Seminar - posesia ca stare de fapt protejata juridic

SPETA 1:

1 oct 2011: X ii vinde lui A un imobil (X consimte la incheierea contractului fiind

constrans, prin violenta, de catre X) => A = proprietar

15 oct 2011: A ii vinde imobilul lui B => B = proprietar

C se instaleaza in imobil si i-l inchiriaza lui D => D = detentor precar (exista obligatie de
restituire fata de C)

1 dec 2011: B introduce actiune posesorie impotriva lui D, solicitand restituirea stapanirii
materiale a bunului

D se apara:

A a preluat imobilul prin violenta => posesia acestuia si a succesorilor sai

in drepturi este viciata - apararea nu poate fi retinuta, intrucat, in temeiul art. 926 alin.
(2), numai persoana fata de care posesia este tulburata sau landestina poate invoca
aceste vicii.

In plus, in speta, nu se pune problema unui viciu al posesiei, ci de violenta ca viciu de

consimtamant. Consimtamantul lui X a fost viciat la incheierea contractului dintre acesta si A =>
caz de nulitate relativa, ce poate invocata numai de catre partea al carei consimtamant a fost
viciat (X).

D este de buna-credinta, crezand ca a incheiat contractul de locatiune cu

proprietarul - apararea nu poat fi retinuta de catre instanta, intrucat argumentul nu este
apt sa conduca la respingerea actiunii posesorii, buna sau reaua-credinta este irelevanta
in speta.

D este detentor precar, iar nu posesor - apararea nu poate fi admisa,

deoarece intentarea actiunii posesorii nu presupune ca paratul sa fie posesor

1. Ce decide instanta cu privire la aparari?

2. Ce solutie pronunta instanta de judecata?

Problema de drept: actiunea posesorie intentata de proprietar impotriva detentorului

precar

In speta, cel ce se instaleaza in imobilul altuia este un uzurpator. Posesia nu este viciata
de violenta, intrucat, de regula, violenta se exercita cu privire la persoana, nu la bunuri. Daca o
persoana savarseste acte de distrugere cu privire la bunurile altei persoane pentru a o
determina pe aceasta sa ii cedeze stapanirea materiala a bunului, atunci posesia ar fi viciata de
violenta.

Se prezuma ca posesia este utila. Daca uzurpatorul pleaca din imobil la aflarea vestii
intoarcerii proprietarului, atunci posesia este clandestina, deci nu ar fi utila.

Se prezuma, de asemenea, ca uzurpatorul este posesor.

Actiunile posesorii sunt:

 generale
speciale - atunci cand posesia este viciata de violenta

Conditiile admiterii actiunii posesorii generale:

1. art. 922 alin. (1): In afara situatiilor prevazute de lege, nu poate produce
efecte juridice decat posesia utila. => posesia trebuie sa fie utila

posesia este utila => posesia produce efecte juridice => posesia poate fi aparata prin
actiunile posesorii

posesia se prezuma a fi utila, dar, cum aceasta prezumtie este relativa, poate fi
rasturnata, deci utilitatea posesiei este o conditie distincta pentru admiterea actiunii posesorii

2. art. 949 alin. (1): Cel care a posedat un bun cel putin un an poate
solicita instantei prevenirea ori inlaturarea oricarei tulburari a posesiei sale sau, dupa
caz, restituirea bunului. De asemenea, posesorul este indreptatit sa pretinda
despagubiri pentru prejudiciile cauzate. => posesia trebuie sa aiba o durata minima
de 1 an

3. art. 951 alin. (1): In caz de tulburare ori deposedare, pasnica sau
violenta, actiunea se introduce in termenul de prescriptie de un an de la data tulburarii
sau deposedarii. => actiunea trebuie sa fie introdusa in termen de 1 an de la data
deposedarii

Instanta va respinge cererea ca neintemeiata, deoarece nu este indeplinita conditia

instituita prin art. 949 alin. (1) privitoare la durata posesiei.
 SPETA 2:

1 oct 2011: X ii inchiriaza lui A un imobil (=casa+livada) / 4 ani / inscriere in CF

=> A = detentor precar

1 nov 2011: A ii vinde imobilul lui B => B = dobanditor de rea-credinta

1 dec 2011: B ii inchiriaza lui C casa / 3 ani / chirie = 120 lei/luna platita anticipat pe 3
luni

B cultiva livada cu meri => cost = 950 lei

2012: B culege din mere => castig = 1.000 lei

1 apr 2013: X introduce actiune in revendicare impotriva lui B si C, solicita:

restituirea stapanirii materiale a imobilului

obligarea lui B la restituirea fructelor produse de bun/contravaloarea acestora

1. Este B de buna sau de rea-credinta?

B este de rea-credinta. Buna-credinta este definita in art. 920 alin. (2): In cazul
imobilelor inscrise in cartea funciara, dobanditorul este de buna-credinta daca inscrie dreptul in
folosul sau intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare. In celelalte cazuri, este de buna-credinta
dobanditorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dupa imprejurari, sa cunoasca lipsa calitatii de
proprietar a celui de la care a dobandit bunul.

2. a. Ce solutie ar pronunta instanta de judecata in ipoteza in care B ar fi de buna-

credinta?

B este de buna-credinta => are loc intervertirea precaritatii in posesie, conform art. 920
alin. (1) lit. a)* => B este posesor de buna-credinta

*Intervertirea detentiei in posesie se poate face daca detentorul precar incheie cu buna-
credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular cu alta persoana decat proprietarul
bunului.

Regula: art. 550 alin. (1): Fructele si productele se cuvin proprietarului, daca prin lege
nu se prevede altfel.

Exceptia: art. 948 alin. (1): Posesorul de buna-credinta dobandeste dreptul de

proprietate asupra fructelor bunului posedat. - posesorul este de buna-credinta pana la
momentul introducerii actiunii in revendicare

alin. (2): Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta la data

perceperii fructelor. Fructele civile percepute anticipat revin posesorului in masura in care buna
sa credinta se mentine la data scadentei acestora.

In speta, scadenta nu se raporteaza la momentul la care obligatia de plata devine

exigibila, ci la momentul in care se realizeaza contraprestatia. Este echitabil ca posesorul sa
pastreze chiria cat timp asigura folosinta bunului. Astfel, este indreptatit sa pastreze chiria
aferenta lunii martie, fiind obligat sa restituie chiriile aferente lunilor aprilie si mai, pentru care nu
mai are reprezentarea faptului ca este proprietar.

b. Presupunand ca merele din sera, deja coapte la 1 feb 2013, au fost furate de catre T,
cine ar fi indreptatit sa obtina restituirea lor de la acesta? (NU A FOST REZOLVATA LA
SEMINAR!)

In speta, fructele furate de catre T i se cuvin lui A. (C nu ar fi indreptatit sa primeasca

fructele, intrucat contractul de locatiune are ca obiect doar casa, nu si livada.)

X ii transmite lui A folosinta.

A i-a transmis lui B tot folosinta (nimeni nu poate transmite mai mult decat are) asupra
imobilului (=casa + livada)

B a fost de rea credinta numai in raport cu dreptul de proprietate, nu fata de folosinta, pe

care A o avea in temeiul contractului de locatiune incheiat cu X.

3. Ce solutie ar pronunta instanta de judecata in ipoteza in care B ar fi fost de rea-

credinta? (NU A FOST REZOLVATA LA SEMINAR!)

Instanta admite in parte actiunea. B si C vor fi obligati la restituirea materiala a imobilului

(=casa + livada), insa B va putea pastra fructele culese.

In motivare, se retine ca:

A i-a transmis lui B folosinta asupra bunului (nemo plus iuris transfere ad alium
potest quam ipse habet = nimeni nu poate transmite mai mult decat are)
=> B a fost de rea-credinta in raport cu dreptul de proprietate, nu si in raport cu
folosinta bunului
=> B are ius utendi + ius fruendi
=> B poate culege fructele produse de bun