ; i aa pin la sfir0t, iar el i-a
multumit mult. Apoi am plecat i am dus pentru fiul <domnului> *tefan
voievodi", care locuia singur, daruri asemntoare : o pereche de perne
cusute cu ptrltele trandafirii i altele la f el.
Apoi, in al treilea rind, am infAtiat daruri doamnei, sotia lui. I-am
facut, de asemenea, mici pleckiuni la inceput 0 la sfir0t i i-am srutat
<mina> dreapt, in timp ce <doamna> edea pe un jilt, purtind pe cap un
calpac de catifea ro0e <impodobit> cu samur ; chehaiaua ei a intrat intii
<la ea> 0 i-a luat incuviinparea, apoi am intrat <0> noi. Ea, de asemenea,
ne-a multumit i s-a ridicat de pe jiltul ei in clipa intrrii noastre. Iat
darurile aduse doamnei : un vl cusut cu aur, tmiie de styrax 125, alifie de
iasomie i altele asemntoare.
Am trimis tuturor boierilor daruri asemn."toare, dar totul a fost de-
geaba. Vai I cit de ru imi pare de osteneala noastr5.1 Darurile noastre
erau alcatuite din pinz." cu ptrAtele trandafirii, din stof. pentru briuri
turbane, covoare deosebit de alese, ervete persane, indiene, de Gaza,
impreun cu marame cusute cu aur, zahar, sdpun de ladanurni26, migdale,
fisticuri de mai multe feluri i altele asemntoare. La sfir0t, totul s-a
irosit, cind Vasile <Lupu> a fost invins 0 au fost pu0 pe goan.. in ziva de
13. 169 joi //, 3 februarie, gazal efendil" sau popa Theodosi128, egumen al 1:aka's-
tirii Golia, a venit s.*-1 pofteasc pe domnul patriarh.
118 De la gr. uopo6daccvoL (lat. Phyllantus emblica), fruct originar din India (fam.
combretacee).
118 Kabuli din Kabul" capitala Afganistanului. Este o planta folosit in medicina
(quassia amara).
Megas Logati. Mare logofat era Gheorghe Stefan (1648-1653), ajuns apoi domn al
Moldovei (1653-1658) (N. Stoicesc u, Diclionar, p. 449).
111 Al-defterdar.
UI 'Amalna laha metaniiat, adica i-am facut matanii".
iii In textul arab se foloseste titlul malik" care inseamna rege, monarh".
124 Stafani voivoda.
115 Styrax, planta din a carei scoarta se extrage smirna.
lis Un fel de rasinii din Creta.
In textul arab ; mentinut i in traducerea lui V. Radu Gitzel Efendi, lectura gresita.
pentru gazal efendi", care inseamn cintaret la biserica (vezi ed. B. Cior a n, p. 16, nota 1).
138 Baba Todos i. Nu este amintit in documentele vremii.

38

www.dacoromanica.ro
IX. TAINURI HOTARITE DOMNULUI
PATRIART1 IN MOLD OVA

Mandstirea Golia

Iath in aminunt tainul pe care ni l-a hotrit mria sa domnul <si>


care se numeste in limba lor mertic12 patru plini albe pentru domnul
patriarh i dou <piini> pentru bietii lui, sase ocale13 de vin ales si alte
patru ocale <de vin obisnuit> pentru bietii lui, o oca de unt topit, o oca
de piine, sase ocale de carne pentru bietii lui, o okiye"131 de lumin.ri de
cear galbena, una de seu, dou drute de lemne pe s.pamink apoi bani133
pentru cheltuielile zilnice ; dac am fi avut cai, ne-ar fi dat orz i fin //.
Mnstirea Maicii Domnului133 apartine doamnei134, sotia domnului, P. 170
care a cadit-o de curind dup modelul mingstirii domnului135. Ne-am dus
acolo cu trsura i ne-am inchinat. De departe este foarte frumoas. Turlele,
care sint foarte inalte, sint acoperite cu tabl alb care str."luceste ca argin-
tul, mai ales la soare. Crucile de deasupra sint uriase i foarte frumoase ;
ele strlucesc puternic datorit aurului cu care sint acoperite. Sint mai
inalte decit dou.' staturi de om.
Iat descrierea bisericii: <este> foarte inalt pe dinafar i pe dinuntru,
este toat, din blocuri din piatr.' ftuit. i turla ei, de asemenea, cci am
vlzut in tara Moldovei i in Tara Romneasc, pin la Moscova, multe
mn6stiri i biserici mari, toate din piatr brut., mici i spoite cu var pe
dinafar si de din.untru. Cu vremea ploaia i zpada le-a stricat. Cit priveste
stilul, este <acela> al unei cldiri din blocuri de piatilatuit. Nimeni in lume
n-a izbutit atit de bine in arta de a cldi biserici i mnstiri din blocuri de
piatr ftuit i sculptat ca voievodul Vasile, cAci pentru constructiile
inmstirilor sale si pentru aceast m5.nstire a adus mesteri inv6tati din

Mertik. Termenul se intilneste in numeroase documente romfinesti din aceastA vrerne.


130 Ocaua de capacitate avea in Moldova 1,520 1, iar ocaua de greutate mttsura 1,291 kg.
(N. Stoicesc u, Cum mcisurau streimofii, pp. 185 si 279).
131 In textul arab se folosesc cuvintele oka i ohiye; in Moldova se utiliza ocaua ca
mAsur de greutate si capacitate.
Darahin, pluralul lui dirhem (dram5.").
MAnAstirea Golia, construit in 1564 de marele logortit loan Golii (Gota), a fost
refacutA de Vasile Lupu si de Steftunta I4upu intre anii 1652-1660. Vezi Radu Pop a,
Mdnastirea Golia, Editura Meridiane, Bucuresti, 1966, p. 11 si N. Stoicesc u, Bibliografia
Moldova, pp. 450-453. Hramul mAntistirii este lama inaltarea Domnului.
134 Ecaterina Cercheza sau Circaziana. Vezi Olt e a I. Nisto r, O circaziaml pe tronul
Moldovei, Cernetuti, 1928.
135 Mttnastirea Trei Ierarhi.

39

www.dacoromanica.ro
Poloniam. Toata cornisa acestei biserici este sculptata cu arta, iar sub
P. 171 streasina grit sculptate de jur imprejur stele mari // de piatra137. <Biserica>
se aseamana, prin constructia ei, cu bisericile din Hanak328 <care au sculpturi>
pe dinafara. Si ea <=incinta> are dou porti, una la miazazi si alta la miaza-
noapte. Se intra in ea <biserica> prin usa de apus. <Biserica> este lunga,
catolica", alcatuit dintr-o singura nav, impartita in doua printr-un perete
si alta usa. Locul unde stau femeile se afl deasupra usiii39 pridvoruluil"
amintit. Are o scara foarte frumoas. <ce vine> din gall si <este> luminata
de mai multe ferestre cu arce rotunde. Deasupra naosului este o cupola
foarte Malta si mare, deasupra careia mai este o alta de o inaltime ne-
obisnuitaim. Deasupra pronaosului se afla <inca> o <turl> asemanatoare ;
acestea gilt octogonale. Altarul este foarte inalt, cu trei ferestre lungi,
strimte, deasupra carora sint arcade rotunde. Deasupra <altarului> este o
turla foarte frumoasa, iar intre ttu-la chorosului si turla nartexului se afla
o cupola142 minunata, in forma de nava rasturnata. Tot acoperisul este de
tabl. stralucitoare. Te urci pe trepte in spiral pentru a ajunge la cea de a
patra turla de deasupra locului unde stau femeile ; acolo este camera oro-
logiilor. Are cruci mari si marete (!), ce nu au asemanare cu crucile din cele-.
lalte tari si pe care aura/ le face s scinteieze mai mult decit soarele; sint
cinci la numar.
Deasupra turlei nartexului se afla prima <cruce> si deasupra turlei
chorosului este a doua <cruce>. intre ele si bolta <bisericii> sint asezate
cloud cruci, iar deasupra turlei altarului se gaseste a cincea. Chorosul are
doua abside, una la sud si alta la nord.
Jilturile sint <lucrate> cu o arta minunata, f acute din chiparos, lucrate
la strung si sculptate ca o danteal". <Doamna> le-a adus de la Constanti-
P. 172 nopol //, ca si jiltul episcopului care se gaseste la capatul absidei de miazzi
a chorosului. Jiltul domnului nu este gata ; nici lespezile de marmura albO
nu sint gata ; <acestea> au fost aduse de la Marmara.144, care este linga
Constantinopol.
186 T. Gostynski (Cine a fost autorul bisericii Golia, in Revista istoric1", XXX, 1944,

pp. 55-60) crede cA ar putea fi vorba de arhitectii italieni Giovanni Maliverna si Benedetto
Molla, care au f Acut biserica catolici din Olyka Polonia.
147 E vorba probabil de capitele. Despre arhitectura bisericii Golia vezi G r. Ionesc u,
Istoria arbitecturii in Romdnia, II, pp. 39-44.
144 Ora' din Siria centrall.
no Fawk kabu.
144 Dahliz. Propozitie neclarli.
141 Paul de Alep se referl la tamburul ai ciandrul turlei.
141 Djamalun, adicii bolta clAdirii, cupola.
144 Vezi O. Tafr all, Jelurile fi amvonul bisericii Gaits din I afi, in Arta *i. arheologia",
1927, fasc. I, pp. 12-16 + 2 pl.
144 Marmar.

40

www.dacoromanica.ro
Marea nav este in intregime din marmura alb ; ceea ce uimete pe
privitor este c' fiecare lespede este de dou sau de trei ori mai mare ca
acelea <puse> la mormintele europenilor din Alep ; lespezile slut mai sub-
Cit despre colonete i despre ancadramentul u0lor, se hiera <inch.>
la cioplirea 0 la lefuirea lor ; cit de r5.0 imi pare c nu le-am v.zut gata!
Si ce de grij 0 ce de greutAti au avut de biruit ca s le aduc de la Galati,
In care trase de boj, pe drumuri inguste i grele !
Iconostasul i simbolu1145 sint lucruri minunate i rar <intilnite> ; n-am
vlzut niciodat asemenea lucru. Este realizarea incomparabil a unui pic-
tor indeminaticl" ; n-am intilnit inc6 un talent ca al sAu, c5ci
sale sint mai frumoase 0 mai artistice decit cele cretane147.
Sint patru rinduri <de picturi> in arcaturi ; cel care se af1 deasupra
uii altarului inati5eaz toate srbtorile Mintuitorului ; al doilea, minunile
Mintuitorului ; al treilea, apostolii cu Mintuitorul la mijloc ; al patrulea,
cel mai inalt, profetii i inf Atiarea Sf. Treimi, <iar> la mijloc i deasupra
tuturor <se afl.> crucifixul. Cit despre icoana Mintuitorului, <11 infatieaa>
aezat pe un jilt, invemintat cu un sacos verde, minunat. tn jurul sau,
pe // pervaz, sint <reprezentate> skbAtorile Mintuitorului.
Icoana Maicii Domnului este foarte veche ; este o pea de art5. ; in P. 173
jurul ei sint <reprezentate> cele dou5zeci i patru de icoanem ale acatis-
tului ; miinile i bratele <Maicii Domnului> sint de aur carat. Doamna149
a cheltuit mult in cinstea <icoan>ei, cAci fiul ei, voievodul Stefan, c5.zind
bolnav de o boala grea, a fost adus inaintea acestei icoane i pe data s-a vindecat.
In cinstea acestei icoane arde neincetat o candel de argint aurit.
In fata u0lor altarului sint patru sfenice de aram5 galben., mai str5.-
lucitoare 0 mai incinttoare decit aurul, lucrate la Dantig ; se spune
pretul lor <in argint> era cit greutatea lor ; i sint acoperite cu postav rou.
Printre ele se af1 alte dou sfenice mari de argint.
Altarul are de jos pin sus zugraveli minunate cu foite de aur. De la
pridvorul bisericii pin5. in5.untru 0 in locul <unde stau> femeile totul este
zugavit la fel, cu foi de aur: corurile ingerilor, toti sfintii i minunile lor.

145 Al-thimbolon.
145 Despre zugravii care au lucrat la Golia vezi St. Mete s, Zugravii bisericitor romane,
in Anuarul Comisiunii monumentelor istorice", 1926-1927, p. 60; C. A. St oid e,
despre alive; zugravi moldoveni din sec. XVII-XVIII, in Mitropolia Moldovei", XXXIV,
1959, nr. 7-8, pp. 423-424.
147 Despre scoala cretan5. vezi G. Mille t, Recherches sur l'iconographie de l'vangile
au XIV-eXVI-e sicle, Paris, p. 661 si un.
145 Icos. Icoasele acatistului se impart in doug grupe cel istoric, cuprinzind evenimente
din viata lui Isus, l ce! mistic. Vezi O. Taf r al I, Iconografia imnu/ui acatist, in Bule-
tinul Comisiei monumentelor istorice", VII, 1914, pp. 40, 127, 135, 170.
145 Ecaterina Cercheza.

41

www.dacoromanica.ro
Se spune c pictorul a incasat trei mii cinci sute de piatri. Sus, pe cupola
chorosului, este chipul mare, aurit, al Mintuitorului, iar sus, pe cupola
nartexului, acela al Maicii Domnului. i varul este inlocuit prin lapis-
lazuli, deoarece acesta se gAsete in cantitti mari. //
p. 174 in spatele jilului domnului, intr-un colt, este chipul lui Vasile voievod15,.
In picioare. El poart o hain cu blan de samur i tine in ,mina sa <chivotul>
acestei biserici ; o infatieaz5. Mintuitorului, care Il binecuvinteaz, avind
In jurul lui ingeri. In spatele s.'u <al domnului> este sotia sa, care e Cercheza
doamnaln, <imbracat cu o hain de> brocart de aun 0 de samur, cu giuva-
ierurile ei de aur, i <purtind un> calpac de samur. In spatele ei sint
fiicele sale, una care este in Polonia152, <iar> cealalt6153 care a fost mAri-
tat de putin vreme cu fiul lui Hmelnitki cazacul. Mai jos de ele se
afl voievodul tefan i cei trei frati ai luil", care au murit in Rusia155,
toti bogat imbrcati ; s-ar crede c chipurile lor slut aievea.
Dup aceea am ieit din biserid. pentru <a ne duce la> mash'. Apoi
ne-am sculat i ne-am urcat in clopotnita mAreat i veche, cum nu se
mai afl alta nici in Moldova, nici aiurea, mai inalt5., mai largi i mai
mare ; este foarte Inalt i trainic. Apoi ne-am intors la mAn5stire
am luat parte la vecernie. In duminica fiului risipitor am ascultat slujba_
In minstirea noastr5,156. //

/NTILNIREA PATRIARHULUI ANTIOHIE


CU VASILE, DOM.NUI, MOLDOVEI
p. 175 Marti dimineata, 8 februarie, srb5.-toarea Sf. Teodor Stratilat, maria
sa dotnnul a trimis vorba domnului nostru patriarh s se preg.teasc spre
a veni vad. Care prinz, sulgeruP57 a venit la el cu o trsur5.1.58 ark
roate, numit in limba lar sanie", deoarece cAzuse multa z5pad i inghe-
tase. in timp ce trsurile cu rati nu puteau s mearg, aceasta ne ducea
repede i fr zguduiri. Drnanii mergeau inaintea noastr5.. Am ajuns
15 Fa.silifoyfoda.
151 Ecaterina Cercheza sau circaziana.
155 Maria, fiica lui Vasile Lupu din crtsri.toria cu Tudosca Budoc, storit. in 1645 cu.
lanusz Radziwill, ducele Lituaniei. Vezi Calltori V, pp. 135-138 si 643-648.
153 Ruxandra, cAsAtorit in 1652 cu Timus, fiul lui Bogdan Hmelnitki, hatmanul cazacilor.
Vezi descrierea solemnitatilor nuntii in Clilitiori V, pp. 475-478.
155 loan, fiul Tudosal Bucioc, mort de tinr, in 1639, loan i Alexandru, fill
Ecaterinei Cercheza.
155 Nu stim de unde a luat Paul de Alep aceasta informatie.
15 Sf. Saya.
155 loan sulgerul.
155 Araba.

42

www.dacoromanica.ro
la curte si am intrat la domn care era singur in odile sale. <Patriarhul>
i-a dat scrisorile <sale> de recomandare de la patriarhul Paisios159 al Constan-
tinopolului 0 de la Ioanichie cel de sus160, si de la patriarhul Ierusalimu-
De cite ori ispravea marele logof 'am citir ea unei scrisori, <dom-
nul> se ridica de pe jiltul s.0 i i scotea calpacul.
domnul nostru patriarh i-a dat un dar de pret, &Ilea falca de jos a Sf. Vasile
cel Mare, care era galbena, tare si stralucea ca aurul i avea o mireasma mai imbritatoare
decit rhiblimbarul; dintii i maselele famasesera prinse fara sa se clatine. Noi am clipatat
cu greu aceste moaste la Constantinopol de la rudele lui Chir Grigorie, fost mitropolit al
Cezareei. // Am cumparat-o cu drahme i cu aur, precum am cumparat i altele in diferite p. 176
impreuna cu obiecte vrednice de cinstire, relieve ale Mintuitorului nostru Isus Hristos,
moaste de ale sfintilor si de ale vestitilor apostoli, cad se poate gasi once in regina oraselor.
Iata. lista relicvelor pe care le-am cumparat cu aur, la Constantinopol : putin unt-
delemn, izvorit din trnpul Sf. Dimitrie, putin singe al Sf. Gheorghe, o farima din fruntea
Sf. apostol Filip, vertebrele martirei Anastasia, care a scapat pe oameni de vrajitorie, o
mama a martirului Hermolaos, degetul Sf. Auxentiu, unul din cei cinci insotitori, falca
Sf. Vasile cel Mare, o parte de untdelemn din trupul Sf. Antonia cel Mare si din singele
ltzi Anastasia persanul, <o bucatii> din fruntea Sf. Chiprian si a martirei Paraschiva, o coast
de la cei patruzeci de mucenici, relieve ale Sf. Severianus din Seidjar, din tara noastra,
un deget al arhidiaconului Stefan, un deget al Sf. Teodor Stratilat, singe al Sf. Blasiu,
episcop de Sebasteal" si al <Sf.> Eustatiu martirul, un deget al martirului Mamas, citeva
bucati de piatr de la Golgota cea sfinta, inrosite ea singele lui Isus Hristos, citeva tan-
dar din lemnul adevaratei cruel, de culoare neagra ea abanosul. Le-am incercat bagindu-le
in foc cj s-au faeut asa ca el ; le-am scos, s-au racit si au revenit la starea lor <dintii>.
Le-am incercat // in spa.; au coborit la fund. Eran inchise intr-o cutie rotunda, o lucratura p. 177
indiana, sculptata cu maiestrie lucrare migaloasa si sub ea era bumbac si peste ea
era o stof A de brocart cu fir de aur ; cutia <era> asezat intr-o punga rosie trandafirie.
Chid a vazut-o, <domnul> Moldovei a ramas foarte mirat l apoi s-a bucurat nespus de
mult dmud i-a spus domnul nostril. patriarh : Aceasta este <data> in numele tliu si ea
sa te alba in paza". I-am mal dat si o sticluta cu mir.
<Domnul> I-a indragit foarte pe domnul nostru patriarh i i-a vorbit
despre alti patriarhi greci dinaintea lui i i-a dezvAluit amrciunea pe
care a resimtit-o in sufletul sAu din cauza purtarii lor.
159 Paisie, fost mitropolit al Larissei, patriarh de Constantinopol (iulie 1652 aprilie
1653 si aprilie 1654 martie 1655).
iso Al-ma'zul. Ioanichie al II-lea, fost raitropolit al Heracleei, patriarh al Constantinopo-
lului (16 nov. 1646 29 oct. 1648, iunie 1651 iunie 1652, 11 aprilie 1653 martie
1654, martie 1655 26 iulie 1656).
161 Paisie, patriarh al Ierusalimului (23 martie 1645 2 deeembrie 1660). In 1650
Paisie a trecut Fin Moldova spre Rusia (vezi Ciadtori V, pp. 404-405).
1.1 Gheorghe Stef an.
lea Sivas, oras in Asia Mica.

43

www.dacoromanica.ro
Apoi au ieit impreuna pentru a se duce afara in sala unde era 'batins
o masa domnease cu talere de argint i. de aur, cu lingurite i. cu furcu-
lite. El <domnul> s-a aezat in locul de cinste pe un jilt de catifea roie
cu cuie de argint. La dreapta lui, a fost aezat un alt jilt pentru domnul
nostru patriarh. Acesta <din urma> a binecuvintat masa i pe domn,
apoi a luat o bucat de pline, a muiat-o in bucate i s-a sculat. Toti
boierii care erau de fafa s-au sculat : el le-a facut urarea dai'man"164,
potrivit obiceiului, i. s-au wzat165. Toate talerele erau acoperite cu <alte>
talere asemanatoare, care nu se ridicau decit atunci cind se minca, deoa-
p. 178 rece ei au obiceiul, // dud aduc talerele la mask s le tina acoperite.
Cind adji"-u1166 sau megas kellarios", adica primal bucatarl" inso-
tit de ajutoarele sale, aducea un f el de bucate, il infatia domnului i ii
scotea capacul. Daca felul placea domnului, il aeza in fata lui in fAcere ;
apoi <domnul> lua o furculita i. amesteca continutul pe taler, minca
din el ; apoi <bucatarul> ii inf.lia un altul. Dad.' domnul nu-1 voia i
ridica ochii168, atunci bucatarul se ducea sa-1 punA sub masa. La stinga
sa sttea un baiat <sufragiu> in picioare, bine imbr.cat, care lua talerelem
Ole punea inaintea mariei sale ; un alt biat <sufragiu> lua talerele de argint,
apoi punea un altul in fata lui, 11 tergea 0-1 punea din nou inainte.
Silihdarul", adica marele spatarm, statea intotdeauna la dreapta
lui, in picioare, cu o coroana incrustata cu nestemate, incins cu o sabie
.1 cu sceptrul domnesc in mina. Paharniculin i. ajutorul sau stateau tot
in picioare l'ing domn. in fata acestuia <---paharnicului>, se afla un vas
de lemn cu trei picioare, 'Malt, in care era apa. Acolo se puneau stickle
de cletar cu diferite feluri de vin, tuica i. berem. Linga el era o masa
acoperita cu o fata de masa alb., pe care se aflau pahare de cletar, ceti
de argint i de portelan.
Se turna de baut domnului intr-un pahar, lar domnului nostru patriarh
in altul. De fiece data cind <acetia> beau un pahar, toti cei de fat& se
p. 179 ridicau. tag ceilalti beau II cu alte pahare i. din alt vin. and paharnicul
164 AdicA cerul sii v5. ingAduie O. oferiji intotdeauna un astf el de ospAt oaspetilor votri".
166 Asupra ospetelor de la curtea domnului ; vezi D. Cantemir, Descrierea Moldovei, p. 230
i urm.
ies Al-afdji, de la termenul turc asci, bucAtar.
167 Tabbak bap:. Megas kellarios inseamnA mai degrabl mare clucer.
no Yn semn de abnuitio". Cf. V. R a d u, op. cit., p. 178, nota 1.
no Talura.
176 Al-silihdar wa huwa megas sbatari. Mare spAtar era in aceastA 'creme Constantin Cio-
golea (5 febr. 1651 april. 1653) N. St oi cesc u, Diclionar, p. 375.
in Mare paharnic era Alexandra Coci (dec. 1651 april. 1653), nepotul lui Vasile 14upu
(ibidem, P. 379).
17$ 'Arak wa ma al-Fa'ir. Arak a dat in turcA raki (rachiu) ; Fa'ir insemna apA de orz",
adica bere.

44

www.dacoromanica.ro
ii intindea un pahar, Il gusta mai intii i apoi il dadea <domnului>.
dregtori in slujb." stteau in picioare ; i postelnicii173 <stlteau> ling6
el <= domn>, Cu toiegele de argint. De fiece dat dup ce golise mai
multe pahare de vin, el <domnul mai> bea un pocal de bere, cci aceasta
era rece ; iar d.up ce il deerta, se punea paharul in ap.' sau i se dddea
un altul. in locul unde se aaz domnul sau fiul s.0 sau doamna i toti
marii dregAtori ai Moldovei, ai Trii Romneti sau cei din tara
cazacilor, se afl intotdeauna o icoan deasupra capului, cu un tergar
cu o luminare care arde mereu in fga icoanei.
Eu tineara cirja i stteam in fata ion cu insotitorii mei 0 Cu preotii
diaconii curtii putini la numlr. Mria-sa domnul a facut semn postel-
niculuir74, care ne-a condus in sala unde prinzisem ; unul din copiii de
cas. <ai domnului> a tinut cirja, apoi m-am intors i i-am luat-o eu. Se
aduceau mereu <alte> talere pentru a inlocui pe cele care fuseser. puse
<pe mas> ; aceasta a tinut 'Ana seara. El <domnul> s-a sculat i s-a
rostit rug6ciunea pentru <sfir0tu1> mesei, iar domnul nostru patriarh a
binecuvintat pe domn 0 masa 0 luat rmas bun. Am plecat cu tr-
sura la manstirerm.
Cit despre modestia domnului, cunotintele sale, desvir0rea sa, age-
rimea mintii sale, invttura sa culeas din ckli vechi i noi i turceti,
iscusinta sa in discutie nu ar putea fi intrunite de nici o minte omeneasch1-76.
intr-adevAr, el ar putea fi asemuit cu priraii regi ai Greciei i chiar // p. 180
intrecea, caci cuvintul lui era cu greutate in lumea intreagA din cauza
mrinimiei i binefacerilor sale, nu numai fata de patriarhi,
preoti, clugzi, mireni, biserici, mnstiri, astfel c agalele, negustorii
ceilalti turci, dervi0i i negufdtorii nu rosteau juramintele lor decit pe
<numele> lui. Dar cele mai adeseori ei 11 urau. Nu-mi este cu putint
s string laolalt toate acestea, nici <s reproduc> tot ceea ce se spunea
In aceast. privint. El era cunoscut in toat lumea. imp6ratii177 i boierii
de la Moscova primeau cu respect scrisorile lui i tratau cu toata cinstea
pe acel care le aducea ; i aceasta pentru c ei aflaser cu cit rivn ridica
el biserici i mAnstiri i ajuta pe toti. Regelem i nobilii din Polonia // 13. 181
faceau la f el, Hmelnitki i cazacii <lui> i-au luat fiical79, hanul ttari-

173 Al-bastanika, pluralul de la al-bostanik.


174 Probabil Stamatie Hadimbul amintit ca mare postelnic la sfirsitul domniei lui Vasi-
le Lupu (1652-1653) si ucis apoi de Gheorghe tef an (N. St oicesc u, Digionar, p. 442).
175 Maniistirea Sf. Saya.
175 Cf.aprecierea lui Giovanni Tiepolo la E. Cio r a n, op. cit., p. 28 ;La.
177 Muluk adicil regii".
175 Kral = loan al II-lea Ca7imir (1648-1668).
175 Domnita Rusandra.

45

www.dacoromanica.ro
lorl" fi cinstea inc si mai mult, ca i imp5.ratul germanm, craiul Unga-
rieiisa i venetienii.
El a pus sa se tipkeasc5. in Moldova multe crtils3 bisericesti de
inva1,Atur1" comentarii in limba romAn5.185, pentru c altdat supusii
citeau sirbeste186, adic rus081, caci din tara bulgareascA i sirbeasc'd pink'
In Tara Romneasc si in Moldova, apoi pin6 la cazaci i 'Ana la Moscova,
toat lumea citea sirbeste ; toate crtile lor <erau serse> astfel. ins
bimba poporului din Moldova 0 din Tara Romneasc este limba romanA.
Ei nu inteleg ceea ce citesc188. De aceea el a cldit pentru ei Hugh' m.'ns-
tirea sa un colegiu189 mare, din piatr, si a pus sa se tipreascg pentru
ei cArti in limba lor. Sirbii, bulgarii, cazacii, ca i moscovitii, au o singur
limbA, una si aceeasi, cu deosebiri dup epoc6, dar bimba cartilor lor
este aceeasi pentru toti.

XI. DESCRIEREA BISERICII


p. 182 TREI IERARHI
Miercuri dimineata, 9 februarie, domnul, care se interesa de tot ce
fdcea <patriarhul>, i-a trimis prin sulgerul araintit o mantie de postav
negru, <c5ptusit.> cu picioare de samur, si un caftan de saten i bani
de cheltuial i i-a agaduit plAteasea toate clatoriilel". De la curte
pin la mAnstire i-au fost aduse <aceste> daruri pe brate. in ajun, in
seara simbetei din carnaval, nu s-a gcut deloc pomenirea mortilor in
180 Islam Ghirai al 111-lea (1644-1653). Aceasta dup& prada din 1650.
181 Malik al-Nemse Ferdinand al 111-lea, impArat roman de natiune germanica
(1637-1657) si rege al Ungariei (1625-1657).
180 Kral al- Ungurus = Gheorghe Itk6czy al II-lea, principele Transilvaniei (1648-1660).
183 Vezi P. P. Panaitescu, L'Influence de l'oeuvre de Pierre Moghild archevgque de
Kiev, in Mlanges de l'cole roumaine en France". I, 1926.
184 Paul de Alep se refer& probabil la legiuirile scoase de Vasile Impu sub titlul Carte
romdneasccl de invdtaturd, 1646.
Bi-lisan al-falachi.
188 Adic& slavond, limba oficial& in stat i biseria.
287 Bi'l servi wa huwa al-rusi.
188 Informatia lui Paul de Alep concord& cu aceea a lui BaBie (Ceildtori V, pp. 205 qi
225), dovadl c limba slavona limba de cult si de cancelarie nu era inteleasl de
popor, care a vorbit tot timpul romaneste.
180 Madrasa scoal& secundar" sau colegiu" cu caracter precump&nitor teologic.
Intemeiat in 1640 (vezi Ca-Mori, V, pp. 225 si 282-283). Bibliografia la N. Stoicesc u,
Bibliografia, pp. 423-424.
19 Acesta era scopul, nerealizat, al vizitei In Moldova. Dealtfel, Vasile I4upu platise
datoriile patriarhiei de Constantinopol, cifrate la 2 048 000 aspri (C. C. Giur esc u, Istoria
romdnilor, III/1, ed. a II-a, p. 102 i N. Ior g a, V asile Lupu ca urmdtor al impara(i/or de
rdsdrit in tutelarea patriarhiei de Constantinopol fi a bisericii ortodoxe, Bucuresti, 1914).

46

www.dacoromanica.ro
biserici. in ziva de simbata, egumenul manstirii domnului, Cu hramul
celor Trei Ierarhilln a poftit pe domnul nostru patriarh. Ne-am dus acolo
cu trasura.
Aceasta <mnastire> este unick' i. prea frumoasain ; seamnl cu o
cetate i. este inconjurat cu ziduri de piatra. Deasupra polla <incintei>
se afla clopotnita."3 5i orologiul orawluil", cu totul de fier <i> cu <nite>
roti mari. Clopotele sint atirnate sus, pe o schela de lemn, i ea se gasete
In mijlocul unei chilii. Un odgon de sirma ptrunde prin tavan <i merge
pina> sus, pina la marginea clopotului celui mare ; de acest odgon este
atirnat un ciocan greu de fier. Cind e vremea s bata <clopotul>, o bucata
lunga de lemn iese din // fereastra turnului i <are un arc care>, la cea p. 133
mai mica atingere, pune in micare clopotul cel mic atirnat la capatul
<arcu>lui. Este,Anumit vestitor", pentru ca da de veste ca oamenii sa
asculte i apoi se opre0e. Odgonul este tras in jos de nite roti <iar>
ciocanul se ridica i se coboar de pe marginea clopotului; <atunci> el
incepe sa bata i. este auzit de tot oraul.
Sfinta biserica se afl in mijlocul manastirii; ea este <cldita> in
intregime din piatra ftuita, iar pe dinafar este toata // sculptata ca o P- 184
m lestrie artistica ce uimete mintea <privitorului>. Nu este nici cit un
deget care s nu fie acoperit cu sculpturi; i. sub streaina corniele de
piatra neagra sint de asemenea sculptate195. <Biserica> are doua turle
foarte inalte. Dup cum e obiceiul la bisericile lor se intra prin dou, ui,
una la miazazi i alta la miazanoapte. Deasupra fiecarei ui este o fereas-
tra foarte inalta .1 strimtd, cu arce rotunde. in zidul dinspre apus, sint
alte dou ferestre cu arce asemanatoare ; in acest loe este o poartal" in
forma de cruce. Sus <pe bolt5.> este infatiata Sf. Treime. Deasupra uii
dinspre apus a bisericii se afla pictura judec5.tii de apoi, mai frumoas

191 Celebra bisericA Trei Ierarhi a fost inceputA in 1638-1639 si terminatA in 1641-1642.
Irezi indeosebi N. Gr i g o r a s, Biserica Trei Ierarhi din Iasi, Iasi, 1962. Restul biblio-
grafiei, foarte bogate, la N. Sto i ces c u, op. cit., pp. 480-485.
in Descrierea bisericii fAcut. de Paul de Alep a fost utilizatl de numerosi autori, fiind
publicatl si separat. Vezi M. Gaste r, Descrierea bisericii Trei Ierarhi din Iasi de Paul
de Aleppo, in Revista pt. istorie, arheologie si filologie", I, 1883, vol. II, fase. II, pp.
415 417.
193 Clopotnita a fost reconstruitA in 1804-1806. Din vechea pisanie rezult& c& a fost
terminara in 1638 (N. Gr ig o r a s, Inscripiia turnului clopotnifel al mcindstirii Trei Ierarhi
din Iasi, in Anuarul Inst. de istorie", Iasi, I, 1964, pp. 169-170).
ig4 Orologiul este amintit in documente contemporane (N. Sto i c es c u, loc. cit.),
de BakAi, Bandini etc. (vezi Clettori V, pp. 234, 328).
195 Despre acest bogat decor de influent& orientall, vezi G r. Ionesc u, op. cit., II,
pp. 32-39, Ion Banateanu, Aspecte ale influentei artei armeano-georgiene asupra artei
religioase romdnesti, in Glasul Bisericii", XXIV, 1965, nr. 7-8, pp. 705-706 etc.
196 Kapu, in limba turc inseamnA poartA, nu cupola cum a tradus V. Radu.

47

www.dacoromanica.ro
p. 185 deck cea /1 pe care am vazut-o la Vasluii97, <inatisind> i grupuri de
turd cu vesmintele lor felurite i purtind pe cap turbane i cealmale
'Make.
Pe celelalte ziduri sint picturi reprezentind toat suflarea"128 i toate
vieVatile din lumea intreagd, de la om pin la animalele domestice, fiare,
pasari, copaci i toate plantele, <picturi> care uimesc pe privitori. Apoi
slviti pe Dumnezeu prin sfintii si cu surle i trompete, bAieti tineri
fete tinere si tot neamul omenesc si cinareti", dup rangul lor, i de
tine se bucur", tinerele fecioare si regii i judecatorii" dura rangul lor ;
totul este in aur si lapis-lazuli.
La intrare, deasupra uii dinspre apus a bisericii, sint infatisati cei
trei ierarhi; usa este ferecat cu fier, acoperit cu sculptuti cu opere
de art. Prin ea se ajunge in nartex. In zidurile sale sint firide unde
se afl mormintele fiilor domnului i al primei sale sotii, doamnaln, pe
<aceste mornainte> fiind acoperminturi din stof6 de matase si din bro-
cart de aur200, lucru imbelsugat2131. Deasupra <lor> se afl candele de
argint sfintite, care ard zi i noapte, precum i sfesnice i luminari.
Acolo sint patru ferestre cu arce rotunde, <cite> dou in fiecare zid.
Se g6seste i portretul domnului i al raposatei doamne amintite, care a
fost pictata inainte de a muri202. Apoi ale celor trei fii203, morti in Rusia
( ?), imbrkati in vesminte bogate, iar pe cap <purtind> calpacuri de
samur Cu surgudurim.
p. 186 La // stinga ieirii prin usa <dintre tind i nartex> este zugrvit
<chivotul> bisericii pe care Il sus-tine cu mina domnul si pe care slut
cei trei Ierarhi, oferind-o lui Isus Hristos, care, inconjurat de ingerii
si de apostolii lui, 11 binecuvinteaz.

197 La biseria domneascl.


199 Ent aoi xaEpexv (Psalmul CXLVII, 1 l urm.), transcris grasit de Belfour obi-
shore" de la care 1-a preluat Emilia Cioran (op. cit., p. 25). Vezi i descrierea picturii
de Evils Celebi In acest volum, p. 479-481.
Igo Doamna Tudosca Bucioc, moara in 1639.
soo Al-sutura al-dibadj wa al-saras. Vezi N. Iorg a, Tapiferiile doamnei Tudosca a lui
Vasile Lupu, In Buletinul Comisiei monumentelor istorice" VIII, 1915, pp. 145-153;
Dinu C. Giuresc u, Contributii la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi, in Mitropolia
Moldovei,", XXXVI, 1960, nr. 3-4, pp. 215-238.
sox, ayu Itathiru.
191 In 1639.
103 Ion, fiul Tudoscili, loan si Alexandru, fiii Ecaterinei. Portretele lui Vasile Lupu
ale familiei sale au fost extrase din biserica Trei Ierarhi cu prilejul restaurArii facute de
Lecomte de Noiiy. Vezi descrierea lor la Corin a Nicolese u, Istoria costumului de curte
fn farile romelne. Secolele XIVXVIII, Bucuresti, 1970, pp. 246-248.
1" Surguciu, de la termenul turc srgii9", ornament flcut din pene de strut dispuse
in forma de creastA, pe care II purtau pe cap domnii truilor romitne si dregatorii otomani._

48

www.dacoromanica.ro
Pe cupola inalt a naosului este atirnat un policadru de aram5., foarte
mare, <lucrat> cu mdestrie. in acest loc sint, de asemenea, chipuri rare,
atit de ciudate incit nu mi-a fost cu putint s le pstrez in minte, in ciuda
sfortrilor mele. Se intr spre naos (choros) printre dou coloane octogonale
sculptate i vopsite in culoare verde deschis, care nu se deosebesc de piatra
verde. intre ele sint vrejuri de aur de sus pink' // jos. p. 187
Jiltul domnului se afl in spatele unei coloane, cu fata care rsrit,
ca de obicei, cu trepte inalte i cu un baldachin. E <acoperit> tot cu frunze
aurite, de o lucrtur prea frumoas; pe dinduntru este de catifea ro0e ;
treptele i podeaua sint acoperite cu postav rou. in virful baldachinului
este o cruce, <iar> deasupra doi vulturi minunati, care ar putea fi socotiti
ca o lucrare de giuvaergiu.
La dreapta jiltului anaintit, in zidul dinspre miazzi, se afl un arc
consoliv mare ale cgrui colonete, acoperite cu sculptur artistic, sint de
marmur alb. Se urc tot pe trepte de marmur. in mijloc se afl racla,
care, pe dinAuntru 0. pe dinafar, are catif ea // ro0e, impodobit cu tinte p. 188
de argint ; <are 0> o incuietoare minunat, care a fost deschis in fata
noastr. Ne-am inchinat 0 am srutat moatele Sf. Paraschiva cea nou,
din Bulgaria, care a fost adus de la Constantinopol de la biserica patriar-
hiei, din cmara relicvelor sfintelor, ale crei moa0e le-am srutat, dup
cum am mai spus. S-a pltit la patriarhie peste dou sau trei sute de
<de piatri> pentru ca moatele s fie predate in bun stare", dar nu a
fost cu putint.. Ea este acoperit., ca in timpul vigil, cu valuri cu testuri
de matase brodate i altele de felul acesta. Deasupra ei sint atirnate candele
de argint 0 de aur, care ard zi i noapte.
Pe peretele arcului consoliv sint reprezentate caznele martiriul>
ei, locul unde a fost inmormintat i modul cum au transportat-o turcii
pink' acolo. Este o lucrare de mare maiestrie. Cind prelatii i-au adus tru-
pu1206, domnul a desemnat pe capugiii si pentru a-1 insoti, spre <a-i face>
mai mult cinste i pentru spori, prin aceasta, faima.
Chorosul, ca <0> acela al bisericii din mnstirea doamnei207, are inn.-
untru dou abside rotunde : la miaznoapte 0 la miazzi ; jilturile, sculp-

105 in dara de plata datoriilor patriarhiei cffrate la peste 2 milioane de aspri (vezi
nota 190) Vasile Lupu a achitat pentru aceste moaste suma de 468 000 de aspri (C. C. G I u-
r es c u, op. cit., p. 102).
106 Racla a fost insotit de trei mitropoliti : Ioanichie de Heracleea, Partenie de Adria-
nopol i Teof an de Palaiopatras. La Galati si la Ismail a fost intimpinat de domn si de
episcopii Evloghie de Roman si Gheorghe de Hui (N. Ior g a, Istoria bisericii, I, p. 307;
G. T. K irile an u, Contributie la istoricul raclei Sf. Paraschiva din Iasi, in Anuarul Liceu-
lui National din Iasi" pe 1942-1945, Iasi, 1946, pp. 83-93). Pentru comparatie, vezi
relatia lui Bakid in CcIldtori, V, p. 235 si relatia lui Evlia Celebi in acest volum, p. 483.
107 Mtuastirea Golia.

49

www.dacoromanica.ro
tate din chiparos 0 din abanos, au fost lucrate artistic la Constantinopol.
Mai intii vine jiltul mitropolitului. in fiecare absida se afl. cite o strana
p. 189 a cintdretului, incrustata ca os 0 ca abanos i cu altele asemn.toare //,
o incintare pentru privitor, i <este> acoperita cu postav row.
Cupola chorosului este foarte nalt, iar pe calot este zugrvit Hristos,
care binecuvinteaza. Turlele acestei biserici sint zvelte i 'Mahe. De <turl.>
este atirnat policandrul cel mare, alcatuit din aisprezece bucati, toate
din argint aurit i cizelat cu o arta surprinzatoare. inauntrul ei mai este
un altul in forma de tambur stelat.
in zidurile fiecarei abside sint doua ferestre cu arce rotunde. in fata
u0lor altarului skit patru sfewice de arama galbene, fara seaman prin
desenul i lucratura ion, apoi alte dota mari de argint. De asemenea
catapeteasma are patru serii minunate <de picturi> fr pereche. Icoana
Domnului nostru 0 a Maicii Domnului, icoana celor Trei Ierarhi i icoana
p. 190 Sf. Nicolae au fost lucrate la Moscova cu aun i cu argint28//.
Altarul este foarte frumos 0 armonios. imprejurul absidei se gasesc
arcuri deosebite ce se impletesc ; printre ele unele girt impodobite in intre-
gime cu foi de aur. La mijlocul lui sint trei ferestre mari cu arce rotunde
coloane care le marginesc ; sint Ompodobite> tot cu foi de aun. in partea
cea mai inalta a boltei se afl. chipul Maicii Domnului. Pictura i chipurile
dinluntrul altarului 0 din afara lui, de pe ziduri, sint din foi de aun 0 lapis-
lazuli, iar frumusetea ion nu poate fi asemuita Cu nimic.
In fata uii altarului este o candela foarte mare de argint209.
Toata lumea spune intr-un glas c nici in Moldova, nid in Tara Roma-
neasca i nici la cazad nu este vreo biserica comparabil cu aceasta, nici
prin podoabe, nici prin frumusete, caci ea minuneaza mintea celor ce o
viziteaza. Dumnezeu s-o p5.streze pina la sfir0tul veacurilor !
p. 191 Sfewicile sale de argint, vlurile sale, brodate // toate cu aun i marga-
ritare, ve0ninte1e, patrafirele, stiharele, potirele, candelele <0> toate
vasele sale sint nepretuite.
Pardoseala, <atit> pe dina'untru <cit> 0 pe dinafara, la fel ca 0 in
intreaga cladire a acestei mnastiri, chille i odaile, este de marmor,
alba i neagra.
Trapeza21 are o boltd din piatr. Putin mai departe, linga Mi, se afla

208 Biserica a fost zugrAvit de pictorii rui Sidor Pospeev, Iacov Gavrilov, Delco Iacov-
ley o Pronca Michitin (S. Dr agomi r, Conlribulii la relagile bisericii romane cu Rusia in
veacul XVII, Bucuresti, 1912, pp. 95-98; Al. Lapedat u, Icoanele lui Barnovski vodd
de la Moscova i zugravii Trei Erarhilor din Zap:, in Buletinul Comisiunii Mon. Istorice",
V, 1912, pp. 112-113).
1" DAruit5, de Vasile Lupu (N. Grigor a s, op. cit., pp. 55-56).
210 Actuala sal goticl.

50

www.dacoromanica.ro
marele colegriu211, construit de domn pe marginea marelui lac sau heleteum,
crescatorie de peti.
in ajunul duminicii carnavalului am ascultat vecernia in manastirea
noastra i a doua zi, utrenia. Apoi egumenul vestitei manstiri Galataus,
care are hramul nljrii, cldita de voievodul Petrum, a venit s'a pofteasca
acolo pe domnul nostru patriarh. Domnul nostru patriarh s-a urcat intr-o
saniem trasa de patru cai negri, deoarece cazuse multa zapada' i era foarte
frig, incit ni se parea c, ne cad unghiile. Ea <manastirea> se afl la un
ceas i jumatate departare de ora. Cind ne-am apropiat, s-au tras toate
clopotele pina la intrarea noastra in biserica. Am ascultat liturghia i <apoi>
ne-am suit la trapeza.

XII. MA.N.XSTIREA BISERICA> p. 192


GALATA

lata descrierea mnstirii i a bisericii. Este foarte mare 5i inconjurata


de o imprejmuire de lemn, ca .1 toate chiliile i od'ailem ; ji bucurd inima
s o vezi atit e de luminoas. De acolo privirea se intinde asupra curtii
<domneti> i asupra lacului <numit> heleteu ; toate mnstirile precum
oraul se afta sub ochii notri.
Biserica este cl.dit din cramida .1 are dou'a turle zvelte. Are doua
ui, una la miazzi i alta la miazanoapte ; deasupra fiecrei ui este o
fereastra inalta. in zidul dinspre apus sint alte dou <ferestre>, inalte.
Intrind prin ua dinspre apus, in a doua <parte a bisericii> sint patru f eres-
tre mari ; este nartexul, care are o singura cupola. Dupa ce intri printre
cele patru coloane octogonale, cladirea este de piatr pina la choros. Sus,
de a doua turra, se afta atirnat policandrul. in fata coloanei din dreapta
este jiltul aurit al raposatului domn217, cu un baldachin cu o cruce sus
doi vulturi de cele doua parti. Deasupra capetelor lor sint dou coroane
aurite in intregime cu foi de aur. Jiltul episcopal este la dreapta lui.

2". Clklirea gcolii, construit de Vasile Lupu pe Ulita CiubotAreasca (Uricarul, VII, p. 188;
N. Iorg a, Documente privitoare la familia Callimachi, I, Bucuregti, 1902, pp. 449-451), a
fost distrusg de incendiu in 1723, sub Mihai Racovit.
272 Al-chalesteu, elegteul format de riul Bahlui. Vezi Cellatori, V, p. 328.
272 Vezi mai sus nota 83.
274 Petra Schiopul, domn al Moldovei.
219 soniye. .
216 Refacute probabil dup 1618, cind zidirile din juntl bisericii, inclusiv aflige, eran
risipite" g't stricate (N. Stoicesc u, op. cit., p. 514, nota 115).
917 Petnt Schiopu.l.

51

www.dacoromanica.ro
n fat5., pe zid, este chipul voievodului Petru <*chiopul> si al doamnei,
sotia 1ui218,si al fiicei 1u1219 cu coroane <pe cap>. Ei sustin <chivotul>
p. 193 oferindu-1 lui Hristos care, inconjurat de legiunea // ingerilor, cu Maica
Domnului, Ii binecuvinteaz220. Chorosul este format de asemenea din dota
abside, la miaz.'noapte i la amiaz.
Altarul este mare, cu trei ferestre, <deasupra crora se afl.> arce rotunde,
policrome. Cele dota abside au sase arce rotunde. Deasupra altarului este
un baldachin de lemn cu colonete ; pe ditauntrul s't pe dinafar sint orna-
mente din Polonia, cu flori i cu crini s't altele, care uimesc pe privitor <si
sin In intregime din foi de aur. Un policandru din lemn aurit este atirnat
acolo ; este atit de bine fcut, Inch nu se poate deosebi de un adevkat
giuvaer.
Catapeteazma are numai dou. frize : prima cuprinde pe apostoli cu
Domnul <Isus Hristos> in mijlocul lor ; a doua, srbtorile Dumnezeului
nostru ; deasupra lor se afa crucifixul, iar mai sus <stilt> nimburi : unul
de argint i altul de aur.
in fata usilor altarului slut patru sfesnice de lemn aurit, minunat
lucrate221. in choros sint de asemenea dota strane ale cintketilor, ajurate,
sculptate, aurite. titre coloanele din spatele jilului domnului, sint dota
icoane mari i minunate <aduse> din Moscova. Prima este aceea a Sf. Dimitrie
si a calului care calc in picioare calul din Li0S222 ; singele Ii tisneste din
nri ca focul, lancea sfintului este sarimat in bud.ti ; el tine o sabie
min. Spatele icoanei <este> acoperit in intregime cu inscriptia : O, cuvint
al lui Dumnezeu, fiu, unic, nemuritor", lucruri prea subtile pentru ca mintea
13. 194 s le poat // cuprinde. Cealalt icoan., care se afl in fatd, este aceea a
Sf. Gheorghe i in spatele ei este aceea a Nasterii <Domnului>. Sus skit
coruri de ingeri, sfintii, iar Maica Domnului tine pe genunchii s51 un vas
alb si lung, in mijlocul eraia este Domnul <Isus>, inconjurat de multe
raze de soare.
Apoi am slujit vecernia.
Ne-am inapoiat la mkastirea noastr i clopotele n-au incetat s sune
ping ce nu ne-am inderartat. Clopotnita este deasupra portii nanstirii.

an Maria Amirali, dintr-o famine de italieni grecizati, originarii din Rodos. A fost tumor-
mintatit la Galata. Vezi N. Grigor a Descoperiri arheologice la Galata, In Cronica",
14 sept. 1968, p. 11.
119 Doinuita Maria, cgsgttoritZi. cu Zotu Tigara din Ianina (1587) si apoi en venetianul
Polo Minio (H ur mu z ak i, XI, pp. 563-564, 705-707).
110 Despre aceste portrete vezi N. Iorg a, tiri noud privitoare lafamilia Tui Petru 5chio-
pul, Bucuresti, 1932.
121 Vezi descrierea sfesnicelor de A. Taf r al i, Sculptura in lemn romdneasat, in Arta
si arheologia" fasc. 11-12, 1935-1936, pp. 20-22.
ns Lohauf.

52

www.dacoromanica.ro
XIII. MA.N.A.STIREA BARNOVSCH1228

In joia din sgptAmina asatului de sec a brinzei, egumenul mgnOstirii


Adormirea Maicii Domnului, cunoscut sub numele de <mbinstirea> voie-
vodului Barnovschi224, a venit s pofteascg pe domnul nostru patriarh.
Ne-am dus la el intr-o sanie tras de caii lui. Ca intotdeauna eu il insoteam
//pe domnul nostru patriarh, cind calgtorea cu trAsura cu sania, tinind p. 195
cirja inaintea lui, iar egumenii mAnstirilor stAteau la dreapta si la stinga
lui. El binecuvinta norodul in piete i pe ulite, in timp ce turcii ne priveau.
Am intrat in mmstire.
Biserica are turle inalte, <una> octogonalg, <alta> rotund. IatO
descrierea turlelor bisenicii mnstirii Doamnei225 : are un acoperis ce se
ridic in form de spinare de cOmil.. Deasupra altarului este o turla, armo-
nioasg. Deasupra ei <sin cinci cruel mari, aurite. Cupolele, acoperisul
coama <acestuia> sint invelite cu tabl, care de asemenea stflucesc. Aceastg
lucrare este din timpul lui Vasile vod., cOci la inceput acoperisul era din
lemn i i s-a dat foc pe vremea tAtarilor226. A fost schimbat ca s nu mai
ard si nici sg nu mai fie furat.
La Iasi este o baie ridicatg de Vasile vod dup modelul bdlor tur-
cesti227, Cu cupole, marmurA II din belsug i cu camere frumoase. Ne-am p. 196
imbdat acolo de mai multe ori. El a mai zidit in palatul sat', ling casa
doamnei, inc o baie cu plOci de faiant i o alt baie foarte ingrijit pentru
folosinta ei i a lui, cu marmur din belsug i cu bazine. Apa se aduce din
lac cu harabalele. Cind a fost invins pentru a treia oar& de dusmanii lui <si>
clad palatal era gol, aceast baie a fost incOlzit pentru aga vistieriei. Noi
ne-am imbdat acolo de mai multe ori. De la Istanbul incoace, baia se 'Mal-
zeste cu lemne.

223Barnovska.
214 Ctitoria lui Miron Barnovschi, construitA in 1626-1628 Cu hramul Adormirii Maicil
Domnului, intr-un stil deosebit de stilul bisericilor moldovenesti. Pentru am5.nunte vezi N. I o r-
g a, G. B a Is, L'Art roumain, ancien, Paris, 1922, p. 364, V. R a d u, op. cit., I, p. 194,
nota 1, N. Stoicesc u, op. cit., pp. 436-437.
$11 Elena, mama lui Miron Barnovschi, cAlug5.ritA sub numele de glisabeta.
"6 Paul de Alep se refer la prada tAtarilor i cazacilor din 1650, chid Galga sultan o
Bogdan Hmelnitki au prldat si au ars pAmintul nostru <al Moldovei> din apa Nistrului
ping in munte si au ars tirgul nostru Iasi", inclusiv mAnAstirea Barnovschi, dupA cum declarA
Vasile Lupu la 14 aprilie 1652 (Arh. St. Buc., m-rea Barnovschi, 11/3, f. 4-5). DupA Miron
Costin, au ars tot orasul", cu exceptia mAnAstirilor (Opere, p. 133).
2" Baia veche, numitA i feredeul" turcesc, clAditA de Vasile Lupu RITA biserica
Trei Ierarhi (N. Stoicesc u, op. cit., p. 428). Paul de Alep aminteste separat baia curtii
domnesti.

53

www.dacoromanica.ro
Biserica <Barnovschi> are o u la apus. Se compune din trei p54i.
Este toat din piatr, vruit pe dinauntru i pe dinafar. Prima parte
este pentru morminte228. Nartexul are o alfa' u0... Acolo sint mormintele
domnilor22 9 i ale boierilor. Un policandru frumos este atirnat acolo ; de
asemenea, mai sint candele, sfenice, luminri .1 icoane. in partea de sus
<a nartexului> este locul unde stau femeile; apoi se intr in naos.
Deasupra este zugravit chipul voievodului Barnovschi, ctitorul acestei
mnAstiri. El este <infbitiat> calare pe un cal alb. Cind sultanul Murad23
a pus sh-1 ucid6231, <chipul lui> s-a crApat deodat. Sub portretul lui se
afl jiltul aurit pe de-a intregul, unde sttea <domnul> in picioare.
Un policandru lucrat cu miestrie este atirnat de bolta chorosului
P. 197 i cuprinde un policandru pretios mai mic, din arama. Chorosul // are, de
asemenea, abside rotunde. Iconostasul este foarte mare, iar icoanele sint
toate de la Moscova232 i <sint> de mare pret. Colonetele frumoase ale
uilor altarului seam5.n cu trunchiuri de vitg sculptate, ale cror vrejuri
sint de aur, cu strugurii verzi.
Pardosea/a <altarului> este roie la fel cu cArmida. Ua altarului
este ajuratl In intregime <i> aurit ca in celelalte biserici. Turla altaru/ui
este ca aceea a mbin.stirii Galata. Pardoseala bisericii este fcut din lespezi
negre. Clopotnita, deosebit de trainick este foarte inalt5.233.

XIX. RiNDUIALA RUG.ACIUNII


CARE SE ROSTETE PENTRU DOMN
LA MECE MASA
Ne-am urcat apoi la trapeza. La fiecare osp54, musafirii incepeau prin a bea in ama-
tatea domnului. Domnul nostru patriarh se scula, tinea cupa in minA i rostea: pentru
ruggtciunile preasfintei pururea Fecioarei Maria" i toti <musafirii> r5.spundeau: prin mij-
locirea sa, iart6.-ne i tuieste-ne, Doamne", apoi prin puterea crucii" i ei riispundeau
tot a.5a. i pentru rugAciunile ingerilor i cetelor de sfinti qi de martiri", chip& cum se
arata in liturghier la slujba jertfeim. and rostea una, ei <musafirii> rgispundeau pentru
rugAclunile <tuturor sfintilor>" phi& la sfirOt. Apoi <patriarhul> a rostit : Duinnezeu

228 Gropnita.
Begavat, pluralul cu final arab colectiv de la beg.
229
232 Murad al IV-lea, sultan otoman (1623-1640).
231 La 22 iunie 1633, la Constantinopol (M iron Costi n, Opere, pp. 102-103).
232 Vezi A 1. Lapedat u, Icoanele lui Barnovschi Vodd de la Moscova, in Buletinul
Comisiei Monumentelor Istorice", V, 1912, pp. 110-111.
233 Vezi D. N gts t a s e, Tainle i metereze la vechile biserici din Iafi, in Studii i cercetki
de istoria arter, 1957, nr. 3-4, pp. 90-91.
su Trp6Oecri, adic liturghia.

54

www.dacoromanica.ro
darniasca domnuluilsis iubitor de Hristos, Vasile // voievod, sanatate i mintuire, impreun 13. 198
cu doamna i cu fiul lui". S-a rugat mult pentru el, apoi a but cupa stind in picioare
dup& aceea s-a asezat, iar noi am ramas in picioare. De cite ori bea, se aseza jos ;
asa <a Merit> pin& la sfirsit.
Aceste mnistiri, adicA mnstirea Sf. Saya, cea de la Galata, cea a
lui Barnovschi, gut inchinate patriarhului de Ierusalim236.
au baut in sanatatea lui, asa cum am arittat, in timp ce domnul nostru patriarh
a stat in picioare pin& ce a sfirsit sa se roage pentru el si apoi s-a asezat. La sfirsit au
rostit pentru el polichronion", adica: Dumnezeu sa-i dea multi ani prea sfintului i feri-
citului nostru parinte, pastorul pastorilor" i <Doamne>, tine-1 intru multi ani". Apoi,
<Doamne tine intru multi ani> pe stapinul i pontiful nostru", apoi <au rostit> pentru
chir Macarie al Antiohiei si al intregului Orient", ca i polichroniu pentru domn. Noi beam
In sanatatea lui <stind> in picioare. Seara ne-am coborit sA celebram vecernia cu mdtanii
mari.
Ne-am intors la mnstirea noastra in trsurk cci patriarhul nu are
obiceiul s ias fr mantie i fr. trsur.
Vineri dimineata am vzut pe mria sa domnul cind ieea in procesiune
i se ducea s vad pe mitropolitul trii numit Varlaam237, care era
bolnav.
SA se tie c m'Aria sa domnul Vasile tinea divan in fiecare Zi238, dar
cel // de simbAt era pentru judecarea tilharilor ; el osindea pe unii la moarte p. 199
9.1 slobozie pe altii, cci Dumnezeu cel Prea-inalt n-a creat pe suprafata
pmintului un popor mai ru ca acela din Moldova ; cci toti locuitorii
sint hoti .1 ucigai236. Se socotete c, in timpul lui Vasile <Lupu>, aproape
douzeci i trei de ani240, el a osindit la moarte peste patrusprezece mii de hoti,
<aceasta> dup condicile <de judecat'A>24.1. El nu osindea la moarte pe un
vinovat de la prima sa crim. : mai intii punea s-1 bat i s.-1 insemne cu
fierul rou, fAcea cunoscut in mod public crima lui, apoi Il slobozea. Pentru
a doua fapt punea s i se taie o ureche ; a treia ()ark cealalta <ureche> ;

238 Al-malik.
238 Pe atunci Paisie (1645-1660).
237 Mitropolit al Moldovei (1632-1653).
238 Informatie asemanatoare cu a lui Bakaid, duptt care V. Lupu linea divan aproape in
fiecare zi", i Bandini, potrivit caruia se linea divan zilnic, ca exceptia sarbatorilor (Cdlalori,
V, pp. 233 si 342).
232 Afirmatie exageratii. D. Cantemir care cunostea bine situatia sustine di la ei
<la moldoveni> furturile sint putine sau nu slut deloc" ql arata ca cei din preajma tatarilor
faceau jafuri in tinuturile acestora, motivind calf luau inapoi bunurile jefuite de tatari (Des-
erierea Moldovei, p. 313).
348 Adicii 19 (1634-1653).
247 Cifra este exagerata, dar afirrnatia concord& ca aceea a lui Bakaid, dupa care V. Lupa
a stir-pit raufacatorii din Moldova (Cdhltori, V, p. 225).

55

www.dacoromanica.ro
a patra oar punea 0.4 executembis. Noi am vazut la ei un lucru de care
s ne fereasc5. Dumnezeu : preotii lor erau 9efi de band5.. Cu toate acestea,
<domnul> tot n-o scotea la capt.
at despre femeile 0 fetele lor, ele gut lipsite Cu total de sfial i de
cinste242. El <domnul> obosise tindu-le nasal, acind cunoscut in mod
public <crimele lor> i inecindu-le cu miile2" ; <totu0 a rAmas nepu-
tincios.

RITUL POSTULUI CELUI MARE


IN MOLDOVA

p. 443 S5. revenim <la vorba noastr5.).


In simbAta din gpamina lsatului de sec al brinzei este obiceiul ca
sg fie sloboziti toti cei care se afla in temnite, dup5, cum in prima saptminA
a postului ei inchid divanele de judecat i amini judectile, iar domnul
nu se mai arat deloc nim5inui, ci numai in biserica, credincios postului,
el 0 toti boierii lui 9.1 copii lui de casg.
!xi duminica postului aceluia, dup& rugdciunea Acum slobozeste, <Doamne>, pe robul
tAu", s-au fAcut doar txei matanii mari s'i au terminat slujba. Apoi <au f &cut> polichroniu
pentru domn, dar la ei nu e obiceiul de a se face pavecernita ces mares" in bisericA pin&
In ultima sear& a postului, dar o fac in rhiliile lor. Apoi inaltul der de fat&, preotii si
toti cei ce se aflau in bisericl au f &cut matitnii in fata domnului patriarh, doi cite doi,
pinl la cel din urmik.
In dimineata de luni a spolocanieimbis ne-am dus s vedem pe aga2"
( ?) ora9ului care i9i f6cea inspectia cu <unealta de cazn5.> falak" 0 cu bete
pentru pedepsirea acelora ale caror crime erau deschise i a celor care
p. 444 faceau rachiu. Tot el e cel care hot5x4te pretul alimentelor //.
mbis Informatia nu concord& intocmai realitAtii ; cei care furau din biseric& sau fAceau
furtusag mare" erau ucisi pentru prima yin& ; ierarbizarea pedepselor de care vorbeste Paul
de Alep se aplica numai la furturile mid (Carie romdfleascd de invaldturd, cl. Academia,
pp. 66-67).
2" Vezi D. Cant emi r, op. cit., pp. 311 si 313, care afirmit adulterele sint rare"
(in Moldova).
2" Informatie inexacta; pentru alcarea moralei se pl&tea asa-numita dusegubinii sau
gloaba pintecelui", care constituia un venit al marelui vornic si al subalternilor s&i (D. C a n-
t emi r, op. cit., pp. 313 si 317, nota 16). Nici Cartea romtineasca de itivtticIturil nu prevede
pedepse ca moartea pentru curvie (ed. cit., p. 110 si urm.).
2" Ultima parte a slujbei, dupl vecemie.
224b" In anul 1653 Pastele s-a serbat la 10 aprilie ; deci lunea spolocaniei <= sp&larea
vaselor> a c&zut la 21 februarie.
2" Muhtasib, dreettorul insArcinat ea controlul mAsurilor si greutatilor. Despre pedepsele
aplcate celor ce foloseau mAsuri false vez Cartea romdneascli de invcIlitturd, p. 60.

56

www.dacoromanica.ro
S.' se tie c5. in toate aceste taxi femeile vmd cu amanuntul toate
alimentele.
lit mlnIstiri ei au f &cut o toaci de lemn nou&us. C'nd a sunat ceasul al optulea,
paracliserul a lovit-o de trei ori. Am intrat in bisericl i s-a citit <rugciunea> ceasului
al treilea247. La sfirsit a iesit, a lovit <toaca> de trei ori i s-a oprit ; apoi din non <a
lovit> de trei ori pentru a vest ceasul al saseleaus ; apoi a iesit, a sunat de trei ori
s-a oprit ; apoi inca de trei or l s-a oprit ; irle& de trei ori, in total de nouit ori, pentrn
a vesti ceasul al noullea249.
Ciad a fost la Periciri", s-a urcat In clopotnit, a lovit toaca de lemn cea obisnuitl,
apoi clopotul ce! MiC266, pentru a vest slujba vecerniei. Au f Acut la fel in tot timpul postului.
Toti negustorii greciul veneau cu sirguint& la slujba 6easurilor pin& la sfirsitul vecerniei,
In tot timpul postului. Apoi am iesit din biseric& i ne-am intors dup& dou& ceasuri. Apo
.au inceput slujba pavecernitei celei mari. In timp ce rosteau canonul sfintului Andrei
Cretanu1152, cele dou& coruri 31 cintau psalmodiind. Cititorul slujbei pavecernitel zicea : O
sfint& Pecioar& l" i Da-ne, Doamne", del acest cititor era nevirstnic.
Domnul nostru patriarh a citit ruglciunea : O stApine, Doamne Isuse Hristoase,
Dumnezeul nostru", dup cum este obiceiul la ei, i toti s-au plecat la piLmint in timpul
rostirii <rugAciutdi>, phi& ce s-a terminat, apoi s-au ridicat. Dupl aceea toti au venit //
inaintea lui, s-au inchinat doi cite doi, chiar i copiii, si au plecat. La iesirea lui <a patriar- P- 445
hului>, toate femeile lor ingenunchiaza, cit trece el ; fac astfel in tot timpul postului. i marti
ne-am dus la biseric i am facut la fe!; i seara. Miercuri toate mlnstirile i cei mal multi
din negustorii grecii53, i chiar i domnul, sotia lui i toti cei de la curtea lui, de la boierilau
pina la copiii de cas1256, au postit in toate aceste trei zile si nu au intrerupt postal decit
miercuri seara dup& liturghia mal inainte sfintitl. Nu se bea vin debe in aceast
nici in tot timpul postului, afar& doar de simbIt l dnminic& In aceast& miercuri, seara,
au tras clopotele ceasurilor, intii la ora a sapteam ; paracliserul iesea ca sl sane de trel
ori, de fiecare ceas phi& Ia sfirsitul fericirilor". El s-a urcat atunci iii clopotnit, a b&tut
toaca de lemn, apoi a tras <clopotul> cel mare, adicil clopotul de bronz, pentra a vest
liturghia inainte sfintit.

246 Nakus al-chafat.


247 Ora 9 dimineata. Paul de Alep foloseste orartil in vigoare in Orient, imprumutat din
vechiul Testament, ziva fiind cuprins& intre orele 6 si 18 ale noastre, lar noaptea intre orele
18 si 6 dimineata.
246 Ora 12.
242 Ora 15.
246 Nakus al-saghir.
267 Bazargan al-rum.
242 Xanun-alAhritii. Canonul lui Andrei Cretanul se ateste in prima silptAmin& a posta-
tui mare.
263 Tudjdjar al-rum. Aici termenul arab iudjdjar" inlocuieste cuvintul persaxi bazargan".
244 Al-boyovariye, pluralul arab de la cuvintul boyar = boier.
Awlad al-chazana.
I" Ora 13.

57

www.dacoromanica.ro
Au inceput apoi liturghia si ciad s-a ajuns la S& se indrepteze rugiicinnea mea inaintea
ta, <Doamne>"888, preotul a cintat-o mai intii in altar, apoi cele don& coruri au cintat-o
pe rind de patru ori, dup& care preotul a reluat-o pentru a sasea exg. ping, la mijloc, lar
ei au sfirsit-o afarl <in curte>.
Cititorul profetilor nu face niel o metanie in fata usilor altarului, ci numai inaintea
domnului nostru patriarh. Cind preotul a iesit cu epitrahilul, n-a ajuns phi& la choros, ci
P. 446 a iesit prin // usa dinspre miaz&-noapte si a intrat <trecind> printre sfesnice si icoane prin.
usa domneascA.
La kinonikon"8" domnul nostru patriarh a coborit, a s&rutat icoana sfintului loan
Botez&torul care fusese asezat& pe un tetrapod288, cu prilejul slrb&toarei lui, care cAdea a
dona zi. El le-a binecuvintat, potrivit datinei. Ori de cite ori cobora, saruta icoanele. Toti
au venit apoi s& primeasc& anafurA288 din mina lui si s& sArute icoana, c&ci asa este obiceiul
la el in fiecare sear& a postului se la anafurl ; chiar clac& nu s-a fAcut liturghia mai inainte
sfintitit, preotul pAstra <anafura> de la liturghia de diiminicA si le-o impArtea. Ei au stat
In picioare pin& ce domnul nostru patriarh a trecut prin fata lor, potrivit datinei ; si dup&
obiceiul lor au iesit doi cite doi. Ridicind atunci mina, patriarhul ii binecuvinteaz& phi&
ce les femeile, lar ei rAmin' pinI ce 11 binecuvin' teaz& pe toti a doua ara si apoi pleaa.
Acest rit despre care am vorbit este cel care se urmeaz& in tot timpul postului. Ins& In
tara noastril nu se asteapt& pin& la ridicarea perdelelor.
In sAptAmina aceasta, negustorii veneau in fiecare sear& la bisericit in timpul slujbel ;
preotul iesea cu epitrahilul pentru a le citi molitvele de dezlegare si ei ii dadeau bani ;
clici in biserica mAnAstiril sfintului Saya s-o p&zeasc& Domnul 1 negustoril sint singuril
p. 447 // care vin sii. se roage, iar printre el sint multi oameni insurati.
Cit despre oamenii frii261, ei nici nu postesc262, nici nu se roag5., nu au
'lid <un fel de> religie; sint cretini doar cu numele. Preotii lor sint cei
dintii care ii incep ziva la crima. E ceea ce am vazut in tara Moldovei.
Cit despre Tara Romnease, Domnul sA dea viat locuitorilor ei pentru
evlavia i. cump6tarea lor !
Ne-am aezat apoi la mas. Nu era decit bob fiert in ap i mazre
sau fasole fiart, M'r ulei, care semAna cu m.z6richea, 0 varz pstrat
In saramur263 pentru tot anul, O nimic altceva. Dup cum am spus, ei nu
intrebuinteaz6 nici vin, niei ulei, afar de simbta O duminica, dar ei beau

257 XCCTE II 13 uv O Ira).


258 Al-kinonikon de la termenul grec xotvconx6v, verset din Psalmi, cintat indatit dup&
predicA, cind se sun& clopotelul in altar.
259 Procynitar.
168 Andidara de la termenul grec 'Avrt acopov = dar in schinib.
261 Ahl al-balad, moldovenii.
261 Opinia lui Paul de Alep om al bisericii este contrazis de alti cAlittori (Bandini,
weismantel), ca si de D. Cantemir, care considera di moldovenii posteau cu destull asprime
(Descrierea Moldovei, pp. 341 si 347, nota 11).
168 Bi-ma wa mith, In ap& si sare", adic& murata.

58

www.dacoromanica.ro
must de mere264. lar pentru noi domnul a pus sa ni se dea, <in zilele de>
miercuri i vineri din post 9i in timpul acestei prime saptamini, bere
mied265, caci in toata aceasta tara nimeni nu bea apa goala, afara doar
de citiva.
Sesamonu1262bi8 macinat, uleiul de sesamon i sesamonul boabe le slut
cu total necunoscute ; negustorii greci sint cei care aduc din Turcia europeana
untdelemnul, maslinele, icrele tescuite, caracatita, zeama de lamiie, nutul,
orezul i fideaua i altele de acest fel. Plateau ocaua de ulei o jumatate de
piastru, cea de masline un sfert de piastru, ocaua de icre tescuite un piastru
jum'atate, ocaua de caracatka uscat un piastru riyal, iar ocaua de naut
un sfert <de piastru>, cad locuitorii din toata aceasta tara, in afar de
cei bogati, nu le cultiva 9i nu le cunosc. // p. 448

XV. LEGUMELE I PRODUSELE <MOLDOVEI>

Cit despre legume, ca sfecla, parunjelul, ceapa alb. 9i usturoiul, <aces-


tea> nu cresc deck dupa Pa9te, caci in tot timpul postului ninge mereu
ziva 9i noaptea, iar dimineata pmintul este tare ca piatra ; mai ales rimile
sint inghetate. Cind rsare soarele 9.1 ziva se mai incllze9te, zapada se topete
9i se schimba intr-un noroi gros care ajunge pina la genunchi. in mansti-
rile 9i in casele celor bogati sint adincituri266 mari boltite, din piatra, numite
In limba lor pivn4e262, unde pun butoaiele cu vin ; acolo sint 9.1 locuri pentru
pastrarea legumelor. inainte de iarna 9i de caderea zapezii ei smulg din
paraint patrunjelul i ceapa pentru a le pune <in pivnite>. Prazul se gase9te
din bel9ug 9i <e> foarte dulce. Ei pastreaz legumele in adinciturile de
care am vorbit i, multumita racoarei care domne9te acolo, ele tin. Cind
e nevoie, ridica de acolo dupa vointa 9i le maninca, mai ales in timpul postu-
lui. in manastiri, dupa cina de miercuri seara, se poste9te pina vineri
seara.
Am intrat apoi In biseria dupa ceasul al aptelea, lar In timpul kinonikonului"
domnul nostru patriarh a coborit i a srtrutat icoana sfintului Teodor martirul, cit 1 un
deget al acestui dint, care fusese expus i 'bat mrmlistirii. De asemenea, la implirtirea
anafurei, au sgtrutat cu totii <acest deget>//. p. 449

264 Ma tuffah, aprt de mere".


265 Ma fi'r wa ma 'asl, ap5. de orez i ap5. de miere".
sesbis Sesamon, plantrt tropicalgt originar din Africa, din ale clrei semi* se extrage
un ulei glbui, f AA. miros.
122 Maghair, pluralul de la al-maghara, pegterl.
252 13inimdja wa binisa.

59

www.dacoromanica.ro
Dupit ceasul al zecelea nu a mai sunat decit clopotul mic.
Am intrat In bisericA si el au asezat tetrapodul acoperit Cu o broderie, <precum> si
luminki Inaintea icoanei sfintei Fecioare. Egumenul mgtnAstirii a rostit cele sase strofe ale
acatIstulni; dupA define lor, In fiece ajun al simbetei din postul Pastelui, rostesc sase
<icoase>.
In prima simbAtA, de dimineatA, am iesit de la utrenie, apoi s-a tras clopotul cel
mare duplL ceasul al treilee"; nu s-a iesit de la liturghie decit aproape de ceasul al ciad-
lee". In ziva aceea au adus multe farfurii cu colivA, cu miere si cu mirodenii in cinstea
Sf. Teodor martirul. DupA liturghie, preotul a iesit <din altar> ca sit tAmiieze ; dupA aceea
s-au cintat troparele sfintului, apoi <s-au rostit rugAciunile> pentru morti, lar domnul nostru
patriarh a citit rugliciunea pentru colivit si s-a rugat pentru cei care o aduseserA in cinstea
mucenicului, cit sl pentru odihna mortilor lor.
ENvt,, Dupti ce le-a impArtit anafurit si dupli ce au sArutat icoana martirului, <credinciosii>
s-au intors la stranele lor pentru ca toti acei care adusesergt farfuriile <cu cony* a& se
poet& infltisa inaintea domnului nostru patriarh care lua pe rind putinA coliv cu o linguritl
de argint sau de Rides. <Acestia> mergeau apoi pe rind la cei de fatA, pin& la cel din
urmA. Apoi domnul nostru patriarh a iesit in.aintea lor, la usa bisericii, ca de obicei ; a
binecuvintat pe credinciosi in timp ce acestia ieseau In tAcere, doi cite doi, pin& ce au iesit
toate femeile.
p. 450 llrau toate ca niste regine, serioase /1 si cucernice ; tinerele fete nu treceau inaintea
femeilor in virste"; acestea mergeau intotdeauna inainte, dar cu cita rAbdare si cu en&
credint.1 Nimeni nu era nerndator, niel nu cirtea. In duda frigului si a inghetului, toti
stAtean in picioare, cu capul gol, fArA ciciulli, intr-o liniste si o tIcere deplinA, de la lace-
putul ping la sfirsitul slujbei : toti, copii sau femei, ca si cei axed, mergeau cumpAtat si
In tAcere in bisericA, f Acind multe mAtAnii.
Simbetele, fie in timpul postului, fie in timpul anului, el <credinciosii> nu se imbulzesc
sli la anafurgt, niel sii, sArute icoanele, niel sgt las grAbiti, elles doi cite doi.
Dar, far& indoialA, dacA Dumnezeu, In dreptatea si echitatea lui, 1-a lAsat <pe Vasile
voievod> in domnie pin& scum, este pentru ca <a vrut sa-1 asplAteascA>. Si In aceastit
zi, dupti liturghie, am sArutat fruntea sfintului Iacob Intercis, care este imbrIcat in argint
si care e inchis intr-o rada din acelai metal. Aceste moa.gte slat ale acestei tuAn5stiri, ca
i degetul sfintului martir Teodor. Am plecat la mas5. i am b5.ut vin.

161 Ora 9 dimineata.


119 Ora 1 1.
170 Contradictie cu cele spuse cu citeva Pagini mai inainte, unde femeile erau acuzate
de lipset de snail.

60

www.dacoromanica.ro
<XVI. SLUJBA IN M.XN.XSTIREA GALATA>

Seara, dup. vecernie, mria sa domnul trimis vechilupn au,


sulgerul amintit272, s salute // pe domnul nostru patriarh roage si-i p. 451
dea voie s petreac noaptea la mgnastirea Galata pentru ca s asculte
liturghia. Totodat, trimis buctarul i merinde pentru post, adic :
un butoi de untdelemn, un butoi de limonaa, un sac de caracatite uscate,
un sac de orez, un sac de fidea, un sac de linte, un sac de nut, un sac
de bob, un sac de fasole, un sac de mazre boabe, totul purtat pe umeri
de drnani.
Apoi s-au tras clopotele i in dimineata primei drminici a postului ne-am dus la biserica.
Nu s-a f twat procesiunea icoanelor in timpul cintarii Sfinte Dumnezeule", cum e datina
la noi, ci s-a pus icoana pe tetrapodul acoperit ca o broderie i in tot timpul rugaciunii
sau cintrfi Thata suflarea <sit laude pe Domnul>", domnul nostru patriarh a coborit
s sarute icoanele si mal ales cele puse la iconostas. Toti cei de fatit au facut la fel si am iesit.
Dup dou ceasuri sulgerul amintit a sosit cu trsura domnului, csp-
tusit cu postav rosu, impodobit cu galoane de argint i tras de sase
cai roibi. In acest echipaj am sosit cu odjdiile noastre la aceast m'n.-
stire Galata.
Intrind in bisericit ne-am invesmintat in odajdiile noastre, noi i toti egumenii mama.-
stirilor, cad acestia slut tinuti sa slujeasca, liturghia pretutindeni unde se duce domnul
si asculte sfin' ta slujba. Apoi au venit sa ne spina sa invesmintam pe domnul nostra
patriarh, caci mariei sale domnului nu-i place ca slujba sit tina prea malt. i noi am iesit
din altar.
lata ordinea urmat la slajba. Ciad les, toti egumenii l preotii poarta pe iilinile lor
unele odajdif ale domnului nostril patriarh, de la stihar pina la naitrit, // l toti se aseaza p. 452
In jurul lui. I,a dreapta domnului nostril patriarh statea gazal effendi"2", egumenul mama-
stirii Doamne1224 si la stings lui egumenul manastirii Sf. Saya. Ei primeau odajdiile, una
dupa alta, si ne ajutau sit-1 invesmintam pe domnul nostru patriarh. Faceau tot astfel
ori de cite ori domnul nostru patriarh slujea liturghia. Noi acoperisem mitra ca un val
de aUr272 si nu am descoperit-o decit in clips cind a pus-o. Dupa ce domnul nostra patriarh
a fost invesmiUtat cu odajdiile sale, s-a asezat in jiltul lui i indata s-au tras toate clopotele
pentru a vesti sosirea domnului.

271 Wakilahu.
272 loan sulgerul.
273 In textul arab : Gazel Efendi.
272 Dayr al-Domna, adici Golia.
Bi mahrama altin.
61

www.dacoromanica.ro
Pe clnd intra pe ua mAnAstirii, dof din arhiereif care slujeau au ieit cu luminki, far
ceilalti diaconi 0 preoti cu cAdelnitele mergeau inaintea domnului nostru patriarh. Bi s-au
avezat in rindurf in al ara portif bisericii. La stinga domnului nostm patriarh satea un preot
cu un vas de portelan in care era agheazm5. 0 (un fitoc> de busuioc ; la dreapta lui stAtea
un alt preot purtind evanghelia, far domnul nostm patriarh tines crucea in mink ateptit' Id
venirea fiului domnului, voievodul tef an.
Acesta a coborit din tr.'sur 0 a ateptat in picioare, pin: a intrat
tatl su. <Aceasta> era acoperit cu brocart, <iar> pe dinuntru <ep-
tu0td> cu catifea ro0e, cu galoane de argint aurit. Domnul a coborit 0
ase etrari279 mergeau inaintea lui, purtind toti aceea0 uniform ; pe cap
p. 453 aveau cAciuli trandafirii, iar in miini // topoare impodobite cu cruci.
Toti boierii, dregtorii 0 alaiul au d.esclecat 0 au mers in jurul lui;
seimenii 0 osta0i s-au in0rat atit in afara cit 0 inluntrul mnstirii. A
fost o zi memorabil in viata noastr ! Noi eram plini de sfial 0 de respect
fop: de el, pentru c era prima liturghie pe care o slujeam inaintea lui 0
pentru c noi nu tiam care erau regulele practicate in prezenta domni-
lor277. Apoi domnul a inaintat.
Domnul nostru patriarh a ieit inaintea lui, i-a dat evanghelia apoi
crucea s le slrute, l-a aghezmuit pe el 0 pe fiul lui. El i-a binecuvintat
o data' 0 a doua oar 0 diaconii i-au tmiiat. Apoi noi am intrat in biseric
inaintea domnului ; el a intrat la rindul sau 0 s-a dus s se aeze in fata
jiltului su ; a flcut semnul crucii, s-a intors la dreapta, inclinindu-0 capul
inspre cei de fat, care s-au plecat cu totii in fata lui. S-a urcat apoi 0 a
stat in picioare ling jiltul acoperit in intregime cu catifea ro0e. Tot
astf el a fcut 0 fiul su. Domnul nostru patriarh i-a binecuvintat a treia
oar 0 a stat 0 el in picioare ling jiltul su.
Dregtorii 0 alaiul, la rindul lor, au intrat 0 s-au aezat in absida
de miaznoapte. Postelnicul sttea cu toiagul de argint in fata domnului,
in timp ce silihdaru1279, purtind o coroan pe cap, incins cu o sabie 0 <inar-
mat> cu un buzdugan, sttea la stinga lui279. Restul alaiului s-a oprit in
nartex, toti cu capul descoperit, c.ci nimeni nu st cu capul acoperit in
p. 454 fata <domnului>, // nici chiar la masd. Diaconul a tmiiat apoi u0le altarului
0 icoanele, dup care s-a dus s.'-1 tmiieze <pe domn> in jiltul lui ; a tmiiat
apoi pe fiul lui 0 pe domnul nostru patriarh ; apoi a tmiiat suita.
Inapoindu-se la locul s5.u, diaconul a rAmas in picioare, dup5. datinA, 0 a rostit
"Miluiete-ne pe nof, Dumnezeule, dup5. mare mila ta" 0 de asemenea Te mai rugAm,
auni-ne i ne railuiete". Inc5. ne rugAm pentru inaltul domn, de Hristos iubitorul, binepAzitul

178,5'atirbafiya de la cuvintul turc 9adirbafi = eful cortului domnesc.


277 Al-muluk = regi, domni.
278= Spgtlitlil.
279 Cf. M. Costi n, Opere, pp. 238, 388.

www.dacoromanica.ro
de Dumnezeu, domnul loan Vasile voievod i pentru regina sa, sosia sa, doamna caterina,
l pentru principele, finl s.u, tef an voievod220 ; pentru el iti cerem pace, sntrtate i mintuire
<vesnicgt> i ca domnul Dumnezeul nostri s sprijine intru totul pe domn i s5.-1 ajute in
toate treburile lui i s zdrobeasc sub picioarele lui pe tot dusmanul si pe tot potrivnicul I"
Intotdeauna and domnul intra in bisericA, diaconul ii tmlia, rostind aceleasi ruglciuni,
potrivit datinei lor. Copii de cas de la curte erau toti in hain.e de postav rosu i stAteau
intotdeauna in picioare in cele dou abside. In absida din dreapta, ei cintau greceste221,
si in cea din stings, pe romaneste222, cintind impreung i pe un ton care mica inimile
o rscolea sufletele. Dup5, Mania rostita de diacon, ei au psaimodiat de mai multe ori
alternativ : Doamne miluieste"2" ; apoi preotul a rostit incheierea si a sfirsit slujba.
de cas de la curte // au rostit polichroniu pentru domn, pentru sotia i fiul lui, potrivit p. 455
datinei. Diacon.ul a Ricut apoi o usoar plecAciune in fata domnului, in fata fiului lui, in
fata domnului nostru patriarh, inainte i dup litanie, potrivit obiceiului s.u. Apoi diaconul
stat in picioare, cu faSa aplecat care patriarh, spunind : binecuvin' teaza, stApine"284.
Preotul a inceput liturghia si la fiecare Doamne miluieste" tunerii cintau : Doamne
miluieste" ; de o parte cintau in greceste, de cealalt cintau in romaneste ; diaconul s-a
aplecal spre ei pentru a-i sa1uta si a intrat deandkatelea in altar ; i noi am flcut tot
astfel, dar tremuram de emotie.
Dup5. cintarea fericiti cei _285", am iesit pentru vohod" <intrare> i un diacon
mergea inaintea noastrA purtind un sfesnic cu trei brate, dup5. datinA ; un altul purta o
lar eu duceam evanghelia. Domnul nostru patriarh a coborit atunci din jiltul
s5.0 i, asezindu-se sub policandru, a binecuvintat vohodul." (intrasea). Potrivit obiceiului,
eu m-am indreptat spre dona, i-am dat s skate evanghelia i i-am skutat mina dreaptg,
ca si pe aceea a fiului sau ; apoi <am skutat> mina d.omnului nostru patriarh i am intrat
inapoi in altar. Chid domnul nostru patriarh a rostit Miluieste-ne", el s-a intors cltre el
<care domn>, 1-a binecuvin' tat mai intii pe el, apoi a binecuvintat pe fiul su, ca si pe
silihdarul <spltarul> lui, i suita lui, apoi a srutat icoanele potrivit datinei i a intrat
pentru a tmiia in jurul altarului. l nu a t5milat // usile impkkesti, a:el nu e obiceiul p. 456
la sfirsitul <cintarii> in vecii vecilor", ci a iesit pentru a le binecuvinta cu sfesnicul
cu trei brate <= tricherul>, iar tinerii de la curtea domneasel au cintat : sfinte Dumnezeule"
pe o melodie foarte dulce, pinA ce au rostit : putere". Dar nici domnul nostru patriarh,
nici preotii dinluntrul <altarului> nu au rostit acest cuvint ; ei nu au rostit nici Intru
multi ani". Diaconul a iesit purtind evanghelia ; de departe a f Acut o plecAchme usoara
pentru a saluta pe cei de fata si a citit pericopa evangheliei send sub policandru. Dup5.

285 Natalib min adjallu'l malik, al-muhibbu'l-Masih, al-mahfuz min Allah, el-Efendi Yoanu
Fasili foyfoda, harematihi al-Domna Katerina tva'l-malik ibnuhi Stafanos voy-
voda
281 Bi'l-rumi.
282 Bi'l-falachi.
288 Kirieleison, scris cu litere arabe.
285 Ablodjison despota, de la Ba6p1scrov Marcora.
285 Al-makarezmi.

63

www.dacoromanica.ro
ce au sfirsit, s-a indreptat citre domn i citre fiul lui i le-a dat <evanghelia> si o siruter
apoi le-a sgrutat mina.
In timpul tAmlierii, la dntarea heruvicului, domnul nostril patriarh a iesit din altar
cu cgdelnita; s-a asezat intre sfesnice, a tAnaliat pe donan si pe cei de fati, apoi s-a intors
ca si tAmiieze usile altarului i icoanele si a intrat <din non in altar>. u am iesit cu
sfintele darurii". S-a intins atunci in fata jiltului domnului un covor de mAtase cusut
aur, avind In mijloc un motiv de catifea rosie ; s-a intins si un alt covor de aceeasi formn,
dar mai naic, in fats jiltului fiului sAu. Ei <amindoi> au coborit i s-au Inchinat ping la
pmint pe ele. Cind am ajuns lingi ei, m-am intors spre ei, potrivit datinei, spunind:
pomeneste intotdeauna, Doamne Dumnezeule, in impgrgtia ta cereasen pe domnul 10
Vasile voievod, pe sotia sa, doamna Ecaterina, si pe fiul sgu. Stefan voievod"27. Preotul
care ducea potirul a fgcut tot astf el. Domnul nostru patriarh Ii scosese mitra pe care unul
p. 457 din preoti // o ducea in fata <sfintului> trap, potrivit datinei lor fiecare ducea cite ceva
In minA, chiar i numai un liturghier.
Dormaul <ti.rii> fiind de fati. dupg cum am spus <preotul> a fost silit si. scurteze
slujba. La kinonikon" domnul a coborit s sirute icoanele dupg obicei i fiul su dupn
el; s-a urcat apoi din nou in jiltul siu.
Sit se stie el atunci du' d preotul rosteste rugiciunea binecuvinteazil, doamne, pe
cei ce te binecuvinteaz1"288, el pomeneste intotdeauna pe domn, pe sotia lui si pe fiul lui,
cum se face in toati aceastg tara, din Tara Romaneascg si de la cazad ping la Moscova.
Apoi a iesit domnul nostru patriarh, preotul i diaconul ca sg tAniiieze tava cu coliva domneas-
ci, care fusese adusii de dona, impreunn cu un vas de argint cu vin. Era obiceiul lui ca,
atunci cind asculta liturghia, s dea el totul, ca i ospgtul de la masa lui.
Dorunul nostru patriarh a rostit o rugnciune dupg obicei asupra acestor daruri s'a s-a
rugat pentru el, pentru sotia lui i pentru fin! lui. Apoi domnul a coborit din jiltul
a primit din mina lui anafura, ca i fiul su, apoi s-au asezat In jilturile lor ; apoi ceilalti
boieril" i dregatori de frunte au venit, unii dupa altii, s primeasc de asemenea <anafura>
si au sirutat icoanele, dupg obicei. Preotul a iesit atunci ca o alt tavg si a impArtit
anafurg celor care erau afarn. Apoi s-a adus tava cu colivg inaintea domnului.
p. 458 Donanul nostril patriarh, arhiereii i ceilalti preoti au pus rnlinile pe // colivg, apoi
patriarhul s-arugat indelungpentru domn care ("Muse aceste daruri. Domnul nostru patriarh
a luat apoi primul din ele, pe urm domnul l fiul lui, ca i cei care eran de fatil. Au
Mint apoi din vasul cu vin.
Apoi domnul nostru patriarh, in picioare sub policandru, s-a rugat mult pentru domn
si a terminat slujba. A intrat in altar, si-ascos oclAjcliile i copiii <de casa> ai curtii
domnesti au spus polichroniu pentru domn ping ce domnul nostru patriarh a isprnvit
pima mantis., pe chid domnul stgtea in picioare la jiltul lui. Apoi a iesit, insotit de noi,
288 wa'l-djasad.
287 Yadhkar al-Rabbi al-Ilahu al-malik Ivanu Fasili Foy'oda wa harematahu al-Domna
Katerina wa waladahu Stafani Foyfoda fi malkutahu al-samawiyya kullu hin.
288 Baraka al-ladzina yabarakunaka yarabbi.
288 Al-boyoraye.

64

www.dacoromanica.ro
pina la usa bisericii. A ramas acolo pin& ce a iesit domnul ; atunci 1-a binecuvintat potrivit
datinei, ea si pe toti cei care se aflau in biserica.
Apoi <patriarhul> s-a urcat cu domnul mai intii intr-o sala retrasa,
unde au vorbit pin s-a pus masa ; dupa aceea s-au indreptat spre trapez5..
Dup cum am spus, ori de cite ori domnul asculta liturghia, bucatele
vinul <pe care le claruia> ar fi fost indestulatoare pentru citeva mii de
osta0 0 de oameni.
Dup amiaza au coborit in biserica, au ascultat vecernia, iar domnul
nostru patriarh, mergind tot inaintea lui, l-a binecuvintat la ie0re. <Domnul>
a plecat cu trasura sa i clopotele au sunat 'Ana ce nu s-a mai vazut. Cu
adevarat aceast zi a fost demn de a fi amintit in viata., aa cum am
spus mai sus.
Nimic nu mi-a placut mai mult ca rugaciunea i cintarea // tinerilor 13. 459
de la Curtea domneasca i sirguina lor in a se intrece unii pe altii.
Ne-am intors apoi la manastirea noastra. Pe drum am b.gat de seama o
balta mare numita helWeu", aezat in dosul palatului domnului289bis. Este
o cresctorie de peti foarte rari, numiti domneti"290, foarte pretuiti,
care au icre in Earth'. in ziva aceea, balta inghetase i calaretii treceau cu
cali pentru a merge de la Curte la manastirea Galata. Cind vor sa scoata
ap sau s adape caii, sparg gheata cu hirletele in chip de pu t pin se ridic5.
apa ; adapa caii, apoi apa ingheata din nou. Pescarii fac la fel cind vor sa
prinda pete pentru el <domn>.
In ziva aceea ni s-a daruit mere raari, cu miros placut, i culoare fru-
moasa, minunate la gust, numite domneti"291 adic. regeti"292. in
aceasta tara, ele se tin in pivnite pe paie 0 se pastreaza pin in vremea
merelor noi. De asemenea, ne-au daruit piersici, prune, ciree pastrate in
sirop, care pareau atit de proaspete 0 de gustoase indt ai fi crezut ca
stilt culese de curind.

<XVII. SLUJBA IN CELELALTE SAPTAmiNI


ALE POSTULUI>
In a doua luni a postului, dup11. ceasul al saseleam s-a tras clopotul <care aratii> ceasul
am iesit inainte de ceasul al optulea. In tot timpul postului slujba s-a Meat potrivit acestei reguli.
seobis Despre acest mare iaz, format din stavilirea Bahluiului, faz ce se intindea ping
sub zidurile curtii domnesti, vezi amanunte la C. C. Giuresc u, Istoria pescuitului fi a
pisciculturii in Romdtria, I, Bucuresti, 1964, pp. 151-152.
9 Efendiko.
Ill Vasiliko, termen grec.
2 92 Muluki.
991 Ora 2 dupa amiaza.

65

www.dacoromanica.ro
Ling. mm.'stirea Sf. Saya se g5.sete i aceea a Sf. Paraschiva2",
p. 460 cu o biseria frumoas.. Aceasta // este ocupat de cglugri de la muntele
Sinai. Fiecare iconostas are icoana Sf. Ecaterina i celelalte icoane. Uile
altarului i <chipurile> apostolilor au fost fcute in Rusia. Pe zidul uii
bisericii se vld picturi inatiind muntele lui Dumnezeu, muntele Sinai,
mn.'stirea, muntele lui Moise, unde acesta a vorbit cu Creatorul, muntele
Sf. Ecaterina i celelalte mnstiri din acest tinut, cu beduini i altele de
acest fel. Ai crede c vezi aceste locuri aievea ; aa este intr-adevr.
Manstirea Sf. Mihail222 este aezat in fata minstirii Galata. lar
mlnstirea Sf. Nicolae, care este ling5." palat226, seamn cu aceea de la
Vaslui, care a fost cldit de voievodul tefan227. Este mare i maiestoas,
cu turle inalte, iar in afar se and o cldire alipit ; se spune c ar fi o
constructie a turcilor222.
Ni s-a spus c in acest ora Iai skit treizeci de biserici i mnistiri222.
Oraul are o inftiare plcut, aerul este curat, apa e dulce .1 shn.toas,
mai bun decit cea din celelalte orae ale acestei tri.
In a doua simbAtA din post, am slujit liturghia, iar seara am cintat vecernia.
dimineata celei de a doua duminici am slujit liturghia in biserica mAnAstirii. Miercuri, in
cea de a treia sAptArninA a postului, adicA. la 9 martie, sArbAtoarea celor patruzeci de
mucenici, am iesit de 14 liturghia mai inainte sfintitA dupl ceasul sapte i jumAtate, adici
p. 461 numai cu o jumAtate de ceas mai putin decit de obicei. -
tu ziva aceasta, lumea a adus la biseric: o multime de piini mici,
rotunde, piine obinuitd, turte i colaci de toate formele ; .1 multe lumindri,
precum .1 colivd. S-au imprtit, ca binecuvintare celor de fat, ca de
obicei.
KiIn dimineata celei de a treia duminici din post, in timpul cintArii : toatA suflarea",
la sfirsitul lui Sfinte Dumnezeule", preotul a iesit din altar tinin' d deasupra capului o
tavA pe care se pusese crucea, fax diaconul mergea inaintea lui ca cAdelnita l ca luminarea.
Elinainta incet pail ce a ajuns inaintea tetrapodului pe care era evanghelia, asezat sub
policandru ; tetrapodul era acoperit cu un covor de catffea bordatA cu tiv de catifea verde
si cu ciucuri pe margine. Preotul a pus acolo tava, a luat cAdelnita din Hinile diaconului,

2" Biserica Sf. Paraschiva sau Sf. Vineri, ctitoria marelui vomic Nestor Ureche, ante
1610 (N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, p. 477).
296 MAnAstirea Sf. Arhangheli, construitA de Isac Balica hatmanul (1586-1587), cunoscutA
din secolul al XVIII-lea sub munele de Prumoasa (N. Stoicesc u, op. cit., pp. 446-447).
296 Biserica Sf. Nicolae Domnesc, ctitoria lui $tefan cel Mare (1491-1492), (N.
esc u, op. cit., pp. 467-470). Vezi i descrierea lui Trifon Korobeinikov in vol. III alStoces
colec-
tiei de fatA, p. 352.
297 La 1490.
196 Turcii nu avean voie ridice construct:if pe teritoriul romitnesc (D. Cantemir,
Descrierea Moldovei, p. 297).
Ili La 1646 se indican la Iasi 60 de biserici i 11 mAniistiri (CAlAtori, V, p. 327).

66

www.dacoromanica.ro
a tilmliat de jur imprejur, cintind: Crucii tale ne inchingm..."300 ping, ce a sfirsit ocolul;
el a cintat-o a doua oar pint" ce s-a sfirsit al doilea ocol, apoi a cintat a treia oarit, ping.
ce a ocolit a treia oarit. Atunci domnul nostru patriarh a coborit, a fttcut trei =AMU'
mari inaintea crucii, a sltrutat-o, apoi a binecuvintat credinciosii cu cruces, potrivit datinei.
Dupg el, au izttrat egumenii, preotii si lumea cealaltg, doi cite doi, si au f6cut la fel.
Am iesit din bisericl. Ca de obicei, in seara de ajun, domnul a dat de stire patriarhu-
lui s se pregracasc5. // all slujeascrt liturghia a doua zi la mlnIstirea doamnei, mAntistire P. 462
despre care am vorbit mai sus. El i-a trimis apoi o trAsurii cu sase cal murgi si am plecat.
Intrind in biserictt ne-am imbrrtcat in odAjdii, dup obicei, si 1-am invesmintat <pe patriarh>,
am slrutat cruces mare aurit inAuntrul clreia este o bucatii neagrtt din crucea cea ade-
vArat5. a Donmului nostru Isus Hristos. Aceast relicvgt este a Sf. Munte <Athos>801, lar
documentul care constaa autenticitatea lemnului <adev&ratei cruel) se aflet in aceastif
mAttbstirem, cAci cele dou mAniistiri ale domnului au fost inchinate Sf. Munte. Egumenli
si alug5xii acestor <mkastiri> vin de acolo.
La sosirea domnului, s-au tras toate clopotele in cinstea lui ; el a venit
cu un alai mret, ca .1 data trecut.. Ca de obicei, am ieit in intimpinarea
lui, iar patriarhul 1-a stropit cu agheazm.. Am sfirit Sf. liturghie .1 am
mincat i coliva. Domnul nostru patriarh a ieit inaintea lui ca s.-1 bine-
cuvinteze ; domnul s-a suit in trsur i. a ateptat ca domnul nostru patriarh
s, se urce in trsura lui i au plecat impreun. la Curte.
in ziva aceea domnul I-a ospatat la masa lui cu toat dragostea i.
prietenia. I-a fgAduit c va pune sa i se fac o mitr de aur i odjdii
arhiereti complete. Seara Ae-am intors inapoi.
Seara, in ajunul celei de a patra dittninici din post, domnul i-a trimis vorlA domnu/uf
nostru patriarh sa se pregaeasc sl slujeasa. liturghia // la mAngstirea Barnovschi. Dimi- P. 463
neata, dup utrenie, i-a trimis tr5sura, lar el <patriarhul> s-a dus la aceastg mgastire;
noi 1-am invesmin' tat cu Sfintele odAjdii. Apoi s-au tras clopotele si donutul a sosit en un
alai si mai mAret si mal frumos decit inainte; 615.rea pe un cal turcesc sur, acoperit cu
brocart de fir de aur impodobit cu nestemate.
I-am iesit in Intimpinare, dupil obicei, si, intrind <inapoi in bisericgt>, am terminat
liturghia. In ziva aceea am citit evanghelia, dupii aceea i-am dat cartea s o siLrute, 1-am
sArutat mina dreaptA, ca si pe cea a fiului lui.
In toate aceste tiri, oamenii se mirau mult de felul nostru de a citi grecete,
c'dd la ei numele nostru nu e tinut in mare dnste. Dupa ce domnul nostru
patriarh a imprtit anafur. i dup." ce am mincat coliv.", el a ieit inaintea
domnului, invemintat cu mantia, i 1-a binecuvintat.
3" Tbto crrozup6to TO Trpoaxuvccetttevot."
3" Djabal al-mukaddas.
aos Un asemenea document nu exist.

67

www.dacoromanica.ro
in ziva aceea, patru mitropoliti fuseser de fat: la slujbai <0 anume> :
episcopu1303 care st intotdeauna la curte, 0 mitropolitul Sofiei, 0 Velasie3",
p. 464 mitropolit de Naupactos in // Moreea, 0 episcopul de Georgia ; acesta
venise de curind de la Moscova cu milostenii bogate. El pretindea ea este
episcopul unei biserici din tara lui Dadian305, unde se pstreaz5. egmaa
Sf. Fecioare, Maica Domnului. Din aceast cauzs. tarul3" <Moscovei> i-a
dat, in afar, de milostenii bogate, o mitr frumoasA 0 toate vemin.tele
sacerdotale. El era incins cu un ciliciu. impreun cu aceti prelati, domnul
nostru patriarh a fost dus in trasue. la Curte, la osptul d.omnesc ; seara
ne-am intors la mAnstire.
In ajunul joii canonului mare s-a slujit utrenia cea mare; s-au tras clopotele la ora
p. 465 doug. // din noapte. Paracliserul a bAtut mai intli toaca de lemn de trei sute de ori; si
dupg fiecare sutA de Mai el se oprea. Apoi au tras de mai multe ori toate clopotele de
aramit; apoi am intrat in bisericA. Preotul a inceput sit tAmiieze in tgcere, Mr& s inceap5,
slujba ; el s-a oprit sub cupolg s'l a rostit : Binecuvin' teazg, stgpine"307. Apoi, a sfirsit
tiliniierea domnului nostru patriarh, a intrat in altar prin usile impArgtesti si a rostit :
SlavA Sf. ... <Treimi>"308, dupg dating.. Domnul nostril patriarh a rostit fase psalmi
fArg sg spunA Sf. Dumnezeule", la inceput trei topare, apoi aleluia" si trisagion"309.
S-a rostit o cathismg"s" a psalmilor s'i Miluieste-mg, Dumnezeule"sn, apoi au inceput
canonul, <care era> in intregime pe o melodie armonioasg.
Este obiceiul in aceastg tara ca proestosul s rosteascA psalmii de dimineatA, apoi
Slav tie celui care ne-ai arAtat nouA luminA" si Slavg intru cel de sus lui Dumnezeu"
si O Hristoase, lumina cea adevAratA", apoi psalmii vecemiei fi Luming linA", apoi
Invredniceste-ne <Doamne>" si Acum slobozeste pe robul tgu" si luminihdele. Slujba a
inceput la primul ceas, dupg dating ; s'i am iesit de la slujbA dupg ceasul al saselea din
noapteau.
Dupg amiaz ei au slujit liturghia mai inainte sfintitg si au pus pe tetrapod icoana
Bunei Vestid, care trebuia si se serbeze a doua zi. Domnul nostru patriarh a coborit, a
p. 466 sgrutat-o, dupg obicei, ca si toti cei de fatg,. Dupg ce // am primit anafura, ne-am dus sg GI
ne asezitm la masA si am bitut vin.

303 Mitropolitul Varlaam.


$od Flasios, Vlasios, Blasius.
300 Este Toi; Accaufvvou aetvretx" (sic) mendonatg de cronicarul bizantin Laonic
Chalkokondylas (ed. Bonn, p. 467, trad. V. Grecu, Bucuresti, 1958, p. 267), aflatA in Georgia
sau Iviria.
306 Al-malik, termen arab ce inseamni rege.
207 Kirie eblodjison (xAtol.s sa6r.gov). In realitate: Binecuvinteazg, prea fericite pArinte".
sae In textul arab A6Ca ,rt rlytc,c [rpick8cc]. In realitate : Slav& sfintei celei de o fiintii
si fAcgtoare de viatA si nedespArtitg Treime".
300 spicarov, adicit de trei ori Sfinte Dumnezeule".
310 De la termenul grec x&OLaRa, citirea unui grup de psalmi.
$11 Arhamni, ya Allah!
313 La miezul noptii.

68

www.dacoromanica.ro
In timpul serii nu s-a f Acut slujba vecerniei si nu s-au tras clopotele, dar vineri, la
miezul nop, au sunat clopotele. Am intrat in bisericA si a inceput slujba vecerniei celei
maxi si chip& Miluieste-ne pre noi, Dumnezeule, dupA mare mila ta" au inceput litia".
Au asezat cinci piini, un vas cu untdelemn, un vas cu yin I unul cu gnu i dou sfesnice
pe masa asezati dedesuptul cupolei.
Dupl ce a tAmliat, diaconal a rostit rugAciunea de la vecernie : Mintuieste, Doamne,
poporul tAu..." etc. si a tAmiiat de jur imprejurul piinflor ; a luat una si domnul nostru
patriarh a binecuvintat-o. La utrenie, au inceput cei sase psalmi f ArA sA mal rosteascl:
Sfinte Dumnezeule" l celelalte trei tropare, apoi au rostit Dumnezeu este domnul ...",
psalmii i canonul. I nu au rostit cntecele de slavA, cl in locul lor au rostit: O sfintA
FecioarA, melca lui Dumnezeu, miluieste-ne pre noi". Dup5. Toat suflarea <A laude pre
Domnul>", domnul nostru patriarh a coborit, a arutat icoana Bunei Vestiri, ca i toti cei
de fat& Am iesit devreme de la utreniem.
Domnul a trimis din nou vorbA patriarhului s5. se pregAteascl ca sA slujeascA liturghia
In biserica sfintului Nicolae de ling& Curte, cunoscutA sub numele de biserica domneascAm.
I-a trimis trAsura sa si am plecat. j Ne-am invesmintat cu odAjdiile noastre, am hives- p. 467
min' tat si pe doranul nostru patriarh si am inceput slujba potrivit dorintei domnului. Am
rostit: BinecuvinteazA, stApine" i preotul a spus : BinecuvintatA este <impArAtia>..."
Au inceput psalmul vecerniei: BinecuvinteazA, suflete al meu, pe Domnul", ectenia
stihurile cunoscute cu Doamne miluieste I"; apoi domnul, care venea pe jos de la curte,
a intrat in aceast5. clipA. Nu ne-am dus in intimpinarea lui, ca de obicei, pentru ca
incepusem liturghia, dar and s-a asezat in jiltul lui, patriarhul l-a binecuvintat, ca
pe fiul lui, de douA, trei ori, apoi am sfirsit liturghia. Am mincat colivA domneascA
dupil ce s-a sfirsit, patriarhul s-a rugat pentru domn si am Whit vin. Domnul a stat in
picioare lingA jiltul slu asteptind ca domnul nostru patriarh sA-si scoatA odAjdiile i sA-1
invesmintAm cu mantia, potrivit datinei. Patriarhul a iesit inaintea lui ca sl-1 binecuvin' teze
ei au mers impreunl pinA la curte.
In ziva aceea a fost un ospat 0 o serbare mai mare ca de obicei, pentru
ca era o sarbatoare a Domnului nostru <Isus Hristos>. Cind se aduceau
talerele de la bucatarie sus, <in sufragerie>, bateau toba, sunau din trimbita
cintau din fluier. in aceasta zi a fost multa veselie ; muzica imparateascam
cintecele turceti nu au incetat 'Ana seara.
Ne-am intors la manastire cu trasura.
Sa. se tie c la mijlocul lunii martie ei sadesc piersici i altele, apoi
trandafiri 0 se seamn bob, ceapa, usturoi i altele asemenea. in acest
anotimp ei aduc lmii din Rumelia 0 le pun. // in pivnite, invelite in hirtie. p. 468
0 oca de rodii aduse costa o jumatate de gro, caci nu se gasesc deloc in
acest tinut.
313 Al-utrurn.
314 Kanisa al-begat.
315 111-sultaniyya.

69

www.dacoromanica.ro
n ajunul simbetei Acatistului, nu s-au tras clopotele si nu s-a slujit vecernia ; dar
dupa ce a sunat ceasul al saptelea al serii, au slujit vecernia cea mare si au batut toaca
de trei suteh de ori, dupa cum am spus, apoi s-a tras clopotul cel mare de o mt de ori.
Dup5, ce a tamiiat preotul, s-au citit psalmii diminetii i dupa ce s-a rostit : Dumnezeu
este Domnul 1" i cathisma psalmilor, au asezat tetrapodul acoperit cu un covor in fats
icoanei sfintei Pecioare i dupa ce s-au aprins huninarile din sfesnice, domnul nostru patriarh
a coborit din jiltul sat' si-a pus epitrahilul i omoforulen si a rostit sase icoase din acatist,
dup care s-a urcat din nou In ji1ul sau. S-a rostit apoi a doua cathismi a psalmilor,
apoi episcopal a rostit alte sase icoase ei repetau irmosul egumenul a rostit sase icoase,
preotul care slujea a rostit dupa el alte sase icoase. Ei au cintat i canonul, fara cintarea
de slava, i invocatia O, Male& a Domnului, miluieste-ne". Apoi am iesit de la utrenie
dis-de-dimineata.
In ziva aceea, simbata acatistului, domnul nostru patriarh a slujit liturghia in biserica
Si. Saya, pentru negustori. A fost o liturghie solemn& si am facut slujba in intregime.
Dupa ce am iesit de la liturghie, era aproape de amiaza ; 1-am invesmin' tat <pe
P. 469 patriarh> cu mantia, dupa obicei, i am iesit din biserica. Au mers inaintea // lui cu luminari
ping la cimitirul din afara bisericii, caci un om 1-a rugat pe domnul nostru patriarh, d:
Taal meu, inainte de a muri, a lasat cu limba de moarte : la trei ani dupa moartea
mea, s deschizi mormintul meu i s privesti de fat& cu un mare dregator i, daca este
un patriarh, sa citeasca asupra mea molitva de dezlegare". Noi i-am pus atunci epitrahirul
omoforul si el <patriarhul> a inceput slujba.

XVIII. iNMORMINTAREA iIT MOLDOVA


S-au cintat rugaciunile obisnuite pentru morti ; patriarhul a rostit apoi molitva de
dezlegare i syghoreite"117, adica rugaciu.nea pentru iertarea pacatelor, dupa care el a
stxopit trupul cu agheazmii. Apoi ne-am dus la trapeza manastirii, unde familia a f &cut
pentru el un mnimosynon"118 sau un parastas. In trapeza s-a pus o mas mare cu tot
felul de bucate, apoi coliva i vin si am impartit luminari mari la toti cei de fata. Apoi
domnul nostru patriarh s-a sculat in picioare impreuna cu toti cei de fat& a i rostit :
binecuvin' tat e Dumnezeul nostru", apoi sfinte Dumnezeule" si au cintat troparele mortilor.
Diaconul, imbracat in stihar, a tanaiiat pe toti cei de fata cu o cadelnita de argint
qi a rostit : Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupl mare mila ta", apoi pentru odihna
sufletului robului lui Dumnezeu cutare, care s-a mutat de la noi", ping la sfirsit. Domnul
p. 470 nostru patriarh a rostit // rugaciunea mortilor : Dumnezeul duhurilor ..." Apoi s-a sfirsit
slujba si am stins luminarile. Toti au luat coliva i noi ne-am rugat pentru raposat.

Ii Al-batrasil wa al-omoforon.
ail Ai-sichorochati, de la utyac.Spevo = a ierta.
SD De la termenul grec 1.1.v 7)11. 01.11) 0 V -= parastas.

70

www.dacoromanica.ro
Dap& praznic, fiul rAposatului a impArtit o poman& celor de fat& pentru ca acesta
obiceiul In tara Moldovei si in Tara Romfineascl i aceasta este datina parastasului pe
care noi 41 numim sabahiye" l slujba din ziva a treia si a noua.
Chid ne-am sculat de la masA, s-a tras clopotul cel mare ; la el este senanalul el a
murit cineva. Daca familia doreste ca el s fie inmormintat In m&nAstire, porunceste para.
cliserului s tragA clopotele pentru ca sit adune toti preotii din oras la inmormintare. Aceasta
se intimplA cind <rAposatul> e bogat sau instArit; daca e sraac il ingroap& BA, s& tragii
clopotele ca s& nu afle nimeni. Dup& aceea sase preoti ai antulAstiril in feloane se duc la
casa r&posatului, impreun& cu doi diaconi cu cAdelnita, pentru ca s1-1. ja.
La el e obiceiul c& dacl moare cineva s nu-1 ingroape deal dup& dou& sau trei
zile i Inc& frail giulgiu, cu fats descoperitfi, aprinzind lumin&ri zi i noapte in jurul mortului.
Once preot care doreste s& vin& la el, poste s o facA, pentra ca sA citeascA <pericopele>
evangheliei, de la inceput pint la sfirsit, nu o singua data, cl de mai multe ori, din
clips naortii pin& in aceea a inmormint&M, chiar daca ar fi acolo cincizeci de preoti sau
diaconi; i aceasta se face de dragul pomenilor bogate <care li se clan> II. 13. 471
Cit despre rAposatul acesta, era un om in virstA i fusese prietenul nostru; se trAgea
din Konyano, din tata i bunic de ieniceri. rusese si el ienicer. Venise aici, se botezase
si se insurase. Hatmanulln, fratele Domnului j vizirulan lui Ii fusese na. Credinta i rivna
sa la rugAciuni nu se intilneau la niel unul dintre noi.
Cind a murit, datora bani unor negustori turci. Hatmanul a trimis indat s& se pun&
peceti pe bunurile sale. Mai intli au luat din oficiu vreo dou&zeci de galbeni pentru chel-
tuielile de inmormintare i pentru ingroparea lui; chip& aceea creditoiii si-au impIrtit mos-
tenirea lui. Bi lAsase cu limb& de moarte ca toti negustorii sA fa parte la alaiul si la
Inmormintarea sa din cauza invinuirii pe care turd' i-o aduceau.
Chad s-a adus nAsAlia, preotii mergeau inaintea el, purtind luminAri. Chid ajungeau
ling& o cas& turceasc&, o puneau pe p&mint, iar preotil se rugau cu voce tare, pin& ce au
bAgat-o in bisericA si au pus-o in mijloc, in timp ce sunau clopotele. Apoi s-a facut acere.
Am imbrAcat pe domnul nostru patriarh cu mantia si am intrat In bisericA, i-am pus
epitrahilul i omoforul. El a stat in picioare la cApAtilul mortului, a cArei fat& era desco-
perit& si care avea o icoan& pe piept; i, dap& datinA, diaconul a intins cAdelnita patriar-
hului i acesta a tAnaliat in jurul mortului in form& de cruce, apoi a tAmiiat usile altara-
lui, rostind: Binecuvintat este Dumnezeul..."; apoi au inceput slujba dezlegArii. El a
amliat absida din dreapta si pe tea din stinga si pe toti preotii // care se aflau acolo, ca P. 472
si pe mireni, apoi a tAmiiat in jurul nAs&liei a doua oar& si s-a tutors spre r&s&rit si a
fAcut seranul crucii de trei ori pe faa.; apoi s-a urcat In jilu1 s&u, pe c/nd se cinta feri-
citi cei f&rii. prihanA..." l miluieste-ml pre mine, Doamne", cintecul altemind, ca si
canonul.

119 Oras in central Asiei Mici.


SI Gheorghe Coci, fratele lui Vasile Lupu, mare paharnic (1634-1651) f apoi hatman
(1651-1652) (N. Stoicescu, Digionar, p. 378).
an Sfetnicul lui.

71

www.dacoromanica.ro
Domnul nostru patriarh a rostit prima incheiere. Apoi episcopul care era de fat& a luat
cAdelnita dup& domnul nostru patriarh si a tAmiiat de jur imprejurul mortului prima oar&
si a doua oarl, apoi a tiimilat usile altarului si pe cei care erau de fatA i si-a flcut
semnul crucii pe fatA ; apoi s-a aplecat de dou& ori cAtre domnul nostru patriarh i s-a
oprit la locul sttu i in clipa potrivit& a rostit a doua incheiere. Apoi ceilalti preoti au
fAcut la fel pia, in clipa and se da sAratarea <mortului>. Dup& ei, diaconul care slujea
s-a dus cu c&delnita inaintea fieciind preot, dup& rangul lui, l-a tAmiiat de dou& ori, de
trei ori, pin& ce fiecare preot, iesind la rindul su, lua cAdelnita, Il tAmiia pe diacon de
dolt& ori, de trei ori, l Il &idea inapoi cAdelnita. riecare preot care tAmila rostea incheierea
ce urma, la timpul cuvenit, pinA la sfirsit, fan% s& uite niciodatA s tAmlieze jiltul domnului.
Apoi domnul nostru patriarh a coborit la cApAtiiul mortului si a citit evanghelia.
Este obiceiul ca sotia, copiii i rudele mortului s stea in gen.unchi sub evanghelie in timpul
p. 473 citirii <pericopei>. Apoi a citit dezlegarea de pAcate i, inaintind // spre icoana care era pe
pieptul rAposatului, a fAcut trei mAtAnii spre rAsArit si a sArutat icoana ; apoi a fAcut alte
trei <mAtAnii> i s-a urcat in jilul salt.
Apoi episcopal i egumenul mAnAstirii au venit fiecare din sit& parte ; au f &cut matiinii
spre rAsArit si au sArutat de asemenea icoana. Au venit i preotii, ca i diaconii l cAlugAtii,
doi cite doi. Dou rude sau prietetti ai mortului stAteau in picioare, de amin' doul pArtile,
impArtind adunkii intregi cite o pomanit <ca> pentru sAraci, invelit& In foi de hirtie sau
In basmale cusute. Apoi au intrat dregAtorii si au mers dup& rangul lor, doi cite doi, chip&
multime. Apoi l-au scos i l-au ingropat in afara bisericii, dar noi nu am iesit cu el, cad
nu este obiceiul.
Cind rAposatul este foarte bogat, toti cei de fat& sint poftiti la masA in casa celui
rAposat. Se aduce o tavii cu colivA si se impart luminAri, iar preotul rosteste binecuvintat
este Dumnezeul..." i troparele mortilor. Dup& ce a tAmilat, diaconul rosteste: miluieste-ne
pre noi, Dumnezeule" pinit la capAt, apoi pomeneste <numele> celui rAposat. Arhiereul
rosteste rugAciunea, <cei prezenti> iau colivA si se roag& pentru cel rAposat.

XIX. CRONICA iNTiMPLARILOR TRECUTE

in a cincea duminieg a postului am facut ruglciuni in biserica mns-


p. 474 tirii, iar mria-sa domnul a pus // pe domnul nostru patriarh s fgduiasc
c va sluji liturghia la mnstirea lui Aron Vod, in afara oraului.
Dar in dimineata acelei zile el322 era tare supgrat i noi nu tiam de ce.
Trebuia s.' se tie c orologiul de fier al manastirii domneti323 suna
de la 1 martie324 pina la 10 ale acestei luni, dousprezece ceasuri In timpul

122 Vasile Lupu.


213 Deyr el-Efendike, nume dat mAnAstirii Trei Ierarbi.
SU Adar.

72

www.dacoromanica.ro
noptii i dou5sprezece ceasuri in timpul zilei, iar in urm5.toarele zece zile
sima paisprezece ceasuri in timpul zilei i zece ceasuri in timpul noptii. // p. 475
Dup aceste Intmplri, s-a ivit un fapt care a impiedicat pe domn
s iasa in ziva aceea. I se trimisese o scrisoare326 printr-un preot duhovni-
cesc826, vestindu-1 c boierii frii sale 1-au trdat327 ; <acetia> se intelesesera
cu marele logof5t328 ca s5.-1 omoare. Acesta, folosindu-se de un vicleug,
se dusese cu zece zile inainte la craiul maghiarilor sau ungurilor322 i la
Motel, domnul Trii Romaneti, ca s se refugieze la ei.
A invinuit pe Vasile de dorinta de a cuceri Cu sabia i cu sprijinul cazaci-
lor tara maghiarilorm i Tara Romneasc5.331. Ei s-au miniat foarte impotriva
325 Scrisoarea, alcatuita de spatarul Constantin Ciogolea, este reprodusa de Miro n Co s-
t i n, Opere, p. 137.
326 Ioasaf, egumenul manastirii Aron Voda (ibidem, p. 137). Vezi si G. Krau s, Cronica
Transilvaniei, p. 154.
321 Din conspiratie faceau parte, in af ara de Gheorghe Stefan : Patrasco Ciogolea mare
stolnic (1650-1653), Constantin Ciogolea mare spatar (1651-1653) si Stefan. serdarul (1651
1653) (Miron Costin, Opere, pp. 135-136).
ne Megas Loghotetis. Gheorghe Stefan, fiind trimis la Gheorghe Rkczi al II-lea si la
Matei Basarab, mai multe ad'aogea spre vrajba si in locul trebilor stapinu-sau, in solii au
asedzat treaba sa spre domnie" (ibidem, p. 135).
322 Kiral al-Madjar ay al-Ungurus Gheorghe Rakczi al II-lea, prixtcipele Transilva-
niei (1648-1660). Gheorghe Stefan fusese trimis in repetate rinduri cu solii la Gheorghe Rakczi:
In 1648 (M ir o n Costi n, Opere, p. 135), in 1650 (G. Krau s, op. cit., p. 143) si intr-o
a treia solie cind a inceput s unelteasca impotriva lui Vasile Lupu cu sprijinul lui G. Rakczi
(ibidem, p. 153).
330 Asa se spunea uneori Transilvaniei, dup conducerea politic din acea vreme. Pre-
cum se stie, dei alcatuiau majoritatea populatiei, romitnii din Transilvania erau lipsiti de drep-
turi politice, din care cauza tara pe care o locuiau era numita uneori impropriu dupa numele
stapinitorilor maghiari. Exist numeroase dovezi despre preponderenta elementului romanesc in
Transilvania in aceasta epoca ; pe la mijlocul sec. XVI, umanistul Verancsics afirma, de pilda :
romanii, dei Ii ajung usor la numar (pe secui, unguri i sasi, pomeniti mai inainte N.S.),
totusi nu au niel o libertate, nici o nobilime, nici un drept al lor" (Ccildtori strdini, I, p. 410).
In a doua jumatate a sec. XVII, Miron Costin remarca si el ca romtinii pina azi sita
mult mai numerosi ca ungurii, incepind din Badea sirbilor temisoreni, peste tot Muresul, in
Hateg, in jurul Balgradului (Alba Iulia N.S.), unde locuiesc principii, in Tara Oltului
In tot Maramuresur (Opere, ed. P.P. Panaitescu, p. 229).
Date mai precise cu privire la numrul populatiei avem din sec. XVIII, cind incep sil se
alcatuiasca recensaminte. La 1720-1721, romdnii forman majoritatea absoluta' ( 50,92%
93,75%) in toate 8 comitate", fiind ceva mai putini in scaunele sasesti i secuiesti (D. Onclu 1,
PoPuiatia Ungariei i Ardealului in 1720-1721, in Scrieri istorice, I, ed. A. Sacerdoteanu,
pp. 429-437). Mal tirziu, la 1760-1762, romdnii constituiau 213 (65,46%) din totalitatea
populatiei principatului, ceea ce o determina pe imp'rateasa Maria Tereza sa numeascii
Transilvania principatul nostru romdnesc" (Istoria Romdniei, III, p. 420).
Despre motivele care 1-au determinat pe G. Rkczi al II-lea sa-1 schimbe pe Vasile 1.4u-
pu din domnie vezi scrisorile principelui Transilvaniei adresate regelui Poloniei, lui Ianusz Rad-
ziwil, seimului polon, palatinului Cracoviei etc. la Sziligyi S indo r, Ohmanytar II.
Rdltdczy Gy6rgy, Budapesta, 1874, pp. 674-689.
Dupa Kraus, Vasile.Lupu refuzat de principele Transilvaniei In oferta sa de incuscrire

73

www.dacoromanica.ro
lui <Vasile vod.> i au dat marelui logofft amiutit o armat mare de aproape
treizeci de mii de ostai332, ca s' mearga impotriva lui Vasile i sd-1
<Mamie logofat> ingenunchiase inaintea lor i se intelesese cu ei ca s lucreze
uniti.
Marele logofa amintit .1 c5.'peteMile ostailor333 din Moldova se intelese-
prind5. pe neateptate pe Vasile, in duminica Floriilor, dud se
serba liturghia la mnastirea lu; cad avea obiceiul s serbeze Floriile cu
veselie i voioie ; ei voiau apoi s pun mina pe comorile lui ucidd.
p. 476 Dar Creatorul nu a ingduit-o ; // el a descoperit adevIrul prin scrisoa-
rea de care a fost vorba, pentru c binefacerile i pomenile pe care le facea
el <Vasile Lupu> in lumea intreaga l-au apkat. Dupa ce a aflat aceasta,
el i-a pfsit indata palatul i vi-a trimis sotia i toate avutiile sale impreun
cu provizii in cetatea Hotinului334, la hotarul Poloniei335, i <a pornit> cu
toate Wile sale, dar toate l-au trAdat. A plecat atunci spre aceasta cetate
.1 de acolo in simbRa sfint a trecut fluviu1s36 i a intrat in Polonia in
cetatea numit Camenita337. A trimis scrisori la Constantinopol pentru a
face cunoscut ceea ce i se intimplase338, apoi a cerut ajutor lui Hmelnitki339,

s-a gindit s cucereascil Tara RomAneases.' pentru a pune domn pe Gavriil Coci hatmanul,
s dea lui Timis Moldova, lar el s domneascet asupra Transilvaniei. Planurile lui V. Lupu
ar fi fost date in vileag de pasa din Buda (G. Kr au s, op. cit., pp. 152-153). Vezi si N. I o r-
g a, Acte fi fragmente, I, pp. 207, 216).
Asemenea planuri ale lui Vasile Lupu sint mai vechi. intr-un raport din 1640 dire
Ferdinand al 111-lea se spunea cfi sultanul era hotrult fac domn peste cele trei trtri romine
(tres Provincias islas christianas, Transilvaniam, Moldaviam ac Transalpinam, sibi suisque
dan i postulavit) (H urmuzak i, IV/1, p. 656). La 14 ian. 1643, Vasile Lupu a reinnoit pro-
punerea sa marelui vizir, cerindu-i s dea domnia Tri Romlinesti fratelui sgu, Gavril, sau
ginerelui Om, I. Radziwil, el urmind s treactl in Transilvania, unde populatia in majori-
tate romitneasca se va ridica impotriva maghiarilor (ibidem, p. 663).
331 Cifra este exagerat ; Kraus india doar citeva mii de oameni" (op. cit., p. 154).
333 Constantin Ciogolea spatarul i stefan serdarul.
2134 Hotini. Fapt confirmat i de Mir on Cost in (Opere, p. 140). Din Hotin, la 16
april. 1653, Vasile Lupu seria voievodului Podoliei : am fost atacat pe neasteptate de unii
dintre boierii mei trdittori" (Istoria Romdniei, III, p. 175).
118/ Al-Leh.
113 Nistrn. Aici Vasile Lupu a fost ajuns de oastea lui I. Kemny, dar a reusit sii scape
pentru cgi nu mergea pe drum, ci pe al5.turi (G. Kr au s, op. cit., p. 155). Vezi i Hurm u-
z a k V/1, p. 15 (28 april. 1653).
n Despre fuga rsi sederea lui V. Lupu la Camenita vezi Miron Cost i n, Opere,
pp. 143 si 145 i G. Kr au s, op. cit., p. 155.
338 Oferind 20 000 lei pentru a fi restabilit In domnie (H urmuzak i, Fragmente zur
Geschichte der Rumanen, III, p. 178).
a" Alma Bogdan Hmelnitki, hatmanul cazacilor (1649-1657). Despre solia trimistt
vezi M. Cost i n, Opere, pp. 141 si 142.

74

www.dacoromanica.ro
hatmanul cazacilor, si noului su ginere, Timus34, fiul hatmanului ; a cerut
si ajutorul hanului341 si al ttarilor.
Inainte de a iesi din Iasi, a osindit la moarte pe trei dintre cpeteniile
ostirii sale : primul era serdaru1342 ostirii si alti doi3".
Vasile vod fusese nast.1 \marelui logoat>344 si d.oamna l'i fusese nas5. ;
11 iubea nespus de mult si nu-i ascundea nici una din tainele sale, c5.d ii
era foarte apropiat. Odat l-a trimis la Rkczi, craiul maghiarilor, ca
so1348, el s-a dus si a uneltit cu acesta pentru a inltura pe Vasile din scaun,
sub cuvint eh' <domnul> ar fi trimis <un sol> la turd pentru a le oferi bani
ca s numeasc pe fratele s'u crai al maghiarilor ; si l-a flcut <pe IRkczi>
s'd cread348. De asemenea, domnul il trimisese in solie la voievodul Matei
al Trii Romnesti si <Gheorghe tefan> l-a mintit in acelasi chip, // spunind p. 477
61 el trimisese la turd ca s5.-1 rstoarne, pentru a lua scaunul Trii Romnesti
pentru fiul sau, voievodul tefnit5.347. Acela l-a crezut de asemenea.
<Muntenii> au scris craiului ungurilormbis si. ei s-au inteles cu logoftul
mai sus pomenit ca acesta s' ajunga domn al Moldovei cu sprijinul lor si
cu ajutorul ostilor lor. El nu a incetat s5. trimit' <r5ivase> si s unelteasc
pink* ce a cistigat pe boierii din Moldova348, datorit urei clocotitoare pe
care o nutreau impotriva lui Vasile, a boierilor lui si. mai ales impotriva
neamului lui grecesc348 ; (in plus>, pentru c' <domnul> avea un nepot

340 Timoteos.
au Islam Ghirai al 111-lea (1644-1654).
342 Serdar al-asker = tef an serdarul, comandantul trupelor ce pAzeau marginea de
rAsArit a Moldovei.
"3 Constantin Ciogolea mare spAtar (1651-1653) i PAtra5co Ciogolea mare stolnic (1650
1653 )(M. Costi n, Opere, p. 140). Dupl G. Kr aus (op. cit., p. 155), fratii Ciogolea au
fost uci,i chiar de Vasile Impu. Vezi i A. Ve r es s, Documente, X, pp. 259-260.
3" De aceea Vasile Lupu afirma cri. Gheorghe stefan ii este TudA (ibidem, X, pp. 270-271).
a" Aluzie la solia a treia a lui Gheorghe stefan in Transilvania.
3" Informatia lui Paul de Alep diferl de qtirile cunoscute lui Kraus (vezi mai sus nota
331).
347 Stefanisa. Asemenea planuri erau mai vechi ; se tie cA, la 1639, Vasile Lupu se
intitula doran al Moldovei i al TArii RomAnalti.
'obis AdicA al Transilvaniei.
348 imperial la Constantinopol arat5. ea : boierii din Moldova, care de multi
ani sufereau asupriri nedrepte, s-au ridicat impotriva lui Vasile <Lupu> pe care-I urau"
(Hur mu z ski, Fragmente, III, pp. 182-185).
Despre cauzele i imprejurgrile cAderii lui Vasile Lupu vezi amiinunte la I. T an o vi-
ce an u, Din luptele pentru neam. Reisturnarea lui Vasile Lupu. Studiu istoric, Bucureti,
1902 i C. Cihodar u, Rclscoala din anul 1653 din Moldova, in Analele 9tiintifiee ale
UniversitAtii A. I. Cuza", Ia5i, istorie, XIV, 1968, pp. 103-109.
a" Djinsihi al-Rum. fn ultima parte a domniei Vasile Lupu se inconjurase de dregAtori
greci, ceea ce a nemultumit boierimea autohtonA.

75

www.dacoromanica.ro
niimit 33 care stricase patru mii de fete, iar cind parintii lor se plingeau
impotriva acestuia, nu puteau sa-1 dovedeasca vinovat pentru ea el pa' trundea
pe neateptate noaptea prin case, lua fetele cu sila i altele la f el. Timp
de trei ani, el a folosit numai vicleuguri tainice pentru atinge telul
prin uneltiri chiar la Istanbul 0 turcilor h t plcut aceasta.
Apoi Vasile 1-a chemat <pe Gheorghe Scefan> i i-a dat zece mii de
dinarian ca puna in siguranta. S-a folosit de iretlicuri trimis
sotia in satul sau Bogdana352 ; dupa aceea, intr-o zi anumita, i-a artat
<domnului> o scrisoare ca ea e bolnava, dar era un vicleug. Atunci domnul
i-a dat voie sa se duca la ea353. Dupa ce i0 bAtuse astfel joc de domn, el
slobozise pe faimo0i seimeni, osta0 viteji care erau in slujba domnului
ani de zile 0 al caror corp era alcatuit din greci, sirbi, bulgari i altii. Pentru
ca sa scape de ei, folosise vicleugul, spunind <domnului> : Nu ai dumani,
P. 478 de ce sa fad toate aceste cheltuieli" ? JI
In fiece simbata dimineata din post, el slobozea un numar oarecare
de steaguri <de seimeni>, pina ce le-a dat drumul tuturor355. Vicleugul
s.0 a izbutit pe de-a-intregul, cad oastea tarii a tradat pe domn.
VasiIe <Lupu> a ieit din Ia0 in joia mare356 i dac nu 0-ar fi trimis
nepotu1357 cu oastea s strice un pod mare care era in calea dumanilor sAi,
acetia 1-ar fi prins in ora. intr-adevar, au intirziat dou zile ca s dreaga
podul. El a plecat, dar ei nu 1-au ajuns.
indata dupa plecarea leului (adica a domnului), groaza i infiorarea
au cuprins populatia oraului, ca'ci locuitorii trii s-au schimbat toti in
tilhari razvratiti355. Toti negustorii i or5.enii s-au adunat i 0-au dus
555 LacunA in text. Este vorba de unul dintre fiii fratilor lui Vasile Lupu, ucisi apoi
de Gheorghe Stefan (N. Stoicesc u, Diclionar, pp. 378-379).
851 Dup cum declara mal tirziu SteflnitA Lupu, tatAl sAu, Vasile Lupu, li dAduse fostu-
lui mare logof At 40 000 de taleri ca sA-i foloseascA pentru apArarea tArii, dar logof Atul
utilizase ca sA-1 scoatA din domnie pe fostul sAu stApin ; pentru aceasta i se confiscA mosiile
toate i blAni de sobol" (Uricariul, XI, p. 210).
Vezi I cronies lui Ioachim Jerlicz, unde se spune el G. Stefan a strins oaste chiar cu
banii lui Vasile vodii, de la caze imprumutase 20 000 de galbeni" (Arhiva istoricA", II, 1865,
p. 15).
111 La Bogdana avea case Gheorghe Stefan, duptt cum arAta el insusi la 16 nov. 1653
(A. Veress, op. cit., X, p. 276). Vezi N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, p. 93.
555 rapt confirmat si de Mir on Costi n, Opere, pp. 136-137 si de G. Xr an s,
op. cit., p. 154.
Postul Pastelui.
U5 Faptul nu este confirmat de Miron Costin, care vorbeste de seimenii rAmasi creclin-
ciosi lui Vasile Lupu (Opere, p. 143).
555 Yawm al-chamis djum'atan = in ziva de joi a sAptAininii Floriilor, adicl
la 7 aprilie 1653.
"7 Este vorba de StefAnitA paharnicul (M. Costi n, Opere, p. 140).
355 Haramiya djalaliya. Eran zorbalele" obisnuite la schimbarea domnilor.

76

www.dacoromanica.ro
lucrurile in manstiri ; s-au intrit acolo, fcind baricade de trsuri in
jurul fiecrei mnstiri. 0 mare spaim domnea printre ei i noi o imprtd-
9eam, cad in toat viata noastr nu fusesem martori la astfel de intim-
plri. i in timpul acesta au incetat rugciunile i liturghiile pentru
biseridle i altarele erau pline de mrfuri 0 de provizii, <filiad> ticsite pin
la boli.

XX. INTRAREA NOULUI DOMN IN MOLDOVA p. 479

In ajunul duiuinicii Floriilor66 am slujit vecernia360 In trapeza mn-


stirii i duminica dimineata am rostit utrenia, fr liturghie.
In dup-amiaza acestei zile, marele logoft mentionat <mai sus>
a intrat in Iai cu o oaste mare 0 a tras la casa lui. In lunea sfint,
de dimineat, a intrat in curtea <domneascA> ; in cinstea lui s-au tras
clopotele 0 el a luat in stgpinire scaunul de domnie361. De trei ani preg-
tea el aceast lovitur 0 a sfir9it prin aduce la indeplinire telul.
luat numele de loan Ghiorghif stefan voievod362 cci dorrinii Moldovei
Trii Romneti au obiceiul de a pune numele de loan inaintea nume-
lui lor ; este prenumele <lor>"3 in aceste tri. Pecetile lor au intotdeauna
un cap de vite1364. Noul domn numit mai sus parta numele de Gheorghe365 ;
tatl i stramoul su fuseser odinioar domni366 ; ei se numeau tefan367.
Boierii, armata 0 tot poporul au ingenunchiat inaintea lui i i s-au
supus pentru c era din neamul lor ; dimpotrivd, ei il urau pe Vasile (Lupu>
din cauz a era fiu de greco" i pentru c i0 alcauise intreaga suit
353 adicg la 2 aprilie 1653.
360 Al-asbarinon.
ma S-a oprit mai inainte la biserica Sf. Niculae Domnesc unde a fost uns ca domn de
episcopal de Hui, Ghedeon (M iron Costi n, Opere, p. 141).
362 Ioanu Djeordjitsa Stefanos foyfoda. Despre titlul domnului vezi observatiile lui V. B o.
gre a in Anuarul Inst. de istorie nationalg", Cluj, II, 1923, pp. 340-341.
$65 Kunya. Vezi Barbier de Meynard, Dictionnaire, II, p. 650.
863 In realitate cap de bour.
arabg siriang : Djirdjis.
266 Afirmatie inexactg ; tatgl I bunicul lui Gheorghe Stefan au fost dreggtori.
365 Dupg, bunicul lui Gheorghe Stefan, Stefan mare logofgt (1594, 1595, 1700) (N. S t o i-
cesc u, Dictionar, pp. 329-330).
266 Vasile Lupu (Lupu Coc) era albanez sau arbgnaa, fiul lui Nicolae Cod din ArnAut-
Chioi. Vezi Pranz Babinge r, Originea ci sfirsitul lui Vasile Lupu, Bucureqti, 1937
(extras din Analele Acad. Rom., Mem. Sect. istorie"). Dupg alte opinii, Vasile Lupu ar fi
fost de origine romAng. Vezi D. G zdar u, La lengua y al origen do Vasile Lupu, in
Romanica", 1971, nr. 4, pp. 71-79.

77

www.dacoromanica.ro
din gred. Acetia asupriser, umiliser i injosiser peste msur pe moldo-
venin9, aducindu-i in sap de lemn. Din aceast pricind, ei <moldovenii>
P 480 Ii urau peste msur. //
Cit despre noi, fat?' ce ni s-a intimplat : domnul nostru patriarh incepuse s preggteascg
Sf. nih. Adusesem tot ce ne trebuia de la Constantinopol si el f AgAduise domnului Vasile
sg-1 preggteascit in sAptiimina sfintg. <Domnul> se bucurase foarte mult. Am pisat toate
ingredientele chiar de la inceputul postului si in zilele urmAtoare, lar chid s-a intimplat
ce s-a intimplat, am inceput sA le fierbem de cu noaptea, pentru ca s nu se strice.
Am inceput chiar din lunea sfmnt i in fiecare zi am fiert o parte, ping la fiertura
a cincea, adicA ping In joia mare. Cu toate acestea domnul nostru patriarh, arhiereii de
fat& i cu ceilalti preoti stAteau in picioare in jurul cAminului, citind sfintele evanghelii de
la inceputul fierturii ping la sfirsit. Cind am isprAvit, in joia mare, dupg ce pusesem balsam,
mosc, ambrg., tAmiie i alte ingrediente de pret i chip& ce am umplut vasele, le-am dus
la biserica mAngstirii Doamnei 1 domnul nostru patriarh a slujit acolo fiturghia Cine'
celei de taing". In timpul procesiunii iranului heruvimilor, fiecare din preotii care slujeau
a luat in min& unul din aceste vase, a fAcut ocolul de la intrarea din fata Sf. 'rrup,
pina ce le-am asezat in dosul altarului. La sfirsitul dipticelor patriarhale, le-a sfintit potri-
vit ritului.
In ajunul vinerii mari s-au tras clopotele la ceasul al doilea din noaptesegbia pentru
481
ajun. Apoi am fAcut slujba // in timpul acesta in trapezA si tot astfel, in vinerea mare,
13.
seara, s-a f Acut slujba inmormintArii <lui Isus Hristos> dupg. dating.
In ajunul Pastilor s-au tras toate clopotele de sear& ping dimineata. Ne-am sculat
si am cintat, tot in trapezg, utrenia Pastilor i Hristos a inviat"370. A fost o sArbAtoare
celebratA cu team si groazg.
Cit despre cei care erau de neam grec, toti preoti i mireni, se ateii-
tau, din clip in clip, s moarA de sabie. Cit despre noi, indat ce
noul domn s-a aezat in scaun, el a trimis domnului nostru patriarh bani
de cheltuial i i-a cerut s se roage pentru el. I-a fgaduit tot binele cu
putintA i i-a artat prietenie, cd el ne cunotea de mai inainte. Atund
noi Ii facusem daruri, pe care le-am reinnoit cind s-a aezat in scaun. M-am
dus la biserica Sf. Nicolae, ling ctutea <domneasc> i am fost de fat
la slujba Invierii371, pe care au slujit-o episcopii tsii .1 egumenii mAnAsti-
rilor In fata noului domn, dup datin. In acest scop i se pusese un jilt
in afara bisericii, iar dup' ce au sfir9it rugciunile au intrat in biseria
i au terminat slujba.
269 Al-Bogdanliyya.
asobis = 8 sears.
220In textul arab pe greceste : Christos anesti" (XPurr:ecviaT71)
291 Al-Anastasis de la termenul grec : 'Av&crrccat.

78

www.dacoromanica.ro
XXI. NUMELE BOIERILOR DIN MOLDOVA
DUPA. RANGURILE LOR372.

Iat'd lista dregtoriilor boierilor de la curtea domnului Moldovei. // P. 482


Marele logofdt care este marele cancelar373 ; el are sub el pe al doilea
logofa374 0 al treilea logoft375.
Marele vistier378 este cel care verific. socotelile <vistieriei>377 ; are sub
el pe al doilea 0. al treilea vistier.
Vornical sau judecAtoru1378 are sub el pe toti judec5.torii ca el.
Paharnicul378, adic cel care toarn6 domnului butur la s'Arbgtori ;
are sub el pe cei care toarn de baut38 domnului in tot timpul anului,
adic pe p5.hrnicei.
Marele postelnie381, adied cel care poart intotdeauna toiagul de
argint inaintea domnului ; are sub el pe al doilea 0 al treilea postelnic
care stau intotdeauna in picioare cu toiagele lor <ling5. domn>.
Tot astf el, marele spaar sau serdarul oastei382 ; el poart mereu sabia
buzduganu1383, stind ling6 domn. Are sub4e1 pe primul spaar sau silih-
dar" 0 pe uu al doilea <sptar>.
Apoi grmticul sau secretarul domnului ; apoi armattl, adid.
suba0-u1384 ; este cel care face s se execute <pedepsele capitale> i caznele.
Sulgeru1385 este cel care are in seam carnea.
<Domnul> a ieit apoi din biseric5. <dup.' slujba tnvierii> i s-a dus
pe jos la curte cu mare alai. Apoi s-a intors la liturghie. // Dupg ceasul 13. 483

373 Vezi si D. Cant emi r, Descrierea Moldovei, cap. VI, p. 199 si urm. o relatla lui
Evlia Celebi in acest volum, pp. 719-721.
373 Megas logoteti huwa defterdar al-Kabir. In realitate termenul turcesc defterdar"
corespu.nde ministrului de finante. 1,am tradus aici prin cancelar" care corespunde logofl-
374 Logoteti thani.
875 Logoteti thalith.
378 Bistiyar.
377 Runnandji muhase-bedji; corect : ruznamedji-muhasebedji".
$78 Al-Fornik hutva al-kadi. Termenul de kadi" cadiu desemna pe judecItorul musul-
manilor. In Moldova eran doi mari vornici : al tIrii de sus s't al tArii de jos care indeplineau
functii Lii primul rind judecItoresti.
379 Al-Baharnikos.
380 5arabdariyya = vIrsItori de vin".
381 Bostenik.
382 Serdarul (= comandantul) oastei moldovene era in realitate hatmanul, omis in mod
inexplicabil de Paul de Alep.
333 Al-dobus = topuz.
384 Subasi, in sensul de sef al politiei.
$85 Al-sludjari.

79

www.dacoromanica.ro
al treilea din zi au tras clopotele i noi am plecat cu domnul nostru
patriarh ca s ascultm liturghia de Paste la biserica mn'stirii Doamnei.
in timpul cetirii <pericopei> evangheliei, preotul a citit-o mai intii
inluntrul <altarului> i diaconul a citit-o pe greceste afarg, pe rind, cu
pauze foarte mici. in aceast zi s-au adus In biseric multe tvi pline
cu ou vopsite i incondeiate si de culori felurite ; s-a adus i carne de
porc3"bis, 'aline cu unt topit386 i busuioc, dup datina lor. Domnul nostru
patriarh a rostit rugaciunea <pentru sfintirea> oulor i brinzei, apoi
<a rostit> rugAciunea pentru binecuvintarea crnii ; si <acestea> au fost
imprtite celor de fatd.
Tot in aceast zi, am srutat epitaful, adic o bucat de brocart
de aun inatisind punerea in mormint a Domnului nostru, care era asezat
pe altarul bisericii ; este o danie a impratului loan Cantacuzinu1387 cAtre
Muntele Athos. Am iesit din biseric la ora la care ieseam in mod obisnuit
de la liturghia de duminica

XXII. 'VESTEA INFRINGERII OASTEI MOLDOVENE


DE CATRE CAZACI.

In zilele <de> Pasti, luni i marti, nu a fost nici o liturghie din cauza
spaimei i groazei. Noul domn trimisese veste domnului nostru patriarh
p. 484 s-i sfinteasc pasca, c'ci el era foarte prins // cu plata trupelor i cu
pregairea expeditiei. Nici in prima duminic dup Pastes" nu a fost
liturghie ; chiar in aceast zi a sosit vestea c Timus, fiul lui Hmelnitki389,
ginerele domnului <Moldovei>, Vasile, trecuse cu o armata de cazaci39
Nistru1391, care slujea de hotar intre tara Moldovei si tara cazacilor, pentru
a se fzboi cu noul domn, i c el invinsese trupele acestuia, care pAzeau
hotarele acestui fluviu.
ass bis Asa in text ; este vorba probabil de carne de miel.
383 Cozonac.
388 Al-malih Yuhanna al-Katacuzinos. E implratul bizantin loan al VI-lea Cantacuzinui
(1341-1344).
383 Duminica Tomii care a cazut la 17 aprilie.
368 Timoteos ibn Ichmil Timus Hmelnitki, fiul lui Bogdan Hmelnitki, hatmanul
Ucrainei.
380 Armata lui Timus a ajuns la Nistru la 18 aprilie. Dup unele izvoare, ea avea 16 000
de osteni (N. Iorg a, Acte fi fragmente, I, pp. 216-217) ; G. K r au s, op. cit., p. 156) ;
dup5. M. Cost in numai 8 000 (Opere, p. 145). Vezi si Hurmuzaki, Ix11, pp. 21-22.
881 Nistros.

80

www.dacoromanica.ro
La vestea aceasta, domnul a pregatit oastea pentru a porni in intimpi-
narea lor; i, dupa ce lasase pe ostaii unguri i munteni s piece, le-a
cerut din nou sa se intoarca- Atunci avangarda cazacilor, care numara
doar trei sute <de oameni>, numita in limba lor straj."332, a inaintat
0 a infrint oastea pe care domnul o pregatise impotriva lor. In vremea
aceea domnul pomenit adunase cam patruzeci de mli de osta0393 dupa
condici ; erau moldoveni, unguri, nemti, munteni, sirbi i alte neamuri.
Dar sa ne pazeasc Dumnezeu ! Toata lumea tremura ; de spaima 0 de
groaza nu naai vorbim aici.
Domnul amintit a ieit apoi cu toate aceste forte, // miercurea care p. 485
a urmat primei duminid dupa Pate394 ; toti negustorii i grecii au fost
tIrDi cu ei la lupta. Ei au intilnit oastea cazacilor i batalia a tinut din
acea miercuri la prinz 'Ana joi la amiaza. Cazacii au invins oastea domnului
0 au facut mare macel.

latcl cum au purtat raboiu1395


Cazad ii erau in tabara lor, la adapostul meterezelor i anturilor lor,
inconjurati de carele 0 de caii lor. Ei stateau baricadati in traneele lor,
astfel ca nici unul din ei nu se zarea. Moldovenii credeau c nu vor iei
0 au trimis <impotriva lor> un numar oarecare de daralani, imbracati
In haine roii, cam opt sute de oameni. Cind voievodul tefan a pus sa se
descarce asupra lor ase lovituri de tun iar darabanii sa-i descarce asupra
lor toate putile, cazacii s-au ridicat 0 au descarcat cele unsprezece tunuri
<ale lor> 0 au ieit <0> ei inii ; descarcindu-i putile i trgindu-i
sabiile, ei au ucis pe aceti darabani. Tunurile cazacilor au impratiat grosul
oastei celei mari, careia nu i-a mai ramas decit fuga 0 infringerea.
In aceasta clip a aprut Timu i i-a pus pe goana, caci cazacii se
tin tari pe cimpul de lupta, ei nu dan inapoi, niel nu fug. Au o tnare lude-
minare, dobindit in anii de dinainte, in timpul razboiului // cu polonii396, P. 486
cind au invatat cum sa-0 intareasca tabara sau taberile cu anturi spate in
391 Stradja, termen intilnit adesea in cronici si documente.
Cffrele sint exagerate ; Gheorghe $tefan avea 12 000 de oameni oaste de tail",
iar Xemny Ianos cam tot pe atit (M iron Costi n, Opere, p. 145 si 146).
"4 20 aprilie.
555 Vezi i M. Costin, Opere, pp. 145-146; Flur mu z a k IX/1, pp. 21-22.
Despre luptele pentru cucerirea tronului din anul 1653 vezi pe larg A 1. Pa p adopo 1
C ali m a h, Despre Gheorghie pefan voevod, domnul Moldovei (1653-1668), Bucuresti,
1886, p. 54 si urm.
U' Rgzboiu/ de eliberare condus de Bogdan Hmelnitki, incheiat prin paces de la Belaia
Terkov.

81

www.dacoromanica.ro
pamint in jurul Wirii, numite in limba turc& meteris"397 0 care le apAra
taberile impotriva oric..rui atac nea4teptat. Fiecare din ei ii are traneea
lui, adicA o gaur s.pat in pAmint. Cind se ridic. <in picioare> ei i0 des-
cared putile 0 cind dumanii trag asupra lor, ei se culc in gnrile lor, unde
<nimeni> nu-i poate ajunge ; ei i0 ating dumanii, dar ei nu pot fi loviti.
Ei <cazacii> sint foarte sobri in felul lor de trai. in expeditiile lor se
multumesc cu foarte putin. <hran>, neavind nimic in afar de piine
neagr uscat 0 ap ; ei nu au nici corturi, nici veminte frumoase, nici
altceva de acest f el. .1, Cu toate acestea, sint foarte rezistenti.
S ne intoarcem <la vorba noastr.>.
indat ce domnul scos din scaun a primit intriri, ei <cazacii> s-au
apropiat de Ia0 0 au inceput <A dea> lupta399. Noi ii priveam de sus, din
clopotnit. Cind s-au auzit <rsunind> tobele 0 trimbitele, s-a aflat cA
Timu, fiul lui Hmelnitki, se apropia, caci i0 trimisese avangarda inaintea
sa, ca de obicei. In acela0 timp au primit intdriri 0 indat." <dumanii>
au fost infrinti 0 nu a mai rmas nici unul din ei.
Cit despre doran 0. insotitorii sli, ei au fugit la unguri399, prsind
curtea cu tot ce se afla intr-insa 0 Cu tot ce jefuiser. in timpul acestor
p. 487 zile din urm., adic bunurile boierilor 0. negustorilor /1, pe care el le
lsase <acolo>, astfel c., la rindul slu, fiul lui Hmelnitki a pus mina pe
ele. Oh! s* fi vlzut osta0i fugind <in neorinduial.>409, aruncindu-i stea-
gurile, fugind in cete de cite douzeci 0 de cite cincizeci pentru a ajunge
In munti 0 in pduri ; cazacii <mergind> pe unnele lor, au sfir9it prin
a-i ajunge in munti, mAcel4rind cit au putut 0 jefuind o cantitate uria0
din proviziile lor.

(XXIII. INTRAREA TRIUMFALA A iNVINGATORULUI)


Atunci Timu, fiul lui <Hmelnitki>, a intrat in Ia0., cu ajutorul
cazacilor, a trecut prin fata mnstirii Sf. Saya 0 s-a indreptat spre
Curte. Domnul nostru patriarh i-a ieit in intimpinare in fata portii man's-
337 Meterez.
398 Lupta s-a dat la Popricani, pe partea dreapt5. a Jijiei, la 1 iunie ; vezi Mir on Co s-
tin, oP. cit., pp. 145-147; Hur mu z a k i, IX/1, pp. 21-22).
339 Gheorghe tef an s-a indreptat impreund cu Kemny Janos spre Trotus, unde s-au
despIrtit, primul pentru a cAuta ad5.post in Tara Romaneascg, la Matei Basarab, lar cel din
urnitt pentru a se intoarce in Transilvania (M iron Cost i n, Opere, p. 148; Hurmuzaki,
IX/1, p. 21 si G. Kr au s, op. cit., pp. 156-157). Despre relatiile dintre cei doi vezi Ale x.
Lapedatu, Din grijile si greutcltile unc domnii ... .opt scrisori ale lui Gheorghe tefan-
vodd catre loan Kmny, Bucuresti, 1932 (din Analele Acad. Rom., Mem. sect. ist.", s. III,
t. XII, 1932).
600 Despre luptele care au urmat vezi Mir on Cost i n, Opere, p. 149 si urm.

82

www.dacoromanica.ro
imbfAcat cu mantia, Cu omoforul, cu patrafirul si cu crucea. Timu
era insotit de mai multe mii de oameni, care se grAbeau cearA bine-
cuvintarea si care, ingenunchind in fata domnului nostru patriarh, sArutau
crucea.
Apoi cazacii s-au imprAstiat in munti i p5.duri si au prdat pe locui-
torii frii care fugiser5.40I. Au despuiat chiar si pe femeile acestora, au
prAdat bisericile i manAstirile402, pentru c acolo i cAutaser sclparea
si fiindd <locuitorii> isi trAdaser domnul i stApinul lor, Vasile voievod403.
indat <domnul> a trimis // un sotnic404 sau iuzbas5.40 cu compania p. 488
lui ca s'A ne apere mnstirea <Sf. Sava>. A pus la poarta ei un steag
impodobit cu o cruce.
in acest timp, turcii i evreii au inceput s tremure in fata cazacilor,
care ii jefuiau si care i-au supus la cazne i violente neinchipuite. Dac
nu ar fi fost de fat domnul nostru patriarh, ei ar fi fost nimiciti. Cum ar
fi fost altfel, dci le sint dusmani ? at despre moldoveni, a fost si mai
fAu ; iar evreii erau pusi in lanturi si schingiuiti in toate noptile pentru
ca sA se boteze si sA-si m'ArturiseascA averile. Sufletele noastre erau cople-
site de mil-mire auzind plinsetele copiilor i pruncilor lor.
at despre turci, ei si-au cAutat scA'parea ling domnul nostru patriarh
si noi i-am adApostit in chiliile noastre, noi insine stind ; astfel au
scApat cu tot avutul lor. Printre ei se afla un ienicer care fugise ; el avea
ca rob un tinr cazac care de la bun inceput a avut o purtare de necre-
zut cu lucrurile i bunurile st'Apinului s.u. El le-a arAtat unul dupA altul
cazacilor, care le-au jefuit toate, ca si pe altele ale tovarsilor lui. Am
v.zut fapte uimitoare.
In noaptea aceea s-au tras clopoteie la toate nan5,stirile si s-au slujit vecernii mari,
la care am fost si noi de fat5., pentru hatmanul Hrnelnitki i pentru fiul su, hatmanul
Timus. Diaconul a spus : Indura-te de noi, Doamne, dup mare mila ta" si urm5toarele ;
apoi IarAsi ne rugAm pentru domxtu1406 nostru Vasile voievod, pentru hatmanul Zenobiel",

401 Fapt confirmat si de Miron Costin (p. 146).


Fapt confirmat i de documente. De pila, m-rea Dragomirna a fost brautli 1 stri-
cat" de cazad, care au luat toate avutiile i vestmintele si vas5.1e... si odoard de mare pret"
(N. St oi c escu, Bibliografia, p. 281, nota 57).
400 Begihim wa Efendihim Fasili Foyfoda.
404 Sotnikos, de la sotnic" = comandant a o sut/i de ostasi la cazad. In Moldova
se folosea termenul de iuzbas5..
405 De la y4z" = sutl i baff = capetenie, comandant a o sut de osta.si la turci ;
termen folosit atit in Moldova cit si in Tara Romitneasc5.
Al-tnalik = domn, rege, titlu dat mai jos si lui Timus.
407 Zenobios = Bogdan Hmelnitki, era numit si Zenobie. Vezi En g e 1, Geschichte der
Kosaken, Halle, 1796, pp. 116, 157, 211, citat de V asile R a d u, op. cit., p. 489, nota 1.

83

www.dacoromanica.ro
p. 489 // pentrn principele Timus si pentru sotia lui". Aceasta fusese ostatecil la Constantinopolog.
El a cheltuit comori pinA ce a putut a o aducA409 si s se cunune <cu ea>. Era ffica
lui Vasile vodA, domnita Ruxandra. SA aibl parte In veci de pace, de sAnAtate si de
min' tuire si pe deasupra tuturor, domnul nostru Dumnezeu MI le dea izbinclA In toate si
sit umileasa sub picioarele lor pe toti dusmanii si pe toti potrivnicii". Apoi au cIntat
nrmarea canonului de Paste si parachisis" si am iesit din bisericl Inainte de miezul noptii.
in simbta care cade odat cu s.rbtoarea Sf. Gheorghe 0 a doua
zi duminicd, nu a fost liturghie. Luni seara, hatmanul Timu a trimis
vorba domnului nostru patriarh s se pregteased pentru liturghia care
trebuia sA aib loe a doua zi la mnstirea domnului410. Marti dimineata
am pornit 0 am luat parte la utrenie. Dimineata, hatmanul a venit la
biseric5., s-a urcat 0 a stat in picioare ling jiltul domnului, socrul su ;
era incins cu sabia sa de care nu se desprtea niciodat.. Domnul nostru
patriarh I-a binecuvintat 0 am ispfvit liturghia.
A fost o zi mare ! Apoi domnul nostru patriarh a ieit din biseria ;
hatmanul, care venea in urma lui, 11 tinea de subsuori pentru a-I ajuta
p. 490 sg se silk pe cal 0 i-a tinut // scara pin, afar din minstire. Ei i-au
luat fmas bun unul de la altul 0 au plecat.
Dup. infringerea <noului> domn au dat de tire la Camenita lui
Vasile voda4n, care a inclecat indat. Vestea despre sosirea sa se rs-
pindise <in toat Tara> 0 poporul se bucura. A intrat in Iai joi 28 aprilie.
Domnul nostru patriarh 0 noi ceilalti ne dusesem la m.'nstirea lui ca s.-i
ateptAm sosirea. and a venit, noi 1-am primit in afara portii mndstirii,
inconjurati de egumeni i. de preoti invemintati cu odAjdiile lor 0 de
diaconi cu cadelnitele, doi cite doi.
Dup ce a desalecat, el s-a imbiltiat cu domnul nostru patriarh
<0> au intrat in biserica.
Diaconul a venit 0, dup. ce i-a luat in sapinire jiltul, I-a tmiiat
0 a rostit apoi : Miluiete-ne pe noi, Dumnezeule, dup mare mila ta"
0 celelalte ; a pomenit pe doran 0 pe hatmanul Zenobie412, pe Timu i.
pe domnita Ruxandra pentru pacea 0 min' tuirea lor, in vecii vecilor".
S-au coborit sa srute icoanele 0 domnul nostru patriarh i-a binecuvintat.
"B Vasile I,upu trimisese pe domnita Ruxandra ca ostatecA la Poartl dupti cAsAtoria
domnitei Maria cu principele Radziwill (G h. $i E. c ai, Chronic romitinitor i a mai multor
rseamuri, III. Iasi, 1853-54, pp. 76 si 17, n. 4).
aos Cronicarul turc Mustafa Naima scrie cli Vasile Lupu a dat multi bani mal ales astro-
logului (miinedjimbasi) Portii (Tarih, Istanbul, IV, 1281-1283 <1864-1866>, p. 349).
4" MAnlistirea Trei Ierarhi.
Vasile Lupu se adApostise la Camenita, asteptind rezultatul negocierilor de pace dintre
cazad si poloni. Vezi corespondenta lui cu regele si dregAtorii poloni la Acad. R.S. RomAnia,
Poto, pachet XXIII.
au Zinobios .--- Bogdan Hmelnitld.

84

www.dacoromanica.ro
<Domnul> l-a imbratiat a doua oar plingind i spunind : Ceea ce mi s-a
intimplat este o pedeaps pentru pAcatele mele"418. Apoi am ie9it cu el
din mnstire. El a inclecat i s-a indreptat spre curte pe cind se trAgeau
clopotele ca de obicei. Cind a intrat <in palat>, s-a a5ezat pe scaunul ;
in acea clip, toti otenii cazaci 0-au descarcat muschetele, apoi cele un-
sprezece tunuri pe care le adusesera cu ei, impreunA cu celelalte ase <tunuri>
pe care le cuceriserA de la noul domn, astfel cA' oraul era cu susul in
jos. //

(XXIV. SLUJBELE) p. 491

in duminica-slbanogului" am v.zut la curtea <domneasc.> pe fiul


lui Hmelnitki dud a venit la domn pentru lua rdmas bun cAci ei se
inteleseserA s'A mearg cu totii impotriva domnului Tzii RomAneti414.
Apoi <domnul> i-a dat <in dar> o blan de samur ; apoi a incAlecat,
urmat de un toboar 0 de un trimbita, acut semnul crucii 0 a pornit.
Luni dimineata, domnul nostru patriarh s-a dus // s-0 ja fmas bun p. 492
de la domn, i-a cerut voie s ne facem pregtirile de plecare in interio-
rul <trii>. <Domnul> nu s-a invoit, spunindu-i : Ai rbdare pin iti
trimit rspunsul <meu>". A spus aceasta deoarece se temea pentru noi,
c'Aci toat tara cazacilor era tulburat de micrile trupelor czceti
ftreti, deoarece in anul acesta hanu1415 incheiase o intelegere cu Hmelni-
tki ca s porneascA fzboi impotriva polonilor. Din aceast pricina ne-a
intirziat (plecarea) pinA ce drumurile urmau s fie sigure.
Marti s-a dus s se intilneasd cu ginerele sAu, impreun cu oastea
sa moldoveneasc, care mai trAdase i inainte pe domnii ei.
n miercurea dinaintea joil n1.rii, starqul mbnIstirii Galata a poftit pe domnul
nostru patriarh // s slujeasa liturghia din joia II:04611i, al drui hram 31 purta mAnstirea. p. 493
Ne-am dus acolo i am fost de fatl la vecernie si a doua zi dimineata la utrenie ; era
tirziu ; s-au tras clopotele. Domnul nostru patriarh a facut liturghia si a hirotonit un preot,
de fat5, fiind toti egumenii mtintistirilor i cei care veneau in vizit. Dupg liturghie s-a
adus couvA, ca de obicei, si si-au intins cu totii miinile deasupra ei, dupa obicei. Domnul
nostru patriarh a citit asupra ei o ruglciune, pentni sufletul ctitorului bisericii, Petra vodren,
care clAdise mlnAstirea.

113 Exact acelasi lucru il spune V. Lupu despre clderea sa in introducerea unei scrisori
din oct. 1653 (A. Ver es s, op. cit., X, p. 270).
4i4 Beg al-Flah. Vezi si G. Kr au s, Cronica Transilvaniei, p. 157.
416 Islam Ghirai al 111-lea (1644-1654).
Petru $chiopul.

85

www.dacoromanica.ro
Am iesit de la liturghie spre amiaz i ne-au luat s ne duc; la masd.
Ne-au dat un praznic domnesc care a sturat pe cei mari i pe cei de raid.
La sfirsitul praznicului s-a but in s.natatea domnului, apoi in (snatatea)
lui Hmelnitki i a fiului lui, in santatea patriarhului Ierusa1imului417
ckruia Ii era inchinat. mnstirea.
Seara am fost de fata si la vecernie. S-a adus o tam& cu coliva i un vas cu yin;
preotul i domnul nostru patriarh au citit rugaciuni pentru pomenirea ctitorilor
cad asa este obiceiul la ei s slujeasc o liturghie i sa fac un praznic pentru pomenirea
sarbatoarei, lar o a doua liturghie si un alt praznic pentru pomenirea ctitorilor manastirii,
potrivit cu conditiile
Vineri dimineata am fost de fata, asadar, la utrenie ; apoi s-au tras clopotele pentru
P. 494 liturghie. La intrarea noastra in biserica s-a pus o tava cu // coliva i cu vin, impreunii
cu dou sfesnice mari de argint, pe un tetrapod acoperit cu o fata de masa scumpa. Domnul
nostru patriarh a luat cadelnita, a tiimiiat de jur imprejur, apoi a tamiiat usile altarului,
jiltul domnului, apoi pe egumenii si pe preotii si pe toti cei care mai erau de fata. Diaconul
a spus : binecuviMeaza, stapine" i donuml nostru patriarh <a zis> : binecuvintez"
cintaretii au inceput sA elute : miluieste-ma, Dumnezeule...", apoi Fericiti cei fara pri-
hEma...."; apoi <s-a ciMat> canonul mortilor pe o melodie dulce. La fiecare slavil."415
diaconul spunea : miluieste-ne pe noi, Dumnezeule", pomenind numele ctitorilor manastirii.
Au tgonliat, de asemenea, pe egumenii de fata, dupa. obicei, cum tamiiase domnul nostru
patriarh. i fiecare din cei care tamilau spuneau in continuare, pin& ce domnul nostru
patriarh a rostit rugaciunea pentru coliva. Apoi, toti si-au intins rntinile deasupra el; apoi
au pus-o de o parte pe masa asezat in mijlocul bisericli i s-a inceput liturghia. S-a rostit:
Inca ne rugam pentru binecredinciosul de Dumnezeu iubitorul domnu/ nostru Ion Vasile
voievod i pentru dreptcredinciosul i prealuminatul marele hatman Zenobie
pentru binefachtorul sat]. fiu Timus pentru toata curtea lui". i astfel au fost pomeniti
P. 495 la polichroniu dupa. slujba. i astfel am iesit de la liturghie catre amiaza. //. Am mai fost
de fata la liturghia de simbata, la el, I in-am intors apoi la matastirea noastra.
Am v.zut in grdinile mandstirii Galata caisi din ale c.ror fructe
am mincat i migdali, toti plantati de curind4" ; cit despre ciresi, pruni
ziiininl de porumbel, gutui i peri, sint foarte multi in aceast tara
sint de soi bun. De asemenea, in grdini sint i multe garoafe i crini
obisnuiti. Crinul galben numit frincesc creste In toate aceste tinuturi,
'And la Moscova, ca buruienile si nu este pretuit. in Moldova, in Tara Ro-
maneasa.', pin6 la Moscova, iarba cea mai rspindit pe cimpii este pelinul.

"7 Paisie (1645-1660).


418 Doxa de la termenul grec cuviUt ce revine adesea in slujbele religioase.
419 Este posibil ca asemenea plante s fi existat intr-adevar deoarece, la 1746, mitro-
politul Neof it al Tara Rominesti vedea in gradina curtii boieresti din FrimanestiIlfov
naramzi, lamii, chiparosi i altii" (ms. la Inst. de istorie N. Iorga").

86

www.dacoromanica.ro
<XXV. INFR/NGEREA WI VASILE LUPU SI A CAZACILOR
IN TARA ROMANEASC.A.>

In aceast zi am primit vestea c5.. domnul Ktrii> Vasile <0> ginerele


sAu cu oastea cazacilor au fost infrinti 0 cs o luaser la fug. Pe chid
ne aflam in sig-uranta 0 auzeam in fiecare zi c." ei invinseser6 in patru
rinduri pe unguri 0 pe m.unteni, pe care ii m.celariser grozav, iat c
dintr-o dat stirile au ajuns infioraoare ; oamenii s-au intors in mAn.'stiri.
Atunci au sosit pe rind ostile czcesti, invinse 0 fugrite ; pe de alt parte
a venit stirea c domnul si ginerele lui au disprut ; dar marti inainte de
bis, au sosit pe neasteptate 0 au intrat in curte intr-o stare jalnic6.
Rusaliius

Ei au instiintat indat pe Hmelnitki despre cele intimplate.


S-a confirmat atunci stirea c invinseser de patru ori pe unguri,
armata // munteneasc. 0 pe sirbi42 0 c nimeni nu li s-a putut impotrivi P. 496
pin," ce s-au apropiat cale de o zi de drum de <orasul de>
Tirgoviste421,

scaun al domnului Trii Romnesti. Matei voievod a iesit <din oras> 0 a


pornit impotriva lor cu o oaste mare, alatuit din munteni, unguri, sirbi,
greci, albanezi, bulgari 0 turci.422. Atunci seimenii lui Vasile Grecul"423
s-au npustit asupra si. cind au ajuns la cortul domnului l-au pr.dat
lor424

si au impuscat pe Matei voievod in cu un glont care a doborit


picior425

calul pe care caarea. Ins el a rezistat pin. seara <dud> si-a scos cis-
ma plin de singe. Indat a incalecat pe alt cal pentru a continua lupta.
Intreaga sa ostire se invoise s.' se inchine si s se supun lui Vasile
si. cazacilor, dar in clipa aceea Domnul nostru, care schimb vremurile,
a trimis tunete, fulgere, trAznete, ploaie 0 grindin mare ca pietrele, asupra
oastei lui Vasile si a cazacilor, cAci vintul le era potrivnic425. InsA moldovenii

tiabis = 19 mai 1653.


4sio Este vorba de mercenarii sirbi din armata lui Matei Basarab, asa-numitii seimeni.
421 Dorgo ft.
411 Despre oastea lui Matei In care predominau curtenii vezi M. Cost i n, Opere,
p. 153.
421 Fasili al-Rum.
424 Este vorba de lupta de la Finta (17/27 mai 1653). Vezi Mir o n Costi n, op. cit.,
p. 153; Letopisejul Cantacuzinesc, pp. 110-112; G. lir au s, op. cit., pp. 157-159; H u r-
mu z ak i, V/1, pp. 19-20 etc.
411 Fapt confirmat de M. Costin: au nemerit si pre Matei vodI un glont de sinetu aproa-
pe de Incheietura genunchiului" (M iron Cost i n, op. cit., p. 154).
411 De o asemenea furtun vorbeste si Letopiseful Cantacuzinesc, ed. cit., p. 111 si
M. Cost i n, Opere, p. 154. Dui:a o ala informatie, In timpul luptei s-a poniit o ploaie
mare si le-a udat (cazador) iarba de puscii.", ceea ce a usurat victoria lui Matei Basarab
(Relajiile istorice dintre popoarele U.R.S.S. i Romdnia in veacurile XV --inceputul celui de
al XVIII-lea, II, 1633-1673, Moscova, 1968, P. 240).

87

www.dacoromanica.ro
au tfldat vi ei vi au fost invinvi, iar cazacii nu-vi mai puteau slobozi
puvtile din cauza ploii mari. Atund oastea muntean a desarcat asupra
lor lovituri de tun vi de puvti vi i-a atacat. Moldovenii au fost primii
care au luat-o la fug., urmati de cazaci, care s-au intors invinvi, pe dud
muntenii, urm'grindu-i cu sabia la vold, i-au mkelrit cumplit. A fost //
un ceas de jale. Muntenii n-au incetat s5.-i nimiceasc6 timp de trei zile,
13. 497 luind pe multi in prinsoare. Cit despre cei care au sckaat cu fuga vi au
venit la Iavi, acevtia vi-au aruncat toate armele pentru a se ascunde.
Domnul Vasile vi ginerele am v'i citiva oameni au scapat apudnd
drumul Galatilor, apoi acela al Moldovei, <mergind> pe chi neumblate,
de teama urmririi. infringerea lor s-a intimplat in dup5, amiaza <zilei>
de marti, inaintea joii in.lt.rii427. Vestea a sosit la Iavi in trei zile, dei
din Moldova pin in Tara RomneascA este o distanf de zece zile de
mar.
Intrarea domnului, dup cum am spus mai inainte, a avut loc intr-o
marti, cu opt zile inaintea Rusaliilor. Ostavii cazaci care au supravietuit
au fmas trei zile, apoi s-au intors in tara lor din cauza marii ridiairi a
preturilor care a avut loc in zilele acelea, cci li se vindea o pline mare
rotund cu un piastru. Timuv, fiul lui Hmelnitki, a rsmas citva timp
acolo, apoi a plecat pentru a se duce la tatal s.u, &dci se avtepta sa-i
trimit ajutoare. Dar nu i le-a trimis, pentru c. <tat.1 s'Au> era suprat
pe el.
Vasile <I,upti> a rmas singur, fr nimeni ling5.7el. In fiecare clipa
se spunea c duvmanii s.i veneau cu o armata ca s5.-1 la pe neavteptate
intr-o noapte ; vi a doua ratacire era mai rea dedt cea dintii. <?i> el vi
noi eram intr-o spaima necurmat., tot timpul, noaptea vi ziva. Cit despre
doamna, fiul sau, averea sa vi toate bunurile sale428, el trimisese sa i le
13. 498 duc. prin Polonia vi Camenita // vi le avezase intr-o cetate intarit, de
piatr., care atirna de el, numit Suceava429; el a strins acolo alimente
vi Vuturi multe de teama unui fapt care, de altfel, s-a vi intimplat.

427 17 mai 1653.


424 Tezaurul lui Vasile1.4upu, depus mai intil la cetatea Neamtului (M iron Costi n,
Opere, p. 143) si apoi la Suceava, era apreciat la doua milioane de galbeni (H urmuzak i,
V/1, p. 6; vezi si G. Kr au s, Cronica Transilvaniei, p. 155).
422 Istidjava.

88

www.dacoromanica.ro
<XXVI. SA.RBATOAREA RUSALIILOR LA IAI IN TIMPUL
*EDERII NOASTRE>

In ce ne priveste, am fost de fata la liturghia cea inare de la Rusalii in manastirea


noastra. Dupa slujba, s-a intins un covor pentru domnul nostru patriarh inlauntrul altarului,
in fata pristolului. Noi 1-am invesmintat cu epitrahilul i cu omoforul si el a citit rugaciunea
ingenunchierii cu fata intoarsa catre credinciosi.
In d.uminica tuturor sfintilor429bis, egumenul mmstirii Sf. loan cel
Nou430, cunoscut sub numele de Mnstirea Fecioarei", care se afla
la capatul orasului Iasi431 0 care era metoh i danie tinind de mnstirea
Sf. Saya, a venit s pofteascd pe domnul nostru patriarh.
Ne-am clus la aceast. mnstire 0 am fost de fat la liturghie, d.up
care am prinzit, iar seara ne-am intors la mnstirea noastr. <Sf. Sava>.
<Mndstirea Sf. loan> e frumoasd; pe dinafari are foisoare care domina
tot orasul, cci este asezat intr-un loc ridicat. Biserica este frumoas.'
clopotnita se gseste deasupra pridvorului.
Cit despre mucenicul Sf. loan cel Nou, ni s-a spus ea a indurat cazne (martiriul) 13. 499
la Trapezunt432, acum mai bine de un veac. // Domnii Moldovei au trimis soli si au folosit
tot felul de siretlicuri pina ce au putut sa aduca <moastele sfintului> in tara lor. <Moastele>
au fost lasate la locasul acestei mnastirii pentru a vedea unde voia <sfintul> sa fie asezat.
Dar trasura domnului434 in care erau aduse aceste moaste ale sruitului si care era urmata
de ei s-a oprit la Suceava435. Acolo i s-a crdit o manastire436 si o biserica In cetate, iar
sfintul a fost pus acolo pentru a fi pastrat in veci. Poporul din aceasta tara are deplina
incredere in acest dint ; cu prilejul hramului sau, care se sarbatoreste in joia de dap&
Rusalii, <locuitorii> yin In pelerinaj la el din partile cele mai indepartate ale tarii. Fiica

429biS 5 iunie 1653.


430 Mdastirea Sf. loan cel Nou (Nicorita) este ctitoria hatmanului Nicoara si a sotiei
sale Teodosia (1626-1629) (N. Stoicesc u, op. cit., p. 465).
431 Pe culmea dealului Tatarasi.
432 Sf. loan cel Nou s-a na'scut la inceputul veacului al XIV-lea la Trapezunt, dintr-o
familie de crestini. N-a indurat martiriul la Trapezunt, ci la Cetatea Alba. Alexandru cel Bun
i-a adus moastele in anul 1402 i le-a asezat in biserica Mirauti din Suceava. Vezi S. F 1.
Marian, Sfintul loan cel Nou de la Suceava, Bucuresti, 1895; V. Draghiceanu,
O icoand din sicriul Sfintului loan-cel-Nou din Suceava, in Buletinul Comisiei Monu-
mentelor Istorice", VIII, 1916, p. 21-24) ; T. Voinesc u, Cea mai veche opera', de argintdrie
medievald din Moldova, in Studii i cercetari de istoria artei", II, 1964, pp. 265-289.
433 In realitate mai bine de doul secole.
434 Alexandru cel Bun (1400-1432).
434 Istadjava.
436 Despre m-rea MirAuti, construit probabil de Petru Musat, vezi N. Stoicesc u,
op. cit., pp. 798-800.

89

www.dacoromanica.ro
unui mare boier a clklit aceast6. frumoasA biseric4417, ce-i este inchinattt si care poart&
numele luius.
in ajunul sarbatoarei Sf. Apostoli, au tras indelung clopotul cel mare
s-au impodobit bisericile potrivit datinei lor cu flori i cu manunchiuri
de busuioc, puse la icoane.
Sa se tie ea de la 1 aprilie439 ceasornicul de fier suna cincisprezece
ceasuri in timpul zilei i noua ceasuri noaptea. in luna iunie i iulie44
suna aisprezece ceasuri in timpul zilei 0 opt ceasuri in timpul noptii.
Sa se tje ca in aceast tara fetele au obiceiul s impleteasca cununi
de flori 0 de busuioc pentru a 0 le pune pe cap ; iar femeile se impo-
dobesc in ace1a0 fel 0 aceasta <se intilnete> pina in tara Moscovei.
Sa se tie c in aceasta tara primii castraveti se coc de sarbtoarea
Sf. Apostoli441 ; sint mici i fra zeama.
p. 500 lar prunii zii inima de porumbel" <slut atit de multi> inch seamana
cu o mare care se revarsi ; <prunele> sint de culori 0 de soiuri variate :
albe, galbene, ro0i, ruginii i girt foarte gustoase ; cire0i <cu fructe>
ro0i sint atit de multi inch par ca nite paduri ; slut i soiuri minunate
de pere442.
In palatul domnului am vizitat biserica domnului443 care e foarte
frumoasa 0 e inchinata Sf. Gheorghe 0 de asemenea biserica doamnei444,
inchinat <tot> Sf. Gheorghe445. Locuintele unde stau sint acoperite
intregime cu placi de faianta, iar Vasile <Lupu> a pus sa se impodobeasca
minunat tavanele446. Sint acolo WI prea frumoase pe care Vasile <Lupu>
441 Este vorba de Teodosia, sora lui Miron Barnovschi i sotia hatmantului Nicoar. salt
Nicorit, care, impreun cu sotul ei, este pomenit ca ctitorA a mndstirii Sf. loan cel Nou
intr-un hrisov al lui Miron Barnovschi din 1629 (N. A. Bogda n, Orasul Iasi, p. 219).
Adia. al SI. loan cel Nou.
429Nisan.
444 Haziran va tammuz.
441 Petru si Pavel (29 iunie).
444 BogAtia de fructe a Moldovei a fost remarcaa de D. C ant emir (op. cit., p. 109)
si de numerosi strAini (ibidem, p. 112, nota 6).
443 Biserica sau paraclisul domnului se afla deasupra portii principale a curtii domnesti;
a fost clAdit de Stefan Toma la 1613-1614 (N. St oicesc u, op. cit., p. 413). Vezi
Cdldtori, V, p. 334.
444 Hramul ei este Sf. Treime.
444 Biserica sau paraclisul doamnei (numitA biserica din spre doamna") se afla
palatal ei numit i haremul doamnei (N. A. Bogda n, op. cit., p. 189). Vezi i Cdatori,
V, p. 490 (1652), N. Grigor a s, Bisericile curfii domnesti din Iasi, in Mitropolia Mol-
dovei", XLV, 1969, nr. 5-6, pp. 312-320 i N. St oicesc u, op. cit., p. 414.
446 Vezi Corina Nicolescu, Ceramica otomand de la Iznik din sec. XVIXVII
&Lila In Moldova, in Arheologia Moldovei", V, 1967, pp. 287-308) ; Al. Androni
Ceramica otomand descoperitd la Iasi, in SCIV, XIX, 1968, nr. 1, pp. 159-168; Euge-
n i a Neamtu, Ceramica decorativd polono-lituaniand de la curtea domneascd din Iasi,
In SCIV, XXI, 1970, nr. 4, pp. 697-703 etc.

90

www.dacoromanica.ro
le-a cldit in intregime din marmur ; i apa este adus din alt
parte.
In gradina domnului am v.zut i duzi <cu fructe> dulci i multi caisi,
ca i migdali ; am mai vdzut un pom mic cu rodil, plantat intr-un butoi,
l.mii dulci, cultivati tot in hirdaie.

(XXVII. LUPTA HOTARITOARE DINTRE VASILE LUPU


NOUL DOMN).

Sl ne intoarcem (la vorba noastr6).


S-a adeverit stirea c'd noul domn, dusmanul lui Vasile, sosise in satele447
asezate linga hotarul Ungariei448, in locuri greu de ptruns, pe virful muntilor,
In mijlocul codrului; // avea cu el ostasi unguri i romni449. El inrola oameni, p. 501
iar locuitorii din aceste tinuturi erau legati de el. A reinceput teroarea
noi eram incurcati in toate privintele. Vasile <Lupu> nu avea armat.
toti moldovenii il trdaser1450. El ceruse ajutorul ttarilor ; dar acestia
nu l-au sprijinit451. Furios, a inceput s recruteze trupe dintre locuitorii
cpitani i izubasi, dindu-le tainuri i leafa4b2. In timpul acesta a
sosit vestea ca Hmelnitki Ii trimisese citeva mii de ostasi cazaci453
acestia sosiser. El le-a impstit bani i daruri in vesminte, le-a rinduit
tainuri i b.'utur si le-a fdcut o tabr in jurul orasului i ei s-au asezat
acolo. intre timp, Vasile voda a primit trei caftane si o scrisoare de int-
rire454 <in domnie>, aduse de agale455. Dup aceea a venit la el Kadir-Aga,
aga vistieriei, cu un caftan adus chiar cu miinile sale si de asemenea si o
scrisoare de intarire. Domnul a iesit in intimpinare cu cazacii i ei au intrat

447 La ItAcAciuni un sat al sAu" (M iron Costi n, Opere, p. 155).


"8 Adia. al Transilvaniei.
448 Ain al-Ungurus wa al-Flach. Brau romfini (valahi") din Tara RomAneascl. Despre
ajutorul primit de la G. Rsik6czi al II-lea i Matei Basarab vezi M. Co sti n, Opere, pp.
155-156.
4" Dui:a izbinda lui Gheorghe tef an de la Valea Seac5. (jud. Baau), multi moldoveni
au trecut de partea noului domn, addog,indu-i den dzi in dzi oameni de tara de sus toat1
den gioseni multi" (ibidem, p. 156). Despre cauzele prnusirii lui Vasile Lupu vezi Istoria
Romdniei, III, p. 175.
Vezi si G. Kr au s, op. cit., p. 163.
851 Fapt confirmat si de M. Co sti n, Opere, p. 156.
4" Dup5. M. Costin au fost numai 400 (ibidem, p. 157).
4" Mukarrer-name.
Marele vizir Kpriilii Mehmed pasa, care sprijinea pe Vasile Lupu, i-a trimis un ceaus
cu daruri (Maiolino Bisaccioni, Historia delle guerre civili di questi tatirni tempi ...,
Bologna, 1653, p. 417; Hurmuzak i, Fragmente, III, p. 185).

91

www.dacoromanica.ro
<in Iasi> cu mare alai. Apoi domnul s-a preglit s porneasc impotriva
dusmanului su.
n acest timp, <atit> noi <ell> i mringotirile sale facem paraclisul" i vecernii de
sears pint dimineata, potrivit rinduielii vecemiei joiei pocAintei i simbetei celor sase icoase
ale acatistului, dar toate acestea nu au folosit la nimic. //
p. 502 in sfirsit, domnul a purces din Iasi, marti 5 iulie, insotit de toti negu-
storii i de grecii, partizanii lui. Acestia impreun cu cazacii erau aproape
de vreo patru mii ; li s-au adugat i vreo unsprezece mii de moldoveni"6.
El a pornit impotriva dusmanului sau despre care iscoadele sale ii adusesera
stirea d nu avea decit dou sau trei mii de oameni457. in timpul acestei
nopti au fost multe tunete, fulgere i trznete, <a dzut> o ploaie torenIialk
astf el c.. ne spuneam : A venit ceasul". Trinetul a dzut pe turla mare
de lemn a bisericii mnstirii Sf. Paraschiva, care este a dlugrilor de la
muntele Sinai, i a infipt adinc in pmint virful i crucea. A czut i pe
grajdurile marelui palat <domnesc> si a ars multe case. Fulgerele strluceau
ca sbiile i se vedeau pe cer intruchipki fcute din non i alburii asemenea
unor cetati i unor lnci. Toate acestea vesteau, de asemenea, infringerea
lui Vasile <Lupu>.
Cind cele dou osti s-au rinduit pentru lupt, trupele lui Vasile <Lupu>
ar fi putut s nimiceasd trupele dusmanului su cu bete, nu cu sbii, din
cauza numArului lor mic, dar acestia <din urm> se tineau tare pentru
ei aveau cunostint de trdarea moldovenilor, care si-au plecat steagurile
si au trecut la noul domn l-au prsit pe Vasile <Lupu> i l-au trdat
p. 503 s-au unit cu ostenii domnului celui nou, <care erau> unguri valahi
moldoveni.459. Ei s-au luptat corp la corp cu rmsitele trupelor lui Vasile,
cazaci i greci, i cum acestia erau putini, i-au invins i i-au tdiat in budti
cu sbiile lor.
Avangarda trupelor amintite <ale lui Vasile>, <aldtuit> din negustori
din ostasi greci, era sub comanda hatmanului, fratele domnului459 si a
fiilor lui460. Cind a vzut ca, dup.' ce fusese biruitoare, era infrint, si pe
punctul de a fi nimicit de sabia dusmanilor, rupt rindurile si a luat-o
la fug. infringerea a avut loe miercuri 6 iulie, la amiaz491.
4" M. Costin apreciaz oastea lui V. Lupu la 3 600 de oameni ; el nu vorbeste de cei
11 000 de moldoveni (Opere, p. 157).
4" Dup5. M. Costin ar fi fost 2 500, in afar de alt strinsura'" (ibidem).
458 Dup opinia aceluiasi cronicar, moldovenii din oastea lui V. Lupu au fugit f5.rA
nici o nevoie" din lupt5. (ibidem).
459 Gheorghe Coci hatmanul (22 sept. 1651-16 oct. 1652), prins dup infringerea
de la Sirca (N. Stoicesc u, Dictionar, p. 378).
.80 Gligorascu paharnic al doilea i Stefan paharnicul, ultimul ucis de G. Stefan (ibidem).
461 Asupra cauzei acestei infringen vezi raportul ambasadorului Dell' Haye, in Hurm u-
z a k f Ar/2, pp. 4-5 (16 iulie, 5 septembrie 1653) i vol. V/1, pp. 19-20.

92

www.dacoromanica.ro
Toate acestea au fost spre nenorocirea noastrd, cdci nddejdea pe care
o pusesem in Vasile <Lupu> i in boierii lui a fost sp-ulberat.. Darurile pe
care le adusesem pentru el si care se ridicau la sute de piastri erau irosite.
Cit despre Vasile <Lupu>, dupd ce fgdduise domnului nostru patriarh
sd-i pldteased datoriile i cheltuielile, el se vedea silit s ne ja inapoi toate
cele care ne erau de trebuintd pentru eldtoria in interiorul ca trsuri,
cai i altele, dupd ce ne ddduse <ca insotitor> pe solul tarului Moscovei462.
vorbele sale erau vddit sincere. Cit despre boieri, ei ne fcuserd s ndddj-
duim la o sumd mare de bani ; acum totul era pierdut cu desdvirsire.
Domnul Vasile a luat-o indatd la fugd, cu putini oameni //, clare pe p. 504
calul su, pdrdsindu-si cortul, addposturile, caii, bogdtiile in seama dusmanu-
lui su, asa cum le pdrsise <mai inainte> dup infringerea sa din Tara
Romneasa.. El s-a dus la cazaci 0 a gsit addpost sigur in tara lor, unde
nu avea nici dusmani nici potrivnici463. A trimis indatd vorbd la cetatea
Sucevei unde i pusese in sigurant sotia i fiul, bunurile i comorile, pentru
ca linisteascd, cerindu-le s reziste i s5. lupte 'And ce el va putea veni
In ajutorul lor cu. forte mari.
Nenorocitii de negustori i ceilalti ostasi greci i cazaci o luaser la
fug acolo unde nu au gdsit addpost i unde 0-au intilnit dusmanii. Vederea
li se intunecase i ei se aruncaserd intr-o dim* cu griu, care in aceastd
tara intrece de obicei in indltime statura unui om. Picioarele cailor lor s-au
impotmolit iar dusmanii lor, ajungindu-i <din urm>, i-au mdceldrit ca
lovituri de sdbii si de Thud.
Acesti negustori i incArcaserd avutiile lor in ddsagi de aur i argint,
<pusi> pe caii lor, spunindu-si : Dac vom fi invinsi, o vom lua la fug
Cu acestea". Dar nu le-a slujit la nimic cd'ci au cdzut pradd pistoalelor
iar dusmanii lor le-au luat avutu1403bis. Acesti nenorociti au
ajuns intr-o stare jalnicd. Strabdtuti de gloantele pistoalelor 0 pe moarte,
ei strigau : Oh, cine va avea mild de noi i // va veni sa ne taie capul p. 505
pentru a ne curma <zilele> i pentru a pune capdt suferintelor i caznelor
noastre i s ja in schimb aurul din chimirele noastre !" Dar nu le-a venit
nimeni in ajutor i sprijin.
Hatmanul, fratele domnului464, care era in virst., s-a impotmolit cu
calul su, ca i ceilalti, in ogorul cultivat. Atunci dusmanii lui, ungurii,

462 De la Vasile 1.4upu ni s-a pastrat o bogat corespondent cu tarii Mihail Peodorovici
Aleksei Mihailovici, privind indeosebi transmiten i de stiri din Imperiul otoman, achizitionAri
de blAnuri, solicitri de mesteri etc. (Relaffile istorice dintre popoarele U.R.S.S. fi Romania,
p. 26 si urm.). In aceste scrisori nu se vorbeste de prezenta unui sol in Moldova la 1653.
463 Vezi si M. Costi n, Opere, p. 158.
assbis Vezi ibidem p. 180.
4.4 Gheorghe Coci. Vezi Mir on Costi n, Opere, p. 158.

93

www.dacoromanica.ro
1-au ajuns si 1-au rdnit 0 dind i s-a prd'busit calul la pdmint, ei 1-au luat
In prinsoare si 1-au trimis in tara lor. Dupd ce fusese principe, a ajuns in
prinsoare465, ca si ceilalti boieri greci ai lui Vasile <Lupu>.
Fiji hatmanului, tefnit5..466 0 tovardsii sdi, acestia scapaserd din miinile
lor datorit calilor lor; s-au aruncat din virful muntelui si au c'dzut in riu.
Dupd aceast cddere, s-au ridicat din nou la suprafata <apei> si au fugit
si ei spre tara cazacilor. A fost pentru ei o clipd de durere, de jale 0 de
amdfciune.
Acei dintre cazaci care erau buni cldreti si care aveau cai buni au
fugit, au ajuns in tara lor si si-au scdpat viata. Cit despre pedestrasi 0 altii,
acestia au fost mdceldriti si au pierit sub loviturile dusmanilor lor, ungurii.
i. cum ar fi putut fi altfel ? Cci acestia gut dusmanii religiei, dispretuitori
ai crucii si ai evangheliei. Numele pe care 11 poartd li se potriveste : cal-
vinisti467, iar in limba greacd calvinos", si 1uterani468. Moldovenii ajunseserd
p. 506 dusmanii lor inversunati, au ucis multi dintre ei //, mai intii dud au fost
infrinti in Tara Rom Aneascd, unde veniserd cu miile din tara lor ; tot asa
<au acut> 0 acum, si aceasta pentru cd veniserd in ajutorul dusmanului
lor, Vasile469.
Toti cei care fuseserd partizanii acestuia se despd'rtiserd de el de la
prima infringere, 0 acum el era incercat ca by 0 ca Rustatiu si ca alti
asemenea acestora. i.-a pierdut atunci toate rudele si prietenii si chiar
sotia 0 copiii si toatd averea sa, dupd cum voi ardta. In sfirsit, si-a pierdut
ginerele, fiul lui limelnitki, acest viteaz cavaler470. Unde este acum iscu-
sinta ta in afaceri, Vasile, si unde este intelepciunea ta ? Unde sint nenu-
mratele tale bogdtii? Tu esti lipsit astdzi de toate aceste bunuri ! Citd
dreptate are cel care a spus : Cind se implineste soarta, mintea se intuned. !"
Dac nu ar fi fost un bun cdldret, nu si-ar fi mintuit viata din miinile dus-
manilor s.i.

466 La Oradea Mare, unde a si murit (N. Iorg a, Studii fi doc., III, p. 31 s'i G. Kr au s,
op. cit., p. 164).
466 Stef Anita paharnic al doilea, var cu Stefanita. Lupu.
457 Al-halbiyin. Paul de Alep face un joc de cuvinte cind serie ca. termenul de KccX(36voc
(calvinos) vine de la cuvintul arab Kalb" care inseamna dine. Vezi V. R a d u, op. cit.,
p. 505, nota 1. Era ilic vie amintirea sinodului de la Iasi din 1642.
468 Kalbinos wa luteran.
468 Din text ar rezulta c este vorba de maghiari ; cum ins cei care au venit in ajutorul
lui Vasile Lupu au fost cazacii, nu maghiarii, Paul de Alep dupa obiceiul lui a schimbat
subiectul. Despre uciderea unor mercenari maghiari de catre sangaii de la Tg. Ocna vezi
M. Cost i n, Opere, pp. 147-148.
470 Ucis la Suceava (ibidem, p. 163).

94

www.dacoromanica.ro
S-a dus la cazaci i. a stat in primul ora 9 din tara lor numit Rakovni
*i. a intiintat pe Hmelnitki, apoi pe ginerele su de ceea ce i se intim-
piase.

<XXVIII. INTRAREA NOULUI DOMN iN IASI> p. 507

S-a reinnoit pentru noi mihnirea i. spaima, c5.ci ungurii au venit indat.
la Iai O au jefuit tot ce au g5sit in afara mndstirilor472. Ne-a cuprins o
mare spaim, astfel c nu puteam dormi noaptea, iar in timpul zilei ne
adposteam in clopotnite.
Dup ce dumanul lui Vasile <Lupu>, adic noul domn, a ajuns la
Iai, el s-a indreptat indat spre cetatea Suceava, a inconjurat-o O a
asediat-o. A trimis indat'd scrisori domnului nostru patriarh pentru a ne
liniti ; el ne-a hotarit un mertic", adic tainuri in alimente O buturi
mai mare decit cel pe care-I primisem in timpul lui Vasile <Lupu> O s-a
purtat tot astfel cu aga vistieriei472bis.
La alegerea sa, a trimis dreg5.tori pentru a mentine ordinea la Iai.
i. in celelalte orae. Au venit atunci i. s-au rzbunat impotriva dumanilor
lor, grecii, care au ajuns in stare jalnicd, caci li s-au luat toate bunurile.
Zilnic ii supuneau la tot soiul de umilinte ; au ajuns s-i injunghie cu sbiile
pe str'zi, s le taie urechile .1 s*-i bat in v5.zul tuturor. Groaza cumplit
ii cuprinsese pe toti O multi dintre ei au scapat de maceldrire datorit domnu-
lui nostru patriarh. Musulmanii i evreii ieeau in v.zul tuturor fr team5.,
dar grecii nu mai ieeau din casele lor din pricina marii dt.iin5nii care era
impotriva lor, c5.ci boierii lui Vasile <Lupu> // subjugaser pe moldoveni473 P. 508
dup cuna am spus i ii nenorociser, astfel eh' am vazut pe cei mai
de seam dintre ei imbr5.cati sdrAckios. Ei munceau zi i noapte .1 li se
adea atit cit se inteleseser cu turcii. Dar ce crim fptuiser oare n.enoro-
citii negustori ? Caci fr negustori aceast tara n-ar fi putut exista. Aga
471 Ra.51rov, cetate pe Nistru. De aici Vasile Lupu s-a dus apoi la Volodijin (ibidem,
p. 158). La 24 oct. 1653 fiind inca la Ra.7kov Vasile Lupu i*i cerea fiul i sosia aflati
in miinile lui Gheorghe Stefan (A. Veres s, Documente, X, pp. 270-271).
4" Fapt recunoscut "i de Gheorghe Stefan, care al-Ata lui I. Kemny c5. mercenarii
maghiari prklau ca i niste tdtari" (A. V eres s, op. cit., X, p. 275).
osbis Informatia lui Paul de Alep despre largheSea noului domn al Moldovei este *i ea
confirmat5. de Miron Costin, dup5. opinia clruia mesele *i petreckiiile cestii domnii de-abiia
la vreo domnie sd s5. hie prilejit ... Slujitorii mila i cinstea care au avut la aceastrt domnie
n-au avut nice la o domnie" (Opere, p. 180).
473 In sfatul domnesc al lui Vasile Lupu erau, in 1652, apte boieri greci i numai trei
moldoveni : Gheorghe Stefan mare logoflt, Constantin Ciogolea mare spdtar .1 Pltraco Ciogo-
lea mare stolnic (Istoria Romdniei, III, p. 159). Vezi i ibidem, p. 175.

95

www.dacoromanica.ro
vistieriei s-a inspErnintat 0 a dat de tire la Constantinopol de ceea ce
se intimplase.
In ajunul s.rbaoarei Sf. lije, s-a tras clopotul cel mare. Am fost de
fat la liturghie. Biserica a fost impodobit, dup cum am spus, cu flori
0 cu busuioc. S-au adus tvi incarcate cu fructe proaspete, pepeni, castra-
yeti, prune, mere, pere 0 ciree ( !). Au fost imprtite celor de fat., potrivit
datinei trii, la vremea poamelor; iar srbtoarea cadea in postul Sf. Fecioare,
a opta duminid. dup5. Rusalii474. Dupa vecernie, dascdlul s-a mai urcat
In clopotnit ca s.' trag clopotul cel mare, pentru paraclis". Aa se acea
In fiecare seal-6 in tot timpul postului, de la cderea noptii.

XXIX. ASEDIUL CETATII SUCEAVA475.

In dimineata de luni a postului Maicii Domnului, cazacii 0 Timu,


p 509 fiul lui Hmelnitki, au trecut Nistrul care este hotarul dintre // cazaci 0
Moldova. Ei au micel."rit pe ungurii 0 pe moldovenii care p5.zeau granitele ;
s-au dus apoi in ajutorul cettii Suceava. Ei 0-au aezat tabra in jurul
zidurilor cettii 0 au abaut cursul unei ape care curgea in apropiere.
Aveau dou5.zeci de tunuri.
Cind noul domn a auzit de venirea lor, a prsit cetatea 0 i-a lsat
s. intre ; apoi noul domn 0 Wile sale s-au intors 0 au impresurat cetatea.
Ei aveau atunci peste patruzeci de mii de oameni, pe chid cazacii nu aveau
decit patrusprezece Mii476.
In seara celei de a zecea duminici de dupa Rusalii, adica in seara spre luni, ajunul
Adormirii Maicii Domnului477, s-a tras clopotul cel mare si noi am intrat in biserica. In
timpul cintarii Slava" amindou corurile cintau cu rindul fiecare stih clupa modulatiunea
cuvenita in melodia corului. In a doua zi s-au adus tavi cu fructe si struguri, piersici,

474 Nu este vorba de sarbatoarea Sf. Ilie (care nici nu cade in postul SI. Maui), cl de
cea a Schimbarii la fata" (6 august), ciad se binecuvinteaza pirga din struguri.
4" Asediul este povestit pe larg de Mir on Cos ti n, Opere, p. 158 si urm. si G. Kr au s,
op. cit., p. 163 s'i urm.
4/6 Efectivele slut exagerate ; dupa Miron Costin, Timus ar fi avut 9 000 de cazad, iar
G. Stefan citeva mii de moldoveni, la care se ada'ugau 5 000 de secui si poloni (Opere,
p. 158) ; G. Kr aus (op. cit., p. 163 s'i urm.) sustine ca. erau 12 000 de cazad contra
10 000 de osteni ardeleni (de moldoveni nu vorbeste) s'i 6 000 de poloni si suedezi. Despre
stringerea oastei moldo-maghiare in tabara de la Cotnari inainte de asediu vezi A. Ver es s,
op. cit., pp. 266-267.
471 14 august 1653. Cu dou zile inainte un capugi bast adusese insemnele domniei lui
G. Stefan, aflat la Roman (A. V eres s, op. cit., p. 268). Vezi si Hurmuzak i, IX/1,
pp. 29, 31.

96

www.dacoromanica.ro
prune zise inim de porumbel", // ciresi ( !) i altele. Au fost binecuvintate i impArtite p. 510
celor de fata, ca i busuiocul i florile asezate deasupra tavilor. Mr& s mai punem la
socotealri cele cu care fuseser4 impodobite icoanele.
in cea de a dousprezecea duminic dup Rusalii478, domnul nostru
patriarh s-a dus s slujeasc liturghia in biserica Mnstirea Doamnei479,
In urma invitatiei primite de la postelnicul noului domn480. Acesta l-a luat
In casa sa i i-a dat un spat mreI, cg.ci ne iubea foarte mult.
Citi greci au fost scpati de la moarte de domnul nostru patriarh in
timpul sederii sale, dupa ce li se (Muse imprtsania i dupd ce fuseser
dusi la spinzurtoare i dup ce fuseser dezbrcai i li se pusese streangul
de git pentru a fi spinzurati! In toate tarile crestine, cind trebuie s fie
executat un criminal, Il aduc la armas sau la subasi481 si o ceat de oameni
il duce mai intii la o biseric unde un preot iese i Il spovedeste
imprtsania, apoi este dus i executat in locul hotrit. Asa i-am vzut
fcind i astfel le este obiceiul !
In ajunul <zilei de> joi, care a crizut la 1 septembrie, inceputul anului 7162482 de la
facerea lumii, s-a tras clopotul cel mare pentru a vesti sgirbAtoarea Sf. Simeon Stilpnicul
din Alep. A doua zi am iesit de la liturghie la amiazA, dup datina marilor sarbatori pentru
care se trag clopotele cele marl II. In Moldova si in Tara Romaneascl, la fiecare sarbAtoare P. 511
chid este dezlegare"483, se trag clopotele cele mari, se incepe liturghia in a doua jumatate
a diminetii484. S-a fAcut tot astfel cu sArligtorirea nasterii Maicii Domnului la 8 septembrie
si in ziva urmAtoare, de s5rbatorirea pitrintilor ei. S-au acut slujbe mari i s-au adu
tvi incArcate cu multe poame.
In ajunul sArbgtoririi /nAltArii sfintei cruci, s-a tras si clopotul cel mare. La utrenie
nu s-a fAcut, ca la noi, o procesiune in jurul crudi, ci preotul o purta pe o tdvit si a
pus-o pe un tetrapod488 i toti au ingenunchiat in fata crucii potrivit ritualului duminicii
ortodoxiei.
In ce ne priveste, am fost retinuti in tot acel timp in Moldova si eram
coplesiti de mihnire si de durere. Frica de grozviile care s-au abtut asupra
noastr ar fi albit prul pruncilor ; nota ne-au pricinuit boli grele care
constau din friguri alternind cu fierbinteli, astfel c eu, biet povestitor,
am ptimit de la sfirsitul lunii iulie pin in zilele Rusaliilor <urmtoare>,

478 28 august.
479 Golia.
440 Probabil Ilie eptilici, rudg cu Gheorghe *tef an (mentionat de la 6 mart. 1654-25
mart. 1653) (N. Stoicesc u, Diclionar, p. 447).
tu al-'arma ; ay al-subafi.
46* 1653.
482 ICceraucrig = deslegare, cind este voie s mrininci untdelemn i sa bei vin in post.
484 Dui:4 ora 10.
485 Terpoirco aov --= o mgsutA cu patru picioare pe care se pune Evanghelia i alte
cgrti de cult.

97

www.dacoromanica.ro
indurind chinuri aprige in zilele in care frigul era cumplit 0 de neindurat.
Nu aveam putere nici s, mergem in tara cazacilor, nici s ne intoarcem,
cci toti locuitorii trii slut hoti i tilhari486 i toti fugarii erau uci0 pe
drumurile mari, astfel c 'And i caravanele de negustori greci care fugeau
p. 512 it erau atacate, mAcelrite i jefuite. Nu tiam intr-adevr ce s facem,
intrebindu-ne &it vor mai tine aceast spaim i groaz de zi i noapte.
In timpul domniei lui Vasile <Lupu>, ca urmare a asprimei cirmuirii sale,
femeile purtau <ca podoab> salbe de galbeni i puteau merge ori unde
voiau fr nici o team, ; dar pe vremea noului domn, groaza domnea chiar
In mijlocul oraelor.

XXX. LUPTELE DIN JURUL CETATII SUCEAVA487

In jurul cettii cazacii se luptau necontenit cu oastea noului domn.


In fiecare zi, Timu, fiul lui <Bogdan> Hmelnitki, ieea din cetate i ucidea
mii din cei care o asediau. Nimeni nu putea s i se impotriveasc din pricina
marii sale vitejii i indrzneli cavalerWi. Era un erou nemaipomenit
istoria nu mai arat vreun rzboinic care sa fi avut puterea i vitejia lui.
In fiecare zi el ieea din tabra sa calare pe un cal sur pe care-I iubea foarte
mult, urmat numai de citiva oameni ; ucidea pe dumani, Ii rnea
imprtia pe multi. intr-o singur zi, a ucis cu mina lui o mie trei sute de
germani488, dupa spusele unor oameni vrednici de crezare, i ei zkeau mor-
man in fata lui, unii peste altii. Ba trgea din arcul su cu mina dreapt,
p. 513 ba Il schimba in cea stingk apoi lovea cu sabia // ; apoi slobozea muschetul,
astf el c minuia armele cu amindou miinile sub burta calului i i0 ucidea
du0nanii.
Cind a sosit aga visteriei capugiba0u1 care venise de la Istanbul,
din partea sultanului, pentru a pune rinduial in tara, ei s-au dus la noul
domn care asedia cetatea ; au fost uimiti de vitejia lui Timu 0 de virtutile
sale de clret i s-au rugat lui Dumnezeu pentru el 0 pentru tineretile lui.
Nimeni nu-1 putea nimeri cu vreo lovitur de muschet, sau cu orice alta
arm c.ci era un cal.ret incercat 0 se intorcea ca fulgerul pe spatele calului
sau. Ce groaz a insuflat el printre polonii mari i mici ! A ucis cu mina

Haramiya wa djalalija. Afirmatie exageratil. Vezi mai sus nota 239.


488
497 Despre luptele din lunile aug. oct. vezi si A. V er es s, op. cit., pp. 268-269, H u r-
mu z ak V/1, p. 21. Supl. 11/3, pp. 44-53.
488-490 Cifre evident exagerate.

98

www.dacoromanica.ro
lui citeva mii de dusmani489, cum am aflat de la oamenii lui ; tot dup
spusele lor, ar fi ucis cu sabia si cu mina lui sapte mii de evrei490. In fiecare
zi se aduceau la noi la Iai numeroase cArute <incdrcate> Cu mii de raniti ;
din cauza multimii de morti, pmintul se ridicase de multimea lor. In
afar de acestea, tunurile de sus ale cettii i cele de jos ale cazacilor ucideau
numerosi ostasi sau Ii puneau pe goand.

XXXI. SUCEAVA. TIMU. p. 514

In sfirsit, intr-o zi, pe cind Timus sedea in cortul sau in cuprinsul


taberei i bea, el a fost lovit la picior 491 de o ghiulea de tun tras de dus-
manii sdi, polonii, care veniser in ajutorul lui tefan, noul domn, din ur
pentru dusmanii lor, <Bogdan>, fiul su i cazacii. Ei tintiser. i 1-au
nimerit. A fost ru rnit i dup citeva zile a murit492. Dup moartea prin-
tului lor, ce spun ? a leului care Ii pAzea, situatia cazacilor, atit din afar
cit i a acelora dinlauntrul cefdtii, s-a iniluttit tot mai mult, iar cea a
lui Vasile <Lupu> a ajuns fr putinfd de indreptare. In acea vreme, doamna
toti cei din jurul ei erau covirsiti de necazuri pentru c nu mai aveau
nici ajutor, nici sprijin.
Dupa ce i-au scos mruntaiele lui Timus, // 1-au imbAlsmat i i-au 13. 515
asezat trupul intr-un sicriu impodobit cu catifea, atit pe din.untru cit
si pe dinafark si 1-au ingropat. Jalnica veste a fost dus.' tatlui i socrului
sdu Vasile <Lupu>. Inainte de a-si da sufletul, el primise vestea imbucu-
rtoare c sotia sa dAduse nastere la doi gemeni, dar el nu s-a bucurat,
cAci nu se implinise inch' nici un an de la cAsatoria sa.
La Suceava drimase mnstirea armeneasc6493 i. ucisese pe varta-
bed"494, pe preoti, pe cAlugri si pe toti armenii care se adApostiser acolo.

491 Dupl opinia lui G. Kraus, Timu ar fi fost lovit in spate de o ghiulea care i-a smuts
pastea din spate a trupului" (op. cit., p. 166). Despre ranirea lui Timu vezi 0Hurmuzak
IX11, pp. 40, 41.
4 99 La 15 septembrie 1653 (N. Iorg a, Acte fi fragmente, I, p. 254). Vezi 0 M. Costi n,
Opere, p. 163.
49s Probabil Zamca (vezi N. St oic es c u, Bibliografia, pp. 811-812). G. Kraus
(op. cit., p. 167) arati a au prklat bisericile i mangstirile din Suceava ; intr-o insemnare din
18 mai 1653 se spune venit-au atunci Timu Hmelnitki i cu o multime de cazaci 0 a aprins
mtuastirea" (Humorului) (S t. Bereche t, Picaturi mdrunte, Chiinau, 1924, p. 125) ;
tot astf el fusese peadatA. i milnastirea Dragomirna (T. B Et 1 a n, Documente bucovinene, II,
p. 146).
4 Termen armean probabil pentru a desemna pe egumen.

99

www.dacoromanica.ro
Cum ei erau peste msur.' de bogati, el a pus mina pe toate averile lor, pe
lucrurile lor de pret, pe aurul lor, pe margritarele lor 0 pe nenumratele
lor giuvaeruri fine ; cit despre monetele de aur, erau dou butii pline.
Moartea lui a fost un dezastru. Vai cit de ru imi pare de el 0 de vitejia
lui ! Cind venise pentru prima oar. in Moldova, el spusese domnului nostru
patriarh : Eu nu am venit numai ca s cuceresc scaunul socrului meu,
ci pentru a mintui marea bisericA din miinile du0nanilor". Cititorul va
intelege acest grai.
O foamete mare i-a cople0t atunci pe cazaci 0 pe toti cei care se aflau
inluntrul cetatii ; negustorii i ceilalti au ajuns s mnince carnea calor
lor. Au ajuns in starea cea mai grea cci nu le sosea nici un ajutor nici de
la Vasile <Lupu>, nici de la <Bogdan> Hmelnitki. In sfir0t, <cazacii>,
cople0ti de foamete, au cerut aman495 lui stefan, care l-a dat sub prestare
de jurmint496. El le-a dat tot ce le trebuia pentru ca s se intoarc in tara
lor in deplin sigurant i fr s le fac'd cea mai mic6 impotrivire. i au
P. 516 luat cu ei sicriul printului lor //, comorile lor, tunurile lor 0 au plecat.
tara cazacilor i s-a fcut <lui Timu0 o inmormintare mreat. Oameni
demni de crezare ne-au spus c pieriser de ascut4u1 sbiilor, de la inceputul
acestei rscoale pin acum, vreo sut de mii de oameni, atit moldoveni
eh i munteni, greci, unguri, sirbi, arabi i turci497.
Slav. Domnului ! Dup aceea noul domn a intrat, prin predare, in
13- 517 stlpinirea // cettii, cu tot ce se afla in.untru, adica cu toate bogltiile lui
Vasile <Lupu> i cu nenumratele lui comori in aur i argint, arme, ve-
minte, argintrie, blnuri de samur, mrgritare i altele asemenea lucruri pe
care nu le aveau niel regii498. Cind Vasile <Lupu> dus intiia oar avutiile
din cetatea Hotin499 in cetatea Camenita, cum avea in straja sa osta0 din
tara noastr, acqtia ne-au spus c trecuser. fluviul Nistru cu o sut de
care 0 ca fiecare car era tras de doisprezece, zece sau opt cai ; in toate erau
aur, argint i alte lucruri de prep. El mai avea numeroase comori ingropate
sub pmint de dou.zeci de ani, dar le-a scos pe toate ; printre acestea erau
treizeci i cinci de cabanite de samur500. Oamenii lui de cas ne-au spus
499 Iertare.
495 Juramin' tul a fost prestat la 9 octombrie 1655, odatA cu predarea Sucevei (N. Iorg a,
Acte fi fragmente, I, p. 22). Vezi formula jurAmintului la V. Radu (op. cit., p. 576), care
reproduce conditiile impuse cazacilor de regele Poloniei i de generalul lui Gheorghe Riikczi
dup documentul din 9 octombrie 1653 publicat in Hurmuzaki, Supl. 11/3, pp. 53-54
(doc. din 9 octombrie 1653). Vezi si G. Krau s, op. cit., p. 167, care arat cum au capitulat
cazacii datorit infometlirii. De o tocmalb." stie si M. Costin (Opere, p. 164).
4,7 Cifr5. exagerat, ca i altele indicate de Paul de Alep ; in realitate, totalul participan-
tilor la lupt nu a depAsit cifra de 30 000,
498 Despre comorile gasite la Suceava vezi raportul ambasadorului Dell'Haye in H u r-
muzaki, V/2, pp. 6-7.
999 Min kal'a Hotini.
soo samar.

loo

www.dacoromanica.ro
c6 una din ele, pe care pusese s i-o fad, pentru a o imbraca de Pasti, era
de brocart de aur, impodobia cu mrg.ritare i cu nestemate ; ea singur
costase treizeci i cinci de mii de dinari ; fr s mai socotim ce storsese
din averile boierilor. Nu este de mirare, cki toate aceste comori uriase
fuseser adunate in decurs de douzeci i patru de ani de cind ajunsese
Vasile <Lupu> domn501. Nu voi pomeni de comorile pe care le mai are in
Polonia, in Austria, la Venetia i aiurea.
Apoi <noul domn> a scos din cetate pe doamna si pe fiii ei502 si pe
toti boierii i dregaorii. Dup ce a jurat <c Ii va l.'sa in viat5.>503, <noul
domn> calcat jurmintul ; a ucis pe cei mai multi din ei504 si a tinut
pe doamn. // i pe copiii ei nchii intr-un sat505, pe care 1-a inconjurat cu p. 518
straj ca nimeni s nu poat intra nid iesi. Tot ce era in cetate a dus in
Tara Ungureasa unde cumprase un castel bine intrit50. A impxtit
solde ostasilor si le-a dat drumul. Iat cele ce s-au petrecut.

<XXXII. VASILE LUPU I TATARIL>

Iat ce s-a intimplat cu Vasile <Lupu> i Hmelnitki.


and <ttarii> au aflat ce s-a intimplat cu Timus, de strimtoarea cazaci-
lor si a celor aflati in cetate, au inarmat patruzeci de mii de cazaci // i p. 519
douzeci si opt de mii de atari pentru a merge in ajutorul lui, cAci sul-
tanul" atarilor, adic vizirul hanului507, numit erif-bei, era cumnatul
lui Vasile <Lupu>, cci doamna lui Vasile <Lupu> era circasian.
501 Doar 19 in realitate (1634-1653).
606 De f apt, in cetate se gasea impreuna. cu doamna Ecaterina numai 5tefanit Lupu
(M. Costi n, Opere, p. 163).
608 Jurmintul a fost prestat la 9 octombrie 1653, dud s-a predat Suceava (N. Iorg a,
.0p. cit., pp. 236-237; vezi i Hurmuzaki, V/1, p. 22).
504 A tilat capul lui Stefanitil paharnicul, fiul lui Gheorghe hatmanul, la Suceava,
lar la Buciulesti a ucis pe Alexandru paharnicul i pe Enache comisul, fiii lui Gavril hatma-
nul, nepotii lui Vasile Lupu (M. Costi n, Opere, p. 168). Fratii Toma si Iordache Cantacuzino,
doi dintre dregatorii apropiati ai lui Vasile Lupu, au fost salvati de la moarte de interventia
lui Constantin Serban, ruda lor (ibidem, pp. 158, 168).
sos Buciulesti, pe Bistrita (ibidem, pp. 164-165). Domnul recunostea el insusi intr-o
scrisoare catre I. Kemny cA amenintase i infricosase pe sosia lui V. Lupu (A. Veres s,
op. cit., p. 275). Poarta i hanul tatarilor au cerut apoi pe doamnd si pe Stefanit (E. H u r-
muzak i, Fragmente, III, p. 205), dar G. Stefan a raspuns cA muriserd (Hurmuzaki, V/1,
p. 11) .
606 Este vorba de Sinteu. Vezi St ef an Met e Domni din principatele ronuine pribegi
fn Tra4szloania in veacul XVII, Cluj, 1934, pp. 25-26. Aici, in Transilvania, la Toplita,
cloamna Safta, sotia lui Gheorghe Stefan, a construit un schit.
607 Islam Ghirai al III-lea.

101

www.dacoromanica.ro
bei se insurase cu sora acesteia. El insusi a venit in ajutorul lui, c.ci ttarii
In anul acela erau ali4i cu Hmelnitki.
Cind au strgbatut rara Moldovei cu ostile lor si. au ajuns la riul Prut,
la patru ceasuri de Iasi508, s-au intilnit cu oastea cazacilor care se inapoia
din cetate i l-au instiintat despre predarea acesteia. Vitejia lor s-a inmuiat
atunci i ostile lor s-au intors, spunind : Vasile ne f.gg.duise leaf5. i acum,
cind i s-au luat avutiile, cum ne-ar putea oare plati" ? indat s-au intors
p. 520 din cale509. Iat ce se intimplase //.
Vestea sosirii lor <in Moldova> s-a rg'spindit inainte de a-si fi inceput
ei retragerea. De teama lor toti locuitorii trii s-au imprstiat prin pgduri
munti. La Iasi nu a mai ramas nimeni cci toti se pregAtiserg s se retraga
la Galati. Groaza care domnea i crestea tot mai mult atunci nu se poate
descrie, c'ci pin i mnstirile au fost pgrasite i noi insine a trebuit
plecm cu ei, spunindu-ne : Pin cind va tine oare aceasta" ? Domnul
nostru patriarh ceruse mai intii domnului s.-i dea mijloace pentru a pleca
In interiorul Rusiei. Acesta nu l-a lsat s plece, de teama ostilor unguresti
care pazeau hotarele Moldovei si a turburdrilor care izbucniserA la cazaci
la ftari. Apoi l-a intrebat a doua oar asupra posibilittilor de a merge
In Tara Romaneasca. <Domnul> i-a spus Asteptati ca sfintia voastr
s slujeasc o liturghie pentru mine, dup care voi avea o convorbire cu ea
si o voi pregai de c.ltorie intr-un chip demn de rangul ei si tot ceea ce
P- 521 ndjduise de la Vasile <Lupu>, dac va vroi Dumnezeu, eu vi le voi da"//.
Domnul nu inceta s serie sfintiei sale.
Toate proviziile care se gseau prin mnstiri fuseser jefuite, in afar
de cele de la Sf. Saya, mnstirea noastr., din pricin." c acolo sedea domnul
nostru patriarh, care nu a avut nici o paguba. Aceasta a fcut ca toti negus-
toril s'A prseasca celelalte mngstiri i s vin la noi. Cind au fugit toti
locuitorii, am fost siliti s plecdm cu ei.
<Domnul nostru patriarh> l-a intrebat inc o dat pe domn, care, in fata
stkuintelor sale, i-a trimis o scrisoare prin care Ii dklea slobozire de ple-
care. De asemenea a trimis o alt scrisoare i lui Matei, domnul Tarii Roma-
nesti, pe care-1 numea tat5.1 sAu". A mai pus s i se dea <bani patriarhu-
lui> pentru cheltuielile cltoriei, dar el era foarte zgircit.
Atunci china unui car cu boj ping. la Focsani, la jumg.tatea drumului
intre Moldova si Tara Romneasck era de dougzeci i cind de piastri,
dupa ce fusese de trei pin la patru piastri. Am gsit cu greutate trei sau

"a La Popricani, pe malul drept al Jijiei.


609 Vestea c5.derii Sucevei i-a ajuns la Steflnesti pe Prut, unde s-a tinut sfat mare.
Serif-bei a parAsit pe Vasile Lupu, fiind chemat de han (M ir on Costi n, Opere, p. 164),
lar fostul domn s-a refugiat la hanul tRarilor care 1-a trimis la Constantinopol, unde a
ajuns la 5 iunie 1654 (H urmuzak i, V/2, p. 9).

102

www.dacoromanica.ro
patru care de inchiriat. Am pArsit Moldova joi, treisprezece octombrie".
Am trecut prin Scinteia511, Vaslui512, Birlad513 i acolo am prsit druniul
Galatilor. Am trecut prin spaime pe care numai Dumnezeu le stie. Am
sosit intr-un tirg numit Tecuci" s'a acolo am trecut cu pluta515 largul riu
al Siretului516.

<XXXIII. SOSIREA PATRIARHULUI LA ROMAN.> p. 522

Joi 21 octombrie am sosit la Focsani. Toate aceste tirguri si sate erau


parsite, cAci locuitorii fugiser in munti s'a in p.'duri. Drumurile nu erau
sigure. Focsani este un oras naare prin mijlocul cruia curge un riu mic5"
care este ultimul punct al hotarului Moldovei.
Pe malul acestui riu incepe granita Trii Romnesti. Am stat acolo
treizeci si una de zile i am petrecut acolo postul Crciunului, pentru
domnul aflase c Iaii fuseser prsiti chiar s'a de clugri i de egumeni.
A fost atit de indignat de aceast purtare, s'a mai ales de aceea a egumenilor,
inch a trimis urmaoarele ordine la granita de la Galati i de la Focsani :
Cind va veni la voi patriarhul Antiohiei, s." v purtati cu toat cinstea
dati tot ce i va trebui lui i suitei sale, dar nu s'a strinilor care
insotesc".
Din aceast pricin.' domnul nostru patriarh s-a dus indat. la Roman518
care este resedinta domnilor", cci nu se intilnise inch' cu el <domnul>
nici nu-1 vzuse520 i aceasta o flcea pentru a fi pe placul straitailor care
ne insoteau. Ne-am intilnit cu el <= domnul> si i-am dat patru daruri,
anume : o pereche de perne brodate, o sticlut cu mir, un covor i dou
feluri de spun. Dup liturghia de Sf. Mihai521, <domnul> // a dat domnului p. 523
nostru patriarh un ospt.

510 Tisrin elaul.


511 Skintey.
510 Fasiludi.
523 Berlat.
514 Tikudj.
515 Paul de Alep confund5. bkcile cu plutele. Cf. V. R a d u, op. cit., p. 521, nota 1.
510 Serhet.
sii Milcovul.
sis Romanos.
Kursiyu al-Begat, adicti tronul begilor". Paul de Alep se refer probabil la faptul
c Gheorghe tef an i stabilise resedinta temporar la Roman (M. Costi n, Opere, p. 164).
HO De cind era domn.
ssi 18 noiembrie.

103

www.dacoromanica.ro
Am fost de fata si la skbaoarea <Sf. loan> Gur de AUr522 ; a fost
o mare solemnitate.
Episcopul titular523 s-a imbrdcat cu felonu1524 sfintului loan Gull de
Aur zis polistavrion"525, asa cum Il imbrka in fiecare an la slujba din
ziva srbatoririi sfintului. Patriarhii de la Constantinopol trimisesefa acest
felon in dar lui tefan voievod cel vechi i acesta l-a fcut danie episcopului
amintit in mlastirea cea mare a Sf. Paraschiva526.
in Moldova este un mitropolit care are trei episcopi sub jurisdictia
sa, nu mai multi. Primul este episcopul de Roman, al doilea episcopul
tinutului Husilor527 si al treilea, episcopul de Orhei528 i dioceza lui. Mai
are sub el alti doi episcopi in Tara ungureasck adicA maghiar528, cu
opt sute de preoti. in Austria530 este un oras mare numit Ivanopolis"531,
sau orasul <sfintului> loan, pentru c se afl acolo insusi trupul Sf. loan.
milostivu1532.
Perimetrul Tarli Moldovei este de opt sute de mile533, fiind deopotrivA
13.
524 Cu acela al insulei Cipru. Nu se poate evalua multimea locuitorilor ei //.
Cu toate acestea, taarii fac neincetat nvliri i jefuiesc aceastd tara.
Sub domnia lui Vasile <Lupu>, acum cinci ani, au venit pe neasteptate
si au luat cam saptezeci i cinci de mii de suflete54.
Apoi ne-am intors de la Roman si ne-am dus la Focsani pe un drum
foarte greu si am plecat din nou luni, 22 noiembrie535 si am intrat in Tara
Roinmeascd.

525 Id Fam al-Dahab. Sarbatoarea Sf. loan Cur& de Aur cade la 13 noiembrie.
6" Anastasie al III-lea (1651-1657).
524 Afloniya. Asupra acestei traditii vezi Mel c hise de c, Cronica Romanului, Roman,
1874-1875, p. 269 si urm.
526 Boli stafri, de la termenul grec iroAtaup6 = cu multe cruci, inflorat, ornat.
556 Acest felon nu se gaseste printre obiectele de arta ramose din vremea lui Stefan cel
Mare, cuprinse in Repertoriul monumentelor i obiectelor de arid din timpul lui tefan cel Mare,
Bucuresti, 1958.
527 Bilad-al Hits.
525 Orheni, lectura stabilita de V. Radu (op. cit., pp. 89, 523), care considera cd acolo
se afla un protopop cu putere quasi-episcopala. in realitate, sediul celui de al treilea episco-
pat era la Raclauti (D. Cant emi r, op. cit., p. 351 si M. Costi n, Opere, p. 386).
522 Bilad al Ungurus ay al-Madjar. Este vorba de Transilvania, unde mitropolitul
Varlaaru trimisese episcopi la Vad o in maramures (N. Iorg a, Istoria bisericii, I, pp. 327
si 330).
520 Bilad al-Nemseh.
621. Ivanobolis = Ienopolis, Ineul; in limba turca Yanova.
532 La V. Radu : St. Jean l'Aumonier.
sss Dupa opinia lui D. Cantemir, era de 711 mile italiene sau 237 ceasuri de mers
(Descrierea Moldovei, p. 61).
5" Este vorba de marea prada din 1650 (M. Cost i n, Opere, pp. 131-133).
526Ti,crin es-sani.

104

www.dacoromanica.ro
/' ..4%;

1 Patriarhul Macarie al 111-lea Za'im

.;.
,ramax rrr ,...2r i

.
1,., 1' ' :.11
1.,' "". ' tt.e..r.,,,
1.47title;,41,....,:.-:,--,,,a,.- .) .3- 26 , LW,
:40
wri. 4.:,,JtAir.'"....' (:-0._ Jp...Lit-,-,,..p f%.!
/.. r- -

- - 1/4 4.,
' . .....'',
11
*, q.'
....' .... C.4i '1:4 ..!;:.'=r,,, LW. Liky.::.,,,,,,,,,s....),,,,,4 t....,,..',
7, ,4-.w. ,,,,th.J.:.01..0..x, ,j,k, 3..414,.
,
a.:,...t...:i...: ;:,,!Pr,...!,-.0.;,.....::....,r, av,C....;',/,i: ' -' t zu...fq.:3 .-
....., w''1/44,1. . ,-,
Ai.4.....Z.7 & ......:-.'Z 4;44-dt_4-tAvr, 2):;;;Ci4.# !
1:re:::
.. k...,k,sz.
. "7- ,Lir.,
... ,.,... - "v.-
., ..,... , .,--.11,:-.:2-744,7,-..k.ti,:,.1,.,:,
..........,.....,.., ,

. -f).1.Li: r,"ii;9;4
f>a,- ' -4:1,1:-A.,;*; t.;',
-
.,,:.,:,,;:,,,;,;-,-;,1;piz::1 .....;it,';,:m.t.k.--1-..4,
- ';4'. ' - .. ;!' ;
4.'.-.,..oto....." : ,..,i, I -

,e41.4':-.1.4::.,4-........1.,,/:-".,..t.,jt-ar,..yes... :.

AJ",:w1 itttrt...r-4,e,11:1zAtkAb.:-"Aln4evov,....,:/v..";
"t.ib,;4-04v,;.-:ilt"-:?:A.::ilhi"':R'':41-71-AKil'kk,i:j4,4; .

:.:4z.:,tili,:,:uts,;:*,i, i4.*Ybi.:LA)-f :;:,,i,,,',..4.!,,,,,w'

t,i,'.1.?,.t*I...-6.1,...3,;;b.,;-...3-',44.
sk
0:f`' -''''' ti:',4-4,.+. 6:.i.3t..s...,'4.j- ':TS:;7s '' '47,41W4,!':31
... u;4 t.-,Li.:a4-,..7,7; '4
' 4%1,4' :..51.: `.7 tt- - J. 7...';...;4,ti.,. : ti....*.....-1, 6 Li.
._,.. ..

'
-I :;.,...,-i.:-.!-&-A.. :,--.4,4,,let.k fl r
-
ws4i.q.:;-4:1,4.,;::,:,4,-.::i- 01- :.
2 Pagina din manuscrisul lui Paul din -A4.,:-.".=,;-::JIi,. .!, :*- .

Alep (Paris, Biblioteca, National ms.


arab 6016) fr.- .

4( t iff-

www.dacoromanica.ro
3 Pagina din manuscrisul lui Paul din Alep
(Londra, British Museum, ms. arab 802-803
add. 18427)

) 432
4 aot14-4),41:.v..qt.A3.* 6S; Y. 3li4\-y:
c4,,,_,1.1:A,,,V,-xf13_)

',411,14.t:LUZ.4;t110,1>:,,z-V.314:St.,;441..1S".1,

el.:411.;;Al
ixt4A;14:
kA:4V/043
..:4;;LI,I,,,,,:;1,f46:11.,,,,A1

1,6
4 LA i'
-

a
JT
Aa

)
A 97 , 11
F

4 Pomelnic in faianta de Iznik cu numele ttr


donatorilor : Vasile Lupu si familia sa

r
CIrtNs, AA
,11,1 Art(
rt,

lie
www.dacoromanica.ro
_ c -

7A1.7 7.41i r
":1,--'41`."-.-'"'-'1-.'141

5 Vasile 14upu, tefanit5. doamna


caterina
6 Gheorghe tef an

7 Sigiliul lui Gheorghe tef an

te: bnflittOi
"T(15,ki
mfrhrn
OfilltaitikrOrh"rfrittn
www.dacoromanica.ro ritt)ithfi ION
_

8 Bogdan Hmelnitki, hatmanul cazacilor


zaporojeni

9 SemnAtura lui Bogdan Hmelnitki

www.dacoromanica.ro
On

.1

-
1.

10 KangLstirea Trei Ierarhi

li
4
,

it

1
11117 /7") '4f9ADM f t

W.,
-1'

k 1

11 Vl de timpa brodat re- 1

prezentind pe cei trei sfinti


Ierarhi 91,,,
*,
'44L''It'
11;P
1).) 4 11-

,
gro,
- !shgli
"
z 10 'PO
www.dacoromanica.ro
'

"
tle;e4its
- `Y, v ot o.

... 12 Perectur rdruit de Vasile Lupu


.
. mAustirii Trei Ierarhi

13 Vasul cu mir dAruit de patriarhul


Partenie lui Vasile Lupu

www.dacoromanica.ro
14 Scene din viata cuvioasei Paraschiva

15 Sf. roan cel Nou de la Suceava

1CJA 1100f31 Me COIa

www.dacoromanica.ro
44
,
.*".."-A..

www.dacoromanica.ro
WThi ,,tiiirihr Olt (GI ti lliriVifilififfirifitthiitil :.16AY
"111 . 6.41'

p
18 Matei Basarab si
!,,,;ex f Danciu Piriianu

!li

N,

\16 Racla Sf. loan cel Nou de


la Suceava

19 Sigiliul lui Matei


17 Tirgoviste. Curtea Dom- Basarab
neasa. si Turnul Chindiei

www.dacoromanica.ro
4'
,-
. ..._- -
,

,. lift/AK EV MA01.11,A1TC
i1-
.
1TMi,i;,,I

. !ii,
e
-
111 NfPVT.1;;I<V1))0- "f11-113fil NV1101'
fil.Ti.1.-, 1
L

, - r LAP, TA (1)()C WAPFKbINAElf.) PP:,. ,


.,-.
.,
yAr rjzfyr\ctt;t1-.1&h.,)./1\
Ar\;1,f,

, ._ I 111-.(V 1";\ 1 ' - - y


,
;
i

1
1

,I7MA1,.!. r4ivrlAlfri,l'I
,.
., ,4..
1

. ... ..,
E.Of E PF .1111 11 V -V 1(-
. A , -
-1
1,

". i.i!" .' ' f K.1\4( V:v11N AINNEK'i HVI'VlitTEPIFTAll

" 4 1,,

ti."It
o is , .
,11.1,1,0411? ' 4isr,
l' -*A ..yi,"1.--A

I' !
'
..b.

r..16 ,.
dr. aar.A.
.
,.,,,
sl, .00....v_ja,
f ,
. ,..... e..

20 Piatra de mormint a lui Matei Basarab la Bise-


rica Domneasca din T1rgoviste

41-. 21 Constantin erbart

23 Semnatura i sigiliul doamnei Nedelea

--
14E've

www.dacoromanica.ro
-1 _ z

,
a

111.4
174.-
5,...
r ___,...,

V.x...-..i
1Z1%.1 s%

tN\
3
gr4,47
[1:I. 4.;

22 Doamna B1aa
erban
i Constantin
:
...

Ct-r
-
Nis WS" , -14/ -

24 Constantin Cantacuzino, mare


postelnic

'rat
" no quondam Serpren,U.S. ttb.4""ii. ,c
www.dacoromanica.ro
1 OW 4,1 fiV ':, '
14 I

-... ..;...:-,.,
,r
. i ,- 0 , ,,
.1' ..,'; 14; ilt.- -
25 Preda Brincoveanu
.; -73116!'"- - /..... ,'
..-,..." N,ok ' , .N
sa
:
,..-
no=
4,
,
-
r :\;' ,
...

.
1
I ...,.. 1. 1

bas.
,I ;
' , 1'4" ', '...
4,1

7-4 I1

,1

26 Pocal din manstirea Negru Vod5., Cimpulung

www.dacoromanica.ro
c

--'114C-NR. ^

A tt %Is \
re ,

sa.

27 Racla Sf. Grigore Decapolitul din mAnastirea Bistrita

28 Pereatura evangheliarului lui Nicodim (1404-1405)

.......,,,,., ,...,,,,,,,..7., 7... e ,,,,,,,- - -,


e.-"'''
.V.,. i
''
g- '
' ''' i V s
' " --'4A
.-:-.
'-, N
. -
.....
r 1, Y.
1.- t 6, 14.st gist. v
,,--;;r'' ' ..-t-1.-0.,' 1

A-4.
v..' -,

,
f.-- &.-

....-4
*..,
0-,.:QW

ze )i
4 -I . . ..
. V 1 1!
`A. ^ . ,. ot,,-.4
1,-3,-9Tet
,,, mivs,

--,'Z'''' ' ',

www.dacoromanica.ro
29 Evangheharul lui Nicodim. Prontispiciul
evangheliei dup Matei

lafghtiOggc
torrirtit ittriOtoki ir
icTiri, co pl. rA

Pi! fit'A C WA
4

. AAA, MA ;we A.AkAM. A tip


Mt A p6,A.H:11A)41fA
iilf015A A ItOtinit

,tmtpi ioy,A,orlispivritio'6110.
iiiireA,A71%EpitAti, +AIWA if re

-1.4S,H, 640 AAA etp. /whip


rit4ikkatliliA,H,MAIIHA4.A6A.
-AAIA II tiol,A,11640piltHMAACtiniA tiA A
tattiatEntAH,CIAAAACSHA . ctAMOHdSt
rAltirWitl ibPANAISfil BOW7,thf
umittArefor+61. CiJ ti 11,4 (hi

30 Portretul lui Nicodim

www.dacoromanica.ro
'_
4:.',1,-..."4", ' : ...?1,,,' ..-7,-,-=,,,,,,,,i,:-,,, Fr, , - - - '
,. ,
,:-.'...ws,,3
rt

,,,,,,,,, N,,,-1-,N..!.',:',.'1.,i...
.-
o
r 1
,. . '

.-- .33
.3
3

e ..' .. '`'`.5 '71. "),kie'"Oi( le',(''' i:.1(4


-v -
*
'i
P 1

,,,,,..,
P,,.f(APA..4 (C. .);.W if 6 ,-.4.' .. 1 ..A:er
, eli'llto,
.N4
),
-41-( ' 'fr,.17 .;!+7,:f.-1. i ..f. .. "i 1 ,
-

A
Al'

Et
kp44
I w;'
, f ..t.

'''r
r
f
I

' . ..,,
1 ti
!
M/
rir
..,

y
-
d
n ' ' .1

i(r -r-

-14

4)
(
.4,1 B1/7 3,6

,
't
e - )
('. ,rpyr,s key hvidifI-3 4 is 071.1" 19, , 14(
, - -

- .

E
- F.--;
, I 7/ '4 pb
- 41.
'))
4 4.

31 Racla de moate a lui Nicodim cu scene din viata sa


32 Racla de moate a lui Nicodim cu scene din viata sa
1.4:'64`27.6e4W-41' .1,-; , r '
-,'
:. _
-`:..,,
41,,,iy
.
drnnimm4vst:v6T.,
' ,,..MM,,, I el;r i
),.,) ,.. ,..,. t. 4 ,A, i
.t. , 4 4. tv 4 V
A
1
P)...IS 1.1,f, ,,, y o itt .1 tV,:111,i4jrct
,'.0 -*-'-A ^ a, , .
.

r, I rA '\
ilLit*jr'4 i Ili
r
.: . Ir. .'"
,r
, \I

,,,, 11111. S' ). ,.


'11:
i 4n ,.' !

.71
b .:
6

_
. er,1-.Z;4,irs41, I ),..1",k..
-
rq 1..,"
XI' I

www.dacoromanica.ro
33 Cadelnit din rnAnAstirea Tismana

PI

34 Potir diiruit de Matei Basarab


Doamna Elina mAnAstirii Brincoveni

-
'4'4
www.dacoromanica.ro
<PARTEA A TEMA>

<CARTEA iNTIIA>

INTRAREA NOASTRA. IN TARA p, 525


ROMANEASCA

<1. RIMNIC, BUZAU>

Am ajuns intr-un tirg mare' numit Rimnic2


i. de acolo ne-am dus la un ora mare numit Buzsau3, reedinta unui episcop
i. a unei episcopii. Acolo se afl o nfain'Astire mare de piatr a crei biseric0,
mare i foarte inalt, este de piatr cu o scar inalt. i cu turle foarte inalte,
lar deasupra este o cruce foarte mare. Biserica era hramul Adormirii Maicii
Domnului. Am fost de fat la vecernie, apoi la liturghia slujit de s.r1A-
toarea Sf. Ecaterina5.

5 Bazar-kabir.
' Rfmnicu.
3 Botza sau Butza.
4 Intemeiat6, de Radu cel Mare (1496) i refAcut din temelie de Matei Basarab (1649).
Era reqedinta episcopului Serafim (1648-1668) (N. St,oicescu, Bibliografia Tara Romdneasc(t,
I, pp. 113-115).
5 25 noiembrie 1653.

105

www.dacoromanica.ro
Slujbele i cintecele liturgice sint minunate cad crestinii8 din Tara
Romaneasca sint foarte evlaviosi i foarte darnici. Ori de cite ori intram
p. 526 intr-un sat sau intr-un tirg, preotii, boierii i norodul veneau // inaintea
domnului nostru patriarh pentru a primi binecuvintarea lui, apoi ne duceau
la osp i ne faceau vizita. Stateam putin timp i plecam din nou.
Tara este populata i imbelsugata i fiecare sat este mare cit un tirg.
<Oamenii> Ii iubesc pe straini nu ca in tara Moldovei ; atunci cind patriarhul
intra la acestia din urma, nimeni nu se oprea inaintea sa i nu-i dadea nici
macar o bucata de piine7. Tatarii sint mai credinciosi deck ei I De aceea
au fost ucisi mii <de oameni dintre ei>, iar cazacii, tatarii i ungurii le-au
jefuit bunurile i turmele. Ce tiranie au rabdat <ei> sub domnia lui Vasile
<Lupu> si de cite ori nu l-au tradat pentru a trece de partea <domnului>
celui nou! Caci acesta i batuse joc de ei, fAgaduindu-le scuteasca
timp de trei ani de bir8 si de toate angaralele, <dar>, dupa ce a pus mina
pe putere i dup ce a cucerit cetatea <Suceava>, impietrit Mima si
le-a trimis indat birari i ispravnici i le-a luat de trei ori mai mule, astfel
c au inceput sA ofteze dupA Vasile <Lupu> i dupa domnia lui.

<II. TiR. OVI*TE>

S ne intoarcem <la vorba noastra>.


Pe urma, am ajuns in apropiere de orasul Tirgoviste", resedinta de
iarna a domnului Tarii Rom anesti. Chir Ignatieu, mitropolitul orasului,
P 527 a iesit in intimpinarea domnului nostru patriarh. Era un batrin // venerabil
care cunostea limbile turd., persana, greaca i romana. A poftit pe domnul
nostru patriarh in prea frumoasa lui trAsura i au intrat impreuna in oras.
Acesta este inconjurat de o palanca de lemnI2 ridicata de Matei <Basarab>,

Masihiyin, de la Masih --= Mesia.


7 Afirmatie inexactii, infirmat de numerosi calatori straini (vezi C 'diet-tort strain& V,pp. 279,
331, 485), ca i de D. Cantemir, care laud& ospitalitatea moldovenilor (Descrierea Moldovei,
pp. 313 si 317, nota 17). Dupa opinia lui Vasile Radu, aceasta afirmatie a lui Paul de Alep
s-ar datora faptului ca domnul Moldovei nu-i &Anse lui Macarie suma de bani pe care acesta
o astepta (Elude praiminaire, p. 34).
Min al-charadj de haraci.
Afirmatie exagerata. Totusi, M. Costin recunoaste qi el ca era la noi in tara amu
mai greu de dari pentru raultiraea lefeciilor ce tines tefan voda" (Opere, p. 169).
" Madina Torgag
n Ignatie, fost episcop de Rimnic, a inlocuit din noiembrie 1653 ping. in 1655 pe mitro-
politul *tef an (1648-1653, 1655-1668) (N. Iorg a, Istoria biserticii, I, p. 373; II, p. 330).
19 Este vorba de asa-zisa cetate" a Tirgovistei, constind dintr-un sant intarit, facut
la 1645. Vezi si mai jos p. 118.

106

www.dacoromanica.ro
noul domn". Orasul este foarte mare si in imprejurimi sint mai multe
dealuri.
Apoi boierii i-au iesit in intimpinare i ne-au dus la manstirea pe
care o ridicase Vasile voievod, din piatra", cind incheiase un tratat de
prietenie cu Matei cel amintit, domnul Tarli Romanesti. Aceast mnistire,
cu hramul Schimbrii la Fata a domnului nostru, este nurait: in limba
lor manstirea Stelea. Este mare si inconjurat cu ziduri de piatr.. Chid
ne-am oprit, s-au tras clopotele ; am intrat in biseric cu mare alai i am
tras la mmstire.
Biserica amintit este foarte mare si inalta, are dota turle zvelte <dea-
supra crora se ridic.> multe cruci. Se spune c s-a cheituit suma de sapte
sute de galbeni venetieni numai pentru poleire. Timpla este o lucrare ruseascA.
<Biserica> este foarte bine luminat i are trei
Intrarea noastr la Tirgoviste s-a fcut <in ziva> de marti, 29 noiembrie.
Seara s-au tras clopotele pentru skbatorirea Sf. apostol Andrei. in aceast
Tara Romaneasc liturghia tine mai mult ca in tara 1VIoldovei //. 13. 528
S se stie c in ajunul fleck-6 srbtori insemnate sau inainte de dez-
legare"" trag clopotele i slujesc liturghia cu mult solemnitate.
Matei vod avea intotdeauna obiceiul s pregAteasca un praznic"
mare pentru preoti, clugari, saraci, tirgoveti s't pentru strini. Dupd praznic
li se impstea tuturora o pomand. S.rbtoarea Sf. Nicolae a fost prznuit
cu mare solemnitate. Domnul si-a trimis trsura ca s6-1 ja pe domnul nostru
patriarh i ne-am dus la biserica Curtii". Domnul nostru patriarh a s/ujit
liturghia impreun cu chir Gavril", arhiepiscopul sirb, i cu mitropolitul
Trii Romanestil, adic au fost trei mitre si trei sfesnice cu cite trei brate
cu totii au dat binecuvintarea. Dup5. Axion"20, domnul a coborit s't a stat
In picioare lng jiltul su. Dupa ce i-a dat anafur21, ca i celorlalti boieri,
potrivit datinei <0> apoi coliva domneasa ne-am urcat la trapezd, <unde
am ramas> pin. seara. Ne-a impstit tuturor vesminte de cinste. Ne-am
intors la mn.stire cu trsura.
15 Matei Basarab nu era domn nou" la 1653.
MAndstirea Stelea, ctitoria lui Stelea sptarul din 1582, a fost recIndit in 1645 de
Vasile Lupu, al atrui tatd, Nicolae vel aga, se glseste ingropat in vechea biseric6. Hramul
bisericii este ins invierea, nu Schimbarea la Fat (N. St oicesc u, op. cit., II, pp. 648
649).
15 Katalisis, de la termenul grec xerrecXuatc.
16 Trabeza de la termenul grec TpCbrE CM.
Al-Kurta. Este vorba de Biserica DomneascA din Tirgoviste, ctitoria lui Petra Cercel
(1583), reparatil de Constantin Brincoveanu in 1697-1698 (N. St oicesc u, op. cit.. II,
pp. 640-642).
15 Kir Gafriil.
15 Mitropolitul Ignatie (1653-1655).
"Atov LaTiv transcris cu litere arabe.
22 Al-buruti, al-boroti, poate de la termenul grec 7cp6u.

107

www.dacoromanica.ro
Tot astfel s-a fcut i in ajunul Sf. Ignatie dinaintea srbltorii Cr.'-
ciunului. in ziva acestei srbtori este obiceiul in aceast Tara Romneasca
si se taie porci i s-i atirne pentru srbtoare sau pentru pastram22.
Tipetele <porci>lor rsunau neintrerupt pin la cer.
p. 529 Domnul nostru patriarh a avut atunci o convorbire cu Matei voievod //
care Il adusese la el cu trsura sa i l-a primit foarte bine. Noi i-am infAtiat
darurile noastre ; domnul nostru patriarh i-a ddruit o parte din fruntea
Sf. apostol Filip, <fcltoarea de> minuni, apoi un vas cu noul mir. Dar
el era suprat pe noi pentru CA' ne dusesem mai intii la dumanul su, Vasile
p. 530 voievod //.
SA se tie c domnul ne-a pus la indemin doi drbani care erau din
p, 531 categoria <osta0lor> saragea, deoarece gut imbrcati // in uniform ro0e23.
Duminic dimineata ei venir s ne slujeasc : taiau lemne, aprindeau
focul, curtau petele de solzi, splau vasele, ne aduceau tainul de hran.
0 de buturd, pin simbt. seara ; plecau atunci i domnul nostru patriarh
le &Idea un bac0; apoi veneau altii. i f Aceau la fel.
Domnul tinea foarte mutt la domnul nostru patriarh. in ajunul Cr.-
ciunului a pus s se bata toba pentru a intiinta pe osta0i care se aflau
in ora: era semnul lor de adunare. Ei s-au strins la el cu steagurile lor.
El <domnul> a ieit i s-a urcat in trsur, iar ei au alctuit un alai mare
<care mergea> inaintea lui, in timp ce tobele, trimbitele i goarnele
urmau, potrivit datinei domnilor Moldovei i Trii Romneti, datin
imprumutat de la turci. Au plecat la vinstoare, c5.ci in toate aceste
pin la cazaci 0 la moscoviti, in fiecare casa de episcop sau de boier sint
intotdeauna ur0 i alte animate, pentru petrecerea lor.
aci este un obicei strvechi <al domnilor> s dea cu prilejul ajunului
Crciunului 0 al simbetei luminate un ospt domnesc din vinatul lor,
p. 532 in a doua zi de sdrbtoare Erau peste zece mii de oteni ale0 dintre cei
mai viteji 0 mai neinfricati : sirbi, bulgari, albanezi, greci, unguri, turci,
munteni.
Seara s-au intors cu mare pomp. in spatele trsurii domneti veneau
care incrcate cu vinat mistreti, iepuri, vulpi i ur0 pentru petrecere,
apoi psri slbatice, <cum ar fi): cocori, gini slbatice, porumbei
altele24.
11 W a ta'llakuha li-adjl al-'id aw bastirma. Bastirma este forma arabl a cuvintului turc
pastirma care a dat in limba roman& pastrama.
Daraban ithnayn wa hum min kism al-saradja li-innahum bi-yalbisu djuh ahmar.
Dup alte informatii, uniformele dorobantilor erau de culoare albastra (N. St oi c es c u.
Curteni i s1ujitori, p. 121). Este greu de spus de ce incadreaz& Paul de Alep pe dorobanti
In categoria saragelelor, al ca.ror nume -vine de la san = galben, dup& culoarea galben& a
uniformelor sau steagurilor (ibidem, p. 134).
" Pentra comparatie, vezi D. Cant emi r, Descrierea Moldovei, pp. 237-238 (cap.
Vnatorile domnefti) i Cdlcitori, III, p. 15.

208

www.dacoromanica.ro
Cit despre boierii din tara Moldovei i din Tara Romneasc5., ei au
obiceiul s aduc domnului, cu trei zile inainte de srbtoare, daruri, fie-
care dup. rangul Au's.
Cit despre domn, in dimineata zilei de ssbaoare <mare>, el le druia
vesminte de onoare.
lar ritul slujbei ajunului" Craciunului se fama dupii ritul de la Constantinopol: s-au
tras clopotele i s-a intrat in biserica dis-de-dimineata, iesindu-se abia dupa amiaza. Toate
citirile i rugaciunile au fost cintate pe o psalmodie duioasa.
S se stie c, In aceast tara, este obiceiul ca in ajunul s.'rbltoarei
Crkiunului preotii din orase i strinii, apoi copiii, colarii, cit
adunati in cete, cete, s poarte icoana i s cutreiere prin // oras in tot timpul p. 533
noptii, trecind pe la casele dregltorilor i fkindu-le urki de skbtoare.
Ei au zis mai intii un polihroniu pentru domn, apoi un al doilea pentru
domnul nostru patriarh i au fkut urki pentru ei.
Dupi aceea, se duc felicite, mergind mai intii la mitropolit, apoi
la domn ; aceasta <o fac> pentru a primi rsplat. Ei au venit i la domnul
nostru patriarh in timpul noptii i au cintat : Fecioara astzi"21 i alte
cintece de Crciun. El skuta icoanele si le dAdea daruri. Ei plecau, dar
veneau altli i aceasta <a tinut> de seara pin& dimineata. L.utarii cei care
cintau din tobe, fluiere, trimbite, au fkut tot asa ; ei au cutreierat in cete
toat noaptea din ajunul Crdciunului i in noaptea urm.toare cu fklii,
mergind la casele boierilor, la casa mitropolitului si, de asemenea, la patriarh.
Cei mai multi cintseti erau de fel din tara turcului( 1)28.
in dimineata simbetei Crkiunului, am fost de fat la utrenie in biserica
mnstirii <Stelea> i domnul ne-a trimis trsura ca s mergem la liturghie
ne-am dus la biseric..
Am fost uimiti de multimea ostasilor din Tara Romneasc, de diferite
neamuri. Dei in Tara Romneasc sint mii de circiumi unde se vinde vin,
rachiu29, brag.3 i alte Uuturi i dei toti beau, totusi // noi nu am vAzut p. 534
In nici una din aceste zile pe nimeni care s fi fost beat, nici un rnit sau
ucis, nici care s fi fkut vreo fapta rea ; ci toti erau linititi, tkuti i in
" Cf. si relatia lui Franco Sivori in Cd/c1tori, III, p. 11.
26 In textul arab termenul grec rcapap.ovi) care inseamn ajun de slirbatoare, cind
se citesc anumite slujbe bisericesti, este transcris cu litere arabe.
27 In textul arab cuvintele grecesti 7) Trap eivog aillsepov, condacul de Craciun, imn
ce sintetizeaz ideile religioase legate de aceasta sarbatoare.
28 Bilad al-Turc. Este greu de crezut c locuitorii din tare turcului" cintau cintece
religioase ortodoxe
29 Arak adica rachiu facut din struguri sau din bucate cu anason. Termenul arab 'arak
a dat in limbs turca raki.
29 Boza = braga" In limbile siriana, persana i turca. V. Radu traduce prin bere"
(bire).

109

www.dacoromanica.ro
toate mintile. Cum se poate spune in tara noastrn c cretinii nu tiu s
cirmuiasc, c. se imbat, se poart ca nite descreierati i. c. nu tiu &A'
fac s domneascA nite rinduieli bune in tara lor ?

<In. CURTE.A. DOMNEASCK>

S. se tie ca Curtea32 domnului T."rii Romaneti este mare i incon-


jurat cu un zid de piatr. ; un riu curge la cap.'tul ei33. Biserica, la care
ajungi pe o scar.', este foarte mare"; este aezat la mijlocul <curtii>.
Este impartit in trei prti : partea exterioard cuprinde arcadele nartexului,
apoi ajungi printr-o a doua u in partea a doua a bisericii, unde se alibi
mormintele domnilor ; apoi se intr printr-o a treia u* in naosul bisericii,
care este o incpere foarte veche. Deasupra ei sint cupole inalte i. este
inconjurat cu strane.
In mijlocul acestei Curti este un turn de piatr., mare i inalt36, care
ne-a uimit prin inltimea lui ; acolo se afl orologiul oraului i acolo stau
de straj multi paznici. in timpul cinei acetia bat dintr-o tob asemenea
unei khalilie"36 de la noi, pentru a opri circulatia in timpul noptii ; dup
aceea aprind o lumina mare i. atita timp eh rmine aprins lumina, nimeni
P. 535 nu indr5.znete sa umble <pe ulite>//.
In zori de zi bat iardi din tob., sting luminile i se trag lovituri de
tun pentru a vesti pe toti locuitorii din ora ca pot s umble pe strazi ;
acesta este obiceiul lor.
Cind gsesc pe cineva umblind noaptea fereasc5..-ne Dumnezeu!
straja il ucide.
Ce s mai credem despre zvonurile care umbl prin tara noastr i.
potrivit cruia cretinii nu pot pistra rinduiala i nu pot cirmui ?
31 Siria.
32 Kurta. Despre curtea domneascA din Tirgoviste, construitl de Mircea cel Darin,
mriritg. de Petra Cercel si reparat de Matei Basarab, vezi mai nou N. Constantinescu
si Cristian Moisesc u, Curtea domneascd din Tirgoviste, Bucuresti, 1965. Restul biblio-
grafiei la N. Stoicesc u, Bibliografia Tara Romeineascd, II, pp. 637-638.
33 Ialomita.
34 Despre Biserica Domneasca a lui Petru Cercel vezi Mir ce a Georgesc u, Biserica
Curfii Domnesti din Tergoviste, in Glasul Bisericii", 1960, nr. 1-2, pp. 118-128, Ro di-
e a MAnciulescu, Date noi referitoare la aspectul initial al bisericii domnesti din Tirgoviste
apdrute in cursul lucrdrilor de restaurare (1961-1962), in volumul Sesiunea stiintificd a Direc-
fiei monumentelor istorice, Bucuresti, 1963, pp. 34-39 s'i N. Stoicesc u, op. cit., II, pp.
640-642.
36 Turnul Chindia.
36 Un fel de tamburin.

110

www.dacoromanica.ro
Jiltul domnului <din biseric5.> este inalt i aurit. In dosul lui sint
trepte care ingduie s urci spre un loc retras", unde st doamna i suita
ei ; <aceast galerie este prevdzut> cu zbrele de lemn ; de acolo poti merge
In camera de consiliu a domnului38, c5.ci pe acolo se urc5. i se coboar.
(el> cel mai adeseori. Exist i o alt scar care duce pin la el prin local
unde sint mormintele domnilor. Tn partea de sus este o fereastr ; acolo
st.' <domnul> in zilele de srbltoare ale Domnului nostru <Isus> i duminicile;
de acolo el privete jos unde stau otenii i s.racii i <tot> de acolo le arunca
bani in mai multe rinduri. Acetia se arune grAmad.' asupra banilor
el se distreaza uitindu-se la ei. Acesta este obiceiul lui de totdeauna.
Cind domnul coboar, in biseric: s: se roage, paznicii stau mereu de
straj la ui cu halebardele lor ; nimeni nu poate fi de fat in afard de boierii
lui i ei nu las pe nimeni altul s se apropie //. P. 536
S se tie ca in tara Moldovei 5.1 in Tara Romaneasca este obiceiul
ca numai domnul s utilizeze ceara roOe pentru a-0 pecetlui scrisorile" ;
toti ceilalti trebuie s foloseascA <ceari> verde.
Cind domnul nostru patriarh sttea in picioare la jiltulo sAu inaintea citirii epistole,i,
el pomenea, dupa datinl, numele domnului, apoi cel al mitropolitului" i cinaretii <ciasen*
11 repetau in afara <altarului>, apoi eu, arhidiaconul" <patriarhului> Antiohiei rosteam
dipticurile" domnului nostni patriarh, preotii le cintau inluntrul altarului, iar cinaretii
<=-- dasalii> cintau in afara <altarului>, unul din coruri <chiflad> in limba romAna si cela-
lalt in limb a greaca. Arhidiaconul" arhiepiscopului sirb." fAcea tot astf el ca i arhidiaconul
mitropolitului TIrii Romanesti ; ei <le> rosteau fiecare pentru mitropolitul lor. Atunci
domnul nostru patriarh a slujit liturghia cu foarte mare solemnitate.
Din pricina virstei foarte inaintate, domnul nu putea sta in picioare
de la inceputul pin la sfiritul liturghiei, dar la axion"48 el cobora
postelnieu147 cu toiagul su de argint sttea in fata sa, sptaru148 incins
Aceastl tribuna, numit5. in vechime cafas", comunica cu palatul domnesc printr-o
us aflat in partea de nord a bisericii.
32 Madjlis al-Beg.
39 Cf. Emil Virt os u, Din sigilografia Moldovei f i a Teirii Romdnesti, in DIR,
Introducere, II, p. 374: rosal este culoarea rezervat exclusiv domnului in Moldova i in
Tara Rom Aneascd".
Al-kathedra.
Al-brotopapas, adicl primul preot" sau protopopul". Aici este vorba de mitropolit.
42 Aridialton.
43 Dibticha.
44 Ra'is famamise.
46 Ignatie.
46 Al-aksion estin, de la "Axio ko-rEv vrednic este.
47 Constantin Cantacuzino, mare postelnic (1632-1654) (N. St oicesc u, Dictionar,
p. 135).
49 Diicu Buicescu, mare sptar (1645-1654) (ibidem, p. 129).

111

www.dacoromanica.ro
cu sabia i cu buzduganul in min sttea in picioare in spatele jiltului lui,
tinind calpacul" domnului, c5.ci domnii Tarii Romneti au obiceiul s
stea cu capul descoperit de la inceputul slujbei pin: la sfir9it, in fata mitro-
politului sau a patriarhului ; dar domnul <Moldovei> Vasile <Lupu>
scotea decit rareori calpacul.
La chinonic", el <domnul> s-a coborit pentru a gruta icoanele
p, 537 dup5. liturghie // domnul nostru patriarh i-a prezentat anafur."50 lui
boierilor. Apoi am ieit 9.1 am fcut rugciuni la mormintul doamnei, sotia
lui, care murise de curindu i fusese inmormintata in gropnita domnilor,
dup cum am spus. Apoi ne-am intors. S-au rostit rugaciuni asupra
de coliva domneasc., toti cei de fata au luat din ea impreuna cu colad
frumoi, care li s-au impartit. Apoi domnul nostru patriarh I-a binecuvintat
<pe domn> .1 s-a suit pe scar.; apoi a ie9it imbracat in mantia <sa>, cu
mitropolitul tarii, cu ceilalti preoti 9.1 boieri de fat ; apoi 1-au ateptat
pe domn sub fereastra cea
Dup ce domnul a aruncat bani, dui:a datin, o9tenilor i gracilor,
domnul nostru patriarh 1-a mai binecuvintat odata dup obicei. Ne-am
urcat pe scara amintit. <care ducea> din biseric pima la el <la palat>
In sala de mincare.

<IV.> OSPATURILE DIN TARA ROMANEASCA.

Atunci <domnul> a imbr'cat pe boierii pill sale cu veminte de cinste


p. 538 dup obiceiul regilor la marile sarbtori //. in ziva aceea ei au slujit la
masa de la inceput pin la sfir9it, c.ci <acesta> este obiceiul lor de sarba-
toarea Craciunului52, Anului Nou, Bobotezei i Pa9tilor. Dar a doua zi dup
srbatoare, boierii stau la masa cu el <domnul> 9.1 altii Ii slujesc, aa cum
se face in celelalte zile ale anului.
Cind se aduceau farfuriile <cu bucate> de la budfarie <in sala de
mincare aezata> sus, se bteau tobele, tamburinele, se cinta din fluiere,
se sunau trimbitele, iar muzica le intov.r4ea. Se fcea tot astfel ori de
4 Kalbak.
5 Al-andidara de la 'Avri8capov.
51 Doamna Elina a murit in august 1653, in virsta de 54 de ani i a fost inmormintatgt
In Biserica Domneasa din Tirgoviste, in pronaos, in dreapta locului unde se afla odinioarli
scara (N. Iorga, Inscriplii, I, p. 107; I d e ni, Doamna Elina a 7-aril Romeinesti, ca patroand
literarel, in Anal. Acad. Rom., Mem. sect. ist.", III, t. XIII, 1932, P. 67; N. Coast a n-
tines c u, C. Moisescu, D. Nicolgtescu-Plopsor, Considrations sur les tombes
princieres de Tfrgoviste, in Dacia", XI, 1967, pp. 301-319.
62 Cf. relatia lui Franco Sivori in vol. III al colectiei, p. 11.

112

www.dacoromanica.ro
cite ori bea domnul. Dupg ce cinta muzica, se trggeau trei lovituri de tun
de se cutremura pgmintul. Aceast petrecere a tinut ping seara. <Domnul>
sttea cu capul descoperit. S-au bgut la <acest> mare ospgt cu cupe mari
de o oca de vin, mai intii fiecare cite trei cupe in cinstea sgrbgtorii, In al
doilea rind alte trei <cupe> in sgntatea domnului nostru patriarh, in al
treilea rind53 mai multe <cupe> in cinstea numelui domnului. Nimeni nu
putea sg refuze sg bea, cgci datina cerea ca oricine stg cu el la masg s bea
In felul acesta54 ping in clipa dud se aduceau lumingrile, acesta fiind semnul
plecgrii55.
<Domnul> dgdea atunci veminte de cinste arhiereilor i egumenilor
din suita sa, care erau intotdeauna primiti la masa sa. Mai intii patriarhului
prezent i-a dat un vemint de postav ; tot astf el mitropolitului tgrli care
este primit // in tot cursul anului la masa sa, pentru c afarg de acesta p. 539
nimeni altul nu-i binecuvinta masa. Celorlalti egumeni de fatg le adea
veminte de satin de o calitate superioarg sau inferioarg ; pentru preoti
pentru noi, diaconii, erau veminte de bumbac in dungi de culoarea
rinei
Pentru ceilalti preoti, cgluggri i pentru multimea de sgraci, li se aeza
o mas mare, deosebit 0 la sfir0tul <praznicului> li se imprteau bani
basmale. Aceasta era rinduiala obinuit la fiecare sgrbgtoare a domnului
nostru.
SA se tie c mitropolitul Tgrii Romneti are doi episcopi sufragrani :
unul este episcopul de Buzgu56, de care am vorbit, i cellalt de Rimnicul
Mareo.
In Tara Rom gneascg sint patru sute de mgnstiri mari clgdite in piatrg58.
Toti egumenii i episcopii au obiceiul de a veni <la curte> inainte de sgrbg-
toarea Craciunului i fiecare din ei aduceau daruri domnului i prinosurile
alcgtuite din piine pentru agnet, vin, fructe i alte daruri ; ei Ii fceau urri
cu prilejul srbg.toarei i ramineau oaspetii lui de la care primeau daruri
ping dup Boboteaza, apoi plecau. Veneau 0 de Pati 0 de joia
pentru ca biserica Mitropoliei are acest hram, dupg cum vom arta.
52 In variants arab& acceptata de Vasile Radu, este trecut rabe an adia. a patra oarg.",
pe and in alt manuscris este indicat corect thalitha", adic& a treia
54 Despre ordinea in care se inchinau paharele vezi i relatia din 1657 in CtIldtori, V, p.
611 si D. Cantemir, op. cit., p. 233.
55 Acelasi era semnalul terminarii ospAtului i pleciirii $i in Moldova: cind se aduceau sfesni
cele la mask oaspetii toti se ridicA de la mas si saint& pe domnul lor" (D. C ant e mi r,
loc. cit.).
56 Butza. Episcop era Serafim (1649-1668).
67Rimnih al-Kubra (Rimnicul Vilcea). Episcop era Dionisie de Cozia (1653-1658).
58 Cifra este exagerat de mare. Referindu-se la Moldova, Paul de Alep spunea cA mlnasti-
rile sint de lemn 1

113

www.dacoromanica.ro
<Dar> s ne intoarcem <la subiectul nostru>.
Seara ne-am reintors cu trsura la manastire. Seimenii i drabanii
p. 540 mergeau inaintea noastr i ne urmau cu lncile i cu armele lor //. Paicii
domnului alergau in jurul trasurii i cintretii domnului impreun cu elevii
lor, copii de casa de la curtea domneasc, cintau i inginau cintece de la
palat pin la manstire. Toti au primit baciul obinuit 0 au plecat dupa
ce seimenii 0-au descrcat muschetele.
Sa. se tie ea este obiceiul domnilor Moldovei i Tarii Romaneti, ca,
In ajunul sarbatoarei Anului Nou, toti boierii tarii, ispravnicii, pircalabii29
sau suba0i6 i toti dregatorii divanului s petreaca noaptea la domn
s depuna inaintea sa insignele dregatoriilor lor : unul o sabie, altul un
buzdugan, altul un toiag de argint, altul un lant de argint sau un alt lucru
de acest f el ; apoi ei pleaca. Atunci, <chiar> in noaptea aceea, domnul tri-
mite numirile 0 face destituirile ; aceluia care a fost inaltat in rang Ii tri-
mite insigna cu un vemint de cinste, ace_luia care famine pe local lui
trimite un vemint cu insigna lui iar celui pe care vrea sa-ldestituie nu-i
trimite nimic i acesta este semnul destituirii61.
In cursul anului nu se face nici inaintare nici destituire62, decit in ziva
sarb..toarei Anului Nou care cade in prima zi a anului. Toti vin atund
la biserica, dimineata, potrivit obiceiului lor, pentru c In fiecare zi ei sint
de fat la utrenie dis-de-dimineat. Ei ies ca sa se dud.' la domn, li fac urari
p. 541 cu prilejul // sarbatorii i Ii sarut mina dreapt. in acea zi, dupa liturghie,
ei slujesc la masa pin seara, imbra.cati in vemintele lor de cinste.
A doua zi, ei prinzesc la masa domnului, pe cind altii servesc, potrivit
obiceiului (casei) ca in tot cursul anului. Atunci ei ii trimit daruri <domnu-
lui>, fiecare dupa rangul lui. Doamna, sotia domnului, d veminte de
cinste sotiilor i fiicelor <dregatorilor), iar ele in schimb Ii dau daruri.
Cu prilejul Anului Nou, domnul nostru patriarh a slujit liturghia Sf.
Vasile la domn. Apoi ei s-au urcat la sala de mincare i s-a facut o serbare
mai mare deck de sarbatoarea Craciunului, bind in sntatea musafirilor,
slobozind lovituri de tun 0 punind sa elute muzica. Seara domnul a impartit
veminte i ne-am intors cu trsura la mnastire, insotiti de seimeni, de
darbani, de paici, de cintareti, care 0-au luat baciul, ca de obicei,
s-au intors acas.
55 Al-Barkalam.
65 Al-sawabisa, pluralul de la subasi.
ei Vezi M. Stoicesc u, Sfatul domnesc ci marii dregttori, pp. 92-93.
52 Afirmatie inexactA ; numeroase schimbAri de dregAtori se efectuau i in cursul anului.

114

www.dacoromanica.ro
<V. SARBATOAREA BOBOTEZEI>

in ziva ajunului63 Bobotezei, slujba s-a desfaurat dupa acelai ritual


ca pentru ajunul Craciunului, cu binecuvintarea apei in toate bisericile,
potrivit datinei.
S se tie c In toate tarile cretine, la inceputul fiecarei luni, preotii
slujesc la biserica // leturghia apei sfintite i. se duc apoi s stropeasc Cu p. 542
ea casele, de dragul unei miluiri, i. mai ales in Tara Romneasca ei inde-
plinesc aceasta datin cu mare rivna.
Sa se tie c. in Tara Romneasca, cu prilejul acestei sarbatori a
Bobotezei, mii de egumeni, preoti, calugari, diaconi din Tara Romneasca
de aiurea au obiceiul s se stringa laolalt cu mitropolitul Tirnoveim,
i. nimeni nu lipsete dintre mitropoliti, .1 aceasta din cauza darurilor <pe
care le primesc>. Ei se pregatesc in acest scop de la un an la altul.
Seara, dupa slujba <sfintirei> apei, ei ii umplu vasele i galetile, se
imbrac cu feloanele .1 poart crucile in mina i se duc singuri, mai intii
la domn, pe care Il aghezmuiesc. Acesta d fiecaruia o miluire bogata ;
apoi se duc la mitropolitul tarii, apoi se duc in casele inaltilor dregatori ai
tarii .1 in acelea ale bogatailor, pe care Ii aghezmuiesc. Veneau de aseme-
nea la domnul nostru patriarh in acea noapte, cintind : in Iordan"66.
El a luat <un manunchi de> busuioc, apoi a stropit casa cu semnul crucii,
s-a aghezmuit singur i. pe toti cei de fat.', apoi a sarutat crucea .1 a aruncat
o miluire in vasele lor, in toata acea noapte i. in noaptea care a urmat
Bobotezii, cintaretii cu tobele, cu fluierele, cu trimbitele mergeau i ei
cu f clii pentru a face urzi boierilor trii. Au venit .1 la noi i // au facut p. 543
urari domnului nostru patriarh cu prilejul sarb'torii : toti <cintaretii>66
erau turci ; el le-a dat o miluire.
Maretia, solemnitatea i bucuria publica pe care le-am vazut mani-
festindu-se de Boboteaza la romni nu le-am vazut nici auzit
nici chiar la regii cretini.
In dimineata Bobotezei am fost de fata la utrenie in biserica manastirii.
La ora liturghiei, domnul i-a trimis o trsura <patriarhului> .1 am plecat
cu mare alai. 0tirea era rinduita pe dreapta i pe stinga, de la manastire
'Ana la palat ; steagurile impodobite cu cruci erau desfurate pe drumul
65 5 ianuarie 1654.
64 Ma'amitran Tirnof. Asemenea adunAri largi ale reprezentantilor bisericii, adunAri numite
soboare, la care nu era prezent totdeauna mitropolitul Tirnovei, aveau loe Cu prilejul marilor
sArbAtori religioase : Boboteazii, Inviere, InAltare (N. St oicesc u, op. cit., p. 22).
65 Inceputul troparului introdus in textul arab cu litere greceti 'By lop Despre
modul cum se sArbAtorea Boboteaza in Moldova la 1646, vezi Cclatori, V, pp. 335-340.
66 Greu de crezut cA turcii musulmani sArbAtoreau Boboteazal

115

www.dacoromanica.ro
nostru. Inauntru <curtii> palatului, daca ai fi aruncat un bob de mei nu
ar fi czut pe pamint, ci pe oameni, toti osteni, al cror numar dup
cum am aflat atingea vreo suta de mii67. Domnul Tdrii Romaneti
are vreo sut cincizeci de mii de osteni in solda sa68, cci tara sa domnul
s-o tie in belug ! este foarte populata si once fugar din tara turcului
vine sa locuiasc aici, pentru c gaseste aici mare cistig. Intotdeauna
adun toata aceasta oaste cu prilejul sarbtorilor Bobotezii i Pastilor.
Am intrat apoi in biseric unde domnul nostru patriarh s-a invesmintat
In odajdii, cu mitropolitul, apoi cu chir Gavril, arhiepiscopul sirbilor, cu
ceilalti egumeni de seama ai manstirilor ; fiecare din ei tinea in mina o
p. 544 cruce de pret //. Au venit apoi s se aseze inaintea jilturilor lor. S-au adus
atunci legaturi mari de luminari, pe care le-au imprtit celor de fata, apoi
au asezat un f el de masa mare in mijlocul bisericii ; au acoperit masa cu
covoare si au asezat vase mari i lighene de argint pline cu ap. Au asezat
si o racla mare plink' cu moaste de sfinti ; au scos din ea mina dreapt. a
Sf. Mihai, episcopul Synnadelor, mina dreapt. a Sf. Marina, imbracata numai
In aur curat.
in aceasta clip, domnul a coborit si a stat in picioare lng jiltul sau,
iar sptarul tinea in mina luminarea cea mare, aurita a domnului ; altele
asemantoare le-au pus in sfesnice. Domnul nostru patriarh a coborit atunci
si a rostit rugaciunea asupra apei.
Dup slujba am iesit din biserica pentru ca domnul nostru patriarh
sa cufunde, de asemenea, crucea in riu. Steagurile i prapurile, ale chror
prajini aveau cite o cruce in virf68, erau rinduite doua cite doua ; erau pur-
tate in fruntea <alaiului> ; apoi veneau lumnrile, apoi preotii doi cite doi,
si in spatele lor domnul nostru patriarh cu mitropolitii ; au mers astfel pin
la riu". Cind domnul nostru patriarh a ajuns la malul riului, avind crucea
In mina, apa mai era inca inghetata, caci in ziva aceea fusese un ger de crpau
pietrele. Datina era s se slujeasc ritul sfintirii apei in mijlocul curtii <pala-
p. 545 tului>, dar din cauza // virstei inaintate a domnului cit i din pricina frigu-
lui cumplit, s-a facut slujba inluntru. S-a spart atunci gheata pentru ca
67 Paul de Alep are un mod foarte curios de a aprecia cifrele ; in curtea domneascit din
Tirgoviste nu puteau inapea mai mult de 2 000-3 000 de ostasi. Vezi si nota urmaoare.
68 Cifra este mult exagerat. Matei Basarab declara el insusi c putea ridica ping la
40 000 de ostasi (H urmuzak i, IV/2, p. 501). Din acestia circa 7 000 erau curteni, circa
8 000 mercenari, circa 10 000 slujitori, scutiti de dAri, iar restul oaste de tArani (N. St oi-
cesc u, Curteni i slujitori, pp. 42 i 179). Vezi si C. Rezachevic i, Efectivele qtilor
din Tara Romdneasca fi Moldova in veacul al XVII-lea, in Studii i materiale de muzeografie
s't istorie militara", 1973, pp. 105-106.
66 La 1664 se spunea cA pe steagurile trupelor Tdrii Romilnesti erau desenate cruel rosii
sau albe i figuri de sfinti (N. Iorg a, Acte fi fragmente, I, p. 260).
Ialomita.

116

www.dacoromanica.ro
<patriarhul s poat.> cufunda crucea in ap- de trei ori, pe dind se cinta :
In Iordan". in clipa aceasta tot poportil 0-a umplut vasele cu apa din riu.
Preotii au botezat multi copii in riu ; ei spArgeau putin gheata, care se
fAcea <apoi> la loc. Ne induiosau suferintele acestor micuti, care plingeau
din pricina apei inghetate. Ochii nostri erau ca i orbiti, pentru ch' eram cu
capetele descoperite ; am rmas zile intregi cu duren i asurziti.
Toat lumea s-a intors 0 am intrat in bise_ric.. Domnul nostru patriarh
a aghezmuit toate cele patru laturi <ale cadirii>, apoi altarul ; dup aceea
a venit lng domn i I-a aghezmuit ; pe dud acesta sruta crucea, s-a dat
un semnal trupelor, care si-au desc.'rcat muschetele, astfel c aerul se cutre-
mura ca 0 cum ar fi tunat i ne temeam s, nu se raruie biserica asupra
noastra. Urechile noastre erau ca asurzite. Apoi <el> a aghezmuit pe boierii
de fat. ; i-ai fi luat drept flori de prinzavard, vzindu-i in vesmintele lor de
postav fin de felurite culori i toate <imblnite> cu samur, cki nu le place
un alt soi de blan.
Am iesit apoi din biseric. 0 au aezat dou jilturi in fata u0i, pe un
loe ridicat : pe unul s-a aezat domnul, iar pe celdlalt domnul nostru patriarh.
Preutii s-au rinduit la dreapta i la stinga. Apoi s-au adus cai de ras 0 de
pret, acoperiti cu mindre valtrapuri de mtase // cusute cu aur, cu mkgki- P. 546
tare si cu nestemate, de un efect incintAtor. Domnul nostru patriarh i-a
binecuvintat i i-a aghezmuit cu ap., unul dup altul, cam doudzeci dintre
cei mai frumo0, care pretuiau fiecare mii de dinari. La sfirsit au venit un
servitor negru chlare pe un catir mic 0 un alt rob cAldrind un mgar ; aceasta
pentru a stirni risul i glumele celor de fat, i <patriarhul> i-a aghezmuit
cu ap.
Am intrat la liturghie i apoi ne-am urcat <sus> sa ne warn la mas.
in ziva aceea praznicul a fost i mai mset decit la s.rb5.'torile dinainte,
cu inchinare de pahare, muzic., tobe i timpane, cu descArcare de muschete
tunuri multe ; a fost mare veselie. Seara ni s-au impktit veminte de
cinste, ca de obicei, i ne-am intors cu trsura, insotiti de paici, de seimenin
0 de drbani72, care isi slobozeau necontenit muschetele ; i cintretii
au cintat 01E1.6 la sosirea noastr la mnstire. Si-au primit bac4uri1e
au plecat. i noi eram foarte veseli la intoarcere.
Simbt dimineata, a doua zi de Boboteaz., toti mse.ricii i scamatorii,
cu tobele, fluierele, timpanele i trompetele, cintreti turd 0 romni,
se duceau prin toate casele celor bogati, Ii inveseleau cu jocurile i cu instru-
mentele lor i felicitau pe domnul nostru patriarh cu prilejul sgrbaoarei /10 p. 547
fceau urAri mari pentru el. Noi le d.deam un baci i ei plecau. Tot astfel
am facut cu seimenii i cu capeteniile oastei, care veneau in cete, i descr-
71 Sakman.
77 Daraban.

117

www.dacoromanica.ro
cau muschetele i ne faceau urri, iar noi le ddeam daruri si ei plecau. Asa
a tinut pin. seara.
S se tie c toti dregtorii Trii Romnesti sint foarte evlavioi. in
fiecare dimineat., in toate zilele anului, se due la biserica curtii ca s fie
de fat la utrenie. Se urc apoi la domn si deschid divanul de judecat. Apoi
coboar <in biseric> pentru a asculta liturghia i aceasta cam pin care
amiaz ; ei ies apoi in prezenta domnului, pentru ca s se duc s. prinzeasc.
Astfel isi intrebuinteaza ei timpul in toate zilele anului.

<VI. BISERICILE I PALATELE>

S se tie c in acest ora, Tirgovite, grit peste optzeci de biserici i


mnstirin ; cele mai multe <sint cldite din> piatr.
Tirgoviste este un ora mare, cam cit Alepul sau Damascul. Cu mare
trud. Matei Voievod Il inconjurase cu o palanc6 de lemn si cu un antm.
Ni s-a spus c in principatul Tara Romneti sint douzeci .1 ase de orase // ca
acestam, dar <dintre mnstiri>78, mnstirea domnului <Moldovei>
P. 548 Vasile <Lupu>" este cea mai frumoas.
Locuinta mitropolitului Trii Romanesti se dl la capaul oraului,
inluntrul plncii ; este foarte mare, cu trei ingrdituri de lemn i cu trei
curti. Curtea din afar slujete pentru crescutul gistelor, ratelor i ginilor ;
cea de a doua cuprinde g-rajdurile cailor i buctriile ; cea de a treia este
inchis cu cldiri mrete de piatra la care se intr prin porti mari.
In fat se afl o biseric mare78, care nu-si are pereche in toat tara,
afar doar de biserica mitropolitan a cazacilor, care seamn. cu <biserica>
Sf. Sofia. Aceast bisericd este tot atit de mare, spatioas, incptoare i
sprijinit de numeroi stilpi ; ea este impuntoare si in stilul Sf.
Sofia. Este imprtit in trei parti : prima este pronaosul, foarte spatios
73i aici cifra este exagerat& ; la Tirgoviste existau in acea vreme circa 25 de biserici.
74 LucrArile au fost f Acute in anul 1645.
75 La 1585 Franco Sivori sustinea cA exist& 21 de tirguri mari negustoresti" (Gait/Lori.
III, p. 14) ; in realitate, erau si mai putine orase mari.
76 Intregirea aceasta, cerutzl de claritatea textului, apare in versiunea tradusA de Bel-
four.
77 Vasil Big. ste vorba de biserica Stelea.
78 Descrierea ce urmeazA, a mitropoliei i a palatului mitropolitan din Tirgoviste ambele
displrute este una din cele mai amAnuntite ce ne-a lAsat Paul de Alep. a a fost utilizat&
de numerosi autori, incepind cu Virgil Dr Aghice an u, Mitropolia Tirgoviftei. Note
istorice i arheologice, Bucuresti, 1933. Pentru restul bibliografiei privind vechea mitropolie,
ctitorit& de Neagoe Basarab i reparatA de Matei Basarab, vezi N. Stoicesc u, Bibliografia
Tara Romtlneascd, II, pp. 643-644.

118

www.dacoromanica.ro
si cu multe cupole ; de aid se intr printr-o a doua us in nartex, de
asemenea spatios i frumos ; apoi se intr printr-o a treia us chiar in raij-
locul <bisericii> care este foarte mare. Turla // este mreat prin inlIiraea p. 549
deschiderea ei. Se vede atirnat un policandrum foarte mare. <Biserica>
are trei altare inalte i mari ; cel din mijloc este foarte mare, cu strane8
mari de jur imprejur. Iconostasul, crucea rstignirii i crucea cea mica sint
minunate ; sfesnicele de lemn aurit sint <de> o lucratur. aleas.. De jur
imprejur se &ese multe ferestre, iar j turle <sin* ferestre mid <si> rotunde.
Jiltul domnului se afl la dreapta intrrii In iesindul zidului
Ling jiltul lui se afl acela al episcopului, unde sttea domnul nostru
patriarh ; in tata lui, in cellalt perete, este un alt jilt, unde sttea mitropo-
litul trii.
De jur Imprejur sint strane81, iar peretii sint acoperiti in intregime cu
picturi vechi. Doamna i suita ei stau In stranele celui de al doilea nartex.
Biserica este <inconjurat> de o grdinl de trandafiri si de alte <flori>
frumoase ; dar nu prea intins, <inconjurat.> cu balustrade. Ling altarul
de la miaznoapte mai este un chiparos82, a crui frumusete,
mretie i coroan te fac s binecuvintezi pe creator.
Turlele mari i mici ale acestei biserici sint in numir de dou5sprezece,
cu dousprezece cruci aurite. in fata usii se afl o fintin83 frumoas cu ap
curgtoare, minunat <de bun.>. De asemenea in fata portii curtii se afl
o alt. fintinam.
Chiliile din locuinta mitropolitului se all in partea dinspre rsrit ;
ele sint foarte inalte ; te poti sui pe o scar lung. i ajungi // intr-un pridvor p. 550
mare cu arcade care d spre biserick spre curte si spre gradina cea mare.
Toti peretii sint acoperiti cu picturi minunate <reprezentind> animale de
uscat si de mare, cu o vedere a Ierusalimului88 si a mnstirilor lui, a munte-
lui lui Dumnezeu, muntele Sinai88 in intregime, a muntelui Athos87 cu cele
douzeci i patru de mnstiri ale lui, i a mrii ; toate acestea sint
ate clan.
79 Choros, de la termenul grec xop6g, folosit in loe de noXuacog pentru a desemna
policandrul, atirnat deasupra chorosului.
99 Katedra.
Karasi, pluralul de la kursi, jilt, tron.
99 Vezi observatia lui V. R a d u, op. cit., I, p. 93.
93 Kastelma. Mutilas mitropoliei este amintitA. in documente la <1664-1669>, cind se
apune a se alimenta cu BpA. de la fintina domneascA, amintia mai jos i de Paul de Alep
(N. Stoicesc u, op. cit., II, p. 671, nota 46).
94 ConstruitA de Petra Cercel (1583-1585) (ibidem, p. 639).
as Urfa/im. Arabii il numesc Kuds.
as Tur Sina.
ss Djabal al-mukaddas, adicA Sfintul Itlunte".

119

www.dacoromanica.ro
Apoi intri in prima salg de primire a mitropolitului, <care> este incgp-
toare i lung, cu o mas, mare, o sobg i un cuptor88 mare, toate in pad
de faiantg ; <odaia are> multe ferestre cu arce rotunde care dddeau spre
grdina cea mare. Intri apoi in alt odaie elegant .1 mult mai frumoas,
care are, de asemenea, o soba in plci de faiantg, un loc pentru atirnat bl-
nurile de samur i altele. Pe dinguntru, odaia a fost impodobit de curixtd
cu picturi care infgtieaz chipuri felurite de sfinti. Din locul acesta intri
in cgmgri unde se gsesc vemintele <mitropolitului>, cununile lui care se
numesc mitre, cirjele lui, argintkia lui i. altele. Gseti apoi locul unde
gut eile impodobite cu aur .1 argint, cusute hogat, briie, sgbii, pistoale
i. armuri. Intr-adevk atunci cind <mitropolitul> iese in intimpinarea unui
patriarh sau cind cgltorete, are iataganul lingg el. Servitorii lui, imbrgcati
In haine frumoase i acoperiti cu <blnuri de> samur i cu altele, merg
cAlare inaintea i in spatele lui. Tot astfel <se face> i. pentru mitropoli-
p. 551 tul tkii cazacilor //.
S. se tie cg vemintele femeilor, de la Constantinopol ping in tara
Moldovei .1 in Tara Romneasc, slut alckuite dintr-o haing88 cu treng
lung, care ajunge ping la pgmint i este impodobit cu blank potrivit
mijloacelor lor80.
S. ne intoarcem <la subiectul nostru>.
Din cmarg intri apoi intr-o salg <de primire> care are un pridvor
<= loggie> cu arcade deschise spre grdin, unde este o fluting cu ap
curggtoare. Acolo se afl o mas pentru a prinzi vara. De acolo cobori
intr-o grdin mare pe care nu o poti vedea in toat lungimea ei i care
este inconjurat de nuci mari. Jumkate este plantat cu vita de vie i.
trandafiri, iar cealalt jumtate cu meri, peri, gutui, cirei, pruni numiti
inim de porumbel" i altele, <precum> i zarzavaturi semAnate, ca : bob,
varz, ptrunjel i altele de acest feb.
Clopotnita se afl in afara uii bisericii. Se spune c zidul care inconjur
aceast locuintg precum .1 grdina sint deopotrivg cu acelea ale unui ora
mare.
In aceastg tara, mitropolitul i egumenii nignstirilor trgiesc in bung
intelegere. Mitropolitul acestei tki obinuiete s mearg zilnic cu trsura
la domn pentru a lua parte la sfaturile divanului88bi5 ; se aduce acolo crucea
.1 evanghelia. Cind sfatul se sfirete, se coboar in bisericg pentru a asculta
88 Kubtor wa furun. Termenul de kubtor este cuvintul romanesc cuptor", lar termenul
de furun, imprumutat din limba greaca (cpoiipvo;), are acelaoi sens.
89 Feredje. De aici feregea.
99 Paul de Alep revine la imbrAclmintea femeilor de care a fost vorba si la inceputul
c&15.toriei in Moldova (vezi mai sus pp. 27-28) ; compar Cu Cd1dlori, III, p. 17.
9obis Informatie neconfirmattt de alte izvoare narative.

120

www.dacoromanica.ro
liturghia, apoi se urea la domn pentru a rosti binecuvintarea asupra prinzu-
lui. Totul sta in puterea lui, mai ales cind este msinimos.
Sa se tie c atund cind barbatii sau femeile din aceast tara vin spre
a fi judecati la domn sau la episcopi //, ei ingenuncheaza pentru rosti p. 552
plingerea i ramin in aceasta pozitie pina la sfir0t91.
Darurile cele mai bogate <pe care le aduc> domnului constau din tavi
cu piine.
Mitropolitii acestei tri nu string dari de la credincio0, ci fiecare dintre
preotii care se aflA sub ascultarea lor trebuie sa le plateasca o anumita
sumA de galbeni pe an92. Aceasta in afara veniturilor provenite din danii
evlavioase din stpinirea asupra unor sate, vii, livezi 0 din alte bunuri
lasate ca danie arhiepiscopiei. Am constatat aceasta aid 0 pina in tara
moscovitilor.
De la intrarea i pina la ie0rea noastr. din Tara Romaneasca, toti
boierii veneau la domnul nostru patriarh pentru a-i primi binecuvintarea,
intotdeauna cu daruri potrivite anotimpului, ca : lamii, portocale, mere,
pere, stafide, smochine, alune 0 mai ales piine, aezate pe talere acoperite
cu tergare, apoi pete, i intotdeauna vin. Toate femeile, chiar tinerele
casatorite i fetele, veneau la el cu trasura, cu fetele descoperite, insotite
de multime de slugi i slujnice 0 de rind* ; 0 ele Ii aduceau
daruri, cum am spus, cerindu-i binecuvintarea i iertarea pacatelor.
Ele purtau multe margaritare, blanuri, samur, haine foarte scumpe
multe altele. //
SA se tie c toti locuitorii din Tara RomaneascA sint foarte evlavio0 p. 553
supu0 ; ei se tem foarte mult de afurisenie, mai ales marii dregatori. Ei
veneau la domnul nostru patriarh ca sa-0 pima semnatura i pecetea pe
scrisorile pe care le aveau de la domn cu privire la slujbele 0 la daniile lor.
Ei obtineau de la el scrisori de afurisenie pentru ca <in viitor> judecatile
sa fie pronuntate cu nepartinire de catre toti". Chid aduceau vreun criminal

91 Cf. si relatia lui Franco Sivori in Caldtori, III, p. 19.


93 Este asa-numitul plocon al cirjei". Dupd Sivori, acesta dddea un venit de 4 000 de
scuzi pe an (ibidem, p. 13).
93 Este vorba de asa-numitele cd.rti de blestem". De la patriarhul Macarie ne-au rdmas
numeroase documente din timpul sederii sale in Tara Romftneascd. De pildd, la 12 mai 1654,
acesta intdreste lui Neagu mare portar satul Bdalesti-Olt (Arh. St. Buc., Mitr. Tdrii Rom.,
CXLII/7) ; la 1 ian. 1657, intdreste asezdmintul dat de voievozii t Aril mAndstirii Cimpulung
(Acad. R. S. Romdnia, DCXXV/13) ; la 6 aprilie acelasi an intdreste pdrintelui Gheorghe
de la biserica danineascd. din Bucuresti niste vii (Arh. St. Buc., Mitr. Tdrii Rom., CCLXV/1).
Toate aceste carti erau prevAzute cu blesteme cumplite, menite s inspliminte pe cei care nu
le-ar fi respectat. Vezi si mai jos p. 200, nota 235.

121

www.dacoromanica.ro
la domnul nostru patriarh ca s5.-1 afuriseased, oamenii din popor ieeau
o luau la fug.' pentru ca s nu fie de fa-VA, c5.ci ei cred c afurisenia este un
foc. Multi negustori" luau de la el scrisori de_iertarembis.

<VII. CLIMA, MORAVURLLE>

In anul acela, de la inceputul lui ianuarie, pink' la sfir0tu1 lui martie,


a czut foarte mult zpad., care nu a incetat s cad." pin la Pate, 0 a
fost un Vint inghetat, un ger 0 un frig cum nu mai v.zusem niciodat;
vinul ingheta in vase, tot astf el mslinele in apa lor, ca i muraurile.
despre lndi i oul, ele s-au inarit ca piatra i s-au stricat cu desvir0re.
Vedeai turturi lungi de cletar, adia de ghiar, atirnind de-a lungul prid-
voarelor caselor de jur imprejur. Aceasta se intimpla cind se aprindea focul
P.
554 inl.untru, iar afar. ingheta. // De fiecare data chid cdeau picsturile, inghe-
tau i alctuiau turturi lungi de gheat, ceea ce minuna pe aceia din tara
noastr care vedeau aceasta.
S. se tie c cei mai multi din slujitorii domnilor i ai dregstorilor
tarii sint din tara noastr. 0 din Egipt ; gut musulmani i cretini. Ei au
multi robi negri i gut numiti arapides"95 adic6 arabi96. i romnii cred
c totii locuitorii tarii noastre seamn cu aceti robi negri sau cu aceti
slujitori. Din aceast cauza noi sintem dispretuiti de ei.
Cud am sosit la ei i dud l-au vzut pe domnul nostru patriarh s-au,
mirat foarte tare de ritualul nostru <0> de felul nostru de a citi bimba greac
literar.
In timpul carnavalului, ne ducearn s vedem nuntile lor, pentru cs. In
aceste zile foarte multi se cstoresc. in ajunul nuntli, mirele cu prietenii
si strbat c5.1are strzile oraului in tot timpul noptii, <insotiti de oameni>,
care bat din tob., cint din fluier i duc
Mireasa, cu alte fete, se urc in trsuri i, urmate de l'Autari, se plimb,
prin feluritele mahalale ale oraului, cu fata descoperita, dup obiceiul
13. 555 fetelor de aici. In ziva aceea tinerele fete // joac hora in curtea casei, tinindu-
se de mImi, impodobite cu hainele lor cele mai frumoase. Pe p.'r ele poart.
" Al-bazerdjiye, pluralul arab de la cuvintul persan bazar, bazer tirg, negot", la care
s-a adAugat finalul turcesc dji (in limba roman5. giu").
94b'5 Ni s-a pAstrat o asemenea carte de iertare a pAcatelor dati de patriarhul Macarie-
In sederii sale in Tara Romemeasa., la <1657-1658> (Muzeul de istorie a orasului Bucu-
resti, nr. 26902).
95 De la termenul grec ecpcircaec, introdus in textul arab ; vezi V. R a d u, op. cit.,.
I, p. 93.
95 Arab. Este vorba de tigani.

122

www.dacoromanica.ro
coronite de piele aurit sau de cositor galben, trandafiri artificiali lucrati
la Venetia sau in Tara nemteasc5.97, flori ro9ii, iasomie i altele. Ele sar
joad. invirtindu-se.
Indat ce slujba nui4ii s-a sfir9it la biserica, se acoperA capul miresei
cu un v5.1 alb ; este semnul femeilor mAritate. Noaptea, muele cu tovarAii
lui i cu lAutarii urmeazl in tfAsuri mireasa, Onsotit de> alte femei
tate, i se plimb6 cu veselie ; i aceasta se prelungete, zi i noapte, dou sau
trei zile. Aceasta este datina lor i nu este nici un ochi rnhnos, nici cineva
invidieze.
S'A se 9tie c noi am bgat de seamA cA in Tara RomAneascs in timpul
marilor posturi98, locuitorii se opresc de la mincarea crnii i alearg gr-
mad s cumpere pe9te inghetat tare ca lemnul in acest anotimp i foarte
scump ; eram tare uimiti vAzind c 11 poart pe brate. Se procedeazA la fel
In toate t'Afile cretine.
SA se tie c femeile i tinerele fete din Tara Romneasca sint caste,
neprihnite i virtuoase99. Dac vreo fapt'A de ru9ine ajunge s fie cunoscutA,
brbatii sint condamnati la inchisoare pe veci, in ocne, de unde nu este
scApare, iar femeile sint condamnate s fie inecate19.

<VIII. iNMORMINTAREA.> p. 556

Slujba inmormintArii mortilor lor este asem'Anstoare cu aceea pe care


am pomenit-o la inmormintarea moldovenilor, cu deosebirea c fac la toate
inmormintArile cheltuieli mari.
Duceau pe domnul nostru patriarh la casa celui rposat, se tragea clopotul bisericil
unde voiau sa-1 ingroape, de dimineata pina in clipa inmormin' tarii. Multi preoti, diacont
calugari i saraci se adunau acolo, pentru ca in aceasta 'rara Romaneasca locuiesc nenumarat
de raulti preoti straini l diaconi care se dedau unor indeletniciri ca aceasta. Piecare 41
aduce epitrahilul i cartea lar diaconul, stiharul sliu. Toti diaconii de Uta 41 imbracatt
stiharele lor. Se imparteau apoi luminari mari tuturor celor de f ata, de la preoti pina la
asad. Atunci arhidiaconul lua cadelnita in mina i tamila pe patriarh, spunind : bine-
cuvin' teaza, stapine".

97 Bilad al-Nemsah.
98 Despre posturi vezi l CeIldtori, III, P. 18.
99 Curioasa deosebire fata de cele din Moldova !
loo Afirmatia lui Paul de Alep nu este confirmata de documente; la 1695, dupe cum
iaste vechiu obiceiu al vomicii", vomiceii de judete incasau gloabe pentru curvii" (Studii
i mat, de istorie medie", V, 1962, P. 432). Cind o boieroaica. era prinsa in curvie" ca o
slugA, ea putea fi ucisti (Doc. priv. ist. Rom., B, XVII, vol. II, pp. 117 qi 346-347).

123

www.dacoromanica.ro
Patriarhul lua cadelnita'" in Intinile sale si tiimila in jurul mortului, spunind bine-
cuvintat este ..."1" l cintAretii incepeau st date in intregime, pe rind, miluieste-ne pe
noi, Dumnezeule"101, apoi Fericiti cei far prihana care ..."103, cintind pe o melodie
P. 557 duioasa //. Dug' ce tAmila pe preoti, pe cei de fata, apoi din non in jurul ntisalief mortului,
domnul nostru patriarh tAmiia pe diacon, if dadea cAdelnita l, fAcind de trei ori semnul
intorcindu-se spre rAsarit, ling& mort, se intorcea la locul slu.
In timpul primei slava", dup.& fericiti cei Hal prihani care ...", arhidiaconul,
tinind in mina a doua cAdelnitA, spune : miluieste-ne pe noi, Dumnezeule" l urmatoarele,
si Inca ne =gam pentru rAposatul cutare, pentru ca Domnul Dumnezeul nostru
aseze sufletul". Apoi domnul nostru patriarh rostea prima litanielog. Apoi incepeau a doua
Slava" dupa Fericiti cei farl prihana care ...", Miinile tale m-au facut i m-au
zidit ...".
Daca este de fat& vreun episcop sau vreun arhiereu, el tamiiaza in jurul mortului,
apoi pe domnul nostril patriarh si pe ceilalti de fata, liar la sfirsit el tamiiazA pe diacon,
Ii di cadelnita si se duce, fAcindu-si semnul crudi, sji reia local, rostind a doua litanie,
inainte de CautA spre mine si ma miluieste ..." dupa ce cel de al doilea diacon a rostit :
Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule ..." l urmatoarele.
Fiecare diacon rostea pe rind cite o data miluieste-ne pre noi, Dumnezeule ..."
urmatoarele i dadea cadelnita preotului urmator, fiecaruia potrivit rangului sau,
acesta rostea litanie dupa, litanie, far la sfirsit tarniia pe diaconi. tn clipa sarutului, domnul
nostra patriarh se ducea sa sanite icoa,na i i f Acea de doua ori semnul crucii, binecuvinta pe
credinciosi, se intorcea la local sau, dupa ce citea <pericopa> evangheliei deasupra capetelor
P. 558 membrilor famillei <celui rAposat> //. Apoi veneau preotii, dupa rangul lor, doi cite doi,
unul pe partea dreapta lar celllalt pe partea stinga. In acelasi timp se plecau data si a
doua oara, pinA la ultimul, apoi intrau pe rind diaconii, calugarii i saracii. Rudele mortului
stAteau in picioare pe amindoua partile si de fiecare data ch.ud un preot saruta icoana,
li imparteau o pomanA dintr-o naframl brodata, fiecarnia dup6. rangul lui, ca i diaconilor,
calugarilor i sAracilor. Dula& aceea intrau dregAtorii i eel care fusesera de fata.
Ne-am das la bisericA mergind inaintea nasAlief. In fata <eran> preotii doi cite doi,
apoi <venea> domnul nostru patriarh, urmat de nasAlie si de mireni, pe chid cintAretif
psalmodiau. De fiecare data, dupa ce strabAteau o bucatA mica de drum, puneau nasalia
jos si <insotitorii> se insirau in jurul ei, lar diaconul cu cAdelnita in mina rostea miluieste-
ne pe noi, Dumnezeule" l celelalte, i domnul nostru patriarh spunea rugAciune pentru
morti ; apoi luau mortul i plecau mal departe.
Au fcut astfel pind ce au bagat mortul In curtea bisericii, ling mormin-
tul lui. L-au luat de pe naslie ; 1-au pus intr-un sicriu imbracat pe din.un-
tru in rou i 1-au ingropat, iar noi am plecat.
101 Eflodjitos, de la termenul grec E6X6r1rog.
los Arhamina ya Allah I
103 Tawbahun.
104 Ruglciunea Dumnezeul duhurilor ...".

124

www.dacoromanica.ro
S.' se stie c, in aceast tara, brbatii, rude ale rAposatului, au obiceiul
s.' rAming.' cu capul descoperit timp de cincisprezece zile. Cit despre femei si
fete, ele isi despletesc prul gr s plinga, nici s boceasc zgomotos si
pstreaz o tinut demn si cump5.tat.
Cind episcopu/ sau preotul se pregfteste s. citeasc. <pericopa> evan-
gheliei deasupra mortului // care se afl pe nlslie, femeile s'i fetele tinere p. 559
vin s ingenunche sub evanghehe pin la sfirsitul <cititului>. Dup ce cei
de fata srut pe mort, vin si ele ca s5.-1 srute si piing cu respect.
In ziva a treia, a noua si a patruzecea, in timpul anului, se slujeste parastasulm
pentru el <= raposat>, impartindu-se atunci In biserica luminazi preotilor invesmintati
In odajdii si celor care sint de fa tit si incep sa cinte miluieste-ne pe noi, Dumnezeule..."
si fericiti ce! <f Ira prihana> care ..." pe rind; apoi canonul. Domnul nostru patriarh
tamilaz cel dint% apoi ceilalti preoti de fata, apoi el citea evanghelia si se impartea o
pomana tuturor celor de fata., dupl care noi plecam.
0 inmormintare ca aceasta costa de la o sut pin la dou sute de du-
cati, mai mult sau mai putin. Dup inmormintare sau dupa slujba paras-
tasului unii poftesc pe cei de fata la ei acas, la masd.
in ajunul simbetei lsatului de brinz, nu se face nici o liturghie
de pomenire a mortilor, ca la noi, si aceasta din cauza multimii biseri-
dlor( !)
In dimineata dumb-deli lasatului de brinzal", cele mai multe dintre sotiile marilor
dregatori al tarii au venit la domnul nostru patriarh sa-1 roage sa le citeasca rugaciunea
de iertare a panatelor. Ele au ingenunchiat inaintea lui, in bogatele lor vesminte, pina ce
a sfirsit cititul ; sotii lor au facut tot astfel pina sears.
Dupa vecemie, in ajunul postului // nu au fost rugaciuni inainte de a merge la culcare, p. 560
cad nu este obiceiul in aceasta tara, nici chiar dirminica seara, ci toti veneau la biserica,
de la boieri, dregatori pina la negustoril bogati o ceilalti cu sotiile si copili lor. Domnul
nostru patriarh a coborit din jiltul lui si a stat in picioare !litre sfesnice, imbracat cu
epitrahilul si cu omoforul. Toti au ingenunchiat la plimint si el le-a citit rugaciunea
iertarii pacatelor, apoi a binecuvintat pe toot& lumea, mai intii pe episcopil de fata, pe
arhierei, pe egumeni si pe preoti, pe boieri si pe cei care mai eran de fata. La rindul sau
maria sa domnul a trimis pe naitropolitul tarii sa, cear iertarea pacatelor sale, pentru ca
avea o incredere nemarginita in domitul nostru patriarh, ceea ce era vadit.
In timpul acestui mare post, a venit s.-1 vad pe domnul nostru patriarh
un egumen care zicea c este staretul unei mnstiri ortodoxe din insulele
101 de la termenul grec p.vms6auvov.
JOS Cf. V. R a d u, op. cit., p. 94.

125

www.dacoromanica.ro
Brutania107 pomenit de Sf. loan Gur.' de Aur108, din orasul numit Hervat109.
El spunea c in aceast tar erau vreo douzeci i cinci de mii de familii
ortodoxe, iar cirmuitorii lor erau sirbi, ca i limba lor. Arhiepiscopul sirbilor
spunea c ei fugiser din tara lor i se asezaser.' in tara nemteasc.'u putin
mai la nord de tara Venetiei. A cerut s fie hirotonisit ca s: le fie episcop.
p. 561 El avea semnturile lor //, dar s-a dovedit c era un minemos. indat. dom-
nul Matei trimis la cuele de sare. Se spunea c ei credeau in predicile
patriarhilor Antiohiei i c aveau deplin incredere in acWia.

<IX. POSTUL. SAPT.A.MINA SFINTA>

In aceasti sptrnn s-a postit i s-a ficut slujba dupi ritul urmat in Moldova i
chiar mal bine ; in simbetele postului nn se ieea de la liturghie decit spre amiazi. In
prima i in a patra duminic a postului, domnul nostru patriarh a slujit liturghia in biserica
mnAstiril <Stelea>. In ajunul joiei pociinteinl, care a cazut odatii cu sirbitoarea celor
patruzeci de mucenicim, s-au tras clopotele i s-a slujit vecernie in timpul noptiim, dupi
datina vecerniei din Moldova ; de asemenea i In ajunul simbetei celor ase icoane ale
acatistuluin4. In simbita lui Lazir s-a slujit o mare ceremonie.
In dimineata duminicii Floriilor, domnul nostru patriarh a impirtit celor de fati
ramuri de pom, ale ciror frunze crescuseri, cit 1 flori albe aduse d la cimp. Domnul
nostru patriarh a slujit <acolo> i liturghia. In miercurea sfintilus, mitropolitul tirii, cu
egamenii, au pregitit o fiche pentru dotan, potrivit datinei.
Descrierea spcirdrii picioarelor
In joia mare, dis-de-dimineat, domnul a trimis o trsur i ne-am dus
p. 562 la biserica Curtii pentru // a fa.ce slujba sp5.15.rii picioarelor i liturghia. Ne-am
101 nazi. Brutania in partea de apus a Dalmatiei, identificind-o cu Brattia
lui Plinius, astizi Brazza. Numirea de Vretania se regisete in hrisovul dat de Vasile Lupn
ci.tre sfinta ministre de la Lepovina, din pimintul Vretaniei, in tinutul tirii Croatiei". Vezi
Revista pentru istorie, arheologie IX12, 1903, pp. 86-87 (doc. din 15 august
1650).
108 Yuhanna Fumon al-Dzahab.
1" In Croatia (vezi B. P. Hasde u, Arhiva istorici" 1/2, p. 97, nota 1 V. B o gr e a,
In Anuarul Institutului de istorie nationali", Cluj I, 1922, p. 408). De aici numele Harvat
dat unor locuitori croati stabiliti in Tara Romineasci.
no Bilad al-Nemsa. E vorba de Austria.
Joia Canonului Mare.
lis 9 martie.
113 Miercurea la orele 6 p.m. se citegte canonul Sf. Andrei Cretanul (V. R a d u, op. oil.,
p. 561).
114 Simbita acatistului.
ni Din siptimina patimilor.

126

www.dacoromanica.ro
invemintat, noi 0 domnul nostru patriarh, potrivit datinei. S-a tras clopotul
eel mare. El s-a dus s. ad in jiltul sail, avind in fata,lui pe mitropolitul
/aril. Au inceput prin a curati vasul pentru spalarea <picioarelor> apoi au
a9ezat o lavit foarte mare 0 lunga in faja absidei dinspre miazanoapte,
pentru ca sa ada preotii, 0 au aezat un alt scaun mai mic pentru luda,
In fata sfenicului cel mare din partea de miazanoapte.
In acest scop au adus un calugar, preot batrin foarte sarac, care, din
cauza saraciei, se invoise s joace acest rol, caci dupa aceea domnul a pus s
i se dea o rasplata. Statura lui, infatiarea lui, barba lui, gluga lui murdara,
tras pe ochi, stirneau risul privitorilor, cu atit mai mult cu cit fusese imbra-
cat cu un felon zdrentaros. L-au aezat pe scaunul amintit, apoi au pus la
mijloc in loc de tetrapod o masa mare 0 pe deasupra un covor pe care au
pus un lighean mare de argint 0 un ibric de argint cu capacul lui in forma
de caliciu, intr-o parte, iar un altul, la f el, de partea cealalta, <0 aceste vase
erau> pline cu ap pentru spalare.
Apoi mitropolitul tarii 0 doi parohi slujitori ai bisericii au primit bine-
cuvintarea domnului nostru patriarh pentru ca sa se duck' s pregateasca
pe preotii carora trebuia s' li se spele picioarele. Toti preotii s-au invemin-
tat in odajdiile lor. Mitropolitul s-a dus sa stea in picioare la jiltul sail in
absida de miazanoapte //. p. 563
Apoi cei doi parohi au adus din altar, intre ei, doi preoti imbracati
in odajdiile lor, toti la f el ; s-au dus intr-un singur ir catre domnul nostru
patriarh caruia i-au f'd cut o plecaciune; tot astfel au f Acut 0 in fata mitropoli-
tului. Dupa aceea i-au pus sa ada pe lavita cea lunga linga <aa-zisul> luda.
Apoi au intrat in altar, au adus de acolo pe alti doi 0 i-au pus s ad, acolo,
pina ce au implinit cele cinci perechi, adica zece <preoti>. Egumenii mai de
searna s-au aezat la urm. Apoi au adus pe episcopul de Buzau 0 i-au
dat rolul lui Petru, l-au aezat la capatul intregului ir; apoi cintretii
au inceput sa cinte imnurile spdlarii picioarelor, dupa rinduiala slujbei,
pina la sfir0t.
Sa se 9tie ca in biserica domneasca, sau la el, cintaretii domnului &in-
tau mereu, pe grece0e, in absida din dreapta, 0 pe romanete, in absida
din stinga.
Apoi eu am inceput citirea evangheliei in fata uii altarului unde se
pusese un trepied inaintea sfe9nicelor, pin ce am sfir0t. Patriarhul 0-a
scos atunci vemin' tele, sacos-ul 0 s-a invemintat cu savanon"u6 ; a fost
imbracat cu un vemint de in 0 a coborit din Atli ski. El a inceput s
spele mai intii picioarele lui luda, pin ce a ajuns la Petru, iar dup ce a
118 Savanon" de la ..cal adeccvov =- acoperainint, halat, lintoliu; este pinza cu care Isi
acoperl episcopul odttjdiile inaintea spIllrii picioarelor. Vezi A. Couturie r, Cours de
liturghie, Paris, 1912, fasc. I, p. 7.

127

www.dacoromanica.ro
p. 564 sfirit i-a spus ce scrie // in. evanghelie. S-a.isprkvit <acea.st parte a slujbei>.
S-a adus apoi ligheanul care a fost aezat pe tetrapod la locul lui. Dup. ce
9i-a pus sacosul, domnul nostru patriarh a coborit din jilt, s-a apropiat de
lighean a flcut trei mktknii dupg obicei, i-a inmuiat degetul in a.p ii-a
acut semnul crucii intre ochi. Apoi a venit mitropolitul trii i a fAcut ace-
lai lucru, apoi ceilalji preati de fatk 9.1 toti boierii, doi cite doi, pink ce au
sfirit. lar eu am luat ligheanul 9.1 am urcat cu preotul pe scar pink la doran
pentru a-1 binecuvinta, pentru ck era foarte Latrin .1 nu mai avea putere
sk stea in picioare, nici sk fie de fatk <la slujb.>. L-a binecuvintat ; dup
aceea a dat o milostenie preotului. Toti cei care erau ling el au primit,
de asemenea, binecuvintarea. Ne-am coborit 9.1 a inceput liturghia.
Toti boierii care erau de fatg. in bisericg. au cenit domnului nostru patriarh sg ros-
tease& deasupra capetelor lor ruggciunea de iertare a pgcatelor ; ei au ingenuncheat si el
le-a citit-o.
Sg se stie cl nimeni nu venea la bisericg mai inainte de a merge sg ingenunche inaintea
domnului nostru patriarh i sg-i sgrute mina dreaptg, dupg care se ducea la locul sau.
n clipa Asionului", domnul s-a dat jos si a stat in picioare lingg jiltul sgu. La
infgtisarea potirului, el s-a coborit sA sgrute icoanele, apoi a intrat in altar si a fost spri-
jinit de subsiori ping. ce s-a apropiat de domnul nostru patriarh; apoi s-a dus la jiltul
p. 565 sAu. In timpul acesta toti boierii au venit sA sgrute icoanele // i s-au apropiat de aseraenea
de domnul nostru patriarh, care le-a impgrtit anafurg. Noi am luat din colivg i slujba
s-a incheiat. Domnul i ei stgteau in picioare lingg stranele lor, ping ce domnul
riostra patriarh a intrat in altar sa-si scoatg odajdiile si a imbrgcat mantia, ca de obicei.
A iesit apoi inaintea domnului i l-a binecuvintat <pe el> si pe credinciosi. Ne-am intors
la miingstire dupa-amiazii.
In ajunul vinerei mari s-a fgcut slujba vecerniei celei mari, de cu searg. ping la
ceasurile sase din noapte117, cu cintece prelungite. Tot astfel a fost in simbgta mare, care,
In acest an, a cAzut odat cu sgrbgtearea Bunei Vestiri. S-au sculat In toiul unei nopti
adinci si la ivirea zorilor au iesit la slujba inmormintgrii <lui Hristos>, fgcind inconjurul
miingstirii pe strazim.

X. <SARBATOAREA PASTILOR IN TARA ROMANEASC.A. >

Dup ieirea de la liturghia din ziva aceeausbis, copiii nu au incetat toat


noaptea sk batk toaca de leran i de aramk, dup obiceiul lor, pentru ck
oamenii nu dorm deloc in timpul acestei nopti de Pate. Copiii din fiecare
u? Este vorba de denla din joia mare, cind se citesc cele dougsprezece Hvanghelii.
ne Este vorba de slujbele din vinerea mare cind se scoate epitaful, lar seara se club].
prohodul si se ocoleste biserica.
118 1)18 = 12 noaptea.

128

www.dacoromanica.ro
maha/a si din fiecare ulit se adunau la mnstirea sau la biserica din
mahalaua br, // aprindeau focuri in curte, se veseleau zgomotos i trgeau p. 566
clopotele pin la al saselea ceas din noapte119.
S-au tras toate clopotele in biserici i in mnstiri i lumea s-a dus la
slujba <de Pasti>, afar doar de biserica curtii. Au s.virsit slujba invierii
ca de obicei si au iesit dimineatam, apoi s-au intors curind sA slujeasc.
liturghia. Dup aceea am fost de fata dimineata la inviere, domnul a trimis
o tr.sur care ne-a dus la curte, unde 1-am invesmintat pe patriarh cu od.j-
diile sale. Domnul <a venit> in biserics i a stat in dreptul jiltului ssau unde i
s-a dat binecuvintarea. Apoi <multimea> a iesit inaintea noastr in curtea
palatului din fata bisericii. La mijloc au asezat un jilt, pentru domn, apoi
la stinga lui au pus un altul pentru domnul nostru patriarh i ling el au
asezat un altul pentru mitropolit.
Toti preotii i cllugrii stteau in partea stinga ; boierii tarli <s-au
asezat> de jur imprejur, aledtuind un cerc mare. Puteai vedea la ora aceea
mii de vesminte de postav scump i fin, de culori felurite, impodobite cu
blnuri de samur. Apoi au pus la mijloc un tetrapod mare, acoperit cu un
covor deasupra cruia se afla evanghelia. Apoi au impartit luminki mari
celor de fat.; mai intii domnului o luminare aurit., tinut de un silihdarm,
apoi patriarhului i mitropolitului. in timpul acesta curtea era ticsita de
ostasi, to# inarmati cu lanci <avind minerul> in forma de cruce i cu musche-
te algeriene //. p. 567
Am lust atunci cAdelnita si am tAiniiat pe domnul nostru patriarh, spuntud: bine-
cuvinteaz, stApine".122 El a inceput s tAmiieze in jurul acestui tetrapod i al evanglieliei,
spunind de trei ori : Hristos a inviat"'23, apoi el a trimiiat pe doran, pe mitropolit, pe
preoti si pe ceilalti de fat5. si a venit s6 stea in picioare in dreptul jiltului sAu. Au inceput
atunci ciutketii potrivit ritualului, apoi a urmat canonul, un cor pe greceste i @Walt>
cor pe romaneste. Domnul nostni patriarh a rostit prima incheierem, apoi mitropolitul a
amiiat <intocinai> ca si el si s-a intors la locul su spunind a doua incheiere. Episcopii
i marii egumeni au tii'iniiat in acelasi fel pinA la sfirsitul canonului si fiecare rostea o
incheiere. Nu s-a deschi.s usa <bisericii> cum este obiceiul la noi, cad biserica nu poste
cuprinde atita lume ; de aceea au sAvirsit slujba
La sfirsitul canonului, domnul nostru patriarh a venit, a s.rutat evan-
ghelia si a dus-o domn.ului, care, venind in mijloc, a ingenunchiat, a srutat
evanghelia i mina dreapt a patriarhului care i-a spus : Hristos a inviat"
l Simblita mare = 25 martie 1654.
a Slujba invierii si utrenia incep la ora 12 noaptea, liturghia incepe la mrintLstiri la
ora 9 dimineata.
121 SpAtar.
1" In text transcris cu litere arabe : Efloghison, desbota.
121 Christos anesti (xpeark civicrr1).
Primul ekforis (Excpctvca).

129

www.dacoromanica.ro
0 1-a srutat de trei ori pe cap. in aceasta dip. trupele 0-au slobozit mus-
chetele de s-a cutremurat pamintul i ne-au asurzit urechile. Dupa ce s-a
sfir0t slujba au adus jiltul patriarhului i 1-au aezat la dreapta jiltului
domnului, linga el. Patriarhul s-a aezat tinind evanghelia in mina lui
P. 568 dreapta, spunindu-i : Hristos a inviat", apoi a inaintat spre domn, a saru-
tat crucea de aur batuta cu margaritare, cu nestemate, pe care o tinea
In mina sa dreapta, 0 a spus acela0 lucru ; domnul I-a sarutat pe cap ;
dup aceea s-a dus s se aeze in jiltul sau la stinga domnului. Apoi au venit
maintIi episcopii, pe urma egumenii i ceilalti preoti i calugari 0 au saru-
tat evanghelia domnului nostril patriarh i mina lui dreapta, spunind:
Hristos a inviat", apoi s-au apropiat de domn, i-au sarutat crucea i piep-
tul, spunind acela0 lucru. i s-au dus apoi linga mitropolit i s-au aezat
alaturi de el. Atunci toti boierii au inaintat, fiecare dupa rangul su, ca
ceilalti de fata, 0 au facut la fel. Am isprvit dimineata tirziu, i dom-
nul s-a urcat in palatul su.
Noi am intrat in biserica spre a sluji liturghia. Am rostit trei evanghelii
<in trei limbi>. Domnul nostru patriarh <a citit-o> in limba greaca inlun-
trul altarului, mitropolitul in limba romana i eu in limba araba. Cind am
ispravit am fost cuprins de un tremur puternic care a tinut 'Ana seara <0>
care a fost pricinuit de frigul cumplit ce domnea. Am intrat in altar, mi-am
scos stiharul'25 0 am adormit125bis . Apoi am ieit <pentru a merge> la mas ;
dar eu eram intr-o stare proasta, pe cind toat lumea se veselea, eu eram
abatut i tremuram. In ziva aceea a fost o mare serbare. Vremea era minu-
nat. ; primavara era stralucitoare i rasrea iarba.
Atunci s-a tras de mai multe ori cu tunul, s-au slobozit muschetele
p. 569 s-au deertat pahare mari in sunetele muzicii, tobelor // fluierelor, trompete-
lor, cintecelor, cu glume i altele de acest feb. S-au impartit apoi veminte.
Am plecat ca trasura spre manastire inconjurati de seimeni i darabani
care slobozeau muschetele, de paici 0 de cintareti, care au plecat dup ce
0-au primit bac0*ul.
In timpul acestei saptmini se slujea liturghia cu utrenia, se trageau
clopotele cele mari in fiecare dimineata 0 in fiecare seara ; negotul lincezea,
dughenele nu se deschideau, afara de acelea ale vinzatorilor de unt, ale
macelarilor 0 ale negustorilor de alimente.
S. se tie ca in aceasta tail este obiceiul ca in fiecare joi dupa Pate
sa se savireasc o litanie", adica o mare procesiune afar din ora, cu pra-
pure 0 icoane cu preoti invemintati in odajdiile lor ; apoi <vine> domnul
cu oastea sa. Se face atunci o sarbatoare mreata, in cinstea joiei mari,
de la care i0 iau ramas bun Weptind joia Inaltarii.
115 Isiiharti.
iubls Aa este in text.

130

www.dacoromanica.ro
ULTIMELE ZILE ALE LUI MAUI, DOMNUL
TARII ROMANESTI>

In aceti doi ani <din urms> Matei, domnul Trii Romneti, a desfiin-
tat acest obiceine, pentru c5.' era barin i nu avea de loc putere s6 ias5.. In
aceast joie a Patilor a trimis o trlsur dup domnul nostru patriarh ji. p. 570
Am intrat in biseric5., ne-am pus ocajdiile i 1-am invemintat pe domnul
nostru patriarh. S-au pregAtit apoi vase pentru agheazin5., adic cupe de
argint aezate pe ilit. Domnul nostru patriarh a fcut slujba agheazmei 1.
ne-am urcat cu ea la domn i. 1-am aghezmuit.
Apoi ne-am scos od5.jdiile i ne-am urcat la trapez. Dup aceea ne-am
luat rmas bun de la el, c.ci p15.nuisem s plecam pentru a merge prin tara.
Am venit la m5n5stire i ne-am inceput pregairile de cAlatorie.
Domnul i-a trimis milostenia obinuit, cad se fcuse foarte zercit
spre sfiritul vietii sale i. iubea foarte mult pe turci i pe tatari 0 le dAdea
toat averea sa. Dac vreunul din ei venea s5.-1 vad5., Il imbraca cu vemin-
te cu blani de samur El ura pe preotii, pe cAlugArii sau pe egumenii care
veneau cear vreo milostenie, aa cum mai facuser odat5., i Ii lsa
s plece dezamAgiti.
In sAptAmina aceea a primit vestea c tarul moscoviti1or127 Ii trimite
un sol cu mari daruri. El <domnul> a trimis indat porunca s5.-1 intoarel
din drum spunind : S6 nu ma faceti s5.-1 vld la fat", cki intr-adevr el
ura nespus de mult neamul cazacilor i al moscovitilor.
La infringerea lui Vasile <Lupu> i Timu, fiul lui Hmelnitki <domnul>
a fAcut mare mAcel de cazaci // 0 a luat pe foarte multi in prinsoare. Chid P 571
aga visteriei a venit la el, <domnul> a ie0t in intimpinarea lui i a pus s.'
se taie capul multor cazaci inaintea acestuia spunind : Eu ii urdsc pe cazaci
iubesc pe refugiati" i a trimis vizirului multi prizonieri in fiare, ca
Cind vizirul i-a intrebat : Cine sinteti voi ?", ei au r.'spuns : Noi
sintem cazaci din oastea lui Hmelnitki i amifost infrinti in Tara Romneas-
cV. El <vizirul> le-a dat indat haine din stof5. roie i bani i i-a trimis
In tara lor, la Hmelnitki, cAci intre acesta i ei, <= turcii> era o mare prie-
tenie i legAturi diplomatice strinse. Hmelnitki i cazacii nutreau o mare
dunanie fat5. de Matei, domnul Trii Romneti ; "i chid acesta a trimis
inapoi pe solul Moscoveins, aceast ur a crescut i mai mult.

I" Este vorba de procesiunea din joia de dupl


117 Malik-al Moscov; era Aleksei Mihailovici Romanov (1645 1676) .
na Solia trimisl in aprilie 1654 in Tara Romitneascii qi in Moldova urmtirea incheierea unei
aliante comune impotriva turcilor (H urmuzak i, Fragmente, III, p. 229; N. Iorg a,
Acte i fragmente, I, pp. 242-243).

131

www.dacoromanica.ro
Din pricina aceasta toti locuitorii Trii Romnesti traiau intr-o frica
necurmata de ilmelnitki si de cazad. In fiecare zi umbla acest zvon : Vin
cazacii, au intrat in tara" ! Noaptea nu se mai dormea astfel c supusii
p. 572 sai, pe care Ii asuprise cumplit, au prasit tara, cu ostirea sa // i cu toti
Ei au conspirat ca s-1 omoare129, spunind : Cum, din timpurile
stravechi i pina acum n-a venit la noi inca un sol din partea tarului nostru,
acum vine unul, <iar> tu Il trimiti inapoi pe sol ?" Atunci Dumnezeulso a
indreptat aceast situatie, chemindu-1 la el <pe doran>, 1 cgci chiar in acea
saptamina a cazut grav bolnav de o board fara leac ; el nu mai stia ce-i cu
dinsul deoarece daduse in mintea copiilor.

XII. MOARTEA LUI MATEI, DOMNUL TARII ROMIINESTI


In duminica Sf. Toma, domnul nostru patriarh a slujit liturghia in
biserica mnastirii negustorilorin. In dimineata duminicii mironositelor132,
P. 573 Matei, domnul T'Axil Roragnesti, a murit, dupa o domnie de 23 de ani133//.
La inceput facea mult bine i era foarte milostiv. Printre facerile de
bine si ctitoriile sale se numar,', numai in tara sa, o suta cincizeci de manstiri
biserici de piatralm, dar mai ales biserica episcopala de la Buzan.
Inainte de a-si da sufletul, chir Ignatie, mitropolitul tarii, a sosit,
indat toti boierii trii s-au adunat si au tinut sfat135 ; pe loc au ales domn
pe un boier numit Constantin136, dintr-o familie domneasca137. El era fiul
lui erban'38, fostul domn al Txii Romnesti.
u Este vorba de miscarea seimenilor din Tara RomfineascA, inceputA in.ainte de moartea
lui Matei Basarab, cAntia ostasii rAsculati li cereau sA plece din tara san sA se cAlugAreascA.
Pentru amAnunte vezi Lidia Demeny, L. Demeny si N. Stoicescu, Rdscoala
seimenilor sau rdscoala populard ? 1655 Tara Romelneascd, Bucuresti, 1968.
130 Rabbina.
131 Este vorba de biserica Tirgului, reclAdit de Udriste NAsturel.
133 La 9 april 1654, a doua duminicA dupl Paste.
las De fapt, ani 21, fArA. 5 luni i zile 11" (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 117).
134 Cifra este mult exageratA. Vezi lista ctitoriilor In Letopiseful Cantacuzinesc, p. 106.
Despre ctitoriile lui Matei Basarab vezi C. C. Giur es c u, Matei Basarab cel mai mare ctitor
bisericesc. 5tiri noi despre ldcasurile /ui, In I.P.S. Arh. i Mitrop. Nicodim, patriarhul Romniel,
primos la sdrbdtoarea de 80 de ani, Bucuresti, 1946, pp. 167-176.
135 DupA Letopiseful Cantacuzinesc, p. 117, la acest sfat au luat parte boierii, mitropolitul,
toatA curtea 1 toti slujitorii".
136 Constantin Serban, fost serdar al lui Matei Basarab, care-1 insemnase la nas pentru
ca sA nu poatA ajunge doma (N. S t oi c e s c u, Dic(ionar, p. 158).
137 Konstantin Efendikobulu ayyunin nasli al- efendiya al-bakat, adicli Constantin fin de
domn, adic din neamul domnesc al begilor.
las Ibn 5raban. Constantin erban a fost fiu natural al fostului domn al TArii RomAneSti
Radu erban (1602-1611).

132

www.dacoromanica.ro
Apoi ei au ieit din biseric in afara palatului i mitropolitul s-a urcat
pe un loc inalt 0 a spus poporului ; Domnul vostru a murit ; pe cine doriti
s alegem drept cirmuitor in locul lui ?". Boierii, otirea 0 tot norodul au
strigat intr-un singar glas : Noi nu vrem deck pe Constantin, fiul lui erban
vod 1" Ei au arAtat <o mare> insufletire did alegerea lui la rangul de domn
venea de la Dumnezeu 0 mai multi boieri ai trii il vzuser in picioare in
biserid, in jiltul domnilor. Pe vremea lui Matei voievod el fusese mai intii
al doilea serdar al (*frill".
Matei voievod avea un nepot, pe care Il facuse mare sptarl", adits* // p. 574
comandantul suprem al otirii. El era de o mindrie 0 de o ingimfare nemai-
pomenit i aceasta in tot timpul vietii sale. Noi Il vedeam intotdeauna,
ori de cite ori se ducea din casa lui la curte, insotit de peste cinci sau ase
sute de osta0 care mergeau inaintea lui i in urma lui, 0 tot astf el la intoar-
cere. El venise mai inainte de srbtoarea Patilor, cu oti munteneti
ungureti, sa insoteasc. pe <Gheorghe> stefan, domnul Moldovei, cind
voiau s ja pe neateptate pe Vasile vod5.141. Unchiul su, Matei voievod,
11 trimesese in tain, fr tirea boierilor si, cdci dac acetia ar fi tiut,
i-ar fi ucis pe amindoi 0 nu i-ar fi lsat s atrag asupra lor o nenorocire
venic. in mai multe rinduri Matei voievod a vrut s'-1 a. eze domn in locul
su 0 a folosit <in acest scop> f el de fel de iretlicuri, dar din cauza trufiei
lui nimeni nu l-a vrut, nici dintre boierii trii, nici dintre supu0.
Constantin, fiul lui erban vod., era sub ordinele lui, ca al doilea ser-
dar. Dar aici, la boieri, este obiceiul ca atund cind doi dintre ei au acela0
rang 0 se intilnesc, s nu-0 scoat calpacele, iar dac unul din cei doi este
de rang mai mare decit cellalt, acesta <din urm> s5.-0 scoat. calpacul.
Dar Constantin sttea intotdeauna cu capul acoperit in fata <comandantu-
lui> su marele serdar. intr-o zi acesta l-a dojenit, spunindu-i : De ce stai p. 575
tu in fata mea cu'capul acoperit ?" El i-a rspuns : Eu sint de neam dom-
nesc, iar tu eti fiu de trani42 ; de aceea nu md voi descoperi inaintea ta 1"
Auzind aceste cuvinte, cellalt s-a miniat //, s-a dus la unchiul su i 0.-a
aruncat armele inaintea lui. Aflind aceasta, domnul l-a scos pe Constantin
din slujba. Acesta s-a retras in palatele i in casele pe care tat5.1 su le cl-
dise pentru el, pe dud tria, in diferite locuri din Tara Romneasd. 0 a
locuit acolom, pin in aceast clip. and Matei voievod a czut bolnav,

144 In anii 1646-1648.


144 Meghas sbataris. Diicu Buicescu, inrudit prin mama Cu Matei Basarab. In calitate de
mare spAtar (8 ianuarie 1645-10 aprilie 1654), a comandat ()stile lui Matei Basarab in luptele
din 1653. A fost ucis de Mihnea al 111-tea. (N. Stoicesc u, Dictionar, p. 129-130).
141 Vezi Miron Costin, Opere, p. 137.
144 Ibn fellah.
144 La Dobreni, jud. Ilfov.

133

www.dacoromanica.ro
a venit in ora. ul Tirgovite pentru treburile sale fr s. fie 1ntiintat de
ceea ce se petrecea. S-a intimplat atunci ceea ce se tia .1 a fost ales domn.
Cit despre marele serdar pomenit mai sus'", in timpul spfrdinii
PaOilor el a aflat vestea c fiul s.0 trgea s moar intr-un sat145 dephrtat
de ora. S-a dus s'a-1 vada i unchiul s.'u a murit In timpul lipsei sale. .4a
s-au petrecut lucrurile.

XIII. CEREMONIA UNGERII NOULUI DOMN

Cind crainicul a f6cut cunoscut in tot oraul <vestea alegerii>, tati


supuii au venit la curte i s-au invoit cu totii intr-un glas. Cind a aflat vestea,
p. 576 Constantin s-a speriat i s-a ascuns ; dar ei 1-au cutat i, gasindu-1, // 1-au
adus cu toat frica sa.
Apoi 1-au dus in biserica. Mitropolitul i-a pus toate od.jdiile sale preo-
teti. L-au adus pe Constantin in altarul divin, spunind de trei ori : po-
runcete, poruncete, poruncete, stpine I"146 <Domnul> a ingenuncheat
mitropolitul a citit asupra sa rug.'ciunea ungerii dup formula ritualului :
mila Domnului, care vindec intotdeauna bolle i indreapt pe cei nede-
saviriti, a chemat pe fratele chir Constantin de la rangul de serdar la inaltul
rang de domn ; s cerem acum pentru el ca harul duhului sfint s se pogoare
asupra lui". lar noi am cintat de trei ori vrednic este"47. Dup care aceeai
strigare a fost cintat infa'untrul i in afara altarului.
I-au scos apoi vemintele i a fost imbrcat cu straie domneti,
te dintr-o hain subtire, dedesupt clma.' de brocart de aur148 i pe dea-
supra o hainA asemntoare de blani de samur i un calpac de samur foarte
scump, care avea deasupra surguciu de aur i de nestemate de mare pret
vrednice de un rege. Apoi 1-au dus la jiltul domnesc i 1-au aezat <pe
trola). Toti au venit srute mina dreapt. ; mai intii mitropolitul,
apoi preotli i egumenii ce erau de fatk apoi dregtorii jnil, unul dup
altul, apoi mai marii otilor cu totii. Era cu adevrat minunat c a-ti-tea
mii de oameni 1-au vrut <domn> intr-un singar glas i ca nimeni nu s-a
opus alegerii lui.
Diicu Buicescu.
146 La Buicesti, jud. Olt. Aici se afla spAtarul Diicu cind a fost ales domn Constantin
erban (Radu Popescu, Istoriile, p. 111).
1" In test AJA transcrise cuvintele grecesti: xactmov, xaaactsc, xasocrov, Cu li-
tere arabe.
147 & 1.0)c
Despre vesraintele lui Constantin erban vezi Al. Lapedat u, Portretele murale
de la Hurezi, in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice", 1908, pp. 77-78.

134

www.dacoromanica.ro
Inscaunarea sa a avut loe lin dimineata duminicil mironositelor, adicA p. 577
la 9 ale lunii aprilie. Domnul a trimis indat pete i alte <alimente> domnu-
lui nostru patriarh, cerindu-i s se roage pentru el, cad era prietenul nostru
de mult vreme.
Toti oamenii bogati i negustorii erau cuprin0 de spaim in urma mortii
domnului Matei ; ei se temeau ca o9tirea s." nu jefuiaseg oraul, dar Domnul
<Dumnezeu> le-a lin4tit indat mintile i toti au spus intr-un glas :
aceast pace se datora numai prezentei patriarhului Antiohiei printre
noi", ealci <Dumnezeu> Ii intirziase plecarea pin in aceast. clip.. Noi
hotkisem, intr-adevr, s pornim la drum chiar in lunea de dupa duminica
Tomii i intirziasem din vointa lui Dumnezeu, astfel c.' am fost martori
la aceste intimplri.
In dimineata de luni dup duminica mironosite_lor, noul domn, chir
Constantin, a trimis o trsurd 0 1-a poftit la el pe domnul nostru patriarh
cu cea mai mare cinste i cu multi osta0 inarmati, care mergeau in fata
0 in spatele lui. Am intrat in curte. Toate drumurile, ulitele i toate pietele
curtii <domneti> eran ticsite de multimea de norod. Am intrat apoi in
biseric i ne-am schimbat i 1-am invemintat pe domnul nostru patriarh
cu odAjdiile sale, ca 0 pe mitropolit, i ei au stat in picioare in dreptul
jilturilor lor. Domnul a sosit i s-a aezat in jiltul su. Domnul nostru patriarh
1-a binecuvintat 0 el s-a sculat in picioare, s-a aplecat i i-a skutat mina
dreapta.
Matei voievod nu cunotea decit limba sa, cea romneasc., pe chid
acesta // cunotea limbile romank greac. 0 turca literarP49 cit i limba p. 578
maghiard150, astfel c domnul nostru patriarh nu avea nevoie de tilmad
pentru a vorbi cu el. Intr-adevr, in timpul ederii noastre, noi toti inv.ta-
sein limba greack datorit legturilor noastre cu poporul, cci cea mai
mare parte din locuitorii Trii Romane9ti i Moldovei i toti negustorii sint
greci151.

XIV. JURAMINTUL <PRESTAT DE POPORUL TARII ROM.P1NETI


CA SA. NI-L TRADEZE PE DOMN.
Toti boierii s-au adunat apoi in biseric, apoi mai marii otinii, cdpi-
negustorii, zaimii158 i iuzba0i i alti dregatori ai oastei s-au intrunit
15 Al-turkiya al-fasiha.
150 Lisan al-ungurus.
151 Afirmatie inexacta. Numai unii boieri de la curtea lui Vasile Lupu l unii negustori
erau greci.
155 Termen arabo-turc, desemnind pe feudalii cu un venit anual infra 20 000 ai 100 000 de
aspri ; aici are sensul de mica boierime.

135

www.dacoromanica.ro
la curte. In biserica au asezat cloud tetrapoduri, unul in fata sfesnicului
din dreapta i cellalt in fata celui din stinga 0 le-au acoperit cu vluri ;
pe fiecare au asezat o evanghelie aurit, bogat si o cruce de aur. Domnul
nostru patriarh a stat in fata celui din dreapta, iar mitropolitul s-a asezat
ling cel din stinga.
Atunci toti boierii i toti slujitorii curtii au prestat jurmintul. Grma-
ticii sau pisariim s-au asezat fiecare ling un tetrapod, tinind in min o
foaie scris. Indat ce au intrat boierii din alaiul domnesc, si-au pus cu totii
p. 579 miinile pe evanghelie i pe cruce, iar diacul a citit foaia // pe care scria ast-
f el : jurati voi pe aceast sfint evanghelie si pe sfinta cruce s.' fiti intr-un
cuget i intr-un end cu chir Constantin voievod, fiul lui erban voievod,
s-1 ascultati i s-i fiti credinciosi, pe fata si in tain., ascundeti
vreo tain., atita timp cit va tri el 0 yeti tri i voi i s: nu-1 trdati nici
s uneltiti impotriva lui. La fiecare fraza ei rspundeau: ,,Da". Dac
il trdati, dacd uneltiti impotriva lui, dac nu-i sinteti credinciosi, yeti fi
afurisiti i respinsi de Sf. Treime 0 de cele sapte sfinte sinoade si prin gura
domnului patriarh al Antiohiei, chir Macarie ; i ceea ce s-a intimplat
zidurilor Ierihonului, Sodomei i Gomorei, lui luda i lui Arie vi se va intim-
pla i vou. ; i yeti avea soarta lui Ana si a lui Caiafa i a celor care au rds-
tignit pe Hristos"155. La fiecare fraz ei rdspundeau amin, amin, amin".
Apoi toti au srutat mina dreapt a domnului nostru patriarh i s-au
dus spre domn, care sttea in picioare la jiltul s.u, i-au srutat mina dreapt,
poala vesmintului 0 au plecat. Mitropolitul a fcut la f el. i ceilalti boieri
au intrat unii dup altii ; apoi a fost rindul dreg6torilor domnului i ai curtii,
al copiilor de cas., toti dup.' rangul lor, i toti au jurat din toat mima
intr-un singur glas.
Apoi au venit mai marii oastei ; mai intii marele serdar156, apoi agalele,
P. 580 adic aga seimenilor167, apoi capitanii, apoi ceilalti cdpitani si iuzbasi //
ostasii dup rangurile lor ; fiecare cpitan cu steagul lui i fiecare iuzbasi
cu bulucul lui. La sfirsit toti au sdrutat mina dreapt a domnului nostru
patriarh, apoi pe cea a domnului i poala hainei lui 0 au plecat. Au urmat
astfel pin etre amiaz, dar unii dintre ostasi nu intraser. inc. (Dumnezeu
binecuvinteze !) c noi ne plictisisem i ostenisem s stm in picioare.

16$ Gramatikos ayyu al-kataba.


1" Na'am, adia. da".
165O ceremonie asemAntoare este descris5, in Letopiselul Cantacuzinesc, pp. 160-161,
la urcarea pe tron a lui Antonie din Popesti (1669). La 1653 se spunea c boierii jurau credintli
domnului pe Evanghelie dupl obiceiul lor" (H ur mu z a k i. IV/2, P. 169).
166 Este, foarte probabil, vorba de marele spltar, care era comandantul (serdarul) armatei ;
asa Ii apune Paul de Alep i lui Diicu Buicescu ca mare spAtar.
167 rn aceastl vreme aga comanda pe pedestrasi (dArdbani i seimeni) ; separat, existau
cipitani de seimeni i mari cApitani de d&rabani.

136

www.dacoromanica.ro
in sfirit, Dumnezeu ne-a scapat, caci cei care ramasesera au fost aminalj
pe a doua zi i pe zilele urmatoare.
Dupa, inscaunarea noului domn au trimis cl.rai, adica curieri158,
pentru a vesti in toata tara ridicarea sa in scaun. Puteai sa vezi alergind
In fiecare zi, timp de patruzeci de zile, mii de oameni. Toti egumenii,
preotii, calugarii 9i. chiar doi episcopi au adus daruri noului domn, impreuna
cu urarile lor.
Mult, vreme ostaii au continuat sa vina sa presteze juramintul. La
sfirit toat lumea se plictisise. Domnul a trimis pe noul serdar159 impreuna
cu trupele sale in toat tara pentru a primi juramintul intregului norod,
caci (Dumnezeu sa binecuvinteze principatul Tarii Romaneti !) ea cuprinde
mai bine de patru sute de mii de familiii6o.

XV. iNMORMiNTAREA LUI MATEI VOIEVOD.

Am ieit apoi din biserica pentru inmormintarea lui Matei. Au ridicat


un cort mare in mijlocul curtii // palatului, au ar.zat un jilt pentru doran 13- 582
i au pus un altul ling el, la stinga sa, pentru domnul nostru patriarh,
apoi un altul pentru mitropolit. Pe acest rind din stinga, ceilalti episcopi
de fata stateau in picioare impreuna cu egumenii, preotii, diaconii i alu-
garii. Erau aproape o mie de oameni. Boierii formasera un cerc mare, pe cind
ostaii inarmati i supuii umpleau curtea. Apoi ne-au luat, pe domnul
nostru patriarh i pe noi, i ne-au urcat sus sa rostim rugaciunile de inmor mm-
tare ale
ale raposatului In prezenta noului domn.
Am gasit trupul in sala cea mare, unde in timpul vietii sale daduse
ospete vesele ; el era intins pe masa (cu> fata descoperit, dupa datina
locului. Era imbracat cu vemintele sale domne5ti, cu o haina subtire de
brocart de aur, impodobit cu blana de samur de mare pret, cu ceaprazuri,
cu nasturi de argint aurit i. cu calpacul de samur pe cap. Era acoperit in
intregime pina la picioare cu un giulgiu de saten alb cu o cruce in foi de aur,
iar in jurul sau ardeau lumina'ri. Sotiile tuturor boierilor plingeau i. ill
boceau. Domnul nostru patriarh 1-a tamiiat, a rostit rugaciunea de inmor-
mintare, apoi (celelalte> rugaciuni, i noi am coborit inaintea lui. L-au
158 Al-kalarasiya ayyu al-ulak.
165 Este vorba de marele spAtar, comandantul armatei, Hrizea din Boga.nei (25 aprilie-
29 decembrie 1654), viitorul domn al slujitorilor risculati din 1655 (N. St o ices c u, Dictionar,
P. 196). Vezi s'i V. R a d u, op. cit., I, p. 96.
16 Cifra este exagerat ; dup5. Paul de Alep, ar insemna cl Tara Rom aneascA avea circa
dou6 milioane de locuitori I DupA calcule mai recente ale Liei Lehr, populatia Ord ar fi fost
de circa 55) 000 de locuitori (Studii si mat, de istorie medie", VII, 1974, p. 204).

137

www.dacoromanica.ro
aezat pe nslie in curte, in mijlocul cortuluilm. Domnul sttea In picioare
p. 582 la jiltul s.0 ; s-au imprtit i/ luminri mai intii domnului, apoi domnului
nostru patriarh, mitropolitului, egunaenilor, preotilor, calugarilor i sgraci-
lor, apoi boierilor i tuturor celor de fat ; intr-atita incit fumul supara pe
toat. lumea.
Apoi eu, arhidiacon al <patriarhului> Antiohiei169, luind cadelnita, am tamiiat pe
domnul nostru patriarh, spunind binecuvinteaza, stapine"163, apoi el insusi a tamiiat
jurul nsJiei, spunind fii binecuvntat"1 i cintaretii au inceput s ante Miluieste-ne
pe noi, Dumnezeuleiss ..." i fericiti cei fx prihana eareos...", apoi canonul Pastelui ;
un cor cinta (in limbs) greactt i celalalt <cinta in liraba> romana. Apoi patriarhul a tamiiat
pe domn, pe mitropolit si pe preoti, pe boieri si pe ceilalti <care erau> de fata, <precum>
nasalia, pentru a doua oara. Apoi el a facut semnul crucii, ca de obicei, i s-a asezat
In jiltul salt Dupa. prima slava" i fericiti cei far& prihana care ... ", eu am rostit
Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupa mare mila ta ; tie ne mean, auzi-ne, asculta-ne
ne miluieste" i Inc ne rugam pentru odihna sufletului robului lui Dumnezeu, de Hristos
iubitorul Matei voievod, pentru iertarea pacatelor lui, cele de voie i fara de voie" in intre-
gime. Apoi domnul nostru patriarh a rostit prima incheiere. Mitropolitul apoi, episcopii
egumenii au tamilat, ca de obicei, ori de cite ori diaconul spunea miluieste-ne pe noi,
Dumnezeule"167. Cel care tamiia spunea in continuare aceasta pinta la citirea pericopei
p. 583 evangheliei. Apoi, cind domnul nostru patriarh s-a apropiat // si a citit-o, toate sotiile
boierilor au ingenuncheat ; apoi el a citit ruga.ciunea de dezlegare.
A urmat apoi s.rutarea <rposatului> ; Domnul nostru patriarh i-a
dat sarutarea, apoi mitropolitul, pe urm domnul. Au fost plinsete 0 <de
asemenea> i bucurie ; i episcopii i preotii au urmat apoi doi cite doi.
S-au imprtit tuturora pomeni bogate, in basmale.
Dregatorii au intrat apoi pling-ind ; i ceilalti boieri, doi cite doi. Apoi
preotii, perechi, perechi, dup rangul lor, au purtat nasAlia in jurul biseri-
apoi au dus-o In cel de al doilea nartex i 1-au inmormintat, in fata
<mormintului> sotiei sale, doamnei169, 0 al fiului &dun. Domnul nostru
lei Vezi i Letopiseful Cantacuzinesc, p. 118.
162 Ana arsidiyakon al-Antaki.
os In textul arab, pe greceste Ablodjisan, desbota.
164 Ablodjitos (E6X6rtrroq).
166In limba araba arhamna, ya allah 1"
166 Wa tawbahum.
16? Mukabil haramatihi al-Donna.
He Biserica Domneasca.
lea Mormintul doamnei Elina (taugust 1653) se afla la dreapta, Rugg scara pe unde se urea
spre tribuna corului unde statea in timpul slujbei (V. Dr ghic e an u, Morminte domnesti,
Matei Basarab, doamna Elena si fiul lor Mato*, in Buletinul Comisiei Monumentelor lato-
rice", VIII, 1915,p. 172 ON. Constantinescu, Cr. Moisescu, D. Nicolaescu-
Plopsor, op. cit., pp. 308-311, 314).
174 Mateias postelnicul. S-a pastrat inscriptia de pe mormintul sau (V. Dr ghic e an u,
op. cit., pp. 170-175).

138

www.dacoromanica.ro
patriarh a dtit rug6ciunea de dezlegare a doua oar. L-au pus<pe -Mat>
intr-un sicriu bogat impodobit, demn de un print.
Noi am plecat dupa-amiaz, istoviti de oboseala, pentru c stAtusem
mult in picioare. Apoi domnul ne-a poftit la masa lui ; a stat jos vorbind
mult cu voie bun cu el <= patriarhul> pn seara. El ne-a impArtit ve-
minte de ceremonie. Ne-am intors // Cu trAsura la manstire inconjura4i p. 594
de mai mult cinste decit prima aj, insotiti fiind de trupe, de paid i de
cintsreti.
Dup ce ne-am hot.'rit s plecam, noul domn a rugat pe domnul nostru
patriarh s mai rmin la el inc" o lun. ; el i-a flgduit i daruri, cci tinea
foarte mult la el, pentru c ajunsese domn in timpul sederii lui <in tar>.
In toate zilele ne fcea daruri din lucruri de ale mind.rii, pe deasupra tai-
nurilor care ne fuseser hrzite pe timpul rAposatului domn.

XVI. <SLUJBA RELIGIOASA CU PRILEJUL /NSCAUNARII NOULUI


DOMN>

In dimineata primei joi de la inscunarea sa, domnul a poruncit s


se faa o litanie", adia o procesiune afar din oras, potrivit datinei domni-
loen. El a trimis s ne ja o trAsur cu o numeroas escort de osteni.
Am intrat in biseria, ne-am invemintat i am imbrIcat pe domnul nostru patriarh
cu odAjdiile sale. El a intrat in altar, a tAmiiat de jur imprejurul sfintei mese, spunind
Hristos a inviat"?" i a inceput slujba dup rinduiala Pa#ilor ; din afara <altarului>,
cintlretii dfideau rilspunsurile ca de obicei. Dupti ce a tilmilat pe domn i pe cei de fat,
a urmat altares Ziva invierii" pin la marea ectenie, pe care am spus-o eu, pomenind
numeie noului domn. Apoi cintlretii au inceput canonul, cintind pe o melodie dulce, dup
muzica orientan?".
La iesirea din biserica ostirea a fdcut o mare // parad.'. p. 585
Domnul i domnul nostru patriarh mergeau impreun in frunte cu
toti preotii orasului, invesmintati cu odajdiile lor j cu cruce lor. Ei mer-
geau doi cite doi, in timp ce clopotul cel mare nu incetase s sune de cu
seara pin in aceast dip pentru a aduna cu acest prilej preotii i norodul.
Dou cite dota', prapurile i crucile bisericilor erau purtate in fruntea tutu-
ror. Steagurile ostdeti, impodobite cu cruci, erau nenumArate, ca i ote-

171 Al-bakavat, dublul plural de la al-bak, beiul, care are i pluralul al-bakat.
vls in textul arab Christos anesti, de la formula greadt xptcrs6; avicrrn.
17$ 4gtXTIX61q.

139

www.dacoromanica.ro
nu inarmati ; se numArau Cu miile I Cu zecile de mii. Satirbaiirg
t'axil mergeau inaintea domnului i a domnului nostru patriarh ; i eu mer-
geam linga ei, tinind sfenicul cu trei bratelm.
Am ieit apoi din curtea (domneasca> i ne-am indreptat catre un curs
de apa pe care 1-am trecut pe un pod de lemn foarte lung. Am strabatut o
distanta cam ca cea de la Alep pina la Ayn al-Ta11176 sau de la Damasc pinA
la Kabunin. Mergeam foarte incet, in timp ce cintretii cintau canonul
In limba greacd i in limba romna, dupa muzica orientala.
Am ajuns intr-o pajite intinsa, inverzita, cci in aceasta s'aptamina
soarele strlucise, zapada se topise i iarba crescuse. Am a4ezat un jilt
pentru domn .1 el s-a aezat pe acesta, un <altul> pentru domnul nostru
patriarh i in mijloc am aezat o masa mare, pe care am acoperit-o Cu un
covor am aezat pe cupe, un lighean i un ibric de argint pline cu ap5..
Pe urma eu am tamiiat pe domnul nostru patriarh, spunind binecuvinteaz,
P. 586 pine". El a tgcniiat in jurul apei, spuniUd : 1/ binecuviUtat este ..." ; apoi <el a tArniiat>
pe domn, pe ceilalti boieri care formaserA un cerc mare ; in spatele lor au nezat steagurile
prapurele, lar preotii stAteau in cerc in fata lor.
Cintaretii au inceput apoi canonul slujbei celei miel a agheazmei. Patriarhul a citit
pericopa evangheliei i eu am spus ectenia. Apoi au intins in fata apei un covor pentru
domnul nostru patriarh i un altul in fata jiltului domnului. Domnul nostru patriarh a
ingenuncheat, apoi tot norodul i domnul, cel dintii, s-a inchinat pina la pAmint. El a
rostit rugAciunea pentru ploale dupl obiceiul lor, apoi rugAciunea pentru agheazmA. La
cuvintele pfize0e, Doamne, pe binecredincioqii regii notri", el adAuga : pazqte, Doamne,
pe robul tu iubitor de Hristos, domnul loan Constantin voievod"178.
Apoi s-au ridicat cu totii ; <patriarhul> a cufundat crucea in ap i cintketii au
psalmodiat de trei ori. In Iordan"1"..., apoi el a stropit cele patru puncte cardinale.
eind l-a stropit pe dotan, pe cind acesta Omita cruces, toste trupele i-au slobozit putile.
Apoi el a stropit pe preoti, pe boieri i pe cei din suit5. care eran de fat5-
Ne-am intors in mijlocul cinfrilor 9.1 al salvelor de muschete pina ce
am intrat in curtea <domneasca> 9.1 in biseric, unde ne-am scos odajdiile.
Domnul <OH a poftit pe domnul nostru patriarh la masa lui. in aceast
P. 587 zi a plouat tare. //
In aceeai zi, atit la dus cit .1 la intors, domnul a impartit bani de
argintl" ostailor, saracilor i celor care Ii aduceau daruri, caci de la ieirea
174 Allaterbaiyya. Este vorba probabil de *etrari.
176 In textul arab se folosete termenul grec: al-trikari = tricher In romanete.
17$ Halab tva'Ayn al-Tall.
177 Dima,sk tva al-Kabun.
174 Amindou5. invocatiile sint in linaba arab5..
179 In textul arab cuvintele grece.Iti : kv 'Iop achrn.

180 Darahim banal. Darahim este pluralul interior" arab de la termenul dirham, drahmg ;
iar banal este pluralul feminin de la cuvintul rotnanesc ban.

140

www.dacoromanica.ro
noastr5. de la curtea <domneasc5.> pin la intoarcere, femeile veneau
intina in fata domnului pinze de in pe care aruncau boabe de gnu, de orz
alte grine, potrivit datinei lor, pentru ca era anul nou( ?) 0 un domn nou.
Cnn6raul sau vistieru1181 st6tea ling. el 0 arunca bani de argint pe aceste
pinze i <femeile> Ii adunau i plecau. Altele Ii ofereau spice vechi, altele
mere, altele pere, altele flori albe, altele ramuri de copac inverzite, altele
lAmii i portocale182, altele ota, altele pe9te, altele gini, g-19te, rate, altele
miei, altele iezi, altele lmpingeau inaintea lui o oaie.
amrau1183 cadea pumni de bani tuturora. Seara domnul a imprtit
haine de cinste preatilor ; nou <ne-a d'ruit> haine de satin ; dregAtorilor
trii le-a impArtit stofe de brocat de aur, de catifea, de mAtase brodat cu
aur i alte daruri. Ne-am intors la mnistire cu trAsura i cu mare ponap.'.//

p. 588
XVII MINELE DIN TARA ROMNEASCA.

Observatie. In Tara RomneascA 0 in Moldova sint ocne in munti


mine pe sub p5mint de unde se taie <sarea> in bolovani mari. Sarea este ca
piatra neagr de Alep, dar zdrobit se face ca z5.pada ; femeile o vind in-
totdeauna in pulbere la tirguri. Ins t5.'ierea ei este foarte grea. Cei care cad
sub urgia domnilor sint trimi0 <la ocne> la taierea ssrii184. Acesta este un
lucru cunoscut.
In Tara Rom Aneasc6 minele de ararnA sint minunate ; se extrage
minereul sub form6 de pietre negre, care sint scoase din puturi subterane
foarte adinci ; acestea stilt <apoi> preschimbate in aramA foarte frumoag.
Sint aici 0 multe mine de argint 0 de aun, dar ei le tin ascunse de frica turci-
lor188 i pentru a nu le spori bogiile. Doamna, sotia domnului, primete
obinuit o mie de galbeni ca arend pe an de la cei care scot minereul de aur
din riurile de la Tirgovite188 ; acesta este un lucru cunoscut.
181 al-kamaras ayyu al-chazinedar. Chazinedar, termen de origine persanA intrat in limba
turcA cu sensul de pAstrAtor" al tezaurului. De fapt, in Tara RomAneascA existau doi dreg5.tori
diferiti, pritnul avind in grip. cAmara domneascl, cel de al doilea vistieria (N. St oicesc u,
Sfatul domnesc, p. 220).
Afirmatie inexactA ; femeile nu aveau de unde sA arunce lAnili i portocale.
188 CAm5sas era in aceast5. vreme PanA PArdescu, c5sAtorit cu nepoata lui Mihai Viteazul
(3 mai 1648-28 oct. 1654) (N. Stoicesc u, Diclionar, p. 223).
184 Vezi relatia lui Franco Sivori, Cdlrltori, III, p. 16. TAierea srff o fAceau asa-numitil
ciocAnasi.
188 Aceastil idee revine la numerosi cAlgtori (vol. III, p. 15, vol. V, pp. 275, 612 etc.)
tO la D. Cantemir (op. cit., p. 103).
188 De fapt, nu din aceastA regiune, cl din jud. Vilcea. Vezi p. 187. Despre exploatarea
aurului din nisipul riurilor vezi C. erb a n, Contribuiii la istoria mestesugurilor din Tara
Romdneascd; figanii rudari in sec. XVIIXVIII, in Studii", 1969, nr. 2, pp. 131-147.

141

www.dacoromanica.ro
S. ne intoarcem (la vorba noastr>.
p. 589 Mitropolitul frii187 lipsea cad domnul il trimisese in // solie la paa
de Silistra, Siavu, fostul vizir188 care omorise pe <sultana> Valide189, pe
Bekta aga i pe altii199. De aceea a fost destituit191 i i s-a dat paalicul
Silistrei care este un guvernmint foarte mare. El supravegheaz pe domnii
Moldovei i Trii Romneti i nid o slujb.' nu ajtinge <de aici> la Istanbul
dedt prin el .1 cu incuviintarea lui.
Domnul trimisese la Istanbul citiva boieri ai tsii pentru a-i aduce
int.rirea <in domnie> .1 steag <de domnie>192, dup obiceiul domnilor.
Au plecat apoi cu un arz semnat i pecetluit mai intii de mitropolit, apoi
de episcopi i de toti egumenii, apoi de boieri i de ceilalti supui. Era astfel
ticluit : Ne place Constantin, fiul lui Serban vod., i 1-am recunoscut
drept domnul nostru".
and au ajuns la Istanbul, inltimea sa sultanul (s-1 tin. Dumnezeu!)
i-a dat incuviintarea ; i Dervi Muhamed pava vizirul .1 celelalte persoane
de seam6 din casa imparteascA i-au dat incuviintarea lor cu privire la
succesiunea raposatului domn Matei i la inscunarea noului domn193 i
la noul tribut194, i aceasta In schimbul a o mie cinci sute de pungi sau apte
sute cinci zeci de mli de piatri196. Ei i-au dat scaunul domnesc <i> steagul,
iar un capugiu196 i-a insotit pe trimiii domnului ca s incaseze suma <de
bani>.
<Imputernicitii> au adus la cunotint domnului vestea cea bunA.
Indat s-a tras cu tunul i s-au fAcut mari petreceri. Domnul a mai trebuit
P. 590 s prateasc pe deasupra paalei f de Silistra i suitei lui, apoi hanului
fgtarilor i suitei lui vreo dou sute cincizeci de mii de alti <piatri> ; cu
totul un milion intreg sau de zece ori <cite o sun.' de mii>197. A pltit trei

Ignatie Sirbul (1653; retras 1655).


197
199 Siavus pasa, mare vizir (1651 IXXII si 1656 III 5 IV.30) ; a fost destituit in noiem-
brie 1651 si inlocuit cu Gurdji Mehmed (1651 IX-1652 VII).
199 Mama sultanului Mehmed al IV-lea, K6sem sultan.
199 Anume pe Kizlar agasi Ibrahim.
291 Ha mme r, Geschichte des Osmanischen Reiches, vol. III, pp. 62-64.
191 Al-kursiyyu wa al-bayrak. Gatirl bojar, egumeni, popi, apitani, slujitori, de-i
trimiserl la Tarigrad, cu cArti de la tarrt, fiind imp&rat sultan Mehmet si vizir Dervis-pasa ;
spuserl c le-au murit domnul, i se roaga s le dea domn pe Costantin-voclii, c iaste fecior
de domn, i toat tara il pofteste". (R a du P op es c u, Istoriile, p. 111).
199 Cu privire la impAcarea dintre noul domn i sultan, vezi Hur mu z a k i. Fragmente,
in, p. 211.
194 Al-chazina al-djadida.
199 Guruf, termen turc pentru piastri.
199 Terzi Mustaf a aga Tahalgiul a adus steagul l caftanul de domnie, fiind ins5scinat si
primeascli harachil (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 118).
197 Yn textul arab lipseste mi'at alf o sutil de

142

www.dacoromanica.ro
lefuri odat. trupelor 0 a scutit pe toti supu9ii s.i de dAri 0 de birle pe ase
Comorile pe care rposatul <domn> le ldsase cind murise erau foarte
mari200 ; multe case de piatr erau pline pin'd la acoper4.
Dar haraciul romnilor era foarte ridicat, cum spusese domnul pe cind
traia, domnului nostru patriarh in fiecare an ne trebuie un venit egal
cu suma care se scoate din Egipt, adicA ase sute de mii de galbeni, pentru
turd 0 pentru ttari, pentru lefile osta0lor, daruri, pomeni i altele la
fel".
in duminiea Samaritencii, care cade odat cu srbRoarea Sf. Gheorghe,
domnul se ducea la biserica Sf. Gheorghem-, aezat afar din ora, pentru
a fi de fat la litania sau procesiunea obipuit.. Cind a primit vestea intoar-
cerii mitropolitului tri insotit de un mare ag.' al pa0i de Silistra22, el a
grabit slujba pentru ca s se duc cu mare alai in intimpinarea lor.
in duminica orbului, domnul nostru patriarh a mers cu tedsura la domn
pentru lua rmas bun, dar el nu i-a dat voie s plece. Am coborit apoi
cu el ca s ascultm liturghia in biseric. Dup ce s-a sfir0t slujba, el a
poruncit patriarhului s. citeasca // rug6ciunea de iertare pentru bojen i Ix 591
popor, pentru cei de fat i pentru ceilalti locuitori din alte prti ale
Romne0i, ceea ce a <0> acut. Apoi ne-a poftit la mas. Seara ne-am intors
la mnstire.
in noaptea de marti 25 aprilie a murit preotul Suleiman Ibn Az-Zahr,
tovar5.011 nostru din Damasc ; moartea sa i-a fost pricinuit de boala de
care ptimea din timpul ederii noastre in Moldova, &lid. friguri
; avea cite dou sau trei accese pe zi ; nu se putea vindeca, mai ales
in zilele de frig 0 inghet 0 in timpul noptii. Nu eran nici doctori, nici siro-
puri, nici magiunuri. Nu aveam decit ajutorul lui Dumnezeu cu atit mai
mult cu cIt in aceste tari apa este foarte rea i nesn."toasd. Nu mai minesm
nimic, nu beam deck ap in dimineata acestor zile pline de amardciune,
din cauza scaunelor noastre, care ne ardeau. Aveam o poft mare de rodii ;
am sfir0t prin a gsi unele aduse din tinutul Rumeliei. Dou rodii costau
un sfert de scud. Pateam ocaua de migdale un piastru i un sfert, ocaua
de zahr doi scuzi. Aceasta ne-a fAcut s suporam suferinte greu de indurat.

198 Haradj.
199 In Letopiselul Cantacuzinesc, p. 119, se spune cA domnul au platit pre slujitori cu un
haraci deplin si au ertat tara de bir 3 luni", nu ease, cum sustine Paul din Alep.
soo Fapt confirmat i de Miron Costi n, op. cit., p. 179. La 6 sept. 1654 se spunea
c6. fuseser trimisi la Poartei 450 000 de reali din comorile lui Mate! Basarab (H urmuzak
V/2, p. 11; vezi si p. 16).
201 Ctitoria lui Neagoe Basarab (N. Stoicesc u, Bibliografia Tara Romdneascd, II,
pp. 645-646).
sos Siavu*, pas5. de Silistra (1653-1656). Must af a Naim a, Tarih, et. IV, Istanbul,
1281-83 (1865-67) V, p. 264; VI, p. 138.

143

www.dacoromanica.ro
Cind a murit rhposatul Suleiman, frica 0 groaza a inceput pentru eel care
scrie aceste rinduri. L-am ingropat in mnstirea mai sus amintith i i-am
fdcut o inmormintare frumoash, mai frumoash ca ale lor 0 am imphrtit
bani.
In ajunul joii Inljrii, mitropolitul thrii a poftit pe domnul nostru
P. 592 patriarh sh slujeasch liturghia // in biserica cu hramul nitrii2oa, cum am
spus mai sus. Dimineata el i-a trimis trsura i ne-am dus acolo. Ne-am in-
ve9mintat cu totii in odhjdii. Cind domnul a sosit, domnul nostru patriarh
i-a ieit in intimpinare in afara uii bisericii i l-a stropit cu aghiazmh.
Doamnam a sosit 0 ea.
Duph liturghie ne-am dus s.' ne aezhm la mash' in sufrageria de var.'
care d spre grdinh. Domnul a luat loc i domnul nostru patriarh s-a ae-
zat ling el, ca i toti boierii. Doamna i sotiile boierilor care erau cu ea s-au
aezat in sufrageria din interiorul <palatului>, iar osta0i i norodul, in cete,
s-au aezat in grAdin sub nuci i li se aducea vin in butoaie. Cinthretii, tobo-
arii, fluiera0i, cei care cintau din goarne <0> din cobze, mhschricii, cinth-
retii turci cu mhti, sthteau sub cerdacul sufrageriei, in grhdinh, pentru a
fi v.zuti de domn. A fost o zi mhreath, care poate sh rhmin insemnat in
toat. viata.
Care sear s-au sculat de la mash 0 au coborit in biserich pentru a fi de
fath la vecernie. Domnul nostru patriarh a plecat inaintea domnului pentru
ca sh-1 binecuvinteze la ie0rea lui ; a binecuvintat 0. pe boieri, pe doamna
0 pe sotiile boierilor care o insoteau in ase trhsuri ticsite. Ne-am luat rhmas
bun de la mitropolit 0 am sosit cu trsura la mn.stirea noastrh. Nici in
ziva aceea domnul nu i-a dat incuviintarea s plece domnului nostru
patriarh.
A doua zi duph joia nltrii, domnul a dat un mare ospt in cinstea
P. 593 episcopilor 0 a egumenilor romni //. CIt despre vechiul sptar"5, adic
serdarul comandantul> otirii de care am vorbit, la intoarcerea lui din
satele sale, <domnul> s-a purtat fata de el cu mult cinste, l-a inthrit cu
dreghtoria lui i i-a dat veminte. Dar duph aceea, aflind c rostise cuvinte
<nepotrivite>, duph obiceiul lui, din ingimfare i trufie, el l-a chemat
l-a scos din dreghtorie ; a numit in locul lui un nou sphtar200. A vrut chiar
s-1 osindeasch la moarte, dar unii au pus o vorb bun pentru el 0 a porun-
cit s.' i se taie virful nasului ; prin aceasth insemnare i-a infrint ingimfarea.

555Mitropolia din Tirgoviste.


5" Doamna BAlasa, fifes lui Nicolache Rani, prima sotie a lui Constantin Serban.
555 Diicu Buicescu.
2" Hrizea din Bogdanei, mare spittar (25 aprilie-29 decembrie 1654) (N. Stoic es c u,
Dictionar, pp. 196-197).

144

www.dacoromanica.ro
Cu ce masura vei masura, Cu aceea ti se va masura i Inca mai mult,
potrivit cuvintului Sf. Evanghelii, cad unchiul sau, Matei voievod, insem-
nase la nas pe Constantin voievod, cind acesta era final-, pentru ca era fiu
de domn.
Este obiceiul in aceasta tara ca cel care este insemnat la nas s fie dis-
pretuit -t sa nu mai poata domni. Acest Constantin, al carui nas s-a vindecat
dupa o bucata de vreme, a ajuns <totuO> domn. stefan, noul domn al
Moldovei2", a facut la f el cind a luat in prinsoare pe fiul lu Vasile voie-
vod208 ; i pe mama lui ; indata i-a tiat nasul ca s nu mai poata ajunge
domn209. Dar cine poate ti <ce va ma fi)?

BAILE DIN TARA ROMANEASC.A. p. 594

La Tirgovite, pe malul riului, sint i feredeie turceti cu cupole fru-


moase ; aceste feredeie sint alimentate cu apa cu ajutorul unei mici roti
care mina apa ; inlauntru gut doua : una pentru barbati, unde este un
bazin de 'Mot, i o alta pentru femei. Intr-o sala din mijloc, barbatii
femeile se dezbrack barbatii intra in sala lor 9.1 femeile in a lor, caci toate
aceste sali au ui. De la Istanbul i pina aici toate aceste bai se indizesc
cu lemne, nu cu balegar. Acest feredeu este o danie facuta manastirii
nate Sf. Niculae210.
Sa ne intoarcem <la subiectul nostru>.
n duminica Rusaliilor2ll, domnul avea treaba. Am fost de f ata la
liturghia din manastirea noastra. Dupa slujba s-a facut pe deasupra slujba
ingenunchierii i domnul nostru patriarh a citit, dupa dating., rugaciunile
in limba araba i in limba greaca.
207 Gheorghe Stefan.
202 Stefanita Lupu.
02 Dupa opinia lui Miron Costin, dei boierii 1-au indemnat s5.-1 semnedze la nas"
pe Stefanita. Lupu, G. Stefan a refuzat s o faca, deoarece fiul lui Vasile Lupu era copilas
mic" (Opere, pp. 193-194).
210 De f apt m-rea Caldarusani careia i se daduse baia din Tlrgoviste avea hramul
Sf. Dumitru (vezi doc. din 20 april. 1642 la G. P o tr a, Tesaurul documentar al jud. Dim-
boviia, pp. 212-213).
211 14 mai 1654. Din ziva de 12 mai 1654 ni s-a pastrat o carte de judecata data de patriar-
hul Macarie la Tirgoviste (Arh. St. Buc., Mitr. Tarii Rom., CXLII/7).

145

www.dacoromanica.ro
<XIX. PLECAREA DE LA TiRGOV4TE.>

Vineri dup. Rusalii, domnul nostru patriarh s-a dus &Ali ja ramas
bun de la domn. A ramas singur cu el .1 cu doamna i le-a dat dezlegarea
de pacate, invemintat cu epitrahilul i. cu omoforul, iar ei sta'teau in
P. 595
genunchi // in timpul eitirii. Domnul i-a trimis darul pe care i-1 fagaduise.
Cit despre noi, ne continuasem pregatirile de plecare de la Pati pina in ziva
aceasta, dupa cum se cuvine in aceasta tara pentru o calatorie de patriarh,
nu ca pentru un episcop. Am cheltuit vreo ase sute de piatri pentru
douazeci i unu de cal .1 cinci trsuri ; fiecare trsura era trash' de patru cai
Cu hamurile <i cu tot> tacimul <lor> cu eile i cu tot ce era de trebuinta
pentru trsuri. Cit despre trsura domnului nostru patriarh, aceasta a
costat aptezeci de piatri, in care se cuprindea pretul trasurii, al fierariei
i. al pielei, al poclitului de postav i. altele de acest f el. in vremea aceea
noi aveam vreo cincisprezece slugi, cei mai multi cazaci i moscoviti, prini
de razboi, care fugisera i erau dintre aceia care fuseser luati in prin-
soare de catre Matei voievod, dupa infringerea lor212 i. pe care ii scapase
domnul nostru patriarh.
in duminica tuturor sfintilor ne-am luat ramas bun de la biserica
manastirii, iar luni, ,la inceputul postului apostolilor, dis-de-dimineata,
am vazut pe mria sa domnul plecind cu mare alai, in oraul Bucureti213,
reedinta de var a domnilorm, cu toti boierii .1 cu sotiile acestora pentru
P. 596 ca sa primeasc. acolo // intarirea in domnie .1 steagul trimis de sultanul
sau2'5.
in aceeai zi, 22 mai, la amiaza, noi am parasit Tirgovitea, dupa ce
ne-am luat lamas bun de la biserica i <dupa ce patriarhul> a citit rugaciunea
de dezlegare pentru toti calugarii mnstirii .1 pentru negustori. Ei ne-au
Insotit pin afar din ora. Aveam cu noi apte egumeni din Tara Romneasca
care se duceau la Moscova.
Am ajuns la un munte .1 la o p5.dure care se trecea cu anevoie din cauza
numeroaselor .1 puternicelor ploi i averse care cazusera in aceste zile i
care facuser s creasca mult riurile.

222 In lupta de la Pinta din 1653.


212 Bukureft.
04 De fapt, aici era capitala tgrii, dar Itlatei Basarab se mutase la Tirgoviste In timpul
refacerii curtii donmesti din Bucuresti si cum nu dorea sl fie prea aproape de turci pre-
ferase apoi Tirgovistea.
212 Despre aceasta vezi Radu POP es c u, Istoriile, p. 111.

146

www.dacoromanica.ro
XX. MANASTIREA DE LA MARGINEN'

Marti dimineata215 am ajuns la mAn'Astirea Sf. Nicolae, cunoscut sub


numele de mAnAstirea postelnicului211 chir Constantin218, prietenul nostru.
Se spune cA este scoboritor din dinastia Cantacuzinilor218, impArati greci,
iubind binefacerile i milosteniile, pe cei din neamul nostru // i limba noastrA p. 597
araba; el se amuza foarte de felul nostru de a citi <pe greceste>. Domnul,
chir Constantin, era rud cu acest postelnic. Indat ce noul domn, ruda
sa220, a numit pe singurul sAu fiu221 camsras, adic mare vistier, el <=--pos-
telnicul> pArAsit dregAtoria i s-a retras acasA222, aceasta din pricina
marei sale intelepciuni, pentru c postelnicul este un fost mare dregAtor.
El a ajuns administratorul principatului, rinduindu-i toate treburile228 ;
totiboierii veneau la casa lui pentru a-i cere sfaturi. El se ducea la domn
In fiecare zi de dimineatA si nu se petrecea nimic fArA sfatul lui. 1i plcea
foarte mult s'A fac bine i avea fat de noi o deosebitA aplecare.
El clAdise de curind aceast mAnAstire, clAdire care minuneaz pe
vizitatori. Biserica are o turlA inalt., acoperit cu taba, i trei altare, fie-
care avind deasupra o cupol elegant. In fata portii se aflA o cupolA
rotundA i largA cu mai multe arcade ; in mijlocul acesteia este un bazin cu
mare joc de ape, alimentate de la un canal ce aduce apa de departe. Nim.eni
In aceast tar nu a pus s'A se cldeascA bazine, afarA de postelnic.
De jur imprejurul acestei cupole sint picturi in serie dupA acest text :
De voi se bucur6"224 si de asemenea SlAviti pe Dumnezeu225 din /I ceruri P. 598
2" 23 mai.
Al-Bostanik. Constantin Cantacuzino postelnicul a fost ctitorul mAnAstirii MArgineni,
pe care a ref &cut-o la 1646 impreunA cu ginerele sau, PanA Filipescu, precum si al bisericii din
Pilipesti-Tirg, unde avea si case. Nici una din aceste biserici nu are insA hramul Sf. Nicolae,
de care vorbeste Paul de Alep (vezi N. St oic es c u, Bibliografa Tara Ronalneascel, I,
pp. 304-305 si II, pp. 419-420). Din test rezultA cl este vorba de mAnAstirea MArgineni,
nu Pilipesti, cum s-a crezut.
212 Constantin Cantacuzino, fost mare postelnic al lui Matei Basarab (21 nov. 1632-25 april.
1654) (N. Stoicescu, Dictionar, pp. 135-137).
2" Min sulale al Katahuzinos. Despre originea f amiliei vezi Mihai Cantacuzino, Genealoga
Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, Bucuresti, 1902.
2" Cei doi erau cumnati sotia postelnicului, Elina, era sor& dupA tat& (Radu Serban)
cu Constantin Serban, f Acut cu o posadnicA" (N. Stoicesc u, op. cit., p. 136).
Informatie inexact& ; postelnicul a avut 6 fii DrAghici, Serban, Constantin, Mihai,
Matei i Iordache. Este posibil ca Paul de Alep sl se ref ere la DrAghici, fiul cel mal mare al postel-
nicului, care a fost unul din apropiatii lui C. Serban ; nici unul din fiii postelnicului nu a fost
irisa mare vistier in perioada 1654-1658, cind dreg&toria a fost detinutA de Bunea Vilcu GrAdis-
teanu (1653-1655) si de Pirvu VlAdescu (1655-1658).
Despre aceasta vezi N. Iorg a, Studii si doc., IV, p. 32.
2" Afirmatie exageratA ; in atributiile marelui postelnic nu intra administrares tArii.
2" In greceste crot xcapet xexaprrovivl.
2i5
al-Rabb.

147

www.dacoromanica.ro
toate neamurile de dobitoace vi de fiare din lume, din mare vi de pe uscat"
vi Liudati pe Domnul intru sfintii si, fecioarele antuitoare, judecaorii,
tinerii, tobele i flautele" etc. Este un lucru care minuneaa. mm-
tea <vi> lucrarea unui meter artist, care a fAcut <vi> picturile de la mMas-
tirile lui Vasile, domnul Moldovei. Toate frescele de pe ziduri sint aurite.
at privevte aceastO lucrare, <fcut> pe lemlaria <de pe timpla>, te ni-
mete frumusetea picturilor sale ; dar este vi mai frumoas cea de pe ziduri.
Pe calota acestei cupole se vede Domnul nostru Isus Hristos inconjurat
de nota cete de ingeri226. Pe uva bisericii, de o parte se afl icoana Domnului
nostru Isus Hristos vi de cealalt <parte> cea a Maicii Domnului, in foite
de aur curat. Te urci pe o scar inalt. Uva bisericii este auria in intregime.
intregul interior <al bisericii> este proaspt zugilvit pita in partea de sus
a cupolelor, ca i tavanele. Se vAd in zugilveal cele vapte sfinte soboare
in intregime, Domnul nostru Isus Hristos ducind cAlare omul care a ezut
In mijlocul unei bande de tilhari, ducindu-1 rnit la un han, vorbind han-
giului i vArsind untdelemn i vin pe rnile lui.
Iconostasul227 acestei biserici, crucea 'Asti plirii228 i icoanele nu pot fi
asemuite cu cele de la mdnstirile lui Vasile <Lupu>. Clopotnita te uimevte
prin arta picturilor care se afl pe dinafar, pe tencuial. Ai crede c sint
13. 599 insevi culorile marmurei albe, a marmurei vi a mozaicului de toate // felurile.
Este de form rotund i octogonal in partea sa de sus, <uncle> are opt
arcade in care sint atirnate clopotele.
Mai este inc o biseric nota, frumoasbi ; apoi pe rindul pridvorului
chiliior mnOstirii, se afl o a treia bisericA. Locul trapezei se g.'sevte Rugg
biserick la catul de sus ; ea a.' spre mAnAstire v't spre pOdure. Este lungd,
spatioas i cu multe ferestre cu arce rotunde. Este impodobita toat cu
picturi i cu tablouri reprezentind subiecte bine alese. La captul ei, pe
perete, sint picturi ingtivind infricovata judecat de apoi ; pe ceilalti trei
pereti se vede plAsmuirea cerului vi a pmintului i Creatorul (slOvit sO fie
numele gu!) pldsmuind pe Adam vi pe Eva, ievind din coasta lui in timpul
somnului lui ; toate animalele, fiarele, pOgrile, copacii, poamele, plantele
pmintului i altele toate ; Eva luind o poam i dind-o lui Adam i amindoi
acoperindu-se cu frunze de smochin ; apoi Ii vezi alungati pe pmint ; heru-
vimul inarmat cu sabia strMucitoare i ingerul invOtind pe Adam s sape
pmintul cu o sal:a de fier i altele de acest fel.
128 Tagmat, de la termenul grec Ta'liara; vez! i V. R a d u, op. cit., I, P. 98.
887 Konostas.
888 Al-thimbolon, de la termenul grec atLoXov, desemneazg. aici crucea astignirii ca aim-
bol i semn de izbind al crestinismului. (V. Mitrof anovici i T. Tarnavsch
Littergicts bisericii ortodoxe, ed. N.N. Cotlarciuc, Ceraurti, 1929, p. 225).

148

www.dacoromanica.ro
Pe celelalte doua ziduri au infatisat : 1 Fiul risipitor, care, primindu-si
partea sa de avere, a plecat in calatorie // ; 2 acelasi, indragostit de femei p. 600
pierdute ; 3 pascind porcii si bind ap de ploaie luata dintr-o balta ; 4 in-
toarcerea sa la tatal sat', in straie sarkacioase, cum l-a sarutat cu bucurie
<tat5.1 su> care il imbraca in straie domnesti, i pune un inel in mina dreap-
pune s se taie vitelul cel gras, pe dud fratele sau mai mare se opreste
afara in faja uii i se intreaba ce se petrece <inauntru>. Mai este inca o
pictura a mesei omului bogat si a lui Lazar; acela maninc i bea in veselie
incintare, in timp ce Lazar zace <pe pamint>, unde ciinii Ii ling rnile ;
se vede de asemenea bogatul in fundul iadului tinindu-si degetul in gura;
Lazar In sinul raiului vorbind lui Abraham. Mai dind i alte reprezentari
de ospete.
Manstirea aceasta este cladita in virful muntelui i in padure. in
helesteele din jur se pescuieste mult peste. Noi ne-am oprit <acolo> un ceas
ne-am indreptat <apoi> catre un sat mare, bine populat i stapinit tot
de sus-pomenitul postelnic i numit Filipesti220. Se vad acolo multe piraie
gradini.
Apoi am intrat in biserica acestui sat care este inchinata Adormirii
Maicii Domnului, cla'dita de curind de pomenitul postelnic230. Ea are un
exonartex <prid.vor> cu porticuri exterioare i cu picturi pe toti peretii. // p. 601
Ele sint opera aceluiasi meter; toate patimile Sf. Gheorghe, cei sapte
frati dormind in petera, un taur de aram in care au inchis citiva mucenici
aprinzind focal dedesupt ; se vede chipul Sf. Ignatie aruncat leilor
alti mucenici pe care, cu ajutorul unor cangi de fier, Ii incalta cu cisme
de fier inrosite in foc ; mai slut i alte picturi a caror descriere ar cere prea
mult timp.
Iesind din biserica ne-am coborit in palatu1231 acelui postelnic. Sint
cladiri domnesti ce uimesc mintea, fiind mai frumoase decit cladirile din
orase232. Acolo se afla o baie elegant. a &anti marmura e minunata; apa care
o alimenteaza este adusa de roti cu galeti asezate pe riu ; aceste ro# stro-
pese i gradinile de zarzavat i livezile frumoase ; ele pun in miscare i multe
mori. Acolo se afla case cladite ca la Istanbul, caci toti boierii din Tara
Romaneasca au cladiri minunate in satele lor. Fiecare are intotdeauna linga
casa lui o manastire mare inzestrata cu danii233 i fiecare boier se intrece cu

2" Filabaft, sat in jud. Prahova, acum


2" La 1641-1642.
231 Sarai. Paul de Alep ti d aceeasi denumire ca i curtii domnesti.
222 Acest frumos palat al postelnicului s-a ruinat (N. Iorg a, Palatul de la Filipeftii
de Tfrg, in Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice", VIII, 1915, pp. 1-5).
Este vorba probabil de bisericile-paraclis ale curtilor boieresti, existente in numeroase
sate (Bjesti, Coiani, Dobreni, Dragomiresti, Filipesti-Tirg etc.).

149

www.dacoromanica.ro
cei de o seam cu el in ceea ce prive0e frumusetea c.15.dirii 0 a lualturii.
i9i pun toat mindria in aceste lucruri. Cind vreunul din ei este scos din
slujbA, el se retrage pentru tot restul vietii sale in satele sale 0 in palatele
sale 0 i0 are mnAstirea lui alsturi.
Am plecat miercuria" 0 am ajuns la amiaza intr-un tirg mare numit
P1oieti2a5, iar joi seara am intrat in Buziu23, unde se afla episcopia 0
vineri seara am sosit la Ritnnic237.

234 24 mai 1654.


135 Ploiaft.
235 BURP.,
137 Remnicu.

www.dacoromanica.ro
<XXI. MOLDOVA. TR.ECEREA PRU- p. 602
TULM g A NISTRULUI>

in ajunul celei de a dona duminici de dup5.


Rusaliil am sosit la Focpni2 9.1 am trecut in partea Moldovei. in acea
duminic dup5.-amiaz am trecut riul Siret3, cu corniile4, i am dormit
In apropiere intr-un sat mare. Luni la amiaz am sosit la Tecuci5, de unde
am plecat indata. Am petrecut noaptea intr-un sat de greci, pe care Vasile
<Lupu> Ii adusese din tara Rumeliei. in timpul intimplkilor din urm
moldovenii6, dumanii lor, i-au jefuit 9.1 i-au nimicit.
1 27 mai 1654.
Al-Foltfan.
3 Serhat.
Bi'l maraltib de la morhab = barc, corabie.
6 Tikudj.
Al-Bogdanliyya.

151

www.dacoromanica.ro
Marti la amiaz am sosit la Birlad7 i miercuri la amiaz: am sosit la
Vasluis. Dormeam pe cimp pentru a l'Asa caii s pasca in voie cki in toate
aceste fdri binecuvintat s fie ziditorul <cerului i al pimin.tului>
primivara <natura> este inverzit din cauza multimii ploilor.
Joi dimineata am ajuns la Scinteia, i am trecut cu mare greutate
dealul i <apoi> p5.durea. Seara am dormit ling6 heleteull i mnstirea
lui Barnovschiu, adic marele iaz care se af15. ling5. Iai. Vineri dimineata
am intrat in Iai .1 am tras tot la m'An5stirea Sf. Saya.
In a treia duminia de dup5, Rusalii, domnul <Moldovei>, tefan, a
poftit dup obicei pe domnul nostru patriarh la prinz .1 ne-am dus la el
13-
603 cu trsura. I-am of erit un al treilea dar, ca i doamnei, sotia lui. Apoi 1/
domnul luat r.'mas bun <de la patriarh> i el a hotsit ca unsprezece
c5.15.rai s ne insoteascA pin la hotar pe drumuri pline de primejdii.
Marti dimineata, 6 iunien, am plecat avind in frunte o escortd de ostai
i dup dou ceasuri de mers am trecut riul lat Jijian, pe un pod lung de
lemn. Dup alte dou ceasuri am trecut cu barca marele nu Prutn, foarte
adinc i cu malurile inalte. Pe amindou malurile acestui curs de ap se
afl.' un sat ai cdror locuitori sint insrcinati cu trecerea riului ; se numete
Tutoran.
I-am slobozit pe c5.151raii din escorta noastr; au fost inlocuiti de o
alt escorta, care a mers inaintea noastr. Am stabaut un es nesfirit,
lat, f5.r5. locuitori i ar. ap5.. Care sear ne-am culcat ling.' un put. Ne-am
sculat in zori i am ajuns dimineata in virful unui deal inalt i acoperit cu
o pidure mare, de unde am vzut oraul Iai. Am coborit intr-un sat numit
Hoginetin. Acolo alti cdlrai au inlocuit escorta de dinainte i ei au mers
inaintea noastra. Seara am ajuns intr-un sat ling.' o pdure mare numit
Bravicea17 ; este o feud de spahiin ; aerul este minunat. Am dormit acolo.
7 Burlat.
8 Fasiludiy.
Skintei.
18 Chalistav halestav. Este iazul Birnovii, facut de Miron Barnovschi. Vezi mai sus p. 65,
nota 289 bis.
11 Barnovska. Este vorba de mAn5stirea Birnova inceput5. de Miron Barnovschi in 1626
1629 i terminat de Dabija vod1 (1664-1666) (N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, p. 438).
12 Haziran.
13 Ziza.
14 Brut.
Ttzora, Tutora, sat, jud.
18 legest, identificat de V. Radu, (op. cit., I, p. 98), Cu Hoginesti, R. S. S. 11tEoldove-
neasca.
13 Braidja, Bravicea Orhei (R.S.S. Moldoveneascrt).
18 Nu este vorba de spahii turci ; in aceastl regiune de margine a Moldovei eran colonizati
asa-numitii c5.15.rasi de margine, insracinati cu paza hotarelor (N. St oi cesc u, Curteni
slujitori, pp. 86-87).

152

www.dacoromanica.ro
Am plecat in zori i am trecut prin apropierea unui iaz mare numit
heleteul, lung i lat. Am mers pe malul lu cale de patru ceasuri i am
ajtms la amiaza intr-un tirg mare de pe acel iaz, numit Orhei, reedinta
unui episcop, dupa cuna am mai spus. La captul orattlui am trecut iazul
pe un pod de plute20. Podelele gut acute din trunchiuri de copac decojite, 13- 604
sub care curg canalurile care duc apa la motile ce se invirtesc ; slut lucruci
minunate printre care trebuie pomenite <i> podurile cladite odinioara
de Vasile voievod, pe cele zece lacuri din Tara Moldovei. in fiece an se
scoate din acest lac pete care se vinde cu trei mii de ducati. Aici se afla
O. o manastire cldita tot de e121.
Vineri dirnineata am plecat din non i am ajuns in satul numit Tri-
fe4ti22. Am strabatut acest tinut cu groaza i in mare graba caci locuitorii
spuneau : Cazacii vin sa ne jefuiasca" i ei traiesc intr-o spaima necurmata.
De acolo am ajuns intr-un alt sat numit Soroca23, unde am petrecut noaptea.
Toti locuitorii din acest tinut, din Moldova pina aici, au fost luati in prin-
soare de catre tatari, care au dat foc satelor lor, cind au venit pe neateptate,
In timpul lui Vasile <Lupu>, dupa cum am mai spus", pentru cbi hotarul
tarii ttareti (Dumnezeu s-o nimiceasca I) este aproape de aid.
A doua zi, simbata dimineata, 10 iunie, am ajuns pe malurile marelui
fluviu Nistru25, ultima granit a pill Moldovei i in marginea tarii cazacilor.
L-am trecut cu brcile.
<Urmeaz descrierea calatoriei in Rusia>.

12 Chalastav. Este vorba de lacul Orhei, mirit de Vasile Lupu (D. Cante in ir, Descrte
rea Moldovei, p. 69; C. C. Giurescu, Istoria pescuitului, pp. 154-155).
so Sakat.
Biserica domneascii din Orhei.
22 Trifast, Trifesti (sat R.S.S. Moldoveneasc5.), pe drumul de la Orhei la Rezina.
" Soroku. De fapt, era ores cu cetate (D. Cantemi r, op. cit., p. 79, Ccildtori,
p. 600 si N. Stoicescu, Bibliografia, p. 772).
" Este vorba de marea prad5. din 1650.
Istros. Confuzie cu numele grecesc al Duntirii. Nistrul se mai numea i Tyras sau Turla
D. Cant emi r, op. cit., p. 61).

153

www.dacoromanica.ro
1656 septembrie 1.

[DESCRIEREA INTRARII PATRIAR-


HULUI MACARIE iN MOLDOVA1
BUNA PRIMIRE A PATRIARHULUI
DE CATRE DOMNITL MOLDOVEL
DESCRIEREA ROMANULUI, BACAU-
LUI SI FOCSANILOR. RELATIE
DESPRE SASII DE LA GRANITA
MAGIIIARA. TiRGUL SI MANASTIREA
BOGDANA]
262/H I,uni era prima zi a lunii septembrie2 i inceputul anului 7165 de la
p. 317
facerea 1umii3.
La 8 septembrie domnul4 a rugat pe domnul nostru patriarh i acesta
a slujit liturghia pentru el in biserica curtii. De srbAtoarea Crucii5, doamna6,
la rindul ei, a poftit pe sfintia sa i a slujit o liturghie pentru ea in biserica
Pentru cea de a doua cAlAtorie a patriarhului Macarie in tArile romAne s-a folosit foto-
copia manuscrisului nr. 6061 de la Biblioteca NationalA din Paris aflatA la Biblioteca Academiei
R.S.R. (Arh. 638, condica de achi7itii pe 1952) o traducerea englezA a lui Belfour, II, p. 317
urm.
In arabd. : Eylul.
a 1656.
Gheorghe Stefan.
I 14 octombrie.
Al-Domna, doamna Salta, fiica vistierului Toader Boul.

154

www.dacoromanica.ro
<aflat> in resedinta ei7. in duminica dup6 srbtoarea Crucii, doamna,
care se dusese la mnstirea numit. Kn5stirea Doamnei"8, a trimis
din nou roage pe domnul nostru patriarh si el a slujit o liturghie
pentru ea.
Mare a fost d.rnicia i insemnate i bogate au fost dovezile de bun5.-
voint artate patriarhului nostru de ctre domn care i-a dat un ajutor
zilnic de mai bine de un dinar impreun cu un tain zilnic de douzed de
ocale de vin si de cincizeci de piini, un car incrcat cu fin i orz pentru trei-
zeci i cinci de cai si o crut de lemne, impreun cu o alta de ap pentru
indestularea animalelor, pe ling lumin.ri de mai multe feluri i alte lucruri
de uz casnic.
Pe pmintul Moldovei am inceput s respirm aerul propriei noastre
m-am inbiat, obicei de care fusesem lipsiti timp de // dou.zeci 13. 318
sapte de luni ; in tot acest timp noi nici nu ne-am bAgat in scldtoare,
nid nu ne-am spllat cu ap5. ; si acum ne-am primenit hainele care ajunseser
ca niste zdrente. Mai eram i foarte ingrijorati din cauza lipsei noastre
indelungate de acas.
La sfirsitul <lunii> septembrie domnul8 a plecat intr-o drtorie la
Hui" i de acolo la Galatiu ca s cerceteze o mnstire pe care o clddise
de curind12 in vecintatea acelui oras. *i el i-a f5.g5.duit domnului nostru
patriarh c va veril la el, la mnstirea sa.
Asadar, indat ce a ajuns la Galati, i-a trimis vorb patriarhului,
iar vechilu118 su i boierii14 si ne-au fcut rost de tfsuri si de o ceat de
insotitori.
Am plecat din Iasi miercuri 8 octombrie18, fiind petrecuti la poarta
din afara <orasului> cu ceremonialul obisnuit si am ajuns la Tirgul Prumosu,
unde se ea' un palat de piatr5.17. Mai inainte de a ajunge la acest <palat>,
treci de un pod de piatra unde a avut loc ultima Vtlie dintre Vasile

7 Biserica din spre doamna" din curtea domneascii.


a M6m5stirea Golia.
Gheorghe tef an.
1 Al-Ht7s.
11 Al- Galas.
MAnAstirea Casin, ctitoria lui Gheorghe tef an (N. St oicesc u, Bibliografia Moldova,
pp. 157-159). Intr-adevar, la 4 oct. 1656, domnul Moldovei se afla lingl Galati, de uncle se
ducea la mgtngstirea eosin (N. Iorg a, Sludii i doc., IV, p. 50).
" Wakil, adic loctiitor, termen folosit i in documentele moldovene.
Arakhin, pluralul de la arkhon nobil.
Tesrin al- Avowal.
18 Tel-al-Frumos.
Curtea domneascit a lui tef an cel Mare, ruinatti in secolul al XVIII-lea (N. S t o i-
cesc u, op. cit., p. 858).

155

www.dacoromanica.ro
<Lupu> i domnul de acuml ; cel dintli a fost invins aid .1 silit s-i caute
adApost in tara cazacilor. Pe locul uncle s-a dat lupta mai pot fi vAzute tes-
tele celor ucii.
A doua zi am ajuns la oraul numit Roman12, unde se afl mai multe
biserici de piatr i o mnstire minunat cu numele Sf. Paraschiva20,
263/I o cldire foarte frumoas, ridicat de rposatul Alexandru voievodn, i
reedinta Rpiscopilor. in acest ora se dl multe hanuri frumoase ce apartin
oamenilor care fac rost de trsuri .1 de toate cele de trebuint cltorilor.
De aici <am mers pe> drumuri foarte rele i am trecut peste un riu
larg care se trece cu barcile ; am ajuns la un alt ora al crui nume este
Bach'u22 i are mai multe biserici de piatr.22b1s. Din acest loe, <trecind>
prin pduri i peste munti, pe drumuri anevoioase, asemnltoare drumurilor
Moscovei i chiar .1 mai slbatice, am ajuns la satele acestui domn23 pe care
le-a primit motenire de la tatl sau24 i de la strbunii si .1 care skit unele
dintre <satele> cele mai frumoase i mai populate, iar fiecare tirg are i
un palat i o biserica25.
Fiecare ungher al acestei tri, de la Rom.an pin la Focani, este impinzit
de sate i orae .1 slut in ele locuri atit de minunate, udate de izvoare i
riulete, inch intrec once descriere. Din toat. Moldova, acesta este tinutul
cel mai frumos i cel mai locuit.
De la Roman pin la Focani este o cale de cinci zile i aceasta este o
regiune vecin cu tinuturile ungureti2 locuit de o numeroas populatie
de sai; i saii Mud, supui papei, ii au bisericile lor27. Dup cum ni s-a
P. 319 spus, in Ungaria sint // nesfirit de multe secte i comunitti, astfel incit
Podul din apropierea satului Sirca, pe valea Pundoaia, ling iazul Sirca. Aici a avut loe,
la 6/16 iulie 1653, bat5Iia dintre otile lui Vasile Lupu i Timu Hmelnitki impotriva lui Gheorghe
Stefan (M iron Cost in, Opere, pp. 156-157).
19 Romanos.
88 Baraskafi. Este vorba de biserica episcopall.
81 Alexandra cel Bun. Biserica este amintia la 16 sept. 1408 (N. Stoicesc u, op.
cit., pp. 721-723).
n in ms. arab Bukafi.
saws Vezi N. St oicesc u, op. cit., pp. 40-42.
n Gheorghe Stefan stApinea satele RoznovNeamt, RAdeana, Valea SeaclBacitu,
PacaniBacgu, FintineleBacAu, Buciuleti pe BistritaNeamt etc., foste ale tatalui slu
(vezi catastihul de sate din D.R.H. XIX, pp. 241-248).
" Mamie logofAt Dumitraco Stefan, unul din cei mal bogati boieri din Moldova
(N. Stoicescu, Dictionar, pp. 448-449).
II M. Costin sustinea ca nici o familie boiereascl din Moldova nu avea atitea sate i curti
(Opere, p. 135) ; dintre aceste cursi Cu biserici s-au plstrat bisericile din Buciuleti i Radeana
(N. Stoicescu, Bibliografia Moldova, pp. 128 i 702-703).
88 Bilad al Ungurus = Transilvania.
17 Wa bi-ha ra'aya .$af Kathir. Wa a-$(4 hum Afrandj tabi'al-Baba. Despre aceste biserici
vezi relatiile lui P. Bak.k6 in vol. V al colectiei, pp. 242-250.

156

www.dacoromanica.ro
intr-una i aceeavi familie se gsesc mai multe legi, tatal fiind de o lege,
sotia de alta vi copffi urmind fiecare credinta care 'B. convine. Craiul
guvernatorii sint calvini28, iar mai marii oravelor stilt savi reformati28.
S ne intoarcem <la subiect>. Pornind mai departe, am gsit drumuri
foarte rele v"1 am intrat in pduri mai mrete i mai slbatice dedt ori unde
dup ce s-a lsat noaptea, am dormit in mijlocul lor csci nu eram in
stare s ajungem la conac. Deocamdat, am dat drumul cailor ;novtri s
pasca in voie ; i am aprins focuri pe care le-am tinut pin dimineata.
Apoi, adunindu-ne animalele, am pornit iar la drum ; vi luni am ajuns
la unul din tirgurile domnului, ce poart numele de Bogdana", care este vi
numele dat mnstirii cldite aici31. Acest loe este avezat intre munti, intr-o
vale cu o pajivte frumoas i este aprat din cele patru pxti de munti.
Prin ea curge un riu mare numit Trotu32. Ascultind de poruncile domnului,
ne-am lsat aici lucrurile vi am pornit fra nici o povar spre mnstirea
domnului care se afla intr-o margine a tirgului. Pentru ca s ptrunzi pin
aici o iei pe o vale ingust. care fie din spate sau din fat, fie din once
<alt> parte, din jur sau din apropiere este singura trecere spre mnstire,
cci <aceasta> este avezat intr-un colt al tirgului, in fundul unei
insp'imintatoare... vi este inconjurat de muntii Ungariei33 vi de pduri
<vi> de un rill mare in partea din fat ; in el sint pevti frumovi i gustovi.
De cum am trecut de vale vi ne-am apropiat de m5.nstire, am ajuns
intr-un cimp verde vi neted, cu vanturi de jur imprejur, in fundul cruia
se afla mndstirea, inconjurat de numeroase fintini cu ap5. dulce. Domnul
ajunsese aici inaintea noastr, cu doamna sa i cu boierii, insotiti de sotiile
lor. Cu acest prilej s-a tinut acolo un mare panaghiric" mai ales intru pome-
nirea Sf. Paraschiva, fecioar bulgar al crei trup se afl in m'nstirea
lui Vasile voievod35.
In ziva care a urmat sosirii noastre, am slujit liturghia in fata domnului,
intr-o bisericA de lemn pe care ei o ridicaser lbag mnstire, impreun
28 Kalbiniyin.
29 .Sa$ nu'awid (de la verbul 'ada = a intoarce, a schimba, a reveni) deci sasi intorsi",
adicA reformati.
29 Bogdana, sat ling& Tg. Ocna, jud. B acAu. Aici avea curti Gheorghe Stefan (A. Ver es s,
op. cit., X, p. 276) si apoi Vasile Stefan-Ceaurul hatmanul, fratele lui Gheorghe Stefan, curti
pe care Gheorghe Ghica le-a dat, la 1659, lui Andronic postelnic (Arh. St. Buc., m-rea Bogdana,
XXIII!).
al Este foarte probabil ca Paul de Alep se refer& la biserica curtii boieresti, deoarece
tires Bogdana a fost construitl mal tirziu, la 1670 de marele logof At Solomon BirlAdeanu
(N. St oicesc u, Bibliografia Moldova, p. 93).
Tot rus.
n Carpatii Transilvaniei.
Panair.
" Trei Ierarhi din Iasi. Vezi mal sus p. 49.

157

www.dacoromanica.ro
cu chiliile, addugate spre a fi folosite pina la desvirsirea apropiata a era"-
dirii". Dupa liturghie, am fost osptati la praznicul care a tinut pina. seara.
Descrierea manastirii Casin. Este inconjurata de un zid foarte inalt,
cu patru turnuri, cite unul la fiecare colt", in afara de clopotnita, care este
deasupra portii. Tot ce s-a cladit s-a ridicat numai in vara aceasta38 i se
spune c ar fi lucrat peste opt sute de lucratori dintre tiganii" robi ai aces-
p. 320 tei taxi; dar construirea bisericii inca nu s-a terminat.11 Este inchinata celor
dou capetenii ale cetelor ingeresti, Sf. Mihail si Gavril, si celorlalte oti
263/11 ceresti.//
Domnul a trimis si a luat pentru aceasta manastire un istatikon""
de la patriarhul Constantinopoluluiu, declarind ca este stavropighie42 si
ca tine in primul rind de patriarhie i CA' nimeni altul nu poate avea nicio-
data vreo autoritate asupra ei. Ei i-a cerut i patriarhului nostru un act
asemantor ; i sfintia sa i-a scris un istatikon" In acelasi sens, cu blestem
afurisenie etc. Domnul a ddruit manstirii pentru intretinerea ei mai
multe sate si multe alte avutii43.
Miercuri domnul s-a intors ; si noi 1-am urmat de aproape pina in micul
sat Bogdana.
Joi dis-de-dimineata, domnul a trimis dupa domnul nostru patriarh
ca sa aiba o intrevedere de despartire cu sfintia sa ; si patriarhul a facut o
rugciune pentru el si pentru doamna sa. Dupa aceea, domnul a pornit
spre Iasi, dindu-ne un capitan cu ceata lui ca s ne insoteasca pina la Foc-
sani.

36 Gheorghe Stefan nu a apucat sg. termine ingngstirea, fiind mazilit (vezi Hurmuzaki,
XIV/1, p. 363).
37 Acest zid ca de cetate a fost dgrimat din porunca lui Mihai Racovitg la 1717, deoarece
mangstirea servise ca loc de refugiu cdtanelor austriace.
39 Dupg. Paul de Alep, mAngstirea s-ar fi clgdit in vara anului 1656; Miron Costin sustine
Ins cg. domnul Moldovei a ales loe de mgrastire la Casin in vara anului urmAtor, 1657, cind au
inceput lucrgrile (Opere, p. 179 0 180). intrucit domnul face primele danii de sate (RAdiul
de la Trotu*, Bene0i i Pleeti) noii sale ctitorii la 22 mart. 1656 (Al. B gleanu 0 C. S t o i-
d e, Documente moldovenesti privitoare la familia de boieri Neaniul, Ia.0, 1938, pp. 49-50),
mgngstirea a fost construitg in acest an. Mai tirziu domnul i-a adgugat satele Poieni i Stg.ne0i
pe Cain (doc. din 20 ian. 1657, Arh. St. Buc., ms. 628, f. 378), Buciule0i i Roznov, ambele
din tinutul Neamt, Rgcgcitmi i Carbune0i, tinutul Adjud etc. (doc. din 1657, ibidem, f.
345 346).
39 Al-Djenghena, de la cinghene" (turc cingene), denumire dat tigani/or de popoarele
orientale. Tinind seamg de cuvintele robi ai acestei psi" (abid-hadihi al-bilad) ce urmeazA dupg.
djenghena", nu rgmine nici o indoial cA e vorba de tigani.
40 Istatikon, de la termenul grec `icrraux6v.
41 Ioanichie al II-lea (martie 1655-26 iulie 1656).
41n ms. arab : Stafrobidji, adicg mangstire ce tine nemijlocit de patriarhie. tn realitate,
m-rea Cain a fost metoh al patriarhiei de Ierusalim, care a terminat lucrttrile de constructie
(N. Stoicescu, op. cit., p. 157).
" Vezi nota 38.

158

www.dacoromanica.ro
Seara am ajuns,intr-un sat apartinind marelui vornic" al c5sui nume
este Dabija" ; aici, potrivit poruncilor domnului, ni s-a arRat mare cinste
dup cum ni s-a artat i in ziva urm'atoare, intr-un alt mic sat apartinind
aceluiai <boier>, unde se afl un palat mare", aezat pe malul unui riu lat,
pe un loe inalt i vesel, ling.& Tai unde a fugit Gheorghe Stefan Voda dup
ce a fost infrint prima oar de ctre Timu i cazacii lui ; i el s-a aezat
aici pentru c este foarte aproape de Ungaria qi de Tara Romneasc. A
fost un lucru de mirare pentru noi c trebuia s trecem pe acest drum pe
care nimeni nu c5.16torise pin acum, nici m.car
Acest vornic avea cu el pe sotia serdarului pe care Vasile Vod il ()sin-
dise odinioar la moarte47. Ea este din rudenia noastr5. i din neamul nostru
fiind o urma5. a lui Petru voievod care a trgit in surghiun la Alep".
Duminica am ajuns la Pocani, unde 1-am slobozit pe c'S.pitan, trimi-
tind prin el scrisori de multumire domnului. Aici am fost intimpinati de
un corp asemntor de oaste din partea domnului TArii Romneti49, care
ne-a insotit luni la Rimnic50, marti la Buz5.1151, i miercuri am fcut o 6116-
torie lung'd din primele ore ale diminetii ping tirziu seara, cind am ajuns la
Ploieti52. Joi am sosit la mnstirea postelnicului". Vineri, potrivit poruncii
domnului, mitropolitul T.rii Romneti", impreun cu ceilalti mitropoliti
care se aflau in trecere spre capitald i un grup numeros de boieri" au ieit
s ne intimpine, impreun cu negustorii oraului i ne-au condus cu mare
alai pin. la Tirgovite.

44 In ms. arab : li-l-Fornik-al-Kcibir.


45 Eustratie Dabija, mare vornic al tgrii de sus (1655-1659), viitorul doran al Isioldovei
(1661-1665) (N. Stoicescu, Diclionar, p. 393).
46 Probabil Domneati, uncle avea case Eustratie Dabija i wide existg *1 astgzi biserica
claclitg de el la 1661-1664 (N. Stoicesc u, Bibliografia, p. 259) sau Rgcgciuni, pe riul
Rgcgciuni, aproape de confluenta cu Siretul (ibidem, p. 695).
47 Dafina-Ecaterina, fiica lui Iona*co Jora, a fost mai hall sotia marelui vistier
Dumitru Buhuv, apoi a lui tef an serdarul, cel ridicat din obiele" de Vasile Lupu, din
al cgrui ordin a fost executat in 1653 datoritg participarii la complotul condus de Gheorghe
tef an. Dafina s-a ciisgtorit apoi cu Eustratie Dabija, ajungind doamng (N. S toic es c u,
Digionar, pp. 355-356, 393 i 448).
46 In realitate, urma.5g a doanmei Maria Amirali, fosta sotie a lui Petru chiopul, domnul
Moldovei (N. Stoicesc u, op. cit., p. 356). Paul de Alep 11 confundg cu Petru cel Tingr,
domnul Tgrii Romikne.,ti (1559-1568), care fusese surghiunit in 1568 la Alep, in Siria.
4 Constantin erban (1654-1658).
56 Rimnikii.
Buza.
52 Bloiafiti.
62 In ms. arab : Bostanik. Este mgngstirea Mgrgineni, ctitoria postelnicului Constantin
Cantacuzino, de care a fost vorba mai sus.
64 tefan (1648-1668).
65 In ms. arab : arakhan.

159

www.dacoromanica.ro
[SOSIREA LA TiRGOVITE.
PRIMIREA PATRIARHULUI DE
CATRE CONSTANTIN ERBAN.
OSPATUL DOMINESC, GOLETI,
PITETI. ORAUL I MANASTIREA
ARGE]

p. 327 Ne-am coborit la mnstirea Stelee, lo-


cuinta noastr de mai inainte, in sunetul clopotelor, ca de obicei.
Duminid, de srbtoarea Sf. Dumitru2, Constantin voievod a trimis
dup noi careta sa ca s mergem la el ; i el ne-a tratat cu cea mai mare
bun voie, cinste i mrinimie. Tot astfel i de srb'toarea Sf. Mihail,
la 8 noiembries, domnul a trimis dup5. noi i. noi am slujit pentru el liturghia
In biserica curtii ; dup aceea el ne-a osp6tat la masa sa pin seara, umplind
orele de rgaz cu <inchinarea unor> cupe de vin, i. cu impstirea unor caf-
tane pe cinste ; apoi ne-am intors la mn.'stirea noastr...
Acelai lucru s-a petrecut de srb'toarea Sf. Nicolaie 9i. la aceea a
1 Siena.
i 26 octombrie 1656.
a Tapin eth-thani.

160

www.dacoromanica.ro
Naterii Domnului care cuprinde 0 ajunul, in timpul c&rora s-au observat
aceleai rituri de inveselire.
Tot astfel, de srbatoarea Bobotezei4, chid ne-am dus la curte 0 ne-am
invemintat cu odjdiile noastre ; iar chid s-a coborit domnul l-a binecu-
vintat inv&tatorul nostru5, ca de obicei ; 0 toate c&peteniile derului 0
preotii in odjdiile lor 0 cu crucile au venit in curtea palatului unde au
format un cerc mare ; apoi invTtorul nostru 0 domnul au mers impreun& ;
0 inaintea domnului venea postelnicul6 cu toiagul sau de argint, in timp ce
eu mergeam inaintea patriarhului cu tricheriul, pin& ce domnul a trecut
spre scaunul sau 0 apoi cind sttea in picioare l-a binecuvintat <domnul
nostru patriarh> 0 apoi s-a dus s& stea ling& scaunul s&u, la miaz6noapte.
Ling& sfintia sa sttea mitropolitul frii 0 apoi urma un Or de c&petenii
ale clerului 0 egumenii manstirilor, de preoti 0 de clugAri, imirati la
miazzi.
In fata lor stteau boierii trii iar curtea era plin& cu osta0, purtind
puti 0 arme.// Doamna7 0 toate sotiile boierilor stteau in nite cerdace 264/I
inalte care ne dominau. Dup& ce s-au imp&rtit lumin&ri intregului popor,
invtAtorul nostru <patriarhul> s-a coborit s tdmiieze de jur imprejurul
tetrapodului pe care era aezat icoana botezului <Donanului Isus>, 0
deasupra mesei, pe care erau 2.9ezate vase de argint umplute cu ap, crucea
0 busuiocul. Eu am mers inaintea lui cu tricherul 0 insqitorul meu
<venea> cu crucea.
Dup6 evanghelie 0 predick urmate de rug6ciuni 0 de afundarea crucii,
au trecut pe dinaintea noastr cu steaguri 0 cu prapuri, indreptindu-se
cstre riul care se afla la oarecare depArtare ; 0 aid invt6torul nostru a
cufundat crucea 0 icoana in riul care curgea la vale, potrivit datinei Ion;
0 <ei> // infurinduli prapurii, i-au cufundat, de asemenea, in api 0 au p. 322
umplut cu apa aceea un numir nesfir0t de vase. Totodat., au botezat
multi copii. Apoi, inapoindu-ne, am gsit pe domn 0 pe boieri stind inc&
In bisericd, unde invtAtorul nostru patriarh a intrat cel dintii, aghezmuind-o
.a.m.d. in clipa chid domnul a intrat s srute crucea, s-a acut un semn
0 muzicantii au sunat din tobe, fluiere, cornuri, surle 0 din tot felul de alte
instrumente ; 0 toti osta0i au slobozit de trei ori putile, pin& ce ne-au
asurzit 0 ni s-au turburat inimile de spaim6, caci ne aflam chiar in mij-
locul tuturor <acestora>.

4 6 ianuarie 1657.
5 Mu'allim.
Bostanic. Mare postelnic era Neagoe Sicuianu (11 august 1656-4 april. 1658, (N. S t o i-
ces c u, Diclionar, pp. 240-241).
7 Doamna Brilaa (-F martie 1657).

161

www.dacoromanica.ro
Ar fi trebuit sd pomenesc cd la intoarcerea invltdtorului nostru in
biseried el s-a urcat, dupd dorinta domnului, la doamnd, in cerdac, 0 a
aghezmuit-o, impreun cu celelalte fiice 0 cu toate sotiile boierilor. Dupd
rugziunea asupra colivei8 0 impartirea anafureip ca de obicei, ne-am dus
sus la ospdt care a fost mret.
Aid este totdeauna obiceiul ca, atunci cind servitorii incep A. aducd
farfuriile de la bucdtarie, s fie de fatd lutarii 0 sd trag o cintare din fluie-
rele 0 din tobele lor. Osptul, intr-o zi atit de solemnd, nu se sfire0e nici-
odat fail nenumrate rinduri de inchin.ri cu pahare. Mai intii se aprinde
o luminare la icoana care se afl deasupra capului domnului 0 se aduce o
cadelnit pe care, sculindu-m de la masd, am luat-o 0 am traiiat icoana,
pe domn 0 intreaga adunare, aa cum se afla la mas., dar toti stteam in
picioare, in timp ce patriarhul spunea o rugciune pentru domn.
Primul pahar l-a inchinat domnul pentru Dumnezeu 0 el a pus sd se
toarne de dou 0 de trei ori pentru toti cei de fatd. in al doilea rind el a
inchinat in cinstea srbdtoarei ; in al treilea, in s.'ntatea sultanilor turci-
lorn, de trei ori, iar in clipa cind domnul nostru incepea sd goleascd paharul,
se slobozeau indat trei tunuri 0 se suna de trei ori din tobe, fluiere, comuri
0 trimbite. Tot astf el s-a fcut cind a inchinat, in rindul al patrulea, pentru
craiul ungurilorn, apoi in al cincilea, pentru fiul acestuian, de trei ori ; in
al aselea <rind> pentru tef an, domnul Moldovei, de trei ori ; in al aptdea
(rind> pentru Hmelnitki, de trei ori ; 0 in al optulea 0 ultimul rind s-a but
In sndtatea chiar a domnului, de trei ori sau de patru ori.
La pomenirea numelor tuturor acestor mdriri, s-au slobozit tunurile,
s-au btut din tobe 0 s-a scos un concert de sunete din cornuri, trimbite
0 din toate celelalte instrumente muzicale, ca dintr-un <singur) glas. Tot
astfel au inchinat in sdndtatea domnului nostru patriarh, de trei ori ; intr-a
264/U mitropolitului, de trei ori 0 de <alte> trei ori in grata:tea marilor dregtori
ai tdrii, care 9edeau la masd. Pentru a cuprinde totul intr-un cuvint, mi-a
fost cu neputint s: tin socoteala cupelor care mi-au fost intinse spre a
p. 323 fi sorbite 0 golite, cci paharnicii nu voiau cu nici un pret s. accepte // vreun
refuz de la vreunul 0 nici nu era cu putint cuiva s: blind ca paharul s
i se umple mai putin sau sd-1 inapoieze fail a-1 fi golit pe deplin. Cdci acestea
erau strapice porunci ale domnului 0 aa este datina lor 0 ospitalitatea
lor. i noi ne aflam aadar in mare ptimire in taijlocul lor.
La urmd de tot, au intins un covor in fata domnului 0 marii dregdtori
ai tdrii, ridicindu-se de la locurile lor, doi cite doi, au venit 0 au ingenun-
9 Al-selika.
9 Al-ral.
1 Mehmed al IV-lea (1648-1687).
11 Gheorghe Rkczi al II-lea, principele Transilvaniei (1648-1657).
19 Francisc Rikczi I, ales principe in 1652, n-a domnit efectiv.

162

www.dacoromanica.ro
cheat, i apoi fiecare a golit in sntatea domnului o cup mare care avea
de blind seam o oca sau poate chiar i dou ocale de vin pe care le-au deer-
tat in aa fel c ne-au fAcut s ne cutremurm la aceast privelite13.
Dup aceea s-au sculat i i-au srutat mina dreapt i el i-a srutat
pe frunte. Apoi ei i-au reluat locurile. Pentru a spune adevarul, nici chiar
la Moscova nu slut pzite cu atita strAnicie rinduielile unei asemenea ser-
bri ca inaara Romneasc. Adunarea nu s-a sculat de la mas pin la ora
dou dup c.derea noptii i s-au imprtit caftane, ca de obicei.
Acest domn ne iubea mult i glumea intotdeauna cu mine i arata c
mg comptimete din cauza indelungatei mele lipse din mijlocul a lor mei.
Dumnezeu s-1 tie 1 A doua zi, de dimineat, au venit toti lutarii cu instru-
mentele ion s. srbtoreascA i s capete un dar bogat, fiind intovr.iti
de cintretii bisericeti, dieci, slujbaii bisericii i
Auzisem de la mai mult lume c in acest tinut al Trii Romneti
se afl o mare mnstire domneasa care, dup cum se crede, nu are pereche
In ce privete mretia ; i ni s-a spus de ctre nite negustori greci,
care fAceau negot cu tara frincilor i cu Venetia, c acolo nu este nimic ase-
mnltor. Se numete mnstirea Arge14. M-am dus, aadar, sb." Wept pe
domn, ca s-i cer voie s merg eu insumi s cercetez minstirea aceasta.
El mi-a spus nu, nu te vei duce singur, te vei duce cu domnul patria.rh".
Dar sfintia sa nu nutrea o dorint pentru aceasta, din cauza nerbdrii sale
de a se inapoia fr nid o intirziere in tara noasta. Totui domnul trimise
dup eg-umenul minstirii care se afla, intimpltor, in ora, impreund cu
toti staretii mnstirilor din toate unghiurile trii i l-a pus s se duck* i
pofteasc pe domnul nostru patriarh la mnstirea sa ; i dui:4 aceea
i-a poruncit s se duc mai inainte i s-i pregateasc un loc de gzduire.
Domnul era aa de hotrit pentru c acea mnstire face parte dintre
cele numite domnetim i cirmuirea ei se afl in miinile domnului. Egumenul
a plecat, ca s ajung inaintea noastr ; i noi, dupa ce ne-am fcut preg6-
tirile de drum i am primit snii domneti i cai din grija domneasc i un
capugiu sau portar16 care s mearg inaintea noastr, am ieit din Tirgovite
luni 12 ianuariel7 i am ajuns seara intr-un sat al marelui logoft18 numit
Goleti", care are o //biseric. mare i frumoas cu un acoperi in dou <ape>, p. 324

" Pentni comparatie vezi D. C ante mi r, op. cit., pp. 233-234.


Awji Monastir.
19 Efendika.
14 DregAtor care avea in sarcina sa primirea l gAzduirea solilor.
19 Kanun eth-thani.
19 Stroe Leurdeanu (13 octombrie 1655-30 ianuarie 1658) (N. St oic esc u, op. cit.,
p.-204).
29Gola,iti, jud. Argeg.

163

www.dacoromanica.ro
pe care el o cldise Cu hramul Sf. Treimi". Deasupra se ridica o clopot-
nit, constructie bine inarit5. 0 bine pkzit. Palatul logoatului este o elk-
dire armonioask, mareat., apkrat de multe turnuri. Am dormit acolo,
fiind primiti ca mare cinste i. osptati cu o mask domneasc5..
In dimineata urmktoare am ajuns la un -Virg numit unde se
afl zece biserid de piatr 0 de erkmidA22. Locuitorii, ca tot clerul lor, au
ieit In intimpinarea noastr. Aid se face un vin dulce, bu.n, care are un mare
renume 0 este cel mai bun din toate vinurile fcute in Tara Romneasc5..
Ne-am oprit acolo cam un ceas i apoi am plecat in grab mai departe.
Am gksit aceste drumuri foarte rele i primejdioase, chci se revArsa-
serk apele unor izvoare i. nun i erau acoperite cu gheatk ca stick, care
rnea picioarele cailor i Ii facea s alunece i s se poticneasck ; 0, pe dea-
supra, urcumile i coboriurile erau foarte dese.

III. ORAUL I MANASTIREA ARGE


Urmindu-ne drumul pink seara, ne-am apropiat de oraul numit
Arge. La oarecare deprtare de acesta, ne-a ieit in intimpinare poporul,
purtind fclii. Aceastk localitate are nouk biserici : patru inchinate Sf.
Nicolae23 ; a cincea cu hramul Intrarea in biseric5. a Maicii Domnului24 ;
365/I a asea inchinat. Sf. Petru apostolul ; a aptea celor doi sfinti Petru 0 Pavel ;
a opta cu hramul Adormirii Maicii Domnului26 0 a noua, Sf. Gheorghe.
Casele din acest ora gut frumoase 0 se aseamand ca acelea din tara
cazacilor. Aici sint locuitori greci26 i egumenul mndstirii a venit impreunk
cu ei s ne intimpine. Am trecut inainte spre m.nkstire, care se af1 la un
ceas i jumktate de ora27 iar de-a lungul drumului este un ir de case una
ling alta, care gut ale mknstirii ; <acolo> sint locuintele tiganilor care sint
robii mknastirii.
20 ConstruitA in 1646 (N. St oicescu, Bibliografia, p. 343).
21 In ms. arab : Bitasiti.
22 NumArul este exagerat ; la aces (lea. orasul Pitesti avea doar 4-5 biserid.
ill In realitate, doar douA biserici aveau acest hrarn : biserica domneascl i biserica SI.
Nicolae din Tirg (N. Sto icesc u, op. cit., p. 236 si urm.).
Biserica Intrarea in BisericA Biltusari, construitA de Petru vod5. Cercel la 1583
(ibidem, p. 242).
26 Sint dou5. biserici cu acest hram : AdormireaOlari, care dateaza din sec. XVII si
AdormireaCApresti din sec. XVI, plus mAngstirea lui Neagoe llasarab, care are acelasi hram
(ibidem, p. 238 si 249).
36 Afirmatie inexactl; locuitorii erau in marea majoritate romAni.
37 Este vorba de celebra mfinAstire construitA de Neagoe Basarab, sfintitA cu mare fast
la 1517 si zugrAvitli de Radu de la Afumati la 1526 (ibidem, pp. 243-250). Din foarte bogata
bibliografie relativA la aceastA celebrA mtuiftstire a se vedea in special Emil 141zirescu,
Biserica mdn.sSirii Argefului, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1967.

164

www.dacoromanica.ro
Am ajuns aici noaptea ; si. dupa ce am fost primiti, ne-am inchinat in
biseric, de unde am fost dusi la trapeza.
A doua zi ne-am sculat devreme ca sa ascultm slujba bisericeasca.
lata descrierea manastirii : deasupra portii se dn.' clopotnita, cladita
acum citiva ani de raposatul Matei voievod28. Chilfile in forma de patrulater
sint cladite frumos din piatra cu un cerdac mai sus si unul mai jos. In mijloc
se inalta biserica. Ea este intr-adevar, asa cum se spune, un prilej de uimire
pentru minte s't este fail pereche printre manastirile din aceast. tara'28.
A fost cladita de raposatul Neagoe voievod3 acum o suta treized si. sapte
de wain precum am aflat, facind cercetari pentru <a-i descoperi> data.
Se spune ca, neputindu-se gsi nici un fel de marmura in aceasta tara, spre
a-si face rost din belsug de acest material, voievodul a folosit urmtorul // P. 325
mestesug. El a dobindit un hatiserif de la su/tanul turcilor pentru a c.ldi
o moschee in orasul Vidin32. i cu aceast viclenie a adus marmur si piatra
din tara turceasc." pe riul Dunarea33, in corabii, pin in aceasta localitate. In
acelasi timp el a tocmit, ca pentru cladirea unei moschei, arhitecti si alti
mesteri pietrari s't cioplitori de marmura si i-a pus sa lucreze la aceast biseri-
ea, pentru a carei inaltare era minat de inspiratia divina; caci pe local pe
care sta biserica fusese odinioara o balta formata din izvoare si in mijlocul
ei s-a descoperit o icoana a Maicii Domnului, pe care unul din preoti a venit
sa o duca la biserica din oras, o biserica inchinata Sf. Nicolae, despre care
se spune c ar fi prima biserica ridicata acolo34 si cuprindea moastele tmei
sfinte, care a fost o tinara fecioar martir numita Filofteia35.
Se spune ca tatal ei era un mare zgircit ; si in vremea aceea era lipsa
cumplita de bucate, iar aceasta tinr fata le impartea la saraci, <luindu-le>,
ail stirea lui, din magaziile lui. Intr-o zi el a venit pe neasteptate si a gasit-o
facind aceasta si i-a tdiat indata capul. Trupul ei se mai pstreaza Inca;
ea are un sinaxar si o slujba deosebit. (care se face> in cinstea ei ; si. savir-
seste neincetat multe minuni. Noi am avut fericirea de a ne inchina la moas-
tele ei.
28 Papt confirmat de un document din decembrie 1643 din care rezult5. c5. Motel Basarab
a Innoit mgnAstirea din Arges (Bibl. Acadendei, Peceti tu-. 362). Vezi si N. I or g a, Studii gi
doc., V, p. 134.
29 Opinia lui Paul din Alep este asetndnItoare cu a cronicarilor nostri (vezi R. a du P o-
p es c u, Istoriile, p. 33 s'i Letopisejul Cantacuzinesc, pp. 35-36).
38 Nagoy Foyfoda.
31 De fapt trecuserl 140 de ani de la 1517.
32 Fi madina Scrim.
as Fi nahr al-Tuna.
34 Informatia este exact5.; este vorba de biserica domneascl Sf. Nicolae, construitg in
secolul al XIV-lea.
to Filota. Vezi D. M a zil u, Sfinta Filofteia de la Argeg. Leimurirea unor probleme isto-
rico-literare. Monografie hagiograficd, Bucuresti, 1934.

165

www.dacoromanica.ro
Dup. aceea, icoana de care am vorbit mai sus s-a reintors /a local sau
de alt. data; i Dumnezeu luminat dupa aceea pe pomenitul Neagoe
voievod, care a venit atunci in acest loe si a inceput zidirea acestei manastiri
aid ; dar mai probabil pentru c., dupa cum se spune, scaunul domniei
Tarii Romnesti fusese in vremurile strdvechi in acest oras Arges38. Cum
local hotarit pentru biserica era o balt.37, dui:a cum am aratat mai sus, el
a umplut-o cu pietre i carbuni ; i cind s-a ispravit biserica, ea a ramas fara
pereche, cel putin in ceea ce priveste frum.usetea ei pe dinafara, dup cum
am vazut, caci pe dinafar este mult mai frumoas decit pe dinauntru.
Este inchinata hramului <Adormirii> Maicii Domnului.
in jurul ei este un drum de trecere imprejmuit cu stilpi <scunzi> de
piatr, in numar de 318, spre a corespunde, dupa cum se crede, numarului
capilor de familie insarcinati, din porunca voievodului, cu stringerea
supravegherea banilor pentru cladirea bisericii. Temelia este asezata pe
blocuri uriase de piatra, santuit cu un jgheab de jur imprejur, prin care
sa se scurg i s se verse apa. Cit despre arhitectura, nu este cu putinta
nimanui s dea o descriere potrivita, atit de felurite sint sculpturile
ferestrele bogat impodobite, dintre care unele sint lungi i inguste, altele
rotunde i cu chenare asemenea scuturilor. Deasupra lor sint arcade mici,
p. 326 la impreunarea carora // sint <niste> cercuri mid, facute din piatra, asemenea
265/11 unor discuri sculptate. // Sint in numar de 84 i deasupra fiecaruia se spune
ca voievodul a asezat o pasare de bronz, cu aripile intinse, ca i cind ar zbu-
ra. and vintul bate tare, aceste pasari suiera la suflarea sa si se clatina clopo-
teii atirnati sub aripile lor. Numai dou sau trei din ele se mai afla Inca in
fiinta
Aceasta biserica are patru turle, dintre care dou, deasupra
sint inalte i rotunde cu chenarele care incadreaza <ferestrele> rasucite in
spirale si care Ii par privitorului ca i cind ar fi gata s cada, caci el nu poate
vedea pe ce parte anume sint sprijinite. Turla cea mare de deasupra choro-
sului" este prevazuta de jur imprejur cu saptezeci de arcade ca s cores-
pund, dupa cum se zice, cu numarul celor saptezeci de discipoli38.
Deasupra fiecarei turle este o cruce ; si pe laturile bisericii, la fiecare
din cele patru colturi se afla <cite> o cruce, astfel ea sint, cu total, douazed
de cruci. La cei doi pereti principali ai bisericii, cel de miazazi i cel de miaz-
noapte, se afla, la fiecare, intre ferestre, cite sase stilpi de marmura alba ;
jumatate din ei se \Tad pe dinafara. Se socoteste ea acesti stilpi corespund
se rn realitate, aid se gAsea mitropolia tArii bic de pe vremea cind la Arge., era capitala
Tgrii Rom fi.ne0i.
38 Afirmatie inexact& : pe acel loe se afla biserica mitropoliei Vail, pe care Neagoe Basarab
a spart-o" 0 a inlocuit-o cu noua sa ctitorie (Letopiseful Cantacuzinesc, p. 35).
88 Resul.

166

www.dacoromanica.ro
numrului celor doisprezece apostoli .1 c sint, ca reprezentanti ai acestora,
sustintorii
In fata noii biserici este o cupor frumoas. <sprijinit> pe patru stilpi
de marmur5.40, cu soclurile de bronz aurit".
In jurul boltii fiecreia din cele patru turle este o balustrad. mare.
Toate sculpturile i. ornamentele de pe pereti i de pe turlele acestei
biserici sint acoperite cu aur, lapislazuli etc. i cu tot felul de culori. Peretii
sint incini de jur imprejur cu un briu rsucit.
Urcarea spre biserica se face pe 64 de trepte de marmur" chenarul
uii este, de asemenea, in intregime din marmur. 14a ins.0 este in dou
canaturi, de proportii mari, lucrat cu mdestrie fiind opera unor artiti
din Constantinopol ; pe ea este inscris data cldirii, in limba gread.".
Dup ce intri pe aceast u., urci trei trepte pentru a ajunge la podeaua
bisericii ; <aceasta> este pardosit in intregime cu marmur. alb.
Biserica este ald.'tuit din dona prti. Prima parte, care este pronaosul
sau tinda are doisprezece stilpi mari de piatr in spiral, fiecare pereche
fiind de aceeai form.
Toti cei care intr in biseric trec printre cei doi <stilpi> din fata uii
din afar. ; ceilalti doi, corespunzaori, se ala inaintea u0i a doua, adid. a
chorosului", apoi alti patru, de partea dreapt, .1 patru de cea sting
implinesc numrul de doisprezece, care e acela al apostolilor, ca mai inainte.
Intre fiecare pereche de stilpi este cite o icoan mare, opera unor artiti
cretani, de o frumusete uimitoare, pictat pe amindou. fetele. Pe partea
din fata sint nite martiri cl.ri, <iar> pe spate sint chipurile unor cuvio0
vestiti". In dosul stilpilor, la dreapta, sint mormintele domnilor Trii Ro-
mneti, ale ctitorilor mnstirii i ale sotiilor lor .1 pe peretele acela sint
zugivite chipurile lor, al fiecruia in parte". //
39 Cf. Letopiseful Cantacuzinesc, p. 36.
49 Este agheazmatarul care, dup spusele lui Petre Verussi (N. Iorg a, Negoful si megte-
)sugurile in trecutul romelnesc, Bucuresti, 1906, pp. 32-33 si idem, Istoria bisericii, I, p. 130),
nu a adapostit o fintina pentru ablutiunile zilnice, ci a servit pentru asezarea toacei.
41 In Letopiseful Cantacuzinesc, p. 36, se spune c este vorba de un cerclAcel", pe patru
stilpi de marmur, invelit ins cu plumb, nu cu bronz.
42In Letopiseful Cantacuzinesc, p. 36, se spune c scara bisericii are 12 trepte semnind
12 sementil ale lui Israil".
43 Pisaniile sint in limba slavonA (R emus Ili e, hiscripliile de la mandstirea lui Neagoe
Basarab din Curtea de Argeg, in Glasul Bisericii", XII, 1953, nr. 9-10, pp. 587-597).
44 Vezi Emil L z r e s e u, O icoand puf in cunoscutd din sec. XVI gi problema pronao-
sului m-rii Argegului, in Studii si cerc, de istoria artei", 1967, nr. 2, pp. 187-199).
" Despre aceste portrete vezi P av el Chihai a, Citeva date in legaturel cu portretele
votiva din biserica lui Neagoe" din Curtea de Argeg in Mitropolia Olteniei", 1962, nr. 7-9,
pp. 451-472 si idem, Semnificalia portretelor din biserica en-rii Argeg, In Glasul Bisericii",
1967, nr. 7-8, pp. 788-799).

167

www.dacoromanica.ro
327 Ua chorosului este mare 0 frumoask fiind de marmur alb. Este
acoperit cu o testur. <de fir> de aur, brodat peste tot, infftind Adormi-
rea Maicii Domnului. Acest inveli sau perdea este o lucrare foarte frumoas
0 Cu adevrat minunat. 0 se spune c a fost cusut de mina doamnei46
pomenitului voievod. Chipurile sotului ei 0 ale fiilor ei47 sint desenate,
In aceea0 stofk pe partea dreapt 0 chipul ei precum 0 al fiicelor ei48,
pe partea sting, in josul vlului. Chorosul este alatuit din dota abside.
In partea cea mai de sus a turlei este chipul Domnului nostru, Mesia,
0 coroana sa este din aur curat. Cit despre chipul lui Christos, care se af/
ling ua altarului, el este alctuit din mozaic aezat pe o placA de o foarte
mare vechime ; 0 <icoana> este aceea0 despre care se spune in cronicile
grece*ti cA a fost mai intii aezat la fintina Samaritencei din Sf. Sofia 0
a venit un evreu 0 a lovit-o cu sabia 0 indat a curs singe din ea 0 i-a stropit
hainele. Evreul a aruncat atunci icoana in fintin. ; indat apele s-au revrsat
266/1/ i. s-au preschimbat in singe.// De cura a aflat poporul de aceast intimplare
a infcat pe evreu <care a fost recunoscut> dup singele pe care 11 avea
pe hainele sale. Toat aceast poveste este descrig pe marginile icoanei :
cum c a fost atirnat <acolo>, cum evreul a /ovit-o 0 a aruncat-o in fintina,
cum l-au prins 0 cura mrturia <despre aceste fapte> a fost inscris in toate
cronicile greceti din acel timp. Locul loviturii era sub mina stingk mide
tot mai rmseserd urmele cele mai vAdite de singe". Partea cea mai mare
din mozaic a cdzut 0 a lsat placa goal ; pe spatele ei este zugrvit. rstig-
nirea. Aceasta este o comoar <de art.> cu adevrat vrednic de admiratie,
dup cum este de asemenea icoana Maicii Domnului, care a fost descoperit
In balt. 0 care este inc 0 mai veche. Aceasta din urina face neincetat
minuni 0 se spune c la o nvlire neateptat a ungurilor in aceasta tail",
cind au ocupat mnstirea 0 au scos ochii <sfintilor> de pe toate icoanele
din aceast biserick ei au aruncat aceast sfint icoan in foc ; dar ea a
rmas nevtmat. Printre nepretuitele moa0e ale sfintilor, pstrate in
aceast biserick ne-am inchinat la capul <Sf.> Serghie 0 de asemenea la
<acela> al lui Vacho, precum 0 la capul lui Nifon, patriarhul Constantino-
poluluiu, care a murit la Sfintul Munte ; 0 pe ling acestea 0 la multe alte
46 Doamna Despina.
47 Teodosie, viitorul domn, si fratii sal, Petra si loan.
44 Domnitele Stana, Ruxandra si Anghelina.
44 Vezi legenda acestei icoane in Letopiseful Cantacuzinesc, pp. 34-35 si la Radu
Popescu, Istoriile, p. 35. Vezisi Tit Simedrea, Icoana junghiata de la Arges. Glosa
pe marginea viefii Sf. Ntfon, Sibiu, 1940.
5 Probabil cea din lama anului 1610-1611.
51 Nifon, fost mitropolit al Tesalonicului si apoi patriarh al Constantinopolului (1486-1488,
1497-1498), a venit in Tara Romaneasca in timpul domniei lui Radu cel Mare. A murit la Athos
In anul 1508. Trupul sau a fost adus in tara de Neagoe Basarab (vezi Gavril Pr o tu 1, Viafa
si traiul sfintului Nifon, patriarhul Constantinopolului, trad. Tit Simedrea, Bucuresti, 1937).

168

www.dacoromanica.ro
moavte. intr-un colt al cldirii este o capel mareat, cu dou cupole, inchi-
nat <sfintilor> Petru vi Pave152.
Pentru a cuprinde totul intr-un singur cuvint, aceast biseric este
un giuvaer. Rposatul.ei ctitor vi-a stors vi singele din inim pentru a o
cldi vi nu a crutat nici o cheltuial pentru mretia vi impodobirea ei. El este
acela care a adus de la // Constantinopol vestita icoan de care am pome- p. 328
nit 0 alte moavte minunate, pltind pentru ele un pret mare Pentru a svir-
vi tirnosirea53 acestei biserici, el a adus pe Nifon patriarhu154, pomenit mai
sus vi pe toti egumenii mnstirilor de la sfintul Munte.
Trapeza sauTsala de ospete a mnstirii este foarte incpAtoare ; v'i
turnul ei nu are pereche, afar doar de acela al castelului din tara noastr
numit Hisn", fiind octogonal pe dinafar vi ajurat peste tot in felul pecetii
lui Solomon55.
Constructia chiliilor 'acestei mnstiri este foarte frumoas vi ele au
cerdacuri care fac legtura de la una la alta. De jur imprejurul ingrdirii
gilt helevteie cu ap unde se gsevte pevte ; vi riul Argev, de la care vi oravul
vi mb.'nstirea ivi capt numele vi care este un riu foarte mare, curge in
apropierea mnstirii.
Hramul bisericii se tine in ziva de Adormirea Maicii Domnului, la 15 August, si vine
<aici> aproape intreaga populatie din tarri.55. A doua zi de sArbatoare, dup liturghie, se
face o pomenire57 si un praznic in cinstea ctitorilorDumnezeu s alb& mili de sufletele
lor 1 A treia zi este a slujitorilor care si-au prestat servicille lor in celelalte douS. zile.
Am slujit liturghia in frumoasa biseric a sus-numitei mlnIstiri, joi 15 lanuarie65, si
prea sfintia sa a hirotonisit pentru ei un diacon anagnost", un diacon evanghelist" s un
preot si el a incins pe egumen cu un brin peste txisaghion cad este obleeiul lor de a
nu lua acest dar de la nimeni altul decit de la patriarh. Totodat, prea sfintia sa a citt
asupra lor <cuvenita> rugaciune si 1-a numit arhimandrit. La sfirsitul liturghiei, el ne-an
dus la mormintele domnilor, ctitorii mri.n5stirii, si la ale altora, lar dup ce au flicut
o slujbit de pomenire pentru rAposati, patriarhul a citit asupra lor rugkiunile de dezlegare

52 Pentru modul cum erau dispuse vechile c15.diri ale mlnastirii Arges, vezi Pavel
Chih al a, Mtindstirea Argesului (Incercare de reconstituire), in vol. Din magi de scaun ale
prii Romdnesti, Bucuresti, 1974, P. 166.
" Al-ankaniya, de la termenul grecesc 'Byxixivicc.
" Tirnosirea a fost sIvirsita, intr-adevgir, de patriarhul de Constantinopol, dar acesta era
Teolip (1513-1522), nu Nffon, care murise in 1508 (vezi Letopiseful Cantacuzinesc, pp. 37-40).
" Pecetea lu Solomon se mal numeste si planta Polygonatum officinale" sau coada
cocosului" (V. B ogr e a in Anuarul Inst. de storie nationalA", Cluj, II, 1923, P. 408).
56 Exagerat ; probabil din regiunea inconjuriftoare.
52 Tadakkar, adicit parastas.
55 1657.
59 .amas anagnost, diaconul care citeste psalraii si alte imnuri, ajutind pe dntlreti (psalt.).
.ama indjili, diaconul propriu-zis care skit& pe preot.

169

www.dacoromanica.ro
qd de iertare. Dup ce ne-am ridicat de la mask egumenul a dAruit domnului nostru patriarh
un covor si o stun& de bani din tezaurul mlniistirii si fiecAruia dintre noi ne-a facut un
dar asemAniltor.
Vineri ne-am luat ramas bun de la el i am pomit la drum, dup ce
ne-am facut a doua oar.' rugaciunile in biserica. Domnul nostru patriarh
a fost ajutat s se urce in sania lui i am sosit seara intr-un sat al manastirii,
unde am dormit. Simbat dimineata cind ne-am sculat spre a porni, am dat
de un frig cumplit i aproape de nesuportat ; dar cum riurilen mari din
aceasta' tara sint foarte repezi, mijlocul riului nu era inghetat, astf el &A
atund chid saniile treceau peste ele, apa patrundea inauntru ; martor imi
p. 329 este Domnul, rogojinele i covoarele s-au lipit unele de altele // i de sanie ca
un strat de gheata, formind o singur masa solida. Dei in continua micare,
caii nii au patimit din cauza gerului aspru.

226/11 IV. DESCRIEREA MANSTIRII CiMPULUNG62

Trecind pe drumuri grele, prin paduri i peste dealuri i vai, cu dese


urcuuri i coboriuri, am ajuns seara in oraul numit Cimpulung", care
este un ora mare, cu gindul de a vizita o mare manastire de acolo cu hramul
Adormirii Maicii Domnului.
Intelesul numelui Cimpulung in romnete este cimpie lunga""
-i chiar aa este insuirea acestui loc, caci este un ora foarte lung .1 prin
mijlocul lui curge un riu". Se spune ca din timpurile vechi in ace_st ora
era scaunul domnilor Tarii Romaneti. Lucrurile stau astf el : romanii"
acetia locuiau in oraele maghiarilor sub cirmuirea craiului, avind un co-
mes"67 dintre ei. Acest comes" a venit sa-i pasc odata caii pe acest pa-
mint, care era pe vremea aceea in intregime in miinile ttarilor .1 lipsit de
locuitori. Cerind, aadar, voie craiului, el a venit i, Cu ajutorul lui Dumne-
zeu, a izgonit pe tatari din acest tinut i, crescindu-i puterea, a ajuns domn
peste acest tinut. 11 numeau <pe acel comite> Negru voievokadica domnul
61 Riurile ce au trebuit trecute ant : Vilsanul, Riul Doamnei, Bratia s'i Riul Tirgului.
22 In not& marginal.
22 Konbulunghi.
" Al-mawdj al-lawil. Explicarea este exact. Vezi Dr a gos Mold o v a n, Principii
ale lexicografiei toponimice, in Anuar de lingvistic s'i istorie literar5.", Iasi, XXIII, 1972,
pp. 84-100.
65 Riul Tirgului.
" Al -Falahiyun.
al Karnes.

170

www.dacoromanica.ro
cel Negru68 0 el a clAdit aceast mnstire68. Din timpul acela pin in vre-
mea fdposatului Matei voievod, clidirea se p:r5.ginise ; dar <acel voievod>
s-a ingrijit de ea 0 a reinnoit-o; aadar acum este mare 0 frumoas., iar
constructia ei e cu totul nou."7.
Biserica ei se inalta mret pe patru stilpi frumo0. Clopotnita este mare
foarte mnalt. Aceast manstire a fost ocupata din timpurile cele mal
vechi de chinovnici".. Populatia oraplui, impreuna cu preotii cu calugarii,
ne-a intimpinat in afara portilor ; i indat ce am intrat in bisericA, a ince-
put vecernia pentru ajunul Duminicii fariseului 0 a vameului78.
in ziva urmtoare, care a fost duminic dimineata, noi am slujit litur-
ghia ; i sfintia sa a hirotonisit un <diacon> anagnost, un subdiacon, un
diacon evanghelist 0 un preot. Dup, liturghie, el a ie9it in odjdii s fac
rugAciuni la mormintele ctitorilor mnstirii i s.' rosteasc ruglciunile de
dezlegare pentru intregul norod.
Am observat cu mirare marea evlavie a populatiei din acest ora*,
asemsdnAtoare aceleia a cazacilor ; cci niel unul dintre ei, fie femeie, fie
copil, nu a pregetat, Cl cu totii au venit sa se spovedeasc i s primeasc
binecuvintarea de la domnul nostru patriarh.

V. DESCRIEREA M.A.NASTIRII" <VIERM

Noi voiam s-1 plrAsim luni, dar nu ne-a fost cu putint, atit de stlrui-
tor s-au imbulzit in jurul nostru. Dar marti, dis-de-dimineat, ne-am reluat
elAtoria 0 am ajuns in seara urmtoare la o mnstire cu hramul // Naterii P. 390
Maicii Domnului, care este tot a marelui logoftu i <este> aezat in mij-
18 Nagru Foyfoda ayyu al-Beg al-Astvad. In araba sirianX a lung (a) are valoarea de e.
Este aici un amestec a doul vechi traditii : aceea a comitelui Laurentiu, ingropat la Cimpulung
in anul 1300, o aceea a descgdecatului lui Negru Voda din Transilvania.
69 Biserica exista in anal 1351-1352, cind este amintitgt intr-un hrisov al lui Nicolae Ale-
xandru voievod (N. Stoicesc u, Bibliografia, I, p. 163).
70 Matei Basarab a reconstruit mAn5stirea Cimpulung in anii 1635-1636 (ibidem, pp. 163
si 255, nota 99). Pentru comparatie vezi i descrierea fAcuth de patriarhul Macarie cu prilejul
vizitei din ianuarie 1657, cind afirmgi ea mAmistirea avea o asezare foarte frumoasgt si o vatr
foarte sigurgi, fiind a doua dintre mAnastirile Valahiei (Arh. St. Buc., m-rea C. Lung, LXI/113).
Kinubeyun, de la termenul grecesc soiv6(hot.
79 Thiminica a zecea inainte de Pasti.
76 In nota marginall, ultimul cuvint s-a tgdat impreun6 cu marginea hirtiei.
74 MIngistirea Vieros, ctitoria lui Ivasco Golescu vomicul (1571-1573), biserica refAcutil
in parte zugrgivitii de Stroe Leurdeanu mare vistier, la 1645. Vezi Stoica Nicolaesc u,
Miindstirea Vierq din judeful Muscel, ctitoria marilor i vitejilor boieri din Golesti, Bucuresti,
1936 si N. Stoicesc u, Bibliografia Tara Romdneascd, II, pp. 708-710. In vremea
ctitorul, Stroe Leurdeanu, era mare logont (1655-1658).

171

www.dacoromanica.ro
locul unor dealuri i a unei paduri mari. Nu este decit un singur drum pita'
la ea <care poate fi strabatut> fie calare, fie cu &asura ; i cind se da vreo
alarm in tinutul inconjurator, locuitorii fug cu familiile lor in locul acesta
stau ascuni aici.
Este o manastire foarte frumoasa i are doualkhavuzuri sau fintini
indestulate cu apa <ce vine> dintr-un izvor din virful muntelui. Aceasta
localitate produce un vin cu efsiten"75 pe care ei Il numesc pelin76 ; este
foarte ametitor i este de diferite feluri i calitati.
A doua zi am_mers mai repede, intrucit drumul se facuse mai lesnicios
datorita ninsorii imbelugate ; i seara am ajuns la Tirgovite.
In anul,acesta, iarna a fost cumplita i grea pentru trani i pentru vite.
Zapada nu a incetat s'a cada pina in prima zi din postul cel mare, care era
la 9 februarie i multe vite au pierit din lipsa de nutret ; i riul Dunarea a
inghetat de trei ori prima data. <gheata avind o> grosime de trei palme.
Dup aceea a urmat o moina i s-a topit putin din ea ; apoi a inghetat a doua
()ara i dupa' aceea, din pricina zapezii, a treia oara, pina ce a ajuns gheata
la o grosime de doua palme. Ca s poat lua ap din riu, <locuitorii> ei
trebuiau s sape un fel de puturi prin stratul de gheat. Se spunea c
ceva nu se mai intimplase de treized de ani.

VI. DESCRIEREA MANASTIRII <DALU>77

In marea din sptlmina brInzii sau marea brinzii, 3 februarie, ne-am


dus sa vizitam o manstire din vecinatatea Tirgovitei inchinat Sf. Nicolae
267/1 .1 cunoscuta sub numele de Dealu78. Se afl cale de numai o or departare
de ora; dar este pe virful unui deal, greu de urcat atit vara cit .1 iarna ;
caci vara drumul este impotmolit cu noroi i disk datorita numeroaselor
uvoaie de apa care curg din vil-fui dealului ; .1 iarna este alunecu din cauza
ghetii i zapezii.
Mnastirea este aezata intr-un loe deschis, domintnd intregul tinut,
iar biserica seaman'a cu aceea a mnastirii Arge. Se spune ca tot ce a ramas
din pietrele i materialele de la cladirea bisericii din urma a fost transportat
75 Astfel in mss. arab.
75Tn mas. arab : bellinu.
77 tu nota marginan.
78 Dalu. MAnAstirea Dealu, ridicat . inainte de 1431, a fost reconstruitii de Radu ce! Mare
futre 1499-1501, fiind terminan, de Vliidut voievod in 1510-1512, lar biserica a fost zugrAviti
de Neagoe Basarab in 1514 (N. Stoicesc u, op. cit., I, pp. 269-272). Dintre lucrl-
rile mal noi vezi C. Bala n, Mcliastireci Dealu, ed. a II-a, Bucure5t1, 1968.

172

www.dacoromanica.ro
pentru cladirea acesteia, de catre ginerele voievodului, care i-a urmat19.
Dar aici turlele sint toate acoperite cu mozaic ; pe dinafara, peretii sint aco-
periti i impodobiti cu piatr tare 0 frumoasa80, iar ferestrele au chenare
de marmur. alba.
Toate terenurile // care inconjura aceasta manstire sint. sadite cu vii p. 331
livezi i stilt ale sale.
Am luat parte aici la liturghie 0 la ring. 0 sears ne-am tutors in ora' unde, de vineri
pint,. in Duminica <11Isatu1ui de sec al brinzei>, mai ales de pe la unu sau doul dupti-
amiazg ping aproape de miezul noptii, boierii, sotiile lor, negustorii i poporul de rind
s-au strins la domnul nostril patriarh, cerindu-i dezlegare de pricate i rostirea asupra lor
a molitvelor de iertare pentru care le ascultau cu cea mal said{ smerenie, respect 0
veneratie.
Cit despre domnul insu0, el a poftit pe domnul nostru patriarh dup1-amiazg la biserica
din palatal stiu ; i, dupa vecernie, el s-a prosternat la pinnt impreunA cu marii sAi dregAtori
cu toti cei care eran de fatA, in timp ce patriarhul rostea asupra <domnului> l asupra
lor sus-pomenitele rugAciuni de dezlegarea pAcatelor.
Dupa aceea ne-am suit la marele divan al palatului, impreuna cu mitro-
politul rii, celelalte capetenii ale clerului, toti marii dregatori ai tarii
toti slujitorii curtii ; dud unul din logofeti a pa0t inainte 0 a citit dintr-o
hirtie cu glas tare, un f el de preamarire81 pentru domn i un polihronion,
0 la sfir0t el a cerut iertare potrivit cu cuvintele domnului nostru Mesia
in evanghelia zilei : Daca yeti ierta greelile fratilor votri impotriva voastr
ziditorul v va ierta pacatele voastre". Dupa aceea domnul nostru patriarh
s-a sculat i l-a binecuvintat <pe domn> dorindu-i snatate in postul cel
mare ; i toti cei de fat au p4it inainte 0 au facut la f el, mai intii plecin-
du-se in fata domnului i apoi skutindu-i mina; ei au savir0t aceea0 ceremo-
nie de asemenea fata de domnul nostru patriarh i fata de toti :rnitropolitii.
Apoi, domnul s-a sculat 0 a luat pe domnul nostru patriarh intr-o inca-
pere dinauntru 0 a vorbit multa vreme cu el in taina. Sfintia sa s-a dus apoi
s o vad pe doamna.
ne-am tutors la mAntistire, unde toti marii dregAtori l altii s-au InfAtiqat cu duiumul
la bisericil pentru ca patriarhul sit citeascri asupra lor molitvele de iertarea pAcatelor,
timp ce stAteau ingenunchiati la pAmint. La sculare, 11 sgrutau cu totii mina sa dreaptil,
f kind plecticiuni l inchinAri ; l astfel, au tot venit unul dupA altul pinA aproape de miezul
noptii, dupft cum am pomenit mal inainte.

Radu de la Afumati (1522-1529) a fost ginerele lui Neagoe Basarab ; el a urmat la


tron dupl scurta domnie a lui Teodosie (1521-1522), dar nu este amintit in alte izvoare ca ctitor
la Dealu, care fusese te.rminatA de Neagoe.
8 Este vorba de fatadele bisencli imbrAcate In placaje de piatrA de talle.
cAX6yiov.

173

www.dacoromanica.ro
In prima diiminici a postului, din porunca domnului, domnul nostru patriarh s-a
dus la mitropolie 1 acolo a slnjit liturghia impreuna cu episcopul". La trisaghiu" 11 s-a
pus inainte un tetrapod dupa obicei l s-au impartit lumlnari tuturor calor de fata in altar ;
dupa ce domnul nostrn patriarh s-a asezat pe un scaun, unul din preoti a inaintat pina
in mijlocul bisericii si a citit in intregime sinrmarul zilei". La pomenirea parintilor ortodocsi
P. 332 si a sfintilor, clnd // se raspunde de trei ori vesnica pomenire", invatatorul nostru s-a sculat
totl cei de fa ta in altar an cintat de trei ori vesnica lor pomenire". lar cind s-au amintit
ereticii l schismaticii, ei si-au stins luminarile, intonind de trei ori o intreita anatema;
apoi, aprinzindu-si din non lummnarile, ei au urmat tot astfel pina la sfirsitul slujbei.
A fost <apoi> o hirotonire de preoti i dup aceea un mare spat in
sala de deasupra, cu multe inchinri de pahare, mai intii in cinstea lui
Dumnezeu, apoi intr-a Sfintei Fecioare 0 a tuturor sfintilor, trei cupe ;
apoi, intr-a domnului trei cupe ; apoi pentru domnul nostru patriarh
slujitorii si, trei ; pentru marii dregtori, trei ; i pentru mitropolit i sluji-
367/II torii lui, trei.// Aadar, nu ne-am sculat de la masa pin ce"nu am fost ametiti
i prpditi i ne-am retras la mnstirea noastr intr-o stare groaznicA.

VII. DESCRIEREA MORTII DOAMNEI I FELUL CUM A DE-


CURS iNMORMINTAREA EI"
In joia pocintei a murit doamna Bllaa85, sotia lui Constantin Vod.
0 am expus-o cu rnare pomp sub un baldachin in curtea palatului. Dup
aceea a fost purtat de jur imprejurul bisericii ; i inmormintarea ei a fost
slujit de un mare sobor de preoti i clugri, in afara de apeteniile clerului,
carora li s-a imp.'rtit tuturora <cite o> rsplat bogat in bani. Dup ce
au ingropat-o in tinda bisericii din afara curtii", s-a dat un mare praznic
celor de fat mari i mici 0 ni s-a spus c s-au impartit skacilor i lucrtori-
lor care erau de fata mai bine de zece piini bune, tuturor skacilor pline
bun" i blide cu mincare i pahare cu vin. La a noua zi, la pomenire, s-au
pstrat acelea0 rinduieli.
Mitropolitul.
Adic viata sfintului sarbatorit in ziva aceea.
In nota marginaba.
uBalaca. Doamna Balasa, fiica stolnicului Nicolae Rail, a murit la 12/22 martie 1657,
dupl cum rezulta din inscriptia de pe piatra funerara d,e la biserica SI. Vineri din Tirgoviste
(N. Iorg a, Inscriptii, I, p. 110).
88 Este vorba de biserica domneasca, mica sau biserica Sf. Vineri, situat in afara zidului
de Incinta al durtii domnesti, uncle doamna B Map a fost ctitora (N. Stoicesc u, Biblio-
grafia, II, pp. 647-648). Constantin erban nu o putea ingropa alaturi de Matei Basarab,
fostul sau dusman.
87 In textul arab exist& aceasta a doua mentiune despre imparldrea plinii la toti saracii.

174

www.dacoromanica.ro
VIII. DESCRMREA CEREMONIALULUI IN DIMINEATA
DUMINICII FLORIILOR88

Devreme, in dimineata Dunilnicil 121oriilor, domnul l-a poftit pe domnul nostru


patriarh sl la parte la utrenie si la polieleu i 1-a adus ramuri de copses asupra cArora
s-au rostit rugAciuni. Apoi, domnul a venit spre el si i-a dat o ramurA si tot astfel toti
boierii au venit inainte si au primit ramuri, in timp ce dascrdii le impArteau luminAri de
cearA. S-a urmat aceeasi rinduialA pentru fiecare din cei de f atrt in bisericA; l dup5. ce am
terminat liturghia, ne-am dus la un mare praznic la masa domnului.

IX. DESCRIEREA CEREMONIEI <JOII> MARI

Miercuri, in sAptAmina mare, domnul ne-a poftit, potrivit datinei, i noi i-am pregAtit
In palatul sAu untdelemn sfii4it90. In joia mare am mers cu trAsura i ne-am invesmintat
in odAjdii in biserica cu4ii, impreunA ca mitropolitul tArii ; si de cum a coborit domnul,
amindoi i-au i dat binecuvin' tarea lor, apoi au purees afar5., invAtItorul nostru mergind
alAturi de domn spre curtea palatului, unde fuseserl pregAtite brtnci lungi de jur imprejur,
cu covoare i trei scaune la mijloc, indreptate spre rAsttrit, pentra domnul, pentru invAtfi-
torul nostru i pentru mitropolitul tArii. La sti.liga stAtea mitropolitul l egu.menii mauls- p. 333
tirilor ; la dreapta,
Pe tetrapoduri erau asezate cartile cuprinzind slujba spAlArii92 I ligheanul i ibricul
de argint. Apoi s-au impArtit luminAri de cearA celor de fat& i domnul nostru patriarhul
a 1naintat, pe ciad en mergeam inaintea lui cu c/rja lui lar el tAmiia. Apoi a tAmliat in
jurul tetrapodului, clup aceea a tAmilat pe doran si pe mitropolit si a terminat rindul din
stinga. Apoi a tImilat pe bojen l a terminat cu rindul din dreapta. Dap& aceea s-a tutors
si a t5.mliat pe postelnic si pe toti cei din jurul domnului. A urmat a dona citire, and
<patriarhul> s-a dus i la domn.
Eu am rostit binecuvinteazA, stApine"" lar el <a zis> binecuv1ntat"99. Apoi ei an
inceput sl elute slujba sptdrtrii". In. timpul citinli Evangheliei, m-am dus 1 ata tAmiiat,
dup1 cuna este obiceiul, asa cum tAmiiase el. Unul din preotl a citit evanghelia, cu fata
indreptatA spre apus : i ciad a ajuns la locul nade apune: l si-a lepldat vestnintele sale",
noi am dezbrAcat pe invAtatorul nostra de sacosul slu si de alte vestminte, potrivit obi-

98 In nota marginalA.
89 De salcie.
9 Adicet sfintul mir cu care se ung noii botezati.
91 In atnintirea spAlArii picioarelor apostolilor de cAtre Isus.
92 ciadyriaov Akattovx.
99 cf.) X6riTo.

175

www.dacoromanica.ro
ceiului, ci 1-am incins cu un ctergar din pinzit de in. Apoi el s-a dus i, turnind tipa din
ibric lighean>, a venit mai intii la cel care il infAtica pe luda ci care fusese invectmintat
la fel ca anul trecut l i-a spllat mai intii picioarele lui. Sub ele intinsese un covor. Dupg.
el a trecut la ceilalti ping ce a terminat cu totii. Mitropolitul tgrii era acolo, inflticindu-1
pe Petra. Dup ce patriarhul a indeplinit ceremonia ci dupit ce 1-au investmintat din nou
cu sacosul sgu, el a inaintat cg.tre vasul cu apg acezat pe tetrapod i, inmuinduli virful
degetelor, a insemnat cu ele semnul crucii intre ochii sgi i i-a dat binecuviUtarea domnului,
de departe. Tot astfel i mitropolitul a venit ci a fgcut la fe!, ci dupg. aceea i domnul.
Apoi au trecut dupg. el arhiereii, staretii i boierii. Apoi au trecut cgluggrii i ceilalti.
Am intrat in bisericg ci am terminat liturghia fgrg spglatul mesei", dupg. care a avut
loe hirotonirea a citorva diaconi. i domnul, la infAticarea potirului, a intrat in altar ci a
primit impArtgcania.
268/I In dimineata simbetei sfinte, dupg ce am fgcut slujba prohodului in biserica din
mAngstirea <Stelea>, ne-am dus spre amiazg cu trgsura la biserica curtii ; i, dupg ce ne-am
invecmintat, domnul a coborit i <preotii> s-au dus sg. aceze epitaful pe <o> masg potrivit
datinei, impgrtind lumingri tuturor celor de fatg.
Apoi domnul nostru patriarh a tginiiat dupg cum este obiceiul, lar eu am spus bine-
cuvinteazg stApine" ci el a spus binecuvintat" etc.
Ei au inceput sg ante canonul psaltic" l toste cintgrile''. Noi ne-am dus sg cintAm
impreung cu ei irmasul96 11'110. epitaf, ping s-a fAcut de noug ori. A trecut intii domnul
nostru patriarh ci a dat binecuvintarea, dupg aceea <au trecut> i mitropolitul l domnul,
precum cl toti cei de fatg. Dupg aceea ei 1-au purtat o data in procesiune solemng de jur
imprejurul bisericii, af ara intrind din nou, au isprgvit liturghia ci au hirotonit citiva
preoti.
In dimineata driminicil Pactelor, dupg ce am sAvircit slujba invierii" in biserica mIngs-
tiril, am fost aduci cu trgsura la curte unde am repetat intocmai acelaci ritual ci slujbe,
precum facusergm in anul de dinainte. Dupg. liturghie, care s-a slujit in prima org a zilei",
am fost ospgtati sus, la masa domnului.
In prima marti dupg Pacte dupg cum fAcusergm ci in anul de dinainte, ne-am dus
Cu domnul in procesiune pta. afarg din orac, dupg obicei.
In simbgta a doua dupg Pacte am slujit liturghia in biserica mitropoliei pentru vgduva
unui boier, intru pomenirea mortii acestuia. In Joia ingltgrii am slujit din nou liturghia
p. 334 In biserica mitropoliei in fata domnului i // potrivit datinei anuale a urmat un praznic
care s-a prelungit pina seara. In ziva Rusaliilor, dupg liturghie, domnul nostru patriarb.
s-a inchinat ping la pgmint in biserica mAngstirii, dupg cum se face de obicei.

64 Al-Bsaltika.
" Odiya de la c7.)81 = cintare.
96 Al-armis, imnul prim al fiecgreia din cele noug cintgri ce compun un canon.
'7 Al-Anastasis de la termenul grec : 'Avacrrack.
"" La ora 6 dimineata.

176

www.dacoromanica.ro
X. [Urmeaz, povestirea luptelor dintre ru0 i suedezi, asediul Rigi
incheierea tratatului dintre Carol al .X-lea Gustav 0 tar]. 268/II
i pentru c acel crai99 facuse bine i d.duse ajutor domnilor p. 335
Roms.neti i Moldovei in vremea strimtorrii lor, el a trimis acum s le
cear.' un ajutor de citeva mii de osta0, pe care i-au dat, dei fr voia
iorioo. Cu <aceast> oaste, astfel adunat6, el a pornit in toiul iernipm, pe
vreme de mare viscol // 0 de inghet ; din aceast cauz multi oameni s-au p. 336
inecat in valuri sau au pierit de frigioa ; i inaintind spre acele orar, le-au
luat in stpinire. Aici el s-a intilnit cu regele Suedieilo i s-au unit cu for-
tele lui . Toate acestea s-au intimplat dup sfatul i indemnul lui Hmelnit-
ki care dduse regelui un corp auxiliar, ce se urca la treizeci de mii de
oamenim, nct, vAzindu-1 astf el infArit, nimeni dintre poloni n-a indrznit
intimpine. In timpul pleckii sale din tara sa, el nu avea peste ase mii
de oameni cu cci intreaga forth' <armat.> a t.rii maghiariloriobbis
este numai de patruzeci pin la cincizeci de mii de osta0.
Dar tirania sa era mare <iar> cruzimea sa nemsurat. 0 el, distrugind
biserici i mn.'stiri, a f.cut in tara polonilor atitea rele ce nu se pot descrie.
A inceput s rspindeasc calomnii impotriva lui Hmelnitki i s.-1
spunind Acum am izbutit intind puterea asupra celor dou. princi-
pate, Tara Rom Aneasc6 0 Moldova, care sint intru totul in miinile mele ;
9i tara maghiarilor a fost, inaintea mea, a tat.lui meu 0. a strmo0lor mei.
In afar de aceasta, eu mi-am intins puterea i asupra tarli polonilor
le-am luat in stpinire capitala ; i acum nu-mi mai rmine alt rival decit
acest mujic sau Oran Hmelnitki"1 013. s-a pus acum s ucia in tain atitia
osta0 cazaci <ci# a putut> ca s-i slbeascA puterea.
Acest <fapt> s-a descoperit curind i, ajungind la urechile lui Hmelnitki,
i-a stirnit cea mai mare indignare impotriva regelui. El a trimis indat s-1
pofteasa pe hanm ca s porneasc impotriva lui, 05.gduindu-i> s6

3 Gheorghe Radczi al II-lea (1648-1660).


loo Este vorba de corpurile de cite 2 000 de oteni trimise in sprijinnl lui G. 12.41c6czi
al II-lea in Polonia, de Constantin erban 1 Gheorghe tef an (M. Costi n, Opere, p. 176
qi A. V er es s, Documente, X, p. 313).
Bxpeclitia a inceput in ianuarie 1657 (Istoria Romliniei, III, p. 188).
loi Fapt confirmat i de M. Cost i n, Opere, p. 175.
103 Carol al X-lea Gustav (1622-1660).
104 Duprt M. Costin erau doar 20 000 (Opera, p. 176).
100 Dup5. alte informatii, G. 1A1E6czi ar fi avut Cu sine 20 000 de oameni u r m nzak
V/2 p. 34). Cronicile turceti dau efectivul de 60 000 (Cronici turceti, II, pp. 172-173).
Losbia Vezi nota 330, p. 73.
100 ayyu al-Falah Hmil. Falail are aici sensul de f ellah, Oran. Despre relatffle
dintre cei doi vezi i M. Cosli n, Opere, p. 177.
103 Mehmed Ghirai al IV-lea in a doua domnie (1654-1665).

177

www.dacoromanica.ro
predea ; 0 ap. s-a 0 intimplat aievea ; cd, atunci cind sultanul turcilorl 08
9i hanul ttarilor au auzit de nvlirea regelui in Polonia ail s-1 fi intrebat
<pe sultan> 0 a.' cei doi domni ii dduset ajutor, s-au miniat foarte tare
impotriva lui <Rdkczi>.
Astfel c s-a rspindit printre ttari 0 printre turci zvonul e. apte
regi se inteleseser 0 hotriserd s fac o expeditie in aceast tara in timpul
postului celui mare ; prin urmare era o mare nelinite <in nord> dup cum
am artat mai inainte, nelinite care s-a prelungit 0 a tinut 'Ana la Rusalii,
dud au sosit veti c hanul pornise 0 c era in drum atre aceast tatl.
A urmat o mare frdmintare 0 toti se pregateau de fug. Totodat pe toat
granita trii turceti, de la guille Dundrii pin la Vidinu, s-a rdspindit
p. 337 zvonul c, turcii au pornit impotriva maghiarilorlu, // impreun5, cu t.tarii 0
c ei, in drumul lor, vor trebui s'a cucereasc Tara Romneasca 0 Moldova
eaci acestea daduser ajutor maghiarilor. Aadar donanul a adunat Wile
1269/1/ acestei tri care s-au pregtit de aprare 0 au aezat citeva tabere. In acest
timp au sosit scrisori de la Hmelnitki, indemnindu-1 sa se apropie; 0 indat
ce a venit Hmelnitki, i-a dat libet trecere prin tara lui.
Cind aceste fapte au ajuns la ureehile lui Rkczi, adic lui Gheorghe,
craiul maghiarilor, el a fost cuprins de o maie team. 0 a pornit in intimpi-
narea n.vlitorilor. Cazacii s-au retras 0 l-au lsat s lupte cu ttarii trei
zile. La sfir0t <ttarii> l-au amgit cu propuneri de pace 0 de impcare ;
dar el, aflind de perfidia lor, a fugit singur in tara sa. Ttarii au luat in primi-
re peste datazeci 0 cinci de mii de oameni din oastea lui dup cum ni
s-a spus in cap cu conductorul112 lor loan Kemnyu, cel mai mare dintre
generaliiu4 principelui, fr a se socoti pe acei care fuseser ud0 in lupt.
Cu aceti prin0, hanul s-a intors in tara sa in mare triumf 0 cu bucurie
nespus ; 0 aceasta s-a intimplat la sfir0tul lunii iulie.
. Aceast rzbunare care a ezut peste maghiari a fost fr indoial
urmar ea nvlirii <lor> in sfintele locapri ale lui Dumnezeu, in biserici i
mnstiri cit 0 a uciderii, fr mil san indurare, a alugrilor, preotilor
0 cretinilor din Moldova.

an Mehmed al IV-lea (1648-1687).


log La 1 Julie 1657 C. $erban ceruse printr-o solie trecere liberl pe la Brasov in caz de
primejdie (Quellen, VI, p. 57). De fapt, hanul a trecut prin Moldova dupii retragerea sa din
Polonia chip& ce au luat toatl oastea lui Racotii in robie" (M. Costin, Opere, p. 178).
no Bodom.
111 Madjar. Vezi amAnunte la Evils Celebi, in vol. de fatl, p. 452.
114 Zaim. De fapt general.
112 Kimianos. Kemny a ajuns robul tg.tarilor, ciici acestia nu au recunoscut pacea inche-
iatil de Rakdoczi Cu polonii (24 iulie 1657). Vezi M. Costi n, Opera, p. 177.
114 Arhoni.

178

www.dacoromanica.ro
Vreau chiar s4i pomenesc, frate cititor, citeva din faptele lor necu-
rate pe care noi i-am vlzut c le-au s.virsit cind au fost cu noi, in Tara
Ronaneasd. Iat una din acestea ; in tara mai sus-pomenit a venit un
episcop din Rumelia, om s.rac i foarte lipsit, aducind cu el singura lui
avere, o iap pe care s-a dus s.' o vind la tirgul de vite. Unii din acesti
unguri s-au oprit s' se uite la ea ; i unul din ei, psind inainte i luind-o
de friu, a spus : Aceast.' iap este a mea". La acestea, sapte din tovarasii
lui au depus m5xturie c era a lui i ei au luat-o. Caci acesta este un obicei
curent.... c dad unul din ei spune : Acest lucru este al meu" i Il ja din
bunul sau plac, i dad.' sapte din compatriotii si dau mkturie c este al
lui, devine al lui. Acesta este obiceiul lor.
Blestemul lui Dumnezeu s cad asupra lor pentru <c slut> dusmanii
religiei lui Hxistos i ai icoanelor i ai slavitei cruel. C slut astfel, am vAzut
cind ei intrau in biserici i distrugeau icoanele sau le scoteau ochii cu s.'biile
lor i cind au svirsit // alte fapte tirite din ur impotriva dlugArilor si a P. 338
clerului, ucigind pe multi dintre acestia, dup cum am spus mai inainte,
In vremea <domniei> lui Vasile <Lupu>.
S ne intoarcem la povestirea noastr ; acest skman episcop a inceput
ss plng i s se vaiete din pricina <pierderii> iepei sale, dar nu era nimeni
s5.-1 ajute, pin5, ce a fost sfatuit de niste crestini s mearg la dpitanul lor
s se pling impotriva maghiarilor. El s-a dus asadar ii-a inaintat plin-
gerea. Dar dpitanul l-a dojenit i l-a dat
Mergind la domn, el a aratat cum stau lucrurile. Domnul, care era
supus despotismului maghiarilor, neavind puterea s li se impotriveas6.1-15,
a f5.cut tot ce a putut pentru ca s mingiie mima episcopului. i chid a venit
dpitanul s-1 vad5, ca de obicei, el i-a vorbit despre aceasta. apitanul a
fdspuns : Dup ce sapte martori au depus mkturie c lapa era a lui,
a maghiarului, cum pot s i-o iau inapoi, dud astfel este legea noastr?"
Domnul a r5.spuns : Acest srman episcop are peste patruzeci de martori
c iapa este a lui i ca el a adus-o cu el din tara lui". Martorii nostri, a
r5.spuns dpitanul, Sint primii care si-au f'dcut depozitia i aceast afacere
nu mai poate fi cercetat din nou".
Domnul, ar alt n'Adejde de a putea indrepta <nelegiuirea>, nu a
avut alt mijloc deck s dea episcopului un cal din propriul s.0 grajd i i-a
dat drumul s plece cu aceast. ming-iiere.
115 Dupg lupta de la oplea din vara anului 1655 cistigat de C. erban Cu sprijinul
principelui Transilvaniei acesta din urna si-a intiirit influenta asupra domnului Tara
Rom finesti.

179

www.dacoromanica.ro
Maghiarii fac multe nelegiuiri asem'ntoare i timpul mi-ar lipsi ca s
le enumr. Dintre acestea ei ingAduie omorul, adulterul, incestul, furtu1116.
[Se afl de uciderea patriarhului de Constantinopol112 de c..tre marele
vizir]us.

XL <PLECAREA SPRE MANkSTIRI. RIMNIC>

269/II Asadar domnul nu a vrut s ne lase s mergem nici nu ne-a dat voie
s plecAm in tara noastra, nici el <si> nici unul din boierii lui, de team
pentru siguranta noastr.
Cum ni se urise s tot stm, invttorul nostru patriarh a cerut voie
domnului s plece i s cerceteze mnstirile trii. i domnul a fost multu-
mit s poat incuviinta aceasta, orinduindu-i in acelasi timp un portar adicb.'
p. 339 -un capugiu. //
Am plecat din Tirgoviste joi 18 iunien2 cu toate lucrurile noastre ;
cci ne temeam s nu izbucneasc vreo tulburare ; i motivul de cpetenie
al plec.'rii noastre era s ne facem nevzuti i s ne retragem in tar, in
vecin.tatea muntilor UngarieingbiS, unde fug cei mai multi locuitori ai
t.rii pentru <a-si cuta> un adpost in timpuri de restriste... cci in once
colt ne intorceam privirile acolo era turburare mare.
Am ajuns mai intii la Pitesti12 si de ad am trecut la mnstirea Arges121 ;
de aci am ajuns la Rim" nic122 care e scaun episcopal, mergind de-a lungul
marelui si vestitului riu Olt care curge la vale <venind> din tara maghiari-
lor122bis. Peste el este un pod foarte mare, una din binefacerile r'posatului
Matei voievod.
In acest ora am intilnit pe mitropolitul mazilit Ignatie122. Palatul
episcopal de aici seamana cu acela al mitropolitului din Tirgovite, atit
118 ExagerAri evidente.
117 Partenie al 111-lea (26 iulie 1656-24 martie 1657), spinzurat din cauza leetturilor
intretinute cu tarul Moscovei (L e Quie n, Oriens Christianus, I, col. 340; Hurmuzaki,
Fragmente, III, p. 232).
118 KOpriilii Mehrued paga, mare vizir (1656-1661).
118 Hatiran.
nabie Este vorba de muntii Carpati. Vezi nota 330 de la p. 73.
Bitast.
1111 Ardji.
188 Rimniku = Rimnicul
issbis Vezi nota 330, p. 73.
1.88 Ignatie, episcop de Rimnic (1637-1653), a fost scurt timp mitropolit al Tarn Rominegti
(1653-1655) dupti depunerea mitropolitului tefan, tare a revenit dupti inlAturarea potriv-
nicului sgur.

180

www.dacoromanica.ro
prin cldirile si grdinile sale, cit prin livezile 0 helesteiele sale, numai ca este
mai mic. Biserica are hramul invierii Domnului124.
Apoi capugiul <=portarul> ne-a dus la marea si renumita manastire
numita Cozia care este asezata spre rasarit, la trei sau patru ceasuri de cala-
torie de riul amintit mai sus, pe dreapta acestuia. Drumul este nemaipo-
menit <de rau> din pricina locurilor acddentate si a greuttilor <intimpi-
nate>. Este o poteca ingusta, pe marginea riului, de-a lungul caruia nu poate
merge, deodata, decit un singur cal, si aceasta cu mare anevoint, grija
si teama. Cad riul curge jos intr-o vale inspaimintator de adinc, plina de
stinci si .de curenti ce salta valuri ca ale marii si, cind mugeste, vuietul sau
este ingrozitor, tulburindu-ti mima de spaima.
Riul este foarte mare si larg, mai mare decit Orontele125 la Hamahl26
si dincolo de el, pe partea cealalt, skit munti foarte mari, cu neputinta
de trecut, acoperiti cu paduri 0 cu totul de nestrabatut. Pe stinga drumului,
adica' la stinga noastra cind urcam, se afl un munte foarte inalt, prapas-
tios si stincos, acoperit cu copaci uriasi ; si poteca noastra a urmat inainte
tot astfel, ping ce am ajuns la un pod de lemn, sprijinit in chip mestesugit
peste prapastia inspaitnintatoare pe malul subred si. nesigur dupa cit se
pare al riului ; cind n.e-am uitat la el, ni s-au infiorat inimile.
La ivirea vreunui atac sau vreunei nenorociri care ar fi amenintat
manstirea, calugarii veneau si ridicau acest pod, care, fiind facut din lemn,
este fixat in cuie la un capat de doi copad inalti care se ridica din albia
riului, in timp ce celalalt capat famine pe malul prapastios al muntelui.
Prin ridicarea podului, in locul lui famine o prpastie imensa de care niel
nu te poti apropia <0> nici nu poti trece peste ea, caci nu este niel o putinta
de a o trece printr-un mijloc oarecare. Nimeni nu este in stare sa coboarell I 340
pin'A la riu din cauta adincimii sale si a malurilor sale abrupte, drepte ca
peretele ; nici nu poate trece mai sus, caci in tot drumul sau, inca din
Tara Ungureasca, el curge pastrind aceasta insusire de bariera si de hotar.
Totusi, dupa cum ni s-a spus, atunci cind nevoia ii constringe, ei aduc din
Ungaria pe acest riu cele de trebuinta, ca vin 0 altele ; dar aceasta se face
cu infruntarea unor nesfirsite spaime 0 primejdii. Dupa cum am aratat
mai inainte, muntele nu poate fi strab.'tut niciodata ; dupa spusele lor, nu
exista vreun drum nici in dosul su, nid in vreo alta parte din jurul sa'u ;
el poate fi strabatut numai prin aceast'a ripa nemaipomenita care este
opera Creatorului (slavit fie numele sau!). i cind ne-am uitat, am fost cuprinsi

1" Biserica episcopal din Rm. Vilcea avea hramul Sf. Nicolae ; ea exista la sfitlitul
secolului al XIV-lea, cind aici a fost probabil sediu episcopal; a fost refacut& de Mate' Basarab
qi apoi din non in sec. XVIIIXIX (N. Stoi ces c u, Bibliografia. II, pp. 540-542).
"1 Vifi.
iss Hamah, oras in Siria.

181

www.dacoromanica.ro
de uimire privindu-1, cci odat ridicat podul, daca ar fi asezat aici chiar
numai o trup mic, inarmata cu pusti, ea ar fi in stare s resping mai
multe mii de dusmani. Taria i siguranta acestei mnstiri binecuvintate,
atit de vestit in lume, se datoreste in intregime numai locului i asezrii
pe care am descris-o.

XII. DESCRIEREA MANA.STIRII COZIA CEA FRUMOASA.


A DRUMULUI EI ABRUPT127

Eram inspimin' tati de ing-ustimea drumului si de apropierea sa de


marginea pr.pastiei ; , coborindu-ne de pe caii nostri, am mers pe jos pin
ce am trecut podul.
270/I Aici am iesit intr-o cimpie mare, deschis, imprtita in ogoare, acoperite
cu semnturi i cu grdini i vii pe care a trebuit s" le strnatem pin ce
ne-am apropiat de mmstire ; <aceasta> este o cldire intrit i mreat,
inltatd pe marginea acelui riu, dar inconjurat de piscuri inalte i impuna-
toare, iar golurile dintre ele erau inchise de pduri de neptruns, astfel
prin nid o parte a acestui loc nu este vreo alt intrare, &dci acest loe bine-
cuvintat se af15. <ca> intr-o covat.'128 la marginea tnii i la marginea pill
Ungurestim, atit la miaznoapte cit la apus, cale de dou, zile de c615.torie.
Drumul ctre aceasta din urm este prin spatele muntilor de miazzi13; este
extrem de greu i cu neputinta de strbltut <cu carul> cu boj.
In limba lor intelesul numelui acestei mnstiri, Cozia, este fortreata
de pmint"'n din pricina nenumratilor munti din aceast. tar.. In aceast
mnstire nu pitrunde nici o femeie i nici chiar partea femeiasca a vreunui
animal; dealtfel este regula stabilit de rposatul Mircea voievod132 care
a cldit-o impreuna Cu bisericile sale, inchinind-o Sf. Treimii33. Se spune
c5." i-au dat numele de Treime numai din cauza celor trei munti care o in-
conjoar dinspre sud-vest, nord i nord-est.

181 Not marginala.


138 ta`ghrud.
ut Bilad al-Madjar.
138 Astfel in text.
131Ma'si barriya. Numele de Cozia este in realitate sinonimul turc al vechiului Nucet.
Vezi V. B o gr e a in Anuarul Inst. de istorie nationalii.." Cluj, II, 1923, pp. 242-243.
133 Mirtea Foyfoda, transcris din limba romang cad litera e nu exist& in limba
183 In 1387-1388. Vezi E. L A z I. re sc u, Data zidirii Coziei, in Studii i cercetiiri
de istoria artei", 1962, nr. 1, pp. 107-137. Restul bibliografiei la N. St oic esc u, op. cit.,
I, pp. 205-209.

182

www.dacoromanica.ro
in fata sfintei biserici este o fintin5.134 indestulat de un mindru izvor
de ap care curge de la munte 9.1 incint simturile. in jurul bazinului sint
patru // chipuri din a ckor gur.' curge ap: unul este chipul unui maghiar, P. 341
celMalt este capul unui turc, cu turbanul s.u, al treilea este chipul unui
domn i al patrulea cel al unui rob. in bazin se pstreaza totdeauna peti.
Chillile acestei anm'stiri stilt mari i solid construite, en dou caturi,
de jur imprejurul unei galerii Mahe : i in partea dinspre r.'s.rit sint citeva
sli minunate unde se servete masa, cu ceardacuri sau galerii ce domin
cu privirea riul, a ckui adincime, adie distant., aci, de la \Tar' ful cldifilor
pinh' la albia sa, este intre patruzeci sau cincizeci de ori statura sau inlti-
mea unui brbat. Acestea sint ind.peri care indeprteaz grijile plicticoase,
alung. melancolia i lumineaz5. mintea. Un om bolnav este alinat aci de
murmurul vesel al apelor i. nu numai de curentul spumegind al riului, ci
i de uvoaiele izvorului care se prvlesc de pe ripi. i omul reinvie la
privirea acestor munti cu verdeata inconjur'toare i de gustul nespus de
bun al acelor peti frumoi numiti pstrvi135, care nu se afl dedt in ase-
menea locuri. Ei triesc numai in ape curgatoare de munte, hrnindu-se
printre stind 9.1 nu le plac adincimile noroioase i <cu ap> stttoare.
Seamn6 cu petele Sultan Ibrahim" de la Tripolime i este frumos insem-
nat cu pete roii. Are un gust ales, intrecind ca aromA once pasre fript.
etc. Este foarte pretuit in aceast tara i cind este srat il duc in dar dom-
nului -1 marilor dregtori.
Gradina acestei mnstiri este frumoas6 i in ea se naai OA, de ase-
menea, un chioc unde obinuiam s ne lu'm prinzul la amiaz, cina luind-o
la o or mai tirzie in galeria pe care am descris-o i in arhondaricul unde
eram gzduiti. Ara gsit aci un vin minunat de o buntate deosebit. i cu
o culoare aprins6137.
In afara portii mn.stirii, pe povirniul muntelui se afla un izvor de
ap spumegind ; i. deasupra lui este cldit o biserica mreat.', spre slava
sfintului Petru i a sfintului Pavel. Ei num.esc acest loc bolnit038 ; aci,
In acest ajun al sarbtoarei Apostolilor, am fost de fat la privegherea
care a tinut toat noaptea.
In fata acestui Mica este un drum pe care am mers o jumtate de ceas
pin la poalele dealului, unde este o biseric prea frumos cldit cu hramul

Fintina lui Neagoe Basarab (?).


11115In textul arab : bastrofos, transcris apoi l cu litere grecesti: 7ricrrpoupeg.
in Tarabulus. Este Tarabulus aF-. am, Tripoli din Siria.
187 Renumitul vin de DrAgAsani.
128 Bimaristan. cuvint iranian folosit si de turd cu sensul de spital". Bolnita Coziei este
ctitoria lui Radu Paige (1542-1543) (N. St oicesc u, op. cit., I, pp. 209-210).

183

www.dacoromanica.ro
Naterii Sfintului loan Botezatoru1139. Aici locuie0e un cucernic pustnic,
a ckui chille este lipitg de bisericA, uncle el slujete i face liturghia.
Aceast fatg cuvioas a cerut dezlegare de pcate de la domnul nostru
patriarh i l-a rugat s', skleasc pentru el un vl6star de nuc ca
o amintire de la el i ca pe viitor toti s'a" poat ti c este un pom sgdit drept
P. 342 binecuvintare de c5tre patriarhul Macarie al Antiohiei. // Prea sfintia sa i-a
incuviintat <cererea> i, luind un cutit, a tgiat toate mladitele care cre0eau
pe fsad, lsnd numai o tulpinA ; dup ce a sdit-o i a binecuvintat-o,
am plecat. La fel a fcut in grdinile fiearei manstiri in care am intrat,
aceasta fiind obiceiul lor ; i este un obicei foarte bun, c5.'d astfel se pAstreaza
amintirea unei astfel de vizite ; de asemenea, cunoscind data, e0i in stare
s recunoti virsta pomului sadit in acel timp. Ni s-a aratat printre ei un
numar de pomi denumiti cu numele patriarhilor precedenti care au vizitat
aceste locuri.
Revenim. Luni dimineata, sarbatoarea sfintilor Apostoli140, prea sfintia sa a fcut
liturghia in biserica cea mare, in timpul careia a fost o hirotonire de preoti i diaconi, atit
anagnoti cit i evangheliti ; i el a incins pe egumenul manastirii cu un briu, dindu-i
titlul de arhimandrit.
Dupa slujba am facut o pomenire pentru ctitori. Apoi ne-am lsat, dupa porunca domnu-
lui, toate lucrurile i bunurile noastre intr-un loe sigur din manastire.

270/11 XIII [COIVIENTARII ASUPRA PSALMILOR I CARTEA


ORACOLELOR. COPII FACUTE DE BABA YANI]
Auzisem ca. o mare i foarte pretioasa carte din colectia imparateascit a sfintel
se afla in stapinirea dumnealui Constantin Cantacuzino142, postelnicul raposatului Matel
<Basarab>, domn al Tarii Ronzineqti ; era o carte a psalmilor profetului David pe care
sfintul Nicetas, mitropolitul Siriei, le adunase cu mare osteneala din toate scrierile sfintilor
doctori ai bisericii, extragind tilcuirea data de fiecare din ei l stringind total intr-un volum
mare in grecete, de 300 de pagini in folio, de formatul cel mai mare.
Ni s-a spus de prea invatatul barbat chir Paisie din Chios (care venise de la 'ern-
salim la Alep 1 tinuse o predica in biserica de acolo), dupl cum ne-a aratat mai tirzin,
cii el calatorise in toate Wile din Europa i statuse mal mult timp in marea cetate a
Romei ; el se dusese in biblioteca papel uncle numarul cartilor bisericeti se ridica la apte-

139 Este vorba de aaa-numita Cozia Veche", situata la un kin de manastire,


sec. XVIXVII (N. Const a ntinesc u, Cercetdrite arheologice de ta Cozia, in Mitropolia
Olteniei", 1965, nr. 7-8, pp. 587-601).
140 29 iunie 1657.
141 Sfinta Sofia din Constantinopol.
Kostantin al-Katahuzinos.

184

www.dacoromanica.ro
zeci l doua de mil de exemplare i_este un lucru bine cunoscut ca printre toste <acestea>
i-a fost cu neputinta sa gaseasea un al doilea exemplar al acestei cartimbis. // Cartea psalrai- p. 343
lor este deci link& in lume, dupii cum ni s-a spus de multi <altii>. Se pot &I, intr-adevar,
lucrad miel i deosebite pentru explicarea psalmilor <alcatuite> de Teodor, episcop de Cyr,
si de Alti doctori ; dar acest sfint Nicetas a facut o colectie din toste expunerile l le-a
adunat intr-un volum, dupli cum am spus mal inainte.
Sint patruzeci de invatati, in dar& de altil, care au interpretat Cartea Psalmilor".
De pilda, comentatorul primului psalm care ?acepe <astfel> Perice de omul care nu se
duce la sfatul celor /AL nu se ()preste pe cales celor pacatosi, l tia se asaz& pe scannul
celor batjocoritori I"1". Acesta este textul original ce este continuat de autor, care spune
explicarea acestui text, cutare sfInt sau cutare doctor a spus astf el, euvint cu cuvint
lar altul a spus astfel i astfel" i pomenindu-le numele lor pe marginea cartii, a f &cut
tot astfel pina la sfirsit.
Multi au dorit sa copieze aceasta compilatie care, de bulla seama, nu poate fi gasa&
in niel o alta biblioteca, ci numai in aceast biblioteca imparateasca de unde a fost luatii ;
dar nu au putut-o copia din doul cauze : mai intii, pentru cA stapinul posesorul el nu
a vrut sa le-o incredinteze, cae nu voia O. mai existe o a doua copie ; in al doilea rind
pentru ca <lucrarea> avea un format atit de mare si un subiect at/t de intins incit cal
care au inceput sa o transcrie, au obosit dup5. ce au f Acut <abia> o parte <din ea> ;
am vazut multe dovezi despre aceasta.
Indata ce eu, sarmanul scriitor al acestor memorii, am auzit laudele aduse acestei
cArti nepretuite, mi-am dat toata silinta i, cu puterea Domnului nostru Afesia, cu ajutorul
parintelui met.1144 i cu binecuvintarea rugaciunilor sale, am capatat-o acasA, la locuinta
noastrii. Prin calAuzirea Atotputernicului, am gasit un preot, numit Baba Yani din Chios,
un bun scriitor grec, cunoscAtor al tuturor tainelor limbii, cu o cultura nemarginitii pe
care 1-am insarcinat sa faca un izvodlubis.
Cum dragostea de vin este o aplecare innascuta a adevaratului grec, nu am incetat,
In imprejurarea de f ata, sa-1 scot din minti145, pina ce 1-am adus cu noi in aceasta manas-
tireu6 j/ unde 1-am silit sa stea l sA serie. In fiecare zi li dadeam doul ocale de vin 271/1
pentru prInzul i cina sa i simturile sale eran Iinitite i puterile mintii sale scaparau mal

usbis Este vorba de manuscrisul cuprinzind Expunerea psalmilor profetului David, de


sfintul Niceta de Remesiana, manuscris grec, unic In Europa, adus de postelnic din biblioteca
imperial& de la Constantinopol (C orneliu Di m a-D raga n, Biblioteca unui umanist
roman. Constantin Cantacurino stolnicul, Bucuresti, 1967, p. 201).
Psalmul I, 1.
144 Patriarhul Ifacarie al Antiohiel.
144bi5 Mentionam ca. un anuine Ianache din Egipt a alcatuit, la 1644-1646, o copie de
pe versiunea turceasca a confesiunii patriarhului Ghenadie al II-lea Scholarios, la cererea lui
Istratie Leurdeanu, al doilea vistier (vezi A. D ec e i, Versiunea turceascd a confesiunii
patriarhului Ghenadie II Scholarios ..., Sibiu, 1940, p. 21).
Adica sa-1 imbat.
140 Manastirea Cozia.

185

www.dacoromanica.ro
departe cu toatg strglucirea lor ; si <astfel>, cu puterea lui Dumnezeu, el a isprgvit cartea,
la inceputul si la sfirsitul cgreia sus pomenitul mitropolit de Gaza a pus o paging de titlu,
dind aceastg relatie i explicatie, adicg <ariitind> imprejurgrile in care aceast nepretuitg
comoarg era ascunsg etc. Creatorul a trimis pe pgrintele si pe domnul nostru patriarh, chir
Macarle al Antiohiei, C11 fiul sgu, ca s o descopere i sli o scoatg la luming pentru dobindi-
344 rea propriei lor rgsplate in ceruri i spre folosul intregii biserici crestine" etc. Cheltuiala pe
care am avut-o cu aceastg carte ping la terminarea izvodirii a fost de peste o sutg de
reali.
Mai tirziu, cind ne-am inapoiat in tara noastrg, la Alep, unde am luat Cu noi pe
sus-numitul Baba Yani, 1-am pus sg scrie un al doilea izvod mai frumos decit primul did
era gindul nostru ca odat i odatg, cu voia lui Dumnezeu, sA trimitem in timpul
noastre, cartea spre a fi tipgritg in tara atit pentru folosul nostru cit 1 pentru
seals al bisericii lui Hristos. Dupg implinirea acestora dee Dumnezeu 1 aveam de gind
sil incepem sA traducem cartea in limba arabg ; si in acest scop, noi ruggun fierbinte pe
Atotputernicul sA ne dea pacea i linistea mintii.
O altg. cauzgl. <care ne fgcea> sg o copiem a doua oarg era teama de a o pierde pe
mare sau de a i se intimpla vreun accident in timpul tipgririi si astfel sg. se piardg un
giuvaer atit de pretios. Fereascg Dumnezeul Nu era mai bine, in acest caz, sg rgmlug
o a doua copie in sigurantg, In stgpinirea noastrg ?
Am mai primit Inca de la sus-pomenitul mitropolit de Gaza o altg carte in limba
greac al cgrui cuprins 1-a adunat din toate tguile si de la mai multi autori. El a numit-o
oracol"148 sau Cartea Profetilor"uo, si era cu totul unicA, nemaiexistind nici un fel
de copie a sa. Cuprindea profetii ale proorocilor, inteleptilor i sfintilor cu lucruri care
s-au prezis cu privire la evenimentele din rgsgxit, indeplinite de copiii lui Agar'50, f pri-
vitoare la Constantinopol i la cucerirea acestei cetgti/51; vesti minunate privind trecutul ;
sf de asemenea, profetiiie lor despre cele mai dinainte hotgrite cu privire la viitor.
Am avut doug copii ale acestei cgrti, fgcute de acelasi scriitor, dar acestea le-am
realizat dupg ce am intimpinat mari greutgti pentru a determina pe proprietarul ei stt
ne-o dea ca sit o copiem ; cAci acela, adicg anitropolitul de Gaza, era cu totul impotrivg.
ping ce i-am eistigat consinatAmintul prin daruri felurite i 1-am nisinat prin mgrinimia
<noastrg>, ca sg ne inggduie sA facem astfel. Oricine se uitg in aceastg carte pretioasg.
este cuprins de admiratie pentru profetiile, zicgtorile si altele cuprinse <in ea>. Dupg aceea,
acel prelat ne-a trinais din aceastg targ o scrisoare spre a ne da de stire cg. a fost jefuit
and i-a dus In tara ungureascgm i cg i s-a luat tot ce a avut i, printre alte lucruri,

147 Italia.
148 XP.1)Silk
Al-Chrizmos ayyu kitab al-Rumuz.
150 Agar, personaj biblic, sclava egipteang a lui Abraham cu care a avut un fiu, Ismail,.
stainooll poporului arab.
i51 Aluzie la cucerirea Constantinopolului de Meh.med al II-lea (30 mai 1453).
158 Fi bilad al-Madjar = Transilvania.

186

www.dacoromanica.ro
s-a furat i aceasti. carte. Slivit si. fie Domnul care, din mila sa, a binevoit si ne
silinta pentru a face o copie de pe ea, cid, altminteri, lumea ar fi fost lipsiti de ea si
stridania mitropolitului ar fi fost zadarnici. E1153 a trimis sA ne roage si-i dim i lui o
copie scrisi spre a-i inlocui pierderea. Domnul si. fie binecuvintat in vecii vecilor Amin I

XIV. [MINA.STIREA DIN OSTROV]

S revenim. Apoi ne-am luat ziva bunA de la arhimandritul m5,nAstirii


Cozia i de la // ceilalti clugri, dindu-le cu strdnicie in seama grijei lor 13. 345
pe sus-numitul Baba Yani i, dup ce am ieit de pe poteca ingust care
duce la manastire, am vazut c riul insu0 se desparte in dou brate in
mijlocul crora se afla un ostrov, unde am trecut cu o corabie. In acel
ostrov este o mAn6stire frumoas6 de c5.1ugkite, clAdit din piatr intr-un
loe mai retras i inchinat NWerii Maicii Domnului. Este numit obinuit
Ostrov164. Dup ce ne-am inchinat aci, am parbisit-o i am ajuns la
Rimnic.
Intreaga regiune dintre Rimnic i mAnstirea Cozia este impinzit
de stavilare mari, ce opresc apa, <facute> din fddkinile unui copac asem-
naor cu salcia. La deschiderea stAvilarelor, se d la o parte milul i. se ja
nisipul de aur din fund i aceasta este renumita baie de aur din Tara Roma-
neasc. ce apartine doamnei sau sotiei domnului in scaun. Produsele sale
sint luate in arena.' de tiganii sau aurarii acestei tri i de alti meteri z151-
tari, dup cum se spune, pentru o mie de dinari pe an155.

OCNELE DE SARE DIN TARA ROMANEASCA156


Joi dimineata am plecat din Rimnic i dup vreo dou'A ceasuri de drum
am ajuns intr-un tirg unde este o ocn.' de sarem. In Tara Romneasc
155 Mitropolitul de Gaza.
155 Ostrob. Schitul OstrovCiliminesti, existent in veacul al XV-lea; biserica a fost
reziditi. de Neagoe Basarab in 1520-1521 (I.B. Georgese u, Biserica Ostrovului, in Arhi-
vele Olteniei", 1940, pp. 25-31; D. B I a s a, Complexul : Mandstirea Cali-
nulne)stiOstrov, tmlndstirea Cozia cu bolnifa, schitul Piatra fi biserica de mir din Calimanesti,
In Mitropolia Olteniei", 1968, nr. 1-2, pp. 38-61 si N. St oicesc u, Bibliografia Tara
Romaneascd, II, pp. 465-466).
155 Vezi C. er b an, Cantribulii la istoria meftesugurilor din Tara Romelineasca : figanii
rudari fis sec. XVIIXVIII, in Studii", 1959, nr. 2, pp. 131-147.
155 Non. marginan..
157 Ma`-den Este vorba de Ocnele Mari.

187

www.dacoromanica.ro
sint cu totul patru localitti unde se afl ocne de sarem, a cror arend.
271/I1 este de o sut i cincized de mii de reali//.
Aceast ocn este cea mai mare dintre ele i este cercetat de toti
negustorii din Tara Turceasc <care vin> s cumpere sare i sl o incarce
pentru Constantinopol, cci toat sarea intrebuintat in Rumelia i la
Constantinopol este adus din aceast. tar.. TAierea srii este foarte ane-
voioas. <Thetorii> sap fiecare pu t de min la o adincime de vreo nouzeci
Ipme"159 pina ce dau de sare ; i toti cei care au fost prini ca hoti sau
care se all sub osind sint trimii in lanturi de ctre domn in acest loc,
ande ei taie sarea in timpul noptii i apoi o scot afar in timpul zilei. Fiecare
bucat este un bolovan mare, cintrind intre dota i trei sute de ocale.
Aceti bolovani mari sint ridicati de lucrtori cu funii lungi, cu ajutorul
unor maini invirtite de cai.
Aici am vzut o privelite care iti rupe jalma, cci atunci cind aceti
srmani nenorociti au ieit din ocn., noi nu-i puteam privi in nici o alt
lumin decit doar ca nite strigoi care se scoal din mormint, dintre morti.
Dumnezeu s-i ajute in nenorocirea lor ! Unii dintre ei <locuitori> le exploa-
teaz, <luindu-le> cu chirie160. Tot pmintul acestui tinut este srat,
cci, de pild, dup cum apa unor puturi din Alep este srat, aici apa
este solidificat j alcauiete un bloc solid de sare.
Aceast localitate <Ocnele Mari> este un tirg ce cuprinde un numr
de biserici. Locuitorii au ieit in intimpinarea noastr. Dar cum ne dusesem
p. 346 acolo numai <ca s vedem> ceea ce era // de vzut, am dormit aici numai
o noapte <0> ne-am reintors pe urmele noastre, cci nu era nici un drum
pentru trsuri pin ce am ajuns la drumul mare cu greu i prin piduri.
pe acest <drum> am ajuns, dup, amiaz, la o mnstire peste riul
Bistrita.161 numit <Mnstirea> Dintr-un Lemn162.

XVI. MkNA.STIREA DINTR-UN LEMN


Motivul <pentru care i s-a dat> aceast denumire este d., in vremurile
vechi, locuia aproape de aid un pustnic care, deteptindu-se din somn,
a gsit o icoan. a Maicii Domnului atirnind de un copac i <aceasta> i-a
u Este vorba de ocnele de la Ocnele Mari, Ocna Mic6 de lingA Tirgoviste, TelegaPra-
hoya i GhitioaraSaac (A urora Ilie s, tiri in legaturd cu exploatarea sarii in Tara
Romaneasca pina in veacul al X VIII-lea, in Studii si mat, de istorie medie", I, 1956,
pp. 157 159).
159 Astfel in textul arab.
1 W a ba' dihim biyaftaghiluna Ad i e vorba de arendasi.
161 Bistrisa.
161 Yusammunaha Kit-at Chasab.

188

www.dacoromanica.ro
spus : Dorinta mea este ca tu s5.-mi c.15.'deti aici o biserid din acest
copac".
Aadar pustnicul s-a sculat i a taiat copacul i a inceput s5. cadeascA
din el o biseric frumoas pe care a acoperit-o i a ridicat-o din lemnul
acestui singar copac163. Din aceast cauz ei au numit-o mandstirea Dintr-un
iar in limba greac5. Mov6EuXog"1", i aici s-au intimplat multe
minuni. Acum doulzed de ani unuia dintre marii dregAtori ai frii i-a
cut acest loca i, lsind biserica <de lemn> in vrful unui deal unde se
afla, a clidit mai jos de ea o mnstire mare de piatr0", cu o biserid minu-
nat cu hramul Adormirii Maicii Domnului166 ; este locuit de calugarite.
A doua zi am slujit aici liturghia i ne-am inchinat in fata sus-pomenitei icoane a
Maicii Domnului care este mare si face meren minuni. <Tot> a doua zi ne-am urcat si am
slujit liturghia in vechea mginftstire de lemn i ne-am inchinat din nou icoanei binecuvintate.
Ling biseric. se OA doi copaci uriai, care, dup cum se spune, slut
tovar5.ii celui de al treilea, care a slujit la cldirea <bisericii>.

XVII. MANASTIREA BISTRITA

Dup prinz, am prsit m.'nstirea i, mergind pe un drum foarte


greu, am trecut peste riul Bistrita, de mai bine de patruzeci de ori.
Scoborind povirniul unui deal ripos, am ajuns seara la o mnstire
mare cu oarecare renume in tara aceasta .1 cu unele intarituri pentru ap5.-
rare, numit. m.'nstirea Bistrita. <E> aezat intr-o vale singurated far
nici un drum, intr-o pozitie intru totul asemnitoare cu aceea a mnstirii
Cozia, i e clddit intocmai ca o fortareard. Are o biserid inchinata Adormirn.
Maicii Domnului167, inzestrat cu un mare tezaur, unde trupul nsui al
1' E vorba de fosta biserica de lemn care pare sg fi existat Inc din secolul al XVI-lea,
c5.ci in 1578-1579 si apoi in 1581-1582 Mihnea Turcitul if 1nt5.reste unele privilegii (I. Dona t,
Fundaliile religioase ale Olteniei, In Arhivele Olteniei", XV, 1936, pp. 60-61).
La 1746, mitropolitul Neofit inregistra o legend& asem5.nAtoare despre construirea mauls-
tirii D. Lema (ms. la Inst. de istorie N. Iorga").
1" Astfel in textul arab.
165 Este vorba de Preda Brincoveanu mare vornic care a clAdit mInAstirea in 1634-1635.
Vezi Radu Creteanu, Preda Brincoveanu, ctitor al bisericii de zid al mandstirii Dintr-un
kmn, In Mitropolia Olteniei", 1966, nr. 7-8, pp. 645-651; I d e ni, Mdndstirea Dintr-un
Lemn, Bucuresti, 1966 si N. Stoicesc u, oP. cit., I, pp. 276-278.
1" in realitate hramul este Nasterea Sf. Pecioare.
1" MAnastirea Bistrif a, ctitoria boierilor Craiovesti, ridicat6 inainte de 16 martie 1494,
stricat din temelie de Mihnea cel 126.0 (1509) i refAcutl de Craiovesti (1519), care an inzestrat-o
t e f nesc u, Bdnia in Tara Romdneascd, Bucuresti, 1965, pp. 120-130). Vezi
N. St oicesc u, op. cit., I, pp. 71-74.

189

www.dacoromanica.ro
sfintului Grigorie din Cesarea168 pe care <localnicii> 11 numesc Grigorie
Decapolitu1169 si care a fost adus cu cheltuieli foarte maxi."0 din Serbia
de ctitorul manastirii. Este asezat intr-o racla de argint, poleit. i sculptata
In relief pe partea convexa a capacului cu chipurile intocmai ale sfintilor.
/272/1/ De jur imprejurul raclei sint chipurile altor sfinti i ingeri.// Aceasta racla
este o danie a raposatei Balasa, doamna lui Constantin voievodm, care
a trimis si a pus sa fie facuta in tara ungureasca, unde se gseau mesteri iscu-
siwnns. Se spune c a dat giuvaergiului numai ca leaf a o mie cind sute
de reali. Dac te uiti la ea, iti ja ochii. La deschiderea ei, cind stteau <toti>
p. 347 de jur imprejur cu luminari i cu cadelnite, cintind troparele cu capetele
descoperite, noi am fost minunati de infatisarea ei si de mireasma ei pla-
cut si am sarutat-o si am luat o binecuvintare de la mina sfintului. Am
slujit liturghia in biserica luni, 6 iulie ; i liturghia a fost insotit de hiro-
tonirea unui calugar i a unui diacon, dup care ne-am dus la ospat.
Aceasta manastire este i ea vestita in toat tara pentru pozitia ei
intarita. Originea intemeierii sale este aceasta : un vechi pustnic, deosebit
prin virtutile sale, a gasit in virful acestui munte, care se ridica dinspre
miaa-noapte, deasupra mnstirii, gura unei pesteri i cu indeminare
staruint el a deschis in sfirsit poteci care duceau acolo si a facut in <petera>
o biserica spre slava sfintului
Cind ne-am urcat s vedem aceasta petera, ne-am suit pe o singura
potee, unul cite unul, pe un urcus g-reu, avind in dreapta noastr o pia-
Pastie inspaimintatoare pina jos la albia riului. Din aceasta cauz pe cea
mai raare parte a drumului ei pun balustrade prinse din copac in copac.
Am ajuns la acel loc cu mare greutate i cu multa osteneal. De la povirnisul
dealului pink' la petera., cam cit o aruncatura de piatra, sint niste scinduri
lungi i inguste ca de podet <slujind> drept balustrade ; cind se tem de
vreo primej die, le ridick. i aici stau in siguranta cad nici chiar d.racii

162 Grigoryos al-Banyasiy, adicl din Banias, vechea Cesareea, oras sirian supranumit
Paneas din cauza cultului lui Pan. Vezi V. Bogre a, in Auuarul Inst. de istorie nationalr,
chii, II, 1923, p. 343 si Dragos Petrosanu, Sf. Grigorie Decapolitul din mandstirea
Bistrifa, in Biserica ortodox5. romAnA", LIX, 1941, pp. 682-703.
122 in tortul arab Grigoriyos (cu litere arabe) apoi imediat rpeyogo ilexce7c0),CTIN.
172 Vezi I.C. Filitti, Banatul Olteniei i Craioveiii, Craiova, 1932, p. 46.
171 Cf. Letopiseful Cantacuzinesc, p. 119. Vezi inscriptia raclei la N. Iorg a, Inscriplii,
I, p. 198.
inbis Racla a fost executatA de mesterid argintar Martinus Weiss cel bAtrin din Brasov.
Vezi descrierea el la Teo dor a Voinesc u, Din legdturile artistice ale Tdrii Romdnesti
cu Transilvania. (Mefteri argintari), in Studii i cercetAri de istoria alter, 1956, nr. 1-2,
P. 85.
272 Schitul Sf. Arhanghel Mihail exista in jume 1642, cind este amintit in documente
(Arh. St. Buc., m-rea Bistrita, LXVI/58). Vezi $i D. B 1 a s a, Sibdstriile Ovidenia i Sfinlii
Ingeri, in Mitropolia Olteniei", IX, 1957, pp. 662-664.

190

www.dacoromanica.ro
null. pot face drum spre ei. Asadar, cind domnii erau amenintati de vreo
primej die, isi triraiteau comorile, impreuna cu sotiile, in aceste pesteri.
le sint asezate in mijlocul dealului ; de la ele pina la virful van stilt patru-
zeci si patru de fatomil73 ; <pina> sus, catre virful muntelui, pare <sa fie>
o cale nesfirsita.
La poarta slut doua ferastruie de fier prin care am patruns ca ani-
malele, <mergind> in patru labe ; si am continuat sa inaintim de-a lungul
tunelului, unul cite unul, la lumina tortelor, pin5. ce eram aproape morti
de oboseal.. In sfirsit, am iesit intr-un loc intins si neted, unde am cercetat
cu evlavie biserica cadit intr-o mare infundatura ce comunica cu exte-
rioral si alaturi de ea este o chilie curata, locuita intotdeauna de un calugar.
Linga biserica, la rsarit, este o alta infundatura mare care comunica cu
exteriorul si cu valea, unde, dupa cum se spune, numai in zori patrunde
o raza de soare.
Aici este un copac mare de care atirna o fringhie lunga pe care o pun
In miscare cu o roat si scot cu ea apa din riu sau <ridic5.> alte lucruri
grele pe care obisnuiesc,,sa le puna la pastrare aici, asa cum am pomenit
mai inainte. Acestea i<lucrurile> nu puteau trece prin tunelul prin care
am fzbit noi ; dar, fiind tirite pe un drum tainic, de la manastire la o
deschidere <aflata> sub local unde atirna fringhia, eran ridicate in sus
acolo si trase prin deschizatura.
In petera este un izvor curat cu apa limpade // care curge mereu din 1). 348
plin. Acest loe nu are nimic de jur imprejur, ci numai un mute Malt si
ripos care se ridic dincolo de r/u. Cu toate acestea, acei care folosesc petera
ca loe de refugiu pentru ei sau pentru avutiile lor stau cit se poate de putin
<aici>, caci sanatatea lor este vatarnata si lucrurile lor slut distruse din
cauza pozitiei locului, expus vinturilor, si din cauza umezelei intretinuta
de apele din cuprinsul ei. Nu ne venea sa d'alm crezare simturilor noastre
cind am iesit la lumina zilei si ne-am coborit din nou cu bine la manastire.
Pentru a descrie <manastirea> ar trebui amintit ea, in partea dinspre
fsarit, chiliile dan spre sus-numitu/ rili174 care, coborind din culmile cele
mai inalte ale muntilor, se sfarima, spumegind, de stinci. in spatele acestora
se prind multi pesti frumosi, numiti pastavirm.
Zgomotul riului este un vuiet neincetat caci, dupa cum am spus mai
inainte, se pravale din crestele cele mai inalte ale muntilor cu iuteala cea
mai navalnica, iar in fundul riului si, inconjurindu-1 de jur imprejus, slut
stinci ; asadar nu inceteaza de a mugi ca o furtuna ca traznete.

173 Fatom, unitate de m5sur5. de 1,62 m, asemlnItoare st1njenului.


174 Bistrita.
176 Al-b astrofos.

191

www.dacoromanica.ro
In mijlocul acestor chilii este o biseric frumoas i curat, inchinat
272/U sfintului Nicolae, iar in afara // mnstirii este o a treia biserid. <pentru
cei bolnavi> Cu hramul Schimb.rii la f45.176. Apoi ne-am luat rmas bun
i am plecat.

XVIII. DESCRIEREA MANASTIRII ARNOTA177

Marti ne-am urcat la o mnstire <aezat.> sus pe partea cea mai


inalt a muntilor, in fata aceleia pe care tocmai am descris-o i inchinat
sfintului Mihai, dar este numit mnstirea Arnota.
Drumul c6tre ea este foarte greu i nu poate fi strbtut decit cu
piciorul, <mnstirea> fiind aezat pe munte. Noi am incercat totui
s urc5m alare i am <constatat> di se afl la o or de drum de la mns-
tirea Bistrita, fat de care este aezat spre rsrit.
Este o mnastire frumoas i se spune c, in vremea sa, rposatul
pkinte al lui Matei voievod178 a cadit <aici> o biseric de lemn179 i c
murind in Ungaria, fiul s.'u Matei, care a ajuns domn a trimis dup5. rAm5.-
itele sale p.minteti i le-a adus aici. Apoi indat a inceput s." ridice toat
cldirea din piatr., cu ziduri inconjuraoare, cu chilii frumoase i. cu o
biseric inzestrat cu multe avutii i comori180.
Cu citva tirap inainte de moartea sa, <a (limit o> racla cu moaste de ale sfintilor.
P. 349 Ne-am inchinat unul cite unul fiecgreia din ele. Acestea skit, // mai intii, mina dreaptg
a sfintului Mihail, episcop de Synnade, al cgrui cap este pgstrat intr-una din ingngstirile
de la Sfintul Muntem, si a fost adus de acolo, dupg cum ni s-a spus, de judetele unde
tl fac aparitia lAcustele. Preotii preggtesc o agheazmg pe care o sfintesc cu aceste cinstite
moaste. i apoi, cu aceastg apg. sfintg, stropesc cimpurile i ogoarele si o impart locui-
torilor din orase si din sate. Si cu puterea Atotputernicului i prin mijlocirea sfintilor,

176 Bolnita mgngstirii, construitg de boierii Craiovesti la 1520-1521 (N. St oicesc


op. cit., p. 71).
177 Arnota.
170 Abu Matey Foyfoda. Este vorba de Danciul vornicul din Brincoveni, mort in Transil-
vania la 1595 (N. Stoicesc u, Dictionar, pp. 49-50).
179 Existeiata unei biserici mai vechi la Arnota este mgrturisitg si de patriarhul Partenie,
In decembrie 1643, cind spune cg aceasta fiind invechitg, din vremuri nestiute i ruinatii",
Matei Basarab a ridicat-o din temelii" (Arh. St. Buc., Peceti 62).
reo Matei Basarab a construit mgngstirea Arnota inainte de 1637, potrivit unui document
din 17 aprilie 1637 (Arh. St. Buc., ms. 717, f. 1199 v.), iar dupg pisania unui dopot, in 1634
1635 (N. Stoicesc u, Bibliografia, I, p. 41, nota 45). Vezi i lucrArile indicate la pp. 36-38.
181 in 978 impgratul loan Tzimiskes dgruise nigngstirei Lavra de la Muntele Athos capul
si. Mihail, episcop de Synnade, mort in Prigia (T. Bodoga e, .Ajutoarele romdnegti din
Sfintul Munte Athos, Sibiu, 1941, p. 89).

192

www.dacoromanica.ro
Ilcustele sint izgonite de ad in mare. Si in acest an roadele <pAmintului> slut ieftine
la ei, datoritA recoltelor imbelugate. Acesta este un lucru bine cunoscut in tArile acestea.
Ni s-a spus c4 scum citiva ani a fost o mare foamete in insula Cipru, din pricina
unei invazii a lAcustelor care a tinut neintrerupt timp de apte ani. Aadar ei au arAtat
situatia lor sultanului i i-au cerut in hatierif, adicl un ordin imptirlitesc care s5. porunceascit
<cAlugArilor> din acea mAnAstire O. le dea capul sfintului. In urma acestui arz, a fost
trimis un ag5. din partea sultanului cu hatierif. Si el s-a dus la mguiAstire sri cearrt capul
<sfintului>. Dar era obiceiul mAnAstirei i o regal. aezatA din vechime sA nu se ingAduie
transportarea acelor moade sfinte in afara domeniilor lor decit cu chezAie, astfel cii. cipriotii
le-au dat ca ostateci patruzeci de arhoni" dintre cei mai de neam din insull, ping ce au
transportat capul <sfintului> in Cipru ; acolo au f Acut agheazmg. i au stropit cu ea tot
tinutul lor. Si <este> minunat de povestit 1 LAcustele au fost gonite indatA. din insulA i
s-au inecat in mare. Iar ca dar de multumire, dud insularii s-au intors cu capul <sfintului>
au dat mAnAstirii cinci mii de piadri i au plecat dupA ce au multumit lui Dumnezeu.
Se spune c5. tot adi fac i locuitorii din Rumelia, atit musulmani cit i credini cAci acest
dint, la moartea sa, printre alte cereri, a f Acut anume aceasta <indreptind-o> cAtre Dumne-
zeul cal Atotputernic. Si acesta este un lucru ininunat, <demn> de a fi cunoscut.
SA ne intoarcem <la subiectul nostru>. Am lust i o binecuvintare de la mina sfintu-
lui Filip apostolul, care, // ca i mina srtutului Mihail, amintit mai sus, era imbriicatl toad,. 272/II
In aurun ; de asemenea, de la ramura de palmier a sfintei Marina mucenica, cu care ea a
lovit pe diavol in inchisoare. Si de la inoadele sfintului loan GurA de Aux i de la cele
ale lui Anastasie, patriarhul Alexandriei i de la mucenicul Pantelimonl83 .1 de la <moadele>
lui Chiricos i de la Iolita, mama lui, de la sf. Gheorghe, de la sf. Dumitru, de la sf.
Mercurios184 i de la cei patruzeci de mucenici, premix' i de la moadele sf. Nicolae i ale
celorlalti martiri i sfinti, care toti au fost pomeniti. Aceste sfinte moade tAmAduiesc de
frigurf H. Egumenul mAnAstirii tine un catastif cu acestea d cu altele, toate pecetluite cu 273/1
sigilli i insotite de o descriere scria.
Apoi am slujit liturghia in bisericA 0 am fcut agheazm la fintina
din partea push' a bisericii185 ; se spune cb." apa vine din virful muntelui,
de la o depArtare de o sut5. 0 patruzeci 0 patru de stinjeni.
in locul cel mai inalt, care dominA intreaga regiune, au // ridicat o cruce p. 350
mare de piatr6186, dup cum am mai vzut din mila lui Dumnezeu multe
<altele> aezate 0 in alte locuri dar mai ales pe drumuri.

183 La 5 noiembrie 1641 Matei Basarab aratA di moadele cumpArate pentru mAnAstirea
Arnota le-am plAtit cu mult pret i le-am impodobit cu aur i Cu argint i cu pietre d le-am
pus in mfinAstirea Arnota, s5. ne fie nou5. d plirintilor notri spre venicA pomenire" (N. Iorg a,
Inserip/ii, II, p. 364).
183 Wa min al-fahid.
134 Wa min Mar Markuriyos.
183 Fintina a fost fAcutA de Matei Basarab odat cu mAnAstirea, fiind ref AcutA de iznoav5."
de Constantin Brincoveanu la 1693-1694.
181 Crucea a dispArut.

193

www.dacoromanica.ro
Din cauza pr.p5stiilor i a greut'Atilor drumului, noi nu am fost in
stare s mergem pin la locW de unde izvorte apa din fintina care curge
jos in bazin. Dincolo de zidurile m.n.'stirii se deschide o privelite foarte
larg asupra unor locuri indeprtate, deoarece aceast cldire se afl pe
un loc foarte deschis i rid.icat. De aid ne-am coborit cu piciorul la mns-
tirea din vale.

XIX. [RiMNIC]

Joi ne-am luat rmas bun <de la diugzi> i, plecind de la manIstire,


am trecut de-a lungul unor drumuri foarte grele i. vlurite ; in drumul
nostru am trecut printr-un sat numit Rimeti1-97, locul de natere al lui
tefan, mitropolitul Tarli Romneti199, care acurn cldete aici o biseric
de piatr5.199. Se spune ea, la inceput, el a fost pisar la mnstirea Bistrita ;
dup aceea a ajuns c.lugar .1 apoi egumen al vestitei Mnstiri Tismana,
despre care vom da acum pe scurt o descriere, apoi mitropolit al T6rii
Romnetil9 in timpul <domniei> lui Matei voievod, care mai tirziu I-a
i 1-a inlocuit cu Ignatie, episcop de Rimnici-92, un prelat pe care
1-am pomenit mai inainte la prima noastr. intrare lu Tara RomneascA.
Mai tirziu el a fost repus in demnitatea sa de c5.tre Constantin voievod.

(11/kNA.STIREA POLOVRAGI>
Dup5.-amiaz am ajuns intr-un sat din apropierea muntilor i ling.
este proprietatea unuia din boierii care fusese alt.dat pos-
riul O1t41-93 ;
telnic, dar care acum este.destituit1-94. Se numete Polovragi195 ; boierul
182 Rimast, jud. Vilcea.
288 !titre 1648 1653 si 1654 1668.
188 Biserica Toti Sfintii, construitA de mitropolitul Stefan in 1658-1659 (N. Sto i-
cesc u, op. oil., II, p. 535).
Despre viata lui Stefan mitropolitul vezi G. Negulesc u, 1efan I mitropolitul
11113

Ungrovlahiei (1647-1668), Bucuresti, 1890 i C. rbicean u, Testamentul fi data mor*


mitropolitului 5tefan al Ungroulahiei, in Bis. ort. rom.," XXVI, 1902, pp. 296-297).
Ica Sub acuzatia c5, a tesut uneltiri impotriva domnului facindu-se pArtas cu cei
ce au stricat orinduiala i s-au ridicat impotriva domnier (Harmuzaki, XIV/1, pp. 195-197).
188 Ignatie (1653-1655).
Oltast.
184 Danciu Plriianu fost mare postelnic intre 8 ianuarie 1655-30 iulie 1656 (N. Sto 1-
cese u, Dic/ionar, p. 224).
188 In textul arab Bolfradj, de la Bolofradj =-- Polovragi, sat, jud. Gorj.

194

www.dacoromanica.ro
a ridicat aici o manastire mare cu intarituri, cu hramul Adormirii
Domnului, pentru a face din ea un loc de inmormintare pentru el i pentru
urma9ii sail". A chemat la el calugari i preoti i i-a a9ezat in mai multe
chilii, pima ce a sfir9it manstirea 9.1. a daruit acestei manastiri tot satul
cu acareturile sale, cu mori i gradini 9.a. potrivit obiceiului pe care
1-am amintit de raai multe ori al tuturor boierilor din aceste tri.
Am slujit liturghia pentru el intr-o biserica mare de.:lemn, linga zidirea
cea nou..

<MANASTIREA CRASNA>

Si, plecind dupa-amiaza, am ajuns seara la o alta manastire, numit.


Crasna, inchinata sfintului Nicolael97 ; este tot o cladire de piatra. In dru-
mul nostru am trecut peste multe riuri. A doua zi am facut aici o liturghie
9i. dupa prinz am plecat, ratacind pe drumuri grele, paduri 9i. ape, pina seara,
cind am ajuns intr-un tirg mic, numit Tirgul jiuloss pentru c se afla linga
un riu mare numit Jiti.12 ; cuvintul tirg"200 inseamn. bazar" 2 0 Obis, iar
Jiu este numele riului.
In acest judet se afla o mina de fier din care s-a scos mult minereu
in timpul (domniei> lui Matei voievod201.
De la Tirgovi9te pina in acest loc, tot drumul a fost pe sub // muntii p. 351
care despart aceasta tara de tam maghiarilor202 prin <locuri> sterpe 9i
nelucrate, timp de o zi de drum. Partea dinspre Tara Romaneasca este
rotunda ca o strachina 9i manastirile pe care le-am descris sint toate a9e-
zate in acest chip.
198 Man6stirea Polovragi, ridicata pe la inceputul veacului al XVI-lea, recladitil de zid
in 1647-1648 de Danciu Piriianu logoflt din Milesti, care a inchinat-o la Sf. Mormnt. Vezi
Al. $tefulescu, Polovragi, Tg. Jiu, 1906; V. Brettulescu, Mandstirea Polovragi,
in Buletinul Comisiei /vIonumentelor Istorice", 1940, pp. 5-34; St. Andreesc u, Data
zidirii Polovragilor, in Mitropolia Olteniei", XV, 1963, nr. 11-12, pp. 922-925; I d e
Ctitorii de la Polovragi, in Mitropolia Olteniei" 1964, nr. 3-4, pp. 231-235 si N. S t o
cesc u, Bibliografia, II, pp. 507-508.
197 Ctitoria lui Duman. Pilisanu mare sluger al lui Matei Basarab (1636) (Al. Stef u-
lescu, Seltitul Crasna, Buc., 1910 si N. Stoicescu, op. cit., I, pp. 228-229).
los Turgudjiu.
199 Dji.
100 Turgu.
loo bis Termen intilnit i in documentele romfinesti.
iol Baia de Fier (Nicolae Maghiar Stefan Olteanu, Din istoria mine-
ritului Romelnia, Bucuresti, 1970, p. 153).
sos Transilvania.

195

www.dacoromanica.ro
XXII <MANASTIREA TISMANA>

DuminicA dimineata, dup'd ce am ascultat liturghia in acel tirg, am


plecat mai departe si am trecut peste nenum'Arate riuri ; desigur peste trei-
zeci. Toate curg din dealurile Ungariei22bis si se vars. in Dunre. Ni s-a
spus c." doulzeci i apte de riuri, ca marele riu Olt, pe care 1-am trecut
Cu plutele, strbat Tara Romneasel, venind din tara maghiarilor si se
vars. in DunAre ; nu mai pomenim de altele, nenumrate. Binecuvintat
s.' fie Dumnezeu! Toate aceste riuri au ap limpede i curat. ; i pmintul
pe care curg este poros, inlesnind absorbirea <apei>.
Drumul nostru in aceast zi, pin." tirziu dup5.-amiaz, a fost foarte
obositor, din cauza dealurilor i a p'dolurilor pe care trebuia s le str.-
batem.
La sfirsitul c5.15.toriei noastre, egumenul2" vestitei mnstiri Tismana204
a venit s ne intimpine i ne-am coborit pe riul cu acelasi nume, pe malurile
cdruia, de fiecare parte, este cite un tirg mare care tine de man.stire.
Din clipa in care ne-am apropiat de acest loc, am putut vedea manas-
tirea care este asezata in mijlocui unei vai, pe marginea unui deal, in.con-
jurat de munti foarte inalti i de pduri. tn aceast mnstire se pAtrunde
pe o potec la fel cu cea de la minstirea Cozia sau de la mn'astirea
Bistrita. Nu este nici un alt fel de drum decit aceast: <potec>, ce se intinde
chiar de-a lungul riului, pe care 1-am trecut de mai multe ori <si> ara
ptruns intr-o vale foarte intinsa spre a ne sui la locul unde este asezatd
mnstirea. De pe muntele din jurul ei curg izvoare de ap formind aulete,
apoi impreun, marele riu din vale, peste care trece drumul c6tre
273/11 mmstire.
Inainte de a ajunge sus, la prima poart, se gseste sus, pe rnunte,
chilia unui pustnic, lingd care se afl o biseric6 mick curat, inchinat
sfintului Antonie cel Mare. i aici este un helesteu sau iaz pentru pesti ;
In el se vars un curs de ap <ce coboafg> din inltime.
Ne-am urcat la msnstire cu mare strdanie, din cauza repeziciunii
Cu care curge rul i a multimii copacilor i pietrelor pe care le tirste
le pfvale mereu din virful muntelui pin jos, cind cad ploile. Am mers
pe o potec ingust, de jur imprejurul cldinii, inainte de a ajunge la prima

301 bis Vezi nota 330, p. 73.


203 Nicodim (Al. Stefulesc u, McIna'stirea Tismana, ed. a III-a, Bucuresti, 1919,
pp. 331, 333).
204 Tetsimana.
sos Schitul Sf. Antonie de la Sclunele (N. St oic esc u, oP. cit., II, p. 571).

196

www.dacoromanica.ro
poart5.", ferecata Cu fier. In acest loc este o fintina de apa tinitoare i dea-
supra unui turn mare, care slujete de poart, sint numeroase creneluri.
Dupa ce am trecut prin aceasta poarta, am ajuns la o a doua, tot
de fier, f/ deasupra cAreia este clopotnita 0 am intrat in biserica cea mare, P. 352
care are hramul Adormirii Maicii Este o cldire frumoas
Domntilui206.

trainica, Cu dou turle inalte, una deasupra nartexului, cealalta deasupra


corului i amindoua sint octogonale. Vistieria sau vemintarul este in partea
din apus, la dreapta altarului.
In fata uii bisericii se afla un pu t <alimentat> cu apa curata care
curge dintr-o peter de sub munte, unde slut magaziile sau camarile cu
provizii ale manastirii. Pe drumul <care duce> spre ele se af1 un bazin
zidit in pamint pentru a tine petii, de cind sint prini pink* ce skit folositi
<la mincare>. De aici treci prin fata uii bucatariei, i <mai> la o parte
tred prin pivnitele manstirii, folosite pentru racirea vaselor cu vin
pentru a tine proaspete toate zarzavaturile de care au nevoie. 0 parte din
ap curge prin umbltoare, <iar> cealalt curge spre o moara mica, curata,
care se invirtete meren 0 care macina pentru ei207 toate grauntele de care
au nevoie, fara osteneala i fara greutate.
Datorita acestor inlesniri, manstirea este bine pregatita pentru o
rezistenta In adevar, ea nu mai are seaman nici in aceasta
inverunata208.

tara, nici in alta, prin frumusetea locului 0 a aez5'xii, prin multimea apelor
sale 0 intarirea natura1 pe care o are, ajutata 0 de ocrotirea zidurilor
sale inconjuratoare.
Aceasta manastire a fost 0 ea cladita din nou de raposatul Matei voie-
vod209. La inceput fusese schitul unui barbat credincios, numit Nicodim210,
al carui tata era grec, de f el din oraul Castoria, 0 a crui mama era sir-
boaic5.. El a fugit de la parintii sai 0 a <venit> in acest loc din indemnul
unui inger care i I-a aratat, sub cretetul muntelui, ca un loe ce poate fi
ales pentru multimea apelor sale curgatoare. Aici, sapind stinca, el i-a
facut o chilie la care te urci acum cu ajutorul fringhii, 0 a facut mari minuni.
El s-a dus in oraul Bucle", ling5. craiul Ungariei 0 a predicat acolo credinta
Biserica a fost inceputa la 1377-1378, prin stradania caluggrului Nicodim, de Radu I,
fiind terminatit de Dan I, la 1385; a fost refacuta de Radu cel Mare si Neagoe Basarab, biserica
fiind zugravita. la 1563 (N. Stoicesc u, op. cit., II, pp. 653-658).
a7 Pentru calugari. Acestia aveau inca. din 1406 dreptul exclusiv de a pescui in
riul Tismana incepind de la sat in sus ping in munti" (DRH, I, pp. 70-71).
sos Datorita pozitiei sale, manastirea a si fost folosit ca loc de refugiu de Matei Basarab
si de Tudor Vladimirescu ca baza fortificata. la 1821..
100 Basarab a ref acut cladirile i incinta m5.nastirii la 1646-1651 si a construit
un paraclis la 1650 (N. Stoicesc u, loc. cit.).
910 vezi B. 14azarescu, Nicodim de la Tismana ci rolul sdu In cultura veche romdneascd
I (pitiet la 1385), in Romanoslavica", XI, 1965, pp. 237-284.
111In textul arab : Budum, ce corespunde la denumirea de Bodon, adica Vidin.

197

www.dacoromanica.ro
luir Hristos. Craiul i-a rdspuns Eu voi aprinde un foc mare 0 dad, vei
274/I trece prin el nevtamat cu vemintele tale 0 cu evanghelia, eu te voi crede"22.
Sfintul a facut astfel : el a trecut prin foc, impreuna cu diaconul sau, care
tamiia tot timpul. i, din cauza aceasta, credinta lor in el era mare.
Craiul i-a dat daruri de mare pret, printre care erau <0> treizeci de
sate ; i i-a mai dat mari ajutoare pentru ridicarea acestei manastiri, la
care a lucrat el cel dintii 0 pe care a inaltat_0213. Cneazul Ladr214, pe vre-
mea aceea despotul Serbiei, i-a dat un tirg mare cu aizeci de sate in
jurul 1ui215 ; i domnul Tarii Romanetim i-a daruit toate veniturile vmii
din regiunea ma'nastirii 0, in afara de aceasta, a miluit-o cu multe alte
daruri217. Craiul pomenit mai sus i-a dat 0 o cadelnita masiva de argint in
p. 353 forma cetatii de la // Buda, cu turnurile sale, care ne-a fost aratata.
Dar cl.'direa acestei manastiri era mai putin aratoasa cind raposatul
Matei voievod, fugind de Leon voievod, a venit aici ca sa se apere. Dumanii
sal l-au urmarit 0 au asediat manastirea, dar ei n-au fost in stare sa fad.
<nimic> impotriva luihI8. Dup aceea domnul a sc'apat din surghiun
mergind in oraul Constantinopol2", a fost facut domn prin puterea
trecerea vizirului Abaza paa220 i s-a intors in Tara Romaneasca.
Primul lucru catre care 0.-a indreptat grija <domnul> a fost neintirziata
recladire a acestei mnastiri, straduindu-se sa-i sporeasca intariturile
mai mult, deoarece datorita ei sdpase <din miinile dumanilor> sai 0 el
acuse juramint in acest sens. Aadar mana'stirea a fost inconjurata de
jur imprejur cu ziduri i, fiind aezat la marginea muntelui, inspaimint
pe cel care o privete de jos, mai ales din pricina caderii de apa care se

ala Asa-numitele ordalii. In catagrafia manastirii Tismana din anul 1735 (Arh. St. Buc.,
m-rea Tismana, XCVI/3), se arat ca in vistieria inanastirii s-ar fi aflat sfita cu care Nicodim
ar fi trecut prin foc.
ala Afirmatie inexactL In realitate, regele Sigismund de Luxemburg a dat un act la <1419>
prin care a intarit mangtstirii satele # averea acesteia, asigurindu-o de protectia sa (DRH, 1,
pp. 93_95).
ala Kinaz 'Azar-oghlu, Malik Bilad al-Sirb, cneazul Lazar (1372-1389).
alb In 1406 despotul Stefan Lazarevici (1389-1427), amintind de ajutorul dat la zidirea
manastirilor Tismana I Vodita de catre tatal sau, cneazul Lazar, le intareste stapinirea peste
10 sate in Serbia (DRH, I, p. 69).
116 Foyfoda al-Falach; Vlaicu-Vladislav voievod (1364-1377).
ala In realitate, Vlaicu-Vladislav a facut unele danii manastirii Vodita, ctitoria sa, aflata
un timp sub aceeasi conducere cu manastirea Tismana (DRH, I, pp. 17-19).
ale Paul de Alep se refer% la evenimentele din augustseptembrie 1631, povestite intr-un
mod asemanator de Letopiseful Cantacuzinesc, p. 98.
ala In realitate, Matei aga a fugit in Transilvania, la Gheorghe Rkczi, # nu la Constan-
tinopol (ibidem, pp. 98-99).
no Boierii razvratiti impotriva lui Leon Toma au cumparat pe Abaza pasa de Silistra,
pentni a sustine candidatura la tron a lui Matei Basarab (Hurmuzaki, IV/2, p. 460 # 464).

198

www.dacoromanica.ro
pravale de sus 'Ana in fundul vaii. Pin in ziva astazi nu am vazut un
loe atit de bogat in astfel de vai.
titre crenelele zidurilor sint aezate cinci tunuri mici221, care domina
drumul la o deprtare foarte mare. In aceasta parte a manstirii, acolo
unde este un fel de galerie sau pridvor deasupra vii riului, ni s-a pregatit
locuinta noastra.
in pivnita man'.stirii se afla un butoi de marime uriaa, a carui lungime
este de douzeci i ase de palme222 .1 Ian.' de nou palme223. El cuprinde
trei mii de vedre224 de vin, fiecare vadra avind 12 ocale22 ; aadar contine
treizeci i ase de mii de ocale. <Calugarii> il um'plu cu vin, cu ajutorul
unor pilnii lungi, legate sus i care ajung pina afara. Si vinul se pastreaz
tot anul, pentru cauze binecuvintate, butoiul fiind facut de un dint, cu
propriile sale miini, dintr-un lemn care nu crete nicaieri decit in impre-
jurimile manastirii 0 este numit tisa. Seamn cu abanosul, nutnai culoarea
se apropie de rou inchis226 Din aceasta cauza, numele riului 0 al manas-
tirii este Tismana ; aceasta inseamna ca sint numite dup acest copac.
Lemnul este foarte tare .1 frumos .1 din el se fac mii de butoaie mici, legate
cu cercuri de fier care nu se desfac niciodata in bucati. Am adus Cu mine
doua <butoaie> la Alep r le mai am inca acasa.
Reiau firul descrierii. Ne-am binecuvintat acolo cu felonul sfintului227,
acelai cu care a intrat in foc dupa cum am amintit mai inainte <0 care>
este din pined roie, impodobita cu galben ; <apoi> cu omoforul sfintului
cu un evangheliar vechi pe care 1-a scris cu mina sa in Ungaria228, in
limba ruseasca229, cu slove de o finete minunata, pe // un pergament frumos. p 354
Este impodobit cu argint iar la sfiritul cartii se afla data 6912230, astfel
calare acum 253 de ani.

111 Manastirea Tismana a avut 7 tunuri mari, dintre care 3 diiruite de Radu erban la
1 Julie 1605 (DIR, XVII, vol. I, p. 175).
U' abr, masura de o palma.
1" AFbar, pluralul de la fabr.
111 Fadire.
1115 Este vorba de vadra mare, olteneascii, de 12 ocale ; in restul Tarli Romanesti vadra
avea 10 ocale (N. St o ices c u, Cum nulsurau stramofii, p. 172).
no Fana.
227 Nieodim.
'is Adica in Transilvania. Evangheliarul a fost scris la manastirea Prislop, in 1404-1405
j. $tefulescu, Mandstirea Tistnana, pp. 56-57).
no Adica slava, medio-bulgara.
230 Adica. 1404-1405. Vezi descrierea ferecaturii evangheliarului la Corina Nico-
lescu, Arta metalelor prelioase fn Romdnia, Bucuresti, 1973, pp. 30-31.

199

www.dacoromanica.ro
'rrupul sfintului este mewls sub pardoseala bisericii, de fria sa nu-1 fure maghiarii211,
deoarece el au mare credinti in puterea lui <miraculoasA> l grit vecini atit de apropiati.
Acum el <cillugArii> li clAdesc totusi un mormint in afara bisericii intr-un portic prevAzut
cu chenar, balustri s.a. Se area numai un deget al sfintului ca un obiect de evlavie $i am
luat o binecuvintare de la el. Am fAcut tot astfel cu moastele altor sfinti patriarhi ai
Antiohiei, care sint in posesiunea <alugArilor>. Unul dintre ei era sfintul Ignatie, cel incins
de Dumnezeu. Era, de asemenea, sfintul <loan> Hrisostom, impreunl cu alii. Sfintul mAnAs-
374/II tirlim, in timpul vietii sale, a edit pe muntele opus satului // vil i castani care mai ant
Inca in fiintA233.

Pe dealurile care inconjoar aceast, mn.'stire slut multi credincioi


pustnici care vin la biseric in toate anotimpurile potrivite ca s primeasc6
sfintele taine. Cu prilejul de fat., indata ce li s-a dat de veste de sosirea
domnului nostru patriarh, ei au alergat la ei ca cear dezlegare de p6cate
ei ne-au binecuvintat.

XXIII. DESPRE BAIA <DE ARAMA)]


DIN TARA ROMANEASCA.234

Dup aceea am slujit liturghia in biserica lor joi 14 iulie235. i patriarhul


le-a hirotonisit un preot i un diacon. i a invemintat pe staret Cu briul,
dindu-i dreptul de a purta titlul de arhimandrit 0 de a spovedi 0 de a
impkt50.
A doua zi ne-am luat rlmas bun de la ei 9i am purces la o cTtorie
de trei-patru ceasuri cAtre vestita Baie de Aram238 2.9ezat la marginea
trii. Am observat, dup cum ni s-a spus, c. Tara Romaneasca are forma
131 In documentele din secolul al XVII-lea se spune c mAnAstirea Tismana, fiind situatA
la marginea tArii, de multe ori au venit tilharii i pandurii la sfinta minAstire de au prAdat-o
si au jefuit-o" ; din aceastA pricinA era pAzitA zi i noapte" de locuitorii satelor din jur i pri-
mise si arme de apArare (Studii si mat. de istorie medie", IV, 1960, pp. 205-206).
131 Nicodim.
133 Paul de Alep inregistra aid o traditie pe care o Intilnim i in unele documente din timpul
domniei lui Constantin Serban (Arh. St. Buc., Peceti, nr. 69).
134 In notit marginald la textul arab : 'an ifat Ma'den fi al-Falach.
11/5 In ajun, la 13 tulle 1657, patriarhul Macarie a emis o carte de blestem impotriva celor
care s-ar atinge de mosiile i averile mAnAstirii Tismana (Al. tef tiles e u, op. cit., p. 332).
O altit carte de blestem a patriarhului Macarie, tot in folosul mAnAstiril Tismana, poartA data de
3 iunie 1658 (ibidem, p. 333).
284 Ma'den al-Nuhas.

200

www.dacoromanica.ro
unui arc. Pocani237 este linga Dunre239. De acolo <mergi> in directia
muntilor catre mnstirea Cozia, cale de patru zile de la Dun're. De la
Cozia 'Ana la aceast." Baie de Aram este o distanta de jumltate zi <de
clatorie> 0 de la Tirgovite pin aici gut, intr-adevar, patru zile. Din
acest loc este bic o zi de calatorie 'Ana in ora011 numit bazar"239 care este
graniIa Trii Rom neti, // a maghiarilor <0> a turcilor240. p. 355
Dunarea curge pe teritoriul stapinit de maghiari unde cetatea Timi-
oarei241 care a fost cucerita de la maghiari de catre raposatul sultan Sulei-
man242 0 acolo este reedinta unui paa de margine. Lungimea Trii
Romneti de la Foc.,ani la bazar"-ul mai sus aratat este de circa zece
zile de cattorie, iar in latime se intinde pina aproape de Dunare, aa
cum am aratat.
Aceast mina de aram a fost descoperit in timpul rposatului Matei
voievod24 i anume : un sirb, mergind la vinatoare prin paduri i ajungind
In acest loc, care era atunci ca total necunoscut tuturora, a gsit o gramada
de pietre negre, puse laolalta de mult vreme, 0 care se prefcuserl intr-o
mas. solida. Pietrele fusesera aezate acolo inch* din vremea grecilor244 i
dup infatiarea lor s-a banuit c trebuie s fie o mina in apropiere. Sirbul
s-a dus la domn ii4tiinteze despre aceasta 0. a luat terenul <cu arenda>
de la el 0, din porunca domnului, au exploatat-o 0 au extras minereu1249.
Mina este aezat ,in virful unui munte. Tot locul din imprejurimi,
cuprinzind culmile dealurilor invecinate, este acoperit ca piatra alba, dede-
suptul creia pamintul este rou intocmai ca parnintul de la Alep. Ape
slut din belug, iar stratul <de minereu> este ca acela al unei ocne, acoperit
cu verdeat. i adinc. 1,ucrtorii carau materialul in sus 0 in jos ca ajutorul
unor scrip4,248 i fringhii trase de cai, ce merg de jur imprejur. In fund,
ei sapa i noaptea la lumina tortelor i ca mare trud scot min.ereul negru.
Acei care nu au puterea sa-1 taie, din cauza duritatii <lui>, pun imprejur
crbuni aprin0 i apoi ies din mina. Indata ce s-a stins focal i local s-a
racit, ei se coboar <in mina> 0, gsind piatra crapata, scot afar. buc5.tile
217 Fiksan.
131 Desigur o confuzie a autorului, care se refer5, probabil la Siret.
211 Tirgul Jiu.
140 Al-Madjar ura al-Turk.
111 Temepar.

141 Suleiman ce! MAtet (1520-1566). Timisoara a fost asedlat 1 cucerita in 1552.
143 Dap& alte tiri, exploatarea aramei ar fi mai veche ; in timpul domuiei lui Mate' Basarab,
mina de la Baia de Anima a fost luata pe seama domneasc5." (N. Ma ghiar si Stef an
Olt e an u, op. cit., p. 156).
244 Yunansi.
143 Mesterii care au exploatat mina pe vremea lui Matei Basarab se numeau Poznan,
Stoian i Ghiura (N. Ma ghiar i t. 0 lt e an u, op. cit., p. 156),
143 Mandjilik.

201

www.dacoromanica.ro
0. le ridic prin gura putului. 0 parte din minereul din vin este de un
verde ca rugina, o parte este strAlucitor i galben ; aceasta este arama curat.
Ei amesteca totu0 total la un loc i il duc la topitorie.
Descrierea unei topitorii este urmltoarea : <topitoriile> sint mari
inalte i acoperiurile lor sint povirnite. in mijlocul fieareia din ele
sint cinci sau ase cuptoare, wzate pe czi sau pe zad.tori 0 in dosul fie-
crui cuptor se, afl o pereche de foale foarte mari, ca acelea folosite de
fierari, puse in micare de ap. Cci sint astfel alctuite, hack la spatele
fieckui atelier se afl un scoc cu ap curgAtoare, care cade pe o roat exte-
rioar. Aceast roat invirtete o oite lung i groasa cu ajutorul ei
pirghiile foalelor gut ridicate i lsate astfel incit sufld cu mare fort in
foc, in timp ce lucratorii stau necontenit ling cuptoare pentru a pune
275/I crbuni i minereu. fi Aceste focuri sint intretinute cu cea mai mare grija
13- 356 9i. trua., // atit ziva cIt i noaptea pin ce arama este bine incalzit i topit
datorit greuttii sale cade intr-o groap, sub pmint. indat ce s-a
acit, o scot in grAmezi mari pe care le crap in bucAti mici i le scot afar
din topitorie. Aici aduc cantitti mari de lemn de salcie 0 de plop. Si punind,
alternativ, straturi de lemn de acesta i straturi de bucti de metal, pin
la inltimea unui stat de om, dau foc grmezii din cele patru laturi 0 o las
s ard zi i noapte pin ce arde tot. Apoi string metalul i 11 pun pentru
a doua oar in foc, intr-un alt loc. Si. urmeaz tot aa de ase ori. Apoi aduc
din nou arama in acela0 cuptor in care fusese topit mai intii 0 o topesc
din nou. Ea curge intr-o groap ca 0 mai inainte, dar este inc brut.
Si dup ce s-a fcit, o pun din nou in cuptor. De data aceasta amestecul
este deslvir0t i curge acum intocmai ca apa. O scurg in tipare 0 o scot
ca pe buctile de cear. ; <este) o aram curat i frumoas. Se spune
este mai bun 0 mai curat decit cea de Kastamonu247, fiind tot atit de
moale ca (0) argintul. Si este dus de negustori in Turcia, la Trapezunt248,
la Kastamonu i in Persia. Ocaua se vinde cu o jumtate de rial" 0 se
spune c, intr-un an cind se gsea inc din belug la suprafata pmintului
s-au scos ase sute de mii de ocale. Dar acum o scot de la o mare
adincime.
in ultimii ani productia anual a fost de dou sute de mii de ocale,
dar e nevoie de o mare cheltuial pentru cumprarea crbunilor, plata
lucatorilor, a meterilor, .a. arbunele nu poate fi decit cel fcut din salcie
0 plop 0, tot astfel, lemnul pe care ei Il folosesc co s ara arama trebuie
s fie din aceia0 copaci. i acum ei trebuie s-0 aduc lemnul lor de
departe.

247 Oras din Anatolia, capitala vilaietului cu acelasi nunie.


Trapezunt, astAzi Trabzon, oras din Anatolia, pe coasta MArii Negre.

202

www.dacoromanica.ro
De mult nutream dorinta de a vedea asa ceva i, pin." la sfirsit, mi
s-a implinit. Noi i-am intrebat de ce pietrele din acest tinut sint albe ca
zpada ; ne-au rispuns di din cauza caldurii mari si a fumului ce se ridica
In urma arderii minereului de aram, in felul in care 1-am descris.
Riu1249 care curge pe ling6 cherhanale si care le invirteste rotile izvo-
rste de la poalele muntelui unde se afla mina. i din aceast cauz nu
traiesc in el nici pesti, nici broaste, nici viermi sau alte insecte25 de nid
un f el, dei in vechime misunau in el vietuitoarele. Dar indat ce au inceput
s sape muntele i chid s-a deschis mina, apa s-a otrvit, iar pestii i cele-
lalte vietuitoare au fost izgonite, cci minereul de cupru este insotit de
pucioas si se crede chiar c toat temelia muntelui este <alch."tuit> din // P- 357
acest minereu.
Intr-un an se aprinsese focul in diferite prti, in fundul minei, dup
cum am amintit mai sus, <cind am ar'tat> c ei slbesc partea cea mai tare
a rocii prin foc ; i acest foc mai arsese inainte, timp de zece ani, nefiind
In stare nimeni s-1 sting. Totusi, este de mirare c aerul din aceast loca-
litate este atit de blind si sntos.
Revin. Apoi domnul nostru patriarh a fcut agheazm la gura minei
si a aghezmuit tot locul <din jur>. El a rostit de asemenea litanii in ateliere,
deasupra cuptoarelor. Toti lucrtorii i mesterii sint sirbi.
Ni s-a spus c peste Dunre, de partea cealalt, se afla un oras mare
al &Arai nume era in vremurile vechi, C1audiopo1is251, adica cetatea imparatu-
lui Claudiu252, dar acum ei 1'1 numesc Cladova25.
Cind au cucerit-o, turcii i-au dat numele de Fethis1m254. Aproape in
aceeasi directie se afl orasul Belgrad. Belgrad este un cuvint rusesc ; la
drept vorbind <se numeste> Bielogorod255, adic. orasul alb"256 si este la o
deprtare de cinci zile de cAlktorie de mina aceasta.
Orasul Buda257 este la o distant de opt zile <de mers>. Cea mai mare 275/11
parte din locuitorii si sint maghiari sau unguri, de sub stpinirea cezarului,
adic al irnpratului otomanilor258 care este numit de asemenea si imprat
162 Riul Baia de Aramti, afluent al Motrului.
Dodol.
Klafdiyoboli.
252 Klafdiyus.
253 Kladofa.
Fath Islam, in limba turca: Feth-i Isldm, contras Fethislam.
256 Balogorod a'na.
255 Madinatu al-Bayda.
257 Budum.
152 Malik Aloman.

203

www.dacoromanica.ro
al nemtilor222 i a crui reedinta este oraul numit Badj"260, la cinci
zile deprtare <de Buda>.
Se spune ca Dunarea izvorate din posesiunile sale i, curgind cale
de o lun de calatorie prin tinutul sau, se unete la Belgrad cu un alt riu,
tot aa de mare ca i ea insi, al carui nume este Sava261. Dupa aceea,
datorit multimii de riuri ce se varsa in ea, ajunge un fluviu uria; .1 curgind
din imprtia nemtilor in Marea Neagra, se vars in aceasta <mare> dupl
o alt cale lunga cit o luna de calatorie.
Pe malul riului Dunarea, care formeaza granita imparatiei turceti,
sint cinci paalicuri. Cel mai mare dintre aceste paale este beglerbegul
de Buda, care are rangul de beglerbeg al Egiptului. Al doilea este begler-
begul de Bosnia, <provincie> care formeaza granita stapinirii venetiene
In fata Zarei262. El cirmuiete .1 sangeacul de Ipek223, care este scaunul
arhiepiscopului Serbiei. Al treilea este pa4a de Belgrad ; al patrulea, pap.
cettii Sofia i al cincilea, paa de Silistra.
Vineri am parasit pe 135.iai i ne-am intors paii spre cimpia 'Aril
Rom neti, isprvind cu muntii. Am intrat mai intii in ocirmuirea cadiu-
lui de Vidin2". Apoi am intrat in aceea a Craiovei, uncle cirmuiete in chip
independent banul, care ii intinde autoritatea sa asupra a cinci judete2".
la. 358 Am inaintat // cale de trei ceasuri de-a lungul malului sus-pomenitului
riu al minelor i. am ajuns intr-un sat mic, stapinit de unul din boieri, unde
am fost primiti cu mare cinste. Am stat cu ei pina duminica, deoarece nu
au vrut s ne lase sa plecam pina ce nu am facut o slujb pentru ei O. nu
le-am pregnit agheazma. Dupa spat am plecat .1 seara am ajuns intr-un
alt sat mic, unde am dormit226.
Ne-am sculat luni, dis-de-dimineata, <in ziva> sarbatoarei Sf. Ilie,
tocmai chid se implineau cinci ani de la plecarea noastr. din Alep.
168. Nemsah. De fapt Ungaria nu fusese Inca cucerit de austrieci.
160 Viena, numit de turci Be, dup5. denumirea ungureasc5. Bcs.
161 Sabe.
"X Zadra.
1" Ibakiu.
1" Eyddin. Dup11 opinia lui Radu Creteanu (Mitropolia Olteniei", 1967, p. 919) este vorba
probabil de Severin, cucerit de turci.
agi Haza, circumscriptie de sub jurisdictia unui cadiu. E ceva mai mia decit un judet.
Este vorba de cele cinci judete ale Olteniei.
184 Dupit opinia lui Radu Creteanu care a studiat cu atentie calltoria lui Paul de Alep
prin Oltenia ar fi vorba de satele Glogova, proprietatea lui Necula Glogoveanu mare pitar
(1656-1657) i de Corcova, aflat in apropiere (Mitropolia Olteniei", 1967, P. 919).

204

www.dacoromanica.ro
XXIV. DESCRIEREA MANASTIRII <STREHMA>267

Am cltorit timp de trei ceasuri 9i am aju.ns la egumenul marii mans-


tiri numit Strehaia268, inchinat Sf. Treimi.
Am intrat in aceast mnIstire cu adevrat mseat, aezat intr-o
din* i cldit de fposatul Matei Voievod269. Seamns cu o cetate mare
are ziduri puternice de incints, cu multe creneluri. inluntru este o
fintin frumoas cu ap curgltoare, deasupra creia s-a ridicat un turn
puternic i inalt. Deasupra portii mnstirii se afl clopotnita, foarte
cldit. <intr-un stil> manet, avintat. Portile sint de fier i <sint> noi ;
chiliile sint frumos cldite, iar buctria_ i grajdurile sint toate boltite
cu piatr.
Se spune d., mai intii, <domnul> a inceput s construiasc.' biserica
In apropierea acelui sat, apoi a infrumusetat local de acolo i a inceput
s construiasc curtea, adica palatul su personal. Dup ce acesta a fost
terminat, mai multi i-au spus : Dar ceea ce se cere este s o prefaci intr-o
mnstire". El a rspuns : Este pe cale de a fi prefAcut intr-o mAnstire" ;
i a terminat <cladirea> in acest f el. Din aceast cauz, constructia mns-
tirii este de o mare frumusete, trainid. i bine infrit.. In centrul curtii
este aezat.' pivnita sau incsperile boltite pentru <pstrarea> vinului, iar
deasupra acestora sint camere mrete i un divan mare, cu un pridvor in
jur, folosit ca loc de osp5.4.
Toate aceste crdiri sint spoite cu var i pe din.untru i pe dinafar.
In partea de rsrit a mnstirii nu sint chilii pentru elugki, d numai
ziduri puternice de incint, deasupra azora se afl o cldire mindra, care
cuprinde o salsa frumoasA .1 o sala de mincare unde sufletul este uurat
de g-riji datorit veseliei privelitei. De jur imprejur sint grdini i o ap
curgtoare care curge dintr-un izvor i se vars: intr-un heleteu din
apropiere.
Biserica este foarte frumoas. /I .1 este impodobit cu tot felul de 376/I
ornamente, fiind zugrvit atit pe dinuntru, cIti. pe dinafara270. Intr-un
cuvint, este o mn.'stire domneasc i este foarte pretuit in aceast tara
287 In notl marginalgi, in textul arab.
288 Strehaya.
282 MilnAstirea Strehaia (jud. Mehedinti) a fost construitii de Mate! Basarab in 1645
(p. S. NAsture 1, 5tiri istorice noi despre doud monumente vechi, in vol. Sesiunea
a Direcfiei monumentelor istorice, Bucureti, 1963, pp. 26-32; N. Stoicesc u, Bibliografia
Tara Ronstineascd, II, pp. 601-603).
270 Informatie pretioas, adeverit. In cursul lucrgtrilor de restaurare, cind s-a descoperit
aceastii pictur exterioargt constind din linii ce imitil arginaida i din motive geometrice (Mitro-
polis Olteniei", 1967, p. 920).

205

www.dacoromanica.ro
pentru frumusetea sa i pentru intriturile sale. Noi n-am intilnit, desigur,
niel <o alt mnstire> deopotriv' cu aceasta2n. Privelitea larg deschis
asupra locurilor din jur este deosebit de inveselitoare pentru suflet. //

XXV. DESCRIEREA MAN.A.STIRII GURA MOTRULUI


p. 359 SAU GURA RIULUI272

Dup ce am slujit aid liturghia i. am prinzit, am prsit mnstirea.


Si cltorind vreo trei, patru ceasuri, am ajuns la o veche manktire inchinat
Sf. Paraschiva, dar numit obinuit Gura Motrului2", adicA Gura Riu-
lui"274, cAd riul minelor, al ckui nume este Motru279, ctu-ge aproape de
mnstire 9i. o indestuleaz cu ap.
Se tie c aceast mnstire este mai veche decit cea a Tismanei, Cci
Sf. Nicodim a fost primul om care a venit sa locuiasca aici, intr-o cuvioas.
sihstrie, i care a inceput ridicarea bisericii278. Mult timp dup aceea s-a
dus s cldeasc5. mnstirea Tismana.
Biserica de aici, in vechea sa form, era mic.' .1 simpl i a fost
d'kimat. de unul din dregAtorii din aceast tara, care era <mare> vornic2"
sau mare cadiu" .1 al crui nume era Preda278, rud a rposatului Matei
Voievod279. De la tatl su i de la stramoii sgi el avea multe moii,
mnstiri, biserici i sate. Si printre ele se afl aceast mnstire despre care
se va da mai departe o descriere anume. El a zidit-o din nou a doua oar.29
*i a fcut o crdire mreat i. aleas cu trei turle. intregul acoperi,
fiind fcut din plci incheiate <de plumb>, se spune c ar avea o greutate
de aisprezece mil de ocale291. Din nenorocire, aceast mnstire era
aezat <intr-un loe> foarte neplcut, bintuit de mute i de tintan.

Afirmatie flcutil, totusi, si despre alte mguiristiri.


171
27$ Sifat dayr Guru Motru ayyu Famm al-Nahr.
27$ Guru Motru.
274 Famm al-Nahr.
174 Autorul confundA riul Baia de AramA ca Motrul in care se van acest riu. Mlastirea
este chiar in dreptul varatrii Motru.lui in Jiu.
176 In realitate mgaristirea Gura Motrului a fost construitit mult mal tirziu, de Harvat,
mare logoflt, pe la inceputul veacului al XVI-lea (N. Stoicese u, op. cit., pp. 355-356).
277 Fornik.
Brada -= Preda Brincoveanu, mare vornic (21 mai 1652
1711 11 februarie 1655)
(N. St oicesc u, Diclionar, p. 125; ca bibliografie).
s7' Vezi ibidem, pp. 125-126.
ISO La 1653 (N. Stoicescu, Bibliografia, I, pp. 355-356).
asa Cffrit exageratA (circa 20 000 kg!).

206

www.dacoromanica.ro
XXVI. DESCRIEREA MANNSTIRII TINTARENI SAU REGA-
TUI, TINTARILoR282

Am facut aici o sfintire de agheazm. i o pomenire a ctitorilor i dup.


amiaza am ajuns, dup o caltorie de un ceas spre miazazi, la o manastire
inchinata Sf. Mihail. Ea este cunoscuta de obicei sub numele de manastirea
adicl manastirea regatului tintarilor, O aceast.' denumire
Tint.reni283,
este intr-adevar intemeiata. Este inchinat. Sf. invieri O este cirmuita
de un egumen deA,f el din Grecia i locuit de calugari care sint discipolii
patriarhului de la Ierusalim. Se afl asezata pe malul riului Jiu care curge
la poalele muntelui *i. din cauza multimii de iarb5. O verdeat., care crete
In netire, i. a desimii padurilor din jurul ei, intregul tinut roiete de mute
i fintari intr-un chip de nedescris.
Am petrecut aici dou5. nopti ; in prima <noapte> nu am putut inchide
ochii, in a doua ne-am urcat, in speranta de a ne odihni, sus, in virful
unui deal din vecinatatea manstirii, unde fusese sadita o vie O acolo se
afla un foior inalt2". Dar n-am putut scapa de ginganii nici ziva, nid
n.oaptea, i. am. patimit din cauza lor un chin cumplit care nu poate fi descris
in cuvinte. Dumnezeu s apere pe vizitatorii m5.nastirii 1 Dei am aprins
focuri de jur imprejurul nostru O s-a ridicat fum de baliga de vaca, nici una
din toate aceste masuri nu ne-a folosit. Dimpotriva, // du*manul nostru se Fi- 360
lupta cu noi in chipul cel mai neimblinzit, astfel 6. Dumnezeu ne este
martor 1 in timpul celor mai multe din noptile din timpul lunilor de
var5. i. a celor mai mari calduri din aceast tara eram siliti &I ne culcam
cu ciobotele in picioare, sa ne tragem pe miini mna5i de piele O s ne
acoperim faja; nici macar aa tot n-am scapat <de tintan>.

XXVII. <SATUL *I PALATUI, DE LA POIANA. SLUJBA INNIOR-


MiNTA.RII 1 A NUNTII>

Am. calatorit un ceas i jumatate spre apus285 i am ajuns intr-un sat


stpinit de unul din marii dregatori ai tarii, numit Poiana288. Acolo se afla
un palat mare, ridicat pentru stapini, cu cladiri de o frumusete uimitoare.
S82 In nota marginan: Szfat dayr Tintsarani ayyu Mulk al-B4.
288 Mnstirea Tintseni, cu hramul Sf. Arhangheli, dateaza de la sfirsitul sec. XVI sau ince-
putul secolului al XVII-lea, fiind amintit. la 1610 (ibidem, II, pp. 678-679).
284 Dup. Radu Creteanu, o mil& (Mitropolia Olteniei", 1967, p. 920).
1" In realitate Poiana de Gilort e la nord-est de TintAreni.
86 ',lag& Fillasi (jud. Dolj).

207

www.dacoromanica.ro
In clipa in care acest boier287 a fost bwtiintat de: trecerea domnului
nostru patriarh, se intimplase tocmai ca familia sa se afla in preajma cunu-
niei nepotului gU287bis el a trimis cu mare insufletire i bucurie
pofteasca pe invtatorul nostru sa-1 viziteze.
and am ajuns la el acasa, i-am gasit pe toti robotind la pregatirile
de nunta. Dar s vezi ce a voit Atotputernicul sa se intimple ! Chiar atunci
a murit pe neWeptate fratele cel mai mare al logodnicului. i bucuria
lor impreuna cu veselia lar s-au preschimbat intr-un doliu amar i in bocete
.1 jeluiri ce nu pot fi descrise.
Este obiceiul, in aceasta tar, sa nu se logodeasca sau s nu se cunune
fiul sau fiica cea mai tinara inaintea celei mai mari288. Dar ei au fost mult
uurati .1 mingiiati de faptul aflrii printre ei a domnului nostru patriarh.
Caci le-a tinut predici i i-a mingiiat i, dupa o lunga cuvintare, // i-a indu-
276/11 plecat s duc pina la capat cununia. Vezi deci cum, ascultind de el i
turind once impotrivire la sfatul su printesc, au savirit in acelai timp
doua ceremonii atit de opuse, ca cea de nunt cea de ingropaciune.
Barbatii i femeile se pregatisera inca de mai inainte spre a merge
s aduca logodnica dintr-un loc in.departat. Dar intinaplindu-se aceast5
moarte napraznic, ei fuseser. opriti <de a mai merge>. Patriarhul ins
a silit prile s dud la capat svirirea lucrului inceput. i ei au trimis
acum, in chipul obinuit la ei, pe mire cu rudele lui l cu multi boieri
p. 361 jupinese, in trasuri, cu insotitori, ca//s aducmireasa. Pina atunci au inceput
slujba pentru mort. i cu mari stradanii i-a silit patriarhul sa-1 aeze in
cociug i s.-1 ingroape in dup amiaza zilei urmtoare, caci ei nu erau
datori s faca astfel.
In ziva urmatoare, care era duminica, au facut un parastas pentru el
i au facut un praznic stralucit, pentru care au tiat patru boi .1 cincizeci
de oi. S-au copt piini nenumrate .1 au intins pinze de in, care pareau valuri
intregi <scoase> din razboi, pe mesele care ajungeau din mijlocul casei
pina gar in curte. Pe aceste mese ei au aezat piinea in jimble mari intregi
.1 pe fiecare jimbla au pus o bucata de carne. Noi ne-am dus anume pentru
a vedea ce se petrece. i am socotit c num'arul celar aezati unii linga
altii trecea de o mie cinci sute. Caci este obiceiul in toate trile acestea
ca, atunci cind se raspindete zvonul despre o veselie sau o intristare, adica
despre o nunt sau o inmormintare, lumea din satele vecine s vin la
praznic.
287 Arhon. Probabil Barbu Poenaru (din Poiana), mare ban, mare stolnic, mare clucer
si mare vornic intre 1644 si 1659 (N. Stoices c u, Dictionar, pp. 227-228).
187bi1 Este vorba probabil de Dumitrasco, pe care, la 4 februarie 1660, Barbu, fost snare
vornie din Poiana, Il numeste nepot (G. Ghib An ese u, Surete i inoade, VI, p. 81).
us In noth marginall in textul arab.

208

www.dacoromanica.ro
Pe lng fiecare ceata- statea cineva cu un toiag, avind rostul de a se
ingriji ca ei sa manince i sa se indestuleze i ca fiecaruia s i se dea cele
trei pahare de vin. Fiecaruia i se imparteau, de asemenea, trei jimble2"
oaspetii stateau la mask' pin ce sfireau sa se ospateze. Apoi puneau
resturile dinaintea lor pe ervete, pe care 0 le adusesera in scopul de a lua
cu ei ce le prisosea i, dupa ce se rugau pentru iertarea rposatului,
plecau.
inaintea ospatului, patriarhul rostise rugciuni asupra tuturor acestor
mese 0 le binecuvintase cu rugaciunea : Miluiete-ne pre noi Dumnezeule
..." <precum> i cu tamiie, f kind pomenirea raposatului. Cind ne-am
aezat la masa, ni s-au infatiat numeroase blide ; i cind ne-am ridicat,
s-au facut din nou rugaciuni, potrivit datinei.
Nu numai cei bogati fac pomeni in chipul aratat, ci i saracii ; chid le
moare cineva din familia oricaruia dintre ei, Ii insotesc la mormint cu
coliva i piine. i dupa ce Il ingroapa, le impart celar de fata ca s se roage
pentru iertarea lui. i acest obicei este foarte demn de lauda I
Sa reiau descrierea nuntilor din aceasta tara (dei am mai pomenit
cite ceva mai inainte in aceasta privinta) ; este dup cum urmeaza. Trimi-
tindu-0 slugile i ruminii29 cu carele sus la munte, acetia le adusesera
o mare multime de ramuri de copaci291 i ascutindu-le tulpina, i-au infipt
in ziduri, de jur imprejur, in fata portilor, la dreapta i la stinga, de o parte
0 de alta a drumului 0 de la biserica 'Dina acasa. Acesta este la ei semnul
unei nunti in preajma celebrkii ei. i noi am intrebat ce rost are 0 ce
inseamna. i ne-au spus // ca, aa dupa cum frunzele acestui copac nu cad P. 362
niciodata, ci sint intotdeauna verzi <inconjurind> fructul din mijlocul
lar, tot aa sa dea Domnul mirelui i miresii.
S. reiau <0rul povestirii>. Luni au venit, cu vestea imbucuratoare
despre sosirea apropiata a mirelui, colacarii care luasera inaintea cetei de nun-
ta0, calari, precedind pe mire. i duph ce au dat aceasta veste buna parinti-
lor acestuia, li s-au impartit daruri de pret292. indata a sosit i mirele cu
alaiul su de prieteni, clri, care-I intovaraeau, el insu0 calarind un cal
ce-i fusese daruit de socru, dui:a cum este obiceiul aici, cu eaua, cu harna-
ament293, cu friul i cu tot tacimul. i purta pe cap un surguciu alb, dupa
cum se obipuiqte la gineri.
Mireasa era intr-o tr.'sura, urmata de alte trasuri pline cu jupinesele
boierilor ; fratele ei o insotea. in urma ei erau dou care pline cu lucruri
1" Banat.
130 'Abidahum wa fallahiy-yahum.
131 In textul arab : ghafun adjar. E vorba aici de ramuri de copad, probabil de brad,
dup cum reiese si din context.
3" Pleharim.
133 Rahta. De aici termenul rafturi" pentru harnasament.

209

www.dacoromanica.ro
constind din haine, mobile, .a.m.d., pentru ca mireasa e cea care inzestreaza
pe ginere, acesta nedindu-i nimic. Tatal miresei ii trece in scris o zestre
culmoii, tarani, slugi, vii etc., dupa puterile sale.294 Dac ea va avea copii,
aceste bunuri vor reveni sotului ei ; dar daca ar muri fara urma0, // atunci
277/1 intreaga zestre se intoarce la tat5.1 ei2 95.
De indat ce mirele intra in curtea conacului, tatal i mama ii ies inainte,
aa cum fac 0. cind vine impreun. cu mireasam. Si, dup ce le-au dat sa
bea vin din cupe mari de argint, s-au indreptat spre biserica, noi mergind
inaintea lor.
Aici, potrivit obiceiului lor statornic, au intins un covor sub picioarele
tinerei perechi. Si nau1297 a luat loc linga mire, in timp ce nap.298 statea
ling mireas., a carei fat era acoperita cu un val. lar eu, smeritul arhi-
diacon, invemintindu-1 pe invatator in epitrahil, omofor 0 mantie, am
tamiiat de jar imprejurul mesei pe care o aezaseram in fata corului 0 pe
care pusesem evanghelia 0. crucea.
In timpul slujbei, cind mirele 0 mireasa ocoleau masa, s-au aruncat
zaharicale cu migdale 0 stafide i cofeturi 0 jimbl. 0 <acestea> au fost
adunate cu lacomie de cei de fata. Dupa sfir0tul rugaciunii, perechea nou
casatorita a inaintat spre a ingenunchea in fata evangheliei pe care au
sarutat-o ; de asemenea <au srutat> 0 mina dreapt a invatatorului nostru
0 apoi au ieit <din biserica>. Acum nu mai era plinset, nici tinguire, ca
In ajun. Fie ei binecuvintati pentru firea lor, care alunga atit de repede
intristarile lor <i-i lasa> sa se dedea bucuriei 0 multumirii !
Seara am fost poftiti la spat care a fost maret, numarind peste cin.ci
p. 363 sau ase // sute de tacimuri; 0 ori de cite ori mai aduceau cite un fel, il adaugau
la cele aflate acolo.
Este obiceiul ca mirele s nu-i scoata niciodat calpacul299 de pe cap,
dup cum am vazut la Tirgov4te, la toti tinerii boieri carora domnul le
era nun, el insu0 stind cu capul descoperit in biserid 0 in fata inaltelor
fete biserice0i, dar mirele i0 pastreaza calpacul.
In tara aceasta este obiceiul ca ginerele insu0 sa serveasca la mas.
0 sa intind farfuriile 0 bautura. Si mireasa, la fel, se ingrijete de toti
oaspetii, de la primul la ultimul, impreuna cu sotiile lor.
Dup citva timp au adus pe o tava nite marame, dupa datina, <adu-
catorii> fiind insotiti de un diac care fusese mai inainte induntru .1 care
294 Este ap-numita foaie de zestre.
295 Informatie exactl.
296 E vorba aici de doul momente deosebite : anume primirea ginerelui la venirea lui acastt
i primirea miresei pe care mirele o infltileazil plrintilor.
295 Esbin.
295 Esbine.
299 Kalpak.

210

www.dacoromanica.ro
scrisese numele tuturor mesenilor. Pe fiecare marana era cusut o bucata
de hirtie pe care era scris numele persoanei careia urma s i se dea, dup
rangul fiecareia, ca sa nu dea prilej de incurcaturi. Ei au imprtit acum
aceste marame tuturor oaspetilor, in timp ce diacul scria toate numele
lor intr-un catastif, pina a ajuns la capat. Apoi au adus o tav mare, i.
primul caruia i-au infatisat-o a fost domnul nostru patriarh care a pus
In ea un numar de piatri pentru a cinsti pe noii castoriti 0 dui:A el ceilalti
oaspeti 0-au infat4at darurile.
Cei care aveau bani la ei au svirlit <pe tava> bani sau dinari, potrivit
cu starea lor. lar altii au spus diacului : Scrie ca ai primit de la casa mea
cutare cal sau cutare bou sau cutare numar de oi sau de porci sau cutare
slug& sau tigani robi. Pita s-a facut ocolul <mesei>, sahanuP s-a umplut
cu bani. Acela.i lucru se face printre femei in incaperile lor. Apoi bunicul
ginerelui i-a intins o sabie argintata 0 o teac de brocard i catif ea iar tatal
i-a dat o paceam de blana de samur Toti banii care fuseser adunati au
fost pu0 intr-un ervet i pecetluiti.
Dupl ce mireasa, urmata de femei, s-a apropiat de domnul nostru
patriarh i, ingenunchind inaintea lui, i-a primit binecuvintarea, i s-a dat
ervetul cu bani impreuna cu toate cheile sipetelor sotului ei 0 ale caselor
0 ale pivnitelor unde se pastreaza mur'turile i vinurile, toate <cheile>
fiind atirnate de un lant de argint. Caci in aceast: tara sotia este pastra-
toarea avutiilor sotului sau i cheile Ii atirna intotdeauna de cingtoare.
Ea sta intotdeauna in fruntea mesei i b.rbatul sau la dreapta ei, dupa
cum am vazut adesea in multe imprejurari.
Apoi au golit numeroase cupe <de vin>, mai intii <intru slava lui>
Dumnezeu ; in rindul al doilea pentru // domn, apoi pentru ban, adic pen- p. 364
tru cadiul" acestui tinut pe care 1-am pomenit mai inainte aici ; <apoi>
pentru tatal miresei, pentru bunicul mirelui, pentru tatl i pentru mama
lui, pentru el O. pentru oaspeti. Astfel ei au continuat s. bea 'Ana dupa
miezul noptii, cind ne-am sculat i ne-am dus in corturile noastre, caci ei
ridicasera pentru noi un mare pavilion 0 corturi 1/ pe pajistea care se 277/11
afla intre biserica i conac 0 am fost uimiti cit erau de curate 0 de ferite
de praf. Dimineata, toti au plecat la casele lor i n-a mai ramas pina la
urm nici un oaspete.
in noaptea de 27 a lunii iulie i in cea care a urmat, a fost o furtuta
,ingrozitoare, cu tunete i fulgere care au zguduit pAmintul si am spus :
A venit invierea <mortilor>" I
100 Vas rotund din aramii cositorit.
801 Bace.

211

www.dacoromanica.ro
XXVIII. FILIAI

Dup oarecare tocmeal, miercuri am c6paat invoirea de a pleca ;


.1 dup ce am primit cu totii daruri, dup prinz, ne-au copleit cu
lor i ne-au insotit pin6 destul de departe.
Dup ce am mers cale de &ma ceasuri, am intrat intr-un oro al
crui nume este Fi1iai302, unde am petrecut noaptea de dinaintea postului
Adormirii303 <Maicii Domnului>. lar dimineata, dup o gustare matinaa,
ne-am luat r6mas bun de la locuitori. i dup ce am c.'15.torit vreo dou
ceasuri, am ajuns intr-un alt tirguor stapinit de un boiern, unde am
dormit in acea noapte.

XXIX. [CRAIOVA]

Vineri dimineata am ardtorit dou5. ceasuri i am ajuns intr-un ora


numit Craiova303 care este al doilea scaun episcopal din principatul
Romneti306. Mai inainte, in timpul lui Matei voievod i al domnilor
de dinaintea lui, in acest ora ii avea reedinta un guvernator, cu titlul
de ban ; ca un al doilea domn, el avea puterea de a confisca <bunuri>
i de a osindi la moarte i d'dea porunci .1 punea opreliti fr a-1 intreba
pe domn, 'Ana mai in urmk cind Constantin voievod a desfiintat atit
rangul cIti exercitarea autoriatii respective" pentru ca s nu se iveasa
de aici strickiune i coruptie.
In imprejurarea de fatd, aa-numitul ban, care ii mai pstreaf
doar dentimirea, a venit s ne intimpine afar din ora, insotit de boieri
i de popor ; i ne-a dus in biserica cea mare de piatr, zidia_de raposatul
303 FiliFan (jud. Dolj).
sos Siyam al-Sajyida.
304 Probabil Brldesti sau Cotofeni.
son 1<yetyota.
10$ La Craiova nu era scaun episcopal ; episcopia se afla la Rimnicul Vilcea, duptt cu