Sunteți pe pagina 1din 14

12.01.

2016
Cursul 12
Apararea drepturilor reale principale

Garantarea, ocrotirea, apararea si protectia juridica a drepturilor notiuni folosite in


legatura cu drepturile reale principale.
Garantarea si ocrotirea drepturilor reale principale se refera la instrumentele prin care
se asigura protectia drepturilor reale principale, in raporturile pe verticala (dintre titulari si
autoritatile publice).
Notiunile se regasesc in Constitutie, in legatura cu dreptul de proprietate privata si de
proprietate publica, in art. 44 si art. 136.
Ocrotirea dreptului de proprietate = mijloacele juridice de drept public, in principal, si
de drept privat, in secundar, mijloace prin care se previne incalcarea dreptului de proprietate.
Garantarea dreptului de proprietate = mijloacele juridice prin care, daca a fost
incalcat de autoritati dreptul de proprietate, se asigura repararea prejudiciului cauzat.
=> instrumente de drept public, prin care fie se previne incalcarea dreptului de
proprietate de catre autoritati, fie se repara prejudiciul cauzat printro asemenea incalcare.
Includem in asemenea categorie a mijloacelor juridice: prevederile constitutionale, alte
prevederi din legi organice sau din legi ordinare, prin care se interzice si se sanctioneza abuzul
de putere, precum si procedeele juridice prin care pot fi sesizate diferite institutii publice. E
vorba, in primul rand, de punerea in miscare a contenciosului constitutional (a priori sau a
posteriori), de procedura contenciosului administrativ si de orice alta procedura prin care
autoritatile administrative sau judiciare sunt chemate sa previna sau sa repare prejudiciile
cauzate prin incalcarea dreptului de proprietate de catre autoritati.
Toate aceste instrumente si procedee juridice sunt, insa, studiate la alte discipline ale
dreptului, dreptul civil ocupanduse cu analizarea instrumentelor juridice prin care se apara
dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale principale.

Aparare = mijloacele juridice de drept privat eficiente pentru a asigura protejarea


dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale principale in raporturile pe orizontala, dintre
particulari, raporturi in care se pot produce incalcari ale dreptului de proprietate.

Notiunea mai generala de protectie juridica include in sfera sa atat garantarea si


ocrotirea, cat si apararea dreptului de proprietate, adica atat elementele de protectie pe
orizontala, cat si pe verticala.

Ne intereseaza mijloacele de aparare a drepturilor reale principale, adica instrumentele de


drept privat prin care se apara aceste drepturi.

Mijloacele juridice de aparare a drepturilor reale principale:


1
A. mijloace directe de aparare = actiunile care se intemeiaza direct pe dreptul real principal
sau pe posesie
Orice drept subiectiv civil are in continutul sau juridic:
o latura substantiala, adica suma atributelor conferite titularului sau
o latura procesuala dreptul material la actiune: instrumentul juridic prin care titularul
poate sesiza justitia atunci cand dreptul este incalcat
Cand vorbim de actiunile in care se apara in mod direct drepturile reale principale, le
avem in vedere pe cele care sunt puse in miscare prin exercitarea dreptului material la
actiune.
Un alt sens al actiunii intereseaza procedura civila si se refera la mijloacele procesuale
prin care se desfasoara in fata instantei de judecata procedura initiata prin punerea in
miscare a dreptului material la actiune.
Actiunile petitorii prin care se apara in mod direct dreptul de proprietate si
celelalte drepturi reale principale:
a) actiunea in revendicare intemeiata pe dreptul de proprietate privata/nuda proprietate
b) actiunea negatorie si actiunea in granituire intemeiate tot pe dreptul de proprietate
privata, in principal
c) actiunea confesorie prin care se apara dezmembramintele dreptului de proprietate privata
d) actiunea in revendicare intemeiata pe dreptul de proprietate publica
e) actiunea confesorie prin care se apara drepturile prin care se exercita dreptul de
proprietate publica
Actiunile posesorii prin care se apara posesia

B. mijloacele indirecte (nespecifice) de aparare = actiuni care se intemeiaza pe drepturi de


creanta si apara drepturi de creanta, dar care, in mod indirect, apara si dreptul de proprietate
sau alte drepturi reale principale.
Ex.1: actiunea in raspundere delictuala atunci cand prejudiciul consta in vatamarea unui
bun din patrimoniul persoanei. Actiunea prin care se cere repararea prejudiciului, desi se
intemeiaza in mod direct pe un drept de creanta, apara, in mod indirect, si dreptul de
proprietate.
Ex.2: o actiune contractuala prin care se cere restituirea unui bun, desi se intemeiaza pe un
drept de creanta nascut din contract, apara in mod indirect si dreptul de proprietate.

C. actiunile de CF au ca obiect inscrierile in CF

Apararea dreptului de proprietate privata

2
Actiunea in revendicare intemeiata pe dreptul de proprietate privata

In VCC, nu exista o reglementare nuantata a actiunii in revendicare, dar in NCC, de la


art. 563566, exista o asemenea reglementare.
Actiunea in revendicare = actiunea prin care reclamantul care se pretinde proprietar si
care nu are stapanirea materiala a bunului il cheama in judecata pe paratul care are stapanirea
materiala a bunului si solicita instantei sa ii recunoasca dreptul de proprietate si, pe cale de
consecinta, sa dispuna restituirea stapanirii materiale a bunului.
Comentarii:
1. Cel care introduce actiunea se pretinde proprietar, dar numai la sfarsitul procesului
se va stabili daca este proprietar sau nu => definitiile in care se spune ca actiunea in revendicare
este cea introdusa de proprietarul neposesor, impotriva paratului posesor sunt sintetice, dar sunt
si inexacte.
Nu intotdeauna actiunea este introdusa de proprietar. In realitate, daca nu face dovada
dreptului sau, actiunea este respinsa. Vorbim de un reclamant care se pretinde proprietar. Cand se
va pronunta hotararea judecatoreasca si va ramane definitiva, se va sti daca reclamantul este sau
nu proprietar. Daca este aparare directa a dreptului de proprietate.
Tot astfel, nu putem sti la inceput daca paratul este un neproprietar posesor. Sar putea sa
rezulte ca este chiar proprietar => aparare indirecta a dreptului de proprietate.
Mai trebuie spus ca, spre deosbire de situatia existenta sub imperiul VCC, cand se cerea
ca actiunea sa fie introdusa in cazul coproprietatii de toti cei care se pretind coproprietari, in
NCC, o asemenea cerinta a fost inlaturata. Este suficient ca o persoana care se pretinde
coproprietar sa introduca chiar si singura actiunea in revendicare solutia din art. 643. Este
posibil ca paratul sa ceara introducerea in cauza a celorlalti coproprietari, caci altfel, ceilalti vor
putea introduce alte actiuni impotriva aceluiasi parat. ! In jurisprudenta s-a statutat ca actiunea in
revendicare nu poate fi introdusa de un coproprietar impotriva altui coproprietar.

2. Nu se foloseste notiunea de posesie nici la reclamant, nici la parat, ci cea de stapanire


materiala (corpus). Intradevar, ceea ce conteaza cand vine vorba de actiunea in revendicare este,
pe de o parte, discutarea dreptului de proprietate, iar in masura in care reclamantul este
recunoscut proprietar, consecinta este restituirea elementului corpus al posesiei. Intereseaza nu
animus,ci corpus.
Uneori, in cazul posesiei solo animus, timp de un an de la deposedare, posesia poate sa
existe chiar neavand elementul corpus => este inexact sa spunem ca reclamantul a pierdut
posesia. Daca se admite actiunea, reclamantului nu i se restituie animus, pentru ca nu la pierdut
niciodata, ci i se restituie corpus.
Alteori, este suficient ca paratul sa fie detentor precar, acesta avand doar corpus.

3. Nu intotdeauna reclamantul este in situatia de a fi pierdut stapanirea materiala a


bunului, poate nici nu a avuto vreodata. Important este ca nu are stapanirea materiala la

3
momentul introducerii actiunii in revendicare.
Ex.: o persoana poate sa cumpere o casa, nu i se preda, nu are stapanirea materiala a bunului, dar
introduce actiunea in revendicare pentru a i se preda stapanirea materiala pe care nu a avuto
niciodata

Trasaturile actiunii in revendicare:


i. actiune petitorie = se pune in discutie chiar dreptul si nu numai stapanirea materiala a
bunului se pune in discutie fondul dreptului. Aspectul principal este stabilirea existentei
dreptului de proprietate si numai consecinta este restituirea stapanirii materiale a bunului.
ii. actiune reala = se intemeiaza chiar pe dreptul de proprietate sau pe un alt drept real
principal, iar nu pe un drept de creanta. Le distingem de actiunile personale. In categoria
celor reale intra si actiunile posesorii, pentru ca se refera la un lucru.
Dreptul de proprietate fiind opozabil erga omnes, actiunea in revendicare nu este
conditionata de preexistenta unui raport obligational intre reclamant si parat.
iii. actiune imprescriptibila sub aspect extinctiv = poate fi introdusa oricand
Ar putea sa fie paralizata prin invocarea uzucapiunii, daca e vorba de un bun mobil sau
imobil, sau prin invocarea posesiei de bunacredinta, daca e vorba de un bun mobil.
Exceptie: cand se adjudeca un imobil la licitatie publica, un tert care se pretinde
proprietar nu ar putea contesta decizia de adjudecare decat in termen de trei ani de la
inscrierea deciziei de adjudecare in CF => termen special de prescriptie. (art. 859 alin. 2)
Se ia in considerare si termenul de 1 an din materia accesiunii imobiliare naturale (la
avulsiune), cu toate ca este u ntermen de decadere, deoarece ne intereseaza faptul ca actiunea
in revendicare poate fi introdusa doar in termen de 1 an. (art. 572)
La bunurile mobile, exista un termen de decadere in termen de 3 ani, in ipoteza in
care, fiind vorba de un bun de care proprietarul a fost deposedat in mod involuntar, el ar
putea sa faca o actiune in revendicare doar in termen de 3 ani de la data deposedarii.
iv. actiune in realizare = (vs. actiune in constatare hotararea judecatoreasca doar constata
existenta sau inexistenta unui drept, fara a contine vreo dispozitie care sa poata fi pusa in
executare) este susceptibila de executare silita, iar hotararea judecatoreasca prin care se
admite o asemenea actiune poate fi pusa in executare cuprinde in dispozitivul ei o anumita
obligatie in sarcina paratului.
NB: orice actiune in realizare este in prima faza o actiune in constatare, adica presupune
ca trebuie mai intai sa se constate ca in patrimoniul reclamantului exista dreptul dedus
judecatii (recunoasterea dreptului de proprietate), pe acest temei fiind obligat paratul la o
actiune/inactiune (restituirea stapanirii materiale). =>Daca reclamantul are stapanirea
materiala, actiunea in revendicare este repinsa, iar daca dreptul acestuia este supus unor
contestari sau tulburari, acesta are la dispozitie o actiune in constatare.
Actiunea in revendicare imobiliara

Pentru fiecare dintre actiunile prin care se apara dreptul de proprietate privata sau alt

4
drept real principal, analizam:
1. titularul actiunii prezentat anterior
2. actiunea este prescriptibila sau imprescriptibila prezentata anterior
3. cum se dovedeste dreptul dedus judecatii
4. efectele admiterii actiunii comune cu actiunea in revendicare mobiliara

3. Proba dreptului de proprietate


A. Sarcina probei
Regula: sercina probei incumba reclamantul (actori incumbit probatio art. 249).
Paratul este intro situatie foarte buna, nu trebuie sa faca nimic. Avand corpus, se prezuma
ca are animus si, prin urmare, se prezuma ca este proprietar.
Primul care este interesat sa rastoarne prezumtia este proprietarul.
Uneori, chiar paratul este cel interesat, spunand ca nu e posesor, ci detentor precar, pentru
a se respinge actiunea.
Pe masura ce reclamantul probeaza ca prezumtiile nu sunt adevarate, paratul trebuie sa
iasa din pasivitate, incepand duelul judiciar, in masura in care paratul are probe prin care tinde sa
demonstreze ca este proprietar, fie pur si simplu ca reclamantul nu e proprietar (ca sa se respinga
actiunea).

B. Acceptiile termenului de titlu


In acest duel judiciar in care ambele parti aduc probe, se pune problema titlului de
proprietate. Trebuie sa vedem ce intelegem prin titlu de proprietate => doua acceptiuni:
modul de dobandire a dreptului de proprietate act juridic sau fapt juridic in sens
restransu(ex. uzucapiunea este titlu de proprietate, mostenirea legala) sensul substantial
dovada presupune administrarea de probe (inscrisuri, martori, prezumtii) inscrisul care
dovedeste modul de dobandire a dreputului de proprietate = inscrisul prin care se
dovedeste titlul in sensul substantial (ex. certificatul de mostenitor). Se includ nu doar
inscrisurile care se refera direct la modul de dobandire, dar si cele recognitive (prin se
constata existenta anterioara a unui mod de dobandire ex. o hotarare judecatoreasca sau cele
cu valoare declarativa ex. contractul de partaj).
! este posibil sa se faca dovada unui anumit mod de dobandire, dar opozabilitatea sa sa
depinda de caracterul originar/derivat

C. Dificultatile probei deriva din:


1. Natura modurilor de dobandire. Prima dificultate deriva din principiul relativitatii
efectelor actelor juridice.
5
Proba este mai putin dificila in situatia modurilor originare de dobandire, fiind suficienta
dovada acestui mod de dobandire.
Cand este vorba de moduri derivate de dobandire, proba este mai dificila. Cand se invoca un
mod de dobandire prin act juridic, efectul relativitatii face ca dreptul de proprietate sa nu fie
opozabil tuturor, cat timp nu sau indeplinit formalitatile de publicitate.
Mai ales acolo unde nu sa efectuat nicio forma de publicitate, este important sa se stie daca
cel care a transmis dreptul este el insusi proprietar. Spre exemplu, reclamantul poate sa
infatiseze un contract de vanzarecumparare, iar paratul poate invoca faptul ca autorul
reclamantului nu era proprietar.
Reclamantul trebuie sa probeze sirul de dobandiri succesive pana la un mod originar de
dobandire.Cand se va definitiva sistemul intemeiat pe CF, nu se va mai pune aceasta
problema.
De aceea, publicitatea imobiliara este esentiala si, mai ales, sistemul de publicitate este foarte
important. Publicitatea reala este cea care confera cea mai mare securitate in ce priveste
drepturile reale principale. Atunci cand efectul constitutiv al CF va opera in toata tara, forta
probatorie a CF va fi deplina.
2. Carentele sistemelor de publicitate imobiliara. Exista o serioasa incertitudine in ceea ce
priveste situatia materiala a imobilelor, pana la finalizarea lucrarilor cadastrului general.
Chiar si ulterior, incertitudinea va persista intr-o anumita masura, deoarece unele mentiuni
din CF pot fi modificate oricand.

D. Ipoteze si solutii probatorii cu privire la actiunea in revendicare


1. ambele parti au titluri de proprietate => 2 subipoteze:
a) titlul emana de la acelasi autor
daca nu sau efectuat formalitatile de publicitate, are castig de cauza partea al carei
titlu are data certa cea mai veche
daca o singura parte a efectuat formalitatile de publicitate, aceasta castiga, tinand
seama de adagiul prior tempore potior iuris, pentru ca titlul ei a devenit primul
opozabil, inclusiv celeilalte parti
daca amandoua indeplinesc formalitatile de publicitate, conteaza titlul inscris primul
b) titlul emana de la autori diferiti nu mai conteaza data certa a titlului, pentru ca acestea
se compara. Chiar daca paratul este posesor, el nu poate castiga numai pe temeiul
posesiei sale, trebuie sa se compare titlurile si sa se faca si dovada titlului autorului
autorului fiecarei parti, deci se coboara in timp cu proba dreptului de proprietate, pana la
un mod originar de dobandire (daca se ajunge la un autor comun, se aplica regulile de
mai sus) sau pana la cel care coboara mai adanc in timp.

2. numai una dintre parti ale titlu


daca il are paratul, actiunea se respinge
daca il are reclamantul, in principiu, se admite, dar cu un amendament: titlul sa nu emane
6
chiar de la reclamant, ci de la un tert
! Uneori, sa considerat ca data titlului reclamantului trebuie sa fie anterioara posesiei
paratului cerinta inexacta.
Paratul este indreptatit sa faca dovada ca tertul de la care a dobandit reclamantul este non
dominus, revenindu-i sarcina probei.
3. niciuna dintre parti nu are titlu de proprietate paratul posesor este intro situatie
avantajata, dar nu cat sa castige de plano procesul, pentru ca este posibil ca si reclamantul
sa fi fost posesor inainte, astfel ca se compara cele doua posesii, castigand partea care se
bucura de o posesie mai caracterizata (=cel care are o posesie de buna credinta, de mai
mare durata, neviciata). Daca posesiile sunt la fel de caracterizate, va avea castig de cauza
posesorul actual.

Toate aceste dificultati probatorii vor disparea odata cu finalizarea CF.

Corelatia dintre actiunea in revendicare imobiliara si actiunile de aparare a dreptului


de proprietate imobiliara prevazute de legi speciale

Regimul comunist distrugerea sistemului de proprietate privata preluarea abuziva a imobilelor


Prabusirea regimului comunist repararea nedreptatilor savarsite fata de proprietarii ale caror
imobile au fost preluate in mod abuziv masuri de reparare cuprinse in legi speciale, cu caracter
partial (ex. OUG privind retrocedarea unor imobile care au apartinut cultelor religioase)
Intre aceste legi speciale au aparut numeroase contradictii, dificultati de punere in aplicare
numar mare de litigii si practica judiciara neunitara
Doua probleme intereseaza in contextul actiunii in revendicare imobiliara:
1. concursul dintre actiunea in revendicare si actiunile de aparare a dreptului de proprietate
imobiliara, prevazute in legi speciale
2. modalitati specifice de proba a dreptului de proprietate asupra imobilelor preluate abuziv in
timpul regimului comunist

Procedurile stabilite de Legea fondului funciar


1. Concursul terenurile aflate in patrimoniul fostelor cooperative agricole de productie
au format obiectul stabilirii dreptului de proprietate privata (constituire/reconstituire)
Pentru stabilirea dreptului de proprietate privata, exista o procedura speciala. Cei
interesati NU au deschisa calea unei actiuni in revendicare pentru valorificarea drepturilor
nascute pe temeiul acestei legi. Ei pot utiliza numai procedura prevazuta de acest act normativ.
Dupa stabilirea si restituirea dreptului de proprietate privata, acesta poate fi aparat prin
actiunea in revendicare, in conditiile dreptului comun.
2. Modalitati specifice de proba
a) proba drepturilor anterioare stabilirii dreptului de proprietate sarcina probei este usurata,
putand fi folosita o gama larga de mijloace de proba, inclusiv declaratii de martori

7
b) proba dreptului de proprietate stabilit potrivit acestei legi au fost emise 3 tipuri de
documente cu ocazia stabilirii dreptului de proprietate privata: adeverinte de proprietate,
procese-verbale de punere in posesie si titluri de proprietate.
Dovada dreptului de proprietate, in cadrul actiunii in revendicare, se poate face numai cu
titlul de proprietate, a carui emitere marcheaza momentul dobandirii dreptului in patrimoniul
petentului.
Actele premergatoare pot fi folosite pentru a obtine finalizarea procedurii de stabilire a
dreptului de proprietate asupra terenurilor, iar cei pusi in posesie prin acestea pot folosi numai
actiunile posesorii, in masura in care tertii tulbura stapanirea asupra terenului.

Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor HG nr.


834/1991
Intreprinderile de stat nu aveau un drept de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul
lor, ci doar un drept de administrare. Odata cu transformarea acestora in societati comerciale cu
capital de stat, dreptul de administrare s-a transformat in drept de proprietate in patrimoniul
acestora.
Ulterior, au fost emise ceritificate de atestare a dreptului de proprietate asupra ternurilor,
supuse regimului de publicitate imobiliara. Certificatele de atestare nu au insa rol constitutiv de
drepturi, ci sunt doar instrumente de proba. Inscrierea in CF a acestora are o functie informativa.
Societatile comerciale isi pot apara dreptul de proprietate prin actiunea in revendicare
chiar daca nu au obtinut certificatul de atestare. Dovada dreptului de proprietate nu este
conditionata de acest certificat, ci poate fi facuta prin prezentarea documentelor din care rezulta
ca terenul forma obiectul dreptului de administrare.

Preocedurile speciale referitoare la restituirea imobilelor preluate abuziv


Este posibila optiunea intre actiunea in revendicare si procedurile speciale?
a) Actiunile in revendicare introduse inainte de intrarea in vigoare a procedurilor
speciale, dar nesolutionate pana in momentul respectiv
Actiunea in revendicare este admisibila numai in masura in care este vorba despre un
imobil preluat de stat fara titlu valabil, deoarece numai in aceasta situatie dreptul de proprietate a
ramas in patrimoniul reclamantului si poate fi aparat prin actiunea in revendicare.
Daca actiunea nu a fost solutionata pana la intrarea in vigoare a procedurilor speciale,
reclamantul poate renunta la judecata sau poate solicita suspendarea judecatii.
b) Actiunile in revendicare introduse dupa intrarea in vigoare a procedurilor speciale
Regula: concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva in favoarea legii
speciale actiunea in revendicare este admisibila numai in absenta unei proceduri prevazute in
legea speciala.
Exceptia: daca sunt sesizate neconcordante intre legea speciala si CEDO, aceasta din
urma are prioritate, prioritate ce i se acorda in cadrul unei actiuni in revendicare intemeiata pe
dreptul comun.

8
Exceptia de la exceptie: situatia in care admiterea actiunii in revendicare de drept comun
ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice.
Care sunt particularitatile probei dreptului de proprietate?
Avand in vedere situatia dificila a persoanelor indreptatite care nu mai au documente prin
care sa faca dovada dreptului lor de proprietate, a fost largita sfera mijloacelor de proba in
materie.
Au fost instituite prezumtii suplimentare de proprietate:
- intinderea dreptului de proprietate se prezuma a fi cea recunoscuta de actul prin care s-a
dispus masura preluarii abuzive sau a fost pusa in executare
- persoana care avea posesia imobilui in momentul preluarii de catre stat se prezuma a fi
proprietara
In plus, este exclusa ideea compararii posesiei petentilor cu aceea a autorilor lor sau cu
posesia statului.

Actiunea in revendicare mobiliara

Aceasta are doar caracter exceptional, pentru ca posesia de bunacredinta este ea insasi
titlu de proprietate.
Totusi, cel care se pretinde proprietar poate introduce actiunea in revendicar impotriva
posesorului de rea-credinta, a uzurpatorului, impotriva chiar a posesorului de bunacredinta, dar
care isi intemeiaza posesia pe un act juridic cu titlu gratuit sau al carui titlu a fost desfiintat. In
asemenea situatii, actiunea in revendicare este posibila, chiar daca este vorba de bunuri mobile,
dar, si in acest caz, va trebui sa tinem seama ca reclamantul este cel care se pretinde
coproprietar/proprietar.
Actiunea este imprescriptibila, problema probei fiind mai simpla decat in cazul bunurilor
imobile.

Efectele admiterii actiunii in revendicare

Daca se admite actiunea in revendicare => trei categorii de efecte:


1. restituirea bunului care formeza obiectul dreptului de proprietate finalitatea actiunii in
revendicare nu ar fi realizata daca reclamantului nu i s-ar restitui stapanirea materiala.
Hotararea judecatoreasca prin care se admite actiunea in revendicare este opozabila si poate
fi executata si impotriva tertului dobanditor.
Daca bunul ar pieri sau a fost deteriorat din culpa paratului, va putea fi obligat la plata de
despagubiri.
Cand bunul piere in mod fortuit, conteaza momentul pieirii bunului:
bunul a pierit inainte de introducerea actiunii in revendicare
paratul era de rea-credinta despagubiri in raport cu valoarea de circulatie din
momentul pronuntarii hotararii judecatoresti. Exceptie: daca se dovedeste ca ar fi

9
pierit si daca se afla la proprietar
paratul era de buna-credinta riscul pieirii este suportat de proprietar
bunul a pierit dupa introducerea actiunii in revendicare paratul va fi considerat de rea-
credinta si obligat la plata de despagubiri. Exceptie: daca se dovedeste ca ar fi pierit si
daca se afla la proprietar
In toate cazuri, daca bunul a fost asigurat de parat, este obligat sa restituie reclamantului
indemnizatia.
Daca paratul a instrainat de parat:
dupa introducerea actiunii in revendicare reclamantul poate:
sa ceara obligarea acestuia la plata valorii de circulatie a bunului
sa introduca o actiune in revendicare impotriva tertului (va fi admisa daca tertul nu
dovedeste un mod de dobandire) si o actiune in despagubiri impotriva instrainatorului
! utila notarea actiunii in CF pentru a se evita invocarea bunei-credinte
inainte de introducerea actiunii in revendicare reclamantul poate introduce actiunea in
revendicare impotriva persoanei care are detinerea actuala a bunului
Daca aceasta actiune este respinsa, se poate intoarce impotriva instrainatorului cu o
actiune in despagubiri (pe temei delictual sau contractual daca tertul avea obligatia de
restituire)
In aceleasi conditii, paratul va fi obligat la restituirea productelor.
2. restituirea fructelor posesorul de bunacredinta dobandeste fructele, cel de reacredinta
trebuie sa restituie fructele/contravaloarea lor, indiferent daca le-a perceput sau nu. Buna-
credinta inceteaza in momentul introducerii actiunii in revendicare.
Aceeasi obligatie o are si paratul detentor precar, intrucat admiterea actiunii se face daca a
expirat termenul pentru detinerea/folosirea bunului.
3. cheltuielile facute de parat (posesor) in legatura cu bunul sau cu fructele si productele
bunului
Aceasta problema nu poate fi rezolvata din oficiu, ci numai pe baza cererii reconventionale
formulate de parat.
Este vorba despre acele cheltuieli care nu se concretizeaza intro lucrare, fie ea autonoma sau
adaugata. Daca sar concretiza intro lucrare, se aplica regulile de la accesiunea imobiliara
artificiala.
Daca e vorba de cheltuieli neconcretizate intro lucrare, avem cheltuieli:
a. necesare cele fara de care lucrul ar fi pierit total sau partial: proprietarul trebuie sa le
restituie integral, indiferent daca paratul a fost de buna sau de rea-credinta
b. utile determina un spor de valoare a bunului: trebuie sa fie restituite, indiferent daca
paratul a fost de buna sau de rea-credinta, in limita sporului de valoare adus bunului
c. voluptuare facute pentru simpla placere a autorului lor, nu determina un spor de
valoare: proprietarul nu este obligat la restituirea acestora. Posesorul si le poate
insusi, daca prin aceasta bunul nu se deterioreaza.
Proprietarul va fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea
10
si culegerea fructelor sau a productelor. Pana la restituirea acestor cheltuieli, paratul are
drept de retentia asupra fructelor si productelor, cu exceptia cazului in care proprietarul ii
furnizeaza o garantie indestulatoare. Dreptul de retentie nu se intinde asupra bunului
frugifer. Acest drept nu poate fi invocat daca luarea in stapanirea materiala a bunului s-a
facut prin violenta/frauda sau daca acestea sunt perisabile.

Actiunea negatorie si actiunea in granituire

Actiunea negatorie (art. 564) = reclamantul care se pretinde proprietar si care are
stapanirea materiala a bunului il cheama in judecata pe paratul care pretinde ca are un
dezmembramant al dreptului de proprietate (sau un drept real de garantie) solicitand instantei sa
ii recunoasca dreptul de proprietate si sa constate inexistenta dezmembramantului
Fata de actiunea in revendicare:
asemanari: reclamantul pretinde ca are un drept de proprietate asupra bunului in litigiu si
cere instantei sa ii recunoasca acest drept
deosebiri:
- paratul nu are stapanirea materiala a bunului, ci reclamantul => nu se pune problema
restituirii stapanirii materiale
- paratul pretinde ca are un dezmembramant
Actiunea negatorie este o actiune reala, petitiorie, imprescriptibila si in constatare.
Reclamantul cere o constatare pozitiva, ca are totalitatea atributelor proprietatii, si o constatare
negativa, ca paratul nu are un dezmembramant al dreptului de proprietate.

Actiunea in granituire
Dreptul de granituire decurge in mod firesc din insusi continutul juridic al dreptului de
proprietate asupra unui teren, iar obligatia corespunzatoare de granituire este o obligatie propter
rem. Prin aceste instrumente se stabilesc limitele de exercitare a dreptului de proprietate sub
aspectul suprafetei terenului.
Daca nu sunt stabilite in actele de proprietate, se pune problema trasarii lor:
prin buna intelegere
neintelegere actiunea in granituire (oricare dintre vecini) mijloc de aparare directa a
dreptului de proprietate

Actiunea in granituire = actiunea prin care reclamantul, care invoca dreptul sau de
proprietate asupra unui teren, il cheama in judecata pe proprietarul terenului vecin pentru a
determina, prin semne exterioare, granita dintre cele doua terenuri

Interesul introducerii actiunii apare nu numai daca nu au fost trasate semne despartitoare,
ci si daca semnele exista, dar nefiind stabilite prin intelegerea partilor, sunt contestate. Odata
11
stabilite conventional, semnele pot fi contestate numai prin actiune in desfiintare.
Calitatea de reclamant si de parat:
- regula: proprietarii vecini
- uneori: titularii altor drepturi reale
- cel care are un drept de folosinta (ex. chirias) nu poate avea calitatea de reclamant, dar poate
avea calitatea de parat, cu introducerea in cauza a proprietarului
- si un singur coproprietar (! Dar nu poate fi introdusa de un coproprietar impotriva altui
coproprietar)
Este o actiune petitorie, reala, imobiliara, imprescriptibila si in realizare.
Pentru a avea calitate procesuala activa, reclamantul trebuie sa faca dovada dreptului sau.
Nu este insa vorba de aceleasi exigente probatorii ca la revendicare => hotararea judecatoreasca
prin care s-a admis o asemenea actiune nu poate fi invocata intr-o actiune in revendicare
ulteriora .
NB! nu presupune contestarea dreptului de proprietate in intinderea lui, altfel, ar fi vorba
de actiunea in revendicare si sar aplica regulile acesteia.
actiunea prin care unul dintre vecini ar cere obligarea celuilalt la suportarea
cheltuielilor de ingradire
Efectul admiterii actiunii este stabilirea granitei dintre proprietati, ceea ce inseamna si
fixarea semnelor de proprietate, care delimiteaza granita dintre proprietati. Poate fi invocata intr-
o actiune in granituire ulterioara daca semnele de proprietate nu au disparut.
Cheltuielile pentru operatia materiala a granituirii trebuie sa fie suportate in mod egal de
ambele parti.

Apararea dezmembramintelor dreptului de proprietate privata prin actiunea


confesorie

Actiunea confesorie (art. 696, 705, 757) = actiunea prin care reclamantul, care pretinde
ca este titularul unui dezmembramant SS al dreptului de proprietate si care a pierdut stapanirea
materiala specifica dezmembramantului respectiv, il cheama in judecata pe parat, solicitand
instantei de judecata sa ii recunoasca dezmembramantul si sa il oblige pe parat sa ii restituie
stapanirea materiala corespunzatoare acestuia
Diferenta fata de actiunea in revendicare natura dreptului aparat (dreptul de
proprietate/nuda proprietate/superficie in forma sa deplina vs. dezmembramant SS)
Poate fi utilizata si impotriva nudului proprietar, daca titularul dezmembramantului nu
are la dispozitie o actiune contractuala preferabila.
Caractere juridice: reala, petitorie, de regula, prescriptibila si cu caracter de
realizare.
Prescriptia extinctiva:
dezmembraminte in general termen de 10 ani (art. 2518 pct. 1) [VCC 30 de ani]
superficie - imprescriptibila

12
[VCC
incipienta apararea se face prin actiune confesorie prescriptibila in 30 de ani (numai
in aceasta forma dreptul de superficie e doar un dezmembramant al dreptulu ide
proprietate privata)
deplina reuneste in continutul sau juridic dreptul de folosinta asupra terenului, ca
dezmembramant, si dreptul de proprietate asupra lucrarii actiunea confesorie este
imprescriptibila sub aspect extinctiv, ca si actiunea in revendicare]
Proba dezmembramintelor SS sarcina probei apartine reclamantului trebuie sa
dovedeasca modul de dobandire a dezmembramantului

Apararea dreptului de proprietate publica

Actiunea in revendicare intemeiata pe dreptul de proprietate publica

Dreptul de proprietate publica poate fi si el aparat prin actiunea in revendicare.


Statul sau o comunitate locala, prin reprezentantul sau, in calitate de reclamant, care nu
are stapanirea materiala a bunului, cheama in judecata pe parat, care are aceasta stapanire,
solicitand recunoasterea dreptulu ide proprietate publica si sa dispuna obligarea paratului la
restituirea stapanirii materiale.
Art. 865 alin. 1 si 2 apararea dreptului de proprietate publica
Se aplica art. 566 efectele admiterii actiunii in revendicare
Mutatis mutandis, se aplica regulile de la actiunea in revendicarea dreptului de
proprietate publica.
Caractere juridice: reala, petitorie, imprescriptibila si cu caracter de realizare.
Dreptul de proprietate publica = inalienabil, imprescriptibil sub aspect extinctiv si
achizitiv si insesizabil => actiunea in revendicare intemeiata pe acesta este imprescriptibila sub
aspect extinctiv si achizitiv. Actiunea in revendicare nu poate fi paralizata prin invocarea
uzucapiunii.
Proba dreptului de proprietate nu exista un regim preferential al actiunii in
revendicare, reclamantul trebuie sa faca dovada ca si un simplu particular. Simpla mentiune din
registrul bunurilor domeniului public nu este suficienta pentru a face dovada proprietatii,
reclamantul trebuie sa dovedeasca modul sau de dobandire.

Inscrierea unui anumit bun intr-un inventar intocmit si aprobat potrivit L. 213/1998
creeaza doar o prezumtie de apartenenta la domeniul public, iar nu o prezumtie de proprietate.
(idem art. 136 Const.)

Apararea drepturilor reale principale intemeiate pe dreptul de proprietate publica

Actiunea confesorie intemeiata pe dreptul de administrare, pe dreptul de concesiune


13
si pe dreptul de folosinta cu titlu gratuit
Exercitarea dreptului de proprietate publica se face:
direct de catre titular
indirect = regula prin intermediul drepturilor reale intemeiate pe dreptul de proprietate
publica aparata printr-o actiune reala, petitorie, imprescriptibila si cu caracter de realizare
impresctibila <= dreptul de proprietate publica este imprescriptibil (extinctiv si achizitiv)
Calitatea de reclamant titularul drepturilor reale intemeiate pe dreptul de proprietate
publica.
Statul e reprezentat in litigii de Ministerul Finantelor, iar comunitatile locale de catre
CJ/CGMB/CL mandat scris presedintelui consiliului judetean/primarului poate desemna un
reprezentant.
Actiunea poate fi introdusa si impotriva titularului dreptului de proprietate publica.
Sarcina probei revine reclamantului, dovada poate fi facuta numai prin modurile
specifice de constituire a acestor drepturi: prezentarea inscrisurilor referitoare la aceste moduri
de constituire.

14