GRDINIA-INSTITUIE CIRCUMSCRIS EDUCAIEI FORMALE PENTRU

COPIII NTRE 3 I 7 ANI

Sistemul de invmant din Romania cuprinde, ca prim treapt a sa, instituiile de
educaie precolar. Acestea sunt instituii autonome: grdinie cu conducere proprie, sau
instituii dependente managerial de cele in care se realizeaz invmantul general
obligatoriu.
Ca instituii autonome grdiniele sunt de trei categorii:
grdinie cu orar normal cu un program de 4 ore care realizeaz numai partea
explicit educaional;
grdinie cu orar prelungit cu un program de 8 ore; acestea asigur, pe lang
activitile instructiv educative i asisten social pe durata unei zile de activitate;
grdinie cu orar sptmanal, care realizeaz zilnic cele 4 ore de activiti
educative conforme programei invmantului precolar dar asigur asistena
social a copiilor nu doar pe durata a 8 ore ci pe intreg parcursul sptmanii. Ele
se adreseaz familiilor care, datorit unor circumstane particulare nu pot avea
grij de copil pe durata sptmanii de lucru.
In structura instituiei precolare exist o organizare pe paliere de varst dup cum
urmeaz:
grupa mic cuprinzand copii intre 3 i 4 ani
grupa mijlocie cuprinzand copii intre 4 i 5 ani
grupa mare cuprinzand copii intre 5 i 6 ani

grupa pregtitoare cuprinzand copii intre 6 i 7 ani

Legea invmantului acord statut de obligativitate doar grupei pregtitoare, motiv
pentru care se inregistreaz situaia de eterogenitate ca nivel de educaie a colectivelor din
grdini: unii copii frecventeaz toate cele patru grupe, alii se insereaz in instituia
precolar doar de la grupa mijlocie sau de la grupa mare, iar cei mai muli parcurg doar grupa
pregtitoare; in aceste condiii, obiectivele generale ale acestui nivel de varst se modific, intr-
un an trebuind s fie refcut, in cele mai multe cazuri, handicapul de instrucie (i chiar de
educaie) acumulat inanii anteriori.
Se discut inc in planul strategiei educaionale locul grupei pregtitoare, conturandu-se
dou preri. Prima caut s fundamenteze, pe argumente legate de natura i rolul instituiei
precolare, necesitatea pstrrii grupei pregtitoare pentru coal in contextul
invmantului precolar i, respectiv, in cadrul instituional al acesteia. Cea de a doua, cu alt set
de argumente, incearc s stabileasc locul grupei pregtitoare in instituia colar. Ambele
preri au argumente solide. Credem c in momentul in care se va defini clar ce se vrea de la
invmantul precolar, de la colaritatea mic (in termeni de finaliti operaionale corelate unor
obiective bine conturate) locul grupei pregtitoare se va stabili mult mai uor. Din punctul de
vedere al structurii pe categorii de activiti, grdinia ii centreaz munca avand ca nucleu
activitile obligatorii, cu coninuturi delimitate ca domenii de programa colar; acestea sunt
precedate de jocurile la alegere au activitile pe arii de stimulare i sunt succedate de alte
activiti, in i mai mare msur la alegerea copiilor. Desigur c, in funcie de tipul de grdini,
combinatorica acestor tipuri, ca i plasarea lor in orar este nuanat, pstrandu-se in centrul
ateniei activitile obligatorii".
 V.2. FINALITILE EDUCAIEI PRECOLARE (CERINE ALE
NVMNTULUI PRIMAR). OBIECTIVE GENERALE/ PECIFICE I
COMPETENE DE REALIZAT
Abordarea problematicii anunate de titlu va fi realizat pe trei mari domenii:
cognitiv,
afectiv atitudinal, formulate de programa pentru invmantul precolar.
psihomotor, avand ca baz cer
Construind capitolul de fa pe aceste domenii, unele dintre obiectivele specifice cuprinse
de programa destinat invmantului precolar nu se regsesc intr-o formulare expres in
acest context. Ele sunt, ins, detaliate in subcapitolele destinate finalitilor i obiectivelor
specifice realizrii fiecreia dintre cele cinci dimensiuni majore ale educaiei precolare.
Algoritmul in baza cruia se va realiza prezentarea este urmtorul:
DOMENIUL COGNITIV
A. Cerine ale nvmntului primar din punct de vedere cognitiv
I Existena unui nivel de cunotine optim elaborat
1. Volum corespunztor de cunotine, constituit ca fond aperceptiv al abordrii
coninuturilor prevzute de programa clasei I.
2. Structur optim, funcional a acestor cunotine, pe domenii de cunoatere.

II. Existenta unui nivel optim de deprinderi de munc intelectual

1. Nivel optim al capacitii de asimilare a cunotinelor.
2. Nivel optim de elaborare a operaiilor gandirii: analiz, sintez, comparaie,
generalizare, in limitele oferite de particularitile psihologice ale varstei de 7 ani.
3. Capacitatea de a aplica corect cunotinele in situaii concrete.
4. Capacitatea de evaluare cat mai corect a propriilor cunotine.
5. Nivel optim de elaborare a memoriei.
6. Nivel optim de elaborare a imaginaiei.
7. Nivel optim de funcionare a ateniei, in limitele impuse de specificul psihologic al
varstei.
III. Nivel optim elaborat al limbajului, capaciti optime de comunicare
1. Volum optim elaborat al vocabularului activ i pasiv.
2. Exprimare logic, coerent i cursiv.
3. Expresivitate in comunicare.
Pentru realizarea acestor cerine ale unui debut eficient al colaritii, invmantul
precolar trebuie s-i propun i s realizeze o serie de obiective specifice care pot
corobora cu competene concrete, transpozabile in obiective operaionale la fiecare activitate ce
le are in vedere.
B. Obiective generale / specifice ale nvmntului precolar n domeniul cognitiv
(coroborate cerinelor anterior formulate)
I. Dezvoltarea unui set de cunotine din diferite domenii de cunoa tere la un nivel optim
elaborat
1. Dezvoltarea unui volum de cunotine corespunztor cerinelor debutului colaritii in
fiecare dintre domeniile principale de cunoatere (mediul inconjurtor, matematic,
elemente din diferite tiine, baza cognitiv a diferitelor activiti cu obiective explicite legate de
alte dimensiuni ale educaiei: moral, estetic, fizic, vocaional).
2. Structurarea funcional a acestor cunotine pe domenii de cunoatere, cu posibiliti de
 corelare intre domenii i de aplicare in practic.
II. Formarea i dezvoltarea unor deprinderi de munc intelectual necesare debutului
optim al colaritii
1. Dezvoltarea capacitii de a decodifica sensul noilor cunotine, de a le integra, prin
inelegere in structura vechilor cunotine; dezvoltarea capacitii de asimilare a noilor
cunotine
2. Dezvoltarea operaiilor gandirii, in limitele impuse de particularitile gandirii
intuitivconcrele, prin exersare constant i in contexte variate.
3. Dezvoltarea capacitii de a aplica cunotinele in domenii concrete, de a le transfera
intuitiv de la un domeniu concret la altul, din situaii cunoscute in situaii noi.
4. Verificarea i evaluarea obiectiv a cunotinelor copiilor cu explicarea formulrilor
evaluative, ca baz a dezvoltrii capacitii copiilor de a se autoevalua.
5. Dezvoltarea memoriei, prin exerciiu i prin activiti explicit proiectate.
6. Dezvoltarea imaginaiei , prin exerciiu i prin activiti explicit proiectate.
7. Dezvoltarea ateniei, prin exerciiu i prin activiti explicit proiectate.
III. Dezvoltarea limbajului i a capacitii de comunicare la un nivel corespunztor
posibilitilor varstei precolare
1. Dezvoltarea vocabularului activ i pasiv prin imbogirea fondului de cuvinte.
2. Dezvoltarea capacitilor de comunicare corect, coerent i cursiv.
3. Dezvoltarea expresivitii in comunicare.
C. Competene / capaciti corespondente fiecruia dintre obiectivele menionate
anterior, care se pot transpune n obiective operaionale n contextul activitilor concrete
ce le vizeaz
I. nDeinerea unui fond corespunztor de cunotine
II.