Sunteți pe pagina 1din 17

1. Care sunt fenomenele de transfer termic ce intervin in Higrotermica Cladirilor?

(enumerare, figuri
schematice, comentarii)
Fenomenele de transfer termic sunt conductia, convectia si radiatia.
Conductia, in constructii, apare intre cele 2 fete ale unui element compact ce separa medii cu temperaturi
diferite (perete, planseu, acoperis) sau intre straturile componente ale elementelor neomogene (zidarie-
tencuiala, beton, izolatie termica etc.), care de asemenea separa medii cu temperaturi diferite.

Convectia este principalul mod prin care are loc transferul de caldura intre suprafata unui corp solid si unul
fluid cu care vine in contact cand exista o diferenta de temperatura. In constructii, se manifesta intre
suprafetele elementelor de constructie si aerul interior, respectiv exterior, intre un strat de aer si suprafata care
il delimiteaza in cazul unui element de constructie (pereti cu un strat de aer, ferestre duble) sau intre
suprafetele corpurilor de incalzire si aer.

Radiatia implica participarea a doua corpuri: cel care emite si cel care receptioneaza. In constructii, apare
intre corpurile de incalzire (radiatoare, sobe etc) si celelalte elemente de constructii, mobilier, oameni sau
intre corpurile de iluminat si elementele de constructii/mobilier.
2. Cum sunt, pe timp de iarna, temperaturile pe suprafata interioara a unui element de inchidere T si,
din zonele de punti termice comparativ cu cele din zonele de camp? Dar temperaturile pe suprafata
exterioara Tse? Justificati raspunsul.
Puntile termice reprezinta zonele cu pierderile cele mai mari de caldura, prin urmare temperaturile T si care le
corespund sunt mai mici decat cele din zonele de camp. Temperaturile de pe suprafata exterioara T se sunt, in
schimb, identice, deoarece temperatura exterioara este mult mai stabila, nepermitand caldurii interioare evacuate
sa influenteze temperatura elementului de inchidere. Scheme care ilustreaza pierderea caldurii prin puntile
termice:

3. Ce se intelege prin caldura sensibila si caldura latenta?


Caldura sensibila reprezinta caldura acumulata de catre un corp la incalzire si cedata de catre acesta la racire.
Caldura latenta reprezinta caldura acumulata sau cedata la schimbare de faza.
4. Ce se intelege prin capacitatea de amortizare termica a elementelor de inchidere si care este
marimea prin care poate fi apreciata? Definitie si unitate de masura.
Capacitatea de amortizare depinde de ordinea de dispunere a materialelor si de coeficientul fiecaruia de
amortizare. De exemplu, cand termoizolatia de afla la exterior, capacitatea de amortizare e de 2-5 ori mai mare
fata de cand aceasta se afla la interior. Coeficientul de amortizare reprezinta masura in care unda de temperatura
poate fi amortizata sau defazata la traversarea unui element de constructie. Se noteaza cu v= A te(amplitudinea de
oscilatie a temperaturii aerului exterior)/A Tsi (amplitudinea de oscilatie a temperaturii pe suprafata interioara a
elementului).
Cum v este raportul a doua unitati de masura identice, prin simplificare rezulta ca acesta este un numar, neavand
unitate de masura.
5. Trasati calitativ diagrama de variatie a temperaturii in conditii de iarna printr-un perete triplu
stratificat, cu straturi de aceeasi grosime, stiind ca intre conductivitatile termice ale materialelor
care alcatuiesc aceste straturi exista relatia 1< 3< 2
Propun un perete cu un strat de 10 cm polistiren expandat(1 = 0,03) la interior, urmat de 10 cm beton armat (2 =
1,7), apoi 10 cm polistiren extrudat (3 =0,04). Temperatura interioara este de 20 de grade Celsius, iar cea
exterioara de -15.
Strat D(m) (W/mk) R (m2k/W) (Ti-Te)/R
Tk=Tk-1-
Rk*(Ti-Te)/R
(C)

Suprafata interioara 0,125 13,765


1 0,1 0,03 3 [20-(-15)]/5,728 4,655
2 0,1 1,7 0,06 =6,11 -1,515
3 0,1 0,04 2,5 -9,125
Suprafata exterioara 0,043 -15
= 5,728
R= Rk

6. Dai minimum patru exemple de puni termice complexe datorate unei incluziuni de material foarte
permeabil termic n structura unui element de nchidere (desene i indicaii lmuritoare)

1. 2. 3. 4.
1. Centur neprotejat la perei de zidrie
2. Intersecie diafragm din beton armat cu bulb i perete din beton celular autoclavizat
3. Ramificaie zidrie cu stlpiori
4. mbinare n rost vertical la perei din panouri mari.
7. Care este semnificaia fizic a coeficienilor de transfer termic superficial i i e i a rezistenelor
termice superficiale Ri i Re i care sunt unitile de msur n care se exprim aceste mrimi?
Valorile coeficienilor de transfer termic superficial reflect fenomenele de transfer termic prin convecie
si radiaie care au loc la contactul dintre elementul de nchidere i aerul interior, respectiv exterior i depind de
direcia i sensul fluxului termic.
i/e coeficient de transfer termic superficial (W/mK)
Ri/Re rezistena superficial la transfer termic, incluznd convecia i radiaia. (mK/W)
8. ntr-o ncpere se nregistreaz o concentraie de vapori de 9g/m.c. Dac temperatura aerului scade
brusc de la 22gr la 16gr, ce se ntmpl cu valoarea temperaturii punctului de rou? Dar cu umiditatea
relativ?
Punctul de rou rmne acelai. Umiditatea relativ (%) crete. Cu ct e mai mic temperatura, cu att
capacitatea de absorbie a umiditii e mai mic.
9. ncadrai n ordinea cresctoare a conductivitii termice urmtoarele material, grupndu-le n
materiale bune conductoare, mediu conductoare i materiale de izolare termic: beton armat, crmid cu
goluri, lemn, oel, beton celular autoclavizat, polistiren celular, aluminiu, vat mineral, spum
poliuretanic, piatr natural, mortar de ciment, cupru.

Material de izolare termic Mediu conductoare Bune Conductoare


Polistiren celular Crmid cu goluri Oel
Vat mineral Mortar de ciment Aluminiu
Spum poliuretanic Beton celular autoclavizat Beton armat
Lemn Piatr natural

10. Care sunt denumirile, semnificaiile fizice i unitile de msur ale caracteristicilor de material c, i
a? Comentarii.
c capacitate caloric masic (J/kgK) - (capacitatea de acumulare a caldurii).Valoarea capacitaiii calorice masice
la unele materiale este: beton 840 J/kg,K; crmid 870 J/kg,K; ipsos 840 J/kg,K; lemn 2510 J/kg,K; metal 480
J/kg,K; materiale plastice 1460 J/kg,K; apa 4190 J/kg,K.
conductivitate termic (W/mK) (caracteristica fiecrui material care reflect capacitatea acestuia de a
transmite cldura prin conducie). Valoarea conductivitii termice la unele materiale este: beton 1,4W/mK,
crmid 1,15W/mK, ipsos 0,50W/mK, lemn 0,23W/mK, mase plastice 0,044 W/mK, apa 0,59W/mK
a difuzivitate termic (m/s) (reprezint raportul dintre conductivitatea termic i produsul dintre cldura
specific la presiune i densitatea materialului).
11.Care este expresia fluxului termic conductiv printr-o placa plana monostrat de grosime d, alcatuita
dintr-un material cu conductivitatea termica , daca intre cele 2 fete ale placii exista o diferenta de
temperatura T?
12. Trasati calitativ diagramele de variatie a presiunii partiale si a presiunii de saturatie pentru un element
de constructie omogen, in situatia in care nu exsita risc de condens.
Intr-o interpretare grafica a fenomenului de difuzie a vaporilor, conditia ca sa nu apara condens este ca diagrama
presiunilor partiale sa nu aiba nici un punct comun cu diagrama presiunilor partiale sa nu aiba nici un punct
comun cu diagrama presiunilor de saturatie.

13.Ce este conductivitatea termica a materialelor si prin ce marime poate fi apreciata. Definitie, unitate de
masura.
Conductivitatea termina este o caracteristica a fiecarui material care reflecta capacitatea acestuia de a transmite
caldura prin conductie si poate fi apreciata prin valoarea coeficientului de conductivitate termica , , factor de
proportionalitate a relatia lui Fourier. Conform relatiei, coeficientul de conductivitate termica reprezinta cantitatea
de caldura ce traverseaza 1m2 dintr-un strat de material omogen cu grosimea egala cu unitatea, in unitatea de
timp, la o diferenta de temperatura de 1K, intre fetele opuse.
Valoarea acestuia, caracteristica diverselor materiale, se determina prin metode experimentale bazate pe regimul
termin stationar sau nestationar si depinde de natura si structura corpurilor, starea de agregare , umiditate si
temperatura.
Conductivitatea termina a materialelor. Materialele de constructii au o compozitie eterogena, fiind amestecuri de
materiale solide amorfe, caracterizate in general printr-o structura capilaro-poroasa. In cazul acestor materiale,
transferul de caldura se realizeaza concomitent prin conductie, convectie, radiatie si transformari succesive de
baza. Din aceste considerente apare potrivita formularea de conductivitate termica aparenta.

14. Ce relatie exista intre rezistenta termica unidirectionala a unui element de constructie si rezistenta
termica corectata (care din cele 2 marimi are valoarea mai mare? Justicifaci raspunsul.
Prin rezistenta termica se intelege capacitatea unui element de constructie de a se opune propagarii caldurii, deci de a
diminua fluxul termic ce-l traverseaza.
15. Definiti coeficientul de conductivitate termica a materialelor si unitatea de masura prin care se
exprima. Justificati.
c) Conductivitatea termic

Conductivitatea termic este o caracteristic a fiecrui material care reflect capacitatea acestuia de a
transmite cldura prin conducie i poate fi apreciat prin valoarea coeficientului de conductivitate termic, ,
factor de proporionalitate n relaia lui Fourier. Conform relaiei, coeficientul de conductivitate termic reprezint
cantitatea de cldur ce traverseaz 1 m 2 dintr-un strat de material omogen cu grosimea egal cu unitatea, n
unitatea de timp, la o diferen de temperatur de 1K, ntre feele opuse (fig. 3.4).

unitatea de masura [W/mK]

16. Trasati calitativ diagramele de variatie a presiunii partiale si a presiunii de saturatie pentru un
element de constructie triplu stratificat , cu miez termoizolant, in situatia in care nu exista risc de condens.
Pag 175
b. Presiunea de saturatle, Ps, In grosimea unui element depinde de variatia temperaturii, aceasta
dependents exprirnandu-se printr-o functie exponentiala: ca urmare, alura diagramei presiunii de saturatie pe
grosimea unui strat de material, nu va fi lineara ca In cazul temperaturii, ci curbilinie. c.
Presiunea partiala a vaporilor in interiorul elementului variaza linear In cadrul fiecarui strat, In regim
termic si de umiditate stationer. Reprezentarea qrafica a diagramei presiunilor partials poate fi realizata In doua
moduri (fig. 6. 8): }.
> prin reprezentarea elementului la scara grosimilor, diagrama presiunilor partiale fiind o linie franta, cu
pante diferite In limitele fiecarui strat; }.
> prin reprezentarea elementului la scara rezistentelor la permeabilitate la vapori (a grosimilor echivalente
), diagrama presiunilor partials fiind o dreapta.

Rv rezistenta la permeabilitate la vapori (rezistenta la difuzia vaporilor de apa a portiunilor de element


pana la suprafata de condens ( sau zona de condens) sl de la suprafata sau zona de condens)
a grosimea elementului
pvi; pve - reprezinta presiunea efectiva a vaporilor din aerul interior, respectiv exterior;
pvs presiunea de saturatie (cred)
17. Cum se defineste transmitatia termica/coeficientul de transfer termic corectat pentru un
element stratificat ? Care este unitatea de masura si relatia cu rezistenta termica?
n care U este coeficientul de transfer termic unidirecional sau transmitana termic unidirecional i
reprezint cantitatea de cldur ce traverseaz suprafaa de 1 m 2, n unitatea de timp, la o diferen de temperatur
de 1 K. Este inversul rezistenei termice totale i se exprim n W/m 2 K (fig. 3.9).

Cu ct valoarea coeficientului U este mai mic, i, implicit a rezistenei termice mai mare, cu att
transferul termic este mai redus i capacitatea de izolare termic a elementului de nchidere este mai bun.

Se observ c pentru a realiza o anumit valoare a rezistentei termice este nevoie de o grosime de material
cu att mai mare, cu ct materialul este mai puin izolant (are o conductivitate termica mare).

18. Definiti notiunea de punte termica. Exemple


Puntile termice sunt anumite puncte sau anumite suprafete de mica intindere de la nivelul
structurilor exterioare care dispun de o izolatie termica necorespunzatoare in raport cu restul constructiei.
Sub denumirea de puni termice sunt cunoscute zonele de discontinuitate fizic sau geometric care
determin o intensificare a transferului de cldur i implicit o scdere a valorii temperaturii superficiale. In aceste
zone se produce o modificare a fluxului termic unidirecional determinat de:

prezena unor materiale de mare conductivitate termic pe zone reduse din structura elementului;
modificarea grosimii elementelor de nchidere (retrageri, rezaliduri);
existena unei diferene ntre ariile suprafeelor interioare i exterioare prin care are loc transferul termic
(coluri i intersecii).
19. Dati minim doua exemple de punti termice datorate exclusiv unei legaturi perimetrale (desene si
indicatii lamuritoare).
19. (pag 82)
Puntea termica este acea suprafata in care intra in contact doua materiale ale caror capacitati de retinere a
caldurii sunt diferite, avand loc o pierdere de caldura. Sunt zone de discontinuitate fizica sau geometrica care
determina o intensificare a transferului de caldura si implicit o scadere a temperaturii superficiale. In aceste zone
se produce o modificare a fluxului termic unidirectional dterminata de prezenta unor materiale de mare
conductivitate termica pe zone reduse din structura elementului; modificarea grosimii elementelor de inchidere;
existenta unei diferente intre ariile suprafetelor interioare si exterioare prin care are loc ransferul termic(colturi si
intersectii)

Punti termice liniare:


-la imbinarea peretilor exterior
-imbinarea podelei cu pereti exterior
-imbinarea tocurilor si marginea ferestrelor
Pervazele
reprezinta puntea termica cea mai substantiala, intrucat sunt realizate cu materiale cu mareconductibilitate termica
piatra, beton. Problema este si mai mare in cazul in care si spaletii si buianadrugii suntrealizati din aceste
materiale, chiar daca singurul element care trece din exterior spre interior este pervazul.

20. Pentru zona adiacenta unei nervuri intermediare a unui panou de fatada tristrat indicati calitativ variatia
temperaturii 0i; desen, comentarii.

Panoul tristrat cu termoizolatie din vata minerala prezinta cea mai mare valoare a rezistentei termice
unidirectionale, aceste panouri fiind caracterizate printr-un procent foarte ridicat de punti termice, determinate de
nervuri si imbinari.

21. Diferenta dintre radiatiile calorice emise de soare si cele emise de corpurile pamantene. Care este
comportarea sticlei obisnuite fata de cele doua tipuri de radiatii calorice?

Exista o radiatie vizibila emisa de corpuri cu temperaturi foarte inalte si o radiatie exclusiv termica,
infrarosie, emisa de corpuri la temperatura mediului ambiant. Soarele, la o temperatura de circa 6000K , emite in
domeniul vizibil 53%, in intrarosu apropiat de 46%, dar si in ultraviolet 1%.
Corpurile pamantene, peretii cladirilor, corpul omenesc sau imbracamintea la temperaturi obisnuite, de
aproximativ 300K, sunt emitatori numai in domeniul infrarosu, in fimp ce pot fi receptori la fel de buni pentru
radiatia solara, radiatia emisa de corpurile de iluminat, ca si pentru radiatiile emise in mediu apropiat format din
obiecte sau persoane.

n urma interaciunii dintre radiaia solar i sticla obisnuita, doar o parte din radiatie trece prin materialul
transparent. O parte din radiatie este reflectata i o parte este absorbita de material, fenomen favorizat de
reflexiile interne multiple produse pe suprafeele de separaie dintre materialul transparent i aer. In general, se
poate spune ca sticla poate sa suporte un soc termic de incalzire de doua ori mai inalt decat un soc de racire.
Toate geamurile absorb energie cand sunt expuse radiatiei solare.

22. Care este semnificatia coeficientului linear de transfer termic si care este unitatea de masura?

-unitate de masura

Def.1) Coeficient linear de transfer termic sau de transmitenta lineara termen de corectie care tine seama de
influenta unei punti termice lineare, fata de un calcul unidirectional al coeficientului de transfer termic.

Def.2) Coeficientii specifici lineari de transfer aduc o corectie calculului unidirectional, tinand seama de prezenta
puntilor termice si de fenomenul real de transferul termic dupa doua sau trei directii, determinat de
neomogenitatile fizice sau geometrice.

23. Care este expresia rezistentei termice specific pentru un element alcatuit din mai multe straturi
paralele din material diferite ce separa 2 medii intre care exista diferenta de temperaturi? Unitati de
masura.
Pentru peretele plan paralel expresia rezistentei la transfer termic este:

24. Ce se intelege prin defazajul variatiilor de temperatura si carui regim termic ii apartine aceasta
marime? Ce importanta are defazajul termic pentru asigurarea conditiilor de confort pe timp de vara?
Explicatii, desene.
Inertia termica a elementelor de constructie, in afara de rolul pe care ii are in amortizarea efectelor efavorabile pe
care le deterrnina varlatiile de ternperatura, confera elementului i capacitatea de a intarsia oscilatiile de
ternperatura pe fata sa interloara, de a le defaza in timp. Aceasta lntarziere in timp a oscilatiei termice, defazajul
11, reprezinta intervalul de timp de la declansarea actiunii termice exterioare pana cand efectul acesteia se simte
pe suprafata interioara a elementului.

lmaginea dlstrlbutiei anuale de temperature in sol arata ca amortizarea perturbarilor periodice de la suprafata
terenului (x = 0) este rapida, amplitudinea undei termice reprezentand 4,3% din amplitudinea
undei termice in planul x = 0 la adancimea de inversiune i 1,81o0 la adancirnea de concordanta de faza. De
asemenea, la adancimea de 4 ... 6 m defazajul oscilatihor termice este de 6 luni, temperatura in timpul verii
atinqand un minimum, iar iarna o valoare maxima, pozitiva (fig.5.4 ).

25. Care este suportul fizic al transferului termic prin radiatie si care sunt marimile care intervin in
expresia fluxului termic radiativ?

Radiatia termica este procesul de transfer de caldura intre corpuri cu temperaturi diferite, separate in spatiu, avand
drept support material undele electromagnetice. Fenomenul de transfer de caldura prin radiatie irnplica
participarea a doua corpuri, unul care emite si altul care receptioneaza radiatia (fig. 3.7).
Stabitita de Stefan in 1879 (experimental) si Boltzman (teoretic) relatia exprima fluxul de energie radianta emis de
corpul negru:

26. Care sunt factorii de care depinde umiditatea relativa a aerului intr-o incapere cu surse de vapori? Dar
temperatura punctului de roua?
Aerul atmosferic confine intotdeauna o anurnita cantitate de vapori de apa, dar aceasta cantitate depinde de
ternperatura. Cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat aerul este capabil sa absoarba o cantitate mai mare de
apa In stare qazoasa (fig. 6.2).
Starea aerului atmosferic la un moment dat poate fi caracterizata prin:
continutul de vapori

concentratia de vapori

umiditatea absolute

Temperatura punctului de roua, Tr, reprezinta temperatura pentru care umiditatea relativa devine maxima (100%),
respectiv pentru care presiunea partiata (efectiva) a vaporilor, p., atinge valoarea de saturatie, Pvs, sau
concentratia vaporilor, Cv, atinge valoarea de saturatie, CvsAltfel spus, temperatura punctului de roua reprezinta
temperature pana la care trebuie racit un velum de aer cu o anumita umiditate pentru a atinge nivelul de saturatie.
Relatia intre umiditate i temperature apare in
diagrama lui Carrier /88/, (fig. 6.5).

27. Ce masuri pot fi luate pt evitarea riscului de condens superficial?

O exploatare corecta sub aspectul evitarii riscului de condens


presupune:
- reducerea pe cat posibil a degajarilor de vapori;
- ventilare prin deschiderea ferestrelor sau punerea in functiune a ventilatoarelor dupa sau in timpul derularii unor
activitati cu degajari importante de vapori;
- regim de lncalzire continuu, sau cu intreruperi a carei durata, corelata cu valoarea temperaturii exterioare sa nu
determine o scadere a temperaturii aerului interior sub valoarea de 18C.

Evitarea condensului superficial este luata in considerare in faza de proiectare prin respectarea conditiei:Tsi min
>Tr, in zonele cele mai dezavantajoase din punct de vedere al rezistentei la transfer termic (in dreptul puntllor
termice, la colturi etc). (pag 173)

28. Exemple de alcatuiri constructive pt care nu exista risc de acumulare progresiva a apei in structura:

Sunt necesare masuri constructive pentru reducerea cantitatii de vapori care condenseaza in structura elementului,
in perioada rece a anului.
Asemenea rnasuri constau in:
- dispunerea rationale a materialelor in structurile stratificate, adica in ordinea descrescatoare a
permeabibtatii la vapori, de la interior spre exterior;
- introducerea sau suplimentarea barierei de vapori pe suprafata calda a termoizolatiei;
- o izolatle termica corespunzatoare realizata prin dispunerea la exterior a materialului termoizolant;
- reducerea permeabilitatii la vapori a straturilor situate dupa zona sau suprafata de condens;
- introducerea straturilor de difuzie, in contact cu exteriorul, la acoperisun terasa, sub bariera de vapori si
sub hidroizolatie:
- adoptarea unor structuri fara rise de condens in rnasa cum sunt structurile omogene, terasele inverse si
structurile ventilate
Este de preferat utilizarea unor solutii constructive care nu implica utilizarea barierei de vapori. Aceasta poate fi
perforata in timpul executiei sau exploatarii ceea ce ii afecteaza eficacitatea. De altfel, bariera de vapori irnpiedica
migratia vaporilor in ambele sensuri, incetinind si procesul de uscare. Se spune, in asemenea situatil, ca peretele
nu respira. Practica a demonstrat ca nici eficacitatea straturilor de difuziune nu este garantata decat intr-o
proportie redusa.

29. Care este modalitatea de sporire a rezistentei termice a unui element fara a-i modifica greutatea
proprie? Explicati.

Un element de inchidere poate include in structura sa si un strat de aer imobil. Teoretic, la grosimi foarte mici
(max. 5 mm), acest strat de aer se cornporta ca si un strat solid prin care transferul termic are loc exclusiv prin
conductie, conductivitatea termica a aerului fiind foarte mica, aproximativ 0,024 W /mK. Cu cresterea grosimii,
valoarea rezistentei termice creste, ca si diferenta de temperatura dintre cele doua suprafete ce delimiteaza stratul
de aer, care ajungand la o anumita valoare, determina convectia libera in spatiul de aer. In aceste conditii,
transferul de caldura se intensifica, deoarece nu se face prin conductie, ci prin convectie si radiatie, depinzand
direct de emisivitatea celor doua suprafete. Daca emisivitatea este foarte mica, (aluminiu) transferul prin radiatie
se reduce foarte mult in raport cu cel prin convectie. Aceste fenomene stau la baza conceptiei si realizarii
materialelor cunoscute sub denumirea de izolatii subtiri, reflectante, care se prezinta sub forrna de saltele si sunt
alcatuite din straturi de aer subtiri, delimitate de folii reflectorizante, cu rolul de a reflecta radiatia infrarosie si de
a elimina transferul prin radiatie. Daca in conditii obisnulte capacitatea de izolare terrnica a acestor materiale nu
este cu mult superioara materialelor cunoscute, de mare eficienta termica, in vid ele devin foarte eficiente lntrucat
conductia prin stratul de aer este elirninata total.

30. Care este principiul de functionare a termografiei in infrarosu si cum se interpreteaza rezultatele?

Tehnica termografiei ofera posibilitatea masurarii temperaturii la distanta si se bazeaza pe transformarea


impulsului radiatiilor termice emise de diferite zone ale elementului de constructie in semnal electric. Acesta este
decodificat direct in grade de temperatura, pe ecranul monitorului, obtinandu-se o imagine a campului termic pe o
anurnita suprafata,

Efectuarea incarcarilor termografice este conditionata de existenta unei camere IR-termograf care in principiu
este alcatuit din:
- senzor pentru radiatia infrarosie care opereaza cu lungimi de unda intre 3 si 12 m care poate detecta
temperaturi radiante aparente in domeniul care intereseaza cu o rezolutie suficienta;
- un dispozitiv care face vizibila si afiseaza sub forma unei imagini termice temperatura radianta aparenta
de pe suprafata examinata;
- un dispozitiv care face posibila inregistrarea unei imagini termice sii daca este relevanta, masurarea
digitala a datelor (intormatiilor).
Se cuvine precizat faptul ca temperatura inregistrata reprezinta o valoare instantanee a temperaturii suprafetei
analizate care, datorita masivitatii termice a elementelor, nu reflecta si variatia temperaturii interioare,i aceste
rnarirni existand un defazaj orar. Ca urmare, imaginea termografica ofera posibilitatea unei analize calitative
referitoare la omogenitatea structurala, nivelul de umiditate si pierderile de aer, facilitand identificarea puntilor
termice, depistarea fisurilor si a zonelor umede. Desi ofera informatii exclusiv de ordin calitativ, imaginea
campului termic obtinuta prin termografie in infrarosu poate oferi date referitoare la comportarea in timp a
materialelor termoizolante incluse in structura panourilor mari, starea termoizolatlel din dreptul rosturilor etc. De
asemenea, poate fi apreciata starea imbinarilor din punct de vedere mecanic, fiind cunoscute agresivitatea chimica
a mediului,procesul de coroziune electro-chimica determinat de curentii vagabonzi si nu in ultimul rand
frecventele miscarii seismice din ultima vreme, ca factori cu actiune distructiva asupra armaturilor din rosturi.