Sunteți pe pagina 1din 9

Proiect Literatura

Universala
Romanul Rosu si Negru
de Stendhal

Proiect realizat de:Stoica Maria-


Ruxandra Clasa :a XII-a I
Profesor coordonator:Georgescu
Eleonora

Cuprins
1. Curentul literar din care face parte romanul Rosu si negru...........................4
2. Despre autor.................................................................................................... 5
3. Tema romanului................................................................................................ 5
4. Perspectiva narativa........................................................................................ 5
5. Titlul................................................................................................................. 7
6. Compozitie....................................................................................................... 7
7. Opinie............................................................................................................... 9
8. Incheiere.......................................................................................................... 9
1. Curentul literar din care face parte romanul Rosu si
negru

Curentul literar defineste activitatea literara a scriitorilor, dintr-o anumita


perioada de timp, ce au aceleasi principii estetice, folosite in operele lor.
Termenul de curent literar defineste, de asemenea si determinarea social istorica.

Termenul "realism" defineste curentul artistic ce ia nastere in Franta, in a


doua jumatate a secolului al XIX-lea. Acest curent literar apare ca reactie
impotriva romantismului. Trasaturile estetice ale realismului au ca principiu de
baza obiectivitatea si luciditatea, individul fiind infatisat in dimensiunea lui
sociala.

Scriitorii realisti considera ca trebuie sa dea o reprezentare verosimila


realitatii, sa prezinte cu obiectivitate adevarul, sa observe existenta reala si sa
adopte un stil sobru, impersonal. Acestia se indreapta spre viata sociala,
prezentand personajul in stransa legatura cu aceasta, ca un produs al mediului in
care traieste. Proza realista foloseste in special analiza psihologica si reflectia
morala ca mijloace de caracterizare a personajului.

Reprezentantii curentului realist in liretarura europeana sunt: Charles Dickens


- "Marile sperante", "Casa umbrelor", Stendhal - "Rosu si Negru", "Manastirea
din Parma", Gustave Flaubert - " Doamne Bovary", Tolstoi - "Razboi si pace",
"Ana Karenina", Thacheray "Balciul desertaciunilor", Dostoievsky - "Crima si
pedeapsa", "Fratii Karamazov".

Realismul lui Stendhal

Stendhal a gndit o anumit estetic realist nainte de a o "aplica" n


scriitur, realismul su specific provenind din dorina de a crea un roman-
oglind, simpl reflexie a realitii sociale i politice a epocii dure pe care o
traversa. n Racine i Shakespeare, scriitorul afirm c datoria artei romantice
este de a rspunde gustului i tendinei populare.
2. Despre autor

Stendhal, pe numele sau adevarat Henri-Marie Beyle (23 ianuarie 1783,


Grenoble 23 martie 1842, Paris), a fost un scriitor francez renumit pentru
finetea analizei sentimentelor personajelor sale si pentru lipsa intentionata de
sensibilitate a stilului sau. Se crede ca Stendhal si-a ales pseudonimul literar ca
un omagiu adus lui Johann Joachim Winckelmann, fondatorul arheologiei
moderne, nascut n localitatea Stendal, Saxonia-Anhalt (Germania).
Stendhal a participat la razboaiele care au urmat Revolutiei franceze si din
perioada Primului Imperiu Napoleonian ca ofiter de dragoni si ca intendent
militar.
Opera lui Stendhal este profund inspirata din propria sa viata, romanele lui
constituind o autobiografie ideala a scriitorului. Julien Sorel, Lucien leuwen,
Fabrice del Dongo sunt cei care Stendhal ar fi visat sa fie.
Autorul, Stendhal nu era tocmai o fire lejer, iar ca romancier nu a fost prea
apreciat, dei romanele sale Rou i negru, Mnstirea din Parma s-au
bucurat de un oarecare succes n epoc. Mai n glum, mai n serios, spunea c
va fi preuit la adevrata lui valoare de-abia n 1935, adic la mai bine de o sut
de ani de la apariia romanului Rou i negru. Complexele lui Stendhal se vor
reflecta, cu msur, n textele sale. Inteligent, dar i superficial este cunoscut
nestatornicia sa ntr-ale iubirii , Stendhal nu va ezita s se victimizeze n
postura unor personaje precum Julien Sorel. Romanele lui sunt, n fapt,
autobiografii mascate. Nu ntmpltor, n acelai timp cu romanele, scria i
la Viaa lui Henry Brulard sau la Amintirile unui egoist texte
autobiografice.

3. Tema romanului

Le Rouge et le Noir/ Rou i negru, romanul lui Stendhal, este, n primul


rnd, dup cum anun i subtitlul Chronique du XIX sicle , o nuanat
fresc social i istoric a secolului al XIX-lea. Sunt dezvluite, de exemplu,
amnunte mai puin cunoscute despre Revoluia din iulie 1830 aciunea
romanului fiind plasat ntre 1826 i 1831 sau este vizat, critic i ironic,
diferena de mentaliti dintre Paris i provincie.

4. Perspectiva narativa

Perspectiva narativa a romanului Rosu si Negru este subiectiva,


apartinand realismul subiectiv fr ca aceasta s constituie o contradicie;
realismul subiectiv reprezentnd unul din procedeele literare fundamentale la
Stendhal (cf. G.Blin, Stendhal i problemele romanului). Principala originalitate
a lui Stendhal este folosirea intensiv a focalizrii interne (pentru a folosi
terminologia lui Grard Genette) n istorisirea evenimentelor. Evenimentele sunt
vzute prin prisma protagonitilor, sau chiar a unuia singur. Scriitorul refuz
deci punctul de vedere al naratorului omniscient dar practic "restrngerea
cmpului". n Rou i Negru i Lucien Leuwen evenimentele sunt vzute prin
ochii lui Julien Sorel i respectiv Lucien Leuwen. n Mnstirea din Parma,
naratorul recunoate dreptul la punct de vedere al celorlalte personaje, dar
Fabrice del Dongo pstreaz locul principal (scena btliei de la Waterloo
rmne paradigmatic). Ideea "restrngerii cmpului" este clar: Stendhal
renun la redarea monologurilor interioare, reducnd romanul la biografia
eroului.
Cele trei mari roamne ale sale ncep cu tinereea eroului (sau chiar nainte
n Mnstirea din Parma) i se termin cu moartea sa (Rou i Negru i
Mnstirea din Parma). Prima consecin a restriciei cmpului: descrierile sunt
sumare; ele sunt opera unui narator exterior care vede personajele din afar sau
care observ natura, incompatibil cu restricia cmpului i deci cu un rol
secundar n opera lui Stendhal.
Alegerea procedeului de restricie a cmpului explic de asemeni c unele
personaje apar i dispar rapid n povestire (de exemplu contele de la Mole n
Rou i Negru sau Rassi n Mnstirea din Parma) cci totul este vzut prin ochii
personajului central.
O a treia consecin a restriciei cmpului: evenimentele se dezvluie
treptat. Eroii lui Stendhal sunt deseori uimii de ceea ce vd i neleg sensul
doar progresiv. Julien nelege doar cu timpul de ce d-ra de la Mole apare ntr-o
bun zi n doliu, fr ca cineva din jurul ei s fi murit recent. Julien va descoperi
ulterior c ea purta doliu dup un strmo mort n secolul al XVI-lea...

5. Titlul

Titlul este sugestiv si contureaza iluzia pe care si-o face personajul, Julien
Sorel, si in care se pierde, ajungand la un sfarsit tragic. Sunt distribuite doua
elemente aflate in contradictoriu, dar care au un impact foarte mare pentru acele
timpuri: armata ( care este reprezentata de culoarea rosie, prin uniformele
purtate) si Biserica ( reprezentata de culoarea neagra, o aluzie la imbracamintea
monahala).

6. Compozitie

Subiectul romanului se concentreaza pe viata personajului principal, prin


intermediul caruia devi legat de actiunea cartii. Conflictele interioare ale
acestuia sunt atat de puternice incat, autorul reuseste, sa te captiveze pana la
ultima pagina. Exista doua planuri: unul exterior, afisat tuturor, si unul interior,
la care doar cititorul poate ajunge. Aceasta placere de a avea acces in mintea lui
Julien si de a-l cunoaste treptat, iti va crea o stare de bine si te va antrena intr-o
succesiune de actiuni in spatele carora se afla un puternic mesaj.

Opera e structurat n: 2 pari i n 75 de capitole


Opera este scris n: proz
Locul desfurrii aciunii: Verriere, Paris
Timpul desfurrii aciunii: 1830
Naratorul : narator-personaj
Personaje: Doamna DRenal, Domnul DRenal, Julien Sorel, Domnul Valenod,
Elisa, marchizul, abatele Chelan, abatele Pirard, Foque, Santislas Xavier,
Mathilde, Norbert, regele, Falcoz.

Povestea cartii

Protagonistul cartii este Julien Sorel, in varsta de nouasprezece ani, fiul unui
taran din Verrieres, un mic orasel din Franta. Julien il are ca model de erou pe
Napoleon Bonaparte, drept consecinta isi doreste o cariera militara. Insa este
constient ca primul pas pe care trebuie sa il faca pentru a-si ridica statutul social,
este prin intermediul Bisericii, astfel devine preot.

Primarul orasului, respectabilul domn Renal, vrea cu orice pret sa se ridice


deasupra concurentului sau, Valenod, asa ca decide sa-l angajeze pe Julien drept
profesor particular al copiilor sai.

Incetul cu incetul, intre tanar si sotia primarului, doamna Renal se infiripa o


aventura de dragoste. In timp ce femeia este prinsa de vraja iubirii pentru prima
data in viata, pentru Julien aceasta aventura reprezinta doar atingerea propriului
scop, acela de a seduce toate femeile, iar doamna Renal reprezenta un alt succes.

Din pacate, tocmai adversarul primarului afla despre aceasta legatura dintre cei
doi si numai decat incepe sa imprastie zvonurile. Doamna Renal reuseste intr-un
final sa isi convinga sotul de falsitatea acuzatilor si pentru a fi sigura ca nu vor
mai exista, Julien este trimis la o scoala de preoti. Aici el se foloseste de
ipocrizie si reuseste sa obtina admiratia multora, dar bineinteles ca si invidia
altora.

Apoi el ajunge secretar la un marchiz in Paris. In acest loc ii este destul de greu
sa se adapteze in societate, din cauza reprosurilor pe care le primeste din cauza
imaginii formate de locul din care provine. Cum si aici trebuia sa faca o
cucerire, fiica marchizului, Mathilde, se indragosteste de el si ulterior ramane
insarcinata cu acesta. Spre fericirea protagonistului, cei doi urmeaza sa se
casatoreasca, astfel Julien isi vede atins scopul de a se ridica in societate,
deoarece aceasta legatura venea cu numirea sa ca nobil si bineinteles puterea
politica ce i se cuvenea.

Totul ia o intorsatura neasteptata atunci cand marchizul primeste o scrisoare de


la doamna Renal, in care il avertizeaza despre adevarata fata a tanarului si
despre scopurile lui, caracterizandu-l drept un afemeiat si manipulator. Dupa ce
aceste lucruri ies la iveala, nunta este anulata, iar planurile ii sunt intoarse pe
dos. Ce se intampla in continuare cu Julien? Va reusi oare sa-si duca la bun
sfarsit planurile sau deznodamantul este mult mai complex decat se astepta?
Toate aceste raspunsuri le vei afla doar parcurgand minunatele pagini ale acestei
carti.

Caracterizarea personajului preferat:

Julien Sorel este un personaj complex, inzestrat cu tendinte si trasaturi morale


contradictorii: pe de o parte este dotat cu calitati exceptionale precum
inteligena, frumuseea,tenacitatea, voina i ambiia, dar pe de alt parte i
urte profund contemporanii. Umilinta indurata in casa parinteasca si
imposibilitatea de a obtine o slujba pe masura calitatilor sale, din pricina originii
sociale (Julien Sorel fiind fiu de taran-tmplar), ii declanseaza ambitia de a
parveni cu orice pret. n vederea atingerii acestui tel, el nu da inapoi de la nimic,
actionand in mod foarte calculat.

7. Opinie

Dat fiind faptul c sunt o amatore a scrierilor ce mbin dragostea i


aciunea, citirea acestei cri nu a fost o problem pentru mine. Am termina
romanul cu o senzaie de mplinire fa de un final lipsit de cliee inutile, realist
i care lsa de gndit la N aspecte. Categoric a fost o carte care mi-a plcut la
nebunie i care m-a atras din multe puncte de vedere (firul narativ, construcia
personajelor, elementele de istorie modern i psihologie, lipsa descrierilor
obositoare i lungi .a.).
Opera mi-a trezit sentimente de suspans,ceea ce impresioneaz este
mentalitatea lui Julien.Surpinztor este momentul cand Julien vrea s o omoare
pe doamna DRenal. Am admirat dragostea pe care Julien le-o purta copiilor.
Am fost curiosa cnd a venit regele in Verriers.
Recomand cartea tuturor amatorilor acestui gen. Merit citit!

8. Incheiere

Dat fiind faptul ca romanul apartine curentului literar realism vom putea
spune ca realismul lui Stendhal nseamn n primul rnd voina de a prezenta
evenimente i fapte care i intereseaz pe contemporani (Monarhia din Iulie n
Lucien leuwen, Restauraia n Rou i Negru, nfrngerea i retragerea
austriecilor n Mnstirea din Parma). n schimb, Stendhal este foarte preocupat
de a reda sentimentele personajelor centrale cu tot realismul psihologic de care e
capabil. El se inspir din teoriile privind iubirea coninute n tratatul su Despre
dragoste, ncercnd s fie un psiholog riguros. Sentimentul iubirii este descris cu
exactitate: naratorul insist ndelung asupra nceputului pasiunii i aventurii care
i urmeaz: cf. D-na de Rnal - Julien, Julien - Mathilde de la Mole, Lucien
Leuwen - D-na de Chasteller, Fabricio - Cllia.

S-ar putea să vă placă și