Designul Biofilic

Designul biofilic este un domeniu fascinant pentru c a demonstrat prin cercetri

n biologia evoluionist, psihologie de mediu, neuro-tiintele cognitive, ecologie
social, urbanism i antropologie biologic cum c fiziologia noastr a fost modelat
de-a lungul milenii de ctre geografie, clim i ritmurile sezoniere ale mediului natural.

Ipoteza biofiliei sugereaz ca exista o legtura la nivel de instinct intre fiinele

umane si alte sisteme vii. Edward O Wilson a introdus si a popularizat ipoteza in cartea
sa, Biophilia(1984). El definete biophilia ca nevoia de a fi conectat cu alte forme de
viat. Termenul biophilia nseamn de fapt dragostea pentru sistemele de viat sau
de viat. Acesta a fost folosit pentru prima data de Erich Fromm pentru a descrie o
orientare psihologica de a fi atras de tot ceea ce este viu si vital. Wilson folosete
termenul in acelai sens atunci cnd sugereaz ca biophilia descrie conexiunile pe care
fiinele umane le caut subcontient cu restul lumii nconjurtoare. El a propus
posibilitatea unor afilieri profunde pe care oamenii le au cu alte forme de viaa si natura
ca un ntreg.

Etape de dezvoltare ale proiectului se vor desfura astfel:

Primul pas este documentarea aprofundata al acestui subiect pentru a gasi mai
multe surse de inspiraie pentru multiple referine si o expansiune a viziunii mele despre
acest subiect.

In etapa de experiment voi ncerca sa gsesc materialul potrivit nevoilor mele

totodat experimentnd cu diferite forme pe care eu le gasesc apropiate de tema. Doresc
sa ncep prin a crea cteva negative ale unor corpuri geometrice de tip hexagon,
piramida, prisma. Folosind aceste forme de turnare voi experimenta rezistenta
diferitelor materiale la procesul de turnare repetat ale unor piese precum si finisarea si
asamblarea acestora, testand rezistenta si la diferite temperaturi de ardere cu diferite
tipuri de glazuri. In aceasta etapa doresc sa realizez fuzionarea acestor forme geometrice
incat sa creez o armonie compozitionala de care ma voi folosi in faza de creatie a
obiectului propriu-zis.
 In etapa de creatie voi folosi toate informaiile pe care le-am adunat pe parcursul
celor doua etape anterioare pentru a incepe efectiv procesul de creatie a obiectului sau
a ansamblului de obiecte final.

Acest proces consta in alegerea unui material, fie el faianta, portelan sau alte mixaje pe
care il consider cel mai potrivit in urma experimentelor. Dupa aceasta voi incepe
procesul de multiplicare a formelor geometrice care le-am considerat cele mai potrivite
temei mbinndu-le conform propriilor studii pentru a-mi crea compozitiile finale. Dupa
aceasta planuiesc sa fac o prima ardere de biscuitare pentru a le conferi rezistenta pentru
urmatorul pas care este glazurarea. La partea de glazurare, sunt mai multe optiuni,
printre care glazura alba mata cu accente de negru sau argintiu sub forma de linii.

In final doresc ca obiectele mele sa reprezinte habitate biofilice care sa nu fie

deloc daunatoare naturii.

Un lucru foarte pozitiv ce se ntmpl deja n lume de civa ani ncoace este
faptul c lumii ncepe s i pese de mediu. Tendina recent n arhitectura verde a sczut
impactul asupra mediului construit, dar a realizat puine moduri prin care s ne
conecteze cu natura din nou. Unde intervin eu, sa realizez o legatura stransa prin
designul acestor obiecte folosind elemente structurale din natura.

Cinci cazuri unde designul biofilic a avut un impact pozitiv asupra ocupanilor
unui mediu sunt:

n sntate: The Royal Childrens Hospital by Bates Smart a inclus designul biofilic
ntregii cldiri, inclusiv un atrium cu acvariu de mari dimensiuni.

n 1984, Rogel Ulrich, pionier al studiilor seminale a fcut observaii cum influena
peisajelor naturale i urbane pot afecta rapiditatea vindecrii pacienilor care au avut
intervenii chirurgicale ale vezicii biliare. Din studiu sau, el a stabilit c pacienii ale
cror ferestre au avut vedere ctre o scen reprezentnd natur au fost lsai liberi dup
7.96 zile comparativ cu 8.71 zile pentru acei pacieni care au avut vedere ctre pereii
inteori ai spitalului. Ulrich de asemnea, a constatat c pacienii care au fost n
covalescenta dup intervenii chirurgicale ale vezicii biliare, au avut ederea cu 8.5%
redus dac au avut o vedere natural.
Un studiu similar n 1996 de ctre Beauchemin and Hays a artat efectul biofiliei i a
iluminrii naturale pentru pacienii cu tulburri bipolare i depresie. A concluzionat c
cei care stau n uniti iluminate natural au fost eliberai ntr-o medie de 16.7 zile, ct
timp pacienii care au stat n camere iluminate artificial au stat o medie de 19.5 zile.
Aceast durat e cu 2.6 zile mai mult pentru pacienii care nu au avut contact cu lumina.
n birouri: Woods Bagot din 700 Bourke Street, Melbourne, a ncoporat principiile
biofiliei n proiectarea cldirii. Un studiu de caz al unei cldiri administrative de birouri
de la Universitatea din Oregon arat c arhitectur biofilica afecteaz n mod direct rata
de absenteism pentru lucrtorii de birou, n acest caz cu 10%.

Cldirea Universitii din Oregon care a fost studiat a inclus:

- 30% din birouri aveau vedere la copaci i la peisaj atent menajat ctre nord-vest

- 31% au o vedere la strad, la construcie i ctre parcare la sud-est

- 39% din birouri sunt n interiorul cldirii neavnd toate vedere exterioar.
Angajaii cu punctele de vedere ale copacilor i peisajelor au avut o medie de 57 de zile
de concediu medical pe an, n comparaie cu 68 de ore pe an de concediu medical luate
de angajaii fr vedere spre natur. Cei cu o vedere urban au fost undeva la jumtatea
acestor valori. Studiul a monitorizat de asemenea, pauzele lucrtorilor i a constatat c
cei cu vedere la peisaj stteau n birou pentru mai mult timp fa de cei care nu au vedere
ctre natur, avnd pauze i plimbri mai lungi.

Spaiul public: New York Highline este una dintre cele mai faimoase exemple ale
arhitecturii biofilice. Proiectat de James Corner Field Operatioins, High Line este o
linie de tren lung de 2km, mare parte din ea reamanajat pentru vizitatori. Sunt mai
mult de 300 de specii de plante perene, ierburi, arbuti, arbori pe High Line. Mai mult
de patru milioane de oameni viziteaz parcul n fiecare an, fiind unul din cele mai
vizitate locuri publice ale oraului i unul dintre exemplele cele mai de succes a
arhitecturii biofilice.

Arhitectura biofilic din spaiile publice poate ajuta, de asemenea pentru a reduce
temperatura urban a aerului i a ameliora efectele urbane de cldur insulare, care apar
atunci cnd cldura generat este absorbit de cldiri, troturare i vehiculele oraelor.

Zona Rezidenial:

Arhitectura biofilica adaug de asemenea un element estetic. Arhitecii anumitor zone

i arhiteci organici au practicat arhitectura biofilica de secole. Casa lui Pete Muller,
partea de sus, a fost contruit n jurul unui arbore, astfel fiind construit literalmente n
copaci. Lucrarea mea fiind realizat dintr-un material care este de fapt o creaie a
solului, face o conexiune mult mai direct cu natur, astfel justificndu-i rolul de
arcologie. Aa cum i Soleri a proiectat o arcad fcut din ceramic n proiectul su
Arcosanti. Acestea fiind spuse lucrarea mea se va baza pe principiile arhitecturii
biofilice i ecologice studiind formele exterioare abordate.