Sunteți pe pagina 1din 9

13.10.

2015

Cursul 2
Clasificarea drepturilor patrimoniale

Drepturile reale si drepturile de creanta

Drepturile subiective civile se impart, in functie de natura continutului lor, in drepturi


pesonale nepatrimoniale si drepturi patrimoniale. Spre deosebire de drepturile personale
nepatrimoniale, drepturile patrimoniale au un coninut economic.
Patrimoniul este alcatuit din drepturi si obligatii cu valoare pecuniara. Activul
patrimoniului oricarei persoane este, deci, alcatuit din drepturi patrimoniale.
La randul lor, drepturile patrimoniale se clasific n drepturi reale i drepturi de
crean:
Drepturile reale (ius in re drept asupra lucrului) sunt acele drepturi
patrimoniale in virtutea carora titularul poate sa isi exercite prerogativele dreptului
asupra bunului n mod direct i nemijlocit, fr s aib nevoie de interven ia unei
alte persoane.
Drepturile de crean (jus ad personam drept asupra persoanei) sunt acele
drepturi patrimoniale in temeiul carora titularul, subiect activ, denumit creditor,
poate pretinde subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca
ceva ce ar fi ndreptit s fac in absenta angajamentului sau juridic, fcnd apel
la fora de constrngere a statului, n cazul n care acesta nu i ndeplinete de
bunvoie obligaiile.
Comparatie intre drepturile reale si drepturile de creanta
Asemanari:
- drepturile reale si drepturile de creanta sunt drepturi patrimoniale, iar titularii lor sunt
individualizati
Deosebiri:
A. Subiectele Gradul de determinare a subiectului pasiv
Subiectul activ este individualizat in ambele ipoteze, subiectul pasiv, respectiv titularul
obligatiei corelative, este individualizat numai in ipoteza dreptului de creanta, in timp ce, in
ipoteza dreptului real, obligatia generala negativa corelativa are un titular general si
neindividualizat, format din toate celelalte subiecte de drept.
Initial, se credea ca dreptul real este o relatie dintre o persoana si un bun, dar, de fapt,
dreptul real intra in continutul unui raport juridic ca raport social care se stabileste intre
persoane in legatura cu un anumit bun.
! Cand o persoana cauzeaza un prejudiciu prin atingerea exercitiului prerogativelor
unui drept real de catre titularul sau, subiectul pasiv general si nedeterminat nu se intrasforma
intr-un subiect pasiv determinat: individualizarea priveste alt raport juridic, raportul juridic
obligational in continutul caruia intra un drept de creanta avand ca obiect repararea
prejudiciului.
B. Opozabilitatea
Ca drepturi absolute, drepturile reale sunt opozabile erga omnes, n timp ce drepturile
de crean sunt opozabile doar debitorului (stricto sensu).
! Pentru a asigura opozabilitatea fata de toate categoriile de terti a drepturilor reale
principale imobiliare si a drepturilor reale de garantie, este necesara indeplinirea mai multor
formalitati de publicitate. Cat priveste drepturile reale principale mobiliare, se considera ca
posesia asigura prin ea insasi publicitatea.
C. Obiectul drepturilor*
Continutul juridic al drepturilor reale presupune prerogative a caror exercitare are ca
premisa stapanirea asupra unui bun, iar pentru ca bunul sa fie susceptibil de stapanire si
apropiere, trebuie sa fie determinat si individualizat. ! bunurile de gen devin obiect al
drepturilor reale numai prin cantarire, masurare, numarare
Drepturile de creanta care au o obligatie corelativa de a da pot avea ca obiect bunuri
individual-determinate sau bunuri de gen. In acest din urma caz, executarea obligatiei de a da,
respectiv transferul sau contituirea unui drept real, se produce in momentul in care bunurile de
gen se individualizeaza prin cantarire, masurare, numarare.
D. Obiectul obligatiei corelative
n ceea ce privete coninutul obligaiilor corelative
pentru drepturile reale - obligaia este generala si negativa (abtinerea de la orice fapta
care ar putea stanjeni exercitiul prerogativelor conferite de dreptul real titularului sau)
!obligatie negativa generala (opzabila tuturor) restrangere a sferei de librtate a
persoanei in temeiul legii
- are caracter general si abstract: nu are o valoare economica
propriu-zisa
pentru drepturi de crean - presupune:
a da ceva (se constituie sau se transmite un drept real)
a face ceva (orice prestaie pozitiv n afara celei de a da)
a nu face ceva ce n mod normal ar fi putut face dac nu i-ar fi asumat aceast
obligaie
!obligatie negativa speciala (opozabila debitorului) restrangerea sferei de
libertate a persoanei are ca temei chiar vointa acelei persoane
!Atat drepturile reale, cat si cele de creanta trebuie sa fie respectate de terti ca situatii
juridice.
- are caracter particular si concret
E. Continutul juridic
Continutul juridic este reprezentat de prerogativele pe care acesta le confera titularului:
latura procesuala (dreptul material la actiune)
latura substantiala
Spre deosebire de continutul juridic al drepturilor de creanta, continutul juridic al
drepturilor reale cuprinde doua prerogative:
dreptul de urmarire
dreptul de preferinta
Acestea au - un inteles general - comun pentru toate drepturile reale
- un inteles special comun numai pentru drepturile reale accesorii
In intelesul special, dreptul de urmarire si de preferinte intra in continutul juridic al
drepturilor reale de garantie:
sub aspect procesual - cele doua prerogative sunt specifice dreptului material la
actiune pe care il au creditorii ale caror datorii sunt insotite de garantii reale:
dreptul de urmarire: pot urmari bunurile asupra carora s-a contituit garantia
impotriva oricarui tert in mainile caruia se afla
dreptul de preferinta: pot opune, cu preferinta, drepturile lor de creanta in
procesul de urmarire atat creditorilor chirografari, cat si creditorilor ale caror
garantii reale au un rang inferior
sub aspect substantial urmarirea si preferinta sunt prerogative substantiale:
creditorii care au drepturi reale de garantie se indestuleaza din valoarea
bunurilor urmarite
indestularea se face cu preferinta fata de creditorii chirografari si creditorii ale
caror garantii reale au un rang inferior
In intelesul general, urmarirea si preferinta sunt prerogative comune tututor
depturilor reale numai sub aspect procesual:
prerogativa urmaririi drepturile reale pot di aparate prin actiuni reale; fiind
opozabile erga omnes, tituarul poate sa introduca o actiune specifica impotriva
oricarei persoane la care se afla bunul ce formeaza obiectul dreptului real
prerogativa preferintei in concurs cu alte persoane care pretind ca sunt
titulare ale aceluiasi drept real, adevaratul titular va fi preferat
!! prerogativa preferintei in acest sens (de a stabili pe baza probelor cine este
adevarul titular al dreptului) o au si drepturile de creanta
F. Modul de exercitare
prerogativele drepturilor reale se exercita in mod direct si nemijlocit de catre titularii
acestor drepturi, fara a fi necesara interventia unei alte persoane
prerogativelele drepturilor de creanta se exercita de catre titularii acestor drepturi
numai prin intermediul unui prestatii din partea debitorului
G. Durata
Drepturile reale = o durat mai lung; dreptul de proprietate este un drept absolut,
perpetuu, adic el nu se stinge prin neuz excepia este uzucapiunea.
!durata drepturilor reale accesorii este legata de durata drepturilor de creanta pe care
le garanteaza
Drepturile de crean = durat mai scurt
Importanta sub aspectul prescriptiei:
drepturile reale sunt imprescriptibile / prescriptibile in termene foarte lungi (ex. 30 de
ani)
drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv intr-un termen foarte scurt (de regula,
termenul general de 3 ani)
H. Numarul drepturilor Izvorul drepturilor patrimoniale
Drepturile reale = sunt enumerate de lege => numar limitat (art.551)
Drepturile de crean = numrul lor este nelimitat n ceea ce privete contractele, prile au
posibilitatea de a stabili coninutul conveniei, singura limit care le este impus este respectul
bunelor moravuri i ordinii publice

Categoriile juridice atipice / intermediare


Drepturile reale si drepturile de creanta nu acopera intregul spatiu al drepturilor
patrimoniale. Sunt anumite drepturi, cu obligatiile lor corelative, care, desi au o natura
patrimoniala, nu pot fi constranse sa intre in sfera drepturilor reale sau in sfera drepturilor de
creanta, constituind categorii juridice atipice:

1. Drepturile reale ce poart asupra unui bun incorporal

Dreptul de proprietate s-a nscut din posesia ca stare de fapt. La origini, dreptul de
proprietate a plecat de la noiunea de bun corporal. Putem stpni bunurile corporale, dar
bunurile incorporale sunt o abstraciune, nu sunt ntr-o relaie att de direct cu dreptul de
proprietate.
-potrivit C. civ. drepturile patrimoniale sunt considerate bunuri
-este util sa includem in categoria bunurilor acele drepturi patrimoniale care devin ele insele
apropriabile, adica se trasforma in bunuri incorporale, formand obiectul altor drepturi
patrimoniale (ex. dr. de proprietate si dreptul real de garantie asupra unui dr. de creanta)
-creatia intelectuala este ea insasi un bun incorporal (este susceptibila de apropriere sub forma
de drepturi patrimoniale); creatia intelectuala este protejata nu numai prin intermediul
drepturilor patrimoniale, ci si prin intermediul unor drepturi personale nepatrimoniale
Sunt avute in vedere bunurile incorporale care sunt ele insele apropriabile si devin
obiectul unor drepturi reale. Spre deosebire de bunurile corporale, care sunt in mod natural
apropriabile, bunurile incorporale devin apropriabile numai cu autorizarea legii. Trebuie
s existe o dispoziie legal expres pentru a fi obiect al dreptului de proprietate.
a. Dreptul de proprietate si dreptul real de garantie mobiliara asupra unui drept de
creanta
-titlurile de valoare sunt inscrisuri care incorporeaza, in materialitatea lor, drepturile
patrimoniale pe pe care le constata => persoana care poseda in mod legitim inscrisul este si
titulara dreptului mentionat in inscris => dreptul de creanta devine obiectul unui drept real,
dreptul de proprietate => dreptul de creanta devine un adevarat bun incorporal
b. Drepturile reale asupra fondului de comert
-ca universalitate de fapt si ca bun incorporal, fondul de comert este obiectul unor drepturi
reale: dr. de proprietate, dr. de uzufruct, dr, reale de garantie.

* Fondul de comert reprezinta un bun unitar caracterizat prin reunirea elementelor


necorporale si a unor elemente corporale ce apartin unui comerciant, permitandu-i acestuia
sa-si dezvolte clientela. Fondul de comert = universalitate de fapt
Este constituit in general din elemente mobiliare, incorporale si corporale. Elementele
imobiliare sunt excluse. Elementele incorporale sunt clientela si vadul. Elementele corporale
sunt materialele, utilajele si amenajarile ce nu au caracter de imobile prin destinatie, dar
care au o anumita stabilitate, si care servesc exploatarii intreprinderii (utilaje industriale,
material rulant, masini de scris, mobile de prezentare etc.). Marfurile nu fac parte integranta
a fondului de comert.

c. Drepturile de proprietate intelectuala

(legea 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe)


!sunt mai degraba categorie intermediara intre drepturile patrimoniale si drepturile personal
nepatrimoniale
-au o structur complex = cuprind atat drepturi personale nepatrimoniale, cat si drepturi
patrimoniale (dreptul autor, de exemplu, este un drept complex care implic o sum de
drepturi nepatrimoniale i cele patrimoniale care in de posibilitatea de a vinde opera. Pe cale
de consecin, de fiecare dat va trebui observat de ce prerogativ se folosete autorul pentru a
califica dreptul respectiv.)
-ca drepturi patrimoniale, au ca obiect un bun incorporal o creatie intelectuala
! dreptul de proprietate intelectuala nu se confunda cu dreptul de proprietate asupra obiectului
material in care este incorporata creatia
-desi nu se identifica cu un drept de proprietate in sens comun, prezinta caracterele drepturilor
reale

2. Drepturile potestative patrimoniale

-presupun aptitudinea unui subiect de drept de a nate, modifica sau stinge o situa ie juridic
prin simpla sa manifestare de voin, noua situaie juridic impunndu-se subiectului pasiv
-titularul dreptului potestativ are puterea de a interveni, prin vointa sa unilaterala, in situatii
juridice preexistente in care sunt prezente si interesele altor persoane decat titularul acestor
drepturi
-drepturile potestative sunt drepturi de optiune
-sunt efectul unei manifestari de vointa (dr. de optiune nascut din promisiunea de a vinde;
acordul prealabil al celor care vor suporta consecintele exercitarii dreptului) sau efectul pe
care legea il leaga de anumite fapte juridice (dr. de optiune succesorala)
-drepturile potestative patrimoniale nu sunt nici drepturi reale, nici drepturi de creanta:
pot fi exercitate in mod direct, dar nu asupra unui bun, ca in cazul drepturilor reale, ci
asupra unor situatii juridice
efectul exercitarii lor este suportat numai de persoanele ale caror drepturi sau interese
fac parte dintr-o sau sunt legate de o anumita situatie juridica
pentru exercitarea lor titularii nu au nevoie de interventia (actiune/inactiune)
subiectelor pasive, ca in cazul drepturilor de creanta

3. Obligatiile reale

*O obligatiile civila poate fi:


obisnuita incumba debitorului fata de care s-a nascut => urmeaza a fi executata
intre parti, ca si drepturile de creanta
scriptae in rem (obligatie opozabila si tertilor) se naste in legatura cu un lucru si isi
produce efectele si asupra unei terte persoane care dobandeste ulterior un drept real
asupra lucrului respectiv, chiar daca aceasta persoana nu a participat in vreun fel la
nasterea raportului juridic care are in continut acea obligatie (art.1811)
propter rem (obligatie reala de a face) indatorire ce incumba, in temeiul legii sau al
conventiei partilor, detinatorului unui lucru (titularul unui drept real / posesorul /
detentorul), pentru ratiuni precum protectia unor lucruri de importanta nationala,
existenta unor raporturi de buna vecinatate etc.
Obligatiile propter rem i obligaiile scriptae in rem imbina elemente ale drepturilor
reale si ale drepturilor de creanta, fara a se confunda cu acestea, alcatuind o categorie
distincta, aceea a obligatiilor reale.
Acestea au trasaturi comune: intra in continutul unui raport juridic obligational,
drepturile corelative putand fi realizate numai prin intermediul prestatiei unei anumite
persoane => se aproprie de drepturile de creanta
Au opozabilitate mai larga decat drepturile de creanta (pot fi opuse nu numai
debitorului initial, ci si dobanditorilor ulteriori) => se apropie de drepturile reale
!nu sunt opozabile erga omnes => nu se confunda cu drepturile reale
A. Obligatiile propter rem
Cat priveste originea lor, ecestea se impart in 2 categorii :
a) Obligaii propter rem legale
n ceea ce privete obligaiile propter rem legale, avem o nou clasificare :
1. cele de natur administrativ
- au drept specificitate faptul c o instituie a statului este creditor, care
urmrete executarea sau nu a obligaiei
- cei care nu execut obligaiile sunt pasibili de a rspunde contravenional i ies
din sfera raportului civil
- sunt reale pentru c incumb titularului unui drept real
ex 1. obligaia deintorilor de terenuri agricole de a cultiva terenul art. 74
din Legea fondului funciar 18/1991
ex 2. obligaia deintorilor de orice titlu al bunurilor culturale de a le pstra i
de a se ngriji de ele i mai ales de a nu le distruge
2. cele de natur civil
- sunt reglementate de Codul Civil n art. 560 (obligaia de grniuire) si 663
(cheltuielile de intretinere si reparare a despartiturilor comune)
- pe proprietar nu l va ntreba nimeni dac este de acord s suporte cheltuielile
ocazionate, iar aceast obligaie se va transmite i noului proprietar
- !obligatia nu trebuie trecuta in contract incumba noului proprietar in virtutea
legii
b) Obligaii propter rem convenionale
ex. art. 759 obligatiile in sarcina proprietarului fondului aservit
prile pot conveni s-i asume anumite obligaii
Atipicitatea vine din faptul c alin. (2) permite ca obligaiile care s-au nscut n sarcina
unei pri s incumbe i unei alte persoane care nu a fost parte a raportului n
momentul ncheierii contractului. DAR consimtamantul exista, deoarece este
prevazuta obligativitatea inscrierii in cartea funciara !in lipsa publicitatii si-ar pierde
caracterul conventional
B. Obligaii scriptae in rem
ex. art. 1811 opozabilitatea contractului de locatiune fata de dobanditor => obligatia de a
asigura folosinta lucrului
asigurarea domiciliului => siguranta pentru locator
publicitatea => protejarea noului dobanditor
C. Distinctia dintre cele doua tipuri de obligatii reale exista 2 diferente:
1 - obligatiile propter rem sunt instituite din cauza naturii sau a situatiei juridice a lucrului
- obligatiile scriptae in rem au ca scop asigurarea realizarii creantei creditorului indiferent
de posesorul actual al bunului si de natura acestui lucru
2 - obligatiile propter rem obligatii reale de a face
- obligatiile scriptae in rem ansamblu de prestatii negative si pozitive

Clasificarea drepturilor reale

DREPTURILE REALE sunt prevazute de art. 551:


- Dreptul de proprietate
- Superficie
- Uzufruct
- Uz
- Abitaie
- Servitute
- Administrare
- Concesiune
- Folosin
- Drepturi reale de garanie
- +alte drepturi prevzute de lege
!lege in sens restrans = act juridic al Parlamentului
!!daca un drept real tine de regimul general al proprietatii, recunoasterea s-ar putea
face numai prin lege organica (art. 73 alin. (3) lit. m din Const.)

Dreptul real complet, absolut este dreptul de proprietate, deoarece el se bucur de


toate cele 3 prerogativele : dreptul de posesie, de dispoziie i atributul folosinei.
Dreptul de administrare, de concesiune i de folosin sunt corelative dreptului de
proprietate public se nasc dintr-o dezmembrare a dreptului de proprietate public.
Toate aceste drepturi au un caracter principal i vorbim de un drept accesoriu n cazul
dreptului de ipotec i gaj, iar raportul de accesorietate decurge din faptul c ele depind de
existena unui drept de crean.

Drepturile reale se clasifica in functie de criteriul autonomiei sau dependentei lor in


raport cu drepturile de creanta:
Drepturi reale principale - nu depind de existenta unui drept de creanta

Drepturi reale accesorii - sunt dependente de un drept de creanta


- sunt drepturile reale accesorii drepturile reale de garantie
(ipoteca, gajul, privilegiile, dreptul de retentie)
! Daca un drept real depinde de existenta altui drept real, primul drept nu devine
accesoriu. (ex. dr. de servitute are un caracter accesoriu in raport cu dr. de proprietate, dar
ramane un drept real principal)

Clasificarea drepturilor reale principale

Dupa natura juridica si regimul juridic aplicabil, distingem intre:


dreptul de proprietate publica pe temeiul lui se constituie drepturi reale:
dreptul de administrare
dreptul de concesiune
dreptul de folosinta
- de regula nu se exercita direct,de catre titularii sai, ci
indirect , prin intermediul titularilor drepturilor reale constituite pe temeiul sau
dreptul de proprietate privata poate fi dezmembrat astfel incat atributele care intra
in continutul sau juridic sa fie exercitate de persoane diferite => dezmembramintele:
dreptul de uzufruct = dr. de a folosi bunul altei persoane si de a-i culege
fructele, intocmai ca proprietarul, cu indatorirea de a-i conserva substanta
dreptul de uz = dr. de a folosi lucrul altuia si de a-i culege fructele naturale si
industriale numai pt. nevoile proprii si ale familiei sale
dreptul de abitatie = dr. de a locui in locuinta nudului proprietar impreuna cu
sotul si cu copiii sai, chiar daca nu era casatorit sau nu avea copii la data
constituirii abitatiei), precum si cu parintii ori alte persoane aflate in intretinere
dreptul de servitute = sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau
utilitatea imobilului unui alt proprietar
dreptul de superficie = dr. de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul
altuia, asupra careia superficiarul dobandeste un dr. de folosinta
! dreptul de nuda proprietate nu este, de regula, enumerat intre
dezmembraminte, dar face parte lato sensu dintre acestea
! numai nuda proprietate are vocatia de a se reintregi ca drept de proprietate in
momentul stingerii dezmembramintelor stricto sensu
- prerogativele sale se exercita, de regula, de catre
titularii dreptului: in cazul dezmembrarii, drepturile reale care rezulta NU sunt
moduri de exercitare a prerogativelor din continutul juridic al dreptului de proprietate,
CI presupun o separare a prerogativelor acestui drept => titularul fiecarui
dezmembramant exercita propriile sale atribute
- dezmembramintele sunt opozabile erga omnes