NGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC

1. DEFINITIE: astmul bronsic se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin accese de
dispnee paroxistica expiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronhospasm.
2. CIRCUMSTANTE DE APARITIE:
- contact cu alergeni (astm extrinsec)
- infectii (astm intrinsec)
Factori favorizanti: expunere la umezeala, frig, ceata, trecerea brusca de la aer cald la aer
rece, emotii.
3. MANIFESTARI DE DEPENDENTA
a. criza de astm bronsic
- uneori, stare prodomala: stranut, rinoree, tuse uscata.
- dispnee cu caracter exspirator.
- anxietate.
- tuse cu expectoratie.
- transpiratii.
- bradicardie.
- pozitia pacientului: ortopnee.
b. starea de rau astmatic
- polipnee, cu expiratie prelungita.
- tiraj.
- cianoza.
- transpiratii abundente.
- imposibilitatea de a vorbi.
- tahicardie.
- hipertensiune arteriala.
4. EXAMENE PARACLINICE
- eozinofilie in singe si sputa.
- teste cutanate pozitive (in astmul extrinsec).
- capacitate pulmonara totala crescuta, volum rezidual crescut, V.E.M.S. scazut.
5. PROBLEMELE PACIENTULUI
- Alterarea respiratiei
- Anxietate
- Deficit de autoingrijire
- Alterarea somnului
- Discomfort
- Alterarea comunicarii
6. OBIECTIVE DE INGRIJIRE:
- combaterea crizei de astm bronsic
- ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice.
- prevenirea complicatiilor.
- ameliorarea tolerantei la efort.
7. INTERVENTII:
 aplicarea masurilor de urgenta pentru combaterea crizei de astm:
pozitionarea pacientului sezind, sprijinit, sters de transpiratie.
a. pregatirea tratamentului medicamentos: antispastice (papaverina),
brohodilatatoare (miofilin), simpaticomimetice (alupent, berotec, astmopent-in
inhalatii sau sub forma de spray)
- se evita simpaticomimeticele in cazul primului acces de astm la un pacient in ale carui
antecedente nu sunt semnalate accese de astm bronsic sau care are valori tensionale
crescute
b. medicamente uzuale de urgenta:
- miofilin, una-doua fiole i.v. administrat lent
- hemisuccinat de hidrocortizon i.v. daca criza nu cedeaza la miofilin.
- oxigenoterapie prin sonda nazala, oxigen umidificat cu debit de sase pina la opt litrii
pe minut.
- simpaticomimetice
- efedrina fiole s.c., adrenalina un mililitru unu la mie s.c.
internarea pacientului cu stare de rau astmatic
mentinerea pacientului in pozitie care sa faciliteze respiratia (sezand)
identificarea si inlaturarea factorilor care contribuie la accentuarea manifestarilor clinice
(paturi, saltele, folosirea pernelor din burete).
sustinerea psihologica a pacientului.
ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale.
administrarea tratamentului medicamentos prescris (bronhodilatatoare, corticoizi,
antihistaminice, antibiotice) si observarea efectelor secundare: aritmie, tahicardie, greata,
varsaturi.
masurarea functiilor vitale si notarea lor.
hidratare corecta pentru fluidificarea secretiilor.
la pacientul cu stare de rau astmatic se monitorizeaza:
- functii vitale la 15 minute
- PaCO2, PaO2, pH sanguin la una ora
- electroliti Na, K la opt ore
educatia pacientului referitor la:
- modul de administrare a tratamentului la domiciliu, efecte secundare ale acestuia si
regim alimentar in timpul tratamentului cu cortizon.
- masuri de prevenire a crizelor de astm bronsic (evitarea factorilor emotionali, a
efortului fizic).
- hidratare corecta.
- modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli la domiciliu.
- necesitatea curelor climaterice, in special in saline.
- toaleta cavitatii bucale dupa expectoratii.
- regim de viata echilibrat, gimnastica respiratorie.

Bibliografie:
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala
Romanesca, L Titirca, pag 40-42
- interventii in criza de astm bronsic ; bibliografie Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca.
- definitie
- circumstante de aparitie
- obiective de ingrijire
- interventii.