Ordin Nr. 438 - 295 - 2002 - Norme Aditivi Alimentari

ORDIN Nr.
438/295 din 18 iunie 2002

pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinati utilizarii in
produsele alimentare pentru consum uman*)
ACT EMIS DE: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEI
Nr. 438 din 18 iunie 2002
MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR
Nr. 295 din 12 iulie 2002
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 722 bis din 3 octombrie 2002
*) Ordinul nr. 438/295 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,

nr. 722 din 3 octombrie 2002, si este reprodus si in acest numar bis.
Ministrul sanatatii si familiei si ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,

in temeiul art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind
reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, a Hotararii
Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii
si Familiei, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Hotararii Guvernului nr.
362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei
si Padurilor,
vazand Referatul de aprobare al Directiei generale de sanatate publica nr.
DB/7.185/2002 si Referatul de aprobare al Directiei de industrie alimentara,
standarde, marci si licente nr. 150.062/2002,
emit urmatorul ordin:
Art. 1
Se aproba Normele privind aditivii alimentari destinati utilizarii in produsele
alimentare pentru consum uman, prevazute in anexa care face parte integranta
din prezentul ordin.
Art. 2
Directia generala de sanatate publica si Inspectia Sanitara de Stat din cadrul
Ministerului Sanatatii si Familiei si directiile de sanatate publica judetene si a
municipiului Bucuresti, impreuna cu Directia de industrie alimentara, standarde,
marci si licente din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si
directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene si a
municipiului Bucuresti vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3
Prezentul ordin abroga cap. IV, art. 73 - 80, din Ordinul ministrului sanatatii nr.
975/1998 privind aprobarea Normelor igienico-sanitare pentru alimente.
Art. 4
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va
intra in vigoare in termen de 12 luni de la data publicarii.
Ministrul sanatatii si familiei,

Daniela Bartos
p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,

Petre Daea,
secretar de stat
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusa in facsimil.
NORME
privind aditivii alimentari destinati utilizarii in produsele alimentare pentru
consum uman
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
(1) Prezentele norme se aplica la aditivii alimentari ale caror categorii sunt
cuprinse in anexa I, care sunt utilizati sau destinati utilizarii sub forma de
ingrediente la fabricarea sau pregatirea unui produs alimentar si care sunt
prezenti in produsul finit ca atare sau intr-o forma modificata.
(2) In sensul prezentelor norme prin "aditivi alimentari" se intelege orice
substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu
este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare
nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri
tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare,
tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse
alimentare, devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai, direct sau
indirect, o componenta a acestor produse alimentare.
(3) Prezentele norme nu se aplica in urmatoarele cazuri:
a) auxiliari tehnologici;
b) substante utilizate pentru protectia plantelor si a produselor vegetale in
conformitate cu reglementarea nationala aplicabila in domeniul fitosanitar;
c) arome destinate utilizarii in produsele alimentare conform reglementarii
nationale aplicabile in acest domeniu;
d) substante adaugate in produsele alimentare ca elemente nutritive:
elemente minerale, vitamine si altele asemenea.
Art. 2
(1) Pentru toate categoriile de aditivi alimentari din anexa I pentru care s-au
intocmit liste, pot fi utilizati la fabricarea sau pregatirea produselor alimentare
numai acei aditivi alimentari inclusi in asemenea liste si numai in conditiile de
utilizare mentionate in acestea.
(2) Includerea aditivilor alimentari in una din categoriile anexei I se va efectua
pe baza functiei principale asociate in mod normal cu aditivul alimentar in cauza.
Includerea aditivului intr-o categorie specifica nu exclude posibilitatea ca aditivul
sa fie autorizat pentru alte functii.
(3) Aditivii alimentari se vor include in liste pe baza criteriilor generale descrise
in anexa II.
Art. 3
Criteriile de puritate generale si specifice pentru anumite categorii de aditivi
alimentari sunt prevazute la art. 19.
Art. 4
In cazul in care, urmare aparitiei unor informatii noi sau a unor reevaluari a
informatiilor existente, se constata ca utilizarea aditivilor in alimente pericliteaza
sanatatea publica, desi se incadreaza in prevederile prezentelor norme, Ministerul
Sanatatii poate retrage sau suspenda temporar utilizarea aditivilor in cauza.
Art. 5
(1) Aditivii alimentari care nu sunt destinati vanzarii catre consumatorul final
pot fi comercializati numai daca ambalajul sau containerul acestora prezinta
urmatoarele informatii, scrise cu caractere usor de citit si care nu pot fi sterse:
a) - pentru fiecare aditiv alimentar vandut ca atare sau in amestec, in ordine
descrescatoare a ponderii in raport cu totalul, se vor indica numele si codul
numeric utilizat in Comunitatea Economica Europeana; in absenta acestor
prevederi, o descriere a aditivului, suficient de precisa pentru a permite
distingerea sa de alti aditivi cu care poate fi confundat;
- daca sunt incorporate in aditivi alte substante, materiale sau ingrediente
alimentare destinate facilitarii depozitarii, vanzarii, normalizarii, dilutiei sau
dizolvarii unuia sau mai multor aditivi alimentari, se vor indica numele aditivului
conform alin. (1) si denumirea fiecarui component in ordine descrescatoare a
ponderii in raport cu totalul;
b) mentiunea "pentru uz alimentar" sau mentiunea "utilizare limitata pentru
produsele alimentare" sau o indicatie specifica asupra scopului utilizarii aditivului
in aliment;
c) conditiile speciale de conservare si utilizare, daca este cazul;
d) indicatii de utilizare, in cazul in care omiterea acestora ar conduce la o
utilizare necorespunzatoare a aditivului;
e) date de identificare a lotului;
f) numele, marca si adresa fabricantului sau a firmei care a efectuat ambalarea
sau vanzarea;
g) indicatii asupra procentului fiecarui component limitat cantitativ in produsul
alimentar sau informatii adecvate privind compozitia, care permit cumparatorului
respectarea tuturor prevederilor referitoare la aliment. In cazul in care limitarea
cantitativa se aplica unui grup de componenti utilizati separat sau in amestec,
procentul de utilizare poate fi indicat printr-o singura cifra.
h) cantitatea neta;
i) alte indicatii.
(2) Prin derogare de la alin. (1), mentiunile prevazute la lit. a), liniuta a doua si
lit. d) - g) ale acestui alineat pot figura numai in documentele comerciale
referitoare la lotul distribuit, care sunt furnizate la livrare sau inainte de livrare,
cu conditia ca mentiunea "destinat fabricarii produselor alimentare si a nu se
vinde cu amanuntul" sa fie vizibila pe ambalajul sau containerul produsului in
cauza.
(3) In anexe, expresia "quantum satis" arata faptul ca nu este stabilit un nivel
maxim, aditivii fiind utilizati in conformitate cu bunele practici de fabricatie, la un
nivel care sa nu depaseasca necesarul pentru obtinerea efectului dorit si cu
conditia sa nu induca in eroare consumatorul.
Art. 6
Aditivii alimentari destinati vanzarii catre consumatorul final pot fi
comercializati numai daca ambalajele sau containerele acestora poarta
urmatoarele indicatii, cu caractere usor de citit si care nu pot fi sterse:
a) denumirea comerciala a produsului. Aceasta denumire va fi constituita din
numele indicat in prevederile nationale aplicabile produsului in cauza si codul
numeric utilizat in Comunitatea Economica Europeana sau, in absenta unor
asemenea prevederi, printr-o descriere a produsului, suficient de precisa pentru a
permite distingerea de produsele cu care poate fi confundat;
b) informatiile cuprinse in art. 5 alin. (1), lit. a) - f) si h);
c) data durabilitatii minimale.
Art. 7
Mentiunile prevazute in art. 5 si 6 se inscriu in limba romana, indiferent de tara
producatoare a aditivilor fara a impune restrictii cu privire la posibilitatea indicarii
acestora si in mai multe limbi.
Art. 8
Aditivii alimentari ce apartin categoriilor enumerate in anexa I pot fi
comercializati numai daca sunt in conformitate cu dispozitiile cuprinse in
prezentele norme si in anexele acestora.
CAP. 2
Colorantii utilizati in produsele alimentare
Art. 9
(1) In sensul prezentelor norme, se intelege prin "coloranti" orice substante
care redau sau intensifica culoarea produselor alimentare si pot fi constituenti
naturali ai produselor alimentare si/sau alte surse naturale, care in mod normal
nu sunt consumati ca alimente in sine si nu sunt utilizati ca ingrediente
caracteristice in alimentatie; de asemenea, conform prezentelor norme colorantii
sunt preparatele obtinute din produsele alimentare si alte materiale naturale
obtinute prin extractie fizica si/sau chimica conducand la o extractie selectiva a
pigmentilor in raport cu constituentii nutritivi sau aromatici.
(2) In sensul prezentelor norme nu sunt considerati coloranti:
a) produsele alimentare, uscate sau concentrate si aromele incorporate in
fabricarea produselor alimentare compuse, datorita proprietatilor lor aromatice,
gustative sau nutritive, avand si un efect colorant secundar, cum ar fi ardeiul
rosu, curcuma si sofranul;
b) colorantii utilizati pentru colorarea partilor exterioare necomestibile ale
produselor alimentare, cum ar fi straturile de acoperire la branzeturi si
membranele pentru preparatele din carne.
Art. 10
(1) Numai substantele enumerate in anexa III pot fi utilizate sub forma de
coloranti alimentari.
(2) Colorantii pot fi utilizati numai la fabricarea produselor alimentare cuprinse
in anexele IV, V, VI si in conditiile precizate in acestea; colorantii pot fi utilizati in
aceleasi produse alimentare cand sunt destinate utilizarilor nutritive speciale
conform legislatiei nationale.
(3) Colorantii nu pot fi utilizati in produsele alimentare enumerate in anexa VII,
cu exceptia produselor prevazute in anexele IV, V sau VI.
(4) Colorantii autorizati numai pentru anumite utilizari sunt enumerati in anexa
V.
(5) Colorantii autorizati in general pentru produsele alimentare precum si
conditiile lor de utilizare sunt enumerati in anexa VI.
(6) Nivelele maxime indicate in anexe:
a) fac referire la produsele alimentare gata pentru consum, preparate conform
instructiunilor de utilizare;
b) indica cantitatile principiului de colorare continute in preparatul de colorare.
(7) In scopul marcarii salubritatii si a altor marcaje cerute pe produsele din
carne, pot fi utilizati numai colorantii E 155 brun HT, E 133 bleu brillant FCF sau E
129 rosu allura AC sau un amestec corespunzator de E 133 bleu brillant FCF si de
E 129 rosu allura AC.
(8) Pentru colorarea decorativa sau stampilarea cojilor de oua se utilizeaza
numai colorantii mentionati in anexa III.
(9) Numai colorantii enumerati in anexa III, cu exceptia E 123, E 127, E 128, E
154, E 160b, E 161g, E 173 si E 180, pot fi vanduti direct consumatorilor.
(10) In sensul prezentelor norme, produsele alimentare "neprelucrate" sunt
cele care nu au suportat nici un tratament care sa duca la o schimbare
substantiala a starii lor initiale. Produsele alimentare pot fi divizate, separate,
transate, dezosate, tocate, decojite, curatate, decorticate, taiate, congelate sau
refrigerate, racite, macinate, impachetate sau despachetate.
Art. 11
Prezenta unui colorant intr-un produs alimentar este autorizata in urmatoarele
cazuri:
a) intr-un produs alimentar compus, altul decat cel mentionat in anexa VII, in
masura in care colorantul este autorizat in unul din ingredientele produsului
alimentar compus;
b) daca produsul alimentar este destinat utilizarii numai in prepararea unui
produs alimentar compus si astfel incat produsul alimentar compus sa fie in
conformitate cu prevederile prezentelor norme.
CAP. 3
Indulcitorii utilizati in produsele alimentare
Art. 12
(1) Prezentele norme se aplica la aditivii alimentari, denumiti mai jos
"indulcitori" utilizati astfel:
a) pentru a conferi un gust dulce produselor alimentare;
b) ca indulcitori de masa.
(2) In sensul prezentelor norme, expresiile "fara adaos de zahar" si "cu valoare
energetica scazuta" figurand in coloana III a anexei VIII sunt definite dupa cum
urmeaza:
a) "fara adaos de zahar": fara orice adaos de mono- sau dizaharide sau orice
alt produs alimentar utilizat pentru proprietatile sale de indulcire;
b) "valoare energetica redusa": valoare energetica redusa cu cel putin 30% in
raport cu produsul alimentar de origine sau cu un produs similar.
(3) Prezentele norme nu se aplica la produsele alimentare cu proprietati de
indulcire.
(4) Prezentele norme se aplica de asemenea produselor alimentare
corespunzatoare destinate unei alimentatii speciale conform reglementarilor in
vigoare.
Art. 13
(1) Numai indulcitorii enumerati in anexa VIII pot fi comercializati in
urmatoarele scopuri:
a) vanzarii catre consumatorul final;
b) utilizarii lor la fabricarea produselor alimentare.
(2) Indulcitorii mentionati in alin. (1) pot fi utilizati numai la fabricarea
produselor alimentare enumerate in anexa VIII si in conditiile precizate in
aceasta.
(3) Indulcitorii nu se utilizeaza in alimentele pentru sugari si copii de varsta
mica, conform reglementarilor in vigoare, inclusiv in alimentele pentru sugari si
copii de varsta mica cu sanatatea precara, exceptand cazurile stabilite prin
prevederi specifice contrare.
(4) Dozele maxime de utilizare indicate in anexa VIII se aplica la produsele
alimentare gata pentru consum, preparate conform instructiunilor de utilizare.
Art. 14
Este autorizata prezenta unui indulcitor in urmatoarele cazuri:
a) - in produsele alimentare compuse fara adaos de zahar sau cu valoare
energetica redusa;
- in produsele alimentare dietetice compuse destinate unui regim hipocaloric;
- in produsele alimentare compuse cu o durata de conservare prelungita, altele
decat cele prevazute in art. 13 alin. (3), atata timp cat indulcitorul este autorizat
in unul din ingredientele produsului alimentar compus;
b) daca produsul alimentar este destinat numai pentru prepararea unui produs
alimentar compus conform prezentelor norme.
Art. 15
(1) Denumirea sub care este vandut indulcitorul de masa cuprinde mentiunea
"indulcitor de masa pe baza de ..." urmata de numele substantelor indulcitoare ce
intra in compozitia sa.
(2) Etichetarea unui indulcitor de masa continand polioli si/sau aspartam
trebuie sa cuprinda urmatoarele avertismente:
a) pentru polioli: "consumul excesiv poate produce efecte laxative";
b) pentru aspartam: "contine o sursa de fenilalanina".
CAP. 4
Alti aditivi alimentari utilizati in produsele alimentare
Art. 16
(1) In sensul prezentelor norme, se intelege prin:
a) "conservanti", substante care prelungesc durata de conservare a produselor
alimentare, protejandu-le impotriva alterarii cauzate de microorganisme;
b) "antioxidanti", substante care prelungesc durata de conservare a produselor
alimentare, protejandu-le impotriva alterarii cauzate de oxidare, cum ar fi
rancezirea grasimilor si modificarea culorii;
c) "substante suport", inclusiv solventii purtatori, substante utilizate pentru a
dizolva, dilua, dispersa sau modifica fizic un aditiv alimentar fara a altera functiile
tehnologice ale acestuia (fara a avea un efect tehnologic ele insele) pentru a
facilita manuirea, aplicarea sau utilizarea sa;
d) "acidifianti", substante care maresc aciditatea unui produs alimentar si/sau
ii confera un gust acru;
e) "corectori de aciditate", substante care modifica sau limiteaza aciditatea sau
alcalinitatea unui produs alimentar;
f) "antiaglomeranti", substante care reduc tendinta de aglomerare a
particulelor dintr-un produs alimentar;
g) "antispumanti", substante care previn sau limiteaza formarea spumei;
h) "agenti de incarcare", substante care maresc volumul unui produs alimentar
fara a modifica valoarea sa energetica;
i) "emulsificatori", substante care permit formarea sau mentinerea unui
amestec omogen de doua sau mai multe faze imiscibile cum ar fi uleiul si apa din
produsele alimentare;
j) "saruri de topire", substante care disperseaza proteinele din branzeturi si
distribuie astfel omogen grasimile si alte componente;
k) "agenti de intarire", substante care permit formarea sau mentinerea ferma
sau crocanta a tesuturilor fructelor sau legumelor sau care in contact cu gelifiantii
formeaza sau intaresc un gel;
l) "potentiatori de arome", substante care amplifica gustul existent si/sau
aroma unui produs alimentar;
m) "agenti de spumare", substante care permit formarea unei dispersii
omogene a unei faze gazoase intr-un produs alimentar lichid sau solid;
n) "gelifianti", substante care confera produsului alimentar consistenta prin
formarea unui gel;
o) "agenti de glazurare" (inclusiv lubrifianti), substante care aplicate pe
suprafata produsului alimentar ii confera un aspect stralucitor sau ii asigura un
strat protector;
p) "agenti de umezire", substante care previn uscarea produselor alimentare,
compensand efectul unei umiditati atmosferice scazute, sau favorizeaza
dizolvarea unui praf intr-un mediu apos;
q) "amidon modificat", substanta obtinuta cu ajutorul unuia sau mai multor
tratamente chimice ale amidonului alimentar, care a fost supusa unui tratament
fizic sau enzimatic si care poate fi fluidificata prin tratament acid sau alcalin sau
de albire;
r) "gaze de ambalare", gaze, altele decat aerul, care sunt introduse intr-un
recipient inainte, pe parcursul sau dupa introducerea produsului alimentar in acel
recipient;
s) "gaze propulsoare", gaze, altele decat aerul, care au ca efect expulzarea
unui produs alimentar din recipient;
t) "agenti de afanare", substante sau combinatii de substante care elibereaza
gaze si maresc astfel volumul aluatului;
u) "agenti de sechestrare", substante care formeaza complexe chimice cu ioni
metalici;
v) "stabilizatori", substante care permit mentinerea starii fizico-chimice a unui
produs alimentar; stabilizatorii contin substante care permit mentinerea unei
dispersii omogene a doua sau mai multe substante nemiscibile intr-un produs
alimentar, care stabilizeaza, conserva sau intensifica culoarea existenta a unui
produs alimentar;
w) "agenti de ingrosare", substante care maresc vascozitatea unui produs
alimentar;
x) "amelioratori de faina", substante care adaugate la faina sau aluat ii
imbunatateste calitatile panificabile.
(2) In sensul prezentelor norme, nu se vor considera aditivi alimentari
urmatoarele:
a) substantele utilizate pentru tratamentul apei potabile conform
reglementarilor in vigoare;
b) produsele cu continut de pectina si obtinute din tescovina uscata de mere
sau din coji de citrice sau din amestecul ambelor, prin actiunea unui acid diluat
urmata de neutralizarea partiala cu saruri de sodiu sau potasiu ("pectina
lichida");
c) bazele de guma de mestecat;
d) dextrina alba sau galbena, amidonul torefiat sau dextrinizat, amidonul
modificat prin tratament acid sau alcalin, amidonul albit, amidonul modificat fizic
si amidonul tratat cu enzime amilolitice;
e) clorura de amoniu;
f) plasma sanguina, gelatina alimentara, hidrolizatele de proteine si sarurile
lor, albumina de lapte si glutenul;
g) aminoacizii si sarurile lor, altii/altele decat acidul glutamic, glicina, cisteina
si cistina si sarurile lor si care nu prezinta functie aditiva;
h) cazeinatii si cazeina;
i) inulina.
Art. 17
(1) Substantele enumerate in anexele IX, XI, XII, XIII pot fi utilizate in produsele
alimentare in scopurile cuprinse in art. 16 alin. (1).
(2) Utilizarea aditivilor alimentari enumerati in anexa IX este autorizata in
produsele alimentare, in scopurile vizate in art. 16 alin. (1), cu exceptia acelor
produse alimentare enumerate in anexa X, conform principiului "quantum satis";
(3) Cu exceptia prevederilor specifice, alin. (2) nu se aplica pentru
urmatoarele:
a) - produse alimentare neprelucrate;
- miere conform reglementarilor in vigoare,
- uleiuri si grasimi de origine animala sau vegetala neemulsionate,
- unt,
- lapte si smantana sub forma integrala, degresata, semi-degresata,
pasteurizate si sterilizate, inclusiv sterilizare UHT - sterilizare la temperatura
foarte inalta,
- produse pe baza de lapte fermentat cu microorganisme vii nearomatizate,
- apa minerala si apa de izvor, in sensul reglementarilor in vigoare,
- cafea, exclusiv cafea instant aromatizata, si extracte de cafea,
- ceai din frunze nearomatizate,
- zaharuri, conform reglementarilor in vigoare,
- paste uscate exclusiv fara gluten si/sau paste destinate unui regim
hipoprotidic, conform reglementarilor in vigoare,
- zer natural nearomatizat, exclusiv zer sterilizat;
b) alimentele pentru sugari si copii de varsta mica prevazute in reglementarile
in vigoare, inclusiv alimentele pentru sugari si copii de varsta mica cu sanatate
precara; fac obiectul prevederilor din anexa XIV;
c) produsele alimentare enumerate in anexa X, care pot contine numai aditivii
prevazuti in anexa respectiva si aditivii mentionati in anexele XI si XII in conditiile
specificate in acestea.
(4) Numai aditivii enumerati in anexele XI si XII pot fi utilizati in produsele
alimentare mentionate in aceste anexe si in conditiile stabilite in acestea.
(5) Numai aditivii enumerati in anexa XIII pot fi utilizati ca substante suport sau
solventi purtatori de aditivi alimentari si in conditiile stabilite in aceasta anexa.
(6) Prevederile prezentelor Norme se vor aplica de asemenea produselor
destinate unei alimentatii speciale in conformitate cu reglementarile in vigoare.
(7) Valorile maxime stabilite in anexe se aplica la produsele alimentare
destinate comercializarii, cu exceptia cazului in care exista o alta indicatie.
Art. 18
(1) Prezenta unui aditiv alimentar intr-un produs alimentar este autorizata
astfel:
a) intr-un produs alimentar compus, altul decat cel mentionat in art. 17 alin.
(3), in masura in care aditivul alimentar este autorizat in unul din ingredientele
produsului alimentar compus;
b) daca produsul alimentar este destinat utilizarii numai la prepararea unui
produs alimentar compus si astfel incat acesta sa fie in conformitate cu
prevederile prezentelor norme.
(2) Alin. (1) nu se aplica la preparatele pentru intarcarea sugarilor, conform
reglementarilor in vigoare, cu exceptia cazului in care exista o alta indicatie.
CAP. 5
Criterii de puritate pentru aditivii alimentari
Art. 19
Criteriile specifice de puritate sunt prevazute in:
a) anexa XV pentru coloranti;
b) anexa XVI pentru indulcitori;
c) anexa XVII pentru alti aditivi alimentari decat colorantii si indulcitorii.
CAP. 6
Metode de analiza pentru controlul puritatii aditivilor alimentari
Art. 20
(1) Metodele de analiza pentru controlul criteriilor de puritate generale si
specifice privind anumiti aditivi alimentari sunt descrise in anexa XIX.
(2) Domeniul de aplicabilitate a metodelor de analiza pentru controlul criteriilor
de puritate privind anumiti aditivi alimentari este definit in anexa XVIII.
Art. 21
Prelevarea probelor pentru analiza cantitativa si calitativa a reziduurilor de
bifenil, ortofenilfenol si ortofenilfenat de sodiu din si de pe citrice se face in
conformitate cu prevederile anexei XX.
Art. 22
Anexele I - XX fac parte integranta din prezentele norme.
ANEXA 1
la Norme
CATEGORII DE ADITIVI ALIMENTARI
Colorant
Conservant
Antioxidant
Emulgator
Sare de topire
Agent de ingrosare
Gelifiant
Stabilizator*1)
Stimulator de arome
Acidifiant
Corector de aciditate*2)
Antiaglomerant
Amidon modificat
Indulcitor
Agent de afanare
Antispumant
Agent de glazurare*3)
Ameliorator de faina
Agent de intarire
Agent de umezire
Agent de sechestrare (de blocare)*4)
Enzime*4), *5)
Agent de incarcare
Gaz propulsor si gaz de ambalare
------------
*1) Aceasta categorie include de asemenea stabilizatori spumanti.
*2) Acestea pot actiona ca regulatori de aciditate in cele doua sensuri.
*3) Aceste substante includ lubrifianti.
*4) Includerea acestor termeni in prezenta lista nu prejudiciaza o decizie
eventuala sau mentionarea acestora in etichetarea produselor alimentare
destinate consumatorului final.
*5) Numai enzimele utilizate ca aditivi.
ANEXA 2
la Norme
CRITERII GENERALE DE UTILIZARE A ADITIVILOR ALIMENTARI
1. Aditivii alimentari pot fi aprobati numai in urmatoarele cazuri:

a) daca se poate demonstra suficient necesitatea tehnologica si obiectivul nu
poate fi atins prin alte mijloace utilizabile din punct de vedere economic si
tehnologic,
b) daca nu prezinta un risc pentru sanatatea consumatorului in dozele de
utilizare propuse, in masura in care dovada stiintifica de care se dispune poate fi
analizata,
c) daca utilizarea lor nu induce in eroare consumatorul.
2. Utilizarea aditivilor alimentari poate fi luata in considerare numai daca se
demonstreaza ca utilizarea propusa a aditivului comporta avantaje demonstrabile
in beneficiul consumatorului, adica trebuie facuta dovada pentru care se
mentioneaza in mod regulat cuvantul "necesitate". Utilizarea aditivilor alimentari
trebuie sa serveasca unuia sau mai multor obiective indicate la punctele (a) - (d)
si numai daca aceste obiective nu pot fi realizate prin alte mijloace utilizabile din
punct de vedere economic si tehnologic si nu prezinta un risc pentru sanatatea
consumatorului:
(a) sa conserve calitatea nutritiva a produsului alimentar; o diminuare
deliberata a calitatii nutritive a produsului alimentar se justifica numai daca
produsul alimentar nu constituie un element important intr-un regim normal, sau
daca aditivul este necesar pentru producerea alimentelor destinate grupurilor de
consumatori cu necesitati nutritionale speciale;
(b) sa asigure ingredientele sau constituentii necesari pentru produsele
alimentare fabricate, destinate grupelor de consumatori cu necesitati nutritionale
speciale;
(c) sa imbunatateasca conservarea sau stabilitatea unui aliment sau sa-i
imbunatateasca proprietatile organoleptice, cu conditia de a nu altera natura,
substanta sau calitatea alimentului pentru a insela consumatorul;
(d) sa ajute la fabricarea, prelucrarea, prepararea, tratamentul, ambalarea,
transportul sau depozitarea alimentelor, cu conditia ca aditivul sa nu fie folosit
pentru a ascunde efectele utilizarii materiilor prime defectuoase sau a metodelor
indezirabile (inclusiv neigienice) pe parcursul oricareia din aceste activitati.
3. Pentru a determina posibilele efecte nocive ale unui aditiv alimentar sau a
derivatelor din acesta, aditivul trebuie supus testarii si evaluarii toxicologice
corespunzatoare. Evaluarea trebuie sa ia in considerare, de exemplu, efectul
cumulativ, sinergic sau de potentare in functie de utilizarea acestuia precum si de
fenomenul de intoleranta umana la substantele straine organismului.
4. Toti aditivii alimentari trebuie tinuti sub observatie permanenta si trebuie
reevaluati de cate ori este nevoie in lumina conditiilor de utilizare schimbatoare si
a noilor informatii stiintifice.
5. Aditivii alimentari trebuie sa fie intotdeauna in conformitate cu criteriile de
puritate aprobate.
6. Aprobarea aditivilor alimentari trebuie:
(a) sa specifice produsele alimentare la care acesti aditivi pot fi adaugati si
conditiile in care trebuie adaugati;
(b) sa limiteze doza minima necesara pentru realizarea efectului dorit;
(c) sa tina cont de toata doza zilnica admisibila sau administrata ca echivalent,
stabilita pentru aditivul alimentar, si de aportul cotidian probabil al acestui aditiv
din toate produsele alimentare. In cazul in care aditivul trebuie utilizat in alimente
consumate de grupe speciale de consumatori, trebuie sa se tina cont de doza
zilnica posibila a acestui aditiv alimentar pentru acest tip de consumatori.
ANEXA 3
la Norme
LISTA CU COLORANTII ALIMENTARI AUTORIZATI
NOTA:
Sunt autorizate lacurile din aluminiu preparate din colorantii enumerati in
prezenta anexa:
______________________________________________________________________________
| Nr. CE | Denumire comuna | Nr.*1) index sau |
| | | descriere culoare |
|________|_________________________________________________|___________________|
| E 100 | Curcumina | 75300 |
| E 101 | i) Riboflavina | |
| | ii) Riboflavina-5-fosfat | |
| E 102 | Tartrazina | 19140 |
| E 104 | Galben de chinolina | 47005 |
| E 110 | Galben Sunset FCF | 15985 |
| | Galben Orange S | |
| E 120 | Cosenila, Acid carminic, Carmin | 75470 |
| E 122 | Azorubina, Carmoizina | 14720 |
| E 123 | Amarant | 16185 |
| E 124 | Rosu Ponceau 4R, Rosu Cosenila A | 16255 |
| E 127 | Eritrozina | 45430 |
| E 128 | Rosu 2G | 18050 |
| E 129 | Rosu Allura AC | 16035 |
| E 131 | Albastru Patent V | 42051 |
| E 132 | Indigotina, Carmin indigo | 73015 |
| E 133 | Albastru Brillant FCF | 42090 |
| E 140 | Clorofile si | 75810 |
| | Clorofiline: | 75815 |
| | i) Clorofile | |
| | ii) Clorofiline | |
| E 141 | Complexe de cupru ale clorofilelor si | |
| | clorofilinelor | 75815 |
| | i) Complexe de cupru ale clorofilelor | |
| | ii) Complexe de cupru ale clorofilinelor | |
| E 142 | Verde S | 44090 |
| E 150a | Caramel simplu*2) | |
| E 150b | Caramel de sulfit de sodiu | |
| E 150c | Caramel amoniacal | |
| E 150d | Caramel cu sulfit de amoniu | |
| E 151 | Negru Brilliant BN, Negru PN | 28440 |
| E 153 | Carbune vegetal medicinal | |
| E 154 | Brun FK | |
| E 155 | Brun HT | 20285 |
| E 160a | Caroteni | |
| | i) caroteni amestec | 75130 |
| | ii) beta-caroten | 40800 |
| E 160b | Annatto, bixina, norbixina | 75120 |
| E 160c | Extract de ardei rosu, capsantina, capsorubina | |
| E 160d | Rubixantina | |
| E 160e | Beta-apocarotenal-8 (C 30) | 40820 |
| E 160f | Ester etilic al acidului beta-apocarotenic-8 | |
| | (C 30) | 40825 |
| E 161b | Luteina | |
| E 161g | Cantaxantina | |
| E 162 | Rosu de sfecla, betaina | |
| E 163 | Antociani | Preparate din |
| | | fructe si legume |
| | | prin procedee |
| | | fizice |
| E 170 | Carbonat de calciu | 77220 |
| E 171 | Dioxid de titan | 77891 |
| E 172 | Oxizi si hidroxizi de fier | 77491 |
| | | 77492 |
| | | 77499 |
| E 173 | Aluminiu | |
| E 174 | Argint | |
| E 175 | Aur | |
| E 180 | Litolrubin BK | |
|________|_________________________________________________|___________________|
*1) Numerele din indexul colorantilor sunt extrase din Editia a 3-a, an 1982, a
Indexului Colorantilor, volumele 1 - 7, 1315, de asemenea, din amendamentele
37 la 40 (125), 41 (127-50), 45 la 48 (130), 49 la 50 (132-50), 53 la 56 (135).
*2) Mentiunea caramel se refera la produsele a caror culoare este mai mult sau
mai putin brun intens, si care sunt destinate colorarii. Nu corespunde produsului
aromatic zaharos obtinut prin incalzirea zaharurilor si care este utilizat pentru
aromatizarea alimentului (de exemplu: produse de cofetarie, patiserie, bauturi
alcoolice).
ANEXA 4
la Norme
LISTA CU PRODUSELE ALIMENTARE LA CARE SE POT ADAUGA NUMAI ANUMITI

COLORANTI AUTORIZATI
______________________________________________________________________________
| Produse alimentare | Colorant autorizat | Nivel maxim |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Paine din malt | E 150a Caramel simplu | Quantum satis |
| | E 150b Caramel de sulfit de sodiu | |
| | E 150c Caramel amoniacal | |
| | E 150d Caramel cu sulfit de amoniu | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Bere | E 150a Caramel simplu | Quantum satis |
| Cidru bouche | E 150b Caramel de sulfit de sodiu | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Unt (inclusiv unt cu | E 160a Caroteni | Quantum satis |
| continut scazut de | | |
| grasimi si unt | | |
| concentrat) | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Margarina, minarina, | E 160a Caroteni | Quantum satis |
| alte emulsii grase si | E 100 Curcumina | Quantum satis |
| grasimi neemulsionate | E 160b Annatto, Bixina, Norbixina | 10 mg/kg |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Branza Sage Derby | E 140 Clorofile | Quantum satis |
| | Clorofiline | |
| | E 141 Complexe de cupru ale | |
| | clorofilelor si clorofilinelor | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Branza maturata | E 160a Caroteni | Quantum satis |
| portocalie, galbena | E 160c Extract de ardei rosu | |
| si cu sectiunea alba; | E 160b Annatto, Bixina, Norbixina | 15 mg/kg |
| branza topita | | |
| nearomata | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Branza Red Leicester | E 160b Annatto, Bixina, Norbixina | 50 mg/kg |
| Branza Mimolette | E 160b Annatto, Bixina, Norbixina | 35 mg/kg |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Branza Morbier | E 153 Carbune vegetal medicinal | Quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Branza marmorata rosie| E 120 Cosenila, acid carminic, carmin| 125 mg/kg |
| | E 163 Antocianine | Quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Otet | E 150a Caramel simplu | Quantum satis |
| | E 150b Caramel cu sulfit de sodiu | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Whisky, Whiskey, | E 150a Caramel simplu | Quantum satis |
| bauturi spirtoase din | E 150b Caramel de sulfit de sodiu | |
| cereale (altele decat | E 150c Caramel amoniacal | |
| Korn, Kornbrand, eau | E 150d Caramel cu sulfit de amoniu | |
| de vie de seigle | | |
| marque nationale | | |
| luxembourgeoise) | | |
| tuica, rom, Brandy, | | |
| Weinbrand, tescovina | | |
| de struguri, bauturi | | |
| spirtoase din | | |
| tescovina de struguri | | |
| (altele decat | | |
| Tsikoudia de Creta, | | |
| Tsipouro de Macedonia,| | |
| Tsipouro de Thessalia,| | |
| Tsipouro de Tyrnavos, | | |
| Eau-de-vie de marc | | |
| marque nationale | | |
| luxembourgeoise), | | |
| Grappa invecchiata, | | |
| Bagaceira velha | | |
| conform legislatiei in| | |
| vigoare | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Bauturi aromate pe | E 150a Caramel simplu | Quantum satis |
| baza de vin (exclusiv | E 150b Caramel de sulfit de sodiu | |
| bitter soda) si vinuri| E 150c Caramel amoniacal | |
| aromate conform | E 150d Caramel cu sulfit de amoniu | |
| legislatiei in vigoare| | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Americano | E 150a Caramel simplu | Quantum satis |
| | E 150b Caramel de sulfit de sodiu | |
| | E 163 Antocianine | |
| | E 100 Curcumina | 100 mg/l |
| | E 101 (i) Riboflavina | (separat sau |
| | | in combinatie)|
| | (ii) Fosfat-5 de riboflavina | |
| | E 102 Tartrazina | |
| | E 104 Galben de Chinolina | |
| | E 120 Cosenila, acid carminic, carmin| |
| | E 122 Azorubina, Carmoizina | |
| | E 123 Amarant | |
| | E 124 Ponceau 4R | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Bitter soda, bitter | E 150a Caramel simplu | Quantum satis |
| vino conform | E 150b Caramel de sulfit de sodiu | |
| legislatiei in vigoare| E 150c Caramel amoniacal | |
| | E 100 Curcumina | 100 mg/l |
| | E 101 (i) Riboflavina | (separat sau |
| | (ii) Fosfat-5-riboflavina | |
| | E 102 Tartrazina | |
| | E 104 Galben de Chinolina | |
| | E 110 Galben Sunset FCF | |
| | Galben Orange S | |
| | E 122 Azorubina, Carmoizina | |
| | E 123 Amarant | |
| | E 124 Ponceau 4R, Rosu Cosenila A | |
| | E 129 Rosu Allura AC | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Lichior de vin si | E 150a Caramel simplu | Quantum satis |
| lichior de vin de | E 150b Caramel de sulfit sodic | |
| calitate produse in | E 150c Caramel amoniacal | |
| regiuni specifice | E 150d Caramel cu sulfit de amoniu | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Legume conservate in | E 101 (i) Riboflavina | Quantum satis |
| otet, saramura sau | (ii) Fosfat-5-riboflavina | |
| ulei (exclusiv de | E 140 Clorofila, Clorofiline | |
| masline) | E 150a Caramel simplu | |
| | E 150b Caramel de sulfit sodic | |
| | E 141 Complexe de cupru ale | |
| | clorofilelor si clorofilinelor | |
| | E 160a Caroteni: | |
| | i) Caroteni amestec | |
| | ii) Beta-caroten | |
| | E 162 Rosu de sfecla, betaina | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Cereale pentru micul | E 150c Caramel amoniacal | Quantum satis |
| dejun extrudate | E 160a Caroteni | Quantum satis |
| expandate si/sau cu | E 160b Annatto, Bixina, Norbixina | 25 mg/kg |
| aroma de fructe | E 160c Extract de ardei rosu, | Quantum satis |
| | Capsantina, Capsorubina | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Cereale pentru micul | E 120 Cosenila, acid carminic, carmin| 200 mg/kg |
| dejun cu aroma de | E 162 Rosu de sfecla, betaina | (separat sau |
| fructe | | in combinatie)|
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Gemuri, jeleuri si | E 100 Curcumina | Quantum satis |
| marmelade conform | E 140 Clorofile si clorofiline | |
| legislatiei in vigoare| E 141 Complexe de cupru ale | |
| si alte preparate | clorofilelor si clorofilinelor | |
| similare din fructe | E 150a Caramel simplu | |
| inclusiv produse cu | E 150b Caramel de sulfit de sodiu | |
| un numar scazut de | E 150c Caramel amoniacal | |
| calorii | E 150d Caramel cu sulfit de amoniu | |
| | E 160a Caroteni: | |
| | i) Caroteni amestec | |
| | ii) Beta-caroten | |
| | E 160c Extract de ardei rosu, | |
| | Capsantina, Capsorubina | |
| | E 162 Rosu de sfecla, betaina | |
| | E 104 Galben de chinolina | 100 mg/kg |
| | E 110 Galben Sunset | (separat sau |
| | E 124 Ponceau 4R, Cosenila | |
| | E 142 Verde S | |
| | E 160d Rubixantina | |
| | E 161b Luteina | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Carnati, pateuri si | E 100 Curcumina | 20 mg/kg |
| supe | E 120 Cosenila, acid carminic, carmin| 100 mg/kg |
| | E 150a Caramel simplu | quantum satis |
| | E 150b Caramel de sulfit de sodiu | quantum satis |
| | E 150c Caramel amoniacal | quantum satis |
| | E 150d Caramel cu sulfit de amoniu | quantum satis |
| | E 160a Caroteni | 20 mg/kg |
| | E 160c Extract de ardei rosu, | |
| | Capsantina, Capsorubina | 10 mg/kg |
| | E 162 Rosu de sfecla, betaina | quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Luncheon Meat | E 129 Rosu Allura | 25 mg/kg |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Breakfast sausages cu | E 129 Rosu Allura AC | 25 mg/kg |
| un continut de minimum| | |
| 6% cereale | | |
| Carne tip burger cu un| E 120 Cosenila, acid carminic, carmin| 100 mg/kg |
| continut minim de 4% | E 150a Caramel simplu | quantum satis |
| legume si/sau cereale | E 150b Caramel de sulfit sodic | quantum satis |
| | E 150c Caramel amoniacal | quantum satis |
| | E 150d Caramel cu sulfit de amoniu | quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Carnati Chorizo | E 120 Cosenila, acid carminic, carmin| 200 mg/kg |
| Salchichon | E 124 Ponceau 4R, Rosu Cosenila A | 250 mg/kg |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Sobrasada | E 110 Galben Sunset FCF | 135 mg/kg |
| | E 124 Ponceau 4R, Rosu Cosenila A | 200 mg/kg |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Pasturmas (membrana | E 110 Curcumina | Quantum satis |
| comestibila) | E 101 (i) Riboflavina | |
| | (ii) Fosfat-5-riboflavina | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Granule si fulgi de | E 100 Curcumina | Quantum satis |
| cartofi uscati | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Processed mushy and | E 102 Tartrazina | 100 mg/kg |
| garden peas (in | E 133 Albastru Brilliant | 20 mg/kg |
| conserva) | E 142 Verde S | 10 mg/kg |
|_______________________|______________________________________|_______________|
ANEXA 5
la Norme
LISTA CU COLORANTII AUTORIZATI NUMAI PENTRU ANUMITE PRODUSE

ALIMENTARE
______________________________________________________________________________
| Colorant | Produs alimentar | Nivel maxim |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| E 123 Amarant | Vinuri aperitive, bauturi spirtoase, | 30 mg/l |
| | inclusiv produse cu o concentratie de| |
| | alcool exprimata in volume de pana | |
| | la 15% | |
| | Icre de peste | 30 mg/kg |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| E 127 Eritrozina | Cirese pentru cocktail | 200 mg/kg |
| | si cirese confiate | |
| | Cirese Bigarreaux in sirop si pentru | 150 mg/kg |
| | cocktail | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| E 128 Rosu 2G | Breakfast Sausages cu un continut de | 20 mg/kg |
| | minimum 6% cereale | |
| | Carne tip burger cu un continut | |
| | minim de 4% legume si cereale | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| E 154 Brun FK | Kippers | 20 mg/kg |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| E 161g Cantaxantina | Saucisses de Strasbourg | 15 mg/kg |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| E 173 Aluminiu | Stratul exterior al produselor de | Quantum satis |
| | cofetarie pe baza de zahar pentru | |
| | ornarea prajiturilor si a produselor | |
| | de patiserie | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| E 174 Argint | Stratul exterior al produselor de | Quantum satis |
| | cofetarie | |
| | Ornamente de ciocolata | |
| | Lichioruri | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| E 175 Aur | Stratul exterior al produselor de | Quantum satis |
| | cofetarie | |
| | Ornamente de ciocolata | |
| | Lichioruri | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| E 180 Litolrubin BK | Coaja de branza comestibila | Quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| E 160b Annatto, | Margarina, minarina, alte emulsii | 10 mg/kg |
| Bixina, Norbixina | grase si grasimi neemulsionate | |
| | Ornamente si cuverturi | 20 mg/kg |
| | Produse fine de brutarie | 10 mg/kg |
| | Gheata alimentara | 20 mg/kg |
| | Lichioruri, inclusiv bauturi | 10 mg/l |
| | fortificate cu o concentratie de | |
| | alcool exprimata in volume de pana | |
| | la 15% | |
| | Branza topita aromata | 15 mg/kg |
| | Branza maturata portocalie, galbena | 15 mg/kg |
| | si cu sectiunea alba; branza topita | |
| | nearomata | |
| | Deserturi | 10 mg/kg |
| | "Snacks": cartofi uscati, cu diverse | |
| | arome, snacks-uri pe baza de cereale | |
| | sau amidon: | |
| | a) Snacks-uri cu diverse arome, | 20 mg/kg |
| | extrudate sau expandate | |
| | b) Alte snacks-uri cu diverse arome | 10 mg/kg |
| | si alune cu diverse arome | |
| | Peste afumat | 10 mg/kg |
| | Coaja comestibila de branza si | 20 mg/kg |
| | invelisuri comestibile | |
| | Branza Red Leicester | 50 mg/kg |
| | Branza Mimolette | 35 mg/kg |
| | Cereale pentru micul dejun extrudate,| 25 mg/kg |
| | expandate si/sau cu aroma de fructe | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
ANEXA 6
la Norme
LISTA CU COLORANTII AUTORIZATI IN ALTE PRODUSE ALIMENTARE DECAT CELE
ENUMERATE IN ANEXELE IV SI VII
Partea 1
Urmatorii coloranti pot fi utilizati quantum satis in produsele alimentare

mentionate in anexa VI partea a 2-a si in toate celelalte produse alimentare,
altele decat cele enumerate in anexele IV si VII.
E 101 i) Riboflavina
ii) Fosfat-5 de riboflavina
E 140 Clorofila si clorofiline
E 141 Complexe de cupru ale clorofilelor si clorofilinelor
E 150a Caramel simplu
E 150b Caramel de sulfit sodic
E 150c Caramel amoniacal
E 150d Caramel cu sulfit de amoniu
E 153 Carbune vegetal medicinal
E 160a Caroteni
E 160c Extract de ardei rosu, capsantina, capsorubina
E 162 Rosu de sfecla, betaina
E 163 Antociani
E 170 Carbonat de calciu
E 171 Dioxid de titan
E 172 Oxid si hidroxid de fier
Partea a 2-a
Urmatorii coloranti pot fi utilizati separat sau in combinatie in produsele

alimentare de mai jos, pana la nivelul maxim specificat in tabel. Totusi, pentru
bauturile aromatice nealcoolice, gheata alimentara, deserturile, produsele fine de
patiserie si cofetarie, colorantii pot fi utilizati pana la limita indicata in tabelul
corespunzator, insa cantitatile de coloranti E 110, E 122, E 124 si E 155 nu pot
depasi 50 mg/kg sau 50 mg/l.
E 100 Curcumina
E 102 Tartrazina
E 104 Galben de chinolina
E 110 Galben Sunset FCF
Galben Orange S
E 120 Cosenila, acid carminic, carmin
E 122 Azorubina, carmoizina
E 124 Ponceau 4P, Rosu Cosenila A
E 129 Rosu Allura AC
E 131 Albastru Patent V
E 132 Indigotina, indigo carmin
E 133 Albastru Brillant FCF
E 142 Verde S
E 151 Negru Brillant BN, Negru PN
E 155 Brun HT
E 160d Rubixantina
E 160e Beta-apo-8'-carotenal (C 30)
E 160f Ester etilic al acidului beta-apo-8'-carotenal (C 30)
E 161b Luteina
______________________________________________________________________________
| Produs alimentare | Nivel maxim |
|______________________________________________________________|_______________|
| Bauturi aromate nealcoolice | 100 mg/l |
|______________________________________________________________|_______________|
| Fructe si legume confiate, Mostarda di frutta | 200 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Conserve de fructe rosii | 200 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Produse de cofetarie | 300 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Ornamente si cuverturi | 500 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Produse fine de brutarie (ex. viennoiserie, biscuiti, | 200 mg/kg |
| prajituri si napolitane) | |
|______________________________________________________________|_______________|
| Gheata alimentara | 150 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Branza topita aromata | 100 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Deserturi inclusiv produse lactate aromate | 150 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Sosuri, condimente (ex. curry praf, Tandoori), saramuri, | 500 mg/kg |
| mirodenii, Chutney si Piccalilli | |
|______________________________________________________________|_______________|
| Mustar | 300 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Pasta de peste si de crustacee | 100 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Crustacee semipreparate | 250 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Substituenti de somon | 500 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Surimi | 500 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Icre de peste | 300 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Peste afumat | 100 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Snacks: cartofi uscati, cu diverse gusturi, snacks-uri pe | |
| baza de cereale sau amidon: | |
| a) snacks-uri cu diverse gusturi, expandate sau extrudate | 200 mg/kg |
| b) alte snacks-uri cu diverse gusturi si alune cu diverse | 100 mg/kg |
| gusturi | |
|______________________________________________________________|_______________|
| Coaja comestibila de branza si invelisuri comestibile | quantum satis |
|______________________________________________________________|_______________|
| Preparate complete pentru controlul greutatii destinate | 50 mg/kg |
| inlocuirii totale a alimentelor zilnice sau a unei mese | |
| individuale | |
|______________________________________________________________|_______________|
| Preparate complete si suplimente nutritive destinate | 50 mg/kg |
| utilizarii sub supravegherea medicului | |
|______________________________________________________________|_______________|
| Suplimente alimentare/integratori dietetici lichizi | 100 mg/l |
|______________________________________________________________|_______________|
| Suplimente alimentare/integratori dietetici solizi | 300 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Supe | 50 mg/kg |
|______________________________________________________________|_______________|
| Produse similare din carne si peste pe baza de proteine | 100 mg/kg |
| vegetale | |
|______________________________________________________________|_______________|
| Bauturi spirtoase (inclusiv produse cu o concentratie de | 200 mg/l |
| alcool exprimata in volume de pana la 15%), exclusiv cele | |
| mentionate in anexele VII sau IV | |
|______________________________________________________________|_______________|
| Vinuri aromate, bauturi aromate pe baza de vin si | 200 mg/l |
| cocktail-uri aromate din produse viti-vinicole conform | |
| legislatiei in vigoare, exclusiv cele mentionate in | |
| anexele VII sau IV | |
|______________________________________________________________|_______________|
| Vinuri din fructe, cidru (exclusiv cidru bouche) si rachiu | 200 mg/l |
| de pere, vinuri din fructe, cidru si rachiu de pere, | |
| aromate, linistite s
pumante | |
|______________________________________________________________|_______________|
ANEXA 7
la Norme
LISTA CU PRODUSELE ALIMENTARE PENTRU CARE NU SUNT AUTORIZATI

COLORANTII, CU EXCEPTIA SPECIFICATIILOR PREVAZUTE IN ANEXELE IV, V SAU VI
(Denumirile utilizate in anexa VII nu afecteaza principiul "raportului" in cazul in

care produsul contine ingrediente care contin la randul lor coloranti autorizati)
1. Produse alimentare neprelucrate

2. Toate apele imbuteliate sau ambalate
3. Lapte, semi-degresat si degresat, pasteurizat sau sterilizat (inclusiv
sterilizare prin procedeul UHT) (nearomat)
4. Lapte cu ciocolata
5. Lapte fermentat (nearomat)
6. Lapte conservat (nearomat) conform legislatiei in vigoare
7. Lapte batut si zara (nearomate)
8. Smantana si smantana praf (nearomata)
9. Uleiuri si grasimi de origine animala sau vegetala
10. Oua si produse pe baza de oua conform legislatiei in vigoare
11. Faina si alte produse de morarit, amidon si fecula
12. Paine si produse similare
13. Paste alimentare si gnocchi
14. Zahar, inclusiv toate mono- si dizaharidele
15. Pasta si conserve de tomate
16. Sosuri pe baza de tomate
17. Suc si nectar de fructe conform legislatiei in vigoare si suc de legume
18. Fructe, legume (inclusiv cartofi) si ciuperci, in conserva sau deshidratate;
fructe, legume (inclusiv cartofi) si ciuperci, prelucrate
19. Gemuri extra, jeleuri extra si piure de castane conform legislatiei in vigoare;
crema de prune uscate
20. Peste, moluste si crustacee, carne, pasari, vanat, precum si preparate din
acestea, exclusiv mese preparate continand aceste ingrediente
21. Produse din cacao si componente de ciocolata in produsele pe baza de
ciocolata conform legislatiei in vigoare
22. Cafea prajita, ceai, cicoare; extracte din ceai si cicoare; preparate din ceai,
plante, fructe si cereale pentru infuzie, precum si amestecuri si preparate instant
din aceste produse
23. Sare, substituenti de sare, condimente si amestecuri de condimente
24. Vin si alte produse conform legislatiei in vigoare
25. Korn, Kornbrand, bauturi spirtoase din fructe, tuica din fructe, Ouzo,
Grappa, Tsikoudia de Creta, Tsipouro de Macedonia, Tsipouro de Thessalia,
Tsipouro de Tyrnavos, Eau-de-vie de marc marque nationale luxembourgeoise,
eau de vie de seigle marque nationale luxembourgeoise, London gin, conform
legislatiei in vigoare
26. Sambuca, Maraschino si Mistra conform legislatiei in vigoare
27. Sangria, Clarea si Zurra conform legislatiei in vigoare
28. Otet de vin
29. Alimente pentru sugari si copii mici conform legislatiei in vigoare, inclusiv
alimente pentru sugari si copii mici cu sanatate precara
30. Miere
31. Malt si produse din malt
32. Branza maturata si nematurata (nearomata)
33. Unt pe baza de lapte de oaie si capra
ANEXA 8
la Norme
LISTA CU PRODUSELE ALIMENTARE LA CARE SE POT ADAUGA INDULCITORI
______________________________________________________________________________
|Nr. CE | Denumire | Produse alimentare |Nivel maxim de |
| | | |doza admisibila|
|_______|___________________|__________________________________|_______________|
| E 420 | Sorbitol | Deserturi si produse similare: | Quantum satis |
| | i) Sorbitol | a) Deserturi aromate pe baza de | |
| | ii) Sirop de | apa, cu valoare energetica redusa| |
| | sorbitol | sau fara adaos de zahar | |
| E 421 | Manitol | b) Preparate pe baza de lapte si | |
| | | produse derivate, cu valoare | |
| | | energetica redusa sau fara adaos | |
| | | de zahar | |
| E 953 | Isomalt | c) Deserturi pe baza de fructe si| |
| | | legume, cu valoare energetica | |
| | | redusa sau fara adaos de zahar | |
| E 965 | Maltitol | | |
| | i) Maltitol | d) Deserturi pe baza de oua, cu | |
| | ii) Sirop de | valoare energetica redusa sau | |
| | maltitol | fara adaos de zahar | |
| E 966 | Lactitol | e) Deserturi pe baza de cereale, | |
| | | cu valoare energetica redusa sau | |
| | | fara adaos de zahar | |
| E 967 | Xilitol | f) Cereale sau produse pe baza de| |
| | | cereale pentru micul dejun, cu | |
| | | valoare energetica redusa sau | |
| | | g) Deserturi pe baza de grasimi, | |
| | | h) Gheata alimentara, cu valoare | |
| | | de zahar | |
| | | i) Gemuri, jeleuri, marmelade si | |
| | | fructe confiate, cu valoare | |
| | | de zahar | |
| | | j) Preparate din fructe, cu | |
| | | fara adaos de zahar, exclusiv | |
| | | cele destinate fabricarii | |
| | | bauturilor pe baza de suc de | |
| | | fructe | |
| | | | |
| | | Produse de cofetarie | |
| | | a) Produse de cofetarie fara | |
| | | adaos de zahar | |
| | | b) Produse de cofetarie pe baza | |
| | | de fructe uscate, cu valoare | |
| | | de zahar | |
| | | c) Produse de cofetarie pe baza | |
| | | de amidon, cu valoare energetica | |
| | | d) Produse pe baza de cacao, cu | |
| | | e) Paste tartinabile pe baza de | |
| | | cacao, lapte, fructe uscate sau | |
| | | grasimi, cu valoare energetica | |
| | | f) Guma de mestecat fara adaos | |
| | | de zahar | |
| | | | |
| | | Alte produse | |
| | | a) Sosuri | |
| | | b) Mustar | |
| | | c) Produse fine de brutarie, cu | |
| | | d) Produse destinate unei | |
| | | alimentatii speciale | |
| | | e) Suplimente alimentare/ | |
| | | integratori dietetici in stare | |
| | | solida | |
|_______|___________________|__________________________________|_______________|
| E 950 | Acesulfam K | Bauturi nealcoolice | |
| | | a) Bauturi aromate pe baza de | 350 mg/l |
| | | apa, cu valoare energetica redusa| |
| | | sau fara adaos de zahar | |
| | | b) Bauturi pe baza de lapte si | 350 mg/l |
| | | produse derivate sau pe baza de | |
| | | suc de fructe, cu valoare | |
| | | de zahar | |
| | | | |
| | | Deserturi si produse similare | |
| | | a) Deserturi aromate pe baza de | 350 mg/kg |
| | | b) Preparate pe baza de lapte si | 350 mg/kg |
| | | de zahar | |
| | | c) Deserturi pe baza de fructe si| 350 mg/kg |
| | | d) Deserturi pe baza de oua, cu | 350 mg/kg |
| | | e) Deserturi pe baza de cereale, | 350 mg/kg |
| | | f) Deserturi pe baza de grasimi, | 350 mg/kg |
| | | g) Cornete si vafe, pentru | 2000 mg/kg |
| | | inghetata, fara adaos de zahar | |
| | | h) Gheata alimentara, cu valoare | 800 mg/kg |
| | | de zahar | |
| | | i) Cereale pentru mic dejun cu un| 1200 mg/kg |
| | | continut de fibra mai mare de | |
| | | 15%, si cel putin 20% tarate, | |
| | | j) "Snacks": produse gata de | 350 mg/kg |
| | | consum pe baza de amidon, sau | |
| | | nuci si alune glasate, | |
| | | preambalate, uscate, si continand| |
| | | anumite arome | |
| | | | |
| | | a) Produse de cofetarie fara | 500 mg/kg |
| | | b) Produse de cofetarie pe baza | 500 mg/kg |
| | | de cacao sau fructe uscate, cu | |
| | | c) Essoblaten | 2000 mg/kg |
| | | d) Produse de cofetarie pe baza | 1000 mg/kg |
| | | e) Paste tartinabile pe baza de | 1000 mg/kg |
| | | f) Produse de cofetarie sub forma| 500 mg/kg |
| | | de tablete, cu valoare energetica| |
| | | redusa | |
| | | g) Dropsuri pentru improspatarea | 2500 mg/kg |
| | | respiratiei, fara adaos de zahar | |
| | | h) Guma de mestecat fara adaos de| 2000 mg/kg |
| | | zahar | |
| | | | |
| | | a) Cidru si rachiu de pere | 350 mg/l |
| | | b) Bere nealcoolica sau cu o | 350 mg/l |
| | | concentratie de alcool exprimata | |
| | | in volume de pana la 1,2% vol | |
| | | c) "Bere de masa/Biere de table/ | 350 mg/l |
| | | Tafelbier" (Concentratia initiala| |
| | | a mustului pentru bere de pana la| |
| | | 6%) exclusiv "Obergariges | |
| | | Einfachbier" | |
| | | d) Bere cu aciditate minima de 30| 350 mg/l |
| | | mili-echivalenti exprimati in | |
| | | 1 N NaOH | |
| | | e) Bere bruna de tip "oud bruin" | 350 mg/l |
| | | f) Bere cu valoare energetica | 25 mg/l |
| | | redusa | |
| | | g) Bauturi constand intr-un | 350 mg/l |
| | | amestec de bere, cidru, rachiu de| |
| | | pere, bauturi spirtoase sau | |
| | | vin si bauturi nealcoolice | |
| | | h) Bauturi spirtoase cu o | 350 mg/l |
| | | concentratie de alcool functie de| |
| | | volum de pana la 15% vol | |
| | | i) Fructe conservate, cu valoare | 350 mg/kg |
| | | de zahar | |
| | | j) Gemuri, jeleuri si marmelade | 1000 mg/kg |
| | | cu valoare energetica redusa | |
| | | k) Preparate din fructe si legume| 350 mg/kg |
| | | l) Conserve de fructe si legume | 200 mg/kg |
| | | dulci-acrisoare | |
| | | m) Feinkostsalat | 350 mg/kg |
| | | n) Conserve si semi-conserve | 200 mg/kg |
| | | dulci-acrisoare de peste si | |
| | | marinate de peste, crustacee si | |
| | | moluste | |
| | | o) Supe cu valoare energetica | 110 mg/l |
| | | redusa | |
| | | p) Sosuri | 350 mg/kg |
| | | q) Mustar | 350 mg/kg |
| | | r) Produse fine de brutarie | 1000 mg/kg |
| | | destinate unei alimentatii | |
| | | speciale | |
| | | s) Preparate complete de regim | 450 mg/kg |
| | | pentru controlul greutatii | |
| | | destinate inlocuirii dozei | |
| | | alimentare zilnice totale sau a | |
| | | unei mese individuale | |
| | | t) Preparate complete si aporturi| 450 mg/kg |
| | | nutritionale destinate utilizarii| |
| | | sub supraveghere medicala | |
| | | u) Suplimente alimentare/ | 350 mg/kg |
| | | lichida | |
| | | v) Suplimente alimentare/ | 500 mg/kg |
| | | solida | |
| | | w) Suplimente alimentare/ | 2000 mg/kg |
| | | integratori dietetici pe baza de | |
| | | vitamine si/sau elemente minerale| |
| | | sub forma de sirop sau | |
| | | masticabile | |
|_______|___________________|__________________________________|_______________|
| E 951 | Aspartam | Bauturi nealcoolice | |
| | | de zahar | |
| | | | |
| | | de zahar | |
| | | g) "Snacks": produse gata de | 500 mg/kg |
| | | preambalate, uscate, si | |
| | | continand anumite arome | |
| | | h) Cereale pentru mic dejun cu un| 1000 mg/kg |
| | | 15%, si cel putin 20% tarate, cu | |
| | | i) Gheata alimentara, cu valoare | 800 mg/kg |
| | | de zahar | |
| | | | |
| | | b) dropsuri pentru improspatarea | 6000 mg/kg |
| | | c) pastile pentru improspatarea | 2000 mg/kg |
| | | respiratiei, puternic aromate, | |
| | | d) Produse de cofetarie pe baza | 2000 mg/kg |
| | | e) Produse de cofetarie pe baza | 2000 mg/kg |
| | | f) Paste tartinabile pe baza de | 1000 mg/kg |
| | | g) Guma de mestecat fara adaos de| 5500 mg/kg |
| | | zahar | |
| | | | |
| | | d) Bere cu aciditate minima de 30| 600 mg/l |
| | | mili-echivalenti exprimata in | |
| | | NaOH 1N | |
| | | redusa | |
| | | g) bauturi constand intr-un | 600 mg/l |
| | | amestec de bere, cidru, rachiu | |
| | | de pere, bauturi spirtoase sau | |
| | | vin si bauturi nealcoolice | |
| | | h) bauturi spirtoase cu o | 600 mg/l |
| | | de zahar | |
| | | m) Conserve si semi-conserve | 300 mg/kg |
| | | moluste | |
| | | n) Supe cu valoare energetica | 110 mg/l |
| | | redusa | |
| | | o) Sosuri | 350 mg/kg |
| | | p) Feinkostsalat | 350 mg/kg |
| | | q) Mustar | 350 mg/kg |
| | | speciale | |
| | | lichida | |
| | | solida | |
| | | w) suplimente alimentare/ | 5500 mg/kg |
|_______|___________________|__________________________________|_______________|
| E 952 | Acid ciclamic si | Bauturi nealcoolice | |
| | sarurile sale de | a) Bauturi aromate pe baza de | 400 mg/l |
| | Na si Ca | apa, cu valoare energetica redusa| |
| | | produse derivate sau pe baza | |
| | | de suc de fructe, cu valoare | |
| | | de zahar | |
| | | | |
| | | de zahar | |
| | | e) Deserturi pe baza de cereale, | |
| | | g) Gheata alimentara, cu valoare | 250 mg/kg |
| | | de zahar | |
| | | | |
| | | c) Produse de cofetarie pe baza | 500 mg/kg |
| | | d) Dropsuri pentru improspatarea | 2500 mg/kg |
| | | f) Guma de mestecat fara adaos de| 1500 mg/kg |
| | | zahar | |
| | | | |
| | | a) bauturi constand intr-un | 250 mg/l |
| | | pere, bauturi spirtoase sau vin | |
| | | si bauturi nealcoolice | |
| | | b) Fructe conservate, cu valoare | 1000 mg/kg |
| | | de zahar | |
| | | c) Gemuri, jeleuri si marmelade | 1000 mg/kg |
| | | d) Preparate din fructe si legume| 250 mg/kg |
| | | e) Produse fine de brutarie | 1600 mg/kg |
| | | speciale | |
| | | f) Preparate complete de regim | 400 mg/kg |
| | | g) Preparate complete si aporturi| 400 mg/kg |
| | | h) Suplimente alimentare/ | 400 mg/kg |
| | | lichida | |
| | | i) Suplimente alimentare/ | 500 mg/kg |
| | | solida | |
| | | j) suplimente alimentare/ | 1250 mg/kg |
| | | vitamine si/sau elemente | |
| | | minerale, de tip sirop sau | |
| | | masticabile | | |_______|
___________________|__________________________________|_______________|
| E 954 | Zaharina si | Bauturi nealcoolice | |
| | sarurile sale de | a) Bauturi aromate pe baza de | 80 mg/l |
| | Na, K si Ca | apa, cu valoare energetica redusa| |
| | | de zahar | |
| | | c) "Gaseosa": bauturi nealcoolice| 100 mg/l |
| | | pe baza de apa, cu adaos de | |
| | | dioxid de carbon, indulcitori | |
| | | si aromatizanti | |
| | | | |
| | | de zahar | |
| | | g) cereale pentru mic dejun cu un| 100 mg/kg |
| | | cu valoare energetica scazuta sau| |
| | | h) Gheata alimentara, cu valoare | 100 mg/kg |
| | | de zahar | |
| | | i) cornete si vafe, pentru | 800 mg/kg |
| | | | |
| | | e) Essoblaten | 800 mg/kg |
| | | f) Paste tartinabile pe baza de | 200 mg/kg |
| | | g) Guma de mestecat fara adaos de| 1200 mg/kg |
| | | zahar | |
| | | | |
| | | d) Bere cu aciditate minima de | 80 mg/l |
| | | 30 mili-echivalenti exprimati in | |
| | | NaOH 1N | |
| | | f) Bauturi constand intr-un | 80 mg/l |
| | | g) Bauturi spirtoase cu o | 80 mg/l |
| | | h) Fructe conservate, cu valoare | 200 mg/kg |
| | | de zahar | |
| | | i) Gemuri, jeleuri si marmelade | 200 mg/kg |
| | | j) Preparate din fructe si legume| 200 mg/kg |
| | | k) Conserve de fructe si legume | 160 mg/kg |
| | | l) Conserve si semi-conserve | 160 mg/kg |
| | | moluste | |
| | | m) Sosuri | 160 mg/kg |
| | | n) Mustar | 160 mg/kg |
| | | o) Supe cu valoare energetica | 110 mg/l |
| | | redusa | |
| | | p) Feinkostsalat | 160 mg/kg |
| | | q) Produse fine de brutarie | 170 mg/kg |
| | | speciale | |
| | | r) Preparate complete de regim | 240 mg/kg |
| | | s) Preparate complete si aporturi| 200 mg/kg |
| | | t) Suplimente alimentare/ | 80 mg/kg |
| | | lichida | |
| | | solida | |
| | | v) suplimente alimentare/ | 1200 mg/kg |
|_______|___________________|__________________________________|_______________|
| E 957 | Taumatina | Produse de cofetarie | |
| | | c) Guma de mestecat fara adaos de| 50 mg/kg |
| | | indulcitori | |
| | | | |
| | | a) Gheata alimentara, cu valoare | 50 mg/kg |
| | | energetica scazuta sau fara adaos| |
| | | de zahar | |
| | | b) suplimente alimentare/ | 400 mg/kg |
|_______|___________________|__________________________________|_______________|
| E 959 | Neohesperidina DC | Bauturi nealcoolice | |
| | | de zahar | |
| | | c) Bauturi pe baza de suc de | 30 mg/l |
| | | fructe cu valoare energetica | |
| | | | |
| | | de zahar | |
| | | g) Gheata alimentara, cu valoare | 50 mg/kg |
| | | de zahar | |
| | | h) Cornete si vafe, pentru | 50 mg/kg |
| | | i) Cereale pentru mic dejun cu un| 50 mg/kg |
| | | | |
| | | f) Guma de mestecat fara adaos de| 400 mg/kg |
| | | zahar | |
| | | | |
| | | d) Bere cu aciditate minima de | 10 mg/l |
| | | 30 mili-echivalenti exprimati in | |
| | | NaOH 1N | |
| | | redusa | |
| | | g) Bauturi constand intr-un | 30 mg/l |
| | | h) Bauturi spirtoase cu o | 30 mg/l |
| | | in volume de pana la 15% vol | |
| | | de zahar | |
| | | m) Conserve si semi-conserve | 30 mg/kg |
| | | moluste | |
| | | n) Sosuri | 50 mg/kg |
| | | o) Mustar | 50 mg/kg |
| | | p) Supe cu valoare energetica | 50 mg/l |
| | | redusa | |
| | | q) Feinkostsalat | 50 mg/kg |
| | | speciale | |
| | | lichida | |
| | | solida | |
| | | w) suplimente alimentare/ | 400 mg/kg |
| | | vitamine si/sau elemente | |
| | | minerale, de tip sirop sau | |
|_______|___________________|__________________________________|_______________|
NOTA:
1. Pentru substanta E 952, acid ciclamic si sarurile sale de Na si Ca, dozele
maxime de utilizare sunt exprimate in acid liber.
2. Pentru substanta E 954, zaharina si sarurile sale de Na, K si Ca, dozele
maxime de utilizare sunt exprimate in imida libera.
ANEXA 9
la Norme
LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI GENERAL AUTORIZATI PENTRU UTILIZAREA IN

PRODUSELE ALIMENTARE CU EXCEPTIA CELOR PREVAZUTE IN ARTICOLUL 17
ALINEATUL 3
NOTA:
1. Substantele enumerate in lista de mai jos pot fi adaugate la toate produsele
alimentare cu exceptia celor prevazute in articolul 17 alineatul 3, pe baza
principiului "quantum satis".
2. Substantele figurand cu numerele E 407 si E 440 pot fi normalizate cu
zaharuri, cu conditia ca aceasta precizare sa apara suplimentar la numarul si
denumirea acestora.
3. Explicatia simbolurilor utilizate:
* Substantele E 290, E 938, E 939, E 941, E 942 si E 948 pot fi de asemenea
utilizate in produsele alimentare prevazute in articolul 17 alineatul 3.
* Substantele E 410, E 412, E 415 si E 417 nu pot fi utilizate pentru fabricarea
produselor alimentare deshidratate a caror rehidratare se efectueaza in
momentul ingerarii.
________________________________________________________________________________
Nr. E | Denumire
___________|____________________________________________________________________
E 170 | Carbonati de calciu
| i) Carbonat de calciu
| ii) Carbonat acid de calciu
E 260 | Acid acetic
E 261 | Acetat de potasiu
E 262 | Acetati de sodiu
| i) Acetat de sodiu
| ii) Acetat acid de sodiu (diacetat de sodiu)
E 263 | Acetat de calciu
E 270 | Acid lactic
E 290 | Dioxid de carbon*
E 296 | Acid malic
E 300 | Acid ascorbic
E 301 | Ascorbat de sodiu
E 302 | Ascorbat de calciu
E 304 | Esteri acizi grasi ai acidului ascorbic
| i) Palmitat de ascorbil
| ii) Stearat de ascorbil
E 306 | Extract bogat in tocoferol
E 307 | Alfa-tocoferol
E 308 | Gama-tocoferol
E 309 | Delta-tocoferol
E 322 | Lecitine
E 325 | Lactat de sodiu
E 326 | Lactat de potasiu
E 327 | Lactat de calciu
E 330 | Acid citric
E 331 | Citrati de sodiu
| i) Citrat monosodic
| ii) Citrat disodic
| iii) Citrat trisodic
E 332 | Citrati de potasiu
| i) Citrat monopotasic
| ii) Citrat tripotasic
E 333 | Citrati de calciu
| i) Citrat monocalcic
| ii) Citrat dicalcic
| iii) Citrat tricalcic
E 334 | Acid tartric (L(+)-)
E 335 | Tartrati de sodiu
| i) Tartrat monosodic
| ii) Tartrat disodic
E 336 | Tartrati de potasiu
| i) Tartrat monopotasic
| ii) Tartrat dipotasic
E 337 | Tartrat dublu de potasiu si sodiu
E 350 | Malati de sodiu
| i) Malat de sodiu
| ii) Malat acid de sodiu
E 351 | Malat de potasiu
E 352 | Malati de calciu
| i) Malat de calciu
| ii) Malat acid de calciu
E 354 | Tartrat de calciu
E 380 | Citrat triamonic
E 400 | Acid alginic
E 401 | Alginat de sodiu
E 402 | Alginat de potasiu
E 403 | Alginat de amoniu
E 404 | Alginat de calciu
E 406 | Agar-agar
E 407 | Caragenan
E 407a | Alge Euchema transformate
E 410 | Guma carruba
E 412 | Guma guar*
E 413 | Tragacant (Adragante)
E 414 | Guma de acacia (guma arabica)
E 415 | Guma xantan*
E 417 | Guma tara*
E 418 | Guma gellan
E 422 | Glicerina
E 440 | Pectine
| i) Pectina
| ii) Pectina amidata
E 460 | Celuloza
| i) Celuloza microcristalina
| ii) Celuloza pulbere
E 461 | Metilceluloza
E 463 | Hidroxipropilceluloza
E 464 | Hidroxipropilmetilceluloza
E 465 | Etilmetilceluloza
E 466 | Carboximetilceluloza
| Carboximetilceluloza de sodiu
E 469 | Carboximetilceluloza hidrozata enzimatic
E 470a | Saruri de sodiu, potasiu si calciu ale acizilor grasi
E 470b | Saruri de magneziu ale acizilor grasi
E 471 | Mono- si digliceride ale acizilor grasi
E 472a | Esteri acetici ai mono- si digliceridelor cu acizi grasi
E 472b | Esteri lactici ai mono- si digliceridelor cu acizi grasi
E 472c | Esteri citrici ai mono- si digliceridelor cu acizi grasi
E 472d | Esteri tartrici ai mono- si digliceridelor cu acizi grasi
E 472e | Esteri mono- si diacetil-tartrici ai mono- si digliceridelor cu
| acizi grasi
E 472f | Esteri acetici si tartrici combinati ai mono- si digliceridelor cu
| acizi grasi
E 500 | Carbonati de sodiu
| i) Carbonat de sodiu
| ii) Carbonat acid de sodiu
| iii) Sesquicarbonat de sodiu
E 501 | Carbonati de potasiu
| i) Carbonat de po
iu
| ii) Carbonat acid de potasiu
E 503 | Carbonati de amoniu
| i) Carbonat de amoniu
| ii) Carbonat acid de amoniu
E 504 | Carbonati de magneziu
| i) Carbonat de magneziu
| ii) Carbonat acid de magneziu
E 507 | Acid clorhidric
E 508 | Clorura de potasiu
E 509 | Clorura de calciu
E 511 | Clorura de magneziu
E 513 | Acid sulfuric
E 514 | Sulfati de sodiu
| i) Sulfat de sodiu
| ii) Sulfat acid de sodiu
E 515 | Sulfati de potasiu
| i) Sulfat de potasiu
| ii) Sulfat acid de potasiu
E 516 | Sulfat de calciu
E 524 | Hidroxid de sodiu
E 525 | Hidroxid de potasiu
E 526 | Hidroxid de calciu
E 527 | Hidroxid de amoniu
E 528 | Hidroxid de magneziu
E 529 | Oxid de calciu
E 530 | Oxid de magneziu
E 570 | Acizi grasi
E 574 | Acid gluconic
E 575 | Glucono-delta-lactona
E 576 | Gluconat de sodiu
E 577 | Gluconat de potasiu
E 578 | Gluconat de calciu
E 640 | Glicerina si sarea sa de sodiu
E 920 | L-cisteina(*)
E 938 | Argon*
E 939 | Heliu*
E 941 | Azot*
E 942 | Protoxid de azot*
E 948 | Oxigen*
E 1103 | Invertaza
E 1200 | Polidextroza
E 1404 | Amidon oxidat
E 1410 | Fosfat de amidon
E 1412 | Fosfat de diamidon
E 1413 | Fosfat de diamidon fosfatat
E 1414 | Fosfat diamidon acetilat
E 1420 | Amidon acetilat
E 1422 | Adipat de diamidon acetilat
E 1440 | Amidon hidroxipropilic
E 1442 | Fosfat de diamidon hidroxipropilic
E 1450 | Octenil succinat de amidon sodic
E 1451 | Amidon oxidat acetilat
___________|____________________________________________________________________
(*) Poate fi utilizat numai ca ameliorator de faina.
ANEXA 10
la Norme
LISTA CU PRODUSELE ALIMENTARE IN CARE POATE FI UTILIZAT UN NUMAR

LIMITAT DE ADITIVI ALIMENTARI DIN ANEXA IX
______________________________________________________________________________
| Produs alimentar | Aditiv | Doza maxima |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Produse pe baza de | E 330 Acid citric | 0,5% |
| cacao si ciocolata, | E 322 Lecitine | quantum satis |
| conform legislatiei | E 334 Acid tartric | 0,5% |
| in vigoare*1) | E 422 Glicerina | quantum satis |
| | E 471 Mono- si digliceride ale | quantum satis |
| | acizilor grasi | |
| | E 170 Carbonati de calciu |_ |
| | E 500 Carbonati de sodiu | | 7% raportat|
| | E 501 Carbonati de potasiu | | la materia |
| | E 503 Carbonati de amoniu | | uscata |
| | E 504 Carbonati de magneziu | | degresata |
| | E 524 Hidroxid de sodiu | > exprimata |
| | E 525 Hidroxid de potasiu | | in |
| | E 526 Hidroxid de calciu | | carbonati |
| | E 527 Hidroxid de amoniu | | de potasiu |
| | E 528 Hidroxid de magneziu |_| |
| | | |
| | E 530 Oxid de magneziu | doar sub |
| | | forma de |
| | | agenti de |
| | | glazurare |
| | |_ |
| || |
| | E 414 Guma acacia | > quantum |
| | E 440 Pectine |_| satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Sucuri din fructe si | E 300 Acid ascorbic | Quantum satis |
| nectaruri conform | | |
| legislatiei in | | |
| vigoare | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Suc de ananas conform | E 296 Acid malic | 3 g/l |
| legislatiei in vigoare| | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Nectaruri conform | E 330 Acid citric | 5 g/l |
| legislatiei in vigoare| E 270 Acid tactic | 5 g/l |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Suc de struguri | E 170 Carbonati de calciu | Quantum satis |
| conform legislatiei | E 336 Tartrati de potasiu | Quantum satis |
| in vigoare | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Sucuri din fructe | E 330 Acid citric | 3 g/l |
| conform legislatiei | | |
| in vigoare | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Gem extra si jeleu | E 440 Pectine | Quantum satis |
| extra conform | E 270 Acid lactic | Quantum satis |
| legislatiei in | E 296 Acid malic | |
| vigoare | E 300 Acid ascorbic | |
| | E 327 Lactat de calciu | |
| | F 330 Acid citric | |
| | E 331 Citrati de sodiu | |
| | E 333 Citrati de calciu | |
| | E 334 Acid tartric | |
| | E 335 Tartrati de sodiu | |
| | E 350 Malati de sodiu | |
| |______________________________________|_______________|
| | E 471 Mono- si digliceride ale | Quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Gemuri, jeleuri si | E 440 Pectine | Quantum satis |
| marmelade conform |______________________________________|_______________|
| legislatiei in vigoare| E 270 Acid lactic | Quantum satis |
| si alte paste si | E 296 Acid malic | |
| piureuri tartinabile | E 300 Acid ascorbic | |
| similare pe baza de | E 327 Lactat de calciu | |
| fructe inclusiv | E 330 Acid citric | |
| produsele cu un numar | E 331 Citrati de sodiu | |
| scazut de calorii | E 333 Citrati de calciu | |
| | E 350 Malati de sodiu | |
| |______________________________________|_______________|
| | E 400 Acid alginic | 10 g/kg |
| | | (separat sau |
| | | combinat) |
| | E 401 Alginat de sodiu | |
| | E 402 Alginat de potasiu | |
| | E 403 Alginat de amoniu | |
| | E 404 Alginat de calciu | |
| | E 406 Agar-agar | |
| | E 407 Caragenan | |
| | E 410 Guma carruba | |
| | E 412 Guma de guar | |
| | E 415 Guma de xantan | |
| | E 418 Guma gellan | |
| |______________________________________|_______________|
| | E 509 Clorura de calciu | Quantum satis |
| | E 524 Hidroxid de sodiu | |
| |______________________________________|_______________|
| | E 471 Mono- si digliceride ale | Quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Lapte partial | E 300 Acid ascorbic | Quantum satis |
| deshidratat si total | E 301 Ascorbat de sodiu | |
| deshidratat conform | E 304 Esteri ai acizilor grasi cu | |
| legislatiei in vigoare| acid ascorbic | |
| | E 322 Lecitine | |
| | E 332 Citrati de potasiu | |
| | E 500 (ii) carbonat acid de sodiu | |
| | E 501 (ii) carbonat acid de potasiu | |
| | E 509 Clorura de calciu | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Smantana pasteurizata | E 401 Alginat de sodiu | Quantum satis |
| integrala | E 402 Alginat de potasiu | |
| | E 466 Carboximetilceluloza | |
| | E 471 Mono- si digliceride ale | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Fructe si legume | E 300 Acid ascorbic | Quantum satis |
| neprelucrate, | E 301 Ascorbat de sodiu | |
| inghetate si | E 302 Ascorbat de calciu | |
| congelate; fructe si | E 330 Acid citric | |
| legume neprelucrate, | | |
| refrigerate si | | |
| preambalate, gata | | |
| pentru consumare si | | |
| cartofi neprelucrati | | |
| si decojiti | | |
| preambalati; | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Compot de fructe | E 331 Citrati de sodiu | Quantum satis |
| Peste, crustacee si | E 332 Citrati de potasiu | |
| moluste neprelucrate, | E 333 Citrati de calciu | |
| inclusiv refrigerate | | |
| si congelate | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Orez de preparat rapid| E 471 Mono- si digliceride ale | Quantum satis |
| | E 472a Esteri acetici ai mono- si | |
| | digliceridelor cu acizi grasi | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Uleiuri si grasimi | E 304 Esteri ai acizilor grasi cu | Quantum satis |
| neemulsionate de | acid ascorbic | |
| origine animala si | E 306 Extract bogat in tocoferol | |
| vegetala (cu exceptia | E 307 Alfa-tocoferol | |
| uleiurilor virgine si | E 308 Gama-tocoferol | |
| de masline) | E 309 Delta-tocoferol | |
| |______________________________________|_______________|
| | E 322 Lecitine | 30 g/l |
| |______________________________________|_______________|
| | E 471 Mono- si digliceride ale | 10 g/l |
| |______________________________________|_______________|
| | E 330 Acid citric | Quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Uleiuri si grasimi | E 270 Acid lactic | Quantum satis |
| neemulsionate de | E 300 Acid ascorbic | |
| origine animala sau | E 304 Esteri ai acizilor grasi cu | |
| vegetala (cu exceptia | acid ascorbic | |
| uleiurilor virgine si | E 306 Extract bogat in tocoferol | |
| de masline), | E 307 Alfa-tocoferol | |
| destinate in mod | E 308 Gama-tocoferol | |
| specific fierberii | E 309 Delta-tocoferol | |
| sau prajirii sau |______________________________________|_______________|
| pentru prepararea | E 322 Lecitine | 30 g/l |
| sosurilor |______________________________________|_______________|
| | E 471 Mono- si digliceride ale | 10 g/l |
| |______________________________________|_______________|
| | E 472c Esteri glicerici ai acidului | Quantum satis |
| | citric cu acizi grasi | |
| | E 330 Acid citric | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Ulei de masline | E 307 Alfa-tocoferol | 200 mg/l |
| rafinat, inclusiv | | |
| ulei de turta de | | |
| masline | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Branza maturata | E 170 Carbonati de calciu | Quantum satis |
| | E 504 Carbonati de magneziu | |
| | E 575 Glucono-delta-lactona | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Mozzarella si zer | E 270 Acid lactic | Quantum satis |
| | E 260 Acid acetic | Quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Fructe si legume in | E 260 Acid acetic | Quantum satis |
| conserva | E 261 Acetat de potasiu | |
| | E 262 Acetati de sodiu | |
| | E 263 Acetat de calciu | |
| | E 270 Acid lactic | |
| | E 300 Acid ascorbic | |
| | E 301 Ascorbat de sodiu | |
| | E 302 Ascorbat de calciu | |
| | E 325 Lactat de sodiu | |
| | E 326 Lactat de potasiu | |
| | E 336 Tartrati de potasiu | |
| | E 337 Tartrat potasic de sodiu | |
| | E 296 Acid malic | Quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Gehakt | E 330 Acid citric | Quantum satis |
| |______________________________________|_______________|
| | E 300 Alginat de sodiu | Quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Preparate din carne | E 300 Acid ascorbic | Quantum satis |
| tocata proaspata, | E 301 Ascorbat de sodiu | |
| preambalate | E 302 Ascorbat de calciu | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Paine preparata | E 260 Acid acetic | Quantum satis |
| exclusiv din | E 261 Acetat de potasiu | |
| urmatoarele | E 262 Acetat de sodiu | |
| ingrediente: faina de | E 263 Acetat de calciu | |
| grau, apa, drojdie | E 270 Acid lactic | |
| sau plamadeala, sare | E 300 Acid ascorbic | |
| | E 304 Esteri ai acizilor grasi cu | |
| | acid ascorbic | |
| | E 472a Esteri acetici ai mono- si | |
| | E 472d Esteri tartrici ai mono- si | |
| | E 472e Esteri mono- si diacetil | |
| | tartrici ai mono- si | |
| | E 472f Esteri tartrici si acetici | |
| | combinati ai mono- si | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Pain courant francais | E 260 Acid acetic | Quantum satis |
| | E 261 Acetat de potasiu | |
| | E 262 Acetat de sodiu | |
| | E 263 Acetat de calciu | |
| | E 270 Acid lactic | |
| | E 304 Esteri ai acizilor grasi cu | |
| | acid ascorbic | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Paste proaspete | E 270 Acid lactic | Quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Vinuri si vinuri | Aditivi autorizati: | Pro memoria |
| spumoase si must de | in conformitate cu legislatia in | |
| struguri partial | vigoare | |
| fermentat | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Bere | E 270 Acid lactic | Quantum satis |
| | E 414 Guma acacia | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Foie gras, foie gras | E 300 Acid ascorbic | |
| entier, blocs de foie | E 301 Ascorbat de sodiu | |
| gras | | |
| Suc si nectar de | E 440 Pectine | 3 g/l |
| ananas si fructele | | |
| pasiunii | | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Branza maturata | E 170 Carbonati de calciu | Quantum satis |
| feliata si rasa | E 504 Carbonati de magneziu | |
| | E 460 Celuloza | |
|_______________________|______________________________________|_______________|
| Unt de smantana acida | E 500 Carbonati de sodiu | Quantum satis |
|_______________________|______________________________________|_______________|
*1) Produsele din cacao si ciocolata cu valoare energetica scazuta sau fara
adaos de zaharuri nu sunt enumerate in anexa X.
ANEXA 11
la Norme
LISTA CU CONSERVANTII SI ANTIOXIDANTII AUTORIZATI CONDITIONAT
PARTEA A
Sorbati, benzoati si p-hidroxibenzoati
______________________________________________________________________________
| Nr. E | Denumire | Abreviere |
|________|_________________________________________________|___________________|
| | |_ |
| E 200 | Acid sorbic | | |
| E 202 | Sorbat de potasiu | > Sa |
| E 203 | Sorbat de calciu | _| |
|________|_________________________________________________|___________________|
| | |_ |
| E 210 | Acid benzoic | | |
| E 211 | Benzoat de sodiu | | |
| E 212 | Benzoat de potasiu | > Ba*1) |
| E 213 | Benzoat de calciu | | |
| | | _| |
|________|_________________________________________________|___________________|
| | |_ |
| E 214 | P-hidroxibenzoat de etil | | |
| E 215 | Derivat sodic al esterului etilic al acidului | | |
| | p-hidroxibenzoic | | |
| E 216 | P-hidroxibenzoat de propil | | |
| E 217 | Derivat sodic al esterului propilic al acidului | > PHB |
| | p-hidroxibenzoic | | |
| E 218 | P-hidroxibenzoat de metil | | |
| E 219 | Derivat sodic al esterului metilic al acidului | | |
| | p-hidroxibenzoic | _| |
|________|_________________________________________________|___________________|
*1) Acidul benzoic este admis in anumite produse fermentate obtinute prin
procesul de fermentare conform bunei practici de fabricatie.
NOTA:
1. Dozele tuturor substantelor mentionate mai sus sunt fara continut acid.
2. Abrevierile utilizate in tabel au urmatoarea semnificatie:
a) Sa + Ba: Sa si Ba utilizate individual sau in combinatie
b) Sa + PHB: Sa si PHB utilizate individual sau in combinatie
c) Sa + Ba + PHB: Sa, Ba si PHB utilizate individual sau in combinatie
3. Dozele maxime de utilizare indicate, se raporteaza la produsele alimentare
gata pentru consumare, preparate conform instructiunilor fabricantului.
______________________________________________________________________________
| | Doza maxima (mg/kg sau mg/l corespunzator) |
| Produs alimentar |____________________________________________|
| | Sa | Ba |PHB|Sa + Ba |Sa + PHB|Sa + Ba +|
| | | | | | |+ PHB |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Bauturi aromate pe baza de vin | 200 | | | | | |
| inclusiv vinuri aromate, | | | | | | |
| bauturi aromate pe baza de vin | | | | | | |
| si cocktail-uri aromate din | | | | | | |
| produse vitivinicole conform | | | | | | |
| legislatiei in vigoare | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Bauturi aromate nealcoolice*1) | 300 | 150| |250 Sa +| | |
| | | | | 150 Ba | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Concentrate lichide de ceai si | | | | 600 | | |
| infuzii pe baza de fructe si | | | | | | |
| plante | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Suc de struguri, nefermentat, | | | | 2000 | | |
| pentru uz sacramental | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Vinuri conform legislatiei in | 200 | | | | | |
| vigoare; vin nealcoolic; vin de | | | | | | |
| fructe (inclusiv nealcoolic); | | | | | | |
| Made wine; cidru si rachiu de | | | | | | |
| pere (inclusiv nealcoolic) | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Sod ... Saft sau Sodet ... Saft | 500 | 200| | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Bere nealcoolica in butoias | | 200| | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Mied | 200 | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Bauturi cu o concentratie de | 200 | 200| | 400 | | |
| alcool functie de volum de pana | | | | | | |
| la 15% vol | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Ravioli si produse similare | 1000 | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Gemuri, jeleuri, marmelade cu | | 500| | 1000 | | |
| un continut scazut de zahar si | | | | | | |
| produse similare cu un numar | | | | | | |
| scazut de calorii sau fara | | | | | | |
| zahar si alte paste tartinabile | | | | | | |
| pe baza de fructe | | | | | | |
| Marmeladas | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Fructe si legume zaharisite, | | | | 1000 | | |
| cristalizate sau glasate | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Fructe uscate | 1000 | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Frugtgrod si Rote Grutze | 1000 | 500| | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Preparate din fructe si legume | 1000 | | | | | |
| inclusiv sosuri pe baza de | | | | | | |
| fructe, exclusiv piure, spuma, | | | | | | |
| compot, salate si produse | | | | | | |
| similare, in conserva sau | | | | | | |
| sticla | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Legume conservate in otet, | | | | 2000 | | |
| saramura sau ulei (exclusiv de | | | | | | |
| masline) | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Aluat de cartofi si felii de | 2000 | | | | | |
| cartofi preprajite | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Gnocchi | 1000 | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Polenta | 200 | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Masline si preparate pe baza de | 1000 | 500| | 1000 | | |
| masline | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Invelisuri din aspic ale | | | | | 1000 | |
| preparatelor din carne | | | | | | |
| (preparate, tratate sau | | | | | | |
| uscate); | | | | | | |
| Pateu | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Tratarea superficiala a | | | | | | quantum |
| produselor din carne, uscate | | | | | | satis |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Produse din peste | | | | 2000 | | |
| semiconservate inclusiv produse | | | | | | |
| din icre de peste | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Peste sarat, uscat | | | | 200 | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Creveti, preparati | | | | 2000 | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Crangon crangon si Crangon | | | | 6000 | | |
| vulgaris, preparati | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Branza, preambalata, bucati | 1000 | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Branza proaspata | 1000 | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Branza topita | 2000 | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Branza in coaja si branza cu | 1000 | | | | | |
| adaos de produse alimentare | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Deserturi pe baza de produse | | | | 300 | | |
| lactate netratate termic | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Lapte coagulat | 1000 | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Ou lichid (albus, galbenus sau | | | | 5000 | | |
| ou intreg) | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Produse din oua deshidratate, | 1000 | | | | | |
| concentrate, refrigerate si | | | | | | |
| congelate | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Paine feliata preambalata | 2000 | | | | | |
| si paine de secara | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Produse de panificatie partial | 2000 | | | | | |
| coapte, preambalate destinate | | | | | | |
| vanzarii cu amanuntul | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Produse de panificatie fine cu | 2000 | | | | | |
| un continut de apa mai mare | | | | | | |
| de 0,65% | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Snacks si fructe in coaja | | | | | 1000 | |
| pe baza de cereale sau cartofi | | | | |(max. | |
| | | | | |300 PHB)| |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Aluaturi | 2000 | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Produse de cofetarie (exclusiv | | | | | | 1500 |
| ciocolata) | | | | | | (max. |
| | | | | | | 300 PHB)|
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Guma de mestecat | | | | 1500 | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Glazuri (siropuri pentru | 1000 | | | | | |
| clatite, siropuri aromate | | | | | | |
| pentru milkshake si inghetata; | | | | | | |
| produse similare) | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Emulsii grase (exclusiv unt) cu | 1000 | | | | | |
| un continut de grasime de cel | | | | | | |
| putin 60% | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Emulsii grase cu un continut de | 2000 | | | | | |
| grasime mai mic de 60% | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Sosuri emulsionate cu un | 1000 | 500| | 1000 | | |
| continut de grasimi de cel | | | | | | |
| putin 60% | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Sosuri emulsionate cu un | 2000 |1000| | 2000 | | |
| continut de grasimi de cel | | | | | | |
| mult 60% | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Sosuri neemulsionate | | | | 1000 | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Salate preparate | | | | 1500 | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Mustar | | | | 1000 | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Condimente si mirodenii | | | | 1000 | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Supe si ciorbe lichide | | | | 500 | | |
| (exclusiv in conserva) | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Aspic | 1000 | 500| | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Suplimente alimentare dietetice | | | | | | 2000 |
| lichide | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| Alimente dietetice destinate | | | | 1500 | | |
| unor scopuri medicale speciale, | | | | | | |
| exclusiv alimentele pentru nou | | | | | | |
| nascuti si copii de varsta | | | | | | |
| mica, conform legislatiei in | | | | | | |
| vigoare - preparate dietetice | | | | | | |
| pentru controlul greutatii | | | | | | |
| destinate inlocuirii aportului | | | | | | |
| alimentar zilnic total sau a | | | | | | |
| unei mese individuale | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
| ... Mehu et Makeutettu ... Mehu | 500 | 200| | | | |
| |_______|____|___|________|________|_________|
| Inlocuitori de carne, peste, | 2000 | | | | | |
| crustacee si cefalopode si | | | | | | |
| branza pe baza de proteine | | | | | | |
| |_______|____|___|________|________|_________|
| Dulce de membrillo | |1000| | | | |
| |_______|____|___|________|________|_________|
| Marmelada | | | | 1500 | | |
| |_______|____|___|________|________|_________|
| Ostkaka | 2000 | | | | | |
| |_______|____|___|________|________|_________|
| Pasha | 1000 | | | | | |
| |_______|____|___|________|________|_________|
| Semmelknodelteig | 2000 | | | | | |
| |_______|____|___|________|________|_________|
| Branza si inlocuitori de branza |Quantum| | | | | |
| (numai tratare superficiala) |satis | | | | | |
| |_______|____|___|________|________|_________|
| Sfecla rosie preparata | |2000| | | | |
| |_______|____|___|________|________|_________|
| Invelisuri pe baza de colagen |Quantum| | | | | |
| cu activitatea apei mai mare |satis | | | | | |
| de 0,6 | | | | | | |
|_________________________________|_______|____|___|________|________|_________|
*1) Aceasta pozitie nu include bauturi pe baza de produse lactate.
PARTEA B
Anhidride sulfuroase si sulfiti
Nr. E | Denumire
________|________________________
E 220 | Dioxid de sulf
E 221 | Sulfit de sodiu
E 222 | Sulfit acid de sodiu
E 223 | Metabisulfit de sodiu
E 224 | Metabisulfit de potasiu
E 226 | Sulfit de calciu
E 227 | Sulfit acid de calciu
E 228 | Sulfit acid de potasiu
NOTA
1. Dozele maxime sunt exprimate sub forma de SO2 in mg/kg sau mg/l in mod
corespunzator, si in functie de cantitatea totala, tinand cont de toate sursele.
2. Un continut de SO2 pana la 10 mg/kg sau 10 mg/l nu este semnificativ.
| Doza maxima (mg/kg sau

Produs alimentar | mg/l in mod corespunzator)
| Exprimat sub forma de SO2
___________________________________________________|____________________________
Burger meat cu un continut de legume si/sau | 450
cereale care sa depaseasca 4% din greutate |
Breakfast sausages | 450
Longaniza fresca si Butifarra fresca | 450
Peste uscat sarat din specia "Gadidae" | 200
Crustacee si cefalopode |
a) proaspete, refrigerate si congelate | 150*
b) crustacee, familia penaeidae solenceridae, |
aristeidae: |
- pana la 80 unitati | 150*
- intre 80 si 120 unitati | 200*
- peste 120 unitati | 300*
c) preparate | 50*
Biscuiti uscati | 50
Amidon (exclusiv amidon pentru preparatele de | 50
intarcare si pentru sugari) |
Sago | 30
Arpacas | 30
Cartofi deshidratati | 400
Snacks pe baza de cereale si cartofi | 50
Cartofi decojiti | 50
Cartofi prelucrati (inclusiv cartofi refrigerati | 100
si congelati) |
Aluat de cartofi | 100
Legume albe, deshidratate | 400
Legume albe, prelucrate (inclusiv legume albe | 50
refrigerate si congelate) |
Ghimbir deshidratat | 150
Rosii deshidratate | 200
Pasta de hrean | 800
Pasta de ceapa, usturoi si salota | 300
Legume si fructe conservate in otet, ulei sau | 100
saramura (exclusiv masline si ardei grasi in |
saramura) |
Ardei grasi in saramura | 500
Ciuperci prelucrate (inclusiv ciuperci | 50
refrigerate) |
Ciuperci deshidratate | 100
Fructe deshidratate |
a) caise, piersici, struguri, prune si smochine | 2000
b) banane | 1000
c) mere si pere | 600
d) altele (inclusiv fructe in coaja) | 500
Nuca de cocos deshidratata | 50
Fructe, legume, angelica si coaja de citrice | 100
zaharisite, cristalizate sau glasate |
Gem, jeleu si marmelada conform legislatiei in | 50
vigoare (exclusiv gem extra si jeleu extra) si |
alte paste tartinabile similare pe baza de |
fructe inclusiv produse cu un numar scazut de |
calorii |
Jams, jellies si marmelades produse din fructe | 100
sulfitate |
Umpluturi de placinta pe baza de fructe | 100
Condimente pe baza de suc de citrice | 200
Suc de struguri concentrat pentru prepararea | 2000
vinului de casa |
Mostarda di frutta | 100
Extract de fructe sub forma de jeleu, pectina | 800
lichida destinata vanzarii catre consumatorul |
final |
Cirese albe, fructe uscate rehidratate si | 100
litchi, in sticla |
Lamai feliate, in sticla | 250
Zaharuri conform legislatiei in vigoare exclusiv | 10
sirop de glucoza, deshidratat sau nu |
Sirop de glucoza, deshidratat sau nu | 20
Glucoza alimentara si melasa | 70
Alte zaharuri | 40
Glazuri (siropuri pentru clatite, siropuri | 40
aromate pentru milkshake si inghetata; produse |
similare) |
Suc de portocale, grapefruit, mar si ananas | 50
destinat distribuirii in vrac catre unitatile |
de catering |
Suc de chitra si lamaie | 350
Concentrate pe baza de suc de fructe si cu un | 350
continut mai mare de 2,5% orz (barley water) |
Alte concentrate pe baza de suc de fructe sau | 250
fructe zdrobite; capile groselba |
Bauturi aromate nealcoolice continand suc de | 20
fructe | (numai resturi de la
| concentrate)
Bauturi aromate nealcoolice continand cel putin | 50
235 g/l sirop de glucoza |
Suc de struguri, nefermentat, pentru uz | 70
sacramental |
Produse de cofetarie pe baza de sirop de glucoza | 50 (se transfera
| numai resturi de la
| siropul de glucoza)
Bere, inclusiv bere cu o concentratie scazuta de | 20
alcool si bere nealcoolica |
Bere la a doua fermentatie, in butoias | 50
Vinuri | In conformitate cu
| legislatia in vigoare
Vin nealcoolic | 200
Made wine | 260
Cidru, rachiu de pere, vin de fructe, vin de | 200
fructe spumos (inclusiv produse nealcoolice) |
Mied | 200
Otet de fermentatie | 170
Mustar, exclusiv mustar de Dijon | 250
Mustar de Dijon | 500
Gelatina | 50
Inlocuitori de carne, peste, crustacee pe baza | 200
de proteine |
|____________________________
Fructe in coaja marinate | 50
Porumb dulce ambalat in vid | 100
Bauturi alcoolice distilate care contin pere | 50
intregi |
___________________________________________________|____________________________
*) In portiuni comestibile
PARTEA C
Alti conservanti
______________________________________________________________________________
| Nr. E | Denumire | Produs alimentar | Doza maxima |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 230 | Bifenil, difenil | Tratamentul superficial al | 70 mg/kg |
| | | citricelor | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 231 | Ortofenilfenol | | Tratamentul superficial al | 12 mg/kg |
| | | | citricelor | individual sau |
| E 232 | Ortofenilfenat de >| | in combinatie |
| | sodiu || | exprimat in |
| | _| | | ortofenilfenol |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 234 | Nisina*1) | Budinci din gris si | 3 mg/kg |
| | | tapioca si produse | |
| | | similare | |
| | | Branza maturata si branza | 12,5 mg/kg |
| | | topita | |
| | | Clotted cream | 10 mg/kg |
| | | Mascarpone | 10 mg/kg |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 235 | Netamicina | Tratamentul superficial: | |
| | | _ | |
| | | a) branza tare, | | 1 mg/dm^2 |
| | | semitare si | | suprafata |
| | | semimoale > | (absent la 5 mm |
| | | b) carnati uscati, | | profunzime) |
| | | afumati _| | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 239 | Hexametilentetramina | Branza Provolone | 25 mg/kg |
| | | | cantitate |
| | | | reziduala, |
| | | | exprimata in |
| | | | formaldehida |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 242 | Dicarbonat de | Bauturi aromate | 250 mg/l |
| | dimetil | nealcoolice | cantitate de |
| | | Vin nealcoolic | incorporare |
| | | Concentrat lichid de ceai | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 284 | Acid boric | Icre de sturioni (caviar) | 4 g/kg |
|_______|______________________| | exprimat in |
| E 285 | Tetraborat de sodiu | | acid boric |
| | (borax) | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
*1) Aceasta substanta poate fi prezenta in mod normal in anumite branzeturi
ca rezultat al procesului de fermentatie.
______________________________________________________________________________
| Nr. E | Denumire | Produs alimentar | Cantitate | Cantitate |
| | | | indicativa de| reziduala |
| | | | incorporare | |
| | | |______________|___________|
| | | | mg/kg |
|_______|____________|______________________________|__________________________|
| E 249 | Nitrit de | Produse din carne netratate | 150*2) | 50*3) |
| | potasiu*1) | termic, afumate, uscate | | |
| | |______________________________|______________|___________|
| E 250 | Nitrit de | Alte produse din carne | 150*2) | 100*3) |
| | sodiu*1) | afumata | | |
| | | Produse din carne in conserva| | |
| | | Foie gras, foie gras entier, | | |
| | | blocs de foie gras | | |
| | |______________________________|______________|___________|
| | | Sunca afumata | | 175*3) |
|_______|____________|______________________________|______________|___________|
| E 251 | Nitrat de | Produse din carne afumata | 300 | 250*4) |
| | sodiu | | | |
| E 252 | Nitrat de | Produse din carne in conserva| | |
| | potasiu | | | |
| | |______________________________|______________|___________|
| | | Branza tare, semitare si | | 50*4) |
| | | semimoale | | |
| | | Branzeturi pe baza de | | |
| | | produse lactate | | |
| | |______________________________|______________|___________|
| | | Hering si scrumbii murate | | 200*5) |
| | |______________________________|______________|___________|
| | | Foie gras, foie gras entier, | 50* | |
| | | blocs de foie gras | | |
|_______|____________|______________________________|______________|___________|
*1) La etichetarea "pentru uz alimentar", nitritul poate fi comercializat numai in
amestec cu sare sau un inlocuitor de sare.
*2) Exprimata in NaNO2.
*3) Cantitate reziduala in punctele de vanzare catre consumatorul final,
exprimata in NaNO2.
*4) Exprimata in NaNO2.
*5) Cantitate reziduala, nitrit format din nitrat, exprimata in NaNO2.
* Exprimat in NaNO2.
______________________________________________________________________________
|________|_____________________|____________________________|__________________|
| E 280 | Acid propionic*1) | Paine preambalata feliata | 3000 mg/kg |
| | | si paine din secara | exprimat in |
| E 281 | Propionat de | | acid propionic |
| | sodiu*1) | | |
| | |____________________________|__________________|
| E 282 | Propionat de | Paine cu valoare _ | 2000 mg/kg |
| | calciu*1) | energetica scazuta | | exprimat in |
| E 283 | Propionat de | Paine partial preparata, | | acid propionic |
| | potasiu*1) | preambalata || |
| | | Produse de panificatie | | |
| | | fine preambalate || |
| | | (inclusiv produse de >| |
| | | cofetarie pe baza de || |
| | | faina) cu un continut | | |
| | | de apa mai mare de || |
| | | 0,65% || |
| | | Franzele, briose si pitta| | |
| | | preambalate _| | |
| | |____________________________|__________________|
| | | Christmas pudding | 1000 mg/kg |
| | | Paine preambalata | exprimat in |
| | | | acid propionic |
| | |____________________________|__________________|
| | | Polsebrod, boller si dansk | 2000 mg/kg, |
| | | flutes preambalate | exprimate in |
| | | | acid propionic |
| | |____________________________|__________________|
| | | Branza si inlocuitori de | Quantum satis |
| | | branza (numai tratament | |
| | | superficial) | |
|________|_____________________|____________________________|__________________|
| E 1105 | Lisozim | Branza maturata | Quantum satis |
|________|_____________________|____________________________|__________________|
*1) Acidul propionic si sarurile sale pot fi prezente in anumite produse
fermentate obtinute prin procesul de fermentatie conform unei bune practici de
fabricatie.
PARTEA D
Alti antioxidanti
NO
Indicele (*) din tabel face referire la regula de proportionalitate: la utilizarea

galatilor, a BHA si BHT in combinatie, trebuie reduse dozele individuale in mod
proportional.
______________________________________________________________________________
| | | | (mg/kg) |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 310 | Galat de propil | | Grasimi si uleiuri pentru | 200* (galati si |
| E 311 | Galat de octil | | fabricarea profesionala a | BHA, separat sau |
| E 312 | Galat de dodecil | | produselor alimentare | in combinatie) |
| E 320 | Butilhidroxianisol >| tratate termic | |
| | (BHA) | | Ulei de gatit si grasime | 100* (BHT) |
| E 321 | Butilhidroxitoluen | | de gatit, exclusiv ulei | |
| | (BHT) _| | de turta de masline | |
| | | Untura; ulei de peste; | ambele exprimate |
| | | grasime de pasare si oaie | in grasime |
| | |____________________________|__________________|
| | | Amestecuri pentru patiserie| 200 (galati si |
| | | Snacks pe baza de cereale | BHA, separat sau |
| | | | in combinatie) |
| | | Lapte praf pentru automate | |
| | | Supe si ciorbe deshidratate| exprimat in |
| | | | grasime |
| | | Sosuri | |
| | | Carne deshidratata | |
| | | Fructe in coaja prelucrate | |
| | | Mirodenii si condimente | |
| | | Cereale pre-preparate | |
| | |____________________________|__________________|
| | | Cartofi deshidratati | 25 (galati si |
| | | | BHA, separat sau |
| | | | in combinatie) |
| | |____________________________|__________________|
| | | Guma de mestecat | 400 (galati BHT |
| | | Adaosuri dietetice | si BHA, separat |
| | | | sau in |
| | | | combinatie) |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 315 | Acid erithorbic | | Produse din carne | 500 |
| E 316 | Erithorbat de > | semiconservate si | exprimat in acid |
| | sodiu _| | conservate | erithorbic |
| | |____________________________|__________________|
| | | Produse din peste | 1500 |
| | | conservate si | |
| | | semiconservate | |
| | | Peste cu carne rosie, | exprimat in acid |
| | | refrigerat si congelat | erithorbic |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
ANEXA 12
la Norme
LISTA CU ALTI ADITIVI AUTORIZATI

Dozele maxime de utilizare indicate se raporteaza la produsele alimentare gata
pentru consumare, preparate conform instructiunilor fabricantului.
______________________________________________________________________________
| | | | (mg/kg) |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 297 | Acid fumaric | (pro memoria) | |
| | | Vin in conformitate cu | |
| | | legislatia in vigoare | |
| | |____________________________|__________________|
| | | Umpluturi si glazuri pentru| 2,5 g/kg |
| | | produse fine de panificatie| |
| | |____________________________|__________________|
| | | Produse de cofetarie din | 1 g/kg |
| | | zahar | |
| | |____________________________|__________________|
| | | Deserturi cu aspect de | 4 g/kg |
| | | jeleu | |
| | | Deserturi cu aroma de | |
| | | fructe | |
| | | Amestecuri praf uscate | |
| | | pentru deserturi | |
| | |____________________________|__________________|
| | | Prafuri instant pentru | 1 g/l |
| | | bauturi pe baza de fructe | |
| | |____________________________|__________________|
| | | Produse instant pentru | 1 g/kg |
| | | prepararea ceaiului aromat | |
| | | si a infuziilor de plante | |
| | | medicinale | |
| | |____________________________|__________________|
| | | Guma de mestecat | 2 g/kg |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | In urmatoarele aplicatii se pot adauga dozele | |
| | maxime indicate de acid fosforic si fosfati E 339,| |
| | E 340, E 341, E 343, E 450, E 451 si E 452, | |
| | separat sau in combinatie (exprimate sub forma de | |
| | P2O5) | |
| |___________________________________________________| |
| E 338 | Acid fosforic | Bauturi aromate nealcoolice| 700 mg/l*1) |
| | | Lapte sterilizat si | 1 g/l |
| | | preparat prin procedeul UHT| |
| | | Fructe confiate | 800 mg/kg |
| | | Preparate din fructe | 800 mg/kg |
| E 339 | Fosfati de sodiu | Lapte partial deshidratat | 1 g/kg |
| | | cu un continut de pana | |
| | | la 28% materie uscata | |
| | i) fosfat monosodic | Lapte partial deshidratat | 1,5 g/kg |
| | | cu un continut de peste 28%| |
| | | materie uscata | |
| | ii) fosfat disodic | Lapte praf si lapte praf | 2,5 g/kg |
| | | degresat | |
| | iii) fosfat trisodic | Smantana pasteurizata, | 5 g/kg |
| | | sterilizata si preparata | |
| | | conform procedeului UHT | |
| | | Frisca si produse similare | 5 g/kg |
| | | din grasimi vegetale | |
| | | Branza proaspata (exclusiv | 2 g/kg |
| | | Mozzarella) | |
| E 340 | Fosfati de potasiu | Branza topita si produse | 20 g/kg |
| | | similare din branza topita | |
| | i) fosfat monopotasic| Produse din carne | 5 g/kg |
| | ii) fosfat dipotasic | Bauturi energizante si ape | 0,5 g/l |
| | | de masa preparate | |
| | ii) fosfat tripotasic| Suplimente dietetice | quantum satis |
| | | Sare si inlocuitorii sai | 10 g/kg |
| | | Bauturi din proteine | 20 g/l |
| | | vegetale | |
| E 341 | Fosfati de calciu | Agent pentru spalarea | 30 g/kg |
| | | instalatiei | |
| | i) fosfat monocalcic | Agent pentru spalarea | 50 g/kg |
| | | instalatiei destinat | |
| | | dozatoarelor | |
| | ii) fosfat dicalcic | Gheata alimentara | 1 g/kg |
| | iii) fosfat tricalcic| Deserturi | 3 g/kg |
| | | Amestecuri din prafuri | 7 g/kg |
| | | pentru desert | |
| E 343 | Fosfati de magneziu | Produse fine de panificatie| 20 g/kg |
| | i) fosfat | Faina | 2,5 g/kg |
| | monomagnezic | | |
| | ii) fosfat dimagnezic| Faina cu agenti de afanare | 20 g/kg |
| | | Soda bread | 20 g/kg |
| | | Ou lichid (albus, galbenus | 10 g/kg |
| | | sau ou intreg) | |
| E 450 | Difosfati | Sosuri | 5 g/kg |
| | i) difosfat disodic | Supe si ciorbe | 3 g/kg |
| | ii) difosfat trisodic| Ceai si infuzii de plante | 2 g/kg |
| | | medicinale | |
| | iii) difosfat | Cidru si rachiu de pere | 2 g/l |
| | tetrasodic | | |
| | v) difosfat | Guma de mestecat | quantum satis*2) |
| | tetrapotasic | | |
| | | Produse alimentare sub | 10 g/kg*3) |
| | | forma de praf | |
| | vi) difosfat dicalcic| Bauturi din ciocolata si | 2 g/l |
| | | malt pe baza de produse | |
| | | lactate | |
| | vii) dihidrogeno- | Bauturi alcoolice | 1 g/l |
| | difosfat de | (exclusiv vin si bere) | |
| | calciu | Cereale pentru micul dejun | 5 g/kg |
| | | Snacks | 5 g/kg |
| E 451 | Trifosfati | Surimi | 1 g/kg |
| | | Paste din peste si | 5 g/kg |
| | | crustacee | |
| | i) trifosfat | Glazuri (siropuri pentru | 3 g/kg |
| | pentasodic | clatite, siropuri aromate | |
| | | pentru milkshake si | |
| | | inghetata; produse | |
| | | similare) | |
| | ii) trifosfat | Preparate speciale pentru | 5 g/kg |
| | pentapotasic | uz nutritiv special | |
| | | Membrane pentru produsele | 4 g/kg |
| | | din carne si vegetale | |
| E 452 | Polifosfati | Produse de cofetarie | 5 g/kg |
| | i) polifosfat sodic | Zahar pentru glazuri | 10 g/kg |
| | ii) polifosfat | Taitei | 2 g/kg |
| | potasic | | |
| | iii) polifosfat | Aluaturi | 5 g/kg |
| | calcosodic | | |
| | iv) polifosfati | File de peste neprelucrat, | 5 g/kg |
| | calcici | refrigerat si congelat | |
| | | Moluste si crustacee | 5 g/kg |
| | | neprelucrate si prelucrate,| |
| | | refrigerate si congelate | |
| | | Produse din cartofi | 5 g/kg |
| | | prelucrati (inclusiv | |
| | | produse prelucrate | |
| | | refrigerate, congelate, | |
| | | racite si deshidratate) si | |
| | | cartofi preparati, | |
| | | refrigerati si congelati | |
| | | Materii grase tartinabile | 5 g/kg |
| | | exclusiv unt | |
| | | Unt preparat, din smantana | 2 g/kg |
| | | acida | |
| | | Produse din crustacee in | 1 g/kg |
| | | conserva | |
| | | Emulsii apoase pe baza de | 30 g/kg |
| | | apa pentru acoperirea | |
| | | formelor de patiserie | |
| | | Bauturi pe baza de cafea | 2 g/l |
| | | pentru masini automate | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 431 | Stearat de | (pro memoria) | |
| | polioxietilena (40) | Vin in conformitate cu | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 353 | Acid metatartric | Vin in conformitate cu | |
| | |____________________________|__________________|
| | | Made wine | 100 mg/l |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 355 | Acid adipic | | Umpluturi si glazuri pentru| 2 g/kg |
| | | | produse fine de panificatie| |
| E 356 | Adipat de sodiu >| Amestecuri din prafuri | 1 g/kg |
| | | | pentru desert | |
| E 357 | Adipat de potasiu _| | Deserturi cu aspect de | 6 g/kg |
| | | jeleu | |
| | | Deserturi cu aroma de | |
| | | fructe | 1 g/kg |
| | | Prafuri pentru prepararea | 10 g/l |
| | | de casa a bauturilor | exprimate in acid|
| | | | adipic |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 363 | Acid succinic | Deserturi | 6 g/kg |
| | |____________________________|__________________|
| | | Supe si ciorbe | 5 g/kg |
| | |____________________________|__________________|
| | | de casa a bauturilor | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 385 | Etilena diamina | Sosuri emulsionate | 75 mg/kg |
| | tetra-acetat de | Boabe de leguminoase, | 250 mg/kg |
| | calciu disodiu | legume, ciuperci si | |
| | (calciu disodiu EDTA)| anghinare in conserva | |
| | | Crustacee si moluste in | 75 mg/kg |
| | | conserva | |
| | | Peste in conserva | 75 mg/kg |
| | | Grasimi tartinabile avand | 100 mg/kg |
| | | un continut de cel | |
| | | mult 41% grasimi | |
| | | Crustacee refrigerate si | 75 mg/kg |
| | | congelate | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 405 | Alginat de propan-1, | Emulsii grase | 3 g/kg |
| | 2-diol | Produse fine de panificatie| 2 g/kg |
| | | Umpluturi, glazuri si | 5 g/kg |
| | | invelisuri pentru | |
| | | produsele fine de | |
| | | panificatie si deserturi | |
| | | Produse de cofetarie din | 1,5 g/kg |
| | | zahar | |
| | | Gheata alimentara pe baza | 3 g/kg |
| | | de apa | |
| | | Snacks pe baza de cereale | 3 g/kg |
| | | si cartofi | |
| | | Sosuri | 8 g/kg |
| | | Bere | 100 mg/l |
| | | Preparate din fructe si | 5 g/kg |
| | | legume | |
| | | Bauturi aromate nealcoolice| 300 mg/l |
| | | Lichior emulsionat | 10 g/l |
| | | Alimente dietetice | 1,2 g/kg |
| | | utilizate in scopuri | |
| | | medicale speciale - | |
| | | Preparate dietetice de | |
| | | regim pentru controlul | |
| | | greutatii destinate | |
| | | inlocuirii aportului | |
| | | alimentar zilnic total sau | |
| | | a unei mese individuale | |
| | | Suplimente dietetice | 1 g/kg |
| | | Cidru exclusiv cidru bouche| 100 mg/l |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 416 | Guma Karaya | Snacks pe baza de cereale | 5 g/kg |
| | | Nuci si alune glasate | 10 g/kg |
| | | Umpluturi, glazuri si | 5 g/kg |
| | | invelisuri pentru produsele| |
| | | fine de panificatie | |
| | | Deserturi | 6 g/kg |
| | | Sosuri emulsionate | 10 g/kg |
| | | Lichior pe baza de ou | 10 g/l |
| | | Suplimente dietetice | quantum satis |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 420 | Sorbitol | | | |
| | i) Sorbitol | | Produse alimentare in | quantum satis |
| | ii) Sirop de | | general (exclusiv bauturile| |
| | sorbitol | | si produsele alimentare | |
| | | | mentionate in articolul 17 | |
| | | | alineatul 3) | |
| E 421 | Manitol | | | |
| E 953 | Isomalt > | Peste, crustacee, moluste | (in alte scopuri |
| E 965 | Maltitol | | si cefalopode neprelucrate,| decat indulcire) |
| | | | refrigerate si congelate | |
| | i) Maltitol | | | |
| | ii) Sirop de | | Lichioruri | |
| | maltitol | | | |
| E 966 | Lactitol | | | |
| E 967 | Xilitol _| | | |
| | _ | | |
| E 432 | Monolaurat de | | Produse fine de panificatie| 3 g/kg |
| | polioxietilena | | Emulsii grase utilizate | 10 g/kg |
| | sorbitan | | pentru patiserie | |
| | (polisorbat 20) | | | |
| E 433 | Monooleat de | | Produse similare din lapte | 5 g/kg |
| | polioxietilena | | si smantana | |
| | sorbitan | | Gheata alimentara | 1 g/kg |
| | (polisorbat 60) | | | |
| E 434 | Monopalmitat de | | Deserturi | 3 g/kg |
| | polioxietilena | | Produse de cofetarie | 1 g/kg |
| | sorbitan > | | |
| | (polisorbat 40) | | | |
| E 435 | Monostearat de | | Sosuri emulsionate | 5 g/kg |
| | polioxietilena | | Supe | 1 g/kg |
| | sorbitan | | | |
| | (polisorbat 60) | | | |
| E 436 | Tristearat de | | Guma de mestecat | 5 g/kg |
| | polioxietilena | | Suplimente dietetice | quantum satis |
| | sorbitan | | Alimente dietetice | 1 g/kg |
| | (polisorbat 65) _| | utilizate in scopuri | |
| | | Preparate dietetice de | separat sau in |
| | | regim pentru controlul | combinatie |
| | | inlocuirii dozei alimentare| |
| | | zilnice totale sau a unei | |
| | | mese individuale | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 442 | Fosfatide de amoniu | Produse pe baza de cacao si| 10 g/kg |
| | | ciocolata, conform | |
| | | legislatiei in vigoare | |
| | | inclusiv umpluturi | |
| | |____________________________|__________________|
| | | Produse de cofetarie pe | 10 g/kg |
| | | baza de produsele | |
| | | mentionate mai sus | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 444 | Acetat izobutirat de | Bauturi tulburi aromate | 300 mg/l |
| | zaharoza | nealcoolice | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 445 | Esteri glicerici din | Bauturi tulburi aromate | 100 mg/l |
| | rasini lemnoase | nealcoolice | |
| | | Tratamentul superficial al | 50 mg/kg |
| | | citricelor | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 468 | Carboximetilceluloza | Suplimente alimentare | 30 g/kg |
| | de sodiu reticular | solide | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 473 | Sucroesteri ai | | Cafea lichida ambalata | 1 g/l |
| | acizilor grasi > | | |
| E 474 | Sucrogliceride _| | Produse din carne tratate | 5 g/kg |
| | | termic | (per grasime) |
| | | Emulsii grase utilizate | 10 g/kg |
| | | pentru patiserie | |
| | | Produse fine de panificatie| 10 g/kg |
| | | Bautura racoritoare | 20 g/kg |
| | | opalescenta de culoare alba| |
| | | Gheata alimentara | 5 g/kg |
| | | Produse de cofetarie cu | 5 g/kg |
| | | zahar | |
| | | Sosuri | 10 g/kg |
| | | Supe si ciorbe | 2 g/kg |
| | | Fructe proaspete, tratament| quantum satis |
| | | superficial | |
| | | Bauturi nealcoolice pe baza| 5 g/l |
| | | de anason | |
| | | Bauturi nealcoolice din | 5 g/l |
| | | cocos si migdale | |
| | | Bauturi spirtoase (exclusiv| 5 g/l |
| | | bere si vin) | |
| | | bauturilor nealcoolice | |
| | | calde | |
| | | Bauturi pe baza de produse | 5 g/l |
| | | lactate | |
| | | Alimente dietetice | 5 g/kg |
| | | alimentar zilnic total | |
| | | sau a unei mese individuale| |
| | | | separat dau in |
| | | | combinatie |
| | | Inlocuitori de smantana | 5 g/kg |
| | | Smantana sterilizata si | 5 g/kg |
| | | smantana sterilizata cu | |
| | | un continut scazut de | |
| | | grasimi | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 475 | Esteri poliglicerici | Produse fine de panificatie| 10 g/kg |
| | ai acizilor grasi | Lichioruri emulsionate | 5 g/l |
| | | Produse pe baza de oua | 1 g/kg |
| | | Clarificare pentru bauturi | 0,5 g/kg |
| | | Emulsii grase | 5 g/kg |
| | | Produse similare din lapte | 5 g/kg |
| | | si smantana | |
| | | zahar | |
| | | inlocuirii dozei alimentare| |
| | | zilnice totale sau a unei | |
| | | mese individuale | |
| | | Cereale tip Granola pentru | 10 g/kg |
| | | micul dejun | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 476 | Poliricinoleat de | Grasimi tartinabile cu un | 4 g/kg |
| | poliglicerina | continut de cel mult 41% | |
| | | grasimi | |
| | | Produse tartinabile | 4 g/kg |
| | | similare cu un continut de | |
| | | cel mult 10% grasimi | |
| | | Sosuri pentru salate | 4 g/kg |
| | | Produse de cofetarie pe | |
| | | baza de cacao, inclusiv | 5 g/kg |
| | | ciocolata | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 477 | Esteri de propan-1, | Produse fine de panificatie| 5 g/kg |
| | 2-diol ai acizilor | Emulsii grase pentru | 10 g/kg |
| | grasi | patiserie | |
| | | Produse similare din lapte | 5 g/kg |
| | | si smantana | |
| | | Clarificare pentru bauturi | 1 g/kg |
| | | racoritoare | |
| | | Gheata alimentara | 3 g/kg |
| | | zahar | |
| | | Glazuri batute pentru | 30 g/kg |
| | | desert, altele decat frisca| |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 479b| Ulei de soia oxidat | Emulsii grase pentru prajit| 5 g/kg |
| | termic in interactie | | |
| | cu mono- si | | |
| | digliceridele | | |
| | acizilor grasi | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 481 | Stearaoil-2- | | Produse fine de panificatie| 5 g/kg |
| | lactilat de sodiu | | | |
| E 482 | Stearoil-2- >| Orez pentru gatit rapid | 4 g/kg |
| | lactilat de || | |
| | calciu _| | Cereale pentru micul dejun | 5 g/kg |
| | | Lichior emulsionat | 8 g/l |
| | | Spirtoase cu o concentratie| 8 g/l |
| | | de alcool per volum de pana| |
| | | la 15% | |
| | | Emulsii grase | 10 g/kg |
| | | zahar | |
| | | Clarificare pentru bauturi | 3 g/kg |
| | | racoritoare | |
| | | Produse din carne tocata si| 4 g/kg |
| | | taiata bucati, in conserva | |
| | | bauturilor nealcoolice | |
| | | calde | |
| | | Paine (exclusiv mentionata | 3 g/kg |
| | | in anexa X) | |
| | | Mostarda di frutta | 2 g/kg |
| | | | separat sau in |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 483 | Tartrat de stearil | Produse de panificatie | 4 g/kg |
| | | (exclusiv paine mentionata | |
| | | in anexa X) | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 491 | Monostearat de | | Produse fine de panificatie| 10 g/kg |
| | sorbitan | | | |
| E 492 | Tristearat de | | Glazuri si invelisuri | 5 g/kg |
| | sorbitan | | pentru produsele fine de | |
| E 493 | Monolaurat de | | brutarie | |
| | sorbitan > | Marmelade tip jeleu | 25 mg/kg*4) |
| E 494 | Monooleat de | | Emulsii grase | 10 g/kg |
| | sorbitan | | Produse similare din lapte | 5 g/kg |
| E 495 | Monopalmitat de | | si smantana | |
| | sorbitan _| | Clarificare pentru bauturi | 5 g/kg |
| | | nealcoolice | |
| | | Concentrate lichide din | 0,5 g/l |
| | | ceai si concentrate lichide| |
| | | cu infuzii de fructe si | |
| | | plante | |
| | | Gheata alimentara | 0,5 g/kg |
| | | zahar | |
| | | Produse de cofetarie pe | 10 g/kg*5) |
| | | baza de cacao, inclusiv | |
| | | ciocolata | |
| | | Sosuri emulsionate | 5 g/kg |
| | | Drojdie pentru panificatie | quantum satis |
| | | (pro memoria) numai pentru | separat sau in |
| | | E 491, vin in conformitate | combinatie |
| | | cu legislatia in vigoare | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 512 | Clorura stanoasa | Asparagus alb in conserva | 25 mg/kg ca Sn |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 520 | Sulfat de aluminiu | | Albus | 30 mg/kg |
| E 521 | Sulfat de aluminiu | | Fructe si legume confiate, | 200 mg/kg |
| | sodic | | cristalizate si glasate | separat sau in |
| E 522 | Sulfat de aluminiu >| | combinatie, |
| | potasic || | exprimat ca |
| E 523 | Sulfat de aluminiu | | | aluminiu |
| | amoniacal _| | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 541 | Fosfat de aluminiu | Produse fine de panificatie| 1 g/kg exprimat |
| | sodic, acid | (numai scones si produse | ca aluminiu |
| | | din drojdie) | |
| | | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 535 | Ferocianura de | | Sare si substituentii sai | Separat sau in |
| | sodiu | | | combinatie, |
| E 536 | Ferocianura de > | | 20 mg/kg |
| | potasiu | | | ca ferocianura |
| E 538 | Ferocianura de | | | de potasiu |
| | calciu _| | | anhidra |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 551 | Dioxid de siliciu | | Prafuri de produse | 10 g/kg |
| | | | alimentare deshidratate | |
| | | | (inclusiv zaharuri) | |
| E 552 | Silicat de calciu >| Sare si substituentii sai | 10 g/kg |
| E 553a| i) Silicat de | | Suplimente dietetice | quantum satis |
| | magneziu || | |
| | ii) Trisilicat*6) | | Produse alimentare sub | quantum satis |
| | de magneziu _| | forma de tablete, pastile | |
| | _ | si drajeuri | |
| E 553b| Talc*6) | | Branza din pasta tare, | 10 g/kg |
| | | | semitare si topita feliata | |
| | | | sau pentru ras | |
| E 554 | Silicat alumino- | | Inlocuitori din branza de | |
| | sodic | | ras sau felii si | |
| | | | inlocuitori din branza | |
| | > | topita | |
| E 555 | Silicat alumino- | | Guma de mestecat | quantum satis*7) |
| | potasic | | | |
| E 556 | Silicat alumino- | | Orez | |
| | calcic | | | |
| E 559 | Silicat de | | Carnati (numai tratament | |
| | aluminiu | | superficial) | |
| | (kaolin) _| | Jeleuri (numai tratamentul | |
| | | superficial) | |
| | | Condimente | 30 g/kg |
| | | Produse de cofetarie | quantum satis |
| | | exclusiv ciocolata (numai | |
| | | tratamentul superficial)* | |
| | | Grasimi tartinabile pentru | 30 g/kg |
| | | ungerea formelor de | |
| | | patiserie | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 579 | Gluconat de fier | | Masline innegrite prin | 150 mg/kg ca Fe |
| | > | oxidare | |
| E 585 | Lactat de fier _| | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 620 | Acid glutamic | Produse alimentare in | 10 g/kg |
| E 621 | Glutamat monosodic | general (exclusiv cele | separat sau in |
| | | mentionate in articolul 17 | combinatie |
| E 622 | Glutamat monopotasic | alineatul 3) | |
| | |____________________________|__________________|
| E 623 | Diglutamat de calciu | Condimente si mirodenii | Quantum satis |
| E 624 | Glutamat monoamidonic| | |
| E 625 | Diglutamat de | | |
| | magneziu | | |
| | Diglutamat de | | |
| | magneziu | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 626 | Acid guanilic | | Produse alimentare in | 500 mg/kg, |
| E 627 | Guanilat disodic | | general (exclusiv cele | separat sau in |
| E 628 | Guanilat dipotasic >| mentionate in articolul 17 | combinatie, |
| E 629 | Guanilat de calciu | | alineatul 3) | exprimat ca |
| | _| | | acid guanilic |
| | _ | | |
| E 630 | Acid inozinic || | |
| E 631 | Inozinat disodic | | | |
| E 632 | Inozinat dipotasic | | | |
| E 633 | Inozinat de calciu >| Condimente si mirodenii | quantum satis |
| E 634 | 5'-ribonucleotide | | | |
| | de calciu || | |
| E 635 | 5'-ribonucleotide | | | |
| | disodice _| | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 900 | Dimetil polisiloxan | Gemuri, jeleuri si | 10 mg/kg |
| | | marmelade conform | |
| | | legislatiei in vigoare si | |
| | | paste tartinabile similare | |
| | | din fructe, inclusiv | |
| | | produse cu un numar redus | |
| | | de calorii | |
| | | Supe si ciorbe | 10 mg/kg |
| | | Uleiuri si grasimi pentru | 10 mg/kg |
| | | prajit | |
| | | Produse de cofetarie | 10 mg/kg |
| | | (exclusiv ciocolata) | |
| | | Bauturi nealcoolice | 10 mg/l |
| | | aromate | |
| | | Suc de ananas | 10 mg/l |
| | | Fructe si legume in | 10 mg/kg |
| | | conserva | |
| | | Guma de mestecat | 100 mg/kg |
| | | (pro memoria) Vin in | |
| | | conformitate cu legislatia | |
| | | in vigoare | |
| | | Sod ... saft | 10 mg/l |
| | | Aluaturi | 10 mg/kg |
| | | Cidru exclusiv cidre bouche| 10 mg/l |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 901 | Ceara de albine, | | Ca agenti de glazurare | quantum satis |
| | alba, galbena | | numai pentru urmatoarele | |
| | | | produse: | |
| E 902 | Ceara Candelilla | | Produse de cofetarie | |
| | > | (inclusiv ciocolata) | |
| E 903 | Ceara Carnauba | | Produse fine de panificatie| |
| | | | de dimensiuni mici in strat|
| | | | de ciocolata | |
| E 904 | Shellac _| | Snacks | |
| | | Fructe in coaja | |
| | | Boabe de cafea | |
| | | Citrice, pepeni, mere si | |
| | | pere proaspete (numai | quantum satis |
| | | tratamentul superficial) | |
| | | Piersici si ananas (numai | quantum satis |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 912 | Esteri ai acidului | Citrice proaspete (numai | quantum satis |
| | montanic | tratamentul superficial) | |
| E 914 | Ceara de polietilena | Pepeni, mango, papaya, | quantum satis |
| | oxidata | avocado si ananas (numai | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 927b| Carbamida | Guma de mestecat fara adaos| 30 g/kg |
| | | de zaharuri | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 950 | Acesulfam-K | Guma de mestecat cu adaos | 800 mg/kg |
| E 951 | Aspartam | | 2500 mg/kg |
| E 957 | Taumatina | | 10 mg/kg |
| | | | (numai ca |
| | | | stimulator de |
| | | | aroma)*8) |
| | | Bauturi aromate nealcoolice| 0,5 mg/l |
| | | pe baza de apa | |
| | | Deserturi - lactate si | 5 mg/kg |
| | | nelactate | (numai sub forma |
| | | | de intensificator|
| | | | de arome) |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 959 | Neohesperidina DC | Guma de mestecat cu adaos | 150 mg/kg*8) |
| | | Grasimi tartinabile | 5 mg/kg (numai |
| | | Produse din carne | ca stimulator |
| | | Jeleuri din fructe | de aroma) |
| | | Proteine vegetale | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | | _ | |
| E 999 | Extract de Quillaia | Bauturi aromate | | 200 mg/l |
| | | nealcoolice pe baza de | | calculat ca |
| | | apa > | extract anhidric |
| | | Cidru exclusiv cidre | | |
| | | bouche _| | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 1201| Polivinilpirolidona | Suplimente dietetice sub | quantum satis |
| | | forma de tablete si | |
| | | drajeuri | |
| E 1202| Polivinilpolipiroli- | | |
| | dona | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 1505| Citrat de trietil | Albus deshidratat | quantum satis |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 905 | Ceara microcristalina| Tratamentul superficial | Quantum satis |
| | | pentru | |
| | | a) produse de cofetarie | |
| | | exclusiv ciocolata | |
| | | b) guma de mestecat | |
| | | c) pepeni, papaya, mango si| |
| | | avocado | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 1518| Triacetat de gliceril| Guma de mestecat | Quantum satis |
| | (triacetina) | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 459 | Beta-ciclodextrina | Produse alimentare sub | Quantum satis |
| | | forma de tableta sau | |
| | | drajeuri | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 425 | Konjac (*) | Produse alimentare in | 10 g/kg |
| | i) Guma de konjac | general (exclusiv cele | separat sau in |
| | ii) Glucomanan de | enumerate in | combinatie |
| | konjac | articolul 17 alineatul 3) | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
*1) Numai E 338
*2) Numai E 341 (ii)
*3) Numai E 341 (iii)
*4) Numai E 493
*5) Numai E 492
*6) Fara azbest
*) Denumirea "Produse de cofetarie exclusiv ciocolata (numai tratamentul
superficial)" inlocuieste denumirea Bomboane in forme pe baza de gelifianti
(numai tratamentul superficial) din Capitolul IV
*7) Numai E 553b
*8) Daca E 950, E 951, E 957 si E 959 sunt utilizate in combinatie in guma de
mestecat, doza maxima a fiecareia se reduce proportional.
(*) Aceste substante pot fi utilizate pentru producerea produselor alimentare
deshidratate a caror rehidratare se efectueaza in momentul ingerarii.
ANEXA 13
la Norme
LISTA CU SUBSTANTELE SUPORT SI SOLVENTII PURTATORI AUTORIZATI
NOTA:
In lista de mai jos nu sunt incluse urmatoarele substante:
1. Cele considerate in general produse alimentare;
2. Cele mentionate in articolul 16 alineatul 2;
3. Cele care au in principal o functie de acidifiant sau corector de aciditate,
cum ar fi acidul citric si hidroxidul de amoniu.
______________________________________________________________________________
| Nr. E | Denumire | Utilizare limitata |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| | Propan 1, 2-diol (propilen glicol) | Coloranti, emulgatori, |
| | | antioxidanti si enzime |
| | | (doza maxima de 1 g/kg |
| | | in produsul alimentar) |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 422 | Glicerina | |
| E 420 | Sorbitol | |
| E 421 | Manitol | |
| E 953 | Isomalt | |
| E 965 | Maltitol | |
| E 966 | Lactitol | |
| E 967 | Xilitol | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 400 - 404 | Acid alginic si sarurile sale de | |
| | sodiu, potasiu, calciu si amoniu | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 405 | Alginat de propan 1, 2-diol | |
| E 406 | Agar-agar | |
| E 407 | Caragenan | |
| E 410 | Guma carruba | |
| E 412 | Guma de guar | |
| E 413 | Tragacant (adragante) | |
| E 414 | Guma acacia (guma arabica) | |
| E 415 | Guma de xantan | |
| E 440 | Pectine | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| | |_ |
| E 432 | Monolaurat de polioxietilena sorbitan | | |
| | (polisorbat 20) | | |
| E 433 | Monooleat de polioxietilena sorbitan | | |
| E 434 | Monopalmitat de polioxietilena | | Agenti |
| | sorbitan (polisorbat 40) | > antispumanti |
| E 435 | Monostearat de polioxietilena sorbitan| | |
| E 436 | Tristearat de polioxietilena sorbitan | | |
| | (polisorbat 65) | _| |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 442 | Fosfatide de amoniu | Antioxidanti |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 460 | Celuloza (microcristalina sau praf) | |
| E 461 | Celuloza metilica | |
| E 463 | Celuloza hidroxipropilica | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 464 | Celuloza metilica hidroxipropilica | |
| E 465 | Celuloza metilica etilica | |
| E 466 | Celuloza carboxi-metilica | |
| | Celuloza carboxi-metilica de sodiu | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 322 | Lecitine | Coloranti si |
| | | antioxidanti solubili |
| | | in grasimi |
| E 432 - 436 | Polisorbati 20, 40, 60, 65 si 80 | Coloranti si |
|
| | in grasimi |
| E 470b | Saruri de magneziu ale acizilor grasi | Coloranti si |
| | | in grasimi |
| E 471 | Mono- si digliceride ale acizilor | Coloranti si |
| | grasi | antioxidanti solubili |
| | | in grasimi |
| E 472a | Esteri acetici ai mono- si | Coloranti si |
| | digliceridelor cu acizi grasi | antioxidanti solubili |
| | | in grasimi |
| E 472c | Esteri citrici ai mono- si | Coloranti si |
| | digliceridelor cu acizi grasi | antioxidanti solubili |
| | | in grasimi |
| E 472e | Esteri mono- si diacetiltartrici ai | Coloranti si |
| | mono- si digliceridelor cu acizi grasi| antioxidanti solubili |
| | | in grasimi |
| E 473 | Sucroesteri ai acizilor grasi | Coloranti si |
| | | in grasimi |
| E 475 | Esteri poliglicerici ai acizilor grasi| Coloranti si |
| | | in grasimi |
| E 491 | Monostearat de sorbitan | Coloranti si agenti de |
| | | spumare |
| E 492 | Tristearat de sorbitan | Coloranti si agenti de |
| | | spumare |
| E 493 | Monolaurat de sorbitan | Coloranti si agenti de |
| | | spumare |
| E 494 | Monooleat de sorbitan | Coloranti si agenti de |
| | | spumare |
| E 495 | Monopalmitat de sorbitan | Coloranti si agenti de |
| | | spumare |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 1404 | Amidon oxidat | |
| E 1410 | Fosfat monoamidonic | |
| E 1412 | Fosfat diamidonic | |
| E 1413 | Fosfat de diamidon fosfatat | |
| E 1414 | Fosfat de diamidon acetilat | |
| E 1420 | Amidon acetilat | |
| E 1422 | Adipat de diamidon acetilat | |
| E 1440 | Amidon hidroxipropilat | |
| E 1442 | Fosfat de diamidon hidroxipropilat | |
| E 1450 | Octenil succinat de amidon sodic | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 170 | Carbonati de calciu | |
| E 263 | Acetat de calciu | |
| E 331 | Citrati de sodiu | |
| E 332 | Citrati de potasiu | |
| E 341 | Fosfati de calciu | |
| E 501 | Carbonati de potasiu | |
| E 504 | Carbonati de magneziu | |
| E 508 | Clorura de potasiu | |
| E 509 | Clorura de calciu | |
| E 511 | Clorura de magneziu | |
| E 514 | Sulfat de sodiu | |
| E 515 | Sulfat de potasiu | |
| E 516 | Sulfat de calciu | |
| E 517 | Sulfat de amoniu | |
| E 577 | Gluconat de potasiu | |
| E 640 | Glicina si sarea sa de sodiu | |
| E 1505 | Citrat trietilic | |
| E 1518 | Triacetat de glicerina (triacetin) | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 551 | Dioxid de siliciu | Emulgatori si |
| | | coloranti, max. 5% |
| E 552 | Silicat de calciu | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 553b | Talc | Coloranti, max. 5% |
| E 558 | Bentonita | |
| E 559 | Silicat de aluminiu (caolina) | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 901 | Ceara de albine | Coloranti |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 1200 | Polidextroza | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 1201 | Polivinilpirolidona | Indulcitori |
| E 1202 | Polivinilpolipirolidona | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 322 | Lecitine | Agenti de glazurare |
| | | pentru fructe |
| E 432 - 436 | Polisorbati | |
| E 470a | Saruri de sodiu, potasiu si calciu ale| |
| E 471 | Mono- si digliceride ale acizilor | |
| | grasi | |
| E 491 - 495 | Sorbitani | |
| E 570 | Acizi grasi | |
| E 900 | Polidimetilsiloxilan | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| | Polietilenglicol 6000 | Indulcitori |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 425 | Konjac | |
| | i) Guma de konjac | |
| | ii) Glucomanan de konjac | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 459 | Beta-ciclodextrina | 1 g/kg |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 1451 | Amidon oxidat acetilat | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 468 | Carboximetilceluloza de sodiu | Indulcitori |
| | reticulata | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 469 | Carboximetilceluloza hidrolizata de | |
| | tip enzimatic | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
ANEXA 14
la Norme
LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZATI IN ALIMENTELE PENTRU SUGARI SI

COPII DE VARSTA MICA
NOTA:
Preparatele si alimentele de intarcare pentru sugari si copii de varsta mica pot
contine substantele E 414 (guma acacia, guma arabica) si E 551 (dioxid de siliciu)
care rezulta din adaosul preparatelor nutritive ce contin cel mult 150 g/kg
substanta E 414 si 10 g/kg substanta E 551 precum si substanta E 421 (manitol)
utilizata ca suport pentru vitamina B12 (cel putin o parte vitamina B12 pentru
1000 parti manitol). Cantitatea de E 414 care trece in produsul gata pentru
consum nu trebuie sa depaseasca 10 mg/kg.
Preparatele si alimentele de intarcare pentru sugari si copii de varsta mica pot
contine substanta E 301 (L-ascorbat de sodiu), utilizata la doza quantum satis
pentru invelisurile preparatelor nutritive ce contin acizi grasi polinesaturati.
Cantitatea de E 301 care trece in produsul gata pentru consum nu trebuie sa
depaseasca 75 mg/l;
Dozele maxime de utilizare indicate se raporteaza la produsele alimentare gata
pentru consumare preparate conform instructiunilor fabricantului.
PARTEA 1
LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZATI IN PREPARATELE PENTRU SUGARII

SANATOSI
NOTA:
1. Utilizarea agentilor nepatogeni, producatori de acid lactic L(+), este
autorizata la fabricarea laptelui acidifiat.
2. Daca se adauga la un produs alimentar mai mult de una din substantele E
322, E 471, E 472c si E 473, cantitatea maxima stabilita in cazul produsului
respectiv pentru fiecare din substantele in cauza scade proportional cu cea
cumulata a altor substante din produs;
______________________________________________________________________________
| Nr. E | Denumire | Doza maxima |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 270 | Acid lactic (numai sub forma L(+)) | quantum satis |
| E 330 | Acid citric | quantum satis |
| E 338 | Acid fosforic | in conformitate cu |
| | | legislatia in vigoare |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| | _ | |
| E 306 | Extract bogat in tocoferol | | |
| E 307 | Alfa-tocoferol > | 10 mg/l separat sau in |
| E 308 | Gama-tocoferol | | combinatie |
| E 309 | Delta-tocoferol _| | |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 322 | Lecitine | 1 g/l |
| E 471 | Mono- si digliceride | 4 g/l |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 304 | Palmitat de L-ascorbil | 10 mg/l |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 331 | Citrati de sodiu | 2 g/l |
| E 332 | Citrati de potasiu | separat sau in |
| | | combinatie si in |
| | | conformitate cu |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 339 | Fosfati de sodiu | 1 g/l exprimat in P2O5 |
| E 340 | Fosfati de potasiu | separat sau in |
| | | combinatie si este |
| | | conform legislatiei in |
| | | vigoare |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 412 | Guma de guar | 1 g/l, in cazul in care|
| | | produsul lichid contine|
| | | proteine partial |
| | | hidrolizate si este in |
| | | conformitate cu |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 472c | Esteri citrici ai mono- si | 7,5 g/l comercializate |
| | digliceridelor cu acizi grasi | sub forma de praf 9 g/l|
| | | comercializate sub |
| | | forma lichida in cazul |
| | | in care produsele |
| | | contin proteine partial|
| | | hidrolizate, peptide |
| | | sau aminoacizi si sunt |
| | | vigoare |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 473 | Sucroesteri ai acizilor grasi | 120 mg/l in produsele |
| | | care contin proteine |
| | | sau aminoacizi |
|_____________|_______________________________________|________________________|
PARTEA a 2-a
LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZATI IN PREPARATELE POST-INTARCARE

PENTRU SUGARI SANATOSI
NOTA:
1. Utilizarea agentilor nepatogeni, producatori de acid lactic L(+), este
autorizata la fabricarea laptelui acidifiat.
322, E 471, E 472c si E 473, cantitatea maxima stabilita in cazul produsului
respectiv pentru fiecare din substantele in cauza scade proportional cu cea
cumulata a altor substante din produs.
407, E 410 si E 412, doza maxima stabilita pentru fiecare substanta din produsul
alimentar respectiv se reduce cu acea parte relativa existenta in celelalte
substante din produsul alimentar respectiv.
______________________________________________________________________________
| Nr. E | Denumire | Doza maxima |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 270 | Acid lactic (numai sub forma L(+)) | quantum satis |
| E 330 | Acid citric | quantum satis |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| | _ | |
| E 306 | Extract bogat in tocoferol | | 10 mg/l separat sau in |
| E 307 | Alfa-tocoferol | | 10 mg/l separat sau in |
| | > | combinatie |
| E 308 | Gama-tocoferol | | 10 mg/l separat sau in |
| E 309 | Delta-tocoferol _| | 10 mg/l separat sau in |
| | | combinatie in |
| E 338 | Acid fosforic | conformitate cu |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 440 | Pectine | 5 g/l numai in |
| | | preparatele acidifiate |
| | | pentru post intarcare |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 322 | Lecitine | 1 g/l |
| E 471 | Mono- si digliceride | 4 g/l |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 407 | Caragenan | 0,3 g/l |
| E 410 | Guma carruba | 1 g/l |
| E 412 | Guma guar | 1 g/l |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 304 | Palmitat de L-ascorbil | 10 mg/l |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 331 | Citrati de sodiu | 2 g/l |
| E 332 | Citrati de potasiu | separat sau in |
| | | combinatie si sunt |
| | | vigoare |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 339 | Fosfati de sodiu | 1 g/l exprimat in P2O5 |
| E 340 | Fosfati de potasiu | separat sau in |
| | | combinatie si este |
| | | vigoare |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 472c | Esteri citrici ai mono- si | 7,5 g/l comercializate |
| | digliceridelor cu acizi grasi | sub forma de praf |
| | | 9 g/l comercializate |
| | | sub forma lichida in |
| | | cazul in care produsele|
| | | contin proteine partial|
| | | sau aminoacizi si sunt |
| | | vigoare |
|_____________|_______________________________________|________________________|
| E 473 | Sucroesteri ai acizilor grasi | 120 mg/l in produsele |
| | | care contin proteine |
| | | sau aminoacizi |
|_____________|_______________________________________|________________________|
PARTEA a 3-a
LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZATI IN ALIMENTELE PENTRU SUGARI SI

COPII DE VARSTA MICA SANATOSI
______________________________________________________________________________
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 170 | Carbonati de | | Alimente pentru intarcare | Quantum satis |
| | calciu || | (numai pentru |
| E 260 | Acid acetic || | reglarea pH-ului)|
| E 261 | Acetat de potasiu | | | |
| E 262 | Acetat de sodiu | | | |
| E 263 | Acetat de calciu | | | |
| E 270 | Acid lactic* || | |
| E 296 | Acid malic* || | |
| E 325 | Lactat de sodiu* | | | |
| E 326 | Lactat de potasiu* >| | |
| E 327 | Lactat de calciu* | | | |
| E 330 | Acid citric || | |
| E 331 | Citrati de sodiu | | | |
| E 332 | Citrati de potasiu | | | |
| E 333 | Citrati de calciu _| | | |
| | | | |
| E 507 | Acid clorhidric _ | | |
| E 524 | Hidroxid de sodiu | | | |
| E 525 | Hidroxid de potasiu >| | |
| E 526 | Hidroxid de calciu | | | |
| | _| | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 500 | Carbonati de sodiu | | Alimente pentru intarcare | Quantum satis |
| E 501 | Carbonati de || | (numai ca agenti |
| | potasiu >| | de afanare) |
| E 503 | Carbonati de || | |
| | amoniu _| | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 300 | Acid L-ascorbic | | Bauturi, sucuri si alimente| Separat sau in |
| E 301 | L-ascorbat de | | pentru sugari pe baza de | combinatie, |
| | sodiu > | fructe si legume | exprimat in acid |
| E 302 | L-ascorbat de | | ascorbic | 0,3 g/kg |
| | calciu _| | | |
| | | Alimente pe baza de cereale| 0,2 g/kg |
| | | cu continut de grasimi | |
| | | inclusiv biscuiti si | |
| | _ | pesmeti | |
| E 304 | Palmitat de | | | |
| | L-ascorbil | | | |
| E 306 | Extract bogat in | | Cereale, biscuiti, pesmeti | 0,1 g/kg |
| | tocoferol > | si alimente pentru sugari | separat sau in |
| E 307 | Alfa-tocoferol | | cu continut de grasimi | combinatie |
| E 308 | Gama-tocoferol | | | |
| E 309 | Delta-tocoferol _| | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 338 | Acid fosforic | Alimente pentru intarcare | 1 g/kg P2O5 |
| | | | (numai pentru |
| | | | reglarea pH-ului)|
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 339 | Fosfati de sodiu | | | 1 g/kg |
| E 340 | Fosfati de potasiu >| Cereale | separat sau in |
| E 341 | Fosfati de calciu _| | | combinatie, |
| | | | exprimat sub |
| | | | forma de P2O5 |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | | _ | |
| E 322 | Lecitine | Biscuiti si pesmeti | | |
| | | Alimente pe baza de | | |
| | | cereale > | 10 g/kg |
| | | Alimente pentru sugari | | |
| | | _| | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 471 | Mono- si | | | |
| | digliceride ale | | | |
| | acizilor grasi | | | |
| E 472a| Esteri acetici ai | | | |
| | mono- si | | | |
| | digliceridelor cu | | _ | |
| | acizi grasi | | Biscuiti si pesmeti | | |
| E 472b| Esteri lactici ai > | Alimente pe baza de | | 5 g/kg |
| | mono- si | | cereale > | separat sau in |
| | digliceridelor cu | | Alimente pentru sugari | | combinatie |
| | acizi grasi | | _| | |
| E 472c| Esteri citrici ai | | | |
| | mono- si | | | |
| | digliceridelor cu | | | |
| | acizi grasi _| | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 400 | Acid alginic || _ | |
| E 401 | Alginat de sodiu | | Deserturi | | 0,5 g/kg |
| E 402 | Alginat de potasiu >| Budinci > | separat sau in |
| E 404 | Alginat de calciu | | _| | combinatie |
| | _| | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 410 | Guma carruba | | Alimente pentru intarcare | 10 g/kg |
| E 412 | Guma guar | | | separat sau in |
| | | | | combinatie |
| | | |____________________________|__________________|
| E 414 | Guma acacia (guma > | Alimente pe baza de cereale| 20 g/kg |
| | arabica) | | fara gluten | separat sau in |
| E 415 | Guma xantan | | | combinatie |
| E 440 | Pectine | | | |
| | _| | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 551 | Dioxid de siliciu | Cereale deshidratate | 2 g/kg |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 334 | Acid tartric* | | | |
| E 335 | Tartrat de | | | |
| | sodiu* | | | |
| E 336 | Tartrat de | | | |
| | potasiu* | | | |
| E 354 | Tartrat de > | Biscuiti si pesmeti | 5 g/kg |
| | calciu* | | | ca reziduu |
| E 450a| Difosfat disodic | | | |
| E 575 | Glucono-delta | | | |
| | -lactona | | | |
| | _| | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| | _ | | |
| E 1404| Amidon oxidat | | | |
| E 1410| Fosfat | | | |
| | monoamidonic | | | |
| E 1412| Fosfat | | | |
| | diamidonic | | | |
| E 1413| Fosfatat de | | | |
| | diamidon fosfatat | | | |
| E 1414| Fosfat de > | Alimente pentru intarcare | 50 g/kg |
| | diamidon acetilat | | | |
| E 1420| Amidon acetilat | | | |
| E 1422| Adipat de | | | |
| | diamidon acetilat | | | |
| E 1450| Octenil succinat | | | |
| | de amidon sodic | | | |
| | _| | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 333 | Citrati de calciu(*) | Produse pe baza de fructe | Quantum satis |
| | | cu un continut scazut de | |
| | | zahar | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 341 | Fosfat tricalcic(*) | Deserturi pe baza de fructe| 1 g/kg exprimat |
| | | | in P2O5 |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
| E 1451| Amidon oxidat | Alimente de intarcare | 50 g/kg |
| | acetilat | | |
|_______|______________________|____________________________|__________________|
*) Numai ca L(+)
(*) Nota din Partea a 4-a nu se aplica.
PARTEA a 4-a
LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZATI IN PREPARATELE PENTRU SUGARI SI

COPII DE VARSTA MICA IN SCOPURI MEDICALE SPECIALE
Vezi tabelele din partea 1, partea 2 si partea 3 ale anexei XIV.
______________________________________________________________________________
| Nr. E | Denumire | Doza maxima | Conditii speciale |
|_______|______________________|_____________|_________________________________|
| E 401 | Alginat de sodiu | 1 g/l | De la patru luni in produsele |
| | | | alimentare speciale cu |
| | | | compozitia adaptata, necesare |
| | | | pentru tratarea disfunctiilor |
| | | | metabolice si pentru o |
| | | | alimentatie cu ajutorul sondei |
| | | | gastrice |
|_______|______________________|_____________|_________________________________|
| E 405 | Alginat de propan-1, | 200 mg/l | De la 12 luni, in cadrul |
| | 2-diol | | regimurilor speciale destinate |
| | | | copiilor de varsta mica care |
| | | | sufera de intoleranta la laptele|
| | | | de vaca sau de erori ale |
| | | | metabolismului din nastere |
|_______|______________________|_____________|_________________________________|
| E 410 | Guma carruba | 10 g/l | De la nastere, in produsele |
| | | | destinate reducerii refluxului |
| | | | gastro-esofagian |
|_______|______________________|_____________|_________________________________|
| E 412 | Guma guar | 10 g/l | De la nastere, in produsele sub |
| | | | forma de preparate lichide care |
| | | | contin proteine, peptide sau |
| | | | aminoacizi hidrolizati in |
| | | | conformitate cu legislatia in |
| | | | vigoare |
|_______|______________________|_____________|_________________________________|
| E 415 | Guma xantan | 1,2 g/l | De la nastere, pentru utilizarea|
| | | | in produsele pe baza de |
| | | | aminoacizi sau peptide destinate|
| | | | pacientilor care sufera de |
| | | | insuficienta a tractusului |
| | | | gastro-intestinal, malabsorbtie |
| | | | a proteinelor sau erori de |
| | | | metabolism din nastere |
|_______|______________________|_____________|_________________________________|
| E 440 | Pectine | 10 g/l | De la nastere, in produsele |
| | | | utilizate in cazul problemelor |
| | | | gastro-intestinale |
|_______|______________________|_____________|_________________________________|
| E 466 | Carboximetilceluloza | 10 g/l | De la nastere, in produsele |
| | de sodiu | sau kg | destinate tratamentului dietetic|
| | | | al problemelor metabolice |
|_______|______________________|_____________|_________________________________|
| E 471 | Mono- si digliceride | 5 g/l | De la nastere, in cadrul |
| | ale acizilor grasi | | regimurilor specializate, in |
| | | | special in cadrul regimurilor |
| | | | fara proteine |
|_______|______________________|_____________|_________________________________|
| E 1450| Amidon succinat de | 20 g/l | In preparatele pentru sugari si |
| | sodiu | | in preparatele post-intarcare |
| | | | pentru sugari |
|_______|______________________|_____________|_________________________________|
ANEXA 15
la Norme
CRITERII SPECIFICE DE PURITATE PENTRU COLORANTI
A. Specificatii generale pentru lacurile de aluminiu preparate cu ajutorul

colorantilor
Definitie | Lacurile de aluminiu sunt preparate prin reactia

| colorantilor care respecta criteriile de puritate
| stabilite in monografia corespunzatoare cu alumina in
| mediu apos. Alumina este in general o substanta
| neuscata, proaspat preparata, obtinuta prin reactia
| sulfatului de aluminiu sau clorurii de aluminiu cu
| carbonat sau bicarbonat de sodiu sau calciu sau
| amoniac. Dupa formarea lacurilor, produsul este
| filtrat, spalat cu apa si uscat. Alumina care nu
| a intrat in reactie poate fi de asemenea prezenta in
| produsul finit.
Substante insolubile in | Maxim 0,5%
HCl |
Substante extrase in | Maxim 0,2% (in mediu neutru)
eter | Se aplica criterii de puritate specifice
| corespunzatoare pentru diferiti coloranti.
B. CRITERII SPECIFICE DE PURITATE
E 100 - CURCUMINA
Sinonime | Galben Natural CI 3, Galben de curcuma, Diferoilmetan

|
Definitie | Curcumina se obtine prin extractia cu solvent a
| turmerolului, de exemplu din rizomii nemacinati ai
| varietatilor naturale de Curcuma longa L. Pentru
| obtinerea prafului de curcumina concentrata,
| extractul se purifica prin cristalizare. Produsul
| este in principal compus din curcumina; de exemplu:
| principiul de colorare [1,7-bis-(4-hidroxi-3-
| metoxifenil)hepta-1,6-dien-3,5-diona] si cei doi
| derivati dimetoxi ai sai in proportii variate. Pot
| aparea cantitati mici de uleiuri si rasini naturale
| prezente in curcuma.
| Numai urmatorii solventi pot fi utilizati in
| extractie: acetat de etil, acetona, dioxid de carbon,
| diclorometan, n-butanol, metanol, etanol, hexan.
Clasa | Dicinamoilmetanici
Index culoare nr. | 75300
Einecs | 207-280-5
Denumire chimica | a) 1,7-Bis-(4-hidroxi-3-metoxifenil)
| hepta-1,6-dien-3,5-diona
| b) 1-(4-hidroxifenil)-7-(4-hidroxi-3-metoxi-fenil)
| hepta-1,6-dien-3,5-diona
| c) 1,7-Bis(4-hidroxifenil)hepta-1,6-dien-3,5-diona
Formula chimica | a) C21H20O6
| b) C20H18O5
| c) C19H16O4
Masa moleculara | a. 368,39 b. 338,39 c. 308,39
Compozitie | Contine minim 90% total coloranti
|
| 1%
| E1 cm 1607 la cca 426 nm in etanol
Descriere | Pudra cristalina de culoare galben-portocaliu
|
Identificare |
A. Spectrometrie | Absorbtie maxima in etanol la cca 426 nm
B. Interval de topire | 179 - 182 grade C
|
Puritate | _
Reziduuri de solventi | Acetat de etil |
| Acetona |
| n-butanol > maxim 50 mg/kg separat sau in
| Metanol | combinatie
| Etanol |
| Hexan _|
| Diclormetan maxim 10 mg/kg
Arsen | Maxim 3 mg/kg
Plumb | Maxim 10 mg/kg
Mercur | Maxim 1 mg/kg
Cadmiu | Maxim 1 mg/kg
Metale grele (exprimate |
in Pb) | Maxim 40 mg/kg
E 101 (i) - RIBOFLAVINA
Sinonime | Lactoflavina
|
Clasa | Izoalloxazine
Einecs | 201-507-1
Denumire chimica | 7,8-Dimetil-10-(D-ribo-2,3,4,5-tetrahidroxipentil)
| benzo(g)pteridina-2,4(3H, 10H)-diona
| 7,8-Dimetil-10-(1'-D-ribitil)-izoalloxazina
Formula chimica | C17H20N4O6
Masa moleculara | 376,37
Compozitie | Continut minim 98% raportat la substanta uscata
|
| 1%
| E1 cm 328 la cca 444 nm in solutie apoasa
Descriere | Pudra cristalina de culoare galben spre
| galben-portocaliu, cu un miros usor
|
Identificare | _
A. Spectrometrie | Raportul A375/A267 este intre |
| 0,31 si 0,33 |
| Raportul A444/A267 este intre > in solutie apoasa
| 0,36 si 0,39 |
| _|
| Absorbtie maxima in apa la cca 375 nm
|
| 20
B. Rotatie specifica | [alfa] intre -115 grade si -140 grade intr-o
| D
| solutie hidroxid de sodiu de 0,05 N
|
Puritate |
Pierdere la uscare | Maxim 1,5% dupa uscare la 105 grade C pentru 4 ore
Cenusa sulfatata | Maxim 0,1%
Amine aromatice primare | Maxim 100 mg/kg (exprimate sub forma de anilina)
E 101 (ii) - RIBOFLAVINA-5'-FOSFAT
Sinonime | Riboflavina-5'-fosfat de sodiu

|
Definitie | Prezentele specificatii se aplica la
| riboflavina 5'-fosfat impreuna cu cantitati mici de
| riboflavina libera si riboflavina difosfat
Clasa | Izoalloxazine
Einecs | 204-988-6
Denumire chimica | Monosodiu (2R,3R,4S)-5-(3')10'-dihidro-7',8'-dimetil-
| 2',4'-dioxo-10'-benzo[gamma]pteridinil)-2,3,4-
| trihidroxipentil fosfat;
| Sare monosodica a 5'-monofosfat ester al riboflavinei
Formula chimica | Pentru forma dihidrata: C17H20N4NaO9P 2H2O
| Pentru forma anhidra: C17H20N4NaO9P
Compozitie | Continut minim de 95% total coloranti exprimate in
| C17H20N4NaO9P 2H2O
|
| 1%
Descriere | Pudra cristalina higroscopica, de culoare galben spre
| portocaliu, cu un miros usor si un gust amar
|
Identificare | _
A. Spectrometrie | Raportul A375/A267 este intre |
| 0,30 si 0,34 |
| Raportul A444/A267 este intre > in solutie apoasa
| 0,35 si 0,40 |
| _|
| Absorbtia maxima in apa la cca 375 nm
|
| 20
B. Rotatie specifica | [alfa] intre +38 grade si +42 grade intr-o
| D
| solutie de 5 m HCl
|
Puritate |
Pierdere la uscare | Maxim 8% (100 grade C pentru 5 ore in vid peste P2O5)
| pentru forma dihidrata
Cenusa sulfatata | Maxim 25%
Fosfat anorganic | Maxim 1% (calculat sub forma de P2O5 raportat la
| substanta anhidra)
Coloranti auxiliari | Riboflavina (libera): maxim 6%
| Difosfat de riboflavina: maxim 6%
Amine aromatice primare | Maxim 70 mg/kg (calculate sub forma de anilina)
E 102 - TARTRAZINA
Sinonime | Colorant alimentar galben CI 4

|
Definitie | Tartrazina contine in principal trisodiu 5-hidroxi-1-
| (4-sulfonatofenil)-4-(4-sulfonatofenilazo)-H-pirazol-
| 3-carboxilat si coloranti auxiliari impreuna cu
| clorura de sodiu si/sau sulfatul de sodiu in calitate
| de componente principale incolore.
| Tartrazina descrisa este sub forma de sare de sodiu.
| Sunt autorizate, de asemenea, sarea de calciu si
| potasiu.
Clasa | Monoazoici
Einecs | 217-699-5
Denumire chimica | Trisodiu 5-hidroxi-1-(4-sulfonatofenil)-4-(4-
| sulfonatofenilazo)-H-pirazol-3-carboxilat
Formula chimica | C16H9N4Na3O9S2
Compozitie | Continut minim de 85% total coloranti calculate sub
| forma de sare sodica
|
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare portocaliu deschis
|
Identificare |
A. Spectrometrie | Absorbtie maxima in apa la cca 426 nm
|
B. Solutie apoasa |
galbena |
|
Puritate |
Substante insolubile |
in apa | Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari | Maxim 1%
|
Alti compusi organici |
decat colorantii: |_
Acid 4-hidrazinobenzen- | |
sulfonic | |
Acid 4-aminobenzen-1- | |
sulfonic | |
Acid 5-oxo-1- | |
(4-sulfofenil)-2- | > Total maxim 0,5%
pirazolina-3-carboxilic | |
Acid 4,4'-diazoaminodi | |
(benzensulfonic) | |
Acid | |
tetrahidroxisuccinic | _|
Amine aromatice primare |
nesulfonatate | Maxim 0,01% (calculate sub forma de anilina)
Substanta extractabila |
in eter | Maxim 0,2% in mediu neutru
E 104 - GALBEN DE CHINOLINA
Sinonime | Colorant alimentar Food CI 13

|
Definitie | Galben de chinolina este preparat prin sulfonarea
| 2-(2-chinolil) indan-1,3-diona.
| Galbenul de chinolina consta in principal din
| sarurile de sodiu, un amestec de derivati disulfonati
| (in principal), monosulfonati si trisulfonati ai
| compusului mai sus mentionat si coloranti auxiliari
| impreuna cu clorura de sodiu si/sau sulfatul de sodiu
| sub forma de componente principale necolorate.
| Galbenul de chinolina descris este sub forma de sare
| de sodiu. Sarurile de calciu si potasiu sunt de
| asemenea autorizate.
Clasa | Chinoftalone
Einecs | 305-897-5
Denumire chimica | Saruri disodice ale derivatilor disulfonati ai
| 2-(2-chinolil) indan-1,3-diona (componenta
| principala)
Formula chimica | C18H9N Na2 O8S2 (componenta principala)
Masa moleculara | 477,38 (componenta principala)
Compozitie | Continut minim de 70% total coloranti calculati sub
| Galbenul de chinolina trebuie sa aiba urmatoarea
| compozitie:
| Totalul de coloranti prezenti trebuie sa cuprinda:
| a) minim 80% derivati disulfonati disodici ai
| 2-(2-chinolil) indan-1,3-diona
| b) maxim 15% derivati monosulfonati monosodici ai
| c) maxim 7% derivati trisulfonati trisodici ai
|
| 1%
| E1 cm 865 (componenta principala) la cca 411 nm in
| solutie apoasa si o solutie de acid acetic
Descriere | Pudra sau granule galbene
|
Identificare |
A. Spectrometrie | Absorbtie maxima in solutie apoasa de acid acetic cu
| pH 5 la cca 411 nm
|
B. Solutie apoasa |
galbena |
|
Puritate |
Substante insolubile in |
apa | Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari | Maxim 4,0%
|
2-Metilchinolina | |
Acid 2-metilchinolin- | |
sulfonic | |
Acid ftalic | > Total maxim 0,5%
2,6-Dimetil chinolina | |
Acid 2,6-dimetil | |
chinolin sulfonic | _|
2-(2-chinolil) |
indan-1,3-diona | Maxim 4 mg/kg
E 110 - GALBEN PORTOCALIU FCF
Sinonime | Colorant alimentar CI 3, Galben Portocaliu S

|
Definitie | Galben Portocaliu FCF contine in principal disodiu
|2-hidroxi-1-(4-sulfonatofenilazo)-naftalin-6-sulfonat
|si coloranti auxiliari impreuna cu clorura de sodiu
|si/sau sulfatul de sodiu sub forma de componente
|incolore principale.
|Galben Portocaliu FCF descris este sub forma de sare
|de sodiu. Sarurile de calciu si potasiu sunt de
|asemenea autorizate.
Clasa | Monoazoici
Einecs | 220-491-7
Denumire chimica | Disodiu 2-hidroxi-1-(4-sulfonatofenilazo)-naftalin-
| 6-sulfonat
Formula chimica | C16H10N2 Na2 O7S2 (componenta principala)
Compozitie | Continut minim 85% total coloranti calculati sub
|
| 1%
| E1 cm 555 la cca 485 nm in solutie apoasa la pH 7
Descriere | Pudra sau granule de culoare rosu-portocaliu
|
Identificare |
A. Spectrometrie | Absorbtie maxima in apa la cca 485 nm la pH 7
|
B. Solutie apoasa |
portocalie |
|
Puritate |
in apa | Maxim 0,2%
|
Acid 4-aminobenzen-1- | |
sulfonic | |
Acid 3-hidroxinaftalin- | |
2,7-disulfonic | |
2-sulfonic | > Total maxim 0,5%
1,3-disulfonic | |
Acid 4,4'-diazoaminodi | |
(benzen sulfonic) | |
Acid 6,6'-oxidi | |
(naftalin-2-sulfonic) | _|
E 120 - COSENILA, ACID CARMINIC, CARMINE
Definitie | Carminele si acidul carminic se obtin din extractele

| apoase, alcoolo-apoase sau alcoolice din Cosenila,
| continut de carapacea uscata a insectei femela
| Dactylopius coccus Costa. Principiul de colorare este
| acidul carminic.
|Se pot forma lacurile de aluminiu ale acidului
|carminic (carmine) in care sunt prezente aluminiu si
|acidul carminic in raport molar de 1:2.
|In produsele comerciale, principiul de colorare este
|asociat cu cationi de amoniu, calciu, potasiu sau
|sodiu, separat sau in combinatie; acesti cationi pot
|fi de asemenea prezenti in exces.
|Produsele comercializate pot contine de asemenea
|substante proteice provenind din insectele de origine
|si pot contine carminate libere sau un reziduu
|nesemnificativ de cationi de aluminiu nelegati.
Clasa | Antrachinone
Einecs | Cosenila: 215-680-6; acid carminic: 215-023-3;
| carmine: 215-724-4
Denumire chimica | Acid 7-beta-D-glucopiranozil-3,5,6,8-tetrahidroxi-1-
| metil-9,10-dioxoantracen-2-carboxilic (acid
| carminic); carmina este chelatul hidrat de aluminiu
| hidrat al acestui acid.
Formula chimica | C22H20O13 (acid carminic)
Masa moleculara | 492,39 (acid carminic)
Compozitie | Continut minim de 2% acid carminic in extractele care
| contin acid carminic; minim 50% acid carminic in
| chelati.
Descriere | Solid friabil sau pudra de culoare rosie spre rosu
| inchis. Extractul de Cosenila este in general un
| lichid de culoare rosu inchis dar care poate fi uscat
| pentru obtinerea unei pudre.
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in solutie apoasa amoniacala
| la cca 518 nm
| Absorbtie maxima in solutie de acid clorhidric
| diluata la cca 494 nm pentru acidul carminic
|
Puritate |
E 122 - AZORUBINA, CARMOIZINA
Sinonime | Colorant Alimentar Rosu CI 3

|
Definitie | Azorubina consta in principal in disodiu 4-hidroxi-3-
| (4-sulfonato-1-naftilazo) naftalin-1-sulfonat si
| coloranti auxiliari impreuna cu clorura de sodiu
| si/sau sulfatul de sodiu in calitate de componente
| principale incolore.
| Azorubina este descrisa sub forma de sare de sodiu.
| Sarurile de calciu si potasiu pot fi de asemenea
| autorizate.
Clasa | Monoazoici
Einecs | 222-657-4
Denumire chimica | Disodiu 4-hidroxi-3-(4-sulfonato-1-naftilazo)
| naftalin-1-sulfonat
Formula chimica | C20H12N2 Na2 O7S2
|
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare rosie sau castanie
|
Identificare |
|
B. Solutie apoasa rosie |
|
Puritate |
in apa | Maxim 0,2%
|
Acid 4-aminonaftalin-1- | |
sulfonic | > Total maxim 0,5%
1-sulfonic | _|
E 123 - AMARANT
Sinonime | Colorant alimentar Rosu CI 9

|
Definitie | Amarantul contine in principal trisodiu 2-hidroxi-1-
| (4-sulfonato-1-naftilazo) naftalin-3,6-disulfonat si
| si/sau sulfatul de sodiu sub forma de componente
| incolore principale.
| Amarantul este descris sub forma de sare de sodiu.
| Sarurile de calciu si potasiu sunt de asemenea
| autorizate.
Clasa | Monoazoici
Einecs | 213-022-2
Denumire chimica | Trisodiu 2-hidroxi-1-(4-sulfonato-1-naftilazo)
| naftalin-3,6-disulfonat
|
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare maro-rosiatica
|
Identificare |
|
|
Puritate |
apa | Maxim 0,2%
|
sulfonic | |
2,7-disulfonic | |
1,3-disulfonic | |
1,3-6-trisulfonic | _|
E 124 - PONCEAU 4R, ROSU COSENILA A
Sinonime | Colorant alimentar Rosu CI 7, Coccine nou

|
Definitie | Rosu Ponceau 4R contine, in principal, trisodiu
|2-hidroxi-1-(4-sulfonato-1-naftilazo) naftalin-6,8-
|disulfonat si coloranti auxiliari impreuna cu clorura
|de sodiu si/sau sulfatul de sodiu sub forma de
|componente incolore principale.
|Rosu Ponceau 4R este descris sub forma de sare de
|sodiu. Sarurile de calciu si potasiu sunt de asemenea
|autorizate.
Clasa | Monoazoici
Einecs | 220-036-2
Denumire chimica | Trisodiu 2-hidroxi-1-(4-sulfonato-1-naftilazo)
| naftalin-6,8-disulfonat
|
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare rosiatica
|
Identificare |
|
|
Puritate |
apa | Maxim 0,2%
|
sulfonic | |
2,7-disulfonic | |
1,3-disulfonic | |
1,3-6-trisulfonic | _|
E 127 - ERITROZINA

|
Definitie | Eritrozina contine in principal disodiu 2-(2,4,5,7-
| tetraiodo-3-oxido-6-oxoxanten-9-il) benzoat
| monohidrat si coloranti auxiliari impreuna cu apa,
| clorura de sodiu si/sau sulfatul de sodiu sub forma
| de componente incolore principale.
| Eritrozina este descrisa sub forma de sare de sodiu.
| autorizate.
Clasa | Xantene
Einecs | 240-474-8
Denumire chimica | Disodiu 2-(2,4,5,7-tetraiodo-3-oxido-6-
| oxoxanten-9-il) benzoat monohidrat
Formula chimica | C20H6I4Na2O5 H2O
| forma de sare sodica anhidra

|
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare rosie
|
Identificare |
|
|
Puritate |
Ioduri anorganice |
calculate sub forma de |
ioduri de sodiu | Maxim 0,1%
in apa | Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari |
(fara fluoresceina) | Maxim 4,0%
Fluoresceina | Maxim 20 mg/kg
decat colorantii: |
Tri-iodoresorcinol | Maxim 0,2%
Acid 2-(2,4-dihidroxi- |
3,5-diiodobenzoil)- |
benzoic | Maxim 0,2%
Substanta extractabila | Dintr-o solutie cu pH-ul de la 7 la 8, maxim 0,2%
in eter |
Lacuri din aluminiu | Nu se aplica metoda substantei insolubile in acid
| clorhidric. Este inlocuita cu o substanta insolubila
| in hidroxid de sodiu, maxim 0,5%, numai pentru
| aceasta culoare.
E 128 - ROSU 2G
Sinonime | Colorant alimentar Rosu CI 10, Azogeranina

|
Definitie | Rosu 2G contine in principal disodiu 8-acetamido-1-
| hidroxi-2-fenilazonaftalin-3,6-disulfonat si
| si/sau sulfatul de sodiu sub forma de componente
| incolore principale.
| Rosu 2G este descris sub forma de sare de sodiu.
| autorizate.
Clasa | Monoazoici
Einecs | 223-098-9
Denumire chimica | Disodiu 8-acetamido-1-hidroxi-2-fenilazonaftalin-
| 3,6-disulfonat
|
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare rosie
|
Identificare |
|
|
Puritate |
in apa | Maxim 0,2%
|
Acid 5-acetamido-4- | |
hidroxinaftalin-2,7- | |
disulfonic | > Total maxim 0,5%
Acid 5-amino-4- | |
disulfonic | _|
E 129 - ROSU ALLURA AC

|
Definitie | Rosu Allura AC contine in principal disodiu 2-
|hidroxi-1-(2-metoxi-5-metil-4-sulfonatofenilazo)-
|naftalin-6-sulfonat si coloranti auxiliari impreuna
|cu clorura de sodiu si/sau sulfatul de sodiu sub
|forma de componente incolore principale.
|Rosu Allura AC este descris sub forma de sare de
|sodiu. Sarurile de calciu si potasiu sunt de asemenea
|autorizate.
Clasa | Monoazoici
Einecs | 247-368-0
Denumire chimica | Disodiu 2-hidroxi-1-(2-metoxi-5-metil-4-sulfonato-
| fenilazo)-naftalin-6-sulfonat
|
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare rosu inchis
|
Identificare |
|
|
Puritate |
in apa | Maxim 0,2%
|
decat colorantii: |
sare de sodiu a |
acidului 6-hidroxi-2- |
naftalin sulfonic | Maxim 0,3%
acid 4-amino-5-metoxi-2-|
-metilbenzen sulfonic | Maxim 0,2%
sare disodica a acidului|
6,6'-oxibis (2-naftalin |
sulfonic) | Maxim 1,0%
Substanta extractabila | Dintr-o solutie cu pH 7, maxim 0,2 in mediu neutru
in eter |
E 131 - ALBASTRU PATENT V
Sinonime | Colorant alimentar Albastru CI 5

|
Definitie | Albastru Patent V contine in principal compusi de
| calciu sau sodiu ale [4-((alfa)-(4-dietilaminofenil)-
| 5-hidroxi-2,4-disulfofenil-metilidena)2,5-
| ciclohexadiena-1-ilidena]-dietilamoniu hidroxid sare
| interna si coloranti auxiliari impreuna cu clorura de
| sodiu si/sau sulfatul de sodiu si/sau sulfatul de
| calciu sub forma de componente incolore principale.
| Sarea de potasiu este de asemenea autorizata.
Clasa | Triarilmetani
Einecs | 222-573-8
Denumire chimica | Compusi de calciu sau sodiu ale [4-((alfa)-(4-
| dietilaminofenil)-5-hidroxi-2,4-disulfofenil-
| metilidena)2,5-ciclohexadiena-1-ilidena]-
| dietilamoniu hidroxid sare interna
Formula chimica | Compus de calciu: C27H31N2O7S2Ca172
| Compus de sodiu: C27H31N2O7S2Na
Masa moleculara | Compus de calciu: 579,72
| Compus de sodiu: 582,67
|
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare albastru inchis
|
Identificare |
|
B. Solutie apoasa |
albastra |
|
Puritate |
in apa | Maxim 0,2%
|_
Alti compusi organici | |
decat colorantii: | |
3-Hidroxi-benzaldehida | |
Acid 3-hidroxi benzoic | > Total maxim 0,5%
Acid N,N-dietilamino- | |
benzen sulfonic | |
| _|
Leuco baza | Maxim 4%
Substanta extractabila | Dintr-o solutie cu pH 5 maxim 0,2%
in eter |
E 132 - INDIGOTINA, CARMIN INDIGO

|
Definitie | Indigotina contine in principal un amestec de disodiu
| 3,3'dioxo-2,2'-bi-indolilidena-5,5'-disulfonat si
| disodiu 3,3'-dioxo-2,2'-bi-indolilidena-5,7'-
| disulfonat si coloranti auxiliari impreuna cu clorura
| de sodiu si/sau sulfatul de sodiu sub forma de
| componente incolore principale.
| Indigotina este descrisa sub forma de sare de sodiu.
| autorizate.
Clasa | Indigoide
Einecs | 212-728-8
Denumire chimica | Disodiu 3,3'dioxo-2,2'-bi-indolilidena-5,5'-
| disulfonat
| Continut maxim 18% disodiu 3,3'-dioxo-2,2'-bi-
| indolilidena-5,7'-disulfonat
|
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare albastru inchis
|
Identificare |
|
B. Solutie apoasa |
albastra |
|
Puritate |
in apa | Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari | Fara disodiu 3,3'-dioxo-2,2'-bi-indolilidena-5,7'-
| disulfonat: maxim 1,0%
|
Acid isatin-5-sulfonic | |
Acid 5-sulfoantranilic | > Total maxim 0,5%
Acid antranilic | _|
E 133 - ALBASTRU BRILLANT FCF

|
Definitie | Albastru Brillant FCF contine in principal disodiu
|alfa-[4-(N-etil-3-sulfonatobenzilamino)-fenil]-alfa-
|(4-N-etil-3-sulfonatobenzilamino)-ciclohexa-2,5-
|dieniliden) toluen-2-sulfonat si izomerii sai
|precum si coloranti auxiliari impreuna cu clorura de
|sodiu si/sau sulfatul de sodiu sub forma de
|componente incolore principale.
|Albastru Brillant FCF este descris ca sare de sodiu.
|Sarurile de calciu si potasiu sunt asemenea
|autorizate.
Einecs | 223-339-8
Denumire chimica | Disodiu alfa-[4-(N-etil-3-sulfonatobenzilamino)-
| fenil]-alfa-(4-N-etil-3-sulfonatobenzilamino)-
| ciclohexa-2,5-dieniliden) toluen-2-sulfonat
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare albastru rosiatic
|
Identificare |
|
B. Solutie apoasa |
albastra |
|
Puritate |
in apa | Maxim 0,2%
|
decat colorantii: |
Suma de acizi 2-, 3-, 4-|
formil benzen sulfonic | Maxim 1,5%
Acid 3-[(etil) |
(4-sulfofenil)amino] |
metil benzen sulfonic | Maxim 0,3%
in eter | Maxim 0,2% la pH 7
E 140 (i) - CLOROFILE
Sinonime | Verde natural CI 3, clorofila cu magneziu, feofitin

| cu magneziu
|
Definitie | Clorofilele se obtin prin extractia cu solvent din
| specii de plante comestibile, iarba, lucerna si
| urzica. Indepartarea treptata a solventului poate
| duce la o separare partiala sau totala a magneziului
| natural legat prin coordinare cu clorofile si la
| formarea feoftinelor corespunzatoare. Colorantii
| principali sunt feofitina si clorofilele de
| magneziu. Dupa eliminarea solventului, produsul
| extras contine alti pigmenti cum ar fi carotenoidele
| si uleiurile, grasimile si ceara provenind din
| materia prima. Numai urmatorii solventi pot fi
| utilizati pentru extractie: acetona, metiletilcetona,
| diclormetan, dioxid de carbon, metanol, etanol,
| propanol-2 si hexan.
Clasa | Porfirine
Einecs | Clorofile: 215-800-7
| Clorofila a: 207-536-6
| Clorofila b: 208-272-4
Denumire chimica | Principiile de colorare importante sunt urmatoarele:
| 2 2
| a) fitil (13 R, 17S, 18S)-[8-etil-13 -
| metoxicarbonil-2,7,12,18-tetrametil-13'-oxo-3-
| 1 2
| vinil-13 -13 -17,18-tetrahidrociclopenta(at)-
| porfirin-17-il]-propionat, (feofitin a), sau
| complexe cu magneziu corespunzatoare (clorofila a)
| 2 2
| b) fitil (13 R,17S,18S)-[8-etil-7-formil-13 -
| metoxicarbonil-2,12,18-trimetil-13'-oxo-3-vinil-
| 1 2
| 13 -13 -17,18-tetrahidrociclopenta(at)-porfirin-
| 17-il]-propionat, (feofitin b), sau complexe cu
| magneziu corespunzatoare (clorofila b)
Formula chimica | Clorofila a (complex de magneziu): C55H72MgN4O5
| Clorofila a: C55H74N4O5
| Clorofila b (complex de magneziu): C55H70MgN4O6
| Clorofila b: C55H72N4O6
Masa moleculara | Clorofila a (complex de magneziu): 893,51
| Clorofila a: 871,22
| Clorofila b (complex de magneziu): 907,49
| Clorofila b: 885,20
Compozitie | Continut total de clorofile combinate si complexele
| lor de magneziu este de minim 10%
|
| 1%
| E1 cm 700 la cca 409 nm in cloroform
Descriere | Solid ceros de culoare variabila de la verde masliniu
| la verde inchis in functie de continutul de magneziu
| coordinat
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in cloroform la cca 409 nm
|
Puritate | _
Reziduuri de solventi | Acetona |
| Metiletilcetona |
| Metanol > maxim 50 mg/kg separat sau in
| Etanol | combinatie
| Propanol-2 |
| Hexan _|
E 140 (ii) - CLOROFILINE
Sinonime | Verde natural CI 5, clorofilina sodica, clorofilina

| potasica
|
Definitie | Sarurile bazice ale clorofilinelor se obtin prin
| saponificarea produsului de extractie cu solvent din
| specii de plante comestibile, iarba, lucerna si
| urzica. Procesul de saponificare elimina grupele de
| metil si ester fitol si poate taia partial ciclul
| ciclopentenil. Grupele acide sunt neutralizate pentru
| a forma sarurile de potasiu si/sau sodiu.
| Numai urmatorii solventi pot fi utilizati la
| extractie: acetona, metiletilcetona, diclormetanul,
| dioxidul de carbon, metanolul, etanolul, propanolul-2
| si hexanul.
Clasa | Porfirine
Einecs | 287-483-3
Denumire chimica | Principalii coloranti sub forma acida sunt urmatorii:
| a) 3-(10-carboxilato-4-etil-1,3,5,8-tetrametil-9-oxo-
| 2-vinilforbin-7-il)-propionat (clorofilina a)
| si
| b) 3-(10-carboxilato-4-etil-3-formil-1,5,8-trimetil-
| 9-oxo-2-vinilforbin-7-il) propionat
| (clorofilina b)
| In functie de gradul de hidroliza, ciclul
| ciclopentenil poate fi scindat rezultand a treia
| functie carboxil.
| Complexele de magneziu pot fi de asemenea prezente.
Formula chimica | Clorofilina a (forma acida): C34H34N4O5
| Clorofilina b (forma acida): C34H32N4O6
Masa moleculara | Clorofilina a: 578,68
| Clorofilina b: 592,66
| Fiecare masa poate creste cu 18 daltoni daca ciclul
| ciclopentenil este scindat.
Compozitie | Continut total de clorofiline este de minim 95% din
| proba uscata la cca 100 grade C pentru 1 ora.
|
| 1%
|
| 1%
Descriere | Pudra de culoare verde inchis spre albastru-negru
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in solutie tampon de fosfat apos la
| pH 9 la cca 405 nm si la cca 653 nm
|
Puritate | _
| Metiletilcetona |
| Propanol-2 |
| Hexan _|
E 141 (i) - COMPLEXE DE CUPRU ALE CLOROFILELOR
Sinonime | Verde natural CI 3, clorofila de cupru, feofitin de

| cupru
|
Definitie | Clorofilele de cupru se obtin prin adaosul unei sari
| de cupru la substanta obtinuta prin extractie cu
| solvent din specii de plante comestibile, iarba,
| lucerna si urzica. Produsul din care a fost extras
| solventul contine alti pigmenti cum ar fi
| carotenoidele, grasimile si ceara provenind din
| materia prima. Principalii coloranti sunt feofitinele
| de cupru.
| extractie: acetona, metiletilcetona, diclorometanul,
| si hexanul.
Clasa | Porfirine
Einecs | Complexe de cupru clorofila a: 239-830-5
| Complexe de cupru clorofila b: 246-020-5
| 2 2
Denumire chimica | a) [fitil-(13 R,17S,18S)-3-(8-etil-13 -
| metoxicarbonil-2,7,12,18-tetrametil-13'-oxo-3-vinil-
| 1 2
| 13 -13 -17,18-tetrahidrociclopenta(at)-porfirin-
| 17-il) propionat] cupru (II)
| (clorofila de cupru a)
|
| 2 2
| b) [fitil (13 R,17S,18S)-3-(8-etil-7-formil-13 -
| 1
| metoxicarbonil-2,12,18-trimetil-13'-oxo-3-vinil-13 -
| 2
| 13 -17,18-tetrahidrociclopenta(at)-porfirin-17-il)
| propionat] cupru (II)
| (clorofila de cupru b)
Formula chimica | Clorofila de cupru a: C55H72CuN4O5
| Clorofila de cupru b: C55H70CuN4O6
Masa moleculara | Clorofila de cupru a: 932,75
| Clorofila de cupru b: 946,73
Compozitie | Continutul total de clorofile de cupru este de minim
| 10% .
|
| 1%
|
| 1%
Descriere | Solid ceros al carui culoare variaza de la
| verde-albastru la verde inchis in functie de materia
| prima.
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in cloroform la cca 422 nm si la
| cca 652 nm
|
Puritate | _
| Metiletilcetona |
| Propanol-2 |
| Hexan _|
Ioni de cupru | Maxim 200 mg/kg
Cupru total | Maxim 8,0% din feofitinele de cupru totale
E 141 (ii) - COMPLEXE DE CUPRU ALE CLOROFILINELOR
Sinonime | Complexe de cupru ale clorofilinei sodice, complexe

| de cupru ale clorofilinei potasice,
| verde natural CI 5
|
Definitie | Sarurile bazice ale complexelor de cupru din
| clorofiline se obtin prin adaos de cupru la produsul
| obtinut prin saponificarea unui extract cu solvent
| din specii de plante comestibile, iarba, lucerna si
| urzica; procesul de saponificare elimina grupele de
| ester si metil si fitol si poate scinda partial
| ciclul ciclopentenil. Dupa adaosul cuprului la
| clorofilinele purificate, grupele acide sunt
| neutralizate pentru a forma sarurile de potasiu
| si/sau sodiu.
| extractie: acetona, metiletilcetona, diclorometanul,
| si hexanul.
Clasa | Porfirine
|
Einecs |
Denumire chimica | Principalii coloranti sub forma acida sunt urmatorii:
| a) 3-(10-carboxilato-4-etil-1,3,5,8-tetrametil-9-oxo-
| 2-vinilforbin-7-il) propionat, complexe de cupru
| (clorofilina de cupru a) si
| b) 3-(10-carboxilato-4-etil-3-formil-1,5,8-trimetil-
| 9-oxo-2-vinilforbin-7-il) propionat, complexe de
| cupru (clorofilina de cupru b)
Formula chimica | Clorofilina de cupru a (forma acida): C34H32CuN4O5
| Clorofilina de cupru b (forma acida): C34H30CuN4O6
Masa moleculara | Clorofilina de cupru a: 640,20
| Clorofilina de cupru b: 654,18
| Fiecare masa poate creste cu 18 daltoni daca ciclul
| ciclopentenil este scindat.
Compozitie | Continutul total de clorofiline de cupru este de
| minim 95% pentru proba uscata la 100 grade C pentru 1
| ora.
|
| 1%
| E1 cm 565 la cca 405 nm in solutie tampon de
| fosfat apos la pH 7,5
|
| 1%
| E1 cm 145 la cca 630 nm in solutie tampon de
| fosfat apos la pH 7,5
Descriere | Pudra de culoare verde inchis spre albastru-negru.
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in solutie tampon de fosfat apos la
| pH 7,5 la cca 405 nm si la cca 630 nm
|
Puritate |
| _
| Metiletilcetona |
| Propanol-2 |
| Hexan _|
|
Ioni de cupru | Maxim 200 mg/kg
Cupru total | Maxim 8,0% din clorofiline de cupru totale
E 142 - VERDE S
Sinonime | Colorant alimentar Verde CI 4, Verde Brillant BS

Definitie | Verde S contine in principal sodiu
| N-[4-dimetilamino)fenil]-2-hidroxi-3,6-
| disulfo-1-naflalenil)metilen]-2,5-ciclohexadien-
| 1-iliden]-N-metilmetanaminium si coloranti auxiliari
|impreuna cu clorura de sodiu si/sau sulfatul de
|sodiu sub forma de componente incolore principale.
|Verde S este descris ca sare de sodiu. Sarurile de
|calciu si potasiu sunt de asemenea autorizate.
Einecs | 221-409-2
Denumire chimica | Sodiu N-[4-[[4-(dimetilamino)fenil](2-hidroxi-3,6-
| disulfo-1-naflalenil)-metilen]-2,5-ciclohexadien-1-
| iliden]-N-metilmetanaminium
| Sodiu 5-[4-dimetilamino-alfa-(4-
| dimetiliminociclohexa-2,5-dieniliden)benzil]-6-
| hidroxi-7-sulfonato-naflalin-2-sulfonat) (denumire
| chimica alternativa)
Formula chimica | C27H25N2NaO7S2
|
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare albastru inchis sau
| verde inchis
|
Identificare |
|
B. Solutie apoasa |
albastra |
|
Puritate |
apa | Maxim 0,2%
|
decat colorantii: |
Alcool 4,4'-bis |
(dimetilamino)- |
benzhidrilic | Maxim 0,1%
4,4'-bis(dimetilamino)- |
benzofenona | Maxim 0,1%
Acid 3-hidroxinaftalin- |
2,7-disulfonic | Maxim 0,2%
E 150a - CARAMEL SIMPLU
Definitie | Caramelul simplu este preparat prin incalzirea

| controlata a carbohidratilor (indulcitori nutritivi
| de calitate alimentara disponibili in comert,
| alcatuiti din monomeri de glucoza si fructoza si/sau
| polimerii lor, de exemplu siropurile de glucoza,
| zaharoza si/sau siropurile invertite si dextroza).
| Pentru favorizarea caramelizarii, pot fi utilizati
| acizii, bazele si sarurile cu exceptia compusilor de
| amoniu si a sulfitilor.
Einecs | 232-435-9
Descriere | Lichide sau solide de culoare maro inchis spre negru
|
Puritate |
Materii colorante |
retinute de celuloza |
DEAE | Maxim 50%
Materii colorante |
retinute de fosforil |
celuloza | Maxim 50%
Intensitatea culorii*1) | 0,01 - 0,12
Azot total | Maxim 0,1%
Sulf total | Maxim 0,2%
------------
*1) Intensitatea culorii este definita ca absorbanta unei solutii apoase de
caramel solid 0,1% (greutate/volum), masurata intr-o cuva de 1 cm la 610 nm.
E 150b - CARAMEL DE SULFIT CAUSTIC
Definitie | Caramelul de sulfit caustic este preparat prin

| incalzirea controlata a carbohidratilor (indulcitori
| nutritivi de calitate alimentara, disponibili in
| comert, compusi din monomerii de glucoza si fructoza
| si/sau polimerii lor, de exemplu siropurile de
| glucoza, zaharoza si/sau siropurile invertite si
| dextroza) cu sau fara acizi sau alcali, in prezenta
| compusilor de sulfit (acid sulfuros, sulfit de
| potasiu, bisulfit de potasiu, sulfit de sodiu si
| bisulfit de sodiu); nu sunt utilizati compusi
| amoniacali.
Einecs | 232-435-9
|
Puritate |
Materii colorante |
retinute de celuloza |
DEAE | Minim 50%
Azot total | Maxim 0,3%*2)
Dioxid de sulf | Maxim 0,2%*2)
Sulf total | 0,3 - 3,5*2)
Sulf retinut de celuloza|
DEAE | Minim 40%
Procent al absorbantei |
retinuta de celuloza |
DEAE | 19 - 34
Raport de absorbanta |
(A 280/560) | Peste 50
------------
caramel solid de 0,1% (greutate/volum), masurata intr-o cuva de 1 cm la 610 nm.
*2) Exprimat in raport cu intensitatea culorii echivalente, de exemplu in
raport cu un produs avand intensitatea culorii 0,1 unitati de absorbtie.
E 150c - CARAMEL AMONIACAL
Definitie | Caramelul amoniacal este preparat prin incalzirea

| controlata a carbohidratilor (indulcitori alimentari
| nutritivi de calitate alimentara disponibili in
| si/sau polimerii sai, de exemplu siropurile de
| dextroza) cu sau fara acizi sau alcali in prezenta
| compusilor de amoniu (amoniac, carbonat de amoniu,
| bicarbonat de amoniu si fosfat de amoniu); nu sunt
| utilizati compusi sulfitici.
Einecs | 232-435-9
|
Puritate |
Colorant retinut de |
celuloza DEAE | Maxim 50%
fosforilceluloza | Minim 50%
Azot amoniacal | Maxim 0,3%*2)
Metil-4-imidazol | Maxim 250 mg/kg*2)
Acetil-2- |
tetrahidroxibutil-4- |
imidazol | Maxim 10 mg/kg*2)
Sulf total | Maxim 0,2%*2)
Azot total | 0,7 - 3,3%*2)
Procentaj al absorbantei|
retinuta de |
fosforilceluloza | 13 - 35
------------
*2) Exprimat in raport cu intensitatea culorii echivalente, de exemplu in
raport cu un produs avand intensitatea culorii 0,1 unitati de absorbtie.
E 150d - CARAMEL CU SULFIT DE AMONIU
Definitie | Caramelul cu sulfit de amoniu este preparat prin

| incalzirea controlata a carbohidratilor (indulcitori
| nutritivi de calitate alimentara disponibili in
| si/sau polimerii lor, de exemplu siropurile de
| dextroza) cu sau fara acizi sau alcali, in prezenta
| compusilor de sulfit si amoniu (acid sulfuros, sulfit
| de potasiu, bisulfit de potasiu, sulfit de sodiu,
| bisulfit de sodiu, amoniac, carbonat de amoniu,
| bicarbonat de amoniu, fosfat de amoniu, sulfat de
| amoniu, sulfit de amoniu si bisulfit de amoniu).
Einecs | 232-435-9
|
Puritate |
celuloza DEAE | Minim 50%
Azot amoniacal | Maxim 0,6%*2)
Dioxid de sulf | Maxim 0,2%*2)
Metil-4-imidazol | Maxim 250 mg/kg*2)
Azot total | 0,3 - 1,7%*2)
Sulf total | 0,8 - 2,5%*2)
Raport azot/sulf al |
precipitatului in alcool| 0,7 - 2,7
Raport de absorbanta al |
precipitatului in |
alcool*3) | 8 - 14
Raport de absorbanta |
(A 280/560) | Maxim 50
------------
*2) Exprimat in raport cu intensitatea culorii echivalente, de exemplu
raportat la un produs avand o intensitate a culorii 0,1 unitati de absorbtie.
*3) Raportul absorbantei precipitatului in alcool este definit ca absorbanta
precipitatului la 280 nm impartita la absorbanta la 560 nm (intr-o cuva de 1
cm).
E 151 - NEGRU BRILLANT BN, NEGRU PN
Sinonime | Colorant alimentar Negru CI 1

Definitie | Negru Brillant BN contine in principal tetrasodiu-4-
| acetamido-5-hidroxi-6-[7-sulfonato-4-
| (4-sulfonatofenilazo)-1-naftilazo]-naftalin-1,7-
| disulfonat si coloranti auxiliari impreuna cu clorura
| de sodiu si/sau sulfatul de sodiu sub forma de
| componente incolore principale.
| Negru Brillant BN este descris sub forma de sare de
| sodiu. Sarurile de calciu si potasiu sunt de asemenea
| autorizate.
Clasa | Bisazoici
Einecs | 219-746-5
Denumire chimica | Tetrasodiu-4-acetamido-5-hidroxi-6-[7-sulfonato-4-
| (4-sulfonatofenilazo)-1-naftilazo]-naftalin-
| 1,7-disulfonat
|
| 1%
| E1 cm 530 la cca 570 nm in solutie
Descriere | Pudra sau granule de culoare neagra
|
Identificare |
|
B. Solutie apoasa de |
culoare |
negru-albastrui |
|
Puritate |
apa | Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari | Maxim 10% (raportat la substanta uscata)
|
decat colorantii: |
| _
Acid 4-acetamido-5- | |
disulfonic | |
Acid 4-amino-5- | |
hidroxinaftalin-1,7- | > Total maxim 0,8%
disulfonic | |
sulfonic | |
Acid 4,4'-diazoaminodi- | |
(benzensulfonic) | _|
|
nesulfonatate | Maxim 0,01% (calculate ca aniline)
E 153 - CARBON MEDICINALIS VEGETALIS
Sinonime | Carbon vegetal

|
Definitie | Carbonul vegetal se produce prin carbonizarea
| substantei vegetale ca lemnul, reziduurile de
| celuloza, turba, nuca de cocos si alte invelisuri
| vegetale. Materialul brut este carbonizat la
| temperaturi inalte. Carbonul vegetal este compus
| in mod esential din particule fine de carbon. Poate
| contine mici cantitati de azot, hidrogen si oxigen.
| Produsul finit poate absorbi umezeala.
Einecs | 215-609-9
Denumire chimica | Carbon
Formula chimica |C
Compozitie | Continut minim 95% carbon raportat la substanta
| anhidra si fara cenusa
Descriere | Pudra de culoare neagra, inodora si insipida
|
Identificare |
A. Solubilitate | Insolubil in apa si solventi organici
B. Combustie | La incalzire spre inrosire, fierbe incet fara
| flacara
|
Puritate |
Cenusa (total) | Maxim 4,0% (temperatura de aprindere: 625 grade C)
Hidrocarburi |
poliaromatice | Extractul obtinut prin extractia unui gram de produs
| cu ajutorul a 10 g ciclohexan pur intr-un aparat de
| extractie continua trebuie sa fie incolor si
| fluorescenta extractului expus in ultraviolet nu
| trebuie sa fie mai intensa decat cea a unei solutii
| de 0,1 mg sulfat de chinina in 1.000 ml 0,01 M acid
| sulfuric.
Pierdere la uscare | Maxim 12% (120 grade C, 4 ore)
Substanta solubila in |
alcali | Filtratul obtinut prin fierberea a 2 g proba in 20 ml
| hidroxid de sodiu N si dupa filtrare trebuie sa
| devina incolor
E 154 - BRUN FK
Sinonime | Colorant alimentar Brun CI 1

Definitie | Brun FK contine in principal un amestec din
| urmatoarele:
| a) sodiu 4-(2,4-diaminofenilazo)benzensulfonat
| b) sodiu 4-(4,6-diamino-m-tolilazo)benzensulfonat
| c) disodiu 4,4'-(4,6-diamino-1,3-fenilenbisazo)di
| (benzensulfonat)
| d) disodiu 4,4'-(2,4-diamino-1,3-fenilenbisazo)di
| (benzensulfonat)
| e) disodiu 4,4'-(2,4-diamino-5-metil-1,3-
| fenilenbisazo)di(benzensulfonat)
| f) trisodiu 4,4',4''-(2,4-diaminobenzen-
| 1,3,5-trisazo)tri(benzensulfonat)
| si coloranti auxiliari impreuna cu clorura de sodiu
| si/sau sulfatul de sodiu constituind principalii
| componenti incolori.
| Brun FK este descris ca sare de sodiu. Sunt
| autorizate de asemenea sarurile calciu si potasiu.
Clasa | Azoici (un amestec de culori mono-, bis- si
| triazoice)
|
Einecs |
Denumire chimica | Amestec de:
| a) sodiu 4-(2,4-diaminofenilazo)benzensulfonat
| b) sodiu 4-(4,6-diamino-m-tolilazo)benzensulfonat
| c) disodiu 4,4'-(4,6-diamino-1,3-fenilenbisazo)di
| (benzensulfonat)
| d) disodiu 4,4'-(2,4-diamino-1,3-fenilenbisazo)di
| (benzensulfonat)
| e) disodiu 4,4'-(2,4-diamino-5-metil-1,3-
| fenilenbisazo)di(benzensulfonat)
| f) trisodiu 4,4',4''-(2,4-diaminobenzen-1,3,5-
| trisazo)tri(benzensulfonat)
Formula chimica | a) C12H11N4NaO3S
| b) C13H13N4NaO3S
| c) C18H14N6Na2O6S2
| d) C18H14N6Na2O6S2
| e) C19H16N6Na2O6S2
| f) C24H17N8Na3O9S3
Masa moleculara | a) 314,30
| b) 328,33
| c) 520,46
| d) 520,46
| e) 534,47
| f) 726,59
Compozitie | Continut minim 70% total coloranti
| Din totalul de coloranti, proportia de componente nu
| va depasi urmatoarele valori:
| a) 26%
| b) 17%
| c) 17%
| d) 16%
| e) 20%
| f) 16%
Descriere | Pudra sau granule de culoare maro-roscat
|
Identificare |
Solutie de culoare |
portocalie spre roscat |
|
Puritate |
apa | Maxim 0,2%
|
decat colorantii: |
Acid 4-aminobenzen-1- |
sulfonic | Maxim 0,7%
m-fenilendiamina si |
4-metil-4-m- |
fenilendiamina | Maxim 3,5%
Alte amine aromatice |
primare nesulfonatate |
decat m-fenilen diamina |
si 4-metil-m-fenilen |
diamina | Maxim 0,007% (calculate ca aniline)
in eter | Dintr-o solutie cu pH 7, maxim 0,2%
E 155 - BRUN HT
Sinonime | Colorant alimentar Brun CI 3

Definitie | Brun HT contine in principal disodiu 4,4'-(2,4-
| dihidroxi-5-hidroximetil-1,3-fenilenbisazo)di
| (naftalin-1-sulfonat) si coloranti auxiliari impreuna
| cu clorura de sodiu si/sau sulfatul de sodiu si/sau
| sulfatul de calciu sub forma de componente incolore
| principale.
| Brun HT este descris ca sare de sodiu. Sarurile de
| calciu si potasiu sunt de asemenea autorizate.
Clasa | Bisazoici
Einecs | 224-924-0
Denumire chimica | Disodiu 4,4'-(2,4-dihidroxi-5-hidroximetil-1,3-
| fenilenbisazo)di(naftalin-1-sulfonat)
|
| 1%
Descriere | Pudra sau granule de culoare maro-roscat
|
Identificare |
A. Spectrometrie | Absorbtie maxima in apa cu pH 7 la cca 460 nm
|
B. Solutie apoasa maro |
|
Puritate |
apa | Maxim 0,2%
Coloranti auxiliari | Maxim 10% (metoda CCM)
decat colorantii: |
Acid 4-aminonaftalin-1- |
sulfonic | Maxim 0,7%
nesulfonatate | Maxim 0,01% (calculate ca aniline)
Substante extractabile |
cu eter | Maxim 0,2% intr-o solutie cu pH 7
E 160a (i) - AMESTEC DE CAROTENI
Sinonime | Colorant alimentar portocaliu CI 5

Definitie | Amestecul de caroteni se obtine prin extractia cu
| solvent din speciile de plante comestibile, morcovi,
| uleiuri vegetale, iarba, lucerna si urzica.
| Principiul de colorare de baza consta in carotenoide
| din care beta-carotenul reprezinta o parte majora.
| Pot fi prezenti alfa, gama-caroten si alti
| pigmenti. Pe langa pigmentii de culoare, aceasta
| substanta poate contine uleiuri, grasimi si ceara
| prezente in mod natural in materia prima.
| extractie: acetona, metiletilcetona, metanol, etanol,
| propanol-2, hexan, diclorometan si dioxid de carbon.
Clasa | Carotenoide
(Einecs | 230-636-6
Formula chimica | beta-caroten: C40H56
Masa moleculara | beta-caroten: 536,88
Compozitie | Contine minim 5% caroteni (calculati sub forma de
| beta-caroten). Pentru produsele obtinute prin
| extractia uleiului vegetal: continutul este de minim
| 0,2% exprimat in grasimi comestibile
|
| 1%
| E1 cm 2500 la cca 440 - 457 nm in ciclohexan
|
Identificare |
A. Spectrometrie | Maxim in ciclohexan la 440 - 457 nm si 470 - 486 nm
|
Puritate |
| _
| Metiletilcetona |
| Propanol-2 | combinatie
| Hexan |
| Etanol _|
|
2. CAROTENI ALGALI
Definitie | Carotenii se pot produce din algele Dunaliella

| salina, care cresc in marile lacuri sarate situate in
| Whyalla, sudul Australiei. Beta-carotenul este extras
| prin utilizarea unui ulei esential. Preparatul este
| 20 - 30% suspensie in ulei de soia care contine
| tocoferoli naturali (pana la 0,3%). Raportul
| trans-cis izomeri variaza intre 50/50 si 71/29.
| Principiul major de colorare consta in carotenoide
| din care beta-carotenul reprezinta o parte majora.
| Pot fi prezente alfa-carotenul, luteina, zeaxantinul
| si beta-criptoxantinul. Pe langa pigmentii de
| colorare, aceasta substanta poate contine uleiuri,
| grasimi si ceara care sunt prezente in mod natural in
| materia prima.
Clasa | Carotenoide
Compozitie | Continut de caroteni (calculati sub forma de
| beta-caroten) este de minim 20%
|
Identificare |
A. Spectrometrie | Maxim in ciclohexan la 448 - 457 nm si 474 - 486 nm
|
Puritate |
E - 160a (ii) BETA-CAROTEN
Sinonime | Colorant alimentar Portocaliu CI 5

Definitie | Prezentele mentiuni se aplica in mod predominant la
| toti izomerii trans ai beta-carotenului impreuna cu
| mici cantitati de alte carotenoide. Preparatele
| diluate si stabilizate pot prezenta diferite
| proportii de izomeri cis/trans.
Clasa | Carotenoide
Einecs | 230-636-6
Denumire chimica | beta-caroten, beta, beta-caroten
Formula chimica | C40H56
Compozitie | Continut minim 96% total coloranti (exprimati sub
| forma de beta-caroten)
| 1%
| E1 cm 2500 la cca 453 - 456 nm in ciclohexan
|
Descriere | Cristale sau pudra cristalina de culoare rosie spre
| rosu-maroniu
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in ciclohexan la cca 453 - 456 nm
|
Puritate |
Coloranti auxiliari | Alte carotenoide decat beta-carotenul: maxim 3% din
| colorantii totali
E 160b - EXTRACTE DE ANNATTO, BIXINA, NORBIXINA
Sinonime | Portocaliu Natural CI 4

Definitie |
Clasa | Carotenoide
Einecs | Annatto: 215-735-4, extract de samanta de annatto:
| 289-561-2; bixina: 230-248-7
Denumire chimica | Bixina: 6'-metilhidrogen-9'-cis-6,6'-diapocaroten-
| 6,6'-dioat
| 6'-metilhidrogen-9'-trans-6,6'-diapocaroten-
| 6,6'-dioat
| Norbixina: acid 9'-cis-6,6'-diapocaroten-6,6'-dioic
| acid 9'-trans-6,6'-diapocaroten-6,6'-dioic
Formula chimica | Bixina: C25H30O4
| Norbixina: C24H28O4
Masa moleculara | Bixina: 394,51
| Norbixina: 380,48
Descriere | Pudra, suspensie sau solutie de culoare maro-roscat
|
Identificare |
Spectrometrie | Bixina: absorbtie maxima in cloroform la cca 502 nm
| Norbixina: absorbtie maxima in solutie de KOH diluata
| la cca 482 nm
|
(i) Bixina si norbixina |
extrase cu solventi |
Definitie | Bixina este preparata prin extractia din invelisul
| exterior al semintelor arborelui de annatto (Bixa
| orellana L.) cu ajutorul unora sau mai multor
| solventi, cum ar fi: acetona, metanol, hexan sau
| diclormetan, dioxid de carbon, urmata de indepartarea
| solventului.
| Norbixina se prepara prin hidroliza cu ajutorul unei
| solutii apoase alcaline a bixinei extrase in modul
| prezentat mai sus.
| Bixina si norbixina pot contine alte substante
| extrase din samanta de annatto.
| Praful de bixina contine cateva componente colorate,
| bixina fiind singurul colorant major care poate fi
| prezenta atat sub forma cis, cat si sub forma trans.
| Produsul poate contine de asemenea produse obtinute
| prin degradarea termica a bixinei.
| Praful de norbixina contine produsul de hidroliza al
| bixinei, sub forma de saruri de sodiu sau potasiu,
| constituind colorantii principali. Pot fi prezente
| atat formele cis, cat si cele trans.
Compozitie | Praful de bixina trebuie sa contina minim 75% total
| carotenoide exprimate in bixina.
| Praful de norbixina trebuie sa contina minim 25%
| total carotenoide exprimate in norbixina.
|
| 1%
| Bixina: E1 cm 2870 la cca 502 nm in cloroform
|
| 1%
| Norbixina: E1 cm 2870 la cca 482 nm in solutie de
| KOH
|
Puritate |
| _
| Metanol > maxim 50 mg/kg separat sau in combinatie
| Hexan _|
|
|
(ii) Extracte alcaline |
de annatto |
Definitie | Un extract de annatto solubil in apa este preparat
| prin extractia cu ajutorul unei solutii apoase
| alcaline (hidroxid de sodiu sau potasiu) din
| invelisul exterior al semintelor arborelui annatto
| (Bixa orellana L.)
| Extractul de annatto solubil in apa contine
| norbixina, produsul de hidroliza al bixinei, sub
| forma de saruri de sodiu sau potasiu, constituind
| colorantii principali. Pot fi prezente atat forma
| cis, cat si forma trans.
Compozitie | Continut minim 0,1% total carotenoide exprimate sub
| forma de norbixina
|
| 1%
| Norbixina: E1 cm 2870 la cca 482 nm in solutie de
| KOH
|
Puritate |
|
(iii) Extracte uleioase |
de annatto |
Definitie | Extractele uleioase de annatto, sub forma de solutie
| sau suspensie, se prepara prin extractia din
| invelisul exterior a semintelor arborelui annatto
| (Bixa orellana L.) cu ajutorul uleiului vegetal
| comestibil. Extractul uleios de annatto contine
| cateva componente colorate, colorantul individual
| major fiind bixina, care poate fi prezenta atat in
| forma cis, cat si in forma trans. Pot fi prezente
| produsele de degradare termica ale bixinei.
| Contine minim 0,1% total carotenoide exprimate in
| bixina
|
| 1%
Compozitie | Bixina: E1 cm 2870 la cca 502 nm in cloroform
|
Puritate |
E 160c - EXTRACT DE ARDEI ROSU, CAPSANTINA, CAPSORUBINA
Sinonime | Oleorasina de ardei rosu

Definitie | Extractul de ardei rosu se obtine prin extractia cu
| solvent din specii de ardei rosu, care constau din
| pastaile fructelor, cu sau fara seminte, ale plantei
| Capsicum annuum L., si contine principalii coloranti
| ale acestui condiment, capsantina si capsorubina. Pot
| fi prezente o varietate de alte componente colorate.
| Doar urmatorii solventi pot fi utilizati in procesul
| de extractie: metanol, etanol, acetona, hexan,
| diclormetan, acetat de etil si dioxid de carbon.
Clasa | Carotenoide
Einecs | Capsantina: 207-364-1, capsorubina: 207-425-2
Denumire chimica | Capsantina: (3R,3'S,5'R)-3,3'-dihidroxi-beta,k-
| carotenona-6
| Capsorubina: (3S,3'S,5R,5'R)-3,3'-dihidroxi-k,k-
| caroten-6,6'-diona
Formula chimica | Capsantina: C40H56O3
| Capsorubina: C40H56O4
Masa moleculara | Capsantina: 584,85
| Capsorubina: 600,85
Compozitie | Extract de ardei rosu: minim 7% carotinoide
| Capsantina/capsorubina: minim 30% total carotenoide
|
| 1%
| E1 cm 2100 la cca 462 nm in acetona
|
Descriere | Lichid vascos de culoare rosu-inchis
|
Identificare |
A. Spectrometrie | Absorbtie maxima in acetona la cca 462 nm
B. Reactie la colorare | Se obtine o culoare albastru intens prin adaosul unei
| picaturi de acid sulfuric la o picatura de proba in
| 2 - 3 picaturi de cloroform
|
Puritate |
| _
| Metanol |
| Etanol > maxim 50 mg/kg separat sau in
| Acetona | combinatie
| Hexan _|
|
Capsaicin | Maxim 250 mg/kg
E 160d - LICOPEN
Sinonime | Galben Natural 27

Definitie | Licopenul se obtine prin extractia cu solvent din
| soiuri de tomate (Lycopersicon esculentum L.), urmata
| de indepartarea solventului. Numai urmatorii solventi
| pot fi utilizati: diclormetan, dioxid de carbon,
| acetat de etil, acetona, propanol-2, metanol, etanol,
| hexan. Principiul major de colorare a tomatelor este
| licopenul; pot fi prezente cantitati mici de alti
| pigmenti ai carotenoidei. Pe langa alti pigmenti de
| colorare a produsului, acesta poate contine uleiuri,
| grasimi, ceara si componente aromatice naturale
| prezente in tomate.
Clasa | Carotenoide
Denumire chimica | Licopen, psi, psi-caroten
|
| 1%
| E1 cm 3450 la cca 472 nm in hexan
Descriere | Lichid vascos de culoare rosu inchis
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in hexan la cca 472 nm
|
Puritate |
| _
| Metanol |
| Acetona | combinatie
| Hexan |
| Propanol-2 _|
|
E 160e - BETA-APO-8'-CAROTENAL (C 30)

Definitie | Mentiunile prezente se aplica la toti izomerii trans
| ai beta-apo-8'-carotenal impreuna cu mici cantitati
| de alte carotenoide. Formele diluate si stabilizate
| sunt preparate din beta-apo-8'-carotenal conform cu
| prezentele mentiuni si includ solutii sau suspensii
| de beta-apo-8'-carotenal in grasimi sau uleiuri
| comestibile, emulsii si prafuri dispersabile in apa.
| Aceste preparate pot avea diferite rapoarte de
| izomeri cis/trans.
Clasa | Carotenoide
Einecs | 214-171-6
Denumire chimica | (beta-apo-8'-carotenal, trans-beta-apo-8'caroten-
| aldehida
Formula chimica | C30H40O
|
| 1%
| E1 cm 2640 la 460 - 462 nm in ciclohexan
|
Descriere | Cristale de culoare violet inchis cu un luciu metalic
| sau pudra cristalina
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in ciclohexan la 460 - 462 nm
|
Puritate |
Coloranti auxiliari | Alte carotenoide decat beta-apo-8'-carotenal:
| maxim 3% total coloranti
E 160f - ESTER ETILIC AL ACIDULUI BETA-APO-8'-CAROTENOIC (C 30)
Sinonime | Colorant alimentar Portocaliu CI 7, esterul beta-apo-

| 8'-carotenoic
Definitie | Mentiunile prezente se aplica in special la toti
| izomerii trans ai esterului etilic al acidului
| beta-apo-8'-carotenoic impreuna cu mici cantitati de
| alte carotenoide. Formele diluate si stabilizate
| sunt preparate din esterul etilic al acidului
| beta-apo-8'-carotenoic conform cu prezentele mentiuni
| si includ solutii sau suspensii de ester etilic al
| acidului beta-apo-8'-carotenoic in grasimi sau
| uleiuri comestibile, emulsii si prafuri dispersabile
| in apa. Aceste preparate pot avea diferite rapoarte
| de izomeri cis/trans.
Clasa | Carotenoide
Einecs | 214-173-7
Denumire chimica | Esterul etilic acid beta-apo-8'-carotenoic, etil
| 8'-apo-beta-carotenoat-8'
Formula chimica | C32H44O2
|
| 1%
| E1 cm 2550 la cca 449 nm in ciclohexan
|
Descriere | Cristale sau pudra cristalina rosie spre rosu-violet
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in ciclohexan la 449 nm
|
Puritate |
Coloranti auxiliari | Alte carotenoide decat esterul etilic al acidului
| beta-apo-8'-carotenoic:
| maxim 3% din total coloranti
E 161b - LUTEINA
Sinonime | Amestec de carotenoide, Xantofile
Definitie | Luteina se obtine prin extractia cu solvent din
| specii de fructe si plante comestibile, iarba,
| lucerna si tagetes erecta. Principalii coloranti sunt
| carotenoidele din care luteina si esterii sai cu
| acizi grasi constituie partea majoritara. Sunt
| prezente diverse cantitati de caroteni. Luteina poate
| contine grasimi, uleiuri si ceara, prezente in
| mod natural in planta.
| Numai urmatorii solventi pot fi utilizati pentru
| extractie: metanol, etanol, propanol-2, hexan,
| acetona, metiletilcetona, diclormetan si dioxid de
| carbon.
Clasa | Carotenoide
Einecs | 204-840-0
Denumire chimica | 3,3'-dihidroxi-d-caroten
Compozitie | Contine minim 4% total coloranti, calculati sub forma
| de luteina
|
| 1%
| E1 cm 2550 la cca 445 nm in cloroform/etanol
| (10 + 90) sau in hexan/etanol/acetona (80 + 10 + 10)
Descriere | Lichid inchis la culoare, maro-galbui
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in cloroform/etanol (10 + 90) la cca
| 445 nm
|
Puritate |
| _
| Metiletilcetona |
| Metanol |
| Propanol-2 | combinatie
| Hexan _|
|
E 161g - CANTAXANTINA

|
Definitie | Mentiunile prezente se aplica in special la toti
| izomerii trans ai cantaxantinei impreuna cu mici
| cantitati de alte carotenoide. Formele diluate si
| stabilizate sunt preparate din cantaxantina conform
| prezentelor mentiuni si includ solutii sau suspensii
| de cantaxantina in grasimi sau uleiuri comestibile,
| emulsii si prafuri dispersabile in apa. Aceste
| preparate pot avea diferite rapoarte de izomeri
| cis/trans.
Clasa | Carotenoide
Einecs | 208-187-2
Denumire chimica | beta-caroten-4,4'-dione, cantaxantina, 4,4'-dioxo-
| beta-caroten
Compozitie | Contine minim 96% total coloranti (exprimati in
| cantaxantina)
|
| 1%
| La 468 - 472 nm in ciclohexan
| La 464 - 467 nm in eter de petrol
Descriere | Cristale sau pudra cristalina violet intens
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in cloroform la cca 485 nm
| Absorbtie maxima in ciclohexan la 468 - 472 nm
| Absorbtie maxima in eter petrol la 464 - 467 nm
|
Puritate |
Coloranti auxiliari | Alte carotenoide decat cantaxantina:
| Maxim 5% din total coloranti
E 162 - ROSU SFECLA, BETANINA
Sinonime | Rosu sfecla

|
Definitie | Rosu sfecla se obtine din soiuri de sfecla rosie
| (Beta vulgaris L. var. rubra) prin presarea sfeclei
| zdrobite pana la obtinerea sucului, sau prin
| extractia apoasa a radacinilor de sfecla taiate si
|imbogatirea ulterioara in principiu activ. Colorantul
|se compune din diferiti pigmenti care apartin clasei
|betalaina. Principiul major de colorare consta in
|betacianina (rosu), din care betanina reprezinta
|75 - 95% . Pot fi prezente cantitati mici de
|betaxantina (galben) si produsele de degradare ale
|betalainelor (maro deschis).
|Pe langa pigmentii coloranti, sucul sau extractul
|contin zaharuri, saruri si/sau proteine prezente in
|mod natural in sfecla. Solutia poate fi concentrata
|iar unele produse pot fi rafinate pentru eliminarea
|majoritatii zaharurilor, sarurilor si a proteinelor.
Clasa | Betalaine
Einecs | 231-628-5
Denumire chimica | Acid (S-(R',R')-4-(2-(2-carboxi-5(beta-D-
| glucopiranoziloxi)-2,3-dihidro-6-hidroxi-1H-indol-1-
| il)etenil)-2,3-dihidro-2,6-piridin-dicarboxilic;
| 1-(2-(2,6-dicarboxi-1,2,3,4-tetrahidro-4-piridilena)-
| 5-beta-D-glucopiranoziloxi)-6-hidroxiindolium-2-
| carboxilat
Formula chimica | Betanina: C24H26N2O13
Compozitie | Contine minim 0,4% culoare rosie (exprimata in
| betanina)
|
| 1%
Descriere | Lichid, pasta, pudra sau solid rosu sau rosu inchis
|
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in apa cu pH 5 la cca 535 nm
|
Puritate |
Nitrat | Maxim 2 g anioni nitrat/g colorant rosu (calculat
| conform compozitiei)
E 163 - ANTOCIANINE
Definitie | Antocianinele se obtin prin extractia cu apa

| sulfatata, apa acidifiata, dioxid de carbon, metanol
| sau etanol din specii de fructe si plante
| comestibile. Antocianinele contin componente comune
| din materia prima, cum ar fi antocianina, acizii
| organici, taninele, zaharurile, sarurile minerale
| etc. dar nu in mod necesar in aceeasi proportie ca in
| materia prima.
Clasa | Antocianine
Einecs | 208-438-6 (cianidina), 205-125-6 (peonidina);
| 208-437-0 (delfinidina);
| 211-403-8 (malvidina); 205-127-7 (pelargonidina)
Denumire chimica | Clorura de 3,3',4',5,7-pentahidroxi-flavilium
| (cianidina)
| Clorura de 3,4',5,7-tetrahidroxi-3'-metoxiflavilium
| (peonidina)
| Clorura de 3,4',5,7-tetrahidroxi-3',5'-
| dimetoxiflavilium (malvidina)
| Clorura de 3,5,7-trihidroxi-2-(3,4,5-
| trihidroxifenil)-1-benzopirilium (delfinidina)
| Clorura de 3,3'4'5,7-pentahidroxi-5'-metoxiflavilium
| (petunidina)
| Clorura de 3,5,7-trihidroxi-2-(4-hidroxifenil)-1-
| benzopirilina (pelargonidina)
Formula chimica | Cianidina: C15H11O6Cl
| Peonidina: C16H13O6Cl
| Malvidina: C17H15O7Cl
| Delfinidina: C15H11O7Cl
| Petunidina: C16H13O7Cl
| Pelargonidina: C15H11O5Cl
Masa moleculara | Cianidina: 322,6
| Peonidina: 336,7
| Malvidina: 366,7
| Delfinidina: 340,6
| Petunidina: 352,7
| Pelargonidina: 306,7
|
| 1%
Compozitie | E1 cm 300 pentru pigment pur la 515 - 535 nm
| la pH 3
Descriere | Lichid, pasta, pudra sau solid rosu purpuriu, cu un
| miros caracteristic usor
Identificare |
Spectrometrie | Absorbtie maxima in metanol cu 0,01% conc. HCl
| Cianidina: 535 nm
| Peonidina: 532 nm
| Malvidina: 542 nm
| Delfinidina: 546 nm
| Petunidina: 543 nm
| Pelargonidina: 530 nm
|
Puritate | _
Reziduuri de solventi | Metanol |
| Etanol > maxim 50 mg/kg separat sau in combinatie
| _|
Dioxid de sulf | Maxim 1000 mg/kg % pigment
E 170 - CARBONAT DE CALCIU
Sinonime | Pigment alb CI 18, creta

|
Definitie | Carbonatul de calciu este produsul obtinut din calcar
| brut sau prin precipitarea ionilor de calciu cu ioni
| de carbonat.
Clasa | Anorganic
Einecs | Carbonat de calciu: 207-439-9
| Calcar: 215-279-6
Denumire chimica | Carbonat de calciu
Formula chimica | CaCO3
Compozitie | Contine minim 98% raportat la substanta anhidra
Descriere | Pudra cristalina alba sau amorfa, inodora si insipida
|
Identificare |
Solubilitate | Practic insolubil in apa si alcool. Se dizolva cu
| efervescenta in acid acetic diluat, in acid
| clorhidric diluat si acid azotic diluat, iar
| solutiile rezultante, dupa fierbere, dau rezultate
| pozitive pentru testele de verificare pentru calciu.
|
Puritate |
acid | Maxim 0,2%
Saruri de magneziu si |
bazice | Maxim 1,5%
Fluorura | Maxim 50 mg/kg
|_
Stibiu (Sb) | |
Cupru (Cu) | |
Crom (Cr) | > Maxim 100 mg/kg, separat sau in combinatie
Zinc (Zn) | |
Bariu (Ba) | _|
|
E 171 - DIOXID DE TITAN

Sinonime | Pigment Alb CI 6
|
Definitie | Dioxidul de titan consta in principal din dioxid de
| titan pur anatase care poate fi acoperit cu cantitati
| mici de alumina si/sau siliciu pentru a imbunatati
| proprietatile tehnologice ale produsului.
Clasa | Anorganic
Einecs | 236-675-5
Denumire chimica | Dioxid de titan
Formula chimica | TiO2
Compozitie | Contine minim 99% raportat la substanta fara alumina
| si siliciu
Descriere | Pudra alba amorfa
|
Identificare |
Solubilitate | Insolubil in apa si solventi organici. Se dizolva
| usor in acid fluorhidric si in acid sulfuric
| concentrat fierbinte.
|
Puritate |
Pierdere la uscare | Maxim 0,5% (105 grade C, 3 ore)
Pierdere la ardere | Maxim 1% raportat la produsul fara substanta volatila
| (800 grade C)
Oxid de aluminiu si/sau |
dioxid de siliciu | Total maxim 2%
HCl 0,5 N | Maxim 0,5% raportat la substanta fara alumina si
| siliciu in HCl 0,5 N si, in plus, pentru produsele
| care contin alumina si/sau siliciu, maxim 1,5%
| raportat la produsul vandut ca atare.
apa | Maxim 0,5%
Stibiu | Maxim 50 mg/kg prin dizolvare totala
Arsen | Maxim 3 mg/kg prin dizolvare totala
Plumb | Maxim 10 mg/kg prin dizolvare totala
Mercur | Maxim 1 mg/kg prin dizolvare totala
Zinc | Maxim 50 mg/kg prin dizolvare totala
E 172 - OXIZI DE FIER SI HIDROXIZI DE FIER
Sinonime | Oxid de fier Galben: Pigment Galben CI 42 si 43

| Oxid de fier Rosu: Pigment Rosu CI 101 si 102
| Oxid de fier Negru: Pigment Negru CI 11
|
Definitie | Oxizii de fier si hidroxizii de fier se obtin prin
| sinteza si contin in principal oxizi de fier anhidri
|
si/sau hidrati. Gama de nuante cuprinde culorile
|
rosu, galben, maro si negru.
|
Oxizii de fier de calitate alimentara se disting de
|
cei de calitate tehnica in principal prin gradul lor
|
relativ mic de contaminare cu alte metale. Aceasta se
|
realizeaza prin selectarea si controlul sursei de
|
fier si/sau prin gradul de purificare chimica din
|
cursul procesului de fabricatie.
Clasa | Anorganice
Index culoare nr. | Oxid de fier Galben: 77492
| Oxid de fier Rosu: 77491
| Oxid de fier Negru: 77499
Einecs | Oxid de fier Galben: 257-098-5
| Oxid de fier Rosu: 215-168-2
| Oxid de fier Negru: 235-442-5
Denumire chimica | Oxid de fier Galben: oxid feric hidrat, oxid de fier
| hidrat (III)
| Oxid de fier Rosu: oxid feric anhidru, oxid de fier
| anhidru (III)
| Oxid de fier Negru: oxid feroso-feric, oxid de fier
| (II, III)
Formula chimica | Oxid de fier Galben: FeO(OH).xH2O
| Oxid de fier Rosu: Fe2O3
| Oxid de fier Negru: FeO.Fe2O3
Masa moleculara | 88,85: FeO(OH)
| 159,70: Fe2O3
| 231,55: FeO.Fe2O3
Compozitie | Galben: minim 60%, rosu si negru: minim 68% total
| fier, exprimat sub forma de fier
Descriere | Pudra de culoare galben, rosu, maro sau negru
|
Identificare |
Solubilitate | Insolubil in apa si solventi organici.
| Solubil in acizi minerali concentrati
|
Puritate |
Substanta solubila in | _
apa | Maxim 1% |
Arsen | Maxim 5 mg/kg |
Bariu | Maxim 50 mg/kg |
Cadmiu | Maxim 5 mg/kg |
Crom | Maxim 100 mg/kg > prin dizolvare totala
Cupru | Maxim 50 mg/kg |
Plumb | Maxim 20 mg/kg |
Mercur | Maxim 1 mg/kg |
Nichel | Maxim 200 mg/kg |
Zinc | Maxim 100 mg/kg _|
E 173 - ALUMINIU
Sinonime | Pigment metalic CI, Al
|
Definitie | Pudra de aluminiu este compusa din particule fine de
| aluminiu. Pulverizarea se poate efectua in prezenta
| sau in absenta uleiurilor vegetale comestibile si/sau
| a acizilor grasi utilizati ca aditivi de calitate
| alimentara. Nu contine adaosuri de alte substante
| decat uleiurile vegetale comestibile si/sau acizii
| grasi de calitate alimentara.
Einecs | 231-072-3
Denumire chimica | Aluminiu
Formula chimica | Al
Compozitie | Contine minim 99% exprimat in Al pe baza de produs
| fara ulei
Descriere | Pudra gri-argintie sau foi subtiri
|
Identificare |
Solubilitate | Insolubil in apa si solventi organici. Solubil in
| acid clorhidric diluat. Solutia rezultanta duce la
| obtinerea rezultatelor pozitive pentru testele de
| verificare a aluminiului.
|
Puritate |
Pierdere la uscare | Maxim 0,5% (105 grade C, la greutate constanta)
E 174 - ARGINT
Sinonime | Argentum, Ag
|
Clasa | Anorganic
Einecs | 231-131-3
Denumire chimica | Argint
Formula chimica | Ag
Masa atomica | 107,87
Compozitie | Contine minim 99,5% Ag
Descriere | Pudra de culoare argintie sau foi subtiri
E 175 - AUR
Sinonime | Pigment metalic 3, Aurum, Au

|
Clasa | Anorganic
Einecs | 231-165-9
Denumire chimica | Aur
Formula chimica | Au
Masa atomica | 197,0
Compozitie | Contine minim 90% Au
Descriere | Pudra de culoare aurie sau foi subtiri
|
Puritate | _
Argint | Maxim 7% |
Cupru | Maxim 4% > dupa dizolvare completa
| _|
E 180 - LITOLRUBINA BK
Sinonime | Pigment Rosu CI 57, Pigment rubin, Carmin 6B

|
Definitie | Litolrubina BK contine in principal calciu 3-hidroxi-
| 4-(4-metil-2-sulfonatofenilazo)-2-naftalincarboxilat
| si coloranti auxiliari impreuna cu apa, clorura de
| calciu si/sau sulfatul de calciu in calitate de
| componente principale incolore.
Clasa | Monoazoic
Index culoare nr. | 15850:1
Einecs | 226-109-5
Denumire chimica | Calciu 3-hidroxi-4-(4-metil-2-sulfonatofenilazo)-
| -2-naftalincarboxilat
Formula chimica | C18H12CaN2O6S
Compozitie | Continut minim de 90% total coloranti
|
| 1%
| E1 cm 200 la cca 442 nm in dimetilformamida
Descriere | Pudra rosie
|
Identificare |
A. Spectrometrie | Absorbtie maxima in dimetilformamida la cca 442 nm
|
Puritate |
|
decat colorantii: |
Sare de calciu a |
acidului 2-amino-5- |
metilbenzensulfonic | Maxim 0,2%
Sare de calciu a |
acidului 3-hidroxi-2- |
naftalincarboxilic | Maxim 0,4%
Amine aromatice primare | Maxim 0,01% (exprimate sub forma de anilina)
nesulfonatate |
Substanta extractabila | Dintr-o solutie cu pH 7, maxim 0,2%
cu eter |
ANEXA 16
la Norme
CRITERII SPECIFICE DE PURITATE PENTRU INDULCITORI
E 420 (i) - SORBITOL
Sinonime | D-glucitol, D-sorbitol

|
Definitie |
Denumirea chimica | D-glucitol
Einecs | 200-061-5
Numar E | E 420 (i)
Masa moleculara relativa| 182,17
Compozitie | Minim 97% continut de polioli totali si D-sorbitol
| minim 91%, raportat la substanta uscata
| Poliolii sunt compusi care au formula structurala
| CH2OH-(CHOH)n-CH2OH, unde "n" este un numar intreg.
Descriere | Pudra higroscopica alba, pudra cristalina, fulgi sau
| granule cu gust dulce
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubila in apa, usor solubila in etanol
B. Intervalul de topire | 88 la 102 grade C
C. Derivat de | La 5 g de proba se adauga 7 ml metanol,
monobenziliden al | 1 ml benzaldehida si 1 ml acid clorhidric.
sorbitolului | Se amesteca si se agita solutia intr-un agitator
| mecanic pana cand se formeaza cristale. Se filtreaza
| prin aspiratie, se dizolva cristalele in 20 ml apa
| fiarta care contine 1 g bicarbonat de sodiu, se
| filtreaza cat este inca fierbinte, se raceste solutia
| filtrata, se filtreaza prin aspiratie, se spala cu
| 5 ml amestec metanol si apa (1 vol metanol la 2 vol
| apa) si se usuca in aer. Cristalele astfel obtinute
| se topesc la temperaturi cuprinse intre 173 si 179
| grade C.
|
Puritate |
Continut de apa | Maxim 1% (metoda Karl Fischer)
Cenusa sulfatata | Maxim 0,1%, raportat la substanta uscata
Zaharuri reducatoare | Maxim 0,3%, exprimate in glucoza, raportat la
| substanta uscata
Zaharuri totale | Maxim 1%, exprimate in glucoza, raportat la substanta
| uscata
Cloruri | Maxim 50 mg/kg, raportat la substanta uscata
Sulfati | Maxim 100 mg/kg, raportat la substanta uscata
Nichel | Maxim 2 mg/kg, raportat la substanta uscata
Arsen | Maxim 3 mg/kg, raportat la substanta uscata
Plumb | Maxim 1 mg/kg, raportat la substanta uscata
Metale grele | Maxim 10 mg/kg, exprimate in Pb, raportat la
| substanta uscata
E 420 (ii) - SORBITOL SIROP
Sinonime | Sirop D-glucitol

|
Definitie |
Denumirea chimica | Siropul de sorbitol format prin hidrogenarea
| siropului de glucoza are in componenta D-sorbitol,
| D-manitol si zaharuri (zaharide) hidrogenate.
| Procentul din acest produs care nu este D-sorbitol
| este compus in primul rand din oligozaharide
| hidrogenate formate prin hidrogenarea siropului de
| glucoza utilizat ca materie prima (in acest caz
| siropul nu se cristalizeaza) sau manitol.
| Pot fi prezente si mici cantitati de polioli,
| unde n </= 4.
| Poliolii sunt compusi care au formula structurala
| CH2OH-(CHOH)n-CH2OH, unde "n" este un numar intreg.
Einecs | 270-337-8
Numar E | E 420 (ii)
Compozitie | Continutul de substanta uscata totala este de minim
| 69% si cel de D-sorbitol este de minim 50% raportat
| la substanta uscata
Descriere | Solutie apoasa, limpede, incolora si cu gust dulce
|
Identificare |
A. Solubilitate | Miscibil in apa, glicerina si propan-1,2-diol.
B. Derivat de | La 5 g de proba se adauga 7 ml metanol,
monobenziliden al | 1 ml benzaldehida si 1 ml acid clorhidric. Se
sorbitolului | amesteca si se agita solutia intr-un agitator mecanic
| pana cand se formeaza cristale. Se filtreaza
| prin aspiratie, se dizolva cristalele in 20 ml apa
| fiarta care contine 1 g bicarbonat de sodiu, se
| filtreaza cat este inca fierbinte, se raceste solutia
| filtrata, se filtreaza prin aspiratie, se spala cu
| 5 ml amestec metanol si apa (1 vol metanol la
| 2 vol apa) si se usuca in aer. Cristalele astfel
| obtinute se topesc la temperaturi cuprinse intre
| 173 si 179 grade C.
|
Puritate |
| substanta uscata
| substanta uscata
E 421 - MANITOL
Sinonime | D-manitol
|
Definitie |
Denumirea chimica | D-manitol
Einecs | 200-711-8
Numar E | E 421
Compozitie | Continutul de D-manitol este de minim 96%, raportat
| la substanta uscata
Descriere | Pudra cristalina alba, inodora, dulce
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil
|
Puritate |
Pierderi la uscare | Maxim 0,3% (105 grade C, 4 ore)
pH | intre 5 si 8
| La 10 ml solutie 10% gr/vol de mostra se adauga
| 0,5 ml solutie saturata de clorura de potasiu apoi se
| masoara pH-ul.
|
| 20
Rotatie specifica | (alfa)
| D
| Rotatia specifica intr-o solutie borata, calculata
| raportat la substanta uscata are valori intre 23 si
| 25 grade
| substanta uscata
Zaharuri totale | Maxim 1%, exprimate in glucoza, raportat la substanta
| uscata
| substanta uscata
E 953 - IZOMALT
Sinonime | Izomaltutoza hidrogenata, palatinoza hidrogenata

|
Definitie |
Denumirea chimica | Izomaltul este un amestec de monozaharide si
| dihazaride hidrogenate ai caror principali componenti
| sunt dizaharidele:
| 6-O-alfa-D-glucopiranozil-D-sorbitol (1,6-GPS) si
| Dihidrat de 1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol
| (1,1-GPM)
Formula chimica | 6-O-alfa-D-glucopiranozil-D-sorbitol: C12H24O11
| Dihidrat de 1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol:
| C12H24O11 - 2H2O
Masa moleculara relativa| 6-O-alfa-D-glucopiranozil-D-sorbitol: 344,32
| Dihidrat de 1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol:
| 380,32
Analiza | Peste 98% monozaharide si dizaharide hidrogenate si
| peste 86% amestec de 6-O-alfa-D-glucopiranozil-
| D-sorbitol si dihidrat de 1-O-alfa-D-glucopiranozil-
| D-manitol, determinate raportat la substanta anhidra.
Descriere | Substanta cristalina foarte higroscopica, inodora, de
| culoare alba
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil in apa, solubilitate foarte redusa in etanol
B. Cromatografie in | Se examineaza prin cromatografie in strat subtire,
strat subtire | prin utilizarea unei placute acoperite cu un strat de
| silica gel cromatografic, de aproximativ 0,2 mm.
| Principalele pete de pe cromatograma sunt cele care
| corespund punctelor 1,1-GPM si 1,6-GPS.
|
Puritate |
D-manitol | Maxim 3%
D-sorbitol | Maxim 6%
| substanta uscata
| substanta uscata [1]
E 965 (i) - MALTITOL
Sinonime | D-maltitol, maltoza hidrogenata

|
Definitie |
Denumirea chimica | (alfa)-D-glucopiranozil-1,4-D-glucitol
Einecs | 209-567-0
Numar E | E 965 (i)
Compozitie | Continut de D-manitol C12H24O11 raportat la substanta
| anhidra, de minim 98%
Descriere | Pudra cristalina alba, cu gust dulce
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubila in apa, cu solubilitate redusa in
| etanol
B. Interval de topire | 148 la 151 grade C
|
C. Rotatia specifica | 20
| (alfa) = + 105,5 grade la + 108,5 grade (solutie
| D
| 5% gr/v)
Puritate |
| substanta uscata
| substanta uscata
E 965 (ii) - SIROP DE MALTITOL
Sinonime | Sirop de glucoza hidrogenat cu concentratie mare de

| maltoza, sirop de glucoza hidrogenat.
|
Definitie |
Denumirea chimica | Un amestec care consta in principal din maltitol cu
| sorbitol, oligozaharide si polizaharide hidrogenate.
| Se obtine prin hidrogenarea catalitica a siropului de
| glucoza cu continut mare de maltoza. Se
| comercializeaza sub forma de sirop si produs solid.
Einecs | 270-337-8
Numar E | E 965 (ii)
Compozitie | Se aplica urmatoarele proportii raportat la substanta
| uscata:
| Maltitol minim 50%
| Sorbitol maxim 8%
| Maltotriltol maxim 25%
| Polizaharide hidrogenate care contin
| peste trei unitati de glucoza sau
| glucitol maxim 30%
| Lichide vascoase limpezi, dulci,
| incolore, inodore sau mase cristaline
| albe, cu gust dulce
Descriere | Pudra cristalina alba, cu gust dulce
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubil in apa, usor solubil in etanol
B. Cromatografie in | Se examineaza prin cromatografie in strat subtire,
strat subtire | prin utilizarea unei placute acoperite cu un strat de
| 0,25 mm, de silica gel cromatografic.
|
Puritate |
| substanta uscata
| substanta uscata
E 966 - LACTITOL
Sinonime | Lactit, lactozitol, lactobiozit

|
Definitie |
Denumirea chimica | 4-O-alfa-D-galactopiranozil-D-glucitol
Einecs | 209-566-5
Numar E | E 966
Compozitie | Minim 95%, raportat la substanta anhidra
Descriere | Pudra cristalina dulce sau solutie incolora
| Produsele cristaline apar ca anhidre, monohidrati si
| dihidrati.
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubila in apa
|
B. Rotatia specifica | 20
| (alfa) = + 13 la + 16 grade
| D
| (solutie apoasa 10% gr/v), raportat la substanta
| uscata
Puritate |
Continut de apa | Produse cristaline; Maxim 10,5% (metoda Karl Fischer)
Alti polioli | Maxim 2,5% raportat la substanta uscata
| substanta uscata
| substanta uscata
E 967 - XILITOL
Sinonime | Xilitol
|
Definitie |
Denumirea chimica | D-xilitol
Einecs | 201-788-0
Numar E | E 967
Compozitie | Minim 98,5% ca xilitol raportat la substanta uscata
Descriere | Pudra cristalina alba, inodora si foarte dulce
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubila in apa, mai putin solubila in etanol
B. Interval de topire | 92 la 96 grade C
C. pH | De la 5 la 7 (solutie apoasa 10% gr/v)
|
Puritate |
Pierdere la uscare | Maxim 0,5% . Se usuca 0,5 g proba in vid, pe fosfor
| la 60 grade, timp de 4 ore.
| substanta uscata
Alti alcooli polihidrici| Maxim 1%, exprimate in glucoza, raportat la substanta
| uscata
| substanta uscata
E 950 - ACESULFAM K
Sinonime | Acesulfam de potasiu, acesulfam, sarea de potasiu a

| 3,4-dihidro-6-metil-1,2,3-oxatiazin-4-on-2,2-dioxid
|
Definitie |
Denumirea chimica | Sare de potasiu a 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)-
| on-2,2-dioxid
Einecs | 259-715-3
Numar E | E 950
Formula chimica | C4H4NO4SK
Compozitie | Minim 99% C4H4NO4SK raportat la substanta uscata
Descriere | Pudra cristalina alba, inodora, cu un gust foarte
| dulce. Este de aproximativ 200 de ori mai dulce decat
| sucroza.
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubila in apa, foarte putin solubila in
| etanol.
B. Absorbtie | Maxim 227 +/- 2 nm pentru o solutie de 10 mg in
ultraviolete | 1000 ml de apa.
|
Puritate |
Pierderi la uscare | Maxim 1% (105 grade C, doua ore)
Arsen | Maxim 3 mg/kg raportat la substanta uscata
Seleniu | Maxim 30 mg/kg raportat la substanta uscata
Fluor | Maxim 3 mg/kg, raportat la substanta uscata
Plumb | Maxim 1 mg/kg raportat la substanta uscata
Metale grele | Maxim 10 mg/kg, ca Pb raportat la substanta uscata
E 951 - ASPARTAM
Sinonime | Esterul metilic al aspartil fenilalaninei

|
Definitie |
Denumirea chimica | Ester N-metilic al-N-L-alfa-aspartil-L-fenilalanina
| Ester N-metilic al acidului 3-amino-N-
| (alfa-carbometoxi-fenetil)succinamic
Einecs | 245-261-3
Numar E | E 951
Formula chimica | C14H18N2O5
Compozitie | Minim 98% si maxim 102% C14H18N2O5 raportat la
| substanta uscata
Descriere | Pudra cristalina alba, inodora, cu gust dulce. Putere
| de indulcire de 200 de ori mai mare decat sucroza.
|
Identificare |
Solubilitate | Putin solubila in apa si in etanol
|
Puritate |
Pierderi la uscare | Maxim 4,5% (105 grade C, patru ore)
Cenusa sulfatata | Maxim 0,2% raportat la substanta uscata
pH | intre 4,5 si 6,0 (solutie de 1 la 125)
Transmitanta | Transmitanta unei solutii de 1% in acid clorhidric
| 2 N, determinata intr-o cuva de 1 cm la 430 nm, cu un
| spectometru adecvat, utilizand acidul clorhidric
| 2 N ca solutie de referinta, este de minim 0,95,
| echivalentul unui coeficient de absorbanta care sa nu
| depaseasca aproximativ 0,022.
|
| D
Rotatie specifica | (alfa) de la + 14,5 la + 16,50
| 20
| Se determina intr-o solutie de 4 in 100/15 N de acid
| formic, in 30 de minute de la prepararea solutiei din
| proba.
Metale grele | Maxim 10 mg/kg, ca Pb raportat la substanta uscata
Acid 5-benzil-3,6-dioxo-| Maxim 1,5% raportat la substanta uscata
2-piperazin-acetic |
E 952 - ACIDUL CICLAMIC SI SARURILE SALE DE Na si Ca
(I) ACIDUL CICLAMIC
Sinonime | Acid ciclohexil-sulfamic, ciclamat

|
Definitie |
Denumirea chimica | Acid ciclohexan-sulfamic, acid
| ciclohexil-aminosulfonic
Einecs | 202-898-1
Numarul E | E 952
Formula chimica | C6H13NO3S
Compozitie | Acidul ciclohexil-sulfamic contine minim 98% si maxim
| 102% echivalent al C6H12NO3S, raportat la substanta
| uscata.
Descriere | Pudra cristalina alba, incolora cu un gust dulce
| acrisor. Putere de indulcire de aproximativ 40 de ori
| mai mare decat zaharoza
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubila in apa si in etanol.
B. Testul de precipitare| La o solutie de 2% se adauga acid clorhidric, apoi se
| adauga 1 ml de solutie molara de clorura de bariu in
| apa si se filtreaza in caz ca se tulbura sau se
| precipita. La solutia limpede se adauga 1 ml solutie
| 10% nitrit de sodiu. Se formeaza un precipitat de
| culoare alba.
|
Puritatea |
Pierderile la uscare | Maxim 1% (105 grade C, o ora)
Seleniu | Maxim 30 mg/kg exprimat in seleniu raportat la
| substanta uscata
Metale grele | Maxim 10 mg/kg exprimate ca plumb, raportat la
| substanta uscata
Ciclohexil-amina | Maxim 10 mg/kg raportat la substanta uscata
Diciclohexil-amina | Maxim 1 mg/kg raportat la substanta uscata
Anilina | Maxim 1 mg/kg raportat la substanta uscata
(II) CICLAMAT DE SODIU
Sinonime | Ciclamat, sarea de sodiu a acidului ciclamic

|
Definitie |
Denumirea chimica | Ciclohexan-sulfamat de sodiu, ciclohexil-sulfamat de
| sodiu
Einecs | 205-348-9
Numarul E | E 952
Formula chimica | C6H12NNaO3S si dihidratul de C6H12NNaO3S 2H2O
Masa moleculara relativa| 201,22 raportat la substanta uscata
| 237,22 calculat pe baza hidratata
Compozitie | Minim 98% si maxim 102% raportat la substanta uscata.
| Forma dihidrat: minim 84% raportat la substanta
| uscata
Descriere | Cristale pudra cristalina, albe incolore. Putere de
| indulcire de aproximativ 30 de ori mai mare decat
| zaharoza
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubila in apa, insolubila in etanol.
|
Puritatea |
Pierderi la uscare | Maxim 1% (105 grade C, o ora)
| Maxim 15,2% (105 grade C, doua ore) pentru forma
| dihidrat
Seleniu | Maxim 30 mg/kg, exprimat in seleniu, raportat la
| substanta uscata
Metale grele | Maxim 10 mg/kg exprimate in Pb, raportat la substanta
| uscata
(III) CICLAMAT DE CALCIU
Sinonime | Ciclamat, sarea de calciu a acidului ciclamic

|
Definitie |
Denumirea chimica | Ciclohexan-sulfamat de calciu, ciclohexil-sulfamat de
| calciu
Einecs | 205-349-4
Numarul E | E 952
Formula chimica | C12H24CaN2O6S2 2H2O
Compozitie | Minim 98% si maxim 100% raportat la substanta uscata
Descriere | Cristale pudra cristalina, albe, incolore. Putere de
| indulcire de aproximativ 30 de ori mai mare decat
| zaharoza.
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubila in apa, usor solubila in etanol.
|
Puritate |
Pierderi la uscare | Maxim 1% (105 grade C, o ora)
| Maxim 8,5% (140 grade C, patru ore) pentru forma
| dihidrata
Metale grele | Maxim 10 mg/kg sub forma de plumb, raportat la
| substanta uscata
E 954-ZAHARINA SI SARURILE SALE DE Na, K si Ca.
(I) ZAHARINA
Definitie |
Denumirea chimica | 3-oxo-2,3 dihidro-benzo(d)izotiazol, 1,1-dioxid
Einecs | 201-321-0
Numarul E | E 954
Formula chimica | C7H5NO3S
Compozitie | Minim 99% si maxim 101,0% C7H5NO3S raportat la
| substanta uscata
Descriere | Cristale albe sau pudra cristalina alba, inodora sau
| cu un miros slab aromatizat, cu gust dulce chiar in
| solutiile foarte diluate. Putere de indulcire de
| aproximativ 300 - 500 de ori mai mare decat zaharoza
|
Identificare |
A. Solubilitate | Usor solubila in apa, solubila in solutiile bazice si
| usor solubila in etanol.
|
Puritate |
Pierderi la uscare | Maxim 1% (105 grade C, doua ore)
Intervalul de topire | 226 - 230 grade C
Arsen | Maxim 3 mg/kg raportat la substanta uscata.
Seleniu | Maxim 30 mg/kg raportat la substanta uscata.
Plumb | Maxim 1 mg/kg raportat la substanta uscata.
Metale grele | Maxim 10 mg/kg ca plumb, raportat la substanta uscata
Acid benzoic si | La 10 ml solutie 1 la 20, la care s-au adaugat
salicilic | anterior 5 picaturi de acid acetic, se adauga trei
| picaturi de solutie apoasa aproximativ molara de
| clorura ferica. Nu se obtine un precipitat sau o
| coloratie violeta.
o-toluen-sulfonamida | Maxim 10 mg/kg raportat la substanta uscata
p-toluen-sulfonamida | Maxim 10 mg/kg raportat la substanta uscata
acid p-sulfonamido- | Maxim 25 mg/kg raportat la substanta uscata
benzoic |
Substante usor | Absente
carbonizabile |
(II) ZAHARINAT DE SODIU
Sinonime | Zaharina, sarea de sodiu a zaharinei

|
Definitie |
Denumirea chimica | o-benzosulfimida de sodiu, sarea de sodiu a
| 2,3-dihidro-3-oxo-benzizo-sulfonazol,
| Oxobenzizosulfonazol
| Sare de sodiu dihidrata a 1,2-benzizotiazolin-3-on,
| 1,1-dioxid
Einecs | 204-886-1
Numarul E | E 954
Formula chimica | C7H4NNaO3S - 2H2O
Compozitie | Minim 99% si maxim 101% C7H4NNaO3S raportat la
| substanta uscata.
Descriere | Cristale albe sau pudra cristalina alba
| efluorescenta, inodora sau cu un miros slab
| aromatizat, cu gust dulce chiar in solutiile foarte
| diluate. Putere de indulcire de aproximativ 300 - 500
| de ori mai mare decat zaharoza in solutii diluate
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubila in apa. Putin solubila in etanol
|
Puritatea |
Pierderi la uscare | Maxim 15% (120 grade C, patru ore)
Acid benzoic si | La 10 ml de solutie 1/20, la care s-au adaugat
| clorura ferica. Nu se precipita si nu se coloreaza in
| violet.
Acid p-sulfonamido- | Maxim 25 mg/kg raportat la substanta uscata
benzoic |
carbonizabile |
(III) ZAHARINAT DE CALCIU
Sinonime | Zaharina, sarea de calciu a zaharinei

|
Definitie |
Denumirea chimica | o-benzosulfimida de calciu, sarea de calciu a
| 2,3-dihidro-3-oxo-benzizo-sulfonazol,
| Sare de calciu hidrata (2:7) a
| 1,2-benzizoliazolin-3-on, 1,1-dioxid
Einecs | 229-349-0
Numarul E | E 954
Formula chimica | C14H8CaN2O6S2 - 3 1/2 H2O
Compozitie | Minim 95% de C14H8CaN2O6S2, raportat la substanta
| uscata.
Descriere | Cristale albe sau pudra alba cristalina, inodora sau
| cu un miros slab aromatizat, cu gust dulce chiar in
| solutiile foarte diluate. Putere de indulcire de
| aproximativ 300 - 500 de ori mai mare decat zaharoza
| in solutii diluate
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubila in apa, solubila in etanol.
|
Puritatea |
Pierderi la uscare | Maxim 13,5% (120 grade C, patru ore)
Acid benzoic si | La 10 ml de solutie 1 la 20, la care s-au adaugat
| violet
benzoic |
carbonizabile |
(IV) ZAHARINAT DE POTASIU
Sinonime | Zaharina, sarea de potasiu a zaharinei

|
Definitie |
Denumirea chimica | o-benzo-sulfimida de potasiu, sarea de potasiu a
| 2,3-dihidro-3-oxobenziso-sulfonazol,
| sarea de potasiu monohidrata a
| 1,2-benzisoliazolin-3-on, 1,1-dioxid
Einecs |
Numarul E | E 954
Formula chimica | C7H4KNO3S - H2O
Compozitie | Minim 99% si maxim 101% de C7H4KNO3S raportat la
| substanta uscata
Descriere | Cr
ale albe sau pudra alba cristalina, inodora sau
| cu un miros slab aromatizat, cu gust dulce intens
| chiar in solutiile foarte diluate. Putere de
| indulcire de aproximativ 300 - 500 de ori mai mare
| decat zaharoza
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubila in apa. Putin solubila in etanol.
|
Puritatea |
Pierderi la uscare | Maxim 8% (120 grade C, patru ore)
Metale grele | Maxim 10 mg/kg sub forma de plumb, raportat la
| substanta uscata
Acid benzoic si | La 10 ml de solutie 1 la 20, la care s-au adaugat
| violet.
benzoic |
carbonizabile |
E 957 - TAUMATINA
Sinonime |
|
Definitie |
Denumirea chimica | Taumatina se obtine prin extractia apoasa
| (pH 2,5-4) a fructului din familia Thaumatococcus
| daniellii (Benth) si se formeaza in principal din
| proteinele de taumatina I si taumatina II si din
| cantitati neinsemnate de constituenti ai
| plantelor provenind din materii prime.
Einecs | 258-822-2-
Numarul E | E 957
Formula chimica | Polipeptida de 207 aminoacizi
Masa moleculara relativa| Taumatina I 22209
| Taumatina II 22293
Compozitie | Minim 16% azot raportat la substanta uscata,
| echivalent cu minim 94% proteine (N x 5,8)
Descriere | Pudra de culoarea smantanii, inodora si cu gust dulce
| intens. Putere de indulcire de aproximativ
| 2000 - 3000 de ori mai mare decat zaharoza
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubila in apa, insolubila in acetona.
Puritatea |
|
Pierderi la uscare | Maxim 9% (105 grade C la greutate constanta)
Carbohidrati | Maxim 3% raportat la substanta uscata
Cenusa sulfatata | Maxim 2% raportat la substanta uscata
Aluminiu | Maxim 100 mg/kg raportat la substanta uscata
Plumb | 3 mg/kg raportat la substanta uscata
Criterii microbiologice | Numar total de aerobi: max 1.000/g.
| Escherichia coli: absent la 1 g
E 959 - DIHYDROCHALCON DE NEOHESPERIDINA
Sinonime | Neohesperidina dihydrochalcon, NHDC, hesperidina

| dihidrochalcon-4'-beta-neohesperidosita,
| neohesperidina DC
|
Definitie |
Denumirea chimica | 2-O-alfa-L-ramnopiranozil-4'-beta-D-glucopiranosil
| hesperidina dihidrocalcon; se obtine prin
| hidrogenarea catalitica a neohesperidinei
Einecs | 243-978-6
Numarul E | E 959
Compozitie | Minim 96% raportat la substanta uscata
Descriere | Pudra cristalina de culoare alba, inodora si cu gust
| dulce intens. Pulbere de indulcire de aproximativ
| 1000 - 1800 de ori mai mare decat zaharoza
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubila in apa calda, putin solubil in apa
| rece, insolubila in eter si benzen
B. Absorbtia maxima in | 282 - 283 nm pentru o solutie de 2 mg in 100 ml
ultraviolet | metanol
C. Testul Neu | Se dizolva aproximativ 10 mg neohesperidina DC in
| 1 ml de metanol, se adauga 1 ml de solutie
| metanolica, 1% de 2-aminoetil difenil borat. Se
| obtine culoarea galben deschis.
|
Puritatea |
Pierderi la uscare | Maxim 11% (105 grade C, trei ore)
Metale grele | Maxim 10 mg/kg ca Pb, raportat la substanta uscata
ANEXA 17
la Norme
CRITERII SPECIFICE DE PURITATE PENTRU ALTI ADITIVI ALIMENTARI
E 200 - ACID SORBIC
Definitie |
Denumirea chimica | Acid sorbic
| Acid trans, trans-hexa-2,4-dienoic
Einecs | 203-768-7
Compozitie | Minim 99% raportat la substanta anhidra
Descriere | Cristale incolore in forma de ac sau pudra pulbere
| alba, cu un miros caracteristic usor si care nu
| prezinta modificari de culoare dupa 90 minute de
| incalzire la 105 grade C
|
Identificare |
A. Intervalul de topire | Intre 133 si 135 grade C, dupa uscare in vid timp de
| patru ore intr-un desicator de acid sulfuric
B. Spectrometrie | O solutie de izopropanol (1 in 4.000.000) are
| absorbtie maxima la 254 +/- 2 nm
C. Rezultat pozitiv |
pentru legaturile |
duble |
D. Punct de sublimare | 80 grade C
|
Puritate |
Continut de apa | Maxim 0,5% (metoda Karl Fischer)
Aldehide | Maxim 0,1% (exprimate in formaldehida)
Metale grele (exprimate | Maxim 10 mg/kg
in Pb) |
E 202 - SORBAT DE POTASIU
Definitie |
Denumirea chimica | Sorbat de potasiu
| (E,E)-hexa-2,4-dienoat de potasiu
| Sare de potasiu a acidului trans,
| trans-hexa-2,4-dienoic
Einecs | 246-376-1
Formula chimica | C6H7O2K
Descriere | Pudra cristalina alba care nu prezinta modificari de
| culoare dupa 90 de minute de incalzire la 105 grade C
|
Identificare |
A. Intervalul de topire |
a acidului sorbic |
izolat prin |
acidifiere si |
nerecristalizat la |
133 - 135 grade C |
dupa uscare in vid |
intr-un desicator de |
acid sulfuric |
B. Teste pozitive ale |
potasiului si ale |
legaturilor duble |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 1% (105 grade C, 3 ore)
Aciditate sau | Maxim 1% (exprimata in acid ascorbic sau K2CO3)
alcalinitate |
Aldehide | Maxim 0,1%, exprimate in formaldehide
in Pb) |
E 203 - SORBAT DE CALCIU
Definitie |
Denumirea chimica | Sorbat de calciu
| Saruri de calciu ale acidului trans,
| trans-hexa-2,4-dienoic
Einecs | 231-321-6
Formula chimica | C12H14O4Ca
Compozitie | Minim 98%, raportat la substanta uscata
Descriere | Pudra fina alba cristalina care nu prezinta
| modificari de culoare dupa 90 minute de incalzire la
| 105 grade C
|
Identificare |
a acidului sorbic |
izolat prin |
acidifiere si |
nerecristalizat |
la 133 - 135 grade C |
acid sulfuric |
calciului si ale |
legaturilor duble |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 2%, determinata prin uscare in vid timp de
| patru ore intr-un desicator de acid sulfuric
Aldehide | Maxim 0,1% (exprimate in formaldehide)
Fluoruri | Maxim 10 mg/kg
in Pb) |
E 210 - ACID BENZOIC
Definitie |
Denumirea chimica | Acid benzoic
| Acid benzencarboxilic
| Acid fenilcarboxilic
Einecs | 200-618-2
Compozitie | Minim 99,5%, raportat la substanta anhidra
Descriere | Pudra alba cristalina
|
Identificare |
A. Interval de topire | 121,5 - 123,5 grade C
B. Teste pozitive de |
sublimare si pentru |
determinarea |
benzoatului |
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 0,5% dupa uscare cu acid sulfuric timp de trei
| ore
pH | Aproximativ 4 (solutie apoasa)
Compusi organici | Maxim 0,07%, exprimati in clor corespunzand unui
clorurati | procent de 0,3%, calculat in acid monoclorobenzoic
Substante usor oxidabile| La 100 ml apa se adauga 1,5 ml de acid sulfuric, se
| incalzeste pana la punctul de fierbere si se adauga
| picaturi de 0,1 N KMnO4, pana se obtine culoarea roz
| care persista timp de 30 secunde. Se dizolva 1 g de
| proba, cantarit cu o precizie de mg, in solutia
| incalzita, si se titreaza cu 0,1 N KMnO4 pana se
| obtine culoarea roz care persista timp de 15 secunde.
| Nu este necesar mai mult de 0,5 ml.
Substante usor | O solutie la rece de 0,5 g de acid benzoic
carbonizabile | in 5 ml de acid sulfuric de 94,5 - 95,5% nu trebuie
| sa prezinte o culoare mai intensa decat cea a
| lichidului de referinta continand 0,2 ml
| de clorura de cobalt STC*1), 0,3 ml de clorura de
| fier STC*2), 0,1 ml de sulfat de cupru STC*3) si
| 4,4 ml apa.
Acizi policiclici | La acidifierea fractionata a solutiei neutralizate de
| acid benzoic, primul precipitat nu trebuie sa aiba un
| punct de topire diferit de cel al acidului benzoic
in Pb) |
------------
*1) Clorura de cobalt STC: se dizolva aproximativ 65 grame clorura de cobalt
CoCl2 6H2O intr-un amestec de 25 ml acid clorhidric si 975 ml apa, suficient
pentru a obtine un volum total de 1 litru. Se introduc exact 5 ml din aceasta
solutie intr-un balon cu baza rotunda, continand 250 ml solutie de iod, la care se
adauga 5 ml peroxid de hidrogen de 3%, apoi 15 ml solutie hidroxid de sodiu de
20% . Se fierbe timp de 10 minute, se lasa la racit, se adauga 2 g iodura de
potasiu si 20 ml de acid sulfuric de 25% . Dupa dizolvarea totala a precipitatului,
se titreaza iodul cu tiosulfat de sodiu (0,1 N) in prezenta amidonului ST*). 1 ml
tiosulfat de sodiu (0,1N) corespunde unei cantitati de 23,80 mg CoCl2 6H2O. Se
ajusteaza volumul final al solutiei adaugand un amestec de acid clorhidric si apa,
suficient pentru a obtine o solutie care sa contina 59,5 mg de CoCl2 6H2O pe ml.
*2) Clorura ferica STC: se dizolva aproximativ 55 g de clorura ferica intr-un
amestec de 25 ml acid clorhidric si 975 ml apa, suficient pentru a obtine un
volum total de 1 litru. Se introduc 10 ml din aceasta solutie intr-un balon cu baza
rotunda, continand 250 ml solutie de iod, se adauga 15 ml apa si 3 g iodura de
potasiu; amestecul se lasa timp de 15 minute in repaus. Se dilueaza cu 100 ml
apa apoi se titreaza iodul eliberat cu tiosulfat de sodiu (0,1 N) in prezenta
amidonului ST*). 1 ml tiosulfat de sodiu (0,1 N) corespunde unei cantitati de
27,03 mg FeCl3 6H2O. Se ajusteaza volumul final al solutiei adaugand un
amestec de acid clorhidric si apa, suficient pentru a obtine o solutie care sa
contina 45 mg de FeCl3 6H2O pe ml.
*3) Sulfat de cupru STC: se dizolva aproximativ 65 g sulfat de cupru CuSO4
5H2O intr-un amestec de 25 ml acid clorhidric si 975 ml de apa, suficient pentru a
obtine un volum total de 1 litru. Se introduc 10 ml din aceasta solutie intr-un
balon cu baza rotunda, continand 250 ml solutie iodata, se adauga 40 ml apa, 4
ml acid acetic si 3 g iodura de potasiu. Se titreaza iodul liber cu tiosulfat de sodiu
(0,1 N) in prezenta amidonului ST*). 1 ml de tiosulfat de sodiu (0,1 N) corespunde
unei cantitati de 24,97 mg CuSO4 5H2O. Se ajusteaza volumul final al solutiei
adaugand un amestec de acid clorhidric si apa, suficient pentru a obtine o solutie
care sa contina 62,4 mg de CuSO4 5H2O pe ml.
*) Amidon ST: se titreaza 0,5 g amidon (amidon de cartof, amidon de porumb
din amidon solubil) cu 5 ml apa; se adauga la pasta rezultata o cantitate
suficienta de apa pentru a obtine un volum total de 100 ml, amestecand
permanent. Se fierbe timp de cateva minute, se lasa la racit si se filtreaza.
Amidonul trebuie preparat recent.
E 211 - BENZOAT DE SODIU
Definitie |
Denumirea chimica | Benzoat de sodiu
| Sare de sodiu a acidului benzencarboxilic
| Sare de sodiu a acidului fenilcarboxilic
Einecs | 208-534-8
Formula chimica | C7H5O2Na
Compozitie | Minim 99% din C7H5O2Na dupa uscare la 105 grade C
| timp de patru ore
Descriere | Pudra alba, aproape inodora, cristalina sau granule
|
Identificare |
A. Solubilitate | Usor solubil in apa, greu solubil in etanol
B. Intervalul de topire | Intervalul de topire a acidului benzoic izolat prin
pentru acidul benzoic| acidifiere si nerecristalizat este
| 121,5 - 123,5 grade C, dupa uscare intr-un desicator
| de acid sulfuric
C. Teste pozitive ale |
benzoatului si |
sodiului |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 1,5%, dupa uscare la 105 grade C timp de 4 ore
| incalzita, si se titreaza cu 0,1 N KMnO4 pana
| se obtine culoarea roz care persista timp de 15
| secunde. Nu este necesar mai mult de 0,5 ml.
Acizi policiclici | La acidifierea fractionata a solutiei neutralizate de
| benzoat de sodiu, primul precipitat nu trebuie sa
| aiba un interval de topire diferit de cel al acidului
| benzoic.
Grad de aciditate sau | Neutralizarea unui gram de benzoat de sodiu, in
alcalinitate | prezenta fenolftaleinei nu necesita mai mult de
| 0,25 ml de 0,1 N NaOH sau 0,1 N HCl.
in Pb) |
E 212 - BENZOAT DE POTASIU
Definitie |
Denumirea chimica | Benzoat de potasiu
| Sare de potasiu a acidului benzencarboxilic
| Sare de potasiu a acidului fenilcarboxilic
Einecs | 209-481-3
Formula chimica | C7H5KO2 3H2O
Compozitie | Minim 99% C7H5O2K dupa uscare la 105 grade C la
| greutate constanta
Descriere | Pudra alba cristalina
|
Identificare |
a acidului benzoic |
izolat prin |
acidifiere si |
nerecristalizat la |
121,5 - 123,5 grade C|
dupa uscare in |
vid intr-un desicator|
de acid sulfuric |
benzoatului si ale |
potasiului |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 26,5%, determinata prin uscare la 105 grade C
Substante usor | O solutie la rece de 0,5 g de acid benzoic in 5 ml de
carbonizabile | acid sulfuric de 94,5 - 95,5% nu trebuie sa prezinte
| o culoare mai intensa decat cea a lichidului de
| referinta continand 0,2 ml de clorura de cobalt STC,
| 0,3 ml de clorura de fier STC, 0,1 ml de sulfura de
| cupru STC si 4,4 ml apa.
Acizi policiclici | La acidifierea fractionata a unei solutii
| (neutralizate) de benzoat de potasiu, primul
| precipitat nu trebuie sa aiba un interval de topire
| diferit de cel al acidului benzoic.
Grad de aciditate sau | Neutralizarea unui gram de benzoat de potasiu, in
in Pb) |
E 213 - BENZOAT DE CALCIU
Sinonime | Benzoat de monocalciu

|
Definitie |
Denumirea chimica | Benzoat de calciu
| Dibenzoat de calciu
Einecs | 218-235-4
Formula chimica | Anhidra: C14H10O4Ca
| Monohidrat: C14H10O4Ca H2O
| Trihidrat: C14H10O4Ca 3H2O
Masa moleculara | Anhidra: 282,31
| Monohidrat: 300,32
| Trihidrat: 336,36
Compozitie | Minim 99% dupa uscare la 105 grade C
Descriere | Cristale albe sau incolore, sau pudra alba
|
Identificare |
a acidului benzoic |
izolat prin |
acidifiere si |
nerecristalizat este |
121,5 - 123,5 grade C|
acid sulfuric |
benzoatului si ale |
calciului |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 17,5%, determinata prin uscare la 105 grade C
| la greutate constanta
Materie insolubila in | Maxim 0,3%
apa |
Substante usor | O solutie la rece de 0,5 g de acid benzoic in 5 ml de
carbonizabile | acid sulfuric de 94,5 - 95,5% nu trebuie sa prezinte
| o culoare mai intensa decat cea a lichidului de
Acizi policiclici | La acidifierea fractionata a unei solutii
| (neutralizate) de benzoat de calciu, primul
| precipitat nu trebuie sa aiba un interval de topire
| diferit de cel al acidului benzoic.
Grad de aciditate sau | Neutralizarea unui gram de benzoat de calciu, in
in Pb) |
E 214 - p-HIDROXIBENZOAT DE ETIL
Sinonime | Etilparaben
| p-oxibenzoat de etil
Definitie |
Denumirea chimica | p-hidroxibenzoat de etil
| Ester etilic al acidului p-hidroxibenzoic
Einecs | 204-399-4
Compozitie | Minim 99,5% dupa uscare timp de doua ore la
| 80 grade C
Descriere | Cristale mici incolore, aproape inodore, sau pudra
| cristalina, alba
|
Identificare |
A. Interval de topire | 115 - 118 grade C
B. Test pozitiv pentru | Intervalul de topire a acidului p-hidroxibenzoic
p-hidroxibenzoat | izolat prin acidifiere si nerecristalizat la
| 213 - 217 grade C dupa uscare in vid intr-un
| desicator de acid sulfuric
C. Test pozitiv pentru |
alcool |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 0,5% dupa uscare timp de doua ore la 80 grade
C
Acid p-hidroxibenzoic | Maxim 0,35% exprimate in acid p-hidroxibenzoic
si acid salicilic |
in Pb) |
E 215 - SAREA DE SODIU A p-HIDROXIBENZOATULUI DE ETIL
Definitie |
Denumirea chimica | Etil p-hidroxibenzoat de sodiu
| Derivat de sodiu al esterului etilic al acidului
| p-hidroxibenzoic
Einecs | 252-487-6
Compozitie | Minim 83% ester etilic al acidului p-hidroxibenzoic
| raportat la substanta uscata
Descriere | Pudra cristalina higroscopica, alba
|
Identificare |
A. Interval de topire | 115 - 118 grade C, dupa uscare in vid intr-un
p-hidroxibenzoat | derivat din proba este de 213 - 217 grade C
sodiu |
D. pH-ul unei solutii |
apoase de 0,1% |
trebuie sa se situeze|
intre 9,9 si 10,3 |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 5%, determinata de uscare in vid intr-un
Cenusa sulfatata | 37 - 39%
si acid salicilic |
in Pb) |
E 216 - p-HIDROXIBENZOAT DE PROPIL
Sinonime | Propilparaben
| p-oxibenzoat de propil
Definitie |
Denumirea chimica | p-hidroxibenzoat de propil
| Ester n-propilic al acidului p-hidroxibenzoic
Einecs | 202-307-7
Compozitie | Minim 99,5% dupa uscare timp de doua ore la
| 80 grade C
Descriere | Cristale mici, incolore, aproape inodore, sau pudra
| cristalina, alba
|
Identificare |
A. Interval de topire | 95 - 97 grade C dupa uscare timp de doua ore la
| 80 grade C
p-hidroxibenzoat | derivat din proba este de 213 - 217 grade C
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 0,5% dupa uscare timp de doua ore la 80 grade
C
si acid salicilic |
in Pb) |
E 217 - SAREA DE SODIU A p-HIDROXIBENZOATULUI DE PROPIL
Definitie |
Denumirea chimica | Propil p-hidroxibenzoat de sodiu
| Derivat de sodiu al esterului n-propilic al acidului
| p-hidroxibenzoic
Einecs | 252-488-1
Compozitie | Minim 85% ester n-propilic al acidului
| p-hidroxibenzoic raportat la substanta anhidra
Descriere | Pudra cristalina higroscopica alba sau albicioasa
|
Identificare |
a esterului izolat |
prin acidifiere si |
nerecristalizat este |
94 - 97 grade C dupa |
uscare in vid intr-un|
desicator de acid |
sulfuric |
B. Test pozitiv pentru |
sodiu |
C. Solutia apoasa de |
0,1% trebuie sa aiba |
un pH intre 9,8 |
si 10,2 |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 5%, determinat prin uscare in vid intr-un
Cenusa sulfatata | 34 - 36%
si acid salicilic |
in Pb) |
E 218 - p-HIDROXIBENZOAT DE METIL
Sinonime | Metilparaben
| p-oxibenzoat de metil
|
Definitie |
Denumirea chimica | p-hidroxibenzoat de metil
| Ester metilic al acidului p-hidroxibenzoic
Einecs | 243-171-5
Compozitie | Minim 99% dupa uscare timp de doua ore la 80 grade C
Descriere | Cristale mici incolore, aproape inodore sau pudra
| cristalina alba
|
Identificare |
B. Test pozitiv pentru | Intervalul de topire pentru acidul p-hidroxibenzoat
p-hidroxibenzoat | derivat din proba este de 213 - 217 grade C dupa
| uscare timp de doua ore la 80 grade C
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 0,5%, dupa uscare timp de doua ore la
| 80 grade C
si acid salicilic |
in Pb) |
E 219 - SAREA DE SODIU A p-HIDROXIBENZOATULUI DE METIL
Definitie |
Denumirea chimica | Metil p-hidroxibenzoat de sodiu
| Derivat de sodiu al esterului metilic al acidului
| p-hidroxibenzoic
Compozitie | Minim 99,5% raportat la substanta anhidra
Descriere | Pudra higroscopica, alba
|
Identificare |
A. Dupa spalare in apa |
si uscare timp de |
2 ore la 80 grade C, |
precipitatul alb |
obtinut prin |
acidifiere cu acid |
clorhidric a unei |
solutii apoase de 10%|
(greutate/volum) a |
derivatului de sodiu |
al esterului metilic |
al acidului |
p-hidroxibenzoic |
(utilizand o hartie |
de turnesol ca |
indicator) are un |
interval de topire |
intre 125 - 128 |
grade C. |
sodiu |
C. Solutia apoasa de |
0,1% care nu contine |
dioxid de carbon are |
pH-ul cuprins intre |
9,7 si 10,3 |
|
Puritate |
Cenusa sulfatata | 40 - 44,5% raportat la substanta anhidra
si acid salicilic |
in Pb) |
E 220 - ANHIDRIDA SULFUROASA
Definitie |
Denumirea chimica | Dioxid de sulf
| Anhidrida a acidului sulfuros
Einecs | 231-195-2
Formula chimica | SO2
Compozitie | Minim 99%
Descriere | Gaz incolor neinflamabil cu un miros sufocant
|
Identificare |
A. Test pozitiv pentru |
substantele |
sulfuroase |
|
Puritate |
Continut de apa | Maxim 0,05%
Reziduuri nevolatile | Maxim 0,01%
Trioxid de sulf | Maxim 0,1%
Seleniu | Maxim 10 mg/kg
Alte gaze care in mod | Absente
normal nu intra in |
compozitia aerului |
in Pb) |
E 221 - SULFIT DE SODIU
Definitie |
Denumirea chimica | Sulfit de sodiu (anhidru sau heptahidrat)
Einecs | 231-821-4
Formula chimica | Anhidru: Na2SO3
| Heptahidrat: Na2SO3 7H2O
Masa moleculara | Anhidru: 126,04
| Heptahidrat: 252,16
Compozitie | Anhidru: Minim 95% Na2SO4 si Minim 48% SO2
| Heptahidrat: Minim 48% Na2SO4 si Minim 24% SO2
Descriere | Pudra alba cristalina sau cristale incolore
|
Identificare |
A. Teste pozitive pentru|
sulfit si sodiu |
B. Solutia (anhidra) de |
10% sau solutia |
(heptahidrata) de 20%|
are pH-ul cuprins |
intre 8,5 si 11,5 |
|
Puritate |
Tiosulfat | Maxim 0,1% raportat la continutul de SO2
Fier | Maxim 50 mg/kg raportat la continutul de SO2
Seleniu | Maxim 10 mg/kg raportat la continutul de SO2
in Pb) |
E 222 - BISULFIT DE SODIU
Definitie |
Denumirea chimica | Bisulfit de sodiu
| Hidrogensulfit de sodiu
Einecs | 231-921-4
Formula chimica | NaHSO3 in solutie apoasa
Compozitie | Minim 32% g/g NaHSO3
Descriere | Solutie limpede incolora spre galbena
|
Identificare |
sulfit si sodiu |
B. Solutia apoasa de 10%|
are pH-ul cuprins |
intre 2,5 si 5,5 |
|
Puritate |
Fier | Maxim 50 mg/kg Na2SO3 raportat la continutul de SO2
in Pb) |
E 223 - METABISULFIT DE SODIU
Sinonime | Pirosulfit
| Pirosulfit de sodiu
|
Definitie |
Denumirea chimica | Disulfit de sodiu
| Pentaoxodiosulfat disodic
Einecs | 231-673-0
Formula chimica | Na2S2O5
Compozitie | Minim 95% Na2S2O5 si Minim 64% SO2
Descriere | Cristale sau pudra cristalina alba
|
Identificare |
sulfit si sodiu |
B. Solutia apoasa de 10%|
are pH-ul cuprins |
intre 4,0 si 5,5 |
|
Puritate |
in Pb) |
E 224 - METABISULFIT DE POTASIU
Sinonime | Pirosulfit de potasiu

Definitie |
Denumirea chimica | Disulfit de potasiu
| Pentaoxodiosulfat potasic
Einecs | 240-795-3
Formula chimica | K2S2O5
Compozitie | Minim 90% K2S2O5 si minim 51,8% SO2, restul fiind
| compus aproape in totalitate din sulfat de potasiu
Descriere | Cristale incolore sau pudra cristalina alba
|
Identificare |
sulfit si potasiu |
|
Puritate |
in Pb) |
E 226 - SULFIT DE CALCIU
Definitie |
Denumirea chimica | Sulfit de calciu
Einecs | 218-235-4
Formula chimica | CaSO3 2H2O
Compozitie | Minim 95% CaSO3 2H2O si minim 39% SO2
Descriere | Cristale albe sau pudra cristalina alba
|
Identificare |
sulfit si calciu |
|
Puritate |
in Pb) |
E 227 - BISULFIT DE CALCIU
Definitie |
Denumirea chimica | Bisulfit de calciu
| Hidrogensulfit de calciu
Einecs | 237-423-7
Formula chimica | Ca(HSO3)2
Compozitie | 6 - 8% (greutate/volum) dioxid de sulf si
| 2,5 - 3,5% (greutate/volum) dioxid de calciu
| corespunzand unui procent de 10 - 14%
| (greutate/volum) de bisulfit de calciu Ca(HSO3)2
Descriere | Solutie apoasa verde-galbena limpede avand un miros
| distinct de dioxid de sulf
|
Identificare |
sulfit si calciu |
|
Puritate |
in Pb)
E 228 - BISULFIT DE POTASIU
Definitie |
Denumirea chimica | Bisulfit de potasiu
| Hidrogensulfit de potasiu
Einecs | 231-870-1
Formula chimica | KHSO3 in solutie apoasa
Compozitie | Minim 280 g KHSO3 per litru (sau 150 g SO2 per litru)
Descriere | Solutie apoasa incolora limpede
|
Identificare |
sulfit si potasiu |
|
Puritate |
in Pb) |
E 230 - BIFENIL
Sinonime | Difenil
|
Definitie |
Denumirea chimica | 1,1'-bifenil
| Fenilbenzen
Einecs | 202-163-5
Compozitie | Minim 99,8%
Descriere | Cristale albe sau galben deschis spre chihlimbar
| avand un miros caracteristic
|
Identificare |
A. Interval de topire | 68,5 - 70,5 grade C
B. Interval de distilare| Se distileaza complet intr-un interval de 2,5 grade C
| cuprins intre 252,5 - 257,5 grade C
|
Puritate |
Benzen | Maxim 10 mg/kg
Amine aromatice | Maxim 2 mg/kg (exprimate in anilina)
Derivati fenolici | Maxim 5 mg/kg (exprimate in fenol)
Substante usor | O solutie la rece de 0,5 g de bifenil in 5 ml de acid
carbonizabile | sulfuric de 94,5 - 95,5% nu trebuie sa prezinte o
| culoare mai intensa decat cea a lichidului de
Trifenil si derivati | Maxim 0,2%
polifenilici superiori |
Hidrocarburi aromatice | Absente
policiclice |
in Pb) |
E 231 - ORTOFENILFENOL
Sinonime | Ortoxenol
|
Definitie |
Denumirea chimica | (1,1'-bifenil)-2-ol
| 2-hidroxidifenil
| o-hidroxidifenil
Einecs | 201-993-5
Descriere | Pudra cristalina alba sau galbui deschis
|
Identificare |
B. Test pozitiv pentru | La adaugarea unei solutii de clorura ferica de 10%
fenolat | la o solutie de etanol (1 g in 10 ml) se obtine o
| culoare verde
|
Puritate |
Oxid de fenil | Maxim 0,3%
p-fenilfenol | Maxim 0,1%
1-naftol | Maxim 0,01%
in Pb) |
E 232 - ORTOFENILFENOL DE SODIU
Sinonime | Ortofenilfenat de sodiu

| Sare de sodiu de ortofenilfenol
|
Definitie |
Denumirea chimica | Ortofenilfenol de sodiu
Einecs | 205-055-6
Formula chimica | C12H9ONa 4H2O
Compozitie | Minim 97% C12H9ONa 4H2O
Descriere | Pudra cristalina alba sau galbui deschis
|
Identificare |
fenolat si sodiu |
B. Intervalul de topire |
a ortofenilifeonului |
izolat prin |
acidifiere si |
nerecristalizat |
derivat din proba, |
este de 56 - 58 |
grade C dupa uscare |
in vid intr-un |
desicator de acid |
sulfuric |
C. Solutia apoasa de 2% |
trebuie sa aiba un pH|
cuprins intre 11,1 |
si 11,8 |
|
Puritate |
Oxid de fenil | Maxim 0,3%
p-fenilfenol | Maxim 0,1%
1-naftol | Maxim 0,01%
in Pb) |
E 233 - THIABENDAZOL
Definitie |
Denumirea chimica | 4-(2-benzimidazolil) thiazol
| 2-(4-thiazolil)-1H-benzimidazol
Einecs | 1205-725-8
Formula chimica | C10H7N3S
Descriere | Pudra inodora alba sau aproape alba
|
Identificare |
B. Spectrometrie | Absorbtie maxima in 0,1 N HCl
| (0,0005% greutate-volum) la 302 nm, 258 nm si 243 nm
|
| 1%
| E la 302 nm +/- 2 nm: aproximativ 1230
| 1 cm
|
| 1%
| 1 cm
|
| 1%
| 1 cm
|
| Raportul de absorbtie 243 nm/302 nm = 0,47 la 0,53
| Raportul de absorbtie 258 nm/302 nm = 0,14 la 0,18
|
Puritate |
Continut de apa | Maxim 0,5% (metoda Karl Fischer)
Seleniu | Maxim 3 mg/kg
in Pb) |
E 234 - NISINA
Definitie | Nisina este constituita din polipeptide strans

| legate, produsa din susele naturale ale Streptococcus
| lactis, Lancefield, grupa N
Einecs | 215-807-5
Formula chimica | C143H230N42O37S7
Compozitie | Concentratul de nisina contine minim 900 unitati
| per mg intr-un amestec de solide din lapte degresat
| avand un continut minimum de clorura de sodiu de 50%
Descriere | Pudra alba
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 3% cand se usuca la greutate constanta la
| 102 - 103 grade C
in Pb) |
E 235 - NATAMICINA
Sinonime | Piramicina
Definitie | Natamicina este un fungicid din grupa poliene
| macrolide, produsa din susele naturale ale
| Streptomyces natalensis sau ale Streptococcus lactis
Einecs | 231-683-5
Formula chimica | C33H47O13N
Descriere | Pudra cristalina alba sau alb-crem
|
Identificare |
A. Culorimetrie | Daca pe o placa de proba se adauga cateva cristale
| de natamicina la un strop de
| - Acid clorhidric concentrat, se obtine o culoare
| albastra,
| - Acid fosforic concentrat, se obtine o culoare
| verde,
| Care se transforma in rosu deschis dupa cateva
| minute
B. Spectrometrie | O solutie de 0,0005% greutate/volum intr-o solutie de
| acid acetic metanolic de 1%, prezinta un coeficient
| de absorbtie maxima de aproximativ 290 nm, 303 nm si
| 318 nm, un prag de aproximativ 280 nm si prezinta un
| coeficient de absorbtie minima de aproximativ 250 nm,
| 295,5 nm si 311 nm
C. pH | 5,5 - 7,5 (o solutie de 1% greutate/volum intr-un
| amestec preneutralizat de 20 volume dimetilformamida
| si 80 volume apa)
|
D. Rotatie specifica | 20
| [alfa] = +250 grade la +295 grade
| D
| (o solutie de 1% greutate/volum in acid acetic
| cristalizabil (glacial) la 20 grade C si calculata
| raportat la substanta uscata)
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 8% (peste P2O5, in vid la 60 grade C la
| greutate constanta)
in Pb) |
Criterii microbiologice:| Maxim 100/g
numar de organisme |
viabile |
E 239 - HEXAMETILENTETRAMINA
Sinonime | Hexamina
| Metenamina
|
Definitie |
| 3.7
Denumire chimica | 1,3,5,7-tetraazatriciclo [3.3.1.1 ]-decan,
| hexametilentetramina
Einecs | 202-905-8
Formula chimica | C6H12N4
Descriere | Pudra cristalina alba sau incolora
|
Identificare |
formaldehida si |
amoniac |
B. Punct de sublimare |
aproximativ |
260 grade C |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 0,5 dupa uscare timp de 2 ore in vid la
| 105 grade C peste P2O5
Sulfati | Maxim 0,005% exprimate in SO4
Cloruri | Maxim 0,005% exprimate in Cl
Saruri de amoniu | Nedetectabile
in Pb) |
E 242 - DICARBONAT DE DIMETIL
Sinonime | DMDC
| Pirocarbonat de dimetil
|
Definitie |
Denumire chimica | Dicarbonat de dimetil
| Ester dimetilic al acidului pirocarbonic
Einecs | 224-859-8
Descriere | Lichid incolor, se descompune in solutie apoasa. Este
| coroziv pentru piele si ochi si toxic la inhalare si
| ingerare
|
Identificare |
A. Descompunere | Dupa diluare, teste pozitive pentru CO2 si metanol
B. Punct de topire | 17 grade C
Punct de fierbere | 172 grade C cu descompunere
C. Densitate 20 grade C | Aproximativ 1,25 g/cmc
D. Spectru infrarosu | Maxim la 1156 si 1832 cmc
|
Puritate |
Carbonat de dimetil | Maxim 0,2%
Clor, total | Maxim 3 mg/kg
in Pb) |
E 249 - NITRIT DE POTASIU
Definitie |
Denumire chimica | Nitrit de potasiu
Einecs | 231-832-4
Formula chimica | KNO2
Compozitie | Minim 95% raportat la substanta anhidra*4)
Descriere | Granule higroscopice albe sau galben deschis
|
Identificare |
nitrit si potasiu |
B. pH-ul unei solutii | Minim 6,0 si maxim 9,0
de 5% |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 3% dupa uscare timp de 4 ore peste gel de
| siliciu
in Pb)
------------
*4) La etichetarea cu mentiunea "pentru uz alimentar", nitritul poate fi
vandut numai in amestec cu sarea sau cu un substituent de sare.
E 250 - NITRIT DE SODIU
Definitie |
Denumire chimica | Nitrit de sodiu
Einecs | 231-555-9
Formula chimica | NaNO2
Compozitie | Minim 97% raportat la substanta anhidra*5)
Descriere | Pudra cristalina alba sau fragmente galbui
|
Identificare |
nitrit si sodiu |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 0,25% dupa uscare timp de 4 ore peste gel de
| siliciu
in Pb) |
------------
*5) La etichetarea cu mentiunea "pentru uz alimentar", nitritul poate fi
vandut numai in amestec cu sarea sau cu un substituent de sare.
E 251 - NITRAT DE SODIU
Sinonime | Salpetru de Chile

| Salpetru cubic
|
Definitie |
Denumire chimica | Nitrat de sodiu
Einecs | 231-554-3
Formula chimica | NaNO3
Compozitie | Minim 99% dupa uscare timp de 4 ore la 105 grade C
Descriere | Pudra cristalina alba usor higroscopica
|
Identificare |
nitrat si sodiu |
de 5% |
C. Punct de topire | +/- 308 grade C
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 2% dupa uscare timp de 4 ore la 105 grade C
Nitriti | Maxim 30 mg/kg exprimate in NaNO2
in Pb) |
E 252 - NITRAT DE POTASIU
Sinonime | Salpetru de Chile

| Salpetru cubic
|
Definitie |
Denumire chimica | Nitrat de potasiu
Einecs | 231-818-8
Formula chimica | KNO3
Descriere | Pudra cristalina alba sau prisme transparente cu un
| gust racoritor, sarat, picant
|
Identificare |
nitrat si potasiu |
de 5% |
|
Puritate |
Nitriti | Maxim 20 mg/kg exprimate in KNO2
in Pb) |
E 260 - ACID ACETIC
Definitie |
Denumire chimica | Acid acetic
| Acid etanoic
Einecs | 200-580-7
Descriere | Lichid limpede, incolor, cu un miros caracteristic
| intepator
|
Identificare |
A. Punct de fierbere | 118 grade C la 760 mm coloana de mercur

B. Gravitate specifica | Aproximativ 1,049
C. O solutie din trei da|
rezultate pozitive |
pentru acetat |
D. Punct de solidificare| Minim 14,5 grade C
|
Puritate |
Reziduuri nevolatile | Maxim 100 mg/kg
Acid formic, formiati si| Maxim 1000 mg/kg exprimate in acid formic
alte substante oxidabile|
Substante usor oxidabile| Se dilueaza 2 ml de proba intr-un recipient prevazut
| cu un dop de sticla continand 10 ml apa si se adauga
| 0,1 ml de 0,1 N permanganat de potasiu. Culoarea roz
| nu se schimba in brun timp de 30 de minute.
in Pb) |
E 261 - ACETAT DE POTASIU

Definitie |
Denumire chimica | Acetat de potasiu
Einecs | 204-822-2
Descriere | Cristale higroscopice incolore sau pudra cristalina
| alba, inodora sau cu un slab miros acetic
|
Identificare |
A. pH-ul unei solutii | Minim 7,5 si maxim 9
apoase de 5% |
B. Teste pozitive pentru|
acetat si potasiu |
|
Puritate |
in Pb) |
E 262 (i) - ACETAT DE SODIU
Definitie |
Denumire chimica | Acetat de sodiu
Einecs | 204-823-8
Formula chimica | C2H3NaO2 nH2O (n = 0 sau 3)
| Trihidrat: 136,08
Compozitie | Minim 98,5% raportat la substanta anhidra (atat
| pentru forma anhidra, cat si pentru cea trihidrata)
Descriere | Anhidru: pudra higroscopica alba, inodora, granulata
| Trihidrat: cristale incolore, transparente sau pudra
| cristalina granulata, inodora sau cu un slab miros
| acetic.
| Eflorescenta in aer cald, uscat
|
Identificare |
A. pH-ul unei solutii | Minim 8,0 si maxim 9,5
apoase de 1% |
acetat si sodiu |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Anhidru: maxim 2% (120 grade C, 4 ore)
| Trihidrat: intre 36 si 42% (120 grade C, 4 ore)
in Pb)
E 262 (ii) - DIACETAT DE SODIU
Definitie | Diacetatul de sodiu este compus molecular din acetat

| de sodiu si acid acetic
Denumire chimica | Hidrogenodiacetat de sodiu
Einecs | 204-814-9
Formula chimica | C4H7NaO4 nH2O (n = 0 sau 3)
Masa moleculara | 142,09 (anhidra)
Compozitie | 39 - 41% acid acetic liber si 58 - 60% acetat de
| sodiu
Descriere | Solide cristaline higroscopice albe cu un miros
| acetic
|
Identificare |
apoase de 10% |
acetat si sodiu |
|
Puritate |
in Pb) |
E 263 - ACETAT DE CALCIU
Definitie |
Denumire chimica | Acetat de calciu
Einecs | 200-540-9
Formula chimica | Anhidru: C4H6O4Ca
| Monohidrat: C4H6O4Ca H2O
Descriere | Acetatul de calciu anhidru este un solid cristalin
| alb higroscopic si voluminos avand un gust usor amar.
| Se poate detecta de asemenea un miros usor de acid
| acetic. Monohidratul poate aparea sub forma de ace,
| granule sau pudra
|
Identificare |
apoase de 10% |
acetat si calciu |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 11% dupa uscare (155 grade C la greutate
| constanta, pentru monohidrat)
Substante insolubile | Maxim 0,3%
in apa |
in Pb) |
E 270 - ACID LACTIC
Definitie |
Denumire chimica | Acid lactic
| Acid 2-hidroxipropionic
| 1-acid hidroxietan-1-carboxilic
Einecs | 200-018-0
Compozitie | Minim 76% si maxim 84%
Descriere | Lichid vascos, aproape inodor, incolor sau galbui,
| cu un gust acid, constituit dintr-un amestec de acid
| lactic (C3H6O3) si lactat de acid lactic (C6H10O5).
| Se obtine prin fermentatia lactica a zaharurilor sau
| se prepara sintetic.
|
NOTA: |
Acidul lactic este |
higroscopic si cand este|
concentrat prin |
fierbere, se condenseaza|
pentru a forma lactatul |
acidului lactic care, |
la diluare si incalzire,|
se hidrolizeaza in acid |
lactic |
|
Identificare |
lactat |
|
Puritate |
Clorura | Maxim 0,2%
Sulfat | Maxim 0,25%
Fier | Maxim 10 mg/kg
in Pb) |
|
NOTA:
|
Aceasta specificatie se |
refera la o solutie |
apoasa de 80%; pentru |
solutii apoase mai |
slabe, se calculeaza |
valoarea ce corespunde |
continutului lor |
in acid lactic |
E 280 - ACID PROPIONIC
Definitie |
Denumire chimica | Acid propionic
| Acid propanoic
Einecs | 201-176-3
Descriere | Lichid uleios incolor sau galbui avand un miros usor
| intepator
|
Identificare |
A. Punct de topire | 22 grade C
B. Interval de distilare| 138,5 - 142,5 grade C
|
Puritate |
Reziduuri nevolatile | Maxim 0,01% dupa uscare la 140 grade C la greutate
| constanta
Aldehide | Maxim 0,1% exprimate in formaldehide
in Pb) |
E 281 - PROPIONAT DE SODIU
Definitie |
Denumire chimica | Propionat de sodiu
| Propanoat de sodiu
Einecs | 205-290-4
Descriere | Pudra cristalina higroscopica alba sau o pudra fina
| alba
|
Identificare |
propionat si sodiu |
apoase de 10% |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 4% determinate prin uscare timp de 2 ore la
| 105 grade C
in apa |
in Pb) |
E 282 - PROPIONAT DE CALCIU
Definitie |
Denumire chimica | Propionat de calciu
Einecs | 223-795-8
Descriere | Pudra cristalina alba
|
Identificare |
propionat si calciu |
apoase de 10% |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 4% determinate prin uscare timp de 2 ore la
| 105 grade C
in apa |
in Pb) |
E 283 - PROPIONAT DE POTASIU
Definitie |
Denumire chimica | Propionat de potasiu
| Propanoat de potasiu
Einecs | 206-323-5
Formula chimica | C3H5KO2
Descriere | Pudra cristalina alba
|
Identificare |
propionat si potasiu |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 4% determinat prin uscare timp de 2 ore la
| 105 grade C
in apa |
in Pb) |
E 284 - ACID BORIC
Sinonime | Acid boric

| Acid ortoboric
| Borofax
Definitie |
Einecs | 233-139-2
Formula chimica | H3BO3
Descriere | Cristale transparente incolore, inodore sau granule
| albe sau pudra alba; usor uleios la atingere; in
| stare naturala apare sub forma de sasolit mineral.
Identificare |
A. Punct de topire | Aproximativ 171 grade C
B. La combustie flacara |
este verde |
C. pH-ul unei solutii | intre 3,8 si 4,8
apoase de 3,3% |
Puritate |
Peroxizi | Nu apare nici o culoare la adaugarea solutiei de Kl
E 285 - TETRABORAT DE SODIU (BORAX)
Sinonime | Borat de sodiu

|
Definitie |
Denumire chimica | Tetraborat de sodiu
| Biborat de sodiu
| Piroborat de sodiu
| Tetraborat de disodiu anhidru
Einecs | 215-540-4
Formula chimica | Na2B4O7
| Na2B4O7 10H2O
Descriere | Pudra sau foi asemanatoare cu sticla, devenind opace
| la expunerea la aer; usor solubil in apa
|
Identificare |
A. Interval de topire | Intre 171 si 175 grade C cu descompunere
|
Puritate |
Peroxizi | Nu apare nici o culoare la adaugarea solutiei de Kl
E 290 - DIOXID DE CARBON
Sinonime | Gaz al acidului carbonic

| Gheata uscata (forma solida)
| Anhidrida carbonica
|
Definitie |
Denumire chimica | Dioxid de carbon
Einecs | 204-696-9
Formula chimica | CO2
Compozitie | Minim 99% volum/volum sub forma gazoasa
Descriere | Un gaz incolor in conditii de mediu normale, avand un
| miros usor intepator. Dioxidul de carbon comercial
| este transportat si manevrat sub forma de lichid in
| cilindrii presurizati sau in sisteme de depozitare
| in vrac, sau in blocuri solide comprimate de "gheata
| uscata". Formele solide (gheata uscata) contin in
| general agenti de legatura, cum ar fi
| propilenglicolul sau uleiul mineral.
|
Identificare |
A. Precipitare (formarea| La trecerea unei parti de proba intr-o solutie de
unui precipitat) | hidroxid de bariu, se produce un precipitat alb care
| se dizolva cu efervescenta in acidul acetic diluat
|
Puritate |
Aciditate | Barbotarea a 915 ml de gaz prin 50 ml de apa recent
| adusa la punctul de fierbere nu trebuie sa-i confere
| celei din urma o aciditate fata de metilorange
| superioara celei de 50 ml de apa recent adusa la
| punctul de fierbere la care s-a adaugat 1 ml de acid
| clorhidric (0,01 N)
Substante reducatoare, | Barbotarea a 915 ml de gaz prin 25 ml de reactiv cu
fosfura si sulfura de | nitrat de argint amoniacal, la care s-au adaugat 3 ml
hidrogen | de amoniac, nu trebuie sa tulbure sau sa innegreasca
| solutia
Monoxid de carbon | Maxim 10 micro l/l
Continut de ulei | Maxim 0,1 mg/l
E 300 - ACID ASCORBIC
Definitie |
Denumire chimica | Acid L-ascorbic
| Acid ascorbic
| 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,-4-lactona
| 3-ceto-L-gulofuranolactona
Einecs | 200-066-2
Compozitie | Dupa uscare intr-un desicator in vid de acid sulfuric
| timp de 24 ore, acidul ascorbic contine minim 99%
| C6H8O6
Descriere | Solid cristalin inodor alb spre galben deschis
|
Identificare |
A. Interval de topire | 189 - 193 grade C cu descompunere
acidul ascorbic |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 0,4% dupa uscare intr-un desicator in vid de
| acid sulfuric timp de 24 ore
|
| 20
Rotatie specifica | [alfa] intre +20,5 - +21,5 grade C
| D
| (solutie apoasa de 10% greutate/volum)
pH-ul unei solutii |
apoase de 2% | Intre 2,4 si 2,8
E 301 - ASCORBAT DE SODIU
Definitie |
Denumire chimica | Ascorbat de sodiu
| L-ascorbat de sodiu
| Enolat de sodiu
| 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactona
| Enolat de sodiu 3-ceto-L-gulofuranolactona
Einecs | 205-126-1
Compozitie | Dupa uscare intr-un desicator in vid de acid sulfuric
| timp de 24 ore, ascorbatul de sodiu contine minim 99%
| C6H7O6Na
Descriere | Solid cristalin inodor alb sau aproape alb care se
| innegreste la lumina
|
Identificare |
|
ascorbat si sodiu |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 0,25% dupa uscare intr-un desicator in vid de
| acid sulfuric timp de 24 ore
|
| 20
Rotatie specifica | [alfa] intre +103 - +106 grade C
| D
E 302 - ASCORBAT DE CALCIU
Definitie
Denumire chimica | Ascorbat de calciu dihidrat
| Sare de calciu a
| 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactona dihidrat
Einecs | 227-261-5
Formula chimica | C12H14O12Ca 2H2O
Compozitie | Minim 98% raportat la substanta fara materii volatile
Descriere | Pudra cristalina inodora alba spre galben cenusiu
| deschis
|
Identificare |
|
ascorbat si calciu |
|
Puritate |
Fluoruri | Maxim 10 mg/kg (exprimate in fluor)
|
| 20
| D
Substanta volatila | Maxim 0,3% determinata prin uscare la temperatura
| camerei timp de 24 ore intr-un desicator de acid
| sulfuric sau pentoxid de fosfor
E 304 (i) - PALMITAT DE ASCORBIL
Definitie |
Denumire chimica | Palmitat de ascorbil
| L-palmitat de ascorbil
| Palmitat de 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactona-6
| 6-palmitoil-3-ceto-L-gulofuranolactona
Einecs | 205-305-4
Descriere | Solid alb sau alb-galbui cu un miros de citrice
|
Identificare |
A. Interval de topire | Intre 107 si 117 grade C
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 2% dupa uscare intr-un cuptor in vid la o
| temperatura cuprinsa intre 56 grade C si 60 grade C
| timp de 1 ora
|
| 20
| D
| (solutie de metanol de 5% greutate/volum)
E 304 (ii) - STEARAT DE ASCORBIL
Definitie |
Denumire chimica | Stearat de ascorbil
| L-stearat de ascorbil
| Stearat de 2,3-didehidro-L-treo-hexono-1,4-lactona
| 6-stearoil-3-ceto-L-gulofuranolactona
Einecs | 246-944-9
Descriere | Solid alb sau alb galbui cu un miros de citrice
|
Identificare |
A. Punct de topire | Aproximativ 116 grade C
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 2% dupa uscare intr-un cuptor in vid la
| 56 - 60 grade C timp de 1 ora
E 306 - EXTRACT BOGAT iN TOCOFEROL
Definitie | Produs obtinut prin distilare in vid cu vapori de apa

| a produselor oleaginoase comestibile de origine
| vegetala, continand tocoferoli si tocotrienoli
| concentrati.
| Contine tocoferoli cum ar fi d-alfa-, d-beta-,
| d-gamma-, d-dzeta
Masa moleculara | 430,71 (d-alfa-tocoferol)
Compozitie | Minim 34% din tocoferoli totali
Descriere | Ulei vascos, limpede, rosu-brun spre rosu avand un
| miros si un gust caracteristic. Poate aparea o usoara
| separare de constituenti parafinosi sub forma
| microcristalina
|
Identificare |
|
A. Metoda |
corespunzatoare de |
cromatografie de |
separare gaz-lichid |
B. Teste de solubilitate| Insolubil in apa. Solubil in etanol. Miscibil in
| eter.
|
Puritate |
|
| 20
Rotatie specifica | [alfa] minim + 20 grade
| D
E 307 - ALFA-TOCOFEROL
Sinonime | dl-alfa-Tocoferol
|
Definitie |
Denumire chimica | dl-5,7,8-Trimetiltocol
| dl-2,5,7,8-tetrametil-2-(4',8',12'-trimetiltridecil)
| -6-cromanol
Einecs | 200-412-2
Descriere | Ulei vascos, limpede si aproape inodor, galben
| deschis spre chihlimbar, aproape fara miros, care se
| oxideaza si se innegreste la expunerea in aer sau la
| lumina
|
Identificare |
A. Teste de solubilitate| Insolubil in apa, usor solubil in etanol, miscibil
| in eter
B. Spectrofotometrie | In etanol absolut, absorbtia maxima este de
| aproximativ 292 nm.
|
Puritate |
|
| 20
Indice de refractie | n 1,503 - 1,507
| D
|
Absorbtie specifica |
1% | 1% (292 nm) 72 - 76
E in etanol |E
1 cm | 1 cm (0,01 g in 200 ml etanol absolut)
|
|
| 20
Rotatie specifica | [alfa] 0 grade +/- 0,05 grade (1 la 10 solutie
| D
| in cloroform)
E 308 - GAMA-TOCOFEROL
Sinonime | dl-gamma-Tocoferol
|
Definitie |
Denumire chimica | 2,7,8-trimetil-2-(4',8',12'- trimetiltridecil)
| -6-cromanol
Einecs | 231-523-4
Descriere | Ulei vascos limpede galben deschis, care se oxideaza
| si se innegreste la expunerea in aer sau la lumina
|
Identificare |
A. Spectrometrie | In etanol absolut, absorbtia maxima este de
| aproximativ 298 - 257 nm
|
Puritate |
|
1% | 1% (298 nm) intre 91 si 97
E in etanol |E
1 cm | 1 cm (257 nm) intre 5,0 si 8,0
|
| 20
| D
|
E 309 - DELTA-TOCOFEROL
Definitie |
Denumire chimica | 2,8-dimetil-2-(4',8',12'-trimetiltridecil)
| -6-cromanol
Einecs | 204-299-0
Descriere | Ulei vascos, limpede galbui deschis sau portocaliu,
| care se oxideaza si se innegreste la expunerea in
| aer sau la lumina
|
Identificare |
A. Spectrometrie | In etanol absolut, absorbtia maxima este de
| aproximativ 298 - 257 nm
|
Puritate |
|
1% | 1% (298 nm) intre 89 si 95
E in etanol |E
1 cm | 1 cm (257 nm) intre 3,0 si 6,0
|
| 20
| D
|
E 310 - GALAT DE PROPIL
Definitie |
Denumire chimica | Galat de propil
| Ester propilic al acidului galic
| Ester n-propilic al acidului 3,4,5-trihidroxibenzoic
Einecs | 204-498-2
Descriere | Solid cristalin inodor alb spre alb-crem
|
Identificare |
A. Teste de solubilitate| Usor solubil in apa, total solubil in etanol, eter
| si propan-1,2-diol
B. Interval de topire | Intre 146 si 150 grade C dupa uscare la 110 grade C
| timp de 4 ore
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 1,0% (110 grade C, 4 ore)
Acid liber | Maxim 0,5% (exprimate in acid galic)
Compus organoclorat | Maxim 100 mg/kg (exprimate in Cl)
|
1% | 1%
E in etanol | E (275 nm) minim 485 si maxim 520
1 cm | 1 cm
|
E 311 - GALAT DE OCTIL
Definitie |
Denumire chimica | Galat de octil
| Ester octilic al acidului galic
| Ester n-octilic al acidului 3,4,5-trihidroxibenzoic
Einecs | 213-853-0
Compozitie | Minim 98% dupa uscare la 90 grade C timp de 6 ore
Descriere | Solid inodor alb spre alb-crem
|
Identificare |
A. Teste de solubilitate| Insolubil in apa, total solubil in etanol, eter si
| propan-1,2-diol
B. Interval de topire | Intre 99 si 102 grade C dupa uscare la 90 grade C
| timp de 6 ore
|
Puritate |
Acid liber | Maxim 0,5% (exprimat in acid galic)
Compus organoclorat | Maxim 100 mg/kg (exprimat in Cl)
|
1% | 1%
1 cm | 1 cm
|
E 312 - GALAT DE DODECIL
Sinonime | Lauril galat

|
Definitie |
Denumire chimica | Galat de dodecil
| Ester dodecilic al acidului galic
| Ester n-dodecilic (sau lauril) al acidului
| 3,4,5-trihidroxibenzoic
Einecs | 214-620-6
Descriere | Solid inodor alb sau alb-crem
|
Identificare |
A. Teste de solubilitate| Insolubil in apa, total solubil in etanol si eter
B. Interval de topire | Intre 95 si 98 grade C dupa uscare la 90 grade C timp
| de 6 ore
|
Puritate |
Acid liber | Maxim 0,5% (exprimate in acid galic)
Compus organoclorat | Maxim 100 mg/kg (exprimate in Cl)
|
1% | 1%
1 cm | 1 cm
|
E 315 - ACID ERITHORBIC
Sinonime | Acid izoascorbic

| Acid D-araboascorbic
|
Definitie |
Denumire chimica | Acid D-eritro-hexenic-2-gamma-lactona
| Acid izoascorbic
| Acid D-izoascorbic
Einecs | 201-928-0
Descriere | Solid cristalin alb spre galben care se innegreste
| treptat prin expunerea la lumina
|
Identificare |
A. Interval de topire | Aproximativ 164 - 172 grade C cu descompunere
|
acidul ascorbic in |
culorimetrie |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 0,4% dupa uscare sub presiune scazuta pe gel
| de siliciu timp de 3 ore
|
| 20
Rotatie specifica | [alfa] intre -16,5 si 18,0 grade (solutie apoasa
| D
| de 10% greutate/volum)
Oxalat | Intr-o solutie de 1 g in 10 ml de apa, se adauga
| 2 picaturi de acid acetic glaciar si 5 ml de solutie
| de acetat de calciu de 10% . Solutia trebuie sa
| ramana limpede.
E 316 - ERITHORBAT DE SODIU
Sinonime | Izoascorbat de sodiu

|
Definitie |
Denumire chimica | Izoascorbat de sodiu
| Acid D-izoascorbic de sodiu
| Sare de sodiu de
| 2,3-didehidro-D-eritro-hexono-1,4-lactona
| Enolat de sodiu monohidrat de
| 3-ceto-D-gulofurano-lactona
Einecs | 228-973-9
Formula chimica | C6H7O6Na H2O
Compozitie | Minim 98% dupa uscare intr-un desicator in vid de
| acid sulfuric timp de 24 de ore, raportat la
| substanta monohidrata
Descriere | Solid cristalin alb
|
Identificare |
A. Teste de solubilitate| Foarte solubil in apa, foarte usor solubil in etanol
acidul ascorbic in |
culorimetrie |
sodiu |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 0,25% dupa uscare intr-un desicator in vid
| peste acidul sulfuric timp de 24 ore
|
| 20
Rotatie specifica | [alfa] intre +95 si 98 grade (solutie apoasa de
| D
| 10% greutate/volum)
apoase de 10% | 5,5 - 8,0
Oxalat | Intr-o solutie de 1 g in 10 ml de apa, se adauga
| 2 picaturi de acid acetic glaciar si 5 ml de solutie
| de acetat de calciu de 10% . Solutia trebuie sa
| ramana limpede.
E 320 - BUTILHIDROXIANIZOL (BHA)
Sinonime | BHA
|
Definitie |
Denumire chimica | 3-tert-butil-4-hidroxianizol
| un amestec de 2-tert-butil-4-hidroxianizol si
| 3-tert-butil-4-hidroxianizol
Einecs | 246-563-8
Compozitie | Minim 98,5% C11H16O2 si minim 85% izomer
| 3-tert-butil-4-hidroxianizol
Descriere | Cristale albe sau galben deschis sau solid cu aspect
| parafinos si cu un miros usor aromatic
|
Identificare |
A. Teste de solubilitate| Insolubil in apa
B. Interval de topire | Intre 48 si 55 grade C
|
Puritate |
Cenusa sulfatata | Maxim 0,05% dupa calcinare la 800 +/- 25 grade C
Impuritati fenolice | Maxim 0,5%
|
1% | 1% (290 nm) minim 190 si maxim 210
E in etanol |E
1 cm | 1 cm (228 nm) minim 326 si maxim 345
|
E 321 - BUTILHIDROXITOLUEN (BHT)
Sinonime | BHT
|
Definitie |
Denumire chimica | 2,6-butilditert-p-cresol
| 4-metil-2,6-butilditertfenol
Einecs | 204-881-4
Descriere | Solid cristalin sau sub forma de fulgi, alb, inodor
| sau cu un miros caracteristic slab aromatic
|
Identificare |
A. Teste de solubilitate| Insolubil in apa si propan 1,2-diol
| Foarte solubil in etanol
B. Punct de topire | La 70 grade C
C. Absorbanta maxima | Absorbanta in intervalul 230 - 320 nm a unui strat de
| 2 cm al unei solutii de 1 la 100.000 in etanol
| anhidru prezinta un maximum numai la 278 nm
|
Puritate |
Impuritati fenolice | Maxim 0,5%
|
1% | 1%
1 cm | 1 cm
|
E 322 LECITINE
Sinonime | Fosfatide
| Fosfolipide
Definitie | Lecitinele sunt amestecuri sau fractiuni de fosfatide
| obtinute prin procedee fizice din produsele
| alimentare de origine animala sau vegetala; acestea
| includ de asemenea produse hidrolizate obtinute prin
| utilizarea enzimelor inofensive corespunzatoare.
| Produsul final nu trebuie sa prezinte nici un semn
| de activitate enzimatica reziduala.
|
| Lecitinele pot fi usor decolorate in mediu apos cu
| ajutorul peroxidului de hidrogen. Aceasta oxidare nu
| trebuie sa modifice din punct de vedere chimic
| fosfatidele de lecitina.
Einecs | 232-307-2
Compozitie | Lecitine: minim 60,0% de substante insolubile in
| acetona
| Lecitine hidrolizate: minim 56,0% de substante
| insolubile in acetona
Descriere | Lecitine: lichid brun sau semi-lichid vascos sau
| pudra vascoasa
| Lecitine hidrolizate: lichid vascos sau pasta de
| culoare brun deschis spre brun
|
Identificare |
colina, fosfor si |
acizi grasi |
lecitina hidrolizata | Se adauga 500 ml apa (30 - 35 grade C) intr-un
| pahar de laborator de 800 ml. Se adauga incet 50 ml
| de proba amestecand continuu. Lecitina hidrolizata
| va forma o emulsie omogena. Lecitina nehidrolizata
| va forma un precipitat de aproximativ 50 g
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 2,0% dupa uscare la 105 grade C timp de 1 ora
toluen | Maxim 0,3%
Indice de aciditate | Lecitine: maxim 35 mg hidroxid de potasiu per gram
| Lecitine hidrolizate: maxim 45 mg hidroxid de potasiu
| per gram
Indice de peroxid | Egal cu sau maxim 10
E 325 - LACTAT DE SODIU
Definitie |
Denumirea chimica | Lactat de sodiu
| 2-hidroxipropanoat de sodiu
Einecs | 200-772-0
Formula chimica | C3H5NaO3
Masa moleculara | 112,06 (anhidru)
Descriere | Lichid transparent incolor si inodor sau cu un miros
| usor caracteristic
|
Identificare |
lactat |
potasiu |
|
Puritate |
Aciditate | Maxim 0,5% dupa uscare, exprimat in acid lactic
apoase de 20% | 6,5 - 7,5
Substante reducatoare | Nici o reducere a solutiei lui Fehling
|
Nota: |
apoasa de 60% |
E 326 - LACTAT DE POTASIU
Definitie |
Denumirea chimica | Lactat de potasiu
| 2-hidroxipropanoat de potasiu
Einecs | 213-631-3
Descriere | Lichid limpede usor vascos, aproape inodor sau cu un
|
Identificare |
A. Calcinare | Se arde o solutie de lactat de potasiu pana la
| calcinare. Cenusa este alcalina si se observa o
| efervescenta la adaugarea unui acid.
B. Culorimetrie | Se acopera cu 2 ml solutie lactat de potasiu 5 ml
| solutie de 1 la 100 catechina in acid sulfuric. In
| zona de contact se produce o culoare rosu intens
C. Teste pozitive pentru|
potasiu si lactat |
|
Puritate |
Aciditate | Se dizolva 1 g solutie de lactat de potasiu in 20 ml
| apa, se adauga 3 picaturi solutie de proba de
| fenolftaleina ST si se titreaza cu hidroxid de sodiu
| 0,1 N. Nu este necesar mai mult de 0,2 ml.
Substante reducatoare | Solutia de lactat de potasiu nu poate duce la
| reducerea solutiei lui Fehling
|
Nota: |
apoasa de 60% |
327 - LACTAT DE CALCIU
Definitie |
Denumirea chimica | Dilactat de calciu
| Dilactat de calciu hidrat
| Sare de calciu a acidului 2-hidroxipropionic
Einecs | 212-406-7
Formula chimica | (C3H5O2)2 Ca nH2O (n = 0 - 5)
Compozitie | Minim 98%, raportat la substanta anhidra
Descriere | Pudra cristalina sau granule albe aproape inodore
|
Identificare |
lactat si calciu |
B. Teste de solubilitate| Solubil in apa si practic insolubil in etanol
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Determinat prin uscare la 120 grade C timp de 4 ore:
| - Anhidru: maxim 3,0%
| - Cu 1 molecula de apa: maxim 8,0%
| - Cu 3 molecule de apa: maxim 20,0%
| - Cu 4,5 molecule de apa: maxim 27,0%
Aciditate | Maxim 0,5% materie uscata exprimata in acid lactic
pH-ul unei solutii de 5%| Intre 6,0 si 8,0
Substante reducatoare | Nici o reducere a solutiei lui Fehling
E 330 - ACID CITRIC
Definitie |
Denumirea chimica | Acid citric
| Acid 2-hidroxi-1,2,3-propan tricarboxilic
| Acid beta-hidroxitricarbalitic
Einecs | 201-069-1
Formula chimica | a) C6H8O7 (anhidru)
| b) C6H8O7 H2O (monohidrat)
Masa moleculara | a) 192,13 (anhidru)
| b) 210,15 (monohidrat)
Compozitie | Acidul citric exista sub forma anhidra sau cu
| 1 molecula de apa. Acidul citric contine minim 99,5%
| de C6H8O7, calculate raportat la substanta anhidra
Descriere | Acidul citric este un solid cristalin alb sau
| incolor, inodor, cu un gust puternic acid.
| Monohidratul se descompune in aer uscat.
|
Identificare |
A. Teste de solubilitate| Foarte solubil in apa, usor solubil in etanol,
| solubil in eter
|
Puritate |
Continut in apa | Acidul citric anhidru contine maxim de 0,5% apa,
| acidul citric monohidrat contine maxim 8,8% apa
| (metoda Karl Fischer)
Cenusa sulfatata | Maxim 0,05% dupa calcinare la 800 +/- 25 grade C
Oxalati | Maxim 100 mg/kg exprimate in acid oxalic, dupa uscare
Substante usor |
carbonizabile | Se incalzeste 1 g de proba pulbere in 10 ml acid
| sulfuric de 98% minimum la bain-marie la 90 grade C
| in intuneric timp de o ora. Solutia trebuie sa aiba o
| culoare brun deschis (lichid de control K).
E 331 (i) - CITRAT MONOSODIC
Sinonime | Citrat monosodic

| Citrat de sodiu monobazic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Citrat monosodic
| Sarea monosodica a acidului
| 2-hidroxi-1,2,3-propantricarboxilic
Formula chimica | a) C6H7O7Na (anhidru)
| b) C6H7O7Na H2O (monohidrat)
Masa moleculara | a) 214,11 (anhidru)
| b) 232,23 (monohidrat)
Descriere | Pudra cristalina alba sau cristale incolore
|
Identificare |
citrat si sodiu |
|
Puritate |
| - Monohidrat: maxim 8,8%
E 331 (ii) - CITRAT DISODIC
Sinonime | Citrat disodic

| Citrat de sodiu dibazic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Citrat disodic
| Sarea disodica a acidului
| Sarea disodica a acidului citric cu 1,5 molecule de
| apa
Einecs | 205-623-3
Formula chimica | C6H6O7Na2 1,5H2O
|
Identificare |
citrat si sodiu |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 13,0% prin uscare la 180 grade C timp de 4 ore
E 331 (iii) - CITRAT TRISODIC
Sinonime | Citrat trisodic

| Citrat de sodiu tribazic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Citrat trisodic
| Sarea trisodica a acidului
| Sarea trisodica a acidului citric, sub forma anhidra,
| dihidrata sau pentahidrata
Einecs | 200-675-3
Formula chimica | a) Anhidru: C6H5O7Na3
| b) Hidrat: C6H5O7Na3 nH2O (n = 2 sau 5)
|
Identificare |
citrat si sodiu |
|
Puritate |
| - Dihidrat: maxim 13,5%
| - Pentahidrat: maxim 30,3%
E 332 (i) - CITRAT MONOPOTASIC
Sinonime | Citrat monopotasic

| Citrat de potasiu monobazic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Citrat monopotasic
| Sarea monopotasica a acidului
| Sarea monopotasica anhidra a acidului citric
Einecs | 212-753-4
Descriere | Pudra granulata sau cristale transparente
| higroscopice, albe
|
Identificare |
citrat si potasiu |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 1,0% determinata prin uscare la 180 grade C
| timp de 4 ore
Oxalati | Maxim 100 mg/kg exprimati in acid oxalic, dupa uscare
E 332 (ii) - CITRAT TRIPOTASIC
Sinonime | Citrat tripotasic

| Citrat de potasiu tribazic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Citrat tripotasic
| Sarea tripotasica a acidului
| Sarea tripotasica monohidrata a acidului citric
Einecs | 212-755-5
Formula chimica | C6H5O7K3 H2O
Descriere | Pudra granulata higroscopica alba sau cristale
| transparente
|
Identificare |
citrat si potasiu |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 6,0% determinat prin uscare la 180 grade C timp
| de 4 ore
Oxalati | Maxim 100 mg/kg exprimat in acid oxalic, dupa uscare
E 333 (i) - CITRAT MONOCALCIC
Sinonime | Citrat monocalcic

| Citrat de calciu monobazic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Citrat monocalcic
| Sarea monocalcica a acidului
| Sarea monocalcica monohidrata a acidului citric
Formula chimica | (C6H7O7)2 Ca H2O
Descriere | Pudra alba fina
|
Identificare |
citrat si calciu |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 7,0% determinate prin uscare la 180 grade C
| timp de 4 ore
Carbonati | Dizolvarea unui gram de citrat de calciu in 10 ml de
| acid clorhidric 2N trebuie sa degaje numai cateva
| bule izolate.
E 333 (ii) - CITRAT DICALCIC
Sinonime | Citrat dicalcic

| Citrat de calciu dibazic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Citrat dicalcic
| Sarea dicalcica a acidului
| Sarea dicalcica trihidrata a acidului citric
Formula chimica | (C6H7O7)2 Ca2 3H2O
|
Identificare |
citrat si calciu |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 20,0% determinat prin uscare la 180 grade C
| timp de 4 ore
Oxalati | Maxim 100 mg/kg exprimat in acid oxalic, dupa uscare
Fluoruri | Maxim 30 mg/kg (exprimat in fluor)
| bule izolate
E 333 (iii) - CITRAT TRICALCIC
Sinonime | Citrat tricalcic

| Citrat de calciu tribazic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Citrat tricalcic
| Sarea tricalcica a acidului
| Sarea tricalcica tetrahidrata a acidului citric
Einecs | 212-391-7
Formula chimica | (C6H6O7)2 Ca3 4H2O
|
Identificare |
citrat si calciu |
|
Puritate |
| timp de 4 ore
| bule izolate
E 334 - ACID L(+) TARTRIC
Definitie |
Denumirea chimica | Acid L-tartric
| Acid L-2,3-dihidroxibutandioic
| Acid d-alfa,beta-dihidroxisuccinic
Einecs | 201-766-0
Descriere | Solid cristalin incolor sau translucid sau pudra
| cristalina alba
|
Identificare |
A. Interval de topire | Intre 168 si 170 grade C
tartrat |
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 0,5% (peste P2O5 timp de 3 ore)
Cenusa sulfatata | Maxim 1000 mg/kg dupa calcinare la 800 +/- 25 grade C
|
Rotatie optica specifica|
a unei solutii apoase de|
20% greutate/volum | 20
| [alfa] intre +11,5 si 13,5 grade
| D
|
E 335 (i) - TARTRAT MONOSODIC
Sinonime | Sarea monosodica a acidului L(+)tartric

|
Definitie |
Denumirea chimica | Sarea monosodica a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic
| Sarea monosodica monohidrata a acidului L(+)tartric
Formula chimica | C4H5O6 Na H2O
Descriere | Cristale incolore transparente
|
Identificare |
tartrat si sodiu |
|
Puritate |
| timp de 4 ore
E 335 (ii) - TARTRAT DISODIC

Definitie |
Denumirea chimica | L-tartrat disodic
| (+)- tartrat disodic
| Acid (+) -2,3-dihidroxibutandioic disodic
| Sare disodica deshidratata a acidului L-(+)tartric
Einecs | 212-773-3
Formula chimica | C4H4O6 Na2 2H2O
Descriere | Cristale incolore transparente
|
Identificare |
tartrat si sodiu |
B. Teste de solubilitate| 1 gram este insolubil in 3 ml apa. Insolubil in
| etanol
|
Puritate |
| timp de 4 ore
E 336 (i) - TARTRAT MONOPOTASIC
Sinonime | Tartrat de potasiu monobazic

|
Definitie |
Denumirea chimica | Sarea monopotasica a acidului
| L-2,3-dihidroxibutandioic
| Sarea monopotasica anhidra a acidului L(+)-tartric
Descriere | Pudra alba cristalina sau granulata
|
Identificare |
tartrat si potasiu |
B. Punct de topire | 230 grade C
|
Puritate |
apoase de 1% | 3,4
| de 4 ore
E 336 (ii) - TARTRAT DIPOTASIC
Sinonime | Tartrat de potasiu dibazic

|
Definitie |
Denumirea chimica | Sarea dipotasica a acidului L-2,3-dihidroxibutandioic
| Sarea dipotasica cu 0,5 molecula de apa a acidului
| L(+)tartric
Einecs | 213-067-8
Formula chimica | C4H4O6 K2 1/2H2O
Descriere | Pudra alba cristalina sau granulata
|
Identificare |
tartrat si potasiu |
|
Puritate |
| de 4 ore
E 337 - TARTRAT DUBLU DE SODIU SI POTASIU
Sinonime | L(+) Tartrat de sodiu si potasiu

| Sare de Rochelle
| Sare de Seignette
|
Definitie |
Denumirea chimica | Sare dubla de sodiu si potasiu a acidului
| L-2,3-dihidroxibutandioic
| L(+) Tartrat de sodiu si potasiu
Einecs | 206-156-8
Formula chimica | C4H4O6 KNa 4H2O
Descriere | Cristale incolore sau pudra alba cristalina
|
Identificare |
tartrat, potasiu si |
sodiu |
B. Teste de solubilitate| 1 gram este solubil in 1 ml apa, insolubil in etanol
C. Interval de topire | Intre 70 si 80 grade C
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 26,0% si minim 21,0% determinat prin uscare la
| 150 grade C timp de 3 ore
apoase de 1% | 3,4
E 338 - ACID FOSFORIC
Sinonime | Acid ortofosforic

| Acid monofosforic
Definitie |
Denumirea chimica | Acid fosforic
Einecs | 231-633-2
Formula chimica | H3PO4
Descriere | Lichid vascos limpede incolor
|
Identificare |
acid si fosfat |
|
Puritate |
Acizi volatili | Maxim 10 mg/kg (exprimati in acid acetic)
Cloruri | Maxim 200 mg/kg (exprimate in clor)
Nitrati | Maxim 5 mg/kg (exprimati in NaNO3)
Sulfati | Maxim 1500 mg/kg (exprimati in CaSO4)
|
Nota: |
apoasa de 75% |
E 339 (i) - FOSFAT MONOSODIC
Sinonime | Monofosfat monosodic

| Monofosfat monosodic acid
| Ortofosfat monosodic
| Fosfat de sodiu monobazic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Dihidrogeno-monofosfat de sodiu
Einecs | 231-449-2
Formula chimica | Anhidru: NaH2PO4
| Monohidrat: NaH2PO4 H2O
| Dihidrat: NaH2PO4 2H2O
| Dihidrat: 156,01
Compozitie | Dupa uscare la 6,0 grade C timp de o ora si apoi la
| 105 grade C timp de 4 ore, contine minim 97% NaH2PO4
Descriere | Pudra, cristale sau granule albe inodore usor
| lichefiate
|
Identificare |
sodiu si fosfat |
B. Teste de solubilitate| Foarte solubil in apa. Insolubil in etanol, eter sau
| cloroform
C. Continut de P2O5 | Intre 58,0% si 60,0%
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Sarea anhidra pierde maxim 2%, monohidratul maxim
| 15,0% si dihidratul maxim 25% dupa uscare la 60 grade
| C timp de 1 ora, apoi la 105 grade C timp de 4 ore
apa | Maxim 0,2% raportat la substanta anhidra
E 339 (ii) - FOSFAT DISODIC
Sinonime | Monofosfat disodic

| Fosfat de sodiu secundar
| Ortofosfat disodic
| Fosfat disodic acid
|
Definitie |
Denumirea chimica | Hidrogeno-monofosfat disodic
| Hidrogeno-ortofosfat disodic
Einecs | 231-448-7
Formula chimica | Anhidru: Na2HPO4
| Hidrat: Na2HPO4 nH2O (n = 2,7 sau 12)
Compozitie | Dupa uscare la 40 grade C timp de 3 ore si apoi la
| 105 grade C timp de 5 ore, contine minim 98% Na2HPO4
Descriere | Hidrogeno-fosfatul disodic anhidru este o pudra alba
| higroscopica inodora. Formele hidratate cuprind
| dihidratul: un solid cristalin alb inodor;
| heptahidratul: pudra granulata sau cristale albe,
| inodore, eflorescente; dodecahidratul: pudra sau
| cristale inodore eflorescente albe.
|
Identificare |
sodiu si fosfat |
B. Teste de solubilitate| Foarte solubil in apa. Insolubil in etanol
C. Continut de P2O5 | Intre 49% si 51% (anhidru)
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Dupa uscare la 40 grade C timp de 3 ore apoi la
| 105 grade C timp de 5 ore, pierderile in greutate
| sunt
matoarele: pentru forma anhidra maxim 5%,
| pentru dihidrat maxim 22%, pentru heptahidrat maxim
| 50%, pentru dodecahidrat maxim 61%
E 339 (iii) - FOSFAT TRISODIC
Sinonime | Fosfat de sodiu

| Fosfat de sodiu tribazic
| Ortofosfat trisodic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Monofosfat trisodic
| Fosfat trisodic
| Ortofosfat trisodic
Einecs | 231-509-8
Formula chimica | Anhidru: Na3PO4
| Hidrat: Na3PO4 nH2O (n = 0,5, 1 sau 12)
Compozitie | Fosfatul de sodiu anhidru, precum si formele semi si
| monohidrate contin minim 97% Na3PO4, calculate
| raportat la substanta anhidra. Dodecahidratul de
| fosfat de sodiu contine minim 92% Na3PO4, calculate
| pe baza de materie calcinata
Descriere | Cristale, granule sau pudra cristalina alba inodora.
| Formele hidratate cuprind semi si monohidratele,
| hexahidratul, octahidratul, decahidratul si
| dodecahidratul. Dodecahidratul include 1/4 molecula
| de hidroxid de sodiu.
|
Identificare |
sodiu si fosfat |
C. Continut de P2O5 | Intre 40,5% si 43,5% (anhidru)
|
Puritate |
Pierdere la calcinare | Dupa uscare la 120 grade C timp de 2 ore urmata de
| calcinare la aproximativ 800 grade C timp de
| 30 minute, pierderile in greutate sunt urmatoarele:
| pentru forma anhidra maxim 2%, pentru monohidrat
| maxim 11%, pentru dodecahidrat intre 45% si 58%
E 340 (i) - FOSFAT MONOPOTASIC
Sinonime | Fosfat de potasiu monobazic

| Monofosfat de monopotasiu
| Fosfat de potasiu acid
| Ortofosfat potasic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Dihidrogeno-fosfat de potasiu
| Dihidrogeno-ortofosfat monopotasic
| Dihidrogeno-monofosfat monopotasic
Einecs | 231-913-4
Formula chimica | KH2PO4
Descriere | Cristale incolore sau pudra cristalina sau granulata
| alba, higroscopica, inodora
|
Identificare |
potasiu si fosfat |
C. Continut de P2O5 | Intre 51% si 53%
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 2% determinate prin uscare la 105 grade C timp
| de 4 ore
E 340 (ii) - FOSFAT DIPOTASIC
Sinonime | Monofosfat dipotasic

| Fosfat de potasiu secundar
| Fosfat dipotasic acid
| Ortofosfat dipotasic
| Fosfat de potasiu dibazic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Hidrogeno-monofosfat dipotasic
| Hidrogeno-fosfat dipotasic
| Hidrogeno-ortofosfat dipotasic
Einecs | 231-834-5
Formula chimica | K2HPO4
Descriere | Pudra granulata, cristale sau pasta incolora sau
| alba, lichefiata
|
Identificare |
potasiu si fosfat |
C. Continut de P2O5 | Intre 40,3% si 41,5%
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 2% determinate prin uscare la 105 grade C timp
| de 4 ore
E 340 (iii) - FOSFAT TRIPOTASIC
Sinonime | Fosfat de potasiu tribazic

| Ortofosfat tripotasic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Monofosfat tripotasic
| Fosfat tripotasic
| Ortofosfat tripotasic
Einecs | 231-907-1
Formula chimica | Anhidru: K3PO4
| Hidrat: K3PO4 nH2O (n = 1 sau 3)
Compozitie | Minim 97% raportat la substanta calcinata
Descriere | Cristale sau granule incolore sau albe inodore si
| higroscopice. Formele hidratate sunt monohidratul si
| trihidratul.
|
Identificare |
potasiu si fosfat |
C. Continut de P2O5 | Intre 30,5% si 33% (anhidru raportat la substanta
| calcinata)
|
Puritate |
Pierdere la calcinare | Anhidru: maxim 3% hidrat: maxim 23% . In cele doua
| cazuri se determina dupa uscare la 105 grade C timp
| de 1 ora urmata de calcinare la aproximativ
| 800 grade C +/- 25 grade C timp de 30 minute
E 341 (i) - FOSFAT MONOCALCIC
Sinonime | Fosfat de calciu monobazic

| Ortofosfat monocalcic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Dihidrogeno-fosfat de calciu
Einecs | 231-837-1
Formula chimica | Anhidru: Ca(H2PO4)2
| Monohidrat: Ca(H2PO4)2 H2O
| 252,08 (monohidrat)
Descriere | Pudra granulata sau cristale sau granule albe
| lichefiate
|
Identificare |
calciu si fosfat |
B. Continut de P2O5 | Intre 55,5% si 61,1% (anhidru)
C. Continut de CaO | Intre 23% si 27,5% (anhidru)
| Intre 19% si 24,8% (monohidrat)
|
Puritate |
Pierdere la deshidratare| Maxim 14% dupa uscare la 105 grade C timp de 4 ore
| (anhidru)
| Maxim 17,5% dupa uscare la 60 grade C timp de 1 ora,
| apoi la 105 grade C timp de 4 ore (monohidrat)
Pierdere la calcinare | Maxim 17,5% dupa calcinare la
| 800 grade C +/- 250 grade C timp de 30 minute
| (anhidru)
| Maxim 25% dupa uscare la 105 grade C timp de 1 ora,
| urmata de calcinare la 800 grade C +/- 25 grade C
| timp de 30 minute (monohidrat)
E 341 (ii) - FOSFAT DICALCIC
Sinonime | Fosfat de calciu dibazic

| Ortofosfat dicalcic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Monohidrogeno-fosfat de calciu
| Hidrogeno-ortofosfat de calciu
| Fosfat de calciu secundar
Einecs | 231-826-1
Formula chimica | Anhidru: CaHPO4
| Monohidrat: CaHPO4 2H2O
| 172,09 (dihidrat)
Compozitie | Fosfatul dicalcic, dupa uscare la 200 grade C timp de
| 3 ore, contine minim 98% si maxim echivalentul a 102%
| CaHPO4
Descriere | Cristale, granule, pudra granulata sau pudra alba
|
Identificare |
calciu si fosfat |
B. Teste de solubilitate| Usor solubil in apa. Insolubil in etanol
|
Puritate |
Pierdere la calcinare | Maxim 8,5% (anhidru) sau 26,5% (dihidrat) dupa
| calcinare la 800 grade C +/- 25 grade C timp de
| 30 minute
E 341 (iii) - FOSFAT TRICALCIC
Sinonime | Fosfat de calciu tribazic

| Ortofosfat de calciu
|
Definitie |
Denumirea chimica | Monofosfat tricalcic
Einecs | 231-840-8
Formula chimica | Ca3(PO4)2
Compozitie | Minim 90% raportat la substanta calcinata
Descriere | Pudra alba inodora si insipida stabila in aer
|
Identificare |
calciu si fosfat |
B. Teste de solubilitate| Practic insolubil in apa, insolubil in etanol,
| solubil in acid clorhidric si nitric diluat
|
Puritate |
Pierdere la calcinare | Maxim 8% dupa calcinare la
| 800 grade C +/- 25 grade C, la greutate constanta
E 385 - SAREA DE CALCIU SI DISODIU A ACIDULUI ETILENDIAMINTETRAACETAT
Sinonime | EDTA de calciu disodiu

| Edetat de calciu disodiu
|
Definitie |
Denumirea chimica | N,N'-1,2-Etandilbis [N-(carboximetil)-glicinat]
| N N
| [(4-)-O,O', O , O ] calciat (2)-disodiu
| Etilendiamintetraacetat de calciu disodiu
| (etilen-dinitrilo)-tetra acetat de calciu disodiu
Einecs | 200-529-9
Formula chimica | C10H12O8CaN2N2 2H2O
Descriere | Granule cristaline inodore albe sau pudra alba sau
| alburie, usor higroscopica
|
Identificare |
sodiu si calciu |
B. Activitate de |
ciclizare cu ioni |
metalici pozitivi |
C. O solutie de 1% |
prezinta un pH intre |
6,5 si 7,5 |
|
Puritate |
Continut de apa | 5 - 13% (metoda Karl Fischer)
'Oxidul de etilena nu poate fi utilizat in scopuri de sterilizare in aditivii

alimentari.
E 400 - ACID ALGINIC
Definitie | Glicuronoglicanul linear contine in principal unitati

|de acid D-manuronic legat in beta-1,4 si L-guluronic
|legat in alfa-1,4 sub forma de inel de piranoza.
|Hidrat de carbon hidrofil extras cu ajutorul
|alcalului diluat provenind din legaturile naturale
|ale diverselor specii de alge marine brune
|(Phaeophyceae)
Einecs | 232-680-1
Formula chimica | (C6H8O6)n
Masa moleculara | 10.000 - 600.000 (medie tipica)
Compozitie | Substanta anhidra degaja minim 20% si maxim 23%
| dioxid de carbon (CO2), echivalent cu minim 91% si
| maxim 104,5% acid alginic (C6H8O6)n (calculat pe
| baza de greutate echivalenta de 200)
Descriere | Acidul alginic se prezinta sub forma filamentoasa,
| granulara si de praf. Este de culoare alba spre
| maro-galbui si aproape inodor
|
Identificare |
A. Solubilitate | Insolubil in apa si solventii organici, usor solubil
| in solutii de carbonat de sodiu, hidroxid de sodiu
| si fosfat trisodic
B. Test de precipitare |
cu clorura de calciu | Se adauga la un amestec de solutie de 0,5% proba si o
| solutie de hidroxid de sodiu 1 mol, o cincime din
| volumul sau unei solutii de 2,5% clorura de calciu.
| Se formeaza un precipitat voluminos, gelatinos. Acest
| test permite distingerea acidului alginic de guma
| acacia, carboximetilceluloza de sodiu,
| carboximetilamidonul, caragenanul, gelatina, guma
| ghatti, guma karaya, guma din seminte de carruba,
| metilceluloza si guma tragacant
C. Test de precipitare |
cu sulfat de amoniu | Se adauga la un amestec de o solutie de 0,5% proba si
| o solutie de hidroxid de sodiu 1 mol, o jumatate din
| volumul sau unei solutii saturate de sulfat de
| amoniu. Nu se formeaza un precipitat. Acest test
| permite distingerea acidului alginic de agar-agar,
| carboximetilceluloza de sodiu, caragenan, pectina
| dezesterificata, gelatina, guma din seminte de
| carruba, metilceluloza si amidonul
D. Culorimetrie | Se dizolva cat mai complet posibil 0,01 g proba
| agitand cu 0,15 ml de hidroxid de sodiu 0,1N si se
| adauga 1 ml de solutie acida de sulfat feric. In
| 5 minute apare o coloratie rosu-visiniu care devine
| in final purpuriu intens.
|
Puritate |
pH-ul unei suspensii de |
3% | Intre 2 si 3,5
Cenusa sulfatata | Maxim 8% raportat la substanta anhidra
Hidroxid de sodiu (1 mol|
solutie) | Maxim 2% raportat la substanta anhidra
Indicator total placa | Maxim 5000 colonii per gram
Drojdie si mucegai | Maxim 500 colonii per gram
E. coli | Negativ in 5 grame
Salmonella spp. | Negativ in 10 grame
E 401 - ALGINAT DE SODIU
Definitie |
Denumire chimica | Sare sodica a acidului alginic
Formula chimica | (C6H7NaO6)n
| dioxid de carbon (CO2), echivalent cu minim 90,8% si
| maxim 106% alginat de sodiu (calculat pe baza de
| greutate echivalenta de 222)
Descriere | Pudra fibroasa sau granulara aproape inodora, de
| culoare alb-galbui
|
Identificare |
sodiu si acidul |
alginic |
|
Puritate |
Substanta insolubila in |
apa | Maxim 2% raportat la substanta anhidra
E 402 - ALGINAT DE POTASIU
Definitie |
Denumire chimica | Sare potasica a acidului alginic
Formula chimica | (C6H7KO6)n
Compozitie | Substanta anhidra degaja minim 16,6% si maxim 19,5%
| maxim 105,5% alginat de potasiu (calculat pe baza de
|
Identificare |
potasiu si acidul |
alginic |
|
Puritate |
E 403 - ALGINAT DE AMONIU
Definitie |
Denumire chimica | Sare amoniacala a acidului alginic
Formula chimica | (C6H11NO6)n
| maxim 103,6% alginat de amoniu (calculat pe baza de
Descriere | Pudra fibroasa sau granulara de culoare alb-galbui
|
Identificare |
amoniu si acidul |
alginic |
|
Puritate |
Cenusa sulfatata | Maxim 7% raportat la materia uscata
E 404 - ALGINAT DE CALCIU
Sinonime | Sare calcica a alginatului

|
Definitie |
Denumire chimica | Sare calcica a acidului alginic
Formula chimica | (C6H7Ca1/2O6)n
| maxim 104,5% alginat de calciu (calculat pe baza de
|
Identificare |
calciu si acidul |
alginic |
|
Puritate |
E 405 - ALGINAT DE PROPAN-1,2-DIOL
Sinonime | Alginat de hidroxipropil

| Ester de propan-1,2-diol al acidului alginic
| Alginat de propilen glicol
|
Definitie |
Denumire chimica | Esterul de propan-1,2-diol al acidului alginic.
| Compozitia variaza in functie de gradul sau de
| esterificare si de procentul de grupe de carboxili
| liberi si neutralizati din molecula
| (esterificat)
| dioxid de carbon (CO2)
|
Identificare |
propan-1,2-diol si |
acid alginic dupa |
hidroliza |
|
Puritate |
Continut total de |
propan-1,2-diol | Maxim 15% si maxim 45%
Continut de |
propan-1,2-diol liber | Maxim 15%

E 406 - AGAR-AGAR
Sinonime | Geloza
| Agar de Japonia
| Isinglass de Bengal, Ceylon, China sau Japonia
| Layor Carang
|
Definitie |
Denumire chimica | Agar-agar-ul este o polizaharida coloidala hidrofila
| care contine in principal unitati de D-galactoza. In
| aproximativ 10% din unitatile de D-galactopiranoza,
| una din grupele de hidroxili se esterifica cu acid
| sulfuric care se neutralizeaza cu calciu, magneziu,
| potasiu sau sodiu. Se extrage din anumite legaturi
| naturale ale algelor marine din familiile Gelidiaceae
| si Sphaerococcaceae si ale algelor rosii inrudite din
| clasa Rhodophyceae
Einecs | 232-658-1
Compozitie | Concentratia maxima de gel nu trebuie sa depaseasca
| 0,25%
Descriere | Agar-agar-ul este inodor sau are un miros usor
| caracteristic. Agar-agar-ul nemacinat se prezinta in
| general sub forma de fascicule de benzi fine,
| membranoase, aglutinate sau sub forma de portiuni
| taiate, fulgi sau granule. Poate fi de culoare
| portocaliu-galbui, cenusiu-galbui deschis spre galben
| deschis sau incolor. Este rezistent la umezeala,
| friabilitate, in mediu uscat. Agar-agar-ul sub forma
| de praf are culoarea alba spre alb-galbui sau galben
| deschis. La examenul in apa la microscop,
| agar-agar-ul apare sub forma granulara si usor
| filamentoasa. Pot aparea cateva fragmente de spicule
| de burete si cateva frustule de diatomi. Intr-o
| solutie de hidrat de cloral, agar-agar-ul sub forma
| de praf apare mai transparent decat in apa, mai mult
| sau mai putin sub forma granulara, striata,
| unghiulara si contine uneori frustule de diatomi.
| Rigiditatea gelului poate fi normalizata prin adaos
| de dextroza si maltodextrine sau zaharoza.
|
Identificare |
A. Solubilitate |Insolubil in apa rece; solubil in apa fierbinte
|
Puritate |
Cenusa | Maxim 6,5% raportat la substanta anhidra la
| 550 grade C
Cenusa insolubila in |
acid clorhidric | Maxim 0,5% raportat la substanta anhidra la
(aproximativ 3N) | 550 grade C
(in apa fierbinte) | Maxim 1%
Amidon | Nu se poate detecta prin metoda de mai jos: se adauga
| la o solutie de 1/10 proba cateva picaturi solutie de
| iod. Nu se formeaza nici o coloratie albastra
Gelatina si alte |
proteine | Se dizolva aproximativ 1 g agar-agar in 100 ml apa
| fierbinte si se lasa la racit pana la aproximativ
| 50 grade C. La 5 ml solutie se adauga 5 ml solutie de
| trinitrofenol (1 g trinitrofenol anhidru/100 ml apa
| fierbinte). Nu apare nici o turbiditate in 10 minute
Absorbtia de apa | Se introduc 5 g agar-agar intr-un cilindru gradat de
| 100 ml, se umple cu apa pana la semn, se amesteca si
| se lasa in repaus timp de 24 ore la 25 grade C. Se
| toarna continutul din cilindru prin vata de sticla
| umezita si se lasa apa sa se scurga in al doilea
| cilindru gradat de 100 ml. Se obtin maxim 75 ml apa
E 407 - CARAGENAN
Sinonime | Produsele comerciale sunt valorificate sub diferite

| denumiri:
| - spuma de Irlanda
| - Eucheman (de la Euchema spp.)
| - Iridophycan (de la Irdidaea spp.)
| - Hypnean (de la Hypnea spp.)
| - Furcellaran sau agar de Danemarca (de la
| Furcellaria fastigiata)
| - Caragenan (de la Chondrus si Gigartina spp.)
Definitie | Caragenanul se obtine prin extractia apoasa din
| legaturile naturale ale algelor din familiile
| Gigartinaceae, Solieriaceae, Hypneaceae si
| Furcellariaceae din clasa Rhodophyceae (alge rosii).
| Nu se utilizeaza nici un precipitat organic in afara
| de metanol, etanol si propanol-2. Caragenanul
| consta in principal din sarurile de potasiu, sodiu,
| magneziu si calciu ale esterilor sulfati de
| polizaharide care prin hidroliza duc la formarea
| galactozei si a 3,6-anhidrogalactozei. Caragenanul
| nu trebuie hidrolizat si nici supus unei degradari
| chimice.
Einecs | 232-524-2
Descriere | Pudra grunjoasa spre fina de culoare galbuie spre
| incolora, practic inodora
|
Identificare |
galactoza, |
anhidrogalactoza si |
sulfat |
|
Puritate |
Continut de metanol, |
etanol, propanol-2 | Maxim 0,1% separat sau in combinatie
Vascozitatea unei |
solutii de 1,5% la |
75 grade C | Minim 5 mPa.s
Sulfat | Minim 15% si maxim 40% raportat la substanta anhidra
| (sub forma de SO4)
Cenusa | Minim 15% si maxim 40% raportat la substanta anhidra
| la 550 grade C
acid | Maxim 1% raportat la substanta anhidra (insolubila in
| acid clorhidric 10%)
| acid sulfuric 1% v/v)
E 407a - ALGA EUCHEMA PRELUCRATA
Sinonime | PES (acronim pentru alga euchema prelucrata)

Definitie | Alga euchema prelucrata se obtine prin tratamentul
| alcalin apos (KOH) al legaturilor naturale ale
| algelor Euchema cottonii si Euchema spinosum din
| clasa Rhodophyceae (alge rosii) pentru indepartarea
| impuritatilor si extragerea produsului prin spalare
| cu apa proaspata si prin uscare. Purificarea se poate
| continua prin spalare cu metanol, etanol sau
| propanol-2 si prin uscare. Produsul cuprinde in
| principal sarurile de potasiu ale sulfatilor
| esterificati de polizaharide care prin hidroliza duc
| la obtinerea galactozei si a anhidrogalactozei-3,6.
| Sarurile de sodiu, calciu si magneziu ale sulfatilor
| esterificati ai polizaharidelor sunt prezente in
| cantitati mai mici. Este de asemenea prezenta in
| produs si celuloza algala de 15% . Caragenanul din
| alga euchema prelucrata nu se hidrolizeaza si nici nu
| se supune unei degradari chimice
Descriere | Pudra grunjoasa spre fina de culoare galbuie spre
| incolora, practic inodora
|
Identificare |
galactoza, |
anhidrogalactoza si |
sulfat |
B. Solubilitate | Forme de suspensii vascoase in apa. Insolubil in
| etanol
|
Puritate |
Continut de metanol, |
etanol, propanol-2 | Maxim 0,1% separat sau in combinatie
Vascozitatea unei |
solutii de 1,5% la |
75 grade C | Minim 5 mPa.s
Sulfat | Minim 15% si maxim 40% raportat la substanta anhidra
| (sub forma de SO4)
Cenusa | Minim 1% si maxim 40% raportat la substanta anhidra
| la 550 grade C
| acid clorhidric 10%)
acid | Minim 8% si maxim 15% raportat la substanta uscata
| (insolubile in acid sulfuric 1% v/v)
E 410 - GUMA DIN SEMINTE DE CARRUBA
Sinonime | Guma de carruba

| Guma algaroba
Definitie | Guma din seminte de carruba reprezinta endosperma
| macinata a boabelor din legaturile naturale ale
| arborelui de carob, Cerationia siliqua (L.) Taub.
| (familia Leguminosae). Contine in principal o
| polizaharida hidrocoloidala cu o masa moleculara
| ridicata, compusa din unitati de galactopiranoza si
| manopiranoza combinate prin legaturi glucosidice,
| care pot fi descrise din punct de vedere chimic sub
| forma de galactomannani
Masa moleculara | 50.000 - 3.000.000
Einecs | 232-541-5
Compozitie | Continut in galactomannani de minim 75%
Descriere | Pudra alba spre alb-galbui, aproape inodora
|
Identificare |
galactoza si manoza |
B. Examen la microscop | Se introduce o proba macinata intr-o solutie apoasa
| care contine iod de 0,5% si iodura de potasiu de 1%
| pe o lamela de sticla si se examineaza la microscop.
| Guma din seminte de carruba contine celule lungi
| intinse sub forma tubulara separate sau cu mici
| spatii intre ele. Elementele sale maro se formeaza cu
| mult mai putina regularitate in guma de guar. Aceasta
| prezinta grupuri apropiate de celule de forma
| circulara sau de para. Elementele sale au culoarea
| galben spre maro
C. Solubilitate | Solubil in apa fierbinte; insolubil in etanol
|
Puritate |
Cenusa | Maxim 1,2% determinata la 800 grade C
Proteina (N x 6,25) | Maxim 7%
acid | Maxim 4%
| la o solutie de 1/10 proba cateva picaturi solutie de
| iod. Nu se formeaza nici o coloratie albastra
Etanol si propanol-2 | Maxim 1% separat sau in combinatie
E 412 - GUMA DE GUAR
Sinonime | Guma cyamopsis

| Faina de guar
Definitie | Guma de guar reprezinta endosperma macinata a
| boabelor din legaturile naturale ale arborelui de
| guar, Cyamopsis tetragonolobus (L.) Taub. (familia
| Leguminosae). Contine in principal o polizaharida
| hidrocoloidala cu o masa moleculara ridicata, compusa
| din unitati de galactopiranoza si manopiranoza
| combinate prin legaturi glucosidice, care pot fi
| descrise din punct de vedere chimic sub forma de
| galactomannani
Einecs | 232-536-0
Masa moleculara | 50.000 - 8.000.000
Compozitie | Continut in galactomannani de minim 75%
Descriere | Pudra alba spre alb-galbui, aproape inodora
|
Identificare |
galactoza si manoza |
B. Solubilitate | Solubil in apa fierbinte
|
Puritate |
Cenusa | Maxim 1,5% determinata la 800 grade C
acid | Maxim 7%
Proteina (N x 6,25) | Maxim 10%
| la o solutie de 1/10 proba cateva picaturi solutie
| de iod. Nu se formeaza nici o coloratie albastra
E 413 - GUMA ADRAGANTE
Sinonime | Guma adragante

| Tragacant
Definitie | Guma adragante este un exudat uscat obtinut din
| tulpinile si ramurile legaturilor naturale ale
| Astragalus gummifer Labillardiere si alte specii
| asiatice ale Astragalus (familia Leguminosae). Consta
| in principal din polizaharide cu o masa moleculara
| ridicata (galactoarabani si polizaharide acide)
| care prin hidroliza duc la formarea acidului
| galacturonic, galactozei, arabinozei, xilozei si
| fucozei. Pot aparea mici cantitati de ramnoza si
| glucoza (provenind din urmele de amidon si/sau
| celuloza)
Masa moleculara | Aproximativ 800.000
Einecs | 232-252-5
Descriere | Guma adragante nemacinata apare sub forma de
| fragmente aplatizate, lamelare, rectilinii sau
| curbate sau sub forma de elemente spiralate de
| 0,5 - 2,5 mm grosime si pana la 3 cm lungime. Are
| culoarea alba spre galben deschis dar unele elemente
| pot prezenta o tenta rosie. Elementele prezinta o
| textura aspra si microfisuri. Este inodor, solutiile
| au un gust mucilaginos insipid. Tragacantul praf este
| de culoare alba spre galben deschis sau maro
| trandafiriu (ocru pal)
|
Identificare |
A. Solubilitate | 1 g proba in 50 ml apa creste pentru a forma un
| mucilagiu neted, tare, opalescent; insolubil in
| etanol si nu creste in etanol apos de 60%
| (greutate/volum)
|
Puritate |
Test negativ pentru |
guma de Karaya | Se fierbe 1 g in 20 ml apa pana la formarea unui
| mucilagiu. Se adauga 5 ml acid clorhidric si
| amestecul se fierbe din nou timp de 5 minute. Nu se
| formeaza nici o coloratie permanenta roz sau rosu
Cenusa totala | Maxim 4%
acid | Maxim 0,5%
acid | Maxim 2%
E 414 - GUMA DE ACACIA
Sinonime | Guma arabica

Definitie | Guma acacia este un exudat uscat obtinut din
| tulpinile si ramurile legaturilor naturale ale Acacia
| senegal (L) Wildenow sau specii inrudite ale Acacia
| (familia Leguminosae). Consta in principal din
| polizaharide cu o masa moleculara ridicata si
| sarurile lor de calciu, magneziu si potasiu, care
| prin hidroliza duc la formarea arabinozei,
| galactozei, ramnozei si a acidului glucuronic
Einecs | 232-519-5
Descriere | Guma de acacia nemacinata se prezinta sub forma de
| picaturi sferice de culoare alba sau alb-galbuie de
| dimensiuni variabile sau sub forma de fragmente
| unghiulare si este amestecata uneori cu fragmente mai
| inchise la culoare. Apare de asemenea sub forma de
| fulgi, granule, praf sau materie uscata prin
| pulverizare, de culoare alba sau alb-galbuie
|
Identificare |
A. Solubilitate | 1 g se dizolva in 2 ml apa rece pentru a forma o
| solutie care curge cu usurinta si este acida pe
| hartie de turnesol, insolubila in etanol
|
Puritate |
Pierdere la uscare | Maxim 17% (105 grade C, 5 ore) pentru forma granulara
| si maxim 10% (105 grade C, 4 ore) pentru materia
| uscata prin pulverizare
acid | Maxim 0,5%
acid | Maxim 1%
Amidon sau dextrina | Se fierbe o solutie de 1/50 guma si se lasa la racit.
| Se adauga la 5 ml o picatura solutie iodata. Nu se
| formeaza o coloratie albastruie sau rosiatica.
Tanin | La 10 ml de 1/50 solutie se adauga aproximativ 0,1 ml
| solutie apoasa de clorura ferica (9 g de FeCl3 6H2O
| se completeaza pana la 100 ml solutie cu apa). Nu se
| formeaza o coloratie negricioasa sau un precipitat
| negricios
Produse de hidroliza | Manoza, xiloza si acidul galacturonic sunt absente
| (determinate prin cromatografie)
E 415 - GUMA DE XANTAN
Definitie | Guma de xantan este o polizaharida de masa moleculara

| ridicata produsa prin fermentarea in cultura pura a
| unui carbohidrat prin legaturile naturale ale
| Xanthomonas campestris, purificata prin extractie cu
| etanol sau propanol-2, uscat si macinat. Contine
| D-glucoza si D-manoza ca unitati principale de
| hexoza, acid D-glucuronic si acid piruvic si se
| prepara sub forma de saruri de sodiu, potasiu sau
| calciu. Solutiile sale sunt neutre
Masa moleculara | Aproximativ 1.000.000
Einecs | 234-394-2
Compozitie | Degaja raportat la materia uscata minim 4,2% si maxim
| 5% CO2 care corespunde intervalului 91% - 108% guma
| de xantan
Descriere | Pudra de culoare crem
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubila in apa, insolubila in etanol
|
Puritate |
Pierdere la uscare | Maxim 15% (105 grade C, 2 1/2 ore)
Cenusa totala | Maxim 16% raportat la substanta anhidra determinata
| la 650 grade C dupa uscare la 105 grade C timp de
| 4 ore
Acid piruvic | Minim 1,5%
Azot | Maxim 1,5%
Propanol-2 | Maxim 500 mg/kg
Indicator total placa | Maxim 10.000 colonii per gram
Xanthomonas campestris | Celule viabile absente
E 416 - GUMA DE KARAYA
Sinonime | Katilo
| Kadaya
| Guma sterculia
| Sterculia
| Karaya, guma karaya
| Kullo
| Kuterra
Definitie | Guma de Karaya este un exudat uscat obtinut din
| tulpinile si ramurile legaturilor naturale ale:
| Sterculia urens Roxburgh si alte specii ale Sterculia
| (familia Sterculiaceae) sau din Cochlospermum
| gossypium A.P. De Candolle sau alte specii ale
| Cochlospermum (familia Bixaceae). Consta in principal
| din polizaharide acetilate cu o masa moleculara
| ridicata care prin hidroliza duc la formarea
| galactozei, ramnozei, a acidului galacturonic cu mici
| cantitati de acid glucuronic
Einecs | 232-539-4
Descriere | Guma de Karaya se prezinta sub forma de picaturi cu
| dimensiuni variabile si de fragmente neregulate avand
| un aspect semicristalin caracteristic. Are culoarea
| galben deschis spre maro trandafiriu, translucid si
| intarit. Guma de Karaya praf are culoarea cenusiu
| deschis spre maro trandafiriu. Guma are un miros
| caracteristic de acid acetic
|
Identificare |
A. Solubilitate | Insolubila in etanol
B. Umflare intr-o |
solutie de etanol | Guma de Karaya se umfla etanol de 60%, distingandu-se
| de alte gume
|
Puritate |
acid | Maxim 1%
acid | Maxim 3%
Acid volatil | Minim 10% (exprimat in acid acetic)
Amidon | Nu poate fi detectat
E 417 - GUMA TARA
Definitie | Guma tara se obtine prin macinarea endospermei din

| semintele legaturilor naturale ale Caesalpinia
| spinosa (familia Leguminosae). Contine in principal
| polizaharide cu o masa moleculara ridicata compusa in
| principal din galactomanani. Componenta principala
| consta dintr-un lant linear de unitati de
| (1-4)-beta-D-manopiranoza la care se ataseaza unitati
| de alfa-D-galactopiranoza prin legaturi de (1-6).
| Raportul manoza/galactoza in guma tara este de 3 : 1.
| (pentru guma din seminte de carruba raportul este de
| 4 : 1 si pentru guma de guar este de 2 : 1)
Einecs | 254-409-6
Descriere | Un praf alb spre alb-galbui inodor
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubila in apa
| Insolubila in etanol
B. Gelificare | Se adauga mici cantitati de borat de sodiu la o
| solutie apoasa de proba. Se formeaza un gel
|
Puritate |
Pierdere la uscare | Maxim 15%
Cenusa | Maxim 1,5%
acid | Maxim 2%
Proteina | Maxim 3,5% (factor N x 5,7)
Amidon | Nu poate fi detectat
E 418 - GUMA GELLAN
Definitie | Guma gelan este o guma de polizaharide de masa

| moleculara ridicata produsa prin fermentarea in
| cultura pura a unui carbohidrat prin legaturile
| naturale ale Pseudomonas elodea, purificata prin
| extractie cu alcool izopropil, uscat si macinat.
| Polizaharida de o masa moleculara ridicata se compune
| in principal dintr-o unitate repetabila de
| tetrazaharide: o ramnoza, un acid glucuronic si doua
| glucoze si inlocuita cu grupe de acil (gliceril si
| acetil), cum ar fi esterii legati prin O-glucosideri.
| Acidul glucuronic este neutralizat intr-un amestec de
| saruri de potasiu, sodiu, calciu si magneziu
Einecs | 275-117-5
Compozitie | Degaja raportat la materie uscata minim 3,3% si maxim
| 6,8% CO2
Descriere | Pudra de culoare crem
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubila in apa, formand o solutie vascoasa.
| Insolubila in etanol
|
Puritate |
Pierdere la uscare | Maxim 15% dupa uscare (105 grade C, 2 1/2 ore)
Azot | Maxim 3%
Propanol-2 | Maxim 750 mg/kg
Indicator total placa | Maxim 10.000 colonii per gram
E 422 - GLICERINA
Sinonime | Trihidroxipropan
| Glicerina
|
Definitie |
Denumiri chimice | Propan-1,2,3-triol
| Glicerol
| Trihidroxipropan
Einecs | 200-289-5
Compozitie | Contine minim 98% glicerina raportat la substanta
| anhidra
Descriere | Lichid limpede, incolor, higroscopic si siropos care
| prezinta numai un miros caracteristic, care nu este
| nici tare nici dezagreabil
|
Identificare |
A. Formarea acroleinei |
la incalzire | Se incalzesc cateva picaturi de proba intr-o eprubeta
| care contine aproximativ 0,5 g bisulfat de potasiu.
| Apar vapori caracteristici de acroleina cu un miros
| intepator
B. Gravitate specifica |
(25/25 grade C) | Minim 1,257
C. Indice de refractie |
[n]D20 | Intre 1,471 si 1,474
|
Puritate |
Apa | Maxim 5% (metoda Karl Fischer)
Cenusa sulfatata | Maxim 0,01% determinata la 800 +/- 25 grade C
Butan trioli | Maxim 0,2%
Compusi de acroleina, |
glucoza si amoniu | Se incalzeste un amestec de 5 ml glicerina si 5 ml
| solutie hidroxid de potasiu (1/10) la 60 grade C timp
| de 5 minute. Amestecul nu capata nici o culoare
| galbena si nici nu emite un miros amoniacal
Acizi grasi si esteri ai|
acizilor grasi | Maxim 0,1% exprimate sub forma de acid butiric
Compusi clorati | Maxim 30 mg/kg (exprimati sub forma de clor)
E 431 - STEARAT DE POLIOXIETILENA (40)
Sinonime | Polioxil (40) stearat, Monostearat de polioxietilena

| (40)
Definitie | Un amestec de mono- si di-esteri ai acidului stearic
| comercial comestibil si dioli de polioxietilena
| amestecati (avand o lungime medie a polimerului de
| aproximativ 40 unitati oxietilena) cu polialcool
| liber
Descriere | Fulgi de culoare crem sau solid din ceara la
| 25 grade C avand un miros usor
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil in apa, etanol, metanol si acetat de etil.
| Insolubil in ulei mineral
B. Interval de congelare| 39 - 44 grade C
C. Spectru de absorbtie |
in infrarosu | Caracteristic unui acid gras partial esterificat de
| polialcool polioxietilat
|
Puritate |
Indice acid | Maxim 1
Indice de saponificare | Minim 25 si maxim 35
Indice de hidroxil | Minim 27 si maxim 40
1,4-dioxan | Maxim 5 mg/kg
Oxid fara etilena | Maxim 1 mg/kg
Etilenglicoli (mono si |
di) | Maxim 0,25%
E 432 - MONOLAURAT DE POLIOXIETILENA SORBITAN (POLISORBAT 20)

Sinonime | Polisorbat 20
| Monolaurat de polioxietilena (20) sorbitan
Definitie | Un amestec de sorbitol partial esterificat si mono
| si dianhidridele sale cu acidul lauric comercial
| comestibil, condensat cu aproximativ 20 moli oxid de
| etilena pentru un mol de sorbitol si anhidridele sale
Compozitie | Contine minim 70% grupe de oxietilena, echivalent cu
| minim 97,3% monolaurat de polioxietilena sorbitan
| (20) raportat la substanta anhidra
Descriere | Lichid uleios de culoarea lamaii spre chihlimbar la
| 25 grade C cu un usor miros caracteristic
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil in apa, etanol, metanol si acetat de etil si
| dioxan
| Insolubil in ulei mineral si eter de petrol
B. Spectru de absorbtie |
|
Puritate |
di) | Maxim 0,25%
E 433 - MONOOLEAT DE POLIOXIETILENA SORBITAN (POLISORBAT 80)
| Monooleat de polioxietilena (20) sorbitan
Definitie | Un amestec de sorbitol partial esterificat si mono
| si dianhidridele sale cu acidul oleic comercial
| minim 96,5% monooleat de polioxietilena sorbitan (20)
| raportat la substanta anhidra
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil in apa, etanol, metanol si acetat de etil si
| toluen
|
Puritate |
di) | Maxim 0,25%
E 434 - MONOPALMITAT DE POLIOXIETILENA SORBITAN (POLISORBAT 40)
| Monopalmitat de polioxietilena (20) sorbitan
Definitie | Un amestec de sorbitol partial esterificat si mono-
| si dianhidridele sale cu acidul palmitic comercial
| minim 97% monopalmitat de polioxietilena sorbitan
| (20) raportat la substanta anhidra
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil in apa, etanol, metanol, acetat de etil si
| acetona
|
Puritate |
di) | Maxim 0,25%
E 435 - MONOSTEARAT DE POLIOXIETILENA SORBITAN (POLISORBAT 60)
| Monostearat de polioxietilena (20) sorbitan
| si dianhidridele sale cu acidul stearic comercial
| minim 97% monostearat de polioxietilena sorbitan (20)
| rapor
la substanta anhidra
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil in apa, acetat de etil si toluen
| Insolubil in ulei mineral si uleiuri vegetale
|
Puritate |
di) | Maxim 0,25%
E 436 - TRISTEARAT DE POLIOXIETILENA SORBITAN (POLISORBAT 65)
| Tristearat de polioxietilena (20) sorbitan
| si dianhidridele sale cu acidul stearic comercial
| minim 96% tristearat de polioxietilena sorbitan (20)
| raportat la substanta anhidra
Descriere | Solid de ceara de culoare galbuie la 25 grade C cu un
|
Identificare |
A. Solubilitate | Dispersabil in apa. Solubil in ulei mineral, uleiuri
| vegetale, eter de petrol, acetona, eter, dioxan,
| etanol si metanol
C. Interval de congelare| 29 - 33 grade C
|
Puritate |
di) | Maxim 0,25%
E 440 (i) - PECTINA
Definitie | Pectina este formata in primul rand din esterii

| metilici partiali ai acidului poligalacturonic si din
| sarurile lor de amoniu, sodiu, potasiu si calciu. Se
| obtine prin extragerea intr-un mediu apos a
| legaturilor naturale ale produselor vegetale
| comestibile corespunzatoare, acestea fiind de obicei
| citricele sau merele. Nu va fi utilizat alt
| precipitat organic in afara de metanol, etanol si
| propanol - 2
Einecs | 232-553-0
Compozitie | Continut de minim 65% acid galacturonic raportat la
| substanta uscata fara cenusa dupa spalarea cu acid si
| alcool.
Descriere | Praf alb, galben deschis, gri deschis sau maro
| deschis
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubila in apa, formand o solutie coloidala,
| opalescenta. Insolubila in etanol.
|
Puritate |
acid | Maxim 1% (insolubila in acid clorhidric de
| aproximativ 3N)
Dioxid de sulf | Maxim 50 mg/kg raportat la substanta uscata
Continut de azot | Maxim 1,0% dupa spalarea cu acid si etanol
Metanol, etanol si |
propan-2-ol libere | Maxim 1%, singure sau in combinatie, raportat la
| substanta uscata
E 440 (ii) - PECTINA AMIDATA
Definitie | Pectina amidata este formata in primul rand din

| esterii metilici partiali si din amidele acidului
| poligalacturonic si sarurile lor din amoniu, sodiu,
| potasiu si calciu. Se obtine prin extragerea in mediu
| apos a legaturilor naturale ale produselor vegetale
| comestibile, acestea fiind de obicei citricele sau
| merele si tratamentul cu amoniac in mediu alcalin. Nu
| va fi utilizat alt precipitant organic in afara de
| metanol, etanol si propan 2-ol
Compozitie | Continut de minim 65% acid galacturonic raportat la
| substanta uscata fara cenusa dupa spalarea cu acid si
| alcool
|
Descriere | Praf alb, galben deschis, gri deschis sau maro
| deschis
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubila in apa, formeaza o solutie coloidala,
| opalescenta. Insolubila in etanol.
|
Puritate |
acid | Maxim 1% (insolubila in acid clorhidric de
| aproximativ 3N)
Grad de amidare | Maxim 25% din grupele de carboxil totale
Reziduu de dioxid de |
sulf | Maxim 50 mg/kg raportat la substanta uscata
Continut de azot | Maxim 2,5% dupa spalarea cu acid si etanol
Metanol, etanol si | Maxim 1%, singure sau in combinatie, pe baza de
propanol-2 liberi | substanta lipsita de materii volatile
E 442 - FOSFATIDE DE AMONIU
Sinonime | Sarurile de amoniu ale acidului fosfatidic, sarurile

| amestecate de amoniu ale gliceridelor fosforilate
Definitie | Un amestec de compusi de amoniu ai acizilor
| fosfatidici derivati din grasimile si uleiurile
| alimentare (de obicei uleiul din seminte de rapita
| partial hidrogenat). Una sau doua sau trei parti
| indivizibile ale gliceridelor se pot adauga
| fosforului. In plus, pot fi legati impreuna doi
| esteri de fosfor ca fosfatide de fosfatidil
Compozitie | Continutul de fosfor este de minim 3% si maxim 3,4%
| in functie de greutate. Continutul de amoniu este de
| minim 1,2% si maxim 1,5% (calculat in N)
Descriere | Semisolid uleios
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubile in grasimi. Insolubile in apa. Partial
| solubile in etanol si acetona.
glicerina, acid gras |
si fosfat |
|
Puritate |
eter de petrol | Maxim 2,5%
E 444 - ACETAT DE IZOBUTIRAT DE ZAHAROZA
Sinonime | SAIB
Definitie | Acetatul de izobutirat de zaharoza este un amestec de
| produsi de reactie format prin esterificarea
| zaharozei alimentare cu anhidrida de acid acetic si
| anhidrida izobutirica, urmata de distilare. Amestecul
| contine toate combinatiile posibile de esteri in care
| raportul molar acetat/butirat este de aproximativ
|2:6
Einecs | 204-771-6
Denumire chimica | Diacetat hexaizobutirat de zaharoza
Masa moleculara | 832 - 856 (aproximativ), C40H62O19; 846,9
Compozitie | Continutul este de minim 98,8% si maxim 101,9% de
| C40H62O19
Descriere | Lichid de culoare galben deschis, limpede si fara
| sedimente, cu un miros caracteristic
|
Identificare |
A. Solubilitate | Insolubil in apa. Solubil in majoritatea solventilor
| organici.
|
| 40
B. Indice de refractie | [n] D: 1,4492 - 1,4504
|
| 25
C. Densitate | [d] D: 1,141 - 1,151
|
Puritate |
Triacetina | Maxim 0,1%
Indice de aciditate | Maxim 0,2
E 445 - ESTERII GLICERICI AI RASINILOR DE LEMN
Sinonime | Guma de ester

Definitie | Un amestec complex de esteri de tri- si di-glicerina
| ai acizilor rezinici din rasini de lemn. Rasina se
| obtine prin extractia solventilor din butucii vechi
| de pin urmata de procesul de rafinare a solventului
| lichid-lichid. In afara acestor specificatii sunt
| substantele derivate din guma de rasina, exudatul
| pinilor verzi, si substantele derivate din rasina
| lichida, un produs secundar obtinut din prelucrarea
| pulpei de hartie rezistenta tip sulfat (hartie).
| Produsul final este format din aproximativ 90% acizi
| rezinici si 10% substante neutre (compusi neacizi).
| Fractia de acid rezinic este un amestec complex de
| acizi monocarboxilici diterpenoizi izomerici cu
| formula moleculara empirica C20H30O2, in principal
| din acid abietic. Substanta este purificata prin
| procedeul de stripping al aburului sau prin
| distilarea aburului in contracurent.
Descriere | Solid dur, de culoare galbena pana la culoarea
| chihlimbarului deschis
|
Identificare |
A. Solubilitate | Insolubili in apa, solubili in acetona.
B. Spectrul de absorbtie|
in infrarosii | Caracteristica a compusului
|
Puritate |
| 20
Densitatea solutiei | [d] 25 minim 0,935 cand se determina in solutie de
| 50% in d-limonene (97%, punct de fierbere
| 20
| 175,5 - 176 grade C, d 4: 0,84)
Intervalul de inmuiere |
prin metoda bilei si |
clopotelului | Intre 82 grade C si 90 grade C
Indice de aciditate | Minim 3 si maxim 9
Test pentru detectarea |
absentei acidului |
rezinic de ulei de tall |
(testul sulfului) | La incalzirea compusilor organici cu continut de
| sulf in prezenta formatului de sodiu, sulful este
| transformat in sulfura de hidrogen care poate fi usor
| detectata prin utilizarea hartiei de acetat de plumb.
| Testul pozitiv indica utilizarea acidului rezinic de
| ulei de tall in locul rasinii de lemn.
E 450 (i) - DIFOSFAT DISODIC
Sinonime | Dihidrogeno- difosfat de disodiu

| Dihidrogeno- pirofosfat de disodiu
| Pirofosfat de sodiu acid
|
Definitie |
Denumirea chimica | Dihidrogeno- difosfat de disodiu
Einecs | 231-835-0
Formula chimica | Na2H2P2O7
Compozitie | Continut de difosfat disodic minimum 95% si intre 63%
| si 64,5% exprimat in P2O5
Descriere | Pudra alba sau granule albe
|
Identificare |
A. Teste pozitive |
pentru sodiu si |
pentru fosfat |
B. Solubilitatea | Solubil in apa
|
Puritate |
Pierdere la uscare | Maxim 0,5% (105 grade C, 4 ore)
apa | Maxim 1%
Fluorura | Maxim 10 mg/kg (exprimat in fluor)
E 450 (ii) - DIFOSFAT TRISODIC
Sinonime | Pirofosfat trisodic acid

| Hidrogeno-difosfat-trisodic
|
Definitie |
Einecs | 238-735-6
Formula chimica | Monohidrata: Na3HP2O7H2O
| Anhidra: Na3HP2O7
Masa moleculara | Monohidrata: 261,95
| Anhidra: 243,93
Compozitie | Continut de minimum 95% exprimat in substanta
| anhidra si intre 57% si 59% exprimat in P2O5
Descriere | Pudra alba sau albe, sub forma anhidra sau
| monohidrata
|
Identificare |
A. Teste pozitive |
pentru sodiu si |
pentru fosfat |
B. Solubil in apa |
|
Puritate |
Pierderea la calcinare | 4,5% componenta anhidra si 11,5% raportat la
| componenta monohidrata
Pierderea la uscare | Maximum 0,5% (105 grade C, 4 ore)
apa | Maxim 0,2%
Fluoruri | Maximum 10 mg/kg exprimat in fluor
E 450 (iii) - DIFOSFAT TETRASODIC
Sinonime | Pirofosfat tetrasodic

| Pirofosfat de sodiu
|
Definitie |
Denumire chimica | Difosfat de tetrasodiu
Einecs | 231-767-1
Formula chimica | Anhidra: Na4P2O7
| Decahidrata: Na4P2O7 10H2O
Masa moleculara | Anhidra: 265,94
| Decahidrata: 446,09
Compozitie | Continut de minimum 95% de Na4P2O7 pe baza de
| substanta calcinata si intre 52,5% si 54% exprimat
| in P2O5
Descriere | Cristale incolore sau albe, sau pudra cristalina alba
| sau granulata. Decahidratul se descompune usor in
| aerul uscat.
|
Identificare |
sodiu si pentru |
fosfat |
B. Solubilitate | Solubil in apa. Insolubil in etanol
|
Puritate |
pH-ul unei solutii 1% | Intre 9,8 si 10,8
Pierdere la calcinare | Maximum 0,5% pentru sarea anhidra, minimum 38% si
| maximum 42% pentru decahidrat, in ambele cazuri
| determinata dupa uscare la 105 grade C, timp de patru
| ore, urmata de calcinare la 550 grade C timp de
| 30 minute.
apa | Maxim 0,2%
Fluorura | Maximum 10 mg/kg exprimata in fluor
E 450 (v) - DIFOSFAT TETRAPOTASIC
Sinonime | Pirofosfat de potasiu

| Pirofosfat de tetrapotasiu
|
Definitie |
Denumire chimica | Difosfat de tetrapotasiu
Einecs | 230-785-7
Formula chimica | K4P2O7
Masa moleculara | 330,34 (anhidra)
Compozitie | Continut de minimum 95% exprimat pe baza de substanta
| calcinata si intre 42% si 43,7% exprimat in P2O5
Descriere | Cristale incolore sau albe, pudra foarte higroscopica
|
Identificare |
potasiu si pentru |
fosfat |
B. Solubilitate | Solubil in apa, insolubil in etanol
|
Puritate |
Pierdere la calcinare | Maxim 2% dupa uscare la 105 grade C timp de 4 ore si
| apoi calcinare la 550 grade C timp de 30 minute
apa | Maxim 0,2%
Fluorura | Maxim 10 mg/kg exprimata in fluor
E 450 (vi) - DIFOSFAT DICALCIC
Sinonime | Pirofosfat de calciu

|
Definitie |
Denumirea chimica | Difosfat dicalcic
| Pirofosfat dicalcic
Einecs | 232-221-5
Formula chimica | Ca2P2O7
Compozitie | Continut de minim 96% si minim 55% si maxim 56%
| exprimat ca P2O5
Descriere | Pudra fina, de culoare alba, fara miros
|
Identificare |
calciu si fosfat |
B. Solubilitate | Insolubil in apa. Solubil in acizii clorhidric si
| azotic diluati
|
Puritate |
10% in apa | Intre 5,5 si 7, 0
Pierdere prin calcinare | Maxim 1,5% la 800 +/- 25 grade C (pentru 30 minute)
Fluorura | Maxim 50 mg/kg exprimata ca fluor
E 450 (vii) DIFOSFAT BIACID DE CALCIU
Sinonime | Pirofosfat de calciu acid

| Dihidrogeno-pirofosfat monocalcic
|
Definitie |
Denumirea chimica | Dihidrogeno-difosfat de calciu
Einecs | 238-933-2
Formula chimica | CaH2P2O7
Compozitie | Continut de minim 90% raportat la substanta anhidra
| si de minim 61% si maxim 64% exprimat ca P2O5
Descriere | Pudra sau cristale de culoare alba
|
Identificare |
calciu si fosfat |
|
Puritate |
acid | Maxim 0,4%
Fluorura | Maxim 30 mg/kg exprimata ca fluor
E 451 (i) TRIFOSFAT PENTASODIC
Sinonime | Tripolifosfat de pentasodiu

| Tripolifosfat de sodiu
|
Definitie |
Denumirea chimica | Trifosfat de pentasodiu
Einecs | 231-838-7
Formula chimica | Na2O10P3.xH2 (x = 0 sau 6)
Compozitie | Continut minim 85%
| Continut de P2O5 de minim 56% si maxim 58% (anhidru)
| sau minim 43% si maxim 45% (hexahidrat)
Descriere | Pudra sau granule de culoare alba, usor higroscopice
|
Identificare |
A. Solubilitate | Usor solubil in apa.
| Insolubil in etanol.
sodiu si fosfat |
C. pH-ul unei solutii |
de 1% | Intre 9,1 si 10,2
|
Puritate |
Pierdere prin uscare | Anhidru: maxim 0,7% (105 grade C, 1 ora)
| Hexahidrat: maxim 23,5% (60 grade C, 1 ora, urmata de
| uscare la 105 grade C, 4 ore)
apa | Maxim 0,1%
Polifosfati superiori | Maxim 1%
E 451 (ii) TRIFOSFAT PENTAPOTASIC
Sinonime | Tripolifosfat de pentapotasiu

| Trifosfat de potasiu
| Tripolifosfat de potasiu
|
Definitie |
Denumirea chimica | Trifosfat de pentapotasiu
| Tripolifosfat de pentapotasiu
Einecs | 237-574-9
Formula chimica | K5O10P3
Compozitie | Continut de minim 85% raportat la substanta uscata
| Continut de P2O5 de minim 46,5% si maxim 48%
Descriere | Pudra sau granule de culoare alba, higroscopice
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubil in apa.
potasiu si fosfat | Insolubil in etanol.
de 1% | Intre 9,2 si 10,5
|
Puritate |
Pierdere prin calcinare | Maxim 0,4% (105 grade C, 4 ore, urmata de calcinare
| la 550 grade C, 30 minute)
apa | Maxim 2%
E 452 (i) POLIFOSFAT DE SODIU
1. POLIFOSFAT SOLUBIL
Sinonime | Hexametafosfat de sodiu

| Tetrapolifosfat de sodiu
| Sarea Graham
| Polifosfat de sodiu, sticlos
| Polimetafosfat de sodiu
| Metafosfat de sodiu
|
Definitie | Polifosfatii de sodiu solubili sunt obtinuti prin
| fusiunea si racirea ulterioara a ortofosfatilor de
| sodiu. Acesti compusi formeaza o clasa care contine
| mai multi polifosfati amorfi, solubili in apa,
| compusi din lanturi liniare de unitati de metafosfati
| (NaPO3)x, cu x >/= 2, terminati prin grupari de
| Na2PO4. Aceste substante sunt de obicei identificate
| prin raportul Na2O/P2O5 sau prin continutul lor de
| P2O5. Raporturile Na2O/P2O5 variaza de la 1,3 pentru
| tetrapolifosfat de sodiu, cu x = aproximativ 4, la
| 1,1 pentru sarea Graham, denumita in general
| hexametafosfat de sodiu, cu x = 13 la 18, si la 1,0
| pentru polifosfatii de sodiu cu masa moleculara
| ridicata, unde x = 20 la 100 sau mai mult. pH-ul
| solutiilor corespunzatoare variaza intre 3,0 si 9,0.
Denumirea chimica | Polifosfat de sodiu
Einecs | 272-808-3
Formula chimica | Amestecuri eterogene de saruri de sodiu ale acizilor
| polifosforici condensati liniari cu formula generala
| H(n+2)P(n)O(3n+1), pentru "n" minim 2
Masa moleculara | (102)n
Compozitie | Continut de P2O5 de minim 60% si de maxim 71% pe baza
| calcinata
Descriere | Placi, pudra sau granule de culoare alba sau
| incolore, transparente
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubil in apa.
sodiu si fosfat |
de 1% | Intre 3,0 si 9,0
|
Puritate |
Pierdere prin calcinare | Maxim 1%
apa | Maxim 0,1%
2. POLIFOSFAT INSOLUBIL
Sinonime | Metafosfat de sodiu insolubil

| Sare de Maddrell
| Polifosfat de sodiu insolubil, IMP
|
Definitie | Metafosfatul de sodiu insolubil este un polifosfat de
| sodiu cu masa moleculara ridicata compus din doua
| lanturi lungi de metafosfat (NaPO3)x care se rasucesc
| in spirala in directii opuse in jurul unei axe
| comune. Raportul Na2O/P2O5 este de 1,0. pH-ul unei
| suspensii de 1 la 3 in apa este de aproximativ 6,5.
Denumirea chimica | Polifosfat de sodiu
Einecs | 272-808-3
Formula chimica | Amestecuri eterogene de saruri de sodiu ale acizilor
| polifosforici condensati liniari cu formula generala
| H(n+2)P(n)O(3n+1) unde "n" este de minim 2
Compozitie | Minim 68,7% si maxim 70% de P2O5
Descriere | Pudra cristalina de culoare alba
|
Identificare |
A. Solubilitate | Insolubil in apa, solubil in acizi minerali si in
| solutii de potasiu si cloruri de amoniu (dar nu
| sodiu)
sodiu si fosfat |
C. pH intr-o suspensie |
de 1 la 3 in apa | Aproximativ 6,5
Puritate |
E 452 (ii) POLIFOSFAT DE POTASIU
Sinonime | Metafosfat de potasiu

| Polimetafosfat de potasiu
| Sare de Kurrol
|
Definitie |
Denumirea chimica | Polifosfat de potasiu
Einecs | 232-212-6
Formula chimica | (KPO3)n
| Amestecuri eterogene de saruri de potasiu ale
| acizilor polifosforici condensati liniari cu formula
| generala H(n + 2)P(n)O(3n + 1) pentru "n" minim 2
Compozitie | Continut in P2O5 de minim 53,5% si maxim 61,5% pe
| baza calcinata
Descriere | Pudra sau cristale fine de culoare alba sau placi de
| sticla incolore
|
Identificare |
A. Solubilitate | 1 g se dizolva in 100 ml solutie de 1 la 24 acetat de
| sodiu.
|
potasiu si fosfat |
C. pH-ul unei solutii de|
1% | Maxim 7,8
|
Puritate |
Pierdere prin calcinare | Maxim 2% (105 grade C, 4 ore urmata de ardere la
| 550 grade C, 30 minute)
apa | Maxim 0,2%
Fosfat ciclic | Maxim 8% din continutul de P2O5
E 452 (iv) - POLIFOSFAT DE CALCIU
Sinonime | Metafosfat de calciu

| Polimetafosfat de calciu
|
Definitie |
Denumirea chimica | Polifosfat de calciu
Einecs | 236-769-6
Formula chimica | (CaP2O6)n
| Amestecuri eterogene de saruri de calciu ale acizilor
| polifosforici condensati cu formula generala
| H(n + 2)PnO(n + 1), pentru "n" minim 2
Compozitie | Continut in P2O5 de minim 53,5% si maxim 61,5% pe
| baza calcinata
Descriere | Cristale incolore sau pudra alba, inodora
|
Identificare |
A. Solubilitate | In general usor solubil in apa. Solubil in mediu acid
|
calciu si fosfat |
C. Continut de CaO | 27 - 29,5%
|
Puritate |
Pierdere prin calcinare | Maxim 2% (105 grade C, 4 ore urmata de ardere la
| 550 grade C, 30 minute)
Fosfat ciclic | Maxim 8% din continutul de P2O5
E 460 (i) - CELULOZA MICROCRISTALINA
Sinonime | Gel de celuloza

Definitie | Celuloza microcristalina este purificata, partial
| depolimerizata, preparata prin tratamentul cu acizi
| minerali a alfa-celulozei, obtinuta din pulpa
| varietatilor naturale de material vegetal fibros.
| Gradul de polimerizare este in general mai mic de
| 400.
Denumirea chimica | Celuloza
Einecs | 232-674-9
Compozitie | Minim 97% calculata ca celuloza raportat la substanta
| anhidra
Descriere | Pudra fina de culoare alba sau aproape alba, inodora
|
Identificare |
A. Solubilitate | Insolubil in apa, etanol, eter si acizi minerali
| diluati. Usor solubil in solutie de hidroxid de
| sodiu.
B. Culorimetrie | La 1 mg de proba, se adauga 1 ml de acid fosforic si
| se incalzeste intr-o baie de apa pentru 30 minute. Se
| adauga 4 ml de solutie de 1/4 de pirocatechol in acid
| fosforic si se incalzeste pentru 30 de minute. Se
| obtine o culoare rosie.
C. Se identifica prin |
spectroscopie IR |
D. Test de suspensie | Se amesteca 30 g de proba cu 270 ml de apa la viteza
| mare (12.000 turatii/minut) intr-un mixer electric
| pentru 5 minute. Amestecul rezultat va constitui fie
| o suspensie cu fluiditate ridicata, fie o suspensie
| greoaie si neomogena cu fluiditate scazuta sau nula,
| care nu se stabilizeaza decat intr-o mica masura si
| care contine numeroase bule de aer. Daca se obtine o
| suspensie de fluiditate ridicata, se toarna 100 ml
| intr-un cilindru gradat de 100 ml si se lasa in
| repaus timp de 1 ora. Partile solide se stabilizeaza
| si apare un lichid supernatant.
|
Puritate |
Pierdere prin |
deshidratare | Maxim 7%, (105 grade C, 3 ore)
apa | Maxim 0,24%
10% in apa | pH-ul unui lichid supernatant este intre 5,0 si 7,5
Amidon | Nedetectabil.
| La 20 ml de dispersie obtinuta la testul de
| identificare D, se adauga cateva picaturi de solutie
| de iod si se amesteca. Nu trebuie sa apara culoarea
| albastra sau albastru purpuriu.
Dimensiunea particulei | Minim 5 micrometri (maxim 10% din particule mai mici
| de 5 micrometri)
Grupe de carboxil | Maxim 1%
E 460 (ii) - CELULOZA PUDRA
Definitie | Celuloza purificata, dezintegrata mecanic, preparata

| prin prelucrarea alfa-celulozei obtinuta ca pulpa din
| varietatile naturale ale materialului vegetal fibros.
Denumirea chimica | Celuloza
| Polimerul liniar al reziduurilor de glucoza legata in
| 1:4
Einecs | 232-674-9
Masa moleculara | (162)n (n este in general egal sau mai mare decat
| 1.000)
Compozitie | Continut de minim 92%
Descriere | Pudra de culoare alba, inodora
|
Identificare |
A. Solubilitate | Insolubil in apa, etanol, eter si acizi minerali
| diluati. Usor solubil in solutie de hidroxid de
| sodiu.
B. Test de suspensie | Se amesteca 30 g de proba cu 270 ml de apa la viteza
| mare (12.000 turatii/minut) intr-un mixer electric
| pentru 5 minute. Amestecul rezultat va constitui fie
| o suspensie cu fluiditate ridicata, fie o suspensie
| greoaie si neomogena cu fluiditate scazuta sau nula,
| care nu se stabilizeaza decat intr-o mica masura si
| care contine numeroase bule de aer. Daca se obtine o
| suspensie de fluiditate ridicata, se toarna 100 ml
| intr-un cilindru gradat de 100 ml si se lasa in
| repaus timp de 1 ora. Partile solide se stabilizeaza
| si apare un lichid supernatant.
|
Puritate |
Pierdere prin |
deshidratare | Maxim 7% (105 grade C, 3 ore)
apa | Maxim 1,0%
10% in apa | pH-ul unui lichid supernatant este intre 5,0 si 7,5
Amidon | Nedetectabil.
| La 20 ml de dispersie obtinuta la testul de
| identificare B, se adauga cateva picaturi de solutie
| de iod si se amesteca. Nu trebuie sa apara culoarea
| albastra sau albastru purpuriu.
Dimensiunea particulei | Minim 5 micrometri (maxim 10% din particule mai mici
| de 5 micrometri)
E 461 - METILCELULOZA
Sinonime | Eter metilic de celuloza

Definitie | Metilceluloza este celuloza obtinuta direct din
| varietatile naturale ale materialului vegetal fibros
| si partial esterificate cu grupari metilice.
Denumirea chimica | Eterul metilic al celulozei
Formula chimica | Polimerii contin unitati de anhidroglucoze
| substituite care prezinta urmatoarea formula
| generala:
| C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3) unde fiecare dintre R1, R2, R3
| poate fi:
|-H
| - CH3 sau
| - CH2CH3
Masa moleculara | De la aproximativ 20.000 la 380.000
Compozitie | Continut de minim 25% si de maxim 33% grupe de
| metoxil
| (-OCH3) si de maxim 5% grupe de hidroxietoxil
| (-OCH2CH3OH)
Descriere | Pudra fibroasa sau granulara de culoare alba usor
| higroscopica sau de culoare usor galbuie sau gri,
| inodora si insipida.
|
Identificare |
A. Solubilitate | Se umfla in apa si formeaza o solutie coloidala,
| vascoasa, clara la opalescenta.
| Insolubila in etanol, eter si cloroform.
| Solubila in acid acetic glacial.
|
Puritate |
Pierdere prin |
coloidale de 1% | Minim 5,0 si maxim 8,0
E 463 - HIDROXIPROPILCELULOZA
Sinonime | Eter hidroxipropilic de celuloza

Definitie | Hidroxipropilceluloza este celuloza obtinuta direct
| din varietatile naturale de material vegetal fibros
| si partial esterificata cu grupari hidroxipropilice.
Denumirea chimica | Eterul hidroxipropilic de celuloza
Formula chimica | Polimerii contin unitati de anhidroglucoze
| substituite care prezinta urmatoarea formula
| generala:
| poate fi:
|-H
| - CH2CHOHCH3
| - CH2CHO(CH2CHOHCH3)CH3
| - CH2CHO[CH2CHO(CH2CHOHCH3)CH3]CH3
Masa moleculara | De la aproximativ 30.000 la 1.000.000
Compozitie | Continut de minim 80,5% grupe de hidroxipropoxil
| (-OCH2CHOHCH3) echivalent cu maxim 4,6 grupe de
| hidroxipropil pe unitatea de anhidroglucoza raportat
| la substanta anhidra
| higroscopica sau de culoare usor galbuie sau gri fara
| miros si gust.
|
Identificare |
| vascoasa, clara la opalescenta. Solubila in etanol.
| Insolubila in eter.
B. Cromatografie cu gaz | Se determina substituentii prin cromatografie cu gaz.
|
Puritate |
Pierdere prin |
Propilenclorhidrine | Maxim 0,1 mg/kg
E 464 - HIDROXIPROPILMETILCELULOZA
Definitie | Hidroxipropilmetilceluloza este celuloza obtinuta

| direct din varietatile naturale de material vegetal
| fibros si partial esterificata cu grupari metilice
| care contin intr-o mica masura grupari
| hidroxipropilice de substitutie.
Denumirea chimica | Eter 2-hidroxipropilic de metilceluloza
Formula chimica | Polimerii contin unitati de anhidroglucoza
| substituita care prezinta urmatoarea formula
| generala:
| poate fi:
|-H
| - CH3
| - CH2CHOHCH3
| - CH2CHO(CH2CHOHCH3)CH3
| - CH2CHO[CH2CHO(CH2CHOHCH3)CH3]CH3
Compozitie | Continut de minim 19% si de maxim 30% grupe de
| metoxil
| (-OCH3) si minim 3% si maxim 12% grupe de
| hidroxipropoxil
| (-OCH2CHOHCH3), raportat la substanta anhidra
| higroscopica sau de culoare usor galbuie sau gri fara
| miros si gust.
|
Identificare |
| vascoasa, clara la opalescenta. Insolubila in etanol.
B. Cromatografie cu gaz | Se determina substituentii prin cromatografie cu gaz.
|
Puritate |
Pierdere prin |
Cenusa sulfatata | Maxim 1,5% pentru produsele cu vascozitate egala sau
| mai mare de 50 mPa.s
| Maxim 3% pentru produse cu vascozitate mai mica de
| 50m Pa.s
Propilenclorhidrine | Maxim 0,1 mg/kg
E 465 - ETIL METIL CELULOZA
Sinonime | Etil metil celuloza

Definitie | Etil metil celuloza este celuloza obtinuta direct din
| legaturile naturale ale materialelor vegetale
| fibroase si esterificata partial cu grupuri de metil
| si etil
Denumirea chimica | Etil metil eter din celuloza
| substituita cu urmatoarea formula generala:
| C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3), unde:
| R1, R2, R3 poate fi fiecare unul dintre urmatoarele
| substante:
|-H
| - CH3
| - CH2CH3
Compozitie | Continut raportat la substanta uscata de minim 3,5%
| si maxim 6,5% din grupele de metoxil (-OCH3) si minim
| 14,5% si maxim 19% din grupele de etoxil (-OCH2CH3)
| si minim 13,2% si maxim 19,6% din grupele de
| alcoxili totali, calculate in metoxili.
Descriere | Pudra higroscopica granulata sau fibroasa, alba,
| galbuie sau gri, inodora si incolora
|
Identificare |
A. Solubilitate | Se umfla in apa, producand o solutie limpede pana la
| opalescenta, vascoasa si coloidala. Solubila in
| etanol. Insolubila in eter.
|
Puritate |
Pierdere la uscare | Maxim 15% pentru forma fibroasa si maxim 10% pentru
| forma de pudra (105 grade C la greutate constanta)
E 466 - CARBOXIMETILCELULOZA DE SODIU
Sinonime | Carboximetilceluloza
| CMC
| NaCMC
| Sodiu CMC
| Guma de celuloza
Definitie | Carboximetilceluloza este sarea de sodiu partiala a
| eterului carboximetilic de celuloza, celuloza fiind
| obtinuta direct din legaturile naturale ale
| materialelor vegetale fibroase.
Denumirea chimica | Sare de sodiu a eterului carboximetilic de celuloza
| substituita cu urmatoarea formula generala:
| C6H7O2(OR1)(OR2)(OR3), unde:
| R1, R2, R3 poate fi fiecare unul dintre urmatoarele
| substante:
|-H
| - CH2COONa
| - CH2COOH
Masa moleculara | Mai mare decat aproximativ 17.000 (grad de
| polimerizare de aproximativ 100)
Compozitie | Continut raportat la substanta uscata de minim
| 99,5% .
Descriere | Pudra higroscopica granulata sau fibroasa, alba, usor
| galbuie sau gri, inodora si incolora
|
Identificare |
A. Solubilitate | Rezulta o solutie coloidala vascoasa, cu apa. Este
| insolubila in etanol.
B. Testul cu spuma | Se agita puternic o solutie de 0,1% proba. Nu va
| aparea nici un strat de spuma. (Acest test permite
| distingerea corboximetilcelulozei de sodiu
| carboximetilica de alti eteri de celuloza)
C. Formarea |
precipitatului | La 5 ml de solutie de 0,5% proba se adauga 5 ml de
| solutie de 5% de sulfat de cupru sau sulfat de
| aluminiu. Va aparea un precipitat. (Acest test
| permite distingerea carboximetilcelulozei de sodiu de
| alti eteri de celuloza precum si de gelatina, guma
| din seminte de carruba si de tragacant)
D. Culorimetrie | Se adauga 0,5 g de pudra de celuloza de sodiu
| carboximetilica la 50 ml de apa, amestecandu-se
| continuu pentru producerea unei dispersii uniforme.
| Se amesteca in continuare pana se obtine o solutie
| limpede care se va folosi pentru urmatorul test: La 1
| mg de proba diluat cu un volum egal de apa intr-o
| eprubeta mica se adauga 5 picaturi de solutie de
| 1-naftanol. Se inclina eprubeta si se toarna cu
| atentie 2 ml de acid sulfuric, astfel incat sa se
| formeze un strat inferior. La interfata apare
| culoarea rosu-purpuriu.
|
Puritate |
Gradul de substituire | Minim 0,2 si maxim 1,5 grupe de carboximetili
| (-CH2COOH) per unitatea de anhidroglucoza.
Pierdere la uscare | Maxim 12% (105 grade C la greutate constanta)
Glicolat total | Maxim 0,4% calculat ca glicolat de sodiu raportat la
| substanta uscata
Sodiu | Maxim 12,4% raportat la substanta uscata
E 470a - SARURILE DE SODIU, POTASIU SI CALCIU A ACIZILOR GRASI
Definitie | Sarurile de sodiu, potasiu si calciu ale acizilor

| grasi care apar in uleiurile si grasimile alimentare,
| care sunt obtinute din grasimi si uleiuri alimentare
| sau din acizi grasi alimentari distilati.
Compozitie | Continut raportat la substanta uscata de minim 95% .
Descriere | Prafuri, fulgi sau semisolide albe sau crem deschis.
|
Identificare |
A. Solubilitate | Sarurile de sodiu si potasiu: solubile in apa, iar
| sarurile de calciu etanol: insolubile in apa, etanol
| si eter.
|
cationi si acizii |
grasi |
|
Puritate |
Sodiu | Minim 9% si maxim 14% exprimat ca Na2O
Potasiu | Minim 13% si maxim 21,5% exprimat ca K2O
Calciu | Minim 8,5% si maxim 13% exprimat ca CaO
Substante |
nesaponificabile | Maxim 2%
Acizi grasi liberi | Maxim 3% exprimati ca acid oleic
Alcali liberi | Maxim 0,1% exprimati ca NaOH
alcool | Maxim 0,2% (doar saruri de sodiu si potasiu)
E 470b - SARURILE DE MAGNEZIU ALE ACIZILOR GRASI
Definitie | Sarurile de magneziu ale acizilor grasi prezente in

| mod natural in uleiurile si grasimile alimentare,
| fiind obtinute din grasimi sau uleiuri alimentare
| sau din acizii grasi alimentari distilati.
Compozitie | Continut raportat la substanta uscata de minim 95% .
Descriere | Prafuri, fulgi sau semisolide de culoare alba sau
| crem deschis.
|
Identificare |
A. Solubilitate | Insolubile in apa, partial solubile in etanol si
| eter
|
magneziu si acizi |
grasi |
|
Puritate |
Magneziu | Minim 6,5% si maxim 11% exprimat ca MgO
Alcali liberi | Maxim 0,1% exprimati ca MgO
Substante |
nesaponificabile | Maxim 2%
Acizi grasi liberi | Maxim 3% exprimati ca acid oleic
E 471 - MONO- SI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRASI
Sinonime | Monostearat de glicerina

| Monopalmitat de glicerina
| Monoleat de glicerina etc.
| Monostearin, monopalmitin, monoolein etc.
| GMS (pentru monostearat de glicerina)
Definitie | Mono- si digliceridele acizilor grasi contin
| amestecuri de mono-, di- si triesteri de glicerina ai
| acizilor grasi prezenti in uleiurile si grasimile
| alimentare. Ele pot contine mici cantitati de acizi
| grasi liberi si glicerina.
Compozitie | Continut mono- si diesteri: minim 70%
Descriere | Produsul variaza de la lichide uleioase de culoare
| galben deschis pana la maro deschis la solide ceroase
| dure de culoare alba sau crem deschis. Solidele pot
| avea forme de fulgi, prafuri sau mici bile.
|
Identificare |
A. Spectrul de |
infrarosii | Caracteristica a esterului partial al acidului gras
| al unui poliol
|
glicerina si acizi |
grasi |
C. Solubilitate | Insolubile in apa, solubile in etanol si toluen
|
Puritate |
Indice de aciditate | Maxim 6
Glicerina libera | Maxim 7%
Poliglicerine | Maxim 4% diglicerina si maxim 1% poliglicerine
| superioare, ambele pe baza de continutul total de
| glicerina.
Glicerine totale | Minim 16% si maxim 33%
Criteriile de puritate se aplica aditivilor fara sarurile de sodiu, potasiu si calciu

ale acizilor grasi, desi aceste substante pot fi prezente pana la un nivel maxim de
6% (exprimate in oleat de sodiu).
E 472a - ESTERII ACIDULUI ACETIC CU MONO- SI DIGLICERIDELE ACIZILOR GRASI
Sinonime | Esterii acidului acetic cu mono- si digliceride

| Acetogliceride
| Mono- si digliceride acetilate
| Esterii acidului acetic si acizilor grasi cu
| glicerina
Definitie | Esterii glicerinei cu acid acetic si acizi grasi
| prezenti in uleiurile si grasimile alimentare. Ei pot
| contine mici cantitati de glicerina libera, acizi
| grasi liberi, acizi acetici liberi si gliceride
| libere
Descriere | Lichide limpezi, fluide pana la solide, cu variatii
| de culoare de la alb la galben deschis.
|
Identificare |
|
glicerina, acizi |
grasi si acid acetic |
B. Solubilitate | Insolubile in apa. Solubile in etanol
|
Puritate |
Alti acizi decat acizii |
acetici si acizii grasi | Nedetectabili
Glicerine libere | Maxim 2%
Acid acetic total | Minim 9% si maxim 32%
Acizi grasi liberi |
(inclusiv acid acetic) | Maxim 3% estimati in acid oleic
Glicerina totala | Minim 14% si maxim 31%
Criteriile de puritate se aplica aditivilor care nu contin sarurile de sodiu,

potasiu si calciu ale acizilor grasi, desi aceste substante pot fi prezente pana la
nivelul maxim de 6% (exprimate in oleat de sodiu).
E 472b - ESTERI GLICERICI AI ACIDULUI LACTIC CU ACIZI GRASI
Sinonime | Esterii lactici ai mono- si digliceridelor

| Lactogliceride
| Mono- si digliceridele acizilor grasi esterificati cu
| acid lactic
Definitie | Esterii glicerinei cu acid lactic si acizi grasi
| grasi liberi, acid lactic liber si gliceride libere
Descriere | Lichide limpezi, fluide pana la solide ceroase de
| consistenta variabila, cu variatii de culoare de la
| alb la galben deschis.
|
Identificare |
|
glicerina, acizi |
grasi si acid lactic |
B. Solubilitate | Insolubili in apa rece, dar dispersabili in apa
| fierbinte
|
Puritate |
lactici si acizii grasi | Nedetectabili
Acid lactic total | Minim 13% si maxim 45%
Acizi grasi liberi |
(inclusiv acid lactic) | Maxim 3% exprimati in acid oleic
Glicerina totala | Minim 13% si maxim 30%

E 472c - ESTERI GLICERICI AI ACIDULUI CITRIC CU ACIZI GRASI
Sinonime | Esterii citrici ai mono- si digliceridelor

| Citrogliceride
| acid citric
Definitie | Esterii glicerinei cu acid citric si acizi grasi
| grasi liberi, acizi citrici liberi si gliceride
| libere. Ei pot fi neutralizati total sau partial cu
| hidroxid de sodiu sau hidroxid de potasiu.
Descriere | Lichide galbui sau maro deschis pana la solide
| ceroase sau semisolide.
|
Identificare |
|
glicerina, acizi |
grasi si acid citric |
B. Solubilitate | Insolubili in apa rece
| Dispersabili in apa fierbinte
| Solubili in uleiuri si grasimi
| Insolubili in etanol rece
|
Puritate |
citrici si acizii grasi | Nedetectabili
Acid citric total | Minim 13% si maxim 50%
Acizi grasi liberi | Maxim 3% exprimati in acid oleic

E 472d - ESTERI GLICERICI AI ACIDULUI TARTRIC CU ACIZI GRASI
Sinonime | Esterii tartrici ai mono- si digliceridelor

| acid tartric
Definitie | Esterii glicerinei cu acid tartric si acizi grasi
| grasi liberi, acid tartric liber si gliceride libere.
Descriere | Lichide vascoase lipicioase galbui pana la sortimente
| de ceara dura galbena
|
Identificare |
|
glicerina, acizi |
grasi si acid tartric|
|
Puritate |
tartrici si acizii grasi| Nedetectabili
Acizi tartrici totali | Minim 15% si maxim 50%

E 472e - ESTERI G
ERICI AI ACIDULUI DIACETILTARTRIC CU ACIZI GRASI
Sinonime | Esterii diacetiltartrici ai mono- si digliceridelor

| acizi mono- si diacetiltartrici
| Esterii acizilor diacetiltartrici si grasi ai
| glicerinei
Definitie | Esterii amestecati ai glicerinei cu acizii mono- si
| diacetiltartrici (obtinuti din acidul tartric) si cu
| acizii grasi prezenti in grasimile si uleiurile
| alimentare. Ei pot contine mici cantitati de
| glicerina libera, acizi grasi liberi, acizi acetici
| si tartrici liberi si combinatiile acestora, precum
| si gliceride libere. Au in continut si esteri
| tartrici si acetici ai acizilor grasi.
Descriere | Lichide vascoase lipicioase pana la consistenta
| grasimilor, pana la sortimente de ceara galbena care
| se hidrolizeaza in aer umed pentru a elibera acidul
| acetic
|
Identificare |
|
glicerina, acizi |
si acid acetic |
|
Puritate |
acetici, tartrici si |
grasi | Nedetectabili
Acizi acetici totali | Minim 8% si maxim 32%

E 472f - AMESTEC DE ESTERI GLICERICI AI ACIDULUI ACETIC, TARTRIC CU ACIZI

GRASI
Sinonime | Mono- si digliceridele acizilor grasi esterificati cu

| acid acetic si acid tartric
Definitie | Esterii glicerinei cu acizi acetici si tartrici si
| alimentare. Ei pot contine mici cantitati de
| glicerina libera, acizi grasi liberi, acizi acetici
| si tartrici liberi precum si gliceride libere. Pot
| contine esterii mono- si diacetiltartrici ai mono- si
| digliceridelor acizilor grasi
Descriere | Lichide lipicioase pana la solide, variind in culoare
| de la alb la galben pal
|
Identificare |
|
glicerina, acizi |
si acid acetic |
|
Puritate |
acetici, tartrici si |
Acizi acetici totali | Minim 10% si maxim 20%

E 473 - ESTERII ZAHAROZEI CU ACIZII GRASI
Sinonime | Zaharoesteri
| Esterii zaharului
Definitie | Mono-, di- si triesterii esentiali ai zaharozei cu
| alimentare. Ei pot fi preparati din zaharoza si
| esterii metilici si etilici ai acizilor grasi
| alimentari sau prin extractia din zaharogliceride.
| Pentru prepararea lor nu poate fi folosit nici un alt
| solvent organic in afara de dimetilsulfoxida,
| dimetilformamida, acetat etilic, propanol-2,
| 2-metil-1-propanol, propilen-glicol si metil etil
| cetona.
Compozitie | Continut de minim 80% .
Descriere | Geluri rigide, solide moi sau prafuri albe pana la
| alb-gri
|
Identificare |
|
zaharuri pentru |
acizii grasi |
B. Solubilitate | Greu solubili in apa
| Solubili in etanol
|
Puritate |
Cenusa sulfatata | Maxim 2% determinata la 800 +/- 25 grade C
Zahar liber | Maxim 5%
Metanol | Maxim 10 mg/kg
Dimetilsulfoxida | Maxim 2 mg/kg
Dimetilformamida | Maxim 1 mg/kg
2-metil-1-propanol | Maxim 10 mg/kg
|
_ |
Acetat etilic | |
Propan-2-ol > | Maxim 350 mg/kg, separat sau in combinatie
Propilen glicol | |
_| |
|
Metil etil cetona | Maxim 10 mg/kg

nivelul maxim de 6% (exprimat in oleat de sodiu).
E 474 - SUCROGLICERIDE
Sinonime | Gliceridele zaharului

Definitie | Zaharogliceridele se obtin prin reactia zaharozei cu
| o grasime sau ulei alimentar care da nastere la un
| amestec de mono-, di- si triesteri esentiali de
| zaharoza si acizilor grasi cu mono-, di- si
| trigliceride reziduale din grasime sau ulei. Pentru
| prepararea lor nu se vor folosi alti solventi
| organici in afara de ciclohexan, dimetilformamida,
| acetat de etil, 2-metil-1-propanol si propan-2-ol.
Compozitie | Continut de minim 40% si maxim 60% din sucroesterii
| acizilor grasi
Descriere | Mase solide moi, geluri rigide sau prafuri albe pana
| la crem
|
Identificare |
|
zaharuri si pentru |
acizii grasi |
B. Solubilitate | Insolubili in apa rece
| Solubili in etanol
|
Puritate |
Cenusa sulfatata | Maxim 2% determinata la 800 +/- 25 grade C
Zahar liber | Maxim 5%
Metanol | Maxim 10 mg/kg
Dimetilformamida | Maxim 1 mg/kg
|
_ |
2-metil-1-propanol | |
Ciclohexan > | Maxim 10 mg/kg, separat sau in combinatie
_| |
|
_ |
Acetat etilic | |
Propan-2-ol > | Maxim 350 mg/kg, separat sau in combinatie
_| |

E 475 - ESTERI POLIGLICERICI AI ACIZILOR GRASI
Sinonime | Esterii poliglicerici ai acizilor grasi

| Esterii poliglicerici ai esterilor acizilor grasi
Definitie | Esterii poliglicerici ai acizilor grasi se produc
| prin esterificarea poliglicerinei cu grasimile si
| uleiurile alimentare sau cu acizii grasi prezenti in
| grasimile si uleiurile alimentare. Partea
| indivizibila a poliglicerinei contine in principal
| di-, tri- si tetraglicerina si contine maxim 10%
| poliglicerine egale sau mai mari decat
| heptaglicerina.
Compozitie | Continut total esteri ai acidului gras: minim 90%
Descriere | Lichide uleioase pana la foarte vascoase, de la
| culoarea galben deschis la culoarea chihlimbarului;
| solide plastice sau moi, de la culoarea negru deschis
| la maro de intensitate medie; solide ceroase, dure,
| de culoare de la negru deschis la maro
|
Identificare |
|
glicerina, |
poliglicerina si |
acizi grasi |
B. Solubilitate | Esterii variaza de la foarte hidrofilici la foarte
| lipofilici, dar din punct de vedere al clasei tind sa
| fie dispersabili in apa si solubili in solventi si
| uleiuri organice
|
Puritate |
Alti acizi decat acizi |
Continut total glicerina|
si poliglicerina | Minim 18% si maxim 60%
Glicerine si |
poliglicerine libere | Maxim 7%

E 476 - POLIRICINOLEAT DE POLIGLICERINA
Sinonime | Esterii de glicerina ai acizilor grasi condensati din

| uleiul de ricin
| Esterii de poliglicerina ai acizilor grasi
| policondensati din uleiul de ricin
| Esterii de poliglicerina ai acidului ricinoleic
| interesterificat
| PGPR
Definitie | Poliricinoleatul de poliglicerina se obtine prin
| esterificarea poliglicerinei cu acizi grasi
| condensati din ulei de ricin.
Descriere | Lichid limpede, foarte vascos
|
Identificare |
A. Solubilitate | Insolubil in apa si etanol.
| Solubil in eter, hidrocarburi si hidrocarburi
| halogenate
|
glicerina, |
poliglicerina si acid|
ricinoleic |
C. Indice de refractie |
65 |
[n] D | Intre 1,4630 si 1,4665
|
Puritate |
Poliglicerina | Partea indivizibila a poliglicerinei se compune din
| minim 75% di-, tri- si tetraglicerine si contine
| maxim 10% poliglicerine mai mari sau egale cu
| heptaglicerina.
Indice de hidroxid | Minim 80 si maxim 100
E 477 - ESTERI AI PROPILENGLICOLULUI CU ACIZI GRASI
Sinonime | Esterii propilenglicolului cu acizi grasi

Definitie | Sunt formati din amestecuri de mono- si diesteri de
| propan-1,2-diol ai acizilor grasi prezenti in
| grasimile si uleiurile alimentare. Partea
| indivizibila de alcool se compune exclusiv din
| propan-1,2-diol impreuna cu dimer precum si urme de
| trimer. Nu sunt prezenti alti acizi organici decat
| acizii grasi alimentari.
Compozitie | Continutul de esteri totali ai acizilor grasi este
| minim 85% .
Descriere | Lichide limpezi sau fulgi din ceara albi, bile sau
| solide avand un usor miros specific.
|
Identificare |
|
propilen glicol si |
pentru acizi grasi |
|
Puritate |
Alti acizi decat acizi |
Total propan 1,2-diol | Minim 11% si maxim 31%
Propan-1,2-diol liber | Maxim 5%
Dimerul si trimerul |
propilen glicolului | Maxim 0,5%

E 479b - ULEI DE SOIA OXIDAT TERMIC INTERACTIONAT CU MONO- SI

DIGLICERIDELE ACIZILOR GRASI
Sinonime | TOSOM
Definitie | Uleiul de soia oxidat termic in interactie cu mono-
| si digliceridele acizilor grasi este un amestec
| complex de esteri de glicerina si acizi grasi
| prezenti in grasimile alimentare si acizi grasi din
| uleiul de soia oxidat termic. Se obtine prin
| interactiunea si dezodorizarea in vid, la 130 grade C
| a 10% ulei de soia oxidat termic si 90% mono- si
| digliceride ale acizilor grasi alimentari. Uleiul de
| soia se obtine in exclusivitate din varietati
| naturale de soia.
Descriere | Solid sau de consistenta cerii, de culoare galben
| deschis spre maro deschis
|
Identificare |
A. Solubilitate | Insolubil in apa. Solubil in grasime sau ulei
| fierbinte.
|
Puritate |
Intervalul de topire | 55 - 65 grade C
Acizi grasi liberi | Maxim 1,5% exprimati in acid oleic
Glicerina libera | Maxim 2%
Acizi grasi totali | 83% - 90%
Total glicerina | 16 - 22%
Esterii metilici ai |
acizilor grasi care nu |
formeaza un produs de |
adaos cu ureea | Maxim 9% din esterii metilici totali ai acizilor
| grasi
Acizi grasi insolubili |
in eter de petrol | Maxim 2% din acizii grasi totali
Indice de peroxid | Maxim 3
Epoxizi | Maxim 0,03% oxigen oxiran
E 481 - STEAROIL-2-LACTILAT DE SODIU
Sinonime | Stearoil lactilat de sodiu

| Stearoil lactat de sodiu
Definitie | Un amestec de saruri de sodiu ai acizilor stearoil
| lactilici si polimerii sai si de mici cantitati de
| saruri de sodiu ai altor acizi asemanatori, obtinut
| prin reactia acidului stearic cu acidul lactic. Pot
| fi prezenti si alti acizi grasi alimentari, liberi
| sau esterificati, datorita prezentei lor in acidul
| stearic utilizat.
Denumiri chimice | Lactat di-2-stearoil de sodiu
| Propionat di(2-stearoiloxi) de sodiu
Einecs | 246-929-7
(componente principale) | C19H35O4Na
Descriere | Praf alb sau galbui sau solide sfaramicioase cu un
| miros caracteristic
|
Identificare |
|
sodiu, acizi grasi si|
acid lactic |
B. Solubilitate | Insolubil in apa. Solubil in etanol
|
Puritate |
Sodiu | Minim 2,5% si maxim 5%
Indice de ester | Minim 90 si maxim 190
E 482 - STEAROIL-2-LACTILAT DE CALCIU
Sinonime | Stearoil lactat de calciu

Definitie | Un amestec de saruri de calciu ai acizilor stearoil
| lactilici si polimerii sai si de mici cantitati de
| saruri de calciu ai altor acizi asemanatori, obtinut
| prin reactia acidului stearic cu acidul lactic. Pot
| fi prezenti si alti acizi grasi alimentari, liberi
| sau esterificati, datorita prezentei lor in acidul
| stearic utilizat.
Denumiri chimice | Lactat di-2-stearoil de calciu
| Propionat di(2-stearoiloxi) de calciu
Einecs | 227-335-7
| C38H70O8Ca
Descriere | Praf alb sau galbui sau solide sfaramicioase cu un
| miros caracteristic
|
Identificare |
|
calciu, acizi grasi |
si acid lactic |
B. Solubilitate | Usor solubil in apa fierbinte.
|
Puritate |
Calciu | Minim 1% si maxim 5,2%
Indice de ester | Minim 125 si maxim 190
E 483 - TARTRAT STEAROIL
Sinonime | Palmitiltartrat stearoil

Definitie | Produs prin esterificarea acidului tartric cu
| alcoolul de stearil comercial, care contine in
| principal alcooli de stearil si palmitil. Este format
| in primul rand din diester, cu mici cantitati de
| monoester si materii prime netransformate.
Denumiri chimice | Tartrat de distearil
| Tartrat de dipalmitil
Formula chimica | C38H74O6 la C40H78O6
Masa moleculara | 627-655
Compozitie | Continutul de esteri totali de minim 90% care
| corespunde unui indice de esteri de minim 163 si
| maxim 180
Descriere | Solide uleioase de culoare crem (la 25 grade C)
|
Identificare |
|
tartru |
B. Intervalul de topire | Intre 67 grade C si 77 grade C. Dupa saponificare,
| alcoolii grasi saturati cu lant lung au un interval
| de topire intre 49 grade C si 55 grade C.
|
Puritate |
Continut total de acid |
tartric | Minim 18% si maxim 35%
Substante |
nesaponificabile | Minim 77% si maxim 83%
Indice de iod | Maxim 4 (Wijs)
E 491 - MONOSTEARAT DE SORBITAN
Definitie | Amestec de esteri partiali ai sorbitolului si

| anhidridele sale cu acidul stearic comercial
| comestibil
Einecs | 215-664-9
Compozitie | Continut de minim 95% dintr-un amestec de sorbitol,
| sorbitan si esteri izosorbidici
Descriere | Bile crem deschis, colorate in negru sau fulgi sau
| solide dure, ceroase cu un miros caracteristic
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil la temperaturi mai mari decat punctul de
| topire in toluen, di-oxan, tetraclorura de carbon,
| eter, metanol, etanol si anilina; insolubil in eter
| de petrol si acetona, insolubil in apa rece dar
| dispersabil in apa calda; solubil cu turbiditate la
| temperaturi de peste 50 grade C in uleiuri minerale
| si acetat de etil
B. Intervalul de |
congelare | 50 grade C si 52 grade C.
C. Spectrul de absorbtie|
in infrarosii | Caracteristic unui ester partial al acidului gras al
| unui poliol
|
Puritate |
E 492 - TRISTEARAT DE SORBITAN

| anhidridele sale cu acidul stearic comercial
| comestibil
Einecs | 247-891-4
Descriere | Bile crem deschis, colorate in negru sau fulgi sau
| solide dure, ceroase cu un miros caracteristic
|
Identificare |
A. Solubilitate | Usor solubil in toluen, eter, tetraclorura de carbon
| si acetat de etil; dispersabil in eter de petrol,
| ulei mineral, uleiuri vegetale, acetona si dioxan;
| insolubil in apa, metanol si etanol
B. Intervalul de |
congelare | 47 grade C - 50 grade C.
| unui poliol
|
Puritate |
E 493 - MONOLAURAT DE SORBITAN

| anhidridele sale cu acidul lauric comercial
| comestibil
Einecs | 215-663-3
Descriere | Lichide vascoase uleioase de culoarea chihlimbarului,
| sub forma de bile sau fulgi de culoare crem deschis
| pana la negru, sau solide dure, ceroase, cu miros
| caracteristic
|
Identificare |
A. Solubilitate | Dispersabil in apa rece si fierbinte.
B. Spectrul de absorbtie|
| unui poliol
|
Puritate |
E 494 - MONOOLEAT DE SORBITAN

| anhidridele sale cu acidul oleic comercial
| comestibil. Constituentul major este monooleatul de
| 1,4-sorbitan
Einecs | 215-665-4
Descriere | Lichide vascoase de culoarea chihlimbarului, sub
| forma de bile sau fulgi de culoare crem deschis pana
| la negru, sau solide dure, ceroase, cu un usor miros
| caracteristic
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil la temperaturi superioare punctului sau de
| topire in etanol, eter, acetat de etil, anilina,
| toluen, dioxan, eter de petrol si tetraclorura de
| carbon. Insolubil in apa rece, dispersabil in apa
| calda.
B. Indice de iod | Reziduul de acid oleic, obtinut din saponificarea
| monoleatului de sorbitan din compozitie, are un
| indice de iod intre 80 si 100.
|
Puritate |
E 495 - MONOPALMITAT DE SORBITAN
Sinonime | Palmitat de sorbitan

| anhidridele sale cu acidul palmitic comercial,
| comestibil
Einecs | 247-568-8
Descriere | Bile sau fulgi de culoare crem deschis pana la negru,
| sau solide dure, ceroase, cu un usor miros
| caracteristic
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil la temperaturi superioare punctului sau de
|topire in etanol, metanol, eter, acetat de etil,
|anilina, toluen, dioxan, eter de petrol si
|tetraclorura de carbon. Insolubil in apa rece, dar
|dispersabil in apa calda
B. Intervalul de |
congelare | 45 grade C - 47 grade C
| unui poliol
|
Puritate |
E 508 - CLORURA DE POTASIU
Sinonime | Silvina
| Silvita
|
Definitie |
Denumirea chimica | Clorura de potasiu
Einecs | 231-211-8
Formula chimica | KCl
Descriere | Cristale incolore, alungite, prismatice sau cubice
| sau praf alb granulat. Inodora
|
Identificare |
A. Solubilitate | Foarte solubila in apa. Insolubila in etanol.
|
potasiu si clorura |
|
Puritate |
Pierderi la uscare | Maxim 1% (105 grade C, 2 ore)
Sodiu | Test negativ
E 579 - GLUCONAT DE FIER
Definitie |
Denumirea chimica | Di-D-gluconat feros dihidrat
| Di-D-gluconat de fier (II) dihidrat
Einecs | 206-076-3
Formula chimica | C12H22FeO14x2H2O
Descriere | Praf sau granule galben-verzui sau galben-gri, care
| pot avea un miros usor de zahar ars
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil daca se incalzeste usor cu apa. Practic
| insolubil in etanol.
|
ionii de fier |
|
C. Formarea derivatelor |
de fenilhidrazina ale|
acidului gluconic |
pozitiv |
D. pH-ul unei solutii de|
10% | Intre 4 si 5,5
|
Puritate |
Pierderi la uscare | Maxim 10% (105 grade C, 16 ore)
Acid oxalic | Nedetectabil
Fier (Fe III) | Maxim 2%
Substante reducatoare | Maxim 0,5% exprimate in glucoza
E 585 - LACTAT DE FIER
Sinonime | Lactat de fier (II)

| 2-hidroxi-propanoat de fier (II)
| Acid propanic, sare (2:1) de 2- hidroxi-fier(2+)
|
Definitie |
Denumirea chimica | 2-hidroxi-propanoat feros
Einecs | 227-608-0
Formula chimica | C6H10FeO6 .xH2O (x = 2 sau 3)
Masa moleculara | 270,02 (dihidrat)
| 288,03 (trihidrat)
Descriere | Cristale alb-verzui sau praf de culoare verde deschis
| care are un miros caracteristic
|
Identificare |
A. Solubilitate | Solubil in apa. Practic insolubil in etanol
|
ionii de fier si |
lactat |
pH-ul unei solutii de 2%| Intre 4 si 6
|
Puritate |
Pierderi la uscare | Maxim 18% (100 grade C, in vid, aproximativ 700 mm
| Hg)
Fier (Fe III) | Maxim 0,6%
E 1105 - LISOZIM
Sinonime | Hidroclorura de lisozim

| Muramidase
Definitie | Lisozimul este o polipeptida lineara obtinuta din
| albusuri de gaina compuse din 129 aminoacizi.
| Prezinta o activitate enzimatica si are posibilitatea
| de a hidroliza legaturile beta (1 - 4) intre acidul
| N-acetilmuramic si N-acetilglucozamin in membranele
| exterioare ale speciilor bacteriene, in special in
| organismele gram-pozitiv. Se obtine in general sub
| forma de hidroclorura
Denumirea chimica | Enzima (CE) Nr: 3.2.1.17
Einecs | 232-620-4
Compozitie | Minim 950 mg/g raportat la substanta anhidra
Descriere | Pudra alba inodora cu un gust usor dulce
|
Identificare |
|
A. Punct izoelectric |
10,7 |
|
B. O solutie apoasa de |
2% are pH-ul cuprins |
intre 3,0 si 3,6 |
|
C. Absorbtia maxima |
intr-o solutie apoasa|
(25 mg/100 ml) la |
281 nm, absorbtia |
minima la 252 nm |
|
Puritate |
Continut de apa | Maxim 6,0% (metoda Karl Fischer) (numai sub forma de
| pudra)
Reziduu la calcinare | Maxim 1,5%
Azot | Minim 16,8% si maxim 17,8%
|
Criterii microbiologice |
| 4
Numar total de bacterii | Maxim 5 x 10 col/g
Salmonellae | Absenta in 25 g
Staphylococcus aureus | Absenta in 1 g
Escherichia coli | Absenta in 1 g
_________________________|______________________________________________________
ANEXA 18
la Norme
DOMENIUL DE APLICARE A METODELOR DE ANALIZA PENTRU CONTROLUL

CRITERIILOR DE PURITATE PRIVIND ANUMITI ADITIVI ALIMENTARI
I. INTRODUCERE
II. COLORANTI
II.1. Determinarea substantelor care se pot extrage cu ajutorul eterului dietilic

din colorantii organo-sulfonati solubili in apa destinati alimentatiei umane, anexa
XIX, metoda 1.
III. CONSERVANTI
III.1. Determinarea acidului formic, a formiatilor si a altor impuritati oxidabile in

acid acetic (E 260), in acetat de potasiu (E 261), in diacetat de sodiu (E 262) si in
acetat de calciu (E 263), anexa XIX, metoda 2.
III.2. Determinarea substantelor nevolatile continute in acid propionic (E 280),
anexa XIX, metoda 3.
III.3. Determinarea pierderilor de masa la uscarea nitritului de sodiu (E 250),
III.4. Testul pentru determinarea limitei acidului salicilic in eterul etilic al
acidului p-hidroxibenzoic (E 214), in derivatul sodic al esterului etilic al acidului p-
hidroxibenzoic (E 215), in p-hidroxibenzoatul de propil (E 216), in derivatul sodic
al esterului propilic al acidului p-hidroxibenzoic (E 217), in p-hidroxibenzoatul de
metil (E 218) si in derivatul sodic al esterului metilic al acidului p-hidroxibenzoic
(E 219), anexa XIX, metoda 5.
III.5. Determinarea acidului acetic liber in diacetatul de sodiu (E 262), anexa
XIX, metoda 6.
III.6. Determinarea acetatului de sodiu in diacetatul de sodiu (E 262), anexa
XIX, metoda 7.
III.7. Testul pentru determinarea limitei aldehidelor in acidul sorbic (E 200), in
sorbatii de sodiu, de potasiu si de calciu (E 201, E 202, E 203) si in acidul
propionic (E 280), anexa XIX, metoda 8.
IV. ANTIOXIDANTI
IV.1. Determinarea indicelui de peroxid al lecitinelor (E 322), anexa XIX,

metoda 9.
IV.2. Determinarea in lecitine (E 322) a substantelor insolubile in toluen, anexa
XIX, metoda 10.
IV.3. Testul pentru determinarea limitei substantelor reducatoare in lactatul de
sodiu, de potasiu si de calciu (E 325, E 326, E 327), anexa XIX, metoda 11.
IV.4. Determinarea acizilor volatili in acidul ortofosforic (E 338), anexa XIX,
metoda 12.
IV.5. Testul pentru determinarea limitei nitratilor in acidul ortofosforic (E 338),
IV.6. Determinarea substantelor insolubile in apa care sunt prezente in
ortofosfati: monosodici, disodici, trisodici si in ortofosfati: monopotasici,
dipotasici, tripotasici (E 339 i, E 339 ii, E 339 iii, E 340 i, E 340 ii, E 340 iii), anexa
XIX, metoda 14.
V. GENERALITATI
V.1. Determinarea pH-ului aditivilor alimentari, anexa XIX, metoda 15.

VI.1. Analiza cantitativa si calitativa a reziduurilor de bifenil, ortofenilfenol si
ortofenilfenat de sodiu in stratul superficial al citricelor, anexa XIX, metoda 16.
VI.2. Analiza cantitativa a reziduurilor de bifenil in citrice, anexa XIX, metoda
17.
VI.3. Analiza cantitativa a reziduurilor de ortofenilfenol si ortofenilfenat de
sodiu in citrice, anexa XIX, metoda 18.
ANEXA 19
la Norme
METODE DE ANALIZA PRIVIND CRITERIILE DE PURITATE REFERITOARE LA

ADITIVII ALIMENTARI
INTRODUCERE
1. Prepararea probei pentru analiza

1.1. Generalitati
Masa probei de laborator destinata analizei trebuie sa fie in mod normal de 50
g in afara de cazul in care este necesara o cantitate mai mare pentru o
determinare specifica.
1.2. Pregatirea probei
Proba trebuie omogenizata inainte de analiza.
1.3. Conservare
Proba preparata trebuie mentinuta in permanenta intr-un recipient ermetic
pentru prevenirea alterarii.
2. Reactivi
2.1. Apa
2.1.1. Cand se mentioneaza apa pentru solutii, diluari sau spalari, se face
referire la apa distilata sau demineralizata de puritate cel putin echivalenta.
2.1.2. Cand se mentioneaza o solutie sau o diluare, fara alta indicatie asupra
reactivului, se face referire la o solutie apoasa.
2.2. Reactivi chimici
Toti reactivii chimici trebuie sa fie de calitate analitica cu exceptia unor
specificatii contrare.
3. Aparatura
3.1. Lista cu aparatura
Lista cu aparatura contine numai piese destinate utilizarii specializate si care
prezinta specificatii speciale.
3.2. Balanta analitica
Se intelege prin balanta analitica o balanta care are o precizie de cel putin 0,1
mg.
4. Prezentarea rezultatelor
4.1. Rezultate
Rezultatul scris pe buletinul de analiza reprezinta valoarea medie obtinuta din
cel putin doua determinari a caror repetabilitate este satisfacatoare.
4.2. Calculul procentului
Cu exceptia unor prevederi speciale, rezultatele sunt exprimate in procente de
masa ce se refera la proba originala, sub forma primita de laborator.
4.3. Numar de cifre semnificative
Rezultatul comporta un numar de cifre semnificative in functie de precizia
metodei.
METODA 1
DETERMINAREA SUBSTANTELOR CE POT FI EXTRASE CU AJUTORUL ETERULUI

DIETILIC DIN COLORANTII ORGANOSULFONATI SOLUBILI IN APA DESTINATI
ALIMENTATIEI UMANE
1. Obiectivul si domeniul de aplicare

Metoda permite determinarea substantelor ce pot fi extrase cu ajutorul eterului
dietilic din colorantii organosulfonati solubili in apa care nu au fost amestecati cu
nici un suport.
2. Definitie
Continutul in substantele ce se pot extrage cu ajutorul eterului dietilic se
obtine prin metoda descrisa mai jos.
3. Principiu
Se extrage colorantul cu ajutorul eterului dietilic si se masoara reziduul extras
dupa evaporarea eterului.
4. Reactivi
Eterul dietilic uscat, fara peroxid (uscat cu clorura de calciu proaspat calcinata)
5. Aparatura
5.1. Aparat Soxhlet cu balon.
5.2. Exicator continand gel de siliciu proaspat activat sau un deshidratant
echivalent prevazut cu un indicator de umiditate.
5.3. Balanta analitica.
5.4. Etuva, controlata termostatic la 85 +/- 2 grade C.
6. Mod de operare
Se cantareste o proba de aproximativ 10 g colorant, cu o precizie de 10 mg, pe
o bucata de hartie de filtru. Se pliaza hartia, se introduce intr-un manson de
hartie si se obtureaza capatul cu ajutorul unei bucati de bumbac fara grasime. Se
extrage timp de 6 ore cu ajutorul eterului dietilic (4.1) intr-un aparat de extractie
Soxhlet (5.1). Eterul se evapora la o temperatura cat mai scazuta. Se introduce in
etuva (5.4) balonul aparatului Soxhlet anterior cantarit, impreuna cu reziduu. Se
usuca la 85 +/- 2 grade C timp de 20 minute. Se transfera balonul intr-un exicator
(5.2), se acopera cu un capac fara garnitura si se lasa la racit. Se cantaresc
balonul si reziduul.
Se repeta operatiunile de uscare si cantarire pana cand doua cantariri
succesive difera cu cel putin 0,5 mg. In ipoteza ca are loc o crestere a masei, se
ia in calcul cifra inregistrata cea mai scazuta.
7.1. Formula si modul de calcul
Continutul de substante ce pot fi extrase cu ajutorul eterului, in procent de
proba, este dat de urmatoarea formula:
(m1 x 100) / m0
unde
m1 = masa de reziduu dupa evaporare, exprimata in grame
m0 = masa initiala a probei prelevate, exprimata in grame
7.2. Repetabilitate
Diferenta intre rezultatele celor doua determinari ale aceleasi probe, efectuate
simultan sau in succesiune rapida, in aceleasi conditii, de catre acelasi analist, nu
trebuie sa depaseasca 20 mg pentru 100 g proba.
METODA 2
DETERMINAREA ACIDULUI FORMIC, A FORMIATILOR SI A ALTOR IMPURITATI

OXIDABILE IN ACID ACETIC (E 260), ACETAT DE POTASIU (E 261), DIACETAT DE
SODIU (E 262) SI ACETAT DE CALCIU (E 263)

Metoda permite determinarea acidului formic, a formiatilor ai altor impuritati
oxidabile, exprimate sub forma de acid formic in:
- acid acetic (E 260),
- acetat de potasiu (E 261),
- diacetat de sodiu (E 262),
- acetat de calciu (E 263).
2. Definitie
Continutul in acid formic, formiati si alte impuritati oxidabile se determina prin
metoda specificata mai jos.
3. Principiu
Proba de analizat se trateaza cu un exces de permanganat de potasiu standard
in mediu alcalin pentru a forma dioxidul de mangan. Excesul de permanganat de
potasiu se determina prin iodometrie in mediu acid si concentratia impuritatilor
oxidabile se exprima in acid formic.
4. Reactivi
4.1. Iodura de potasiu
4.2. Permanganat de potasiu, 0,02 mol/l
4.3. Carbonat de sodiu (anhidru)
4.4. Tiosulfat de sodiu, 0,1 mol/l
4.5. Solutie de amidon (aproximativ 1% m/v)
4.6. Acid sulfuric diluat: 90 ml acid sulfuric (p20 = 1,84 g/ml) se dilueaza in
apa pana la un volum de 1 l.
5. Aparatura
5.1. Baie de apa.
6. Mod de operare
Daca proba de analizat este acid liber, se cantareste o proba de aproximativ 10
g, cu o precizie de 10 mg si se dilueaza cu 70 ml apa. Se adauga o solutie ce
contine 10 g de carbonat de sodiu anhidru (4.3) in 30 ml apa. Daca proba este o
sare, se cantareste o proba de aproximativ 10 g, cu o precizie de 10 mg, si se
dizolva in 100 ml apa. Se adauga 1 g de carbonat de sodiu anhidru (4.3) si se
agita pana la dizolvare. Se adauga 200 ml de permanganat de potasiu 0,02 mol/l
(4.2) si se incalzesc intr-o baie cu apa fierbinte timp de 15 minute. Dupa racire,
se adauga 50 ml acid sulfuric diluat (4.6) si 0,5 g iodura de potasiu (4.1). Se agita
amestecul pana la dizolvarea intregii cantitati de dioxid de mangan precipitat. Se
titreaza cu 0,1 mol/l tiosulfat de sodiu (4.4) pana in momentul in care solutia se
coloreaza in galben deschis. Se adauga cateva picaturi de solutie de amidon (4.5)
si se continua titrarea pana in momentul in care solutia devine incolora.
Procentul de acid formic, formiati si alte impuritati oxidabile, exprimate in acid
formic, este dat de urmatoarea formula:
2 x 3b 100a
------ x (----- - V)
m0 b
unde
a = molaritatea permanganatului de potasiu
b = molaritatea tiosulfatului de sodiu
V = volumul de 0,1 mol/l de tiosulfat de sodiu utilizat pentru titrare, exprimat
in ml
7.2. Repetabilitate
Diferenta intre rezultatele celor doua determinari ale aceleiasi probe, efectuate
8. Comentarii
8.1. Un volum de 11,3 ml tiosulfat de sodiu 0,1 mol/l este echivalent cu 0,2%
acid formic intr-o proba de 10 g.
8.2. In absenta formiatului, volumul necesar este de 20 ml, dar daca cantitatea
de acid formic este mai mare de 0,27% (m/m), excesul de permanganat de
potasiu va fi insuficient si se va obtine un volum minim de 8 ml. In acest caz se
repeta determinarea utilizand o cantitate mai mica de proba.
METODA 3
DETERMINAREA SUBSTANTELOR NEVOLATILE IN ACIDUL PROPIONIC (E 280)

Metoda permite determinarea substantelor nevolatile in acidul propionic (E
280).
2. Definitie
Continutul de substante nevolatile in acidul propionic se determina prin
metoda specificata mai jos.
3. Principiu
Proba se evapora si se usuca la 103 +/- 2 grade C si reziduul se determina prin
gravimetrie.
4. Aparatura
4.1. Vas de evaporare, din siliciu sau platina si cu dimensiunea suficient de
mare pentru a contine o proba de 100 g.
4.2. Etuva, incalzita electric, controlata din punct de vedere termostatic la 103
+/- 2 grade C.
4.4. Baie de apa.
4.5. Exicator, continand gel de siliciu proaspat activat sau un deshidratant
echivalent cu un indicator de umiditate.
5. Mod de operare
Se cantaresc aproximativ 100 g proba de acid propionic, cu o precizie de 0,1 g,
intr-un vas de evaporare anterior uscat si cantarit (4.1). Se evapora pe baie la
fierbere intr-o hota de tiraj (4.4). Dupa evaporarea in intregime a acidului
proprionic, se introduce in etuva (4.2) la 103 +/- 2 grade C timp de o ora. Se
introduce intr-un exicator si se lasa la racit dupa care se cantareste. Se repeta
operatiunile de incalzire, racire si cantarire pana ce diferenta dintre doua cantariri
succesive este mai mica de 0,5 mg. In ipoteza unei cresteri a masei, se va utiliza
pentru calcul cea mai mica cifra inregistrata.
Continutul de substante nevolatile, exprimat in procente de proba, este dat de
urmatoarea formula:
100 x m1
-------
m0
unde
m1 = masa neta a reziduului dupa evaporare, exprimata in grame
6.2. Repetabilitate
METODA 4
DETERMINAREA PIERDERII DE MASA LA USCAREA NITRITULUI DE SODIU (E 250)

Metoda permite determinarea pierderii de masa la uscarea nitritului de sodiu
(E 250).
2. Definitie
Continutul de umiditate din nitritul de sodiu reprezinta pierderea de masa la
uscare care se determina prin metoda descrisa mai jos.
3. Principiu
Pierderea de masa la uscare se determina prin incalzire in etuva la 103 +/- 2
grade C, cantarire si calcularea pierderii de masa.
4. Aparatura
4.1. Etuva, incalzita electric, controlata din punct de vedere termostatic la 103
+/- 2 grade C.
4.2. Vas de cantarire din sticla cu fundul plat, avand diametrul de 60-80 mm si
inaltimea de cel putin 25 mm, prevazut cu un capac.
4.3. Exicator, continand gel de siliciu proaspat activat sau un deshidratant
5. Mod de operare
Se indeparteaza capacul de pe vasul de cantarire (4.2) si se incalzesc vasul si
capacul in etuva (4.1) timp de o ora la 103 +/- 2 grade C. Se acopera vasul (4.2)
din nou cu capac si se introduce in exicator (4.3) dupa care se raceste la
temperatura ambianta. Se cantareste vasul acoperit (4.2) cu o precizie de 10 mg.
Se cantaresc aproximativ 10 g proba, cu o precizie de 10 mg, in vasul acoperit.
Se indeparteaza capacul si se introduc in etuva (4.1) atat vasul, cat si capacul
timp de o ora la 103 +/- 2 grade C. Se acopera vasul din nou cu capac si se
raceste la temperatura ambianta intr-un exicator (4.3). Se cantareste cu o
precizie de 10 mg. Se repeta operatiunile de incalzire, racire si cantarire pana ce
diferenta dintre doua cantariri succesive este mai mica de 10 mg. In ipoteza unei
cresteri a masei, se va utiliza pentru calcul cea mai mica cifra inregistrata.
Pierderea de masa la uscare, exprimata in procente de masa proba, este data
de urmatoarea formula:
100 x (m2 - m3)

--------------
m2 - m1
unde
m1 = masa vasului, exprimata in grame
m2 = masa vasului si a probei inainte de uscare, exprimata in grame
m3 = masa vasului si a probei dupa uscare, exprimata in grame
6.2. Repetabilitate
METODA 5
TEST PENTRU DETERMINAREA LIMITEI ACIDULUI SALICILIC IN ESTERUL ETILIC

AL ACIDULUI p-HIDROXIBENZOIC (E 214) IN DERIVATUL SODIC AL ESTERULUI
ETILIC AL ACIDULUI p-HIDROXIBENZOIC (E 215), IN ESTERUL n-PROPILIC AL
ACIDULUI p-HIDROXIBENZOIC (E 216), IN DERIVATUL SODIC AL ESTERULUI n-
PROPILIC AL ACIDULUI p-HIDROXIBENZOIC (E 217), IN p-HIDROXIBENZOATUL DE
METIL (E 218), IN DERIVATUL SODIC AL ESTERULUI METILIC AL ACIDULUI p-
HIDROXIBENZOIC (E 219)

Metoda permite determinarea acidului salicilic in p-hidroxibenzoatul de etil (E
214), p-hidroxibenzoatul de n-propil (E 216), p-hidroxibenzoatul de metil (E 218)
si in derivatii sai sodici (E 215, E 217, E 219).
2. Definitie
Testul pentru determinarea limitei concentratiei de acid salicilic se determina
prin metoda descrisa mai jos.
3. Principiu
In urma reactiei dintre o solutie de acid salicilic cu sulfat dublu de amoniu si
fier (III) se obtine o coloratie violeta a carei intensitate se compara cu cea
obtinuta pentru o solutie de referinta.
4. Reactivi
Solutia de 0,2% (m/v) de sulfat dublu de amoniu si fier (III). 0,2 g de sulfat
dublu de amoniu si fier (III) cu 12 molecule de apa pentru cristalizare, se dizolva
in 50 ml de apa. Dupa adaugarea a 10 ml de acid nitric 10% (v/v), solutia se
dilueaza cu apa pana la 100 ml.
4.2. Etanol, 95% (v/v).
4.3. Solutie de acid salicilic, 0,1 g/l.
4.4. Acid sulfuric, 1 mol/l.
5. Aparatura
5.1. Tub Nessler cu capacitatea totala de aproximativ 60 ml, gradat la 50 ml.
6. Mod de operare
6.1. Probe de p-hidroxibenzoat de etil, p-hidroxibenzoat de n-propilena si p-
hidroxibenzoat de metil.
6.1.1. Se cantaresc 0,1 g de proba, cu o precizie de 0,1 g, si se dizolva in 10 ml
etanol 95% (v/v) (4.2). Solutia astfel obtinuta se transfera intr-un tub Nessler
gradat (5.1) si se completeaza pana la 50 ml cu apa. Se agita si se adauga 1 ml
solutie de sulfat dublu de amoniu si fier (III) (4.1). Se agita si se lasa in repaus
timp de 1 minut.
6.1.2. In acelasi timp, se prepara o solutie de referinta repetand operatia de la
punctul 6.1.1, dar inlocuind 0,1 g de proba cu 1 ml solutie de acid salicilic (4.3).
6.1.3. Se compara coloratia probei de analizat cu cea a solutiei de referinta.
6.2. Probe de derivati sodici ai p-hidroxibenzoatului de metil, etil si n-propil
6.2.1. Se repeta operatia de la punctul 6.1.1 acidificand cu acid sulfuric de 1
mol/l (4.4) pana la pH-ul 5, inainte de diluarea pana la 50 ml.
6.2.2. Se repeta operatia de la punctul 6.1.2.
6.2.3. Se repeta operatia de la punctul 6.1.3.
7.1. Interpretarea testului pentru determinarea limitei
Daca coloratia rosu-violet din eprubeta ce contine proba de analizat este mai
intensa decat cea a solutiei de referinta, testul este pozitiv iar proba contine
peste 0,1% acid salicilic.
7.2. Sensibilitate
Testul de determinare a limitei este de 30 mg acid salicilic pentru 100 g proba.
7.3. Observatii
Rezultatele celor doua determinari ale aceleiasi probe, efectuate simultan sau
in succesiune rapida, in aceleasi conditii, de catre acelasi analist, trebuie sa fie
identice.
METODA 6
DETERMINAREA ACIDULUI ACETIC LIBER IN DIACETATUL DE SODIU (E 262)

Metoda permite determinarea acidului acetic liber in diacetatul de sodiu (E
262).
2. Definitie
Continutul de acid acetic se determina prin metoda descrisa mai jos.
3. Principiu
Neutralizarea acidului acetic utilizand hidroxid de sodiu in prezenta
fenolftaleinei.
4. Reactivi
4.1. Solutie de fenolftaleina 1% (m/v) in etanol.
4.2. Hidroxid de sodiu 1 mol/l.
5. Aparatura
6. Mod de operare
Se cantaresc aproximativ 3 g proba de analizat, cu o precizie de 1 mg, si se
dizolva in aproximativ 50 ml apa. Se adauga doua sau trei picaturi de solutie
indicator de fenolftaleina (4.1) si se titreaza cu hidroxid de sodiu de 1 mol/l (4.2)
pana in momentul in care coloratia rosie persista timp de cinci secunde.
Continutul in acid acetic, exprimat in procente de masa proba, este dat de
urmatoarea formula:
6,005 x V x c
-------------
m0
unde
V = volumul solutiei de hidroxid de sodiu (4.2) utilizat pentru titrare, exprimat
in ml
c = molaritatea solutiei de hidroxid de sodiu, exprimata in mol/l
m0 = masa initiala a probei, exprimata in grame
7.2. Repetabilitate
8. Comentarii
Este necesar un volum de 20 ml hidroxid de sodiu 1 mol/l pentru titrarea unei
probe de 3 g care contine 40% acid acetic.
METODA 7
DETERMINAREA ACETATULUI DE SODIU IN DIACETATUL DE SODIU (E 262)

Metoda permite determinarea continutului acetatului de sodiu si a apei,
exprimat in acetat de sodiu, in diacetatul de sodiu (E 262).
2. Definitie
Continutul de acetat de sodiu si apa, exprimat in acetat de sodiu, se determina
prin metoda descrisa mai jos.
3. Principiu
Se dizolva in prealabil proba in acid acetic glacial si se titreaza cu o solutie de
referinta de acid percloric, utilizand violet cristalizat ca indicator.
4. Reactivi
4.1. Acid acetic glacial p20c = 1,049 g/ml (pentru titrare in mediu neapos)
4.2. Violet cristalizat, solutie indicator CI nr. 42555, solutie de 0,2% (m/v) in
acid acetic glacial
4.3. Ftalat acid de potasiu, C8H5KO4

4.4. Anhidrida acetica (CH3CO)2O
4.5. Acid percloric 0,1 mol/l in acid acetic glacial. Se prepara si se etaloneaza
dupa cum urmeaza:
Se cantaresc P g solutie de acid percloric intr-un balon cotat cu volumul de
1000 ml prevazut cu un dop de sticla. Cantitatea P se calculeaza cu formula:
1004,6
P = ------
m
unde
m = concentratia de acid percloric (procente (m/m)) determinata prin titrare
alcalimetrica (70 - 72% (m/m) este concentratia de acid corespunzatoare).
Se adauga aproximativ 100 ml acid acetic glacial si apoi Q g, in cantitati mici
succesive de anhidrida acetica. Amestecul se agita si se raceste fara intrerupere
pe parcursul adaugarii substantelor. Cantitatea Q se calculeaza cu formula:
(567 x P) - 5695
Q = ----------------
a
unde:
P = cantitatea de acid percloric cantarita in grame
a = concentratia (procente m/m) de anhidrida acetica.
Se acopera balonul cu dop si se lasa in repaus timp de 24 ore intr-un loc

intunecat, apoi se adauga suficient acid acetic glacial pentru a obtine 1000 ml
solutie. Solutia astfel preparata este practic anhidra. Se etaloneaza solutia cu
ftalat acid de potasiu dupa cum urmeaza. Se cantaresc aproximativ 0,2 g ftalat
acid de potasiu, cu o precizie de 0,1 mg, anterior uscate la 110 grade C timp de
doua ore, si se dizolva in 25 ml acid acetic glacial intr-un balon de titrare,
incalzind incet. Se raceste, se adauga doua picaturi solutie 0,2% (m/m) de violet
cristalizat (4.2) in acid acetic glacial si se titreaza cu solutie de acid percloric
pana ce culoarea indicatorului devine verde deschis. Se efectueaza o titrare
oarba utilizand acelasi volum de solvent si se deduce valoarea oarba din valoarea
obtinuta din actuala determinare. Fiecare cantitate de 20,42 mg ftalat acid de
potasiu este echivalenta cu 1 ml de acid percloric 0,1 mol/l.
5. Aparatura
6. Mod de operare
Se cantaresc aproximativ 0,2 g proba de analizat, cu o precizie de 0,5 mg, si se
dizolva in 50 ml acid acetic glacial (4.1). Se adauga cateva picaturi de solutie
indicator violet cristalizat (4.2) si se titreaza cu o solutie de referinta de acid
percloric de 0,1 mol/l (4.5), pana la punctul final indicat de aparitia unei coloratii
verde deschis.
Continutul de acetat de sodiu, conform sectiunii 2 (definitie), exprimat in
procente de greutate proba, este dat de urmatoarea formula:
8,023 x V x c
-------------
m0
unde:
V = volumul solutiei de acid percloric (4.5) utilizate pentru titrare, exprimat in
ml
c = molaritatea solutiei de acid percloric (4.5)
7.2. Repetabilitate
trebuie sa depaseasca 1,5 g pentru 100 g proba.
8. Comentarii
Reactivii utilizati in prezenta metoda sunt toxici si explozivi si trebuie
manipulati cu atentie.
METODA 8
TEST PENTRU DETERMINAREA LIMITEI ALDEHIDELOR IN ACIDUL SORBIC (E

200), IN SORBATII DE SODIU, POTASIU SI CALCIU (E 201, E 202, E 203) SI IN
ACIDUL PROPIONIC (E 280)

Metoda permite determinarea aldehidelor, exprimate in formaldehide, in:
- Acid sorbic (E 200),
- Sorbati de sodiu, potasiu si calciu (E 201, E 202, E 203),
- Acid propionic (E 280).
2. Definitie
Testul pentru determinarea limitei concentratiei: limita concentratiei in
aldehide se obtine prin metoda descrisa mai jos.
3. Principiu
Aldehidele din solutia de analiza, si formaldehida din o solutie de referinta,
reactioneaza cu reactivul Schiff pentru obtinerea complexelor de culoarea rosie,
comparandu-se intensitatile acestora.
4. Reactivi
4.1. Solutie de referinta continand formaldehida (0,01 mg/ml) preparata prin
diluarea unei solutii concentrate de formaldehida (400 mg/ml).
4.2. Reactiv Schiff
5. Mod de operare
5.1. Se cantareste aproximativ 1 g proba de analizat, cu o precizie de 1 mg, si
se adauga 100 ml apa si se agita. Se filtreaza solutia daca este necesar si se
trateaza 1 ml de filtrat sau solutie de referinta cu 1 ml reactiv Schiff (4.2). In
acelasi timp, se trateaza 1 ml solutie de referinta continand formaldehida (4.1) cu
1 ml reactiv Schiff (4.2).
5.2. Se compara coloratia probei de analizat cu cea a solutiei de referinta.
Daca coloratia rosie a eprubetei continand solutia de analiza este mai intensa
decat cea a eprubetei continand solutia de referinta, testul este pozitiv si proba
contine peste 0,1% aldehide, exprimate in formaldehide.
6.2. Sensibilitate
Testul pentru determinarea limitei este de 30 mg formaldehida pentru 100 g
proba.
6.3. Observatii
Rezultatele celor doua determinari ale aceleiasi probe, efectuate simultan sau
in succesiune rapida, in aceleasi conditii, de catre acelasi analist, trebuie sa fie
identice.
METODA 9
DETERMINAREA INDICELUI DE PEROXID AL LECITINELOR (E 322)

Metoda permite determinarea indicelui de peroxid al lecitinelor (E 322).
2. Definitie
Indicele de peroxid al lecitinelor se determina prin metoda descrisa mai jos.
3. Principiu
Oxidarea iodurii de potasiu cu peroxizii lecitinelor si titrarea iodului liber cu
ajutorul solutiei etalon de tiosulfat de sodiu.
4. Reactivi
4.1. Acid acetic glacial
4.2. Cloroform
4.3. Iodura de potasiu
4.4. Tiosulfat de sodiu, 0,1 mol/l sau 0,01 mol/l
4.5. Solutie de amidon (aproximativ 1% m/v)
5. Aparatura
5.2. Aparat (vezi figura), alcatuit din:
5.2.1. Balon cu fundul rotund avand capacitatea de 100 ml
5.2.2. Refrigerent cu reflux
5.2.3. Tub din sticla, cu lungimea de 250 mm si diametrul intern de 22 mm,
prevazut cu imbinari din sticla rodate
5.2.4. Pahar de laborator (dimensiunea externa: diametrul 20 mm si inaltimea
35 - 50 mm)
6. Mod de operare
6.1. Se introduc 10 ml acid acetic glacial (4.1) si 10 ml cloroform (4.2) intr-un
balon de 100 ml. (5.2.1). Se fixeaza tubul de sticla (5.2.3) si refrigerentul cu
reflux (5.2.2). Amestecul se incalzeste usor timp de 2 minute pentru eliminarea
aerului dizolvat. Se dizolva 1 g de iodura de potasiu (4.3) in 1 - 3 ml apa si solutia
astfel obtinuta se adauga la amestecul din balon (5.2.1) avand grija sa nu se
intrerupa fierberea.
Daca apare o coloratie galbena, analiza nu este valabila si trebuie repetata cu
reactivi proaspat preparati.
6.2. Se cantareste o proba de aproximativ 1 g, cu o precizie de 0,5 mg, si dupa
doua minute de fierbere se adauga proba cantarita la continutul balonului (5.2.1)
avand grija ca fierberea sa aiba loc continuu. In acest scop, proba trebui
ntrodusa intr-un pahar de laborator (5.2.4) care poate fi coborat in balon cu
ajutorul unui tub de sticla (5.2.3) prevazut cu o tija de sticla, a carei extremitate
inferioara se poate adapta corespunzator (vezi figura). Refrigerentul (5.2.2) poate
fi deconectat pentru un timp scurt. Se continua fierberea pentru trei - patru
minute. Se opreste fierberea si se deconecteaza imediat refrigerentul (5.2.2). Se
adauga rapid 50 ml de apa prin tubul de sticla (5.2.3). Se indeparteaza tubul de
sticla (5.2.3) si se raceste balonul (5.2.1) sub jet de apa la temperatura ambianta.
Se titreaza cu tiosulfat de sodiu (0,1 mol/l sau 0,01 mol/l) (4.4) pana ce stratul
apos devine galben deschis. Se adauga 1 ml solutie de amidon (4.5) si se
continua titrarea pana la disparitia coloratiei albastre. Se agita bine balonul
(5.2.1) in timpul titrarii pentru asigurarea extractiei complete a iodului din stratul
neapos.
6.3. Se obtine o valoare de titrare oarba prin repetarea procedurii complete
conform paragrafelor 6.1 si 6.2 dar fara adaugarea probei.
Figura 1, reprezentand Separatorul de tip Clevenger, se gaseste in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 722 bis din 3 octombrie 2003, la pagina 149.
Indicele de peroxid din proba, exprimat in miliechivalenti/kg, este dat de
urmatoarea formula:
1000 x a x (V1 - V2)

--------------------
m0
unde:
V1 = volumul solutiei de tiosulfat utilizat pentru titrarea probei (6.2), exprimat
in ml
V2 = volumul solutiei de tiosulfat utilizat pentru titrarea probei oarbe (6.3),
exprimat in ml
a = concentratia solutiei de tiosulfat de sodiu in mol/l
7.2. Repetabilitate
trebuie sa depaseasca 0,5 (exprimate in miliechivalenti/kg de proba).
8. Comentarii
8.1. Alegerea concentratiei de tiosulfat de sodiu utilizata depinde de valoarea
de titrare anticipata. Daca sunt utilizati cel putin 0,5 ml tiosulfat de sodiu 0,1
mol/l, se repeta determinarea utilizand tiosulfat de sodiu 0,01 mol/l.
8.2. Analiza trebuie efectuata in lumina puternica.
METODA 10
DETERMINAREA SUBSTANTELOR INSOLUBILE IN TOLUEN DIN LECITINE (E 322)

Metoda permite determinarea substantelor insolubile in toluen din lecitine (E
322).
2. Definitie
Continutul de substante insolubile in toluen se determina prin metoda descrisa
mai jos.
3. Principiu
Proba se dizolva in toluen, se filtreaza si reziduul se usuca si se cantareste.
4. Reactivi
4.1. Toluen.
5. Aparatura
5.1. Creuzet filtrant din sticla G3, cu capacitatea de 30 ml sau cu porozitate
echivalenta
5.2. Etuva pentru uscare, incalzita electric si controlata termostatic la 103 +/-
2 grade C
5.3. Baie de apa la o temperatura ce nu depaseste 60 grade C
5.4. Exicator continand gel de siliciu proaspat activat sau deshidratant
5.5. Balon conic de 500 ml
5.6. Pompa in vid
6. Mod de operare
6.1. Se usuca un creuzet filtrant din sticla (5.1) intr-o etuva la 103 +/- 2 grade
C (5.2). Se transfera creuzetul in exicator (5.4), se raceste si se cantareste.
6.2. Se amesteca proba de lecitina, dupa incalzire intr-o baie de apa (5.3) daca
este necesar. Se cantaresc aproximativ 10 g de proba, cu o precizie de 10 g, intr-
un balon conic (5.5). Se adauga 100 ml de toluen (4.1) si se agita amestecul pana
ce toata lecitina se dizolva. Se filtreaza solutia prin creuzetul filtrant din sticla
(5.1). Se spala balonul conic (5.5) cu 25 ml toluen (4.1) si se filtreaza solutiile de
spalare prin creuzet. Se repeta operatia cu o noua cantitate de 25 ml toluen (4.1).
Se indeparteaza excesul de toluen din creuzet (5.1) prin aspiratie in vid.
6.3. Se usuca creuzetul (5.1) in etuva de uscare (5.2) la 103 +/- 2 grade C timp
de doua ore. Se introduce intr-un exicator (5.4) si se raceste.
Dupa racire, se cantaresc creuzetul si reziduul.
6.4. Se repeta operatiunea din paragraful 6.3 pana ce diferenta in greutate
dintre doua cantariri succesive este mai mica de 0,5 mg. In ipoteza cresterii
masei, se va utiliza pentru calcul valoarea inregistrata cea mai mica.
Continutul de substante insolubile in toluen este dat de urmatoarea formula:
100 x (m2 - m1)

---------------
m0
unde:
m1 = masa creuzetului gol (6.1), exprimata in grame
m2 = masa creuzetului si a reziduurilor (6.4), exprimata in grame
7.2. Repetabilitate
METODA 11
TEST PENTRU DETERMINAREA LIMITEI SUBSTANTELOR REDUCATOARE IN

LACTATII DE SODIU, POTASIU SI CALCIU (E 325, E 326, E 327)

Metoda permite determinarea calitativa a substantelor reducatoare in
urmatoarele substante:
- Lactatul de sodiu (E 325)
- Lactatul de potasiu (E 326)
- Lactatul de calciu (E 327)
2. Definitie
Testul pentru determinarea limitei substantelor reducatoare se efectueaza
printr-o determinare cu o metoda specifica.
3. Principiu
Solutia Fehling se reduce cu substante reducatoare. Asemenea substante sunt
alcatuite din zaharuri reducatoare.
4. Reactivi
4.1. Solutia Fehling A: se dizolva 6,93 g sulfat de cupru cu 5 molecule H2O in
apa si se adauga apa pana la 100 ml.
4.2. Solutia Fehling B: se dizolva 34,6 g tartrat dublu de sodiu si potasiu si 10 g
hidroxid de sodiu in apa si se adauga apa pana la 100 ml.
5. Mod de operare
Se cantareste aproximativ 1 g proba, cu o precizie de 1 mg, si se dizolva in 10
ml apa calda. Se adauga 2 ml solutie Fehling A (4.1) si 2 ml solutie Fehling B (4.2)
dupa care se fierbe amestecul timp de un minut si se observa daca se modifica
culoarea. Precipitarea sulfatului de calciu, care poate avea loc uneori, nu
interfereaza.
Daca se modifica culoarea dupa fierbere (5), testul este pozitiv ceea ce indica
prezenta substantelor reducatoare.
6.2. Sensibilitate
Limita de determinare a substantelor reducatoare este de 100 mg glucoza
pentru 100 g proba.
6.3. Observatii
6.3.1. Rezultatele celor doua determinari ale aceleiasi probe, efectuate
simultan sau in succesiune rapida, in aceleasi conditii, de catre acelasi analist,
trebuie sa fie identice.
6.3.2. Toate solutiile Fehling reactioneaza daca proba contine 2% glucoza.
METODA 12
DETERMINAREA ACIZILOR VOLATILI IN ACIDUL ORTOFOSFORIC (E 338)

Metoda permite determinarea acizilor volatili, exprimati in acid acetic, in acidul
ortofosforic (E 338)
2. Definitie
Continutul de acizi volatili, exprimati in acid acetic, se determina prin metoda
descrisa mai jos.
3. Principiu
Se dilueaza proba si se distileaza solutia astfel obtinuta. Se titreaza distilatul
cu o solutie etalon de hidroxid de sodiu si se calculeaza aciditatea exprimata in
acid acetic.
4. Reactivi
4.1. Solutie de fenolftaleina, 1% (m/v) in etanol.
4.2. Hidroxid de sodiu, 0,01 mol/l.
5. Aparatura
5.1. Balon de distilare prevazut cu o alonja de distilare
6. Mod de operare
Se cantaresc aproximativ 60 g proba, cu o precizie de 50 mg, si se introduc in
balonul de distilare prevazut cu o alonja de distilare (5.1). Se adauga 75 ml apa
proaspat fiarta si racita. Se amesteca si se distileaza aproximativ 50 ml solutie.
Se titreaza distilatul cu solutie etalon de hidroxid de sodiu (4.2) 0,01 mol/l
utilizand fenolftaleina (4.1) ca indicator. Se continua titrarea pana ce prima
nuanta de rosu persista timp de 10 secunde.
Continutul de acizi volatili, exprimat in mg/kg de acid acetic, este dat de
urmatoarea formula:
600 x V
-------
m0
unde:
V = volumul in ml solutie de hidroxid de sodiu 0,01 mol/l, utilizata pentru
neutralizare,
m0 = masa probei de acid ortofosforic, exprimata in grame
7.2. Repetabilitate
METODA 13
TEST PENTRU DETERMINAREA LIMITEI NITRATILOR IN ACIDUL ORTOFOSFORIC

(E 338)

Metoda permite determinarea nitratilor in acidul ortofosforic (E 338).
2. Definitie
Continutul limita de nitrat, exprimat in nitrat de sodiu, se determina prin
metoda descrisa mai jos.
3. Principiu
Se adauga o solutie de indigo carmin la proba intr-un mediu de acid sulfuric
concentrat. Coloratia albastra se datoreaza substantelor oxidante in prezenta
nitratilor.
4. Reactivi
4.1. Solutie de indigo carmin, 0,18% (m/v): se dizolva 0,18 g indigotina
disulfonat de sodiu in apa si se adauga apa pana la 100 ml.
4.2. Solutie clorura de sodiu, 0,05% (m/v).
4.3. Acid sulfuric concentrat (p20 = 1,84 g/ml)
5. Mod de operare
Se masoara 2 ml de proba si se dilueaza cu 10 ml solutie clorura de sodiu
(4.2). Se adauga 0,1 ml solutie de indigo carmin (4.1) si 10 ml de acid sulfuric
concentrat (4.3), racind solutia pe parcursul adaugarii substantelor. Trebuie notat
daca coloratia albastra persista timp de cinci minute.
Daca coloratia albastra dispare in cinci minute, testul este pozitiv si continutul
de agenti oxidanti, exprimati in nitrat de sodiu, este mai mare de 5 mg/kg.
6.2. Sensibilitate
6.2.1. Se efectueaza un test blanc.
6.2.2. Rezultatele celor doua determinari ale aceleiasi probe, efectuate
simultan sau in succesiune rapida, in aceleasi conditii, de catre acelasi analist,
trebuie sa fie identice.
6.2.3. Solutia de indigo carmin trebuie preparata cu cel mult 60 zile inainte de
utilizare.
6.2.4. Daca se obtine un rezultat pozitiv, proba contine nitrati si alti agenti
oxidanti, iar testul trebuie repetat utilizand metoda ISO 3709 (1976) - "Acid
fosforic pentru uz industrial (inclusiv produse alimentare) - determinarea
continutului de oxizi de azot - metoda spectrometrica - cu 3,4-xilenol".
METODA 14
DETERMINAREA SUBSTANTELOR INSOLUBILE IN APA CARE SUNT PREZENTE IN

ORTOFOSFATII MONOSODICI, DISODICI, TRISODICI SI IN ORTOFOSFATII
MONOPOTASICI, DIPOTASICI SI TRIPOTASICI (E 339 i, E 339 ii, E 339 iii, E 340 i, E
340 ii, E 340 iii)

Metoda permite determinarea substantelor insolubile in apa, care sunt
prezente in urmatoarele substante:
- Ortofosfat monosodic (E 339 i)
- Ortofosfat disodic (E 339 ii)
- Ortofosfat trisodic (E 339 iii)
- Ortofosfat monopotasic (E 340 i)
- Ortofosfat dipotasic (E 340 ii)
- Ortofosfat tripotasic (E 340 iii)
2. Definitie
Continutul de materii insolubile in apa se obtine prin metoda descrisa mai jos.
3. Principiu
Se dizolva proba in apa si se filtreaza printr-un creuzet de portelan
corespunzator. Dupa spalare si uscare, se cantareste reziduul si se exprima in
substante insolubile in apa.
4. Reactivi
4.1. Creuzet filtrant de portelan, cu porozitate G3 sau echivalent.
4.2. Exicator continand gel de siliciu proaspat activat prevazut cu un indicator
de umiditate sau un deshidratant echivalent.
4.3. Etuva, controlata termostatic la 103 + 2 grade C
4.4. Pahar de laborator cu capacitatea de 400 ml.
4.5. Baie de apa.
5. Mod de operare
Se cantaresc aproximativ 10 g proba de fosfat, cu precizia de 10 mg, si se
dizolva in 100 ml apa fierbinte dintr-un pahar de laborator din propilena (4.4)
mentinand pe baie la fierbere (4.5) timp de 15 minute. Se filtreaza solutia printr-
un creuzet (4.1) anterior curatat, uscat si cantarit si se usuca la 103 +/- 2 grade C
timp de doua ore.
Se introduce creuzetul in exicator, se raceste si se cantareste.
Se repeta uscarea, racirea si cantarirea pana ce diferenta dintre doua cantariri
succesive nu depaseste 0,5 mg. In ipoteza cresterii masei, se va utiliza pentru
calcul cifra inregistrata cea mai mica.
Continutul de substante insolubile, exprimat in proba, este dat de urmatoarea
formula:
m1
---- x 100
m0
unde:
m1 = masa de reziduu dupa uscare, exprimata in grame
m0 = masa probei, exprimata in grame
6.2. Repetabilitate
METODA 15
DETERMINAREA pH-ului ADITIVILOR ALIMENTARI

Metoda prezinta instructiuni generale privind modul de determinare a pH-ului
aditivilor alimentari.
2. Definitie
pH-ul unui aditiv alimentar se determina prin metoda descrisa mai jos.
3. Principiu
Valoarea pH-ului unei solutii apoase din proba dizolvata sau catalizata se
determina in mod conventional utilizand un electrod de sticla, un electrod de
referinta si un pH-metru.
4. Reactivi
4.1. Instrumentele se etaloneaza utilizand urmatoarele solutii tampon:
4.1.1. Solutie tampon cu pH 6,88 la 20 grade C, constand din volume egale de
fosfat monopotasic (KH2PO4) 0,05 mol/l si ortofosfat disodic (Na2HPO4 2H2O)
0,05 mol/l.
4.1.2. Solutie tampon cu pH 4 la 20 grade C, constand din ftalat acid de
potasiu (C8H5KO4) 0,05 mol/l.
4.1.3. Solutie tampon cu pH 9,22 la 20 grade C, constand din borat de sodiu
(Na2B4O7 10H2O).
4.2. Solutie de clorura de potasiu (KCl) saturata sau de 3 mol/l, destinata
umplerii electrozilor de referinta sau a altei solutii corespunzatoare prescrise de
fabricantul electrodului.
4.3. Apa distilata, fara dioxid de carbon, are pH-ul cuprins intre 5 si 6.
5. Aparatura
5.1. pH-metru, cu o precizie de 0,01 unitati de pH
5.2. Electrozi, fie un lant de electrozi de sticla fie electrod unic din sticla si
electrod de referinta cu cleme corespunzatoare
5.3. Agitator magnetic prevazut cu un dispozitiv de incalzire
5.4. Termometru, gradat de la 0 la 100 grade C
6. Mod de operare
6.1. Etalonarea pH-metrului
Electrozii din sticla trebuie montati conform instructiunilor fabricantului.
Etalonarea electrozilor din sticla trebuie verificata in mod constant pe scala pH-
metrului cu ajutorul solutiilor tampon al caror pH exact este cunoscut.
Electrozii trebuie spalati cu apa si apoi curatati cu grija cu o carpa moale sau
trebuie spalati cu apa, apoi de doua ori cu prima solutie de proba/solutie etalon
inainte de a fi introdusi in urmatoarea solutie de analizat/solutie etalon.
Daca proba are un pH acid, solutiile tampon utilizate pentru verificarea pH-ului
trebuie sa fie cele cu pH 4 (4.1.2) si pH 6,88 (4.1.1). Daca proba are un pH
alcalin, solutiile tampon utilizate pentru verificarea pH-ului trebuie sa fie cele cu
pH 9,22 (4.1.3) si pH 6,88 (4.1.1).
6.2. Determinarea propriu-zisa
Concentratia probei de analizat sau prepararea probei trebuie sa fie in
conformitate cu Directiva Comunitatii referitoare la aditivi alimentari.
Se prepara proba de analizat prescrisa utilizand apa distilata (4.3) la 20 grade
C agitand continuu. Dupa agitare se introduc in solutie electrozi din sticla si dupa
doua minute se citeste pH-ul pe pH-metru (5.1).
7.1. Repetabilitate
trebuie sa depaseasca 0,05 unitate pH.
8. Comentarii
Aceasta metoda se aplica numai pentru criteriile de pH din cadrul directivelor
Comunitatii privind aditivii alimentari, unde aditivul este dizolvat sau decantat in
apa.
METODA 16
ANALIZA CANTITATIVA SI CALITATIVA A REZIDUURILOR DE BIFENIL,

ORTOFENILFENOL SI ORTOFENILFENAT DE SODIU IN STRATUL SUPERFICIAL AL
CITRICELOR

Metoda descrisa mai jos permite verificarea prezentei reziduurilor de bifenil,
ortofenilfenol (OPP) si ortofenilfenat de sodiu in stratul superficial al citricelor.
Limita de sensibilitate a acestei metode, in conditii absolute, este de aproximativ
5 micrograme pentru bifenil si 1 miligram pentru OPP sau ortofenilfenat de sodiu,
ceea ce reprezinta echivalentul a 5 micrograme de bifenil (5 ppb) si respectiv 1
mg de OPP (1 ppb) in stratul superficial al unui kg de citrice.
La tratamentul citricelor cu produsele mai sus mentionate, reziduurile
depozitate se gasesc in mare parte in stratul superficial al citricelor. Astfel,
analiza cantitativa a unor asemenea reziduuri in fructele intregi poate fi necesara
numai in cazul in care acestea se afla in stratul superficial.
2. Principiu
Se prepara un extract din stratul superficial, utilizand diclormetanul intr-un
mediu acid. Extractul este concentrat si separat prin cromatografie in strat
subtire, utilizand silicagel. Prezenta bifenilului, ortofenilfenolului sau a
ortofenilfenatului de sodiu este pusa in evidenta prin fluorescenta si reactii de
culoare.
3. Reactivi
Ciclohexan (A.R.)
Diclormetan (A.R.)
Acid clorhidric de 25% (greutate/volum)
Silicagel GF 254 Merck sau echivalent
0,5% solutie de 2, 4, 7-trinitrofluorenona (Fluka, B.D.H. sau echivalent) (TNF) in
acetona
0,1% solutie de 2, 6-dibrom-benzochinona-4-clorimida in etanol (durata
maxima de conservare: o saptamana in frigider)
Solutie concentrata de amoniac: S.G.:0,9
Solutie etalon de bifenil pur de 1% in ciclohexan
Solutie etalon de ortofenilfenol pur de 1% in ciclohexan
4. Aparatura
Mixer
Balon de 250 ml, cu gat de sticla si refrigerent cu reflux
Evaporator cu presiune redusa
Micro-pipete
Aparat de cromatografie in strat subtire cu placi de 20 X 20 cm
Lampa U.V. (254 nm): intensitatea trebuie sa fie astfel incat o pata de 5
micrograme bifenil sa fie vizibila
Echipament pentru reactivi de pulverizare
Etuva
5. Mod de operare
a) Prepararea probei si extractia
Fructele constituind totalitatea probei prelevate pentru control sunt taiate in
doua. O jumatate din fiecare fruct este pastrata pentru determinarea cantitativa
a reziduurilor de bifenil si (sau) ortofenilfenol. Sunt prelevate straturile
superficiale din alte fragmente de fructe pentru obtinerea unei probe de
aproximativ 80 de grame. Aceste fragmente sunt taiate, zdrobite in mixer si
introduse in balonul de 250 ml; se adauga 1 ml acid clorhidric de 25% si 100 ml
diclormetan. Amestecul este incalzit sub reflux timp de 10 minute. Dupa racirea
si spalarea refrigerentului cu aproximativ 5 ml diclormetan, amestecul se filtreaza
printr-un filtru cutat. Solutia se transfera in evaporator si se adauga cateva
granule poroase. Solutia se concentreaza la presiune redusa la o temperatura de
60 grade C la un volum final de aproximativ 10 ml. Daca se utilizeaza un
evaporator rotativ, balonul trebuie mentinut in pozitie fixa pentru evitarea
pierderilor de bifenil prin formarea unei pelicule de produs pe partea superioara a
balonului.
b) Cromatografie
Se introduc intr-un mixer 30 g de silicagel si 60 ml de apa. Se amesteca un
minut, dupa care amestecul se toarna pe placi cromatografice si se distribuie
pentru a forma un strat cu o grosime de aproximativ 0,250 mm. Placile acoperite
cu un astfel de strat sunt supuse timp de 15 minute unui curent de aer cald si
apoi se introduc intr-o etuva timp de 30 minute la o temperatura de 110 grade C.
Dupa racire, fiecare placa este divizata in benzi de 2 cm latime, prin linii
paralele care penetreaza stratul de acoperire pana la suprafata placii. Se
spoteaza 50 microlitri de extract pentru analiza pe fiecare banda, la aproximativ
1,5 cm de margine si in serie de picaturi alaturate. Se pastreaza cel putin o
banda pentru control, constand intr-o spotare de 1 microlitri (adica 10
micrograme) de solutii etalon de bifenil si ortofenilfenol.
Placile cromatografice se developeaza intr-un amestec de ciclohexan si
diclormetan (25:95) in cuve prevazute in interior cu hartie de filtru.
c) Detectare si identificare
Prezenta bifenilului si a ortofenilfenolului este marcata de aparitia unor pete in
lumina U.V. (254 nm). Ortofenilfenatul de sodiu fiind transformat in ortofenilfenol
pe parcursul extractiei intr-un mediu acid, prezenta sa nu se distinge de cea a
ortofenilfenolului. Identificarea produselor se efectueaza dupa cum urmeaza:
i) bifenilul determina aparitia unei pete galbene la lumina zilei prin pulverizare
cu solutie de TNF;
ii) ortofenilfenolul determina aparitia unei pete albastre prin pulverizare cu o
solutie de 2,6-dibrom-benzochinona-4-clorimida, urmata de o trecere rapida
printr-un curent de aer cald si expunere intr-o atmosfera saturata cu amoniac.
METODA 17
ANALIZA CANTITATIVA A REZIDUURILOR DE BIFENIL IN CITRICE

Metoda descrisa mai jos permite o analiza cantitativa a reziduurilor de bifenil
din citrice (fruct intreg). Marja de eroare a rezultatelor este de +/- 10% pentru un
continut de bifenil mai mare de 10 miligrame pe kilogram de fruct (10 ppm).
2. Principiu
Dupa distilare in mediu acid si extractie cu ciclohexan, extractul este
cromatografiat in strat subtire pe silicagel. Se developeaza cromatograma, se
analizeaza bifenilul prin elutie si se determina din punct de vedere spectrometric
la 248 nm.
3. Reactivi
Solutie concentrata de acid sulfuric
Emulsie antispumanta pe baza de siliciu
Ciclohexan A.R.
Hexan A.R.
Etanol
Sulfat de sodiu anhidru
Silicagel GF 254 Merk sau echivalent
Solutie etalon de bifenil pur de 1% in ciclohexan: se dilueaza cu ciclohexanul
pentru obtinerea urmatoarelor solutii:
a) 0,6 micrograme/microlitru
b) 1 microgram/microlitru
c) 1,4 micrograme/microlitru
4. Aparatura
Mixer cu capacitatea de 1 litru
Balon de distilare cu capacitatea de 2 litri cu separator de tip Clevenger*1)
modificat si cu un refrigerent cu reflux
Balon gradat de 10 ml
Micro-pipete de 50 microlitri
Aparat de cromatografie in strat subtire cu placi de 20 X 20 cm
Etuva
Centrifuga cu tuburi conice de 15 ml
Spectrometru U.V.
------------
*1) Vezi Figura 1.
5. Mod de operare
a) Prepararea probei si extractia
doua. O jumatate din fiecare fruct este pastrata pentru analiza calitativa a
reziduurilor de bifenil, OPP sau ortofenilfenat de sodiu. Celelalte fragmente de
fructe sunt adunate, tocate intr-o rasnita sau zdrobite pana se obtine un amestec
omogen. Din acesta se preleveaza cel putin doua sub-probe de 200 grame pentru
analiza dupa cum urmeaza. Fiecare sub-proba se introduce intr-un mixer cu 100
ml apa si se amesteca la viteza mica pentru cateva secunde. Se adauga o
cantitate de apa pana cand volumul amestecului atinge trei sferturi din
capacitatea mixerului, dupa care se amesteca timp de 5 minute la viteza
maxima. Pasta astfel obtinuta este transferata intr-un balon de distilare cu
capacitatea de 2 litri. Mixerul se spala cu apa si solutia obtinuta se adauga la
continutul balonului. (Cantitatea totala de apa ce trebuie utilizata pentru amestec
si spalare este de 1 l). La amestec se adauga 2 ml de acid sulfuric, 1 ml de
emulsie antispumanta si cateva granule poroase. Separatorul si refrigerentul se
fixeaza pe balon. Se introduce apa distilata in separator pana ce nivelul apei
depaseste bratul inferior al tubului lateral de intoarcere, dupa care se adauga 7
ml ciclohexan. Se distileaza timp de aproximativ 2 ore. Continutul separatorului
se colecteaza apoi in balonul gradat de 10 ml, separatorul se spala cu
aproximativ 1 - 5 ml ciclohexan si solutia obtinuta se adauga la continutul
balonului si se aduce la un semn cu ciclohexanul. In final, se introduce o cantitate
mica de sulfat de sodiu anhidru si amestecul se agita.
b) Cromatografie
Se introduc intr-un mixer 30 g de silicagel si 60 ml de apa. Se amesteca un
minut, dupa care amestecul se toarna pe 5 placi cromatografice si se distribuie
pentru a forma un strat cu o grosime de aproximativ 0,250 mm. Placile acoperite
cu acest strat sunt supuse timp de 15 minute unui curent de aer cald si apoi se
introduc intr-o etuva timp de 30 minute la o temperatura de 110 grade C.
Dupa racire, fiecare placa este divizata in 4 benzi de 4 - 5 cm latime, prin linii
paralele care penetreaza stratul de acoperire pana la suprafata placii. Se toarna
50 microlitri de extract pentru analiza pe una din benzi, la aproximativ 1,5 cm de
marginea placii, si in serie de picaturi alaturate. Pe fiecare din celelalte trei placi
se spoteaza in mod similar 50 microlitri de solutii etalon (a), (b) si (c),
corespunzand dozelor de 30, 50 si respectiv 70 micrograme de bifenil.
Daca se efectueaza analizele in serie, nu este necesara depunerea solutiilor
etalon pe fiecare placa si se poate realiza o curba standard din media de valori
obtinute din cel putin 5 placi cu aceleasi cantitati etalon.
c) Detectare si identificare
Cromatogramele se developeaza la o inaltime de 17 cm cu hexan, in cuve
prevazute in interior cu hartie de filtru. Placile sunt uscate in aer. Zonele in care
se localizeaza bifenilul sunt reperate in lumina U.V (254 nm) si delimitate in
dreptunghiuri de suprafete egale.
Suprafetele astfel delimitate sunt imediat inlaturate cu o spatula pe intreaga
grosime a stratului de sustinere. Bifenilul se extrage din acesta cu ajutorul a 10
ml de etanol timp de 10 minute, agitand din cand in cand. Amestecul se transfera
in tuburi centrifuge si se centrifugheaza timp de 5 minute la 2500 rpm.
Se preleveaza in mod similar o zona etalon de aceeasi dimensiune. In cazul
analizelor in serie, aceasta zona se preleveaza pe o banda noua a placii. Daca
analizele se efectueaza individual, se preleveaza pe una din benzile acoperite cu
o solutie etalon situata sub zona care contine bifenilul.
d) Determinarea spectrometrica
Se decanteaza lichidul supernatant in celulele spectrometrului si se determina
extinctia la 248 nm prin comparatie cu un extract de control provenind dintr-o
zona cromatografica fara bifenil.
6. Calculul rezultatelor
Se traseaza o curba etalon avand drept coordonate dozele de bifenil de 30, 50
si 70 micrograme si extinctiile corespunzatoare, determinate pe spectrometru.
Curba astfel obtinuta este o linie dreapta care trece prin origine. Acest grafic
permite citirea directa in ppm a continutului in bifenil al probelor fata de valoarea
de extinctie a extractelor lor.
METODA 18
ANALIZA CANTITATIVA A REZIDUURILOR DE ORTOFENILFENOL SI

ORTOFENILFENAT DE SODIU IN CITRICE

Metoda descrisa mai jos permite efectuarea unei analize cantitative a
reziduurilor de ortofenilfenol (OPP) si ortofenilfenat de sodiu din citrice (fruct
intreg). Metoda ofera rezultate cu o eroare mica a caror valoare medie se
situeaza intre 10% si 20%, pentru un continut de OPP si ortofenilfenat de sodiu
de ordinul 12 ppm.
2. Principiu
Dupa distilare in mediu acid si extractie cu eter di-izopentilic, extractul este
purificat si tratat cu o solutie de 1-fenil-2,3-dimetil-4-aminopirazolona (5) (= 4-
aminoantipirina). Se formeaza o coloratie rosie a carei intensitate se masoara
prin spectrometrie la 510 nm.
3. Reactivi
Acid fosforic 70%
Emulsie antispumanta pe baza de siliciu
Eter di-izopentilic A.R.
Ciclohexan purificat: se agita de trei ori cu o solutie de hidroxid de sodiu de
4%, se spala de trei ori cu apa distilata
Solutie de hidroxid de sodiu 4%
Solutie tampon cu pH de 10,4: se introduc 64 grame de acid boric intr-un balon
gradat de 2 litri, 8,00 grame de clorura de potasiu si 93,1 ml de solutie de
hidroxid de sodiu 1N, se amesteca si se aduc la nivelul etalon cu apa distilata
Reactiv I: se dizolva 1 gram de 1-fenil-2,3-dimetil-4-aminopirazolona (5) (= 4-
aminoantipirina) in 100 ml de apa distilata
Reactiv II: se dizolva 2 grame de ferocianura de potasiu in 100 ml de apa
distilata. Reactivii I si II trebuie conservati in baloane de sticla maro si sunt stabili
numai pentru aproximativ 14 zile
Silicagel
Solutie etalon: se dizolva 10 mg de OPP pur in 1 ml de NaOH 0,1 N; se dilueaza
in 100 ml cu o solutie de borat de sodiu 0,2 m (1 ml = 100 micrograme). Pentru
solutia etalon, se dilueaza la 1:10 cu solutia tampon.
4. Aparatura
Rasnita pentru tocat si zdrobit
Mixer
Balon de distilare cu capacitatea de 1 litru cu separator de tip Clevenger*1)
modificat si cu un refrigerent cu reflux
Bec in infrarosu
Palnie pentru separare de 200 ml
Cilindri gradati de 25 si 100 ml
Baloane gradate de 25 si 100 ml
Pipete de 1 la 10 ml
Pipete gradate de 0,5 ml
Spectrometru cu cuve de 5 cm
------------
*1) Vezi Figura 1.
5. Mod de operare
doua. O jumatate din fiecare fruct se pastreaza pentru analiza calitativa a
reziduurilor de bifenil, OPP sau ortofenilfenat de sodiu. Celelalte fragmente de
fructe sunt adunate, tocate intr-o rasnita sau zdrobite pana se obtine un amestec
omogen. Din acesta se preleveaza cel putin doua sub-probe de 250 grame pentru
analiza dupa cum urmeaza.
Fiecare sub-proba se introduce intr-un mixer cu 500 ml apa si se amesteca
pana se obtine o pasta omogena foarte fina in care celulele uleioase sunt
imperceptibile. Se preleveaza 150 la 300 grame de pasta, in functie de continutul
de OPP presupus si se introduc intr-un balon de distilare cu capacitatea de 1 litru
la care se adauga o cantitate de apa suficienta pentru a dilua amestecul de 500
grame din balon. Dupa adaugarea a 10 ml de acid ortofosforic de 70%, a unui
numar mic de granule poroase si a 0,5 ml de emulsie antispumanta, se fixeaza
separatorul si refrigerentul cu reflux pe balon. Se introduc in separator 10 ml de
eter di-izopentilic si balonul se incalzeste lent la bec in infrarosu, evitand
fierberea pastei sau formarea unei spume. Dupa distilare timp de 6 ore,
continutul separatorului se toarna in palnia de separare de 200 ml, se spala
separatorul si refrigerentul cu 60 ml de ciclohexan si apoi, cu 60 ml de apa.
Solutia obtinuta se adauga la continutul palniei de separare. Amestecul se agita
bine si dupa separarea fazelor se decanteaza si se elimina faza apoasa.
Pentru extragerea OPP, faza organica se agita bine de cinci ori, de fiecare data
cate 3 minute, cu 10 ml de hidroxid de sodiu de 4% . Solutiile alcaline se
combina, se neutralizeaza la pH 9 - 10, cu acidul ortofosforic in prezenta hartiei
de fenolftaleina, si se completeaza cu 100 ml de apa distilata. Se adauga putin
silicagel pentru a limpezi solutia care prezinta aspect usor tulbure. Apoi se agita
si se filtreaza printr-un filtru uscat, cu granule fine. Considerand ca maximum de
acuratete si precizie pentru formarea culorii se obtine utilizand cantitati de OPP
cuprinse intre 10 si 70 micrograme, se preleveaza cu ajutorul unei pipete o parte
alicota de 0,5 la 10 ml solutie, tinand cont de cantitatile de OPP ce pot fi intalnite.
Proba se introduce intr-un balon gradat de 25 ml; se adauga 0,5 reactiv I, 10 ml
solutie tampon si apoi 0,5 ml reactiv II. Amestecul se aduce la nivelul etalon cu
solutia tampon si se agita bine.
Dupa cinci minute, se masoara cu spectrometrul extinctia culorii rosii la 510
nm in comparatie cu o proba fara continut de extract. Culoarea nu isi pierde din
intensitate timp de 30 de minute. Evaluarea se efectueaza in functie de valorile
curbei de etalonare trasate in conditii similare, cu solutia etalon a OPP.
6. Observatii
Pentru fiecare analiza, se recomanda determinarea spectrofotometrica in
duplicat cu volume diferite de extract alcalin neutralizat.
Prin aceasta metoda, citricele netratate dau valori in "blanc" pana la 0,5 ppm
pentru portocale si 0,8 ppm pentru lamai.
ANEXA 20
la Norme
MODALITATI DE PRELEVARE A CITRICELOR PENTRU CONTROLUL
CONSERVANTILOR
A. Prelevare
I. Prelevarile se efectueaza utilizand metode stiintifice care sa asigure
obtinerea probelor reprezentative pentru lotul de analizat.
II. Probele trebuie sa corespunda cel putin urmatoarelor exigente:
1. Marfuri in ambalaj (lazi, cutii de carton si recipiente similare)

______________________________________________________________________________
| Numarul de recipiente | Pana la 20 | Intre 21 | Intre 501 | Peste 1.000 |
| in lot | | si 500 | si 1.000 | |
|____________________________|____________|__________|___________|_____________|
| Numarul minim de recipiente| 1 | 2 | 3 | 4 |
| ce trebuie prelevate | | | | |
|____________________________|____________|__________|___________|_____________|
| Masa de fructe ce trebuie | 2 | 2 | 2 | 2 |
| prelevate pentru un | | | | |
| recipient, exprimata in kg | | | | |
|____________________________|____________|__________|___________|_____________|
2. Marfuri in vrac
_________________________________________________________________
| Masa lotului in kg | Pana la 20 | Intre 21 | Peste 500 |
| | | si 500 | |
|_____________________________|____________|__________|___________|
| Masa ce trebuie prelevata, | 2 | 4 | 8 |
| exprimata in kg | | | |
|_____________________________|____________|__________|___________|
Se intelege prin "lot": o parte a unei livrari care prezinta aceleasi caracteristici,
cum ar fi: varietate, grad de maturare, tip de ambalaj.
Ambalarea si transmiterea probelor
1. Probele sunt introduse in recipiente ermetice;
2. Recipientele sunt sigilate;
3. Probele astfel ambalate sunt transmise laboratoarelor de control cat mai
repede posibil.

Ordin Nr. 438 - 295 - 2002 - Norme Aditivi Alimentari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ordin Nr. 438 - 295 - 2002 - Norme Aditivi Alimentari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORDIN Nr.

438/295 din 18 iunie 2002

*) Ordinul nr. 438/295 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,

Ministrul sanatatii si familiei si ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,

Ministrul sanatatii si familiei,

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,

*) Anexa este reprodusa in facsimil.

CATEGORII DE ADITIVI ALIMENTARI

CRITERII GENERALE DE UTILIZARE A ADITIVILOR ALIMENTARI

1. Aditivii alimentari pot fi aprobati numai in urmatoarele cazuri:

LISTA CU COLORANTII ALIMENTARI AUTORIZATI

LISTA CU PRODUSELE ALIMENTARE LA CARE SE POT ADAUGA NUMAI ANUMITI

LISTA CU COLORANTII AUTORIZATI NUMAI PENTRU ANUMITE PRODUSE

Urmatorii coloranti pot fi utilizati quantum satis in produsele alimentare

Urmatorii coloranti pot fi utilizati separat sau in combinatie in produsele

LISTA CU PRODUSELE ALIMENTARE PENTRU CARE NU SUNT AUTORIZATI

(Denumirile utilizate in anexa VII nu afecteaza principiul "raportului" in cazul in

1. Produse alimentare neprelucrate

LISTA CU PRODUSELE ALIMENTARE LA CARE SE POT ADAUGA INDULCITORI

LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI GENERAL AUTORIZATI PENTRU UTILIZAREA IN

LISTA CU PRODUSELE ALIMENTARE IN CARE POATE FI UTILIZAT UN NUMAR

LISTA CU CONSERVANTII SI ANTIOXIDANTII AUTORIZATI CONDITIONAT

Sorbati, benzoati si p-hidroxibenzoati

| Doza maxima (mg/kg sau

Indicele (*) din tabel face referire la regula de proportionalitate: la utilizarea

LISTA CU ALTI ADITIVI AUTORIZATI

LISTA CU SUBSTANTELE SUPORT SI SOLVENTII PURTATORI AUTORIZATI

LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZATI IN ALIMENTELE PENTRU SUGARI SI

LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZATI IN PREPARATELE PENTRU SUGARII

LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZATI IN PREPARATELE POST-INTARCARE

LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZATI IN ALIMENTELE PENTRU SUGARI SI

LISTA CU ADITIVII ALIMENTARI AUTORIZATI IN PREPARATELE PENTRU SUGARI SI

Vezi tabelele din partea 1, partea 2 si partea 3 ale anexei XIV.

CRITERII SPECIFICE DE PURITATE PENTRU COLORANTI

A. Specificatii generale pentru lacurile de aluminiu preparate cu ajutorul

Definitie | Lacurile de aluminiu sunt preparate prin reactia

B. CRITERII SPECIFICE DE PURITATE

Sinonime | Galben Natural CI 3, Galben de curcuma, Diferoilmetan

E 101 (ii) - RIBOFLAVINA-5'-FOSFAT

Sinonime | Riboflavina-5'-fosfat de sodiu

Sinonime | Colorant alimentar galben CI 4

E 104 - GALBEN DE CHINOLINA

Sinonime | Colorant alimentar Food CI 13

E 110 - GALBEN PORTOCALIU FCF

Sinonime | Colorant alimentar CI 3, Galben Portocaliu S

E 120 - COSENILA, ACID CARMINIC, CARMINE

Definitie | Carminele si acidul carminic se obtin din extractele

E 122 - AZORUBINA, CARMOIZINA

Sinonime | Colorant Alimentar Rosu CI 3

Sinonime | Colorant alimentar Rosu CI 9

E 124 - PONCEAU 4R, ROSU COSENILA A

Sinonime | Colorant alimentar Rosu CI 7, Coccine nou

Sinonime | Colorant alimentar Rosu CI 14

| forma de sare sodica anhidra

Sinonime | Colorant alimentar Rosu CI 10, Azogeranina

E 129 - ROSU ALLURA AC

Sinonime | Colorant alimentar Rosu CI 17

E 131 - ALBASTRU PATENT V

Sinonime | Colorant alimentar Albastru CI 5

E 132 - INDIGOTINA, CARMIN INDIGO

Sinonime | Colorant alimentar Albastru CI 1

E 133 - ALBASTRU BRILLANT FCF

Sinonime | Colorant alimentar Albastru CI 2