Sunteți pe pagina 1din 98

Leac pentru sufietele vatamate

I . ,
David A. Seamands

eac
pentru aufletele
v v '-
vatamate

.J1DISCIPOLUL
Traducei:"ea: Ioana Mure~an
Stilizarea: Ancuta Ol.t ean
Corectura: Viorica Gjurgiu

Drepturile In limba engleza: Cuprins


1991, 1981 by SP Publications, Inc.
ChariotVictor Publishing
4050 Lee Vance View
Colorado Springs, Colorado 80918 SUA. 7
Cuvant inainte
Titlul original In limba engleza: '

Healing for Damaged Emotions by David Seamands Prefata 8

Drepturile In limba rornana: _ 1 Sentimente vatamate 13


2006 Editura DISCIPOLUL Cluj, Romania
2 Vina, har i strangerea datoriilor 35
'-

Toate citatele din Sfanta Scriptura,


3 Tamaduitorul ranit ~ 51
cu exceptia locurilor precizate,
sunt din versiunea Cornilescu, 1923. 63
4 Arma mortala a diavolului

DISCIPOLUL 5 Leac pentru subestimare - Partea intai 77


CP. 714 OP. 5
400800 Cluj-Napoca, Romania 6 Leac pentru subestimare - Partea a doua 91
tel. 0264-420025; fax 0264-420104
www.discipolul.ro I comenzi@discipolul.ro 7 Simptome ale perfectionismului 103
DISCIPOLUL este un imprint 119
8 Procesul de vindecare a perfectionismului
al S.C. LOGOS Editura S.R.t.
,
9 Supraom sau tu 1nsuti? 135
ISBN 973-87678-3-0 . 149
10 Mituri i adevaruri despre depresie
11 Tratarea depresiei _163
'
Lucrarea executata 12 Ajutoare tamaduite 177
la Imprimeria ,,ARDEALUL" Cluj
8-dul 21 Decembrie nr. 146 Cluj-Napoca
Tel.: 413871; Fax: 413883 -
Comanda nr. 60006/2006
Cuvant znainte

Aceasta carte ;;i modul in care o vad folosita de


Dumnezeu in vietile altora sunt, pentru mine, motive
deosebite de bucurie.
Am venit la Hristos in urma cu treizeci de ani
;;i, de atunci incoace, sunt implicat in programe de
evanghelizare ;;i instruire pentru tineret.
Lucrand cu oamenii, tineri ;;i batrani, am constatat
ca exista multe suflete vatamate. In unele privinte
cre;;tinii par rnai vulnerabili decat alti oameni. Daca
durnneavoastra in;;iva nu aveti problen1e de genul
celor discutate aici, precis aveti prieteni care le au.
Ma rog sa cititi aceasta carte cu sufletul deschis
inaintea Jui Durnnezeu ;;i totodata sa o oferiti
cadou ;;i altora. Este o carte scr{sli pentru oamenii
din vremea noastra, pentru veacu] cad ~rilor psihice.
Am convingerea ca, aplicand ce]e scrise aici, n-1 ulti
oameni pot evita tocmai o asemenea cadere.

George Verwer
coordon;:itor intern;:itional
Operatioh Mobilis<Jtion
Pu~fafii I 9
cu versete din Scriptura, cu tern1eni teologici i
banaJitati nerealiste.
Problemele negate s-au retras in subconE]bent,
pentru ca mai tarziu sa apara sub forrna feluritelor
boli, a excentricitat]lor, a casniciilor-foarte nefericite
Prefata $i uneori sa afecteze teribil sanatatea afectiva a
copiilor.
Pe cand descopeream aceste lucruri, Dumnezeu
Nu dupa multa vreme, in experienta mea de mi-a aratat ca slujirea obinuita niciodata nu va ajuta
predkafor, am descoperit ca, prin slujirile obinuite la rezolvarea unor probleme. $i a inceput sa-mi
ale bisericii, nu reueam sa ajut doua grupuri de deschida inima inspre autocunoatere i inspre noi
oameni. Probleme]e acestora nu erau rezo]vate d e adancimi necunoscute ale dragostei tamaduitoare
predicarea Cuvantuh1i, de devotamentul fata de prin casnicie, prin copiii i prin prietenii mei.
Hristos, de umplere_a cu Duh, de rugaciune sau de Apoi Dumnezeu m-a calauzit inspre o slujire
participarea la Cina Domnului. pastorala mai extinsa, care sa includa rugaciunea
Am observat ca oamenii dintr-un gru p merge au i preocuparea atenta pentru sufletele vatamate ;;j
inspre zadarnicie i pierderea credintei l:n puterea amintirile nevindecate.
Jui Dumnezeu. Cu toate ca se rugau cu disperare, In cei douazeci de ani in care am predicat, am
rugaciunile lor legate de problemele persona le pareau tinut prelegeri, am consiliat i am distribuit casete
a ramane fara raspuns. Au incercat fiecare disciplina despre acest subiect, am primit mesaje de la n1ii de
spiritual a, insa fara vreun rezultat. Ascultand placa cretini care odinioara fusesera invini, dar au gasit
veche i uzata a infrangerilor pe care le-au su ferit, eliberarea de blocajele afective i au trait vindecarea
acul ramanea blocat la aceleai tipare afective. Dei de amintirile paralizante ale trecutului.
continuau sa se roage, sa dea zeciuiala $i sa-$i afirn1e In cartea de fata ii veti cunoa$te _re unii dintre
credinta,, se afundau tot mai mult in deziluzii i in acetia . Veti citi despre atitudini i sentimente
disperare. care va sunt familiare dumneavoastra ori vreunui
Pe oamenii din celalalt grup ]i vedeam prieten.
indreptandu-se spte ipocrizie. Aceti oameni 1$i Orice asemanare cu realitatea este cu totul
reprimau sentirnentele i negau ca ar fi ceva in intentionata. Toti oamenii din aceasta carte tr5iesc
neregula, deoarece cretinii nu pot avea asernenea
11
cu adevarat i i-au d at acordul p entru publicarea
problern.e". in Joe sa.-i lnfrunte problern ele, le spoiau istoriei lor. Doar nurnele i locurHe au fost schimbate
p entru a le proteja id en ti ta tea .
. I

10 I Leac pentru sufletele viitiimate


Orice asell1:anare cu viata dumneavoastra poate
parea coincidenta, insa ~' de aseme~ea, perfe.c t
intentionata: Caci majoritatea avem aceleai nevoi
;;i aleanuri.
Ma rog ca aceste capitole sa ajute la ilustrarea
modurilor in care Dumnezeu vindeca sufletele
vatamate, transforma blocajele in itnpliniri
;;i converte;;te cre;;tinii suferinzi in ajutoare
tamaduite. '

David A. Seamands
Parohia metodista
Wilmore, Kentucky f
<

,
. ../

,.
Sentimente viitiimate .
I .

,, ' ntr;_o duminica seara a anului 1966 am tin.u t o


,. .:-~v pr~dica rtmita . ,,Duhul Sfan.t . f?i' vindecarea
El a luat asupra Lui infirmitafile noastre. / ~;entini.entelor noastre vatamate". Era intaia mea
Matei 8:17 NASB ". -i ncercare in acest domeniu f?i eram convins ca
'p .umnezeu imi daduse acest mesaj, altfel n-a$ fi
:indraznit sa-1 predic. Ce am spus in acea seara deswre
$i tOt a~tfel i Duhul . ne ajutii 1n inftrmitafile vindecarea sentimentelor vatamate f?i a amintirilor
noas'tre: dici nu tim cum trebuie sane rugii.m. Dar . 9-,ureroase, astazi nti mq.i este ceva .deosebit. Foarte
znsui Duhul mijlocete pentru noi ... dupa -voia lui multe carti discuta lucrurile respective. Dar la acea
Dumnezeu. ora era o noutate.
. Romani 8:26-27 KJV . .C and m-am ridicat s~ predic, m-am l.1-itat, in
, adunare 'i I-am zarit pe venerabilul dr. Smith. 1 - -,
fo.sese o figura importanta a copilariei-mele. Cand
'eu 'i sotia mea, Helen, am primit vestea numirii in
actu;ala noast:ca parohie, cateva peysoane mai In varsta
ne-a:u pus pe ganduri. Dr. Smith era Una dintre ele,
cad ma lntrebam cum a putea sa-i predic vreodat~.
Predicile sale ma speriau foarte tare in copilarie i
Inca nu ma simtearn in apele mele, in prezenta sa.
Cand I-am vazut . la adunare, in acea seara,
mi s-a taiat respiratia. Dar am continuat sa predic
,_m esajul pe care simteam ca mi 1-a dat Dumnezeu .'
I ,.
14 I Leac pentru sufletele viitiimate Scntimcnte viitiimate I i5
Dupa incheierea programului, urmat de un Li11q 1 M&:op ri re. Munce9te, mai cauta . Te r~g, vc~ntin~a
de rugaciune pentru multi oameni care vcni ~ ~ 1i1 prtd ici, cred ca raspunsul e ceea ~e a1J;as1t tu.
.
in fata, la altar, dr. Smith a ramas a~ezat
. in b <.11H'Jl , 'find s-a ridicat sa plece, pe cand 11 spunea1:i-
Era1n ocupat sa ma rog cu oarnenii de la altar, 1 11 ~.1 1 Mu l'u 111 esc, doctore!", ochii mei erau umezi.
d
r, mai presus de toate, imi spuneam in gan :
, ' A A

totodata, ma rugam ca el sa plece. Nu a facut-o. I 11


cele din urma, a venitin fata i, ctdnimitabila sa V<H't Multumescu-Ti Tie, Doamne, pentru confirmarea
morocanoasa, mi-a spus: ,,David, am putea discul11 ll\ prin acest om drag."
in biroul tau?"
Toate amintirile m-au napadit i infrico~ tu I
roblema
baietel din mine 1-a urmat pe batran. Stand in bi ro11 1 n urmatorii cincisprezece ani, scrisorile i marturiile
m-am simtit, intr-un fel, a9a cum trebuie sa se 11 ltoro, venite ca reactie la casetele cu predicile mel~
simtit Moise in fata focului i a fumului de pe Sinni. r sp5ndite prin lume, mi-au confirmat convingerea
Dar ma in9elasem tare - n-am luat in consider, r< 1 cxista un domeniu diferit de probleme care
posibilitatea schimbarii lui. Mi-I intiparisem 111 nl' esita 0 rugaciune aparte i un nivel mai profund
minte intr-un anumit fel i nu 1-am lasat sa 111 41 i
dl' vindecare realizata de Duhul Stant. Undeva, .1
progreseze.
intre pacatele noastre, pe de o parte, . i bolile
Pe un .ton foarte prietenos, dr. Smith mi-a spu s:
noastre, 'pe de al ta, se afla ceva ce Scriptura nume9te
,,David, n-am mai auzit o asemenep predica p an ti
,,infirmitati".* .
aqun; vreau sa-ti spun ceva." Ochii i s-au umezil.
Putem explica asta printr-un exemplu dm
Timp de multi ani fusese un evanghelist i predicator
natura. Daca veti vizita Vestul indepartat, veti
remarcabil, aducand multi oameni la Hristos. ErZ"t
ajunge la r;-1moasele paduri de se~uoia uria~i ~~ c~
intr-adevar un om deosebit. Dar, privind inapoi Jn
lemn ro9u . In majoritatea rezervatnlor, botam9tn _va
lucrarea sa, mi-a spus: ,,$tii, a existat intotdeaunt:1
pot arata o sectiune transversala ~ unui cop~c una9
un grup de oameni pe care nu i-am putut ajuta
taiat de ei i va vor atrage atentia a~upra melelor
niciodata. Erau oameni sinceri. Cred ca 1nulti erau
copacului care releva is toria acest~ia, an dupa
credincio9i plini de Duhul lui Durnnezeu. Insa aveau
an. Un inel reprezin ta un an curnpht d e secetos.
probleme. Au veni t cu ele la mine i am incercat sa-i
Altele su nt din ani cu multe ploi. lata un inel
ajut. Dar oricat au citit din Scriptura, oricate sfaturi
indicand lovitura unui trasn e t. A poi cativa ani de
ar fi primit i oricate rugaciuni ar fi f~cut, nimic nu
cre 9tere normala . Acest inel arata ca padurea a fost
parea sale aduca definitiv eliberare."
Apoi a spus: -~,Mereu m -am simtit vi novat in
slujirea mea, David. Dar cred ca tu te apropii de o * ,,neputinte" In Ve rsiunea Cornilescu (n.cd.).
16 I Leac pentru sufletele viitamate Sentimente viitiimatc I :1 7

incendiata ;;i copacul aproape distrus. Altul indi d Noi, predicatorii, le-am creat adesea oamenilor
atacul salbatic al unui parazit ;;i boala. Toate aceskc:i lucea gre;;ita ca na;;terea din nou ;;i ,, umplerea cu
zac ascunse in inimq copacului, reprezentand au to- uhul Stant" vor inlatura automat aceste blocaje
biografia cre$terii sale. . foctive. Insa nu e adevarat. De9i este atat de
La fel ni se intampla ;;i noua. Imediat sub scoartJ importanta ;;i are consecinte eterne, intalnirea cu
protectoare, sub masca menita sane ascunda $i sa 1~c Hristos nu reprezinta o scurtatura spre sanatatea
apere, se afla inelele vietii noastre. fectiva. Nu e o vindecare rapida a tulburarilor de
Sunt cicatrice ale ranilor vechi, dureroase ... de personalitate.
pe vremea cand, in seara de Craciun, un baietel s- 8 E necesar sa intelegern asta, inainte de orice
r~pez~t pe scad in jos ;;i a descoperit in ghe.te un a ltceva, pentru a avea intelegere fata de noi inine
~i pentru a-.L lasa pe Duhul Sfant sa lucrez~ in noi
p1etr01 murdar, pus acolo de cineva sa-1 pedepseasd
pentru vreo nazbatie copilareasca. Aceasta rana 1-<.i aducand vindecarea ranilor ;;i a confuz iilor noasJre.
ros pe dinauntru, provocandu-i tot felul de dificultati De asemenea, trebuie sa intekgem as ta ca sa nu-i
in relatiile cu alti oameni. . . judecam pe altii prea aspru, ci sa avem rabdare
pentru comportamentul lor confuz ;;i contradictoriu.
$i Aiata _urma unei pete tragice care,
de~?lorandu-se, a murdarit intreaga viata ... caci, cu
Procedand astfel, vom fi feriti de a-i critica ;;i de a-i
am m. urma, un frate mai mare ;;i-a dus surioara in judeca, fara sa aven1 dreptate, pe confratii no;;tri
sp~tele ;;~rii sau 1n capita de fan sau in padure ;;ii-a
cre;;tini. Nu sunt impostori, mincinoi sau ipocriti.
aratat m1sterele - vai, nu!! mizeriile sexului. Sunt oameni ca mine ;;i ca tine, cu rani i conditionari
lar aici gasim apasarea unei amintiri dureroase gre;;ite care le afecteaza comportamentul actual.
. ' intelegerea faptului ca mantuirea nu confera
repnmate ... fuga dupa un tata alcoolic care e p e
ca~e s-o _ucida pe mama ;;i apoi fuga de cutitul d e
automat sanatate afectiva ne ofera un indiciu
macelar. Asemenea rani au fost ingropate in durere important pentru intelegerea doctrinei sfintirii. E
a;;a de _multa_ vreme, incat cauzeaza suferinta i imposibil sa cuno;;ti cu adevarat un ,cre;;tin numai
man1e mexphcabile. Asemenea cicatrice nu s~mt pe baza comportamentului sau .
transform ate prin conver tirea noastra ;;i harul sfintirii Nu-i a~a ca dupa road ele lor ii veti cu no a~te?
nici prin binefacerile obi;;nuite ale rugaciunii . . ' (Matei 7:16) Da, insa tot a tat de adevarat e ca dupa
In inelele gandurilor ;;i sentirnentelor noas tre tadacini 1i veti intelege i nu-i veti judeca . Sa lu am
u~ma ramane, arnintirile sunt prezente ;;i sunt toate
e0emp1u1 lui John, care poate parea un cretin m ai
v11. Elene afecteaza direct ;;i profund conceptiile, senti- spiritual i mai res ponsabil decat Bill. Dar, cunoscand
~entel_e ;;i relati1le .. Ne afecteaza felul in care privin1
rad acinile Jui John i p am antul bun in care a crescut,
v1ata ;;1 p e Durnnezeu, pe altii ;;i pe noi in;;ine. Bill poate parea un sfant in comparatie cu el. Poa te a
18 I Lcac pentru sujletclc vatiirnate
Sentimcnte vatifmate I 19
progresat mult mai mult decat Johnin transformarea
autoritatea Nuinelui lui Isus pentru a scoate afara
dupa chipul lui Isus Hristos. Cat de greit, cat d e
ceea ce credearn ca este un duh rau i am vazut
necretinesc poate fi sa-i judeci superficial . pe
oameni eliberati i vindecati.
oameni!
Insa doar cretinii care manifest.a o grija
Unii ar putea obiecta: ,,Ce faci? Cobori
deosebita pentru oameni, plini de Duh, rnaturi i
standardele? Negi puterea Duhului Stant de a n c
avand 0 viata de rugaciune ar trebui sa incerce 0
vindeca blocajele? Sugerezi o ocolire a responsa-
exorcizare. Multe ore dintre cele petrecute in camera
bilitatii, !neat sa putem da vina pe viata, ereditate,
de consiliere s-au scurs in incercarea de a-i ajuta sa-i
parinti, profesori, iubiti sau tovarai pentru
refaca via ta pe oameni grav afectati i deziluzionati
infrangerile i eecurile noastre? Citandu-1 pe Pavel:
in urn1a incercarilor unor cretini imaturi de scoate
Sa p~catuim mereu, ca sa se inmulteasca harul?"
din ei demoniirnaginati.
(Romani 6:1).
Cealalta extrema o constituie sindromul
Raspunsul meu ar fi eel dat de Pavel:
raspunsului de-a gata, peste masura de si~p~ist~
,,Nicidecum!" Ceea ce spun eu este ca anumite
care spune: ,,Citete Biblia. Roaga-te. Trebu1e sa a1
aspecte din viata noastra necesita o vindecare aparte
mai multa credinta. Daca ai fi sanatos spiritual, nu
adusa de Duhul Stant. Pentru ca nu sunt supuse '
ai avea acest blocaj. N-ai avea depresii. N-ai avea
rugaciunii obinuite, disciplinei i vointei, acestea cer
compulsii sau tulburari sexuale."
o intelegere deosebita, o dezvatare de conditionarile
Dar oamenii care spun asemenea lucruri sunt
greite din trecut i 0 transformare ce irnplica 0 noua
foarte cruzi. Nu fac decat sa-1 apese i mai tare _
invatare i conditionare prin innoirea mintii noastre.
pe unul care sufera i lupta fara izbanda cu o
Asta nu se intampla peste noapte, prin trairea unei
problema de sorginte afectiva. Acesta se simte deja
experiente remarcabile.
vinovat pentru problema lui; cand oamenii il fac sa
Doua extreme se simta i mai rau pentru ca 0 are, ii dubleaza vina
lntelegerea acestor lucruri ne va feri de doua extreme.
i disperarea. '
Ati auzit, probabil, istoria omului care luase
Unii cretini 11 vad pe Dicivol in tot ce rnica. Fie-mi
o cur.sa aeriana de seara . Cand a deschis cina
ingaduit Sa adresez cateva CUVinte amabile, dar
prearnbalata care i-a fost servita, a gasit o ganganie
ferme, cretinilor convertiti de curand sau imaturi.
uriaa pe salata. Ajuns acasa 1 i-a trimis preedintelui
De-a lungul tirnpului, Biserica a fost foarte precauta
respectivei companii aeriene o scrisoare de protest.
1n a declara ca o persoana e posedata de DiavoL
Peste cateva zile, a sosit raspunsul preedintelui.
Exista posesiuni dt:;_rnonice. In nurneroii rn ei ani de
Era o cerere de iertare de la inceput pana la sfar;;it.
slujire, de cateva ori am sirntit ca trebuie sa folosesc
,, E ceva neobi~nuit, dar nu va faceti probleme. Va
20 I Leac pentru suf!etele viitiimate Sentimente viitamate I 21

asigur-ca acel avion a fost integral dezinfectat. I )1 1


It u~ura anxietatea. Cum ar putea Dumnezeu sa
fapt, mobilierul i scaunele au fost desfacute. A111 l'i1S 'El pe cineva ca tine? Eti prea rau!"
sanctionat-o pe stewardesa care v-a servit ci11.1 ( \ s-a intamplat? Vestea buna a Evangheliei n-a
respectiva i s-ar putea chiar sa fie concediata. Lu i'\ 111 ns p5na la sinele sau vatamat, care i el are nevoie
in discutie i varianta scoaterii din uz a respectivu I11 l l'v,1nghelizare. Ranile sale adanci trebuie atinse
aparat de zbor. Va asigur ca nu se va repeta. $i spv 1 bulsamul Galaadului.
ca veti continua sa, apelati la serviciile noastre.,, Mai exista i alt tip de oameni, caracterizat de
Omul a fost profund impresionat de o aseme1w.1 cc voi numi'- in lipsa unui termen adecvat,
scrisoare, pana cand a observat ceva. Dintr-n mplexul perfectionist. Acesta e sentimentul care
greeala, propria sa scrisoare se lipise de scrisoan:tl unl': ,,Nu pot duce nimic la bun sfarit. Nu pot face
preedinteJui. Privind-o, a vazut pe margine o no t< : lmic d estul de bine. Nu ma pot multumi pe mine,
,,De raspuns cu scrisoarea tip gandac. 1
' ' ' 'tlalti, pe Dumnezeu." Orice om din aceasta
La fel i noi, le raspundem adesea cu fra l'.(' tl1gorie bajbaie mereu, se zbate, de obicei se simte
stereotipe oamenilor cu probleme afective. Ll' Ylnovat, manat de imperative interioare. ,,Ar trebui
oferim raspunsuri facile, simpliste, care le adancesc pot face asta. Ar trebui s-o pot face pe cealalta.
disperarea i deziluzia. l'buie sa fiu un pie mai bun." $i urea rn.ereti, dar
u njunge niciodata. ,
Dovada Ce se intampla cu acest tip de om cand devine
Care sunt cateva dintre modurile in care se manifest5 rc~tin? in mod tragic, transfera perfectionismul sau
vatarnarea sufletelor noastre? Unul dintre cele rn a i supra relatiei cu Dumnezeu, pe care il vede stand
obinuite este simfiimantul profund de inutilitate 1 capatul unei scari mari. ii spune in sine: ,,Acum
persona/a, un permanent sentiment de anxietate, voi urea la Dumnezeu. Sunt copilul Lui ~i imi doresc
nepotr'ivire i inferioritate, o tang11ire irtterna care mai presus de orice sa-L multumesc."
suna astfel: ,,Nu sunt bun de ni1nic. Niciodata nu Deci incepe sa urce, treapta d n pa treapta,
voi fi cineva. Nimeni nu rn-ar putea iubi vreodata. muncind at-a t de mult, incat incheieturile ii
Tot ce face complet gre!idt." sfmgereaza i tibiile ii sunt pline de zgarieturi. in eel~ .
Ce se intampla cu un astfel de om cand devin c din urrna, ajunge in varf, descoperind ca Duinnezeul
cretin? 0 parte din el crede in iubirea lui Dumnezeu, coutat a urcat i El trei trepte; deci se hotarate sa
accepta iertarea Lui i se simte impacat o vreme. A poi, se straduiasca mai mult. Se lupta sa urce, dar, cand
din senin, totul se razvratete in e1: ,,E o minciuna !! njunge sus, Dumnezeul Jui a mai urcat trei trepte.
Nu crede! Nute :ruga!! Acolo, sus, nu e nimeni sa te Cu cativa ani in urma, am primit un telefon
auda. Nimanui nu-i pasa cu adevarat. Nimeni nu iti de la sotia unui predicator, bun prieten de-al meu,
22 I Leac pentru sufletele viitamate Sentimcnte vatti.mate I 23

cerandu-mi sa-i consiliez sotul care tocmai suferisc Devenind predicator, Bill a schimhat o I!1ama
'
o cad ere psihica. Mergand spre spital, a incepu t ~i un tata cu alte cateva sute: congregatia a devenit
sa vorbeasca ~despre el. Nu-J inteleg pe Bill. Pare
11 o multime de parinti greu de multumit. Orice ar fi
manat ca un sclav de o forta interioara care nu-1 facut, nu-i putea satisface. In cele din urma, a cedat
slabe;;te. Nuse poate lini;;ti, nu are astampar. Mereu sub presiunea setei de aprobare ;;i a incercarii de a
se suprasolicita. Oamenii lui ii iubesc ;;i ar face ()r,ice fi la inaltimea a;;teptarilor.
pentru el, dar nu-i poate lasa sa faca nimic. De Oda ta a fost intervievat un teolog foarte renumit
atatia ani o' duce tot a;;a, ;;i, pana la urma, a cedat care sustinea ca Dumnezeu .a murit. Reporterul a
complet." intrebat: ,,Ce intelegeti prin Dumnezeu?"
Am inceput sa~i fa<::- regulat vizite lui Bill ;;i, ,,Dumnezeu? Pentru mine, Dumnezeu este acel
dupa ce ;;i-a reveni suficient pentru a putea sta de glascior Iauntric ce spune mereu: Nu e destul de
vorba cu mine, mi-a povestit despre copilaria sa. bine."
Dorea foarte mult sa-;;i multumeasca parintii. A Nu ne-a spus multe despre Dumnezeu, dar
incercat Sa Catige bunavointa mamei sale ajutand-o ne-a spus suficient despre propria sa personalitate
din cand in cand sa puna masa. Dar Venica ei vatamata. $i eu cred ca asemenea oameni bolnavi
remarca era: "Bill, n-ai a;;ezat cutitele cum trebuie." creeaza teologii bolnave. Vai, cum ii infrange pe
$i le aranja ea. ,,Acum ai pus furculitele anapoda." oamerti complexul perfectionist in viata cre;;tina!
Alta data erau puse gre;;it farfuriile pentru salata. $i cum pe unii chiar ii tine in afara Imparatiei lui
Niciodata. nu o putea multumi. Nu-;;i putea Dumnezeu!
multumi nici tatal, oricat ar fi incercat. $i-a adus Un alt tip de sentiment vatamat _este eel pe
carnetul acasa cu 7 ;;i 8. Tatal 1-a privit ;;i a spus: care il numim hipersensibilitate. De regula, omul
,,Bill, cred ca, daca ai incerca, ai putea lua numai hipersensibil a fost ranit adaric. A cautat dragoste,
8 ;;i 9."A;;a ca a invatat tot mai bine pana ce, intr-o incurajare ;;i afectiune, dar, in loc de a;;a ceva, a gasit
- zi, in carnet avea doar 8 i 9. Tatal i-a spus: ,,$tii tocmai opusul i poarta o rana in sufl~t. Cateodata
ce, daca ti-ai da mai mult silinta, sunt sigur ca ai vede lucruri pe care altii nu le vad i are tendinta sa
lua numai 9 ;;i 10." A muncit i mai mult, deci, ;;i simta lucruri pe care altii nu le simt.
dupa un semestru sau doua avea, in sfar;;it, numai Mergeam intr-o zi pe strada i 1-am vazut
9 i 10. Era atat de fericit - acum mama ;;i tata cu . pe hipersensibilul Charlie venind spre inine. De
siguranta vor fi multumiti de el. A alergat acasa sa obicei ii acordam foarte multa atentie, dar in acea
le arate cat mai repede parintilor carnetul. Tatal s-a dimineata eram foarte ocupat, a;;a ca i-am spus
uitat la carnet i a_spus: ,,Pai, ii tiu eu pe profesorii doar: ,,Buna, Charlie. Ce mai faci?" ;;i am trecut mai
atia. Dau numai note mari." departe. Cand m-am intors la birou, mi-a telefonat
24 I Leac pentru sufletele viitiimate Sentimente viitiimate I 25

dneva din biserica ;;i rn-a intrebat: ,,E;;ti suparat pc 01n care se plirnba lovind pneurile rnainilor. De
Charlie? 0 asemenea, ridica fiecare capota i lovea barele de
,,Charlie i rnaj cum?" pr?tectie. Vanzatorul a spus dezgustat: ,,Uita-te la
,,Pai, ;;tii tu, Charlie Olson." tipul de acolo. E un da-irt-roti. Ei sunt otrava vietii
,, Nu, de ce? Tocrnai 1-am vazut pe strada." noastre. Tree rnereu pe aici, da~ nu curnpara niciodata
$i, brusc, mi-am dat seama ca nu i-am acordat maini, pentru ca rtu se pot hotari. Uita-te la el. Da cu
lui Charlie atentia pe care obinuiam sa i-o acord piciorul in pneuri. Va spune ca rotile nu sunt regl ate.
tiindu-1 .h ipersensibil. Va asculta rnotorul i te va intreba: Auzi bataia?.
Ati auzit de ornul care era atat de sensibil, incat Nirneni n-o aude, in afara de el. Mereu e ceva in
a renuntat sa rnai mearga la meciurile de rugby? Ori neregula. Se tern.~ sa aleaga; nu se poate hotari, aa
de cate ori jucatorii faceau 0 gramada, el credea ca ca rnereu i;;i gase;;te Q scuza,
II

vorbesc despre el. Viata e plina de indeci;;i, oarneni care se tern de


e~ec, se tern sa nu aleaga greit. Ce se intarnpla cand
Oam~nii hipersens.ibili au nevoie de continua
aprobare. Niciodata nu e sficienta. Cateodata par devin cretini? Credinta e un mare rise; e foarte dificil
foarte insensibili. Au fostraniti atat de adanc, !neat, in sa crezi. Deciziile ii ravaesc: Le vine greu Sa creada.
loc sa rnanifeste sensibilitate,. se arata duri, aspri. Vor E dificil sa le vorbeasca altora despre credinta lor. E o
sa se razbune ;;iii dinesc pe ceilalti. Aa ca, fa,ra sa-;;i .aqevarata trauma sa se lase condui de Duhul Sfant i
dea seama, traiesc stresandu-i pe ceilalti, ranind i sa se abandoneze in rnana luj Dumnezeu. Disci plina
dominand. Folosesc ban.ii, autoritatea, pozitia sociala, e grea. Oarnenii ternatori traiesc pe searna lui daca:
sexul sau chiar predicile pentru a ranL Afecteaza ,,Daca s-ar intampla asta ori daca s-ar intarnpla
aceste lucruri viata de cretin? Da, profund. cealalta, atunci a;; fi rnulturnit." Dar cum un daca nu
Exista apoi oameni plini de temeri. Poate eel rnai vine niciodata singur, ei nu ajung niciodata la ceea
mult se tern de e;;ec. Aceste perso~ne vatamate se tern ce i-ar dori. Oarnenii tematori sunt oameni invin;;i
atat d e mult sa nu piarda jocul vietii,. incat au ales ;;i nehotarati.
' .

solutia cea mai simpla - sa nu participe la joc; stau Domeniul.sexului e in intregirne at-lane impletit
pe margine. Spun mai totdeauna cate ceva: Nu-mi cu problemele discutate p ana acurn, d ar necesita o
11

plac regulile."; ,,Nu-mi pasa de arbitru."; ,,Mingea rnentiune aparte.


nu e perfect rotunda."; "Obiectivele urmarite nu sunt Cand apostolul Pavel .a scris prim a sa Epistola
catre Corinteni, a abordat tot feJuJ de problerne
corecte."
irni amintesc de o discutie, cu cativa ani in urrna, omeneti, unele chiar greu de im.aginat. A vorbit
cu un agent de \lanzari dintr-un pare de rnaini la despre certuri, d ezbinari, procese in justitie i
m ana a doua. Privind pe fereastra, am vazut un diferite tipuri de anomalii sexuale, de ]a incest la

f
.,

26 I Lcac pcntru sufle tcle viitlimate Sentimentc viitnnw te I 27


prostitutie. A vorbit d espre relatiile sexu ale dinaintl' spus: ,,Trebuie sa spun cuiva despre asta, inainte sa
d e casatorie, din timpul casatoriei ~i d e dupa ea . A cxplodez." Apoi, stand mai departe cu fata la colt,
scri s despre vaduvie, divort, vegetarianism , betii mi-a spus tri sta poveste pe care o auzim din ce ]n ce
.la petreceri, vorbirea in JiJnbi, moarte i fun er alii , mai des in zilele noastre, despre un ta ta care o tratase
colecte i coordonarea unor dezbateri publice la care nu ca pe o fiica , ci ca pe o sotie.
participa toti membrii bisericii. Ma gandesc la zeci ;;i zeci d e oameni care au fost
Insa i-a incepu t scrisoarea spunand ca nu hraniti cu idei false ;;i daunatoare de catre parinti ;;i
dorete sa tie intre ei altceva decat ,,pe Isu s Hri.stos predi~atori bine inten\ionati, d ar ignoran\i. Acu m nu
i pe El rastignit" (1 Corinteni 2:2). Aceasta inseam:1_a sunt p regatiti pentru casatorie, nu pot fi soti i sotii
ca Evanghelia este c~ t se poate de practica i se care sa traiasca fara frica, vina i ru ine . Va tamati?
ocupa de realitatea vietii noastre. 0 mare parte din Da, pro fund va tam a ti.
scrisoarea lui Pavel discuta probleme sexuale. Are Evanghelia un m esaj pentru aceste diverse
Cum noi, oamenii moderni, am fost obinuiti cu tipuri d e persoane vatamate afectiv? Caci, daca nu
indisciplina, indecenta ;;i senzualitatea, traim intr-un ofera ]eacul pentru toate, atunci m a i bine ne-am
Corint modern. In societatea noastra e foarte greu inchide bisericile, am renunta sa n e jucarn de-a
pentru cineva sa se maturizeze fara a suferi vreo cretinisrn ul ;;i n -arn rnai propovadu i ,, vestea cea
vata1nare a domeniului sexual din p ersonalitatea buna" .
sa.
Ma gandesc la o multime de oameni care mi Tratamente divine
s-au adresat, cerandu-mi ajutoru L imi amintesc d e Are DUJnnezeu solutii pentru noi? D a, are! Pavel
o domni;;oara care m-a auzit vorbind in biserica ei le-a scris cretinDor romani d espre Duhul Stant
i apoi a parcurs aproape 2.000 de kilom etri ca sa care ajutii. i11finnitifplor noastre (Rom ani 8:26). Multe
d iscute cu mine. Imi amintesc de un barbat care a tradu ceri recente folosesc cuvantul 11eputi11fc, 1n. loc
intrat in birou spunand ca a inconjura t bi serica de d e infirm itii.fi. Unul din sensurile cuvap tului ajutii are
unsprezece Ori pana a ind raznit Sa d eschid a Ua. conotatii medicale, su gerand contributia unei sore
Ambe]e persoane erau crebni autentici i ambele la proc,esul de vindecare. Deci nu 1nseamna doar a
se Juptau cu problerna hon1osexualita tii . lu n npifran!n ci1 iva, sen sul d e baza al cuvantului, ci
Imi arnintesc i de o dornnioara d e la o universi- i ca Duhul Sfa nt devine partenerul ~i sprijinitorul
tate indepartata, uncle am fost predi cator rni sionar. n ostru, care lucreaza alaturi de noi, ]ntru vind eca rea
Nici pana asta zi nu ;;tiu curn arata, d icC s-a a;;ezat noastra.
cu spatele Ja mine i-;;i acoperea fata cu haina, Ce rol nc revine 1n tratarea sentimentclor noastre
stand 1ntr-un colt i s us pin and. Jn cel e din urma, a vatamate? Laun ca pat, Duhu I Sfant estc, lntr-adevar,
28 l Leac pentru sufletele vatiitnatc Sentimcntc vatifmate I 29
I .

consilierul, psihiatru] Anostru divin, care se ocupa ati trait in copilarie, provocat de parinti, de profesori
de problerna noastra. Insa la celalalt capat suntern sau de prietenii de joaca, toate dificultatile vietii
noj. Ce trebuie sa faca fiecare parte in procesul de - toate acestea se afla de o parte a razboiului de
vindecare? tesut ;;i tree suveica spre dumi1eavoastra. Dar tineti
Acesta este scopul cartii de fata ;;i veti gasi rnulte minte, dumneavoastra treceti suveica inapoi prin
razboiul de tesut. $i astfel, impreuna cu raspunsurile
sugestii pe rnasura ce inaintati .
, in lectura el. Dati-mi
voie sa va prezint deocarndata pdncipiile biblice dumneavoastra, se implete;;te desenul in tesatura
generale care trebuie urrnate pe parcursul procesului vietii pe care o duceti. Sunteti responsabil de faptele
de vindecare a sentirnentelor vatarnate. dumneavoastra. Nu veti gasi leac pentru sentimente1e
1. Privifi-va problema In fafa. Oridlt de ascunse vatamate, cat timp ii veti invinovati pe ceilalti ;;i nu
v-ar fi sentimentele, confruntati-va cu arnintirea va veti asuma responsabilitatea pentru ele.
r~prirnata din copilarie cu o onestitate fara scrupule 3. fntrebaf i-va daca vreti sa fiti vindecat. Asta 1-a
1 sub paza Domnului. Con;;tientizati-o pentru intrebat Isus pe bolnavul care statuse intins tirnp
durnneavoastra in;;iva ;;i imparta;;iti-o unei alte de treizeci ;;i opt de ani (loan 5:6). Vreti intr-adevar
fiinte urnane. Unele probleme nu pot fi .depa;;ite sa fiti vindecat sau vreti doar sa vorbiti despre
pana nu le imparta;;irn altora. ,,Marturisiti-va unii problema dumneavoastra? Vreti sa va folositi de ea
altora pacatele ;;i rugati:-va unii pentru aitii, ca sa ca sa ca;;tigati s'impatia celorlalti? V-o doriti ca pe o
fiti vindecati" (Iacov 5:16). Unii oarneni rateaza carja ca sa puteti Chiopa ta?
vindecarea profunda pentru ca le lipse;;te curajul de $chiopul i-a spus lui Isus: Doamne, n-am
11

a vorbi despre problernele lor cu o alta persoana. pe nimeni sa ma bage in scaldatoare. Pana sa ma
. . 2. Acceptafi-va responsabilitatea legata de problema due eu, se pogoara altul inaintea mea." Nu voia
afectiva."Dar, veti spune, am fost obiectul pacatului. sa scormoneasca in adancul inimii sale pentru a
Am fost victirna. Nu ;;tii prin ce a1n trecut." descoperi daca dore;;te intr-adevar sa fle vindeca t.
Adevarat. Dar cun1 ati reactionat? Cum rarnane Tra.im intr-o vreme pe care unii ~ numesc ,,era
cu faptul ca ati invatat sa urati, sa aveti resentimente iresponsabilitatii ", cand fiecare vrea sa invinovateasca
sau sa va refugiati intr-o lume imaginara? pe altcineva, in Joe sa i9i asrnne responsabilitatea. Am
Ati putea spune: ,,Ai mei nu mi-au spus nimic lucrat multa vreme cu studenti i uneori ma intrebam
despre sex; am crescut i am intrat in lumea as ta rea daca, la terminarea studiilor, n-ar fi mai corect sa-i
inocent i ignorant, a;;a ca am dat de belea ." Aa s-a consideram speciali9ti in gasirea de alibiuri, decat
1ntamplat prima oara . Dar a doua sau a treia oara licentiati in specialitatea aleasa. Intreaba-te:,, Doresc
- a cui vina a fost:? Viata e ca o tesatura complicata, cu adevarat sa fiu vindecat? Sunt dispus sa-mi
recunosc responsabilitatea in problema asta?"
tesuta la razboi cu suveica . Ereditatea, mediul, tot ce .
30 I Leac pentru sufletele viitiimate Sentimente viitiimate I 31

4. lertati-i pe toti cei implicafi 'in problcma printr-un incident care ne con~tientizeaza brusc de
dumneavoastrii. Recunoa;;terea responsa bilitatii ;;i problema noastra . Caci e important sa 1ntelegem
iertarea celorlalti se presupun reciproc. Motivul adevarata prob]e1na ;;i sa ~tim cum ar trebui sa ne
pentru care unii nu pot ierta este ca, daca ar face-o, rugam. Iacov ne-a .amintit ca uneori nu primim,
;;i-ar taia craca de sub picioare ;;i n-ar mai avea pe pentru ca cerem rau (Iacov 4:3). Ajutorul unui
cine 1nvinovati. Recunoa;;terea responsabilitatii ;;i consilier, al unui pastor sau al unui prieten s-ar
iertarea sunt aproape una ;;i aceea;;i actiune: in unele putea dovedi vital in cazul ta_u; apoi, impreuna cu
cazuri trebuie sa faci cele doua lucruri simultan. respectiva persoana poti cere Duhului Sfant sa-ti
Isus a afirmat foarte limped~ ca vindecarea nu este descopere adevarata ta nevoie.
posibila in lipsa iertarii autentice. Va amintiti povestea lui Henry Ford ;;i a _Jui
5. Iertati-vii pe dwnneaz1oastrii 'in?ivii. Atat de Charlie Steinmetz? .Steinmetz era un pitic, urat ;;i
multi cre;;tini spun: ,,Da, ;;tiu ca Dunrnezeu m -a deformat, dar era un geniu in domeniul electricitatii.
iertat, dar eu nu ma pot ierta pe mine insumi ." A construit generatoarele pentru prima uzina
Aceasta afirmatie contine o contradictie ]n terrneni. a lui Henry Ford in Dearborn, Michigan. Intr-o
Cum poti crede ca Dumnezeu te-a iertat ;;i sa nu te zi, generatoarele s-au defectat ;;i uzina ;;i-a oprit
ierti pe tine 111suti? Cand Dumnezeu iarta, 1ngroapa activitatea. Mecanicii ;;i electricienii obi;;nuiti care
pacatele in marea iertarii ;;i a uit~rii Sale. Cum au fost chemati n-au putut reporni generatoarele.
spune Corrie Ten Boom: ,;Atunci El pune un semn Incetarea activitatiijnsemna pierdere financiara.
pe marginea apei pe care scrie: Pescuitul interzis!" Atunci Ford 1-a cherhat pe Steinmetz. Geniul a
Nu aveti voie sa rascoliti in ceva iertat ;;i uitat de venit, in aparenta a pierdut doar vremea cateva ore,
Dumnezeu. El a iertat. Printr-un inexplicabil mister, .fataindu-se ]ncoace ;;i incolo, dupa care a actionat
omnisc~enta divina v-a uitat pacatele. Va putefi ierta comutatorul care a pornit din nou uzina lui Ford.
pe dumneavoastra in;;iva. Cateva zile mai tarziu, Henry Ford a primit o
6. Cerefi-I Duhului Sfant sa vii aratc care este . :factura de la Steinmetz in valoare de 10..000 de dolari.
problema dumneavoastra f}i cum trebuie sii vii rugafi. De;;i era foarte bogat, Ford a returnat factura cu o
Pavel a spus ca adesea nu ;;tim cum trebuie sa ne nota: "Charlie, nu cumva factura e prea incarcata
rugam. (I{omani 8:26). Dar Duhul Stant se roaga in pentru cateva ore de me~terit la motoare?"
;;i prin noi, mijloce;;te pentru noi. C a teodata Duhul Steinmetz i-a 1napoiat factura lui Ford. De data
Sfant .folose~ tc tcn1porar un asi stent, lntruchipat asta scria: Pentru me;;terit la motoare: 10 dolari.
11

de un o ns ilicr u111'1n, ore n' polite ajuta sa ne Pentru alegerea locului potrivit: 9.990 d e dolari .
de pisti'im probkm 1. /\lt 5dati'\ Dulrnl ne ajuta Jn total: 10.000 d e dolari ." Henry Ford a onorat
prin inte rm l!diul C uv5ntului lui Durnnezeu sau factura.
32 I Lcac pentri,1 sujletele vi1tiimate
Duhul Sfant tie uncle trebuie me9terit. Noi nu
tim pentru ce ar trebui sa ne rugarn. Adesea nu
primi1n, pentru ca nu ceren1 ce trebuie. Pe masura
ce cititi aceste capitole, rugati-L pe Duhul Sfant sa va
descopere ce trebuie sa titi despre dumneavoastra
in~iva i apoi sa va calauzeasca in rugaciunile
dumneavoastra.

'
De aceea, imparafia cerurilor se aseamana cu un
zmpiirat, care a vrut sii se socoteascii cu robii sili.:
Vina, har ?i strangerea datoriilor
]-au adus pe unul, care zi datora zece mii de galbenz.
Fiindcii el n-avea cu ce pliiti, stiipanul lui a poruncit
sii-l vandii pe el ... Robul s-a aruncat la piimant, i s-a ~ri~ aceastil parabola'. lsi:s ~e-a_ prezentat color
I ~ znchinat, i a zis: ,,Doamne, mai zngiiduiete-ma, i-fi
voi pliiti to.t." Stiipanul robului aceluia, faca.ndu-i-se
'i----" i cu sun.et stereo mvatatunle Sale despre
iertare. Parabola ofera numeroase indicii cu privire
milii de el, i-a dat drumul, ii-a iertat datona. la vindecarea spirituala i afectiva. Nu ar trebui sa
Robul acela, cand a ieit afarii, a zntalnit pe unul
din tovariiii lui de slujbii, care-i era dator o sutii de
fim surprini. lsus a fost singurul Om normal i
perfect sanatos care a trait vreodata. Ni se spune ca
lei. A pus mana pe el, i-l strangea de gat, zicand: tia ce zace inlauntrul omului. Deci ar trebui sa ne
,,Pliitete-mi ce-mi eti dator" ... _i I-a aruncat in ateptam <;:a adevarurile, invataturile Sale sa contina
temnifii, panii va pliiti datoria... . .cele mai profunde adevaruri psihologice.
$i stiipanul s-a maniat i l-a dat pe mfzna
chinuitorilor, panii va pliiti tot ce datora. Tot aa vii
Parabola
va face i Tatiil Meu eel ceresc, dacB fiecare din voi nu
Cand a decis regele sa-i faca ordine in conturi; a
iartii din toata inima pe fratele situ. observatca un rob ]i datora fantastica su1na de zece
Matei 18:23-25
rnilioane
. . de dolari . Isus a vorbit 1n aceasta
I parabola
.

despre o suma de bani imposibil de platit. Taxele


Lartii-ne noun datoriile noastre, cum i noi iertam pe anuale din provinciile Iude~a, Idumeea, Samaria,
ale datornicilor notri. Galileea i Pereea, puse laolalta, ajungeau la 800.000
Matei 6:12 NASB de dolari. Dar marimea exagerata a datoriei este
esentiala . Datoria unei persoane fata de Dumnezeu
i fata de ceilalti este atat de mare, ]neat n-ar putea fi
platita vreodata, la fel cum un.slujitor care lucreaza
pentru cativa centi pe zi n-ar pt1tea vreodata
,.
36 I Leac pentru suf!etc'le viitiimate Vina, har ?i str1ngerea datoriilur I 37
econornisi suficient ca sa-i plateasca o datorie d e pedepsirea pacatoilor? Poate fi o trirnitere la acel
zece rnilioane de dolari. evenimenJ, insa nu trebuie sa ateptam viata de
Robul a cazut 1n genunchi i a irnplorat 1ndurare. apoi pentru a vedea irnplinirea cuvintelor Jui Isus.
Cerea o anumita 1ndurare, makrothumason . De fiecare Aici i acurn, eel neiertat i neiertator e napastuit de
data cand e folosit acest cuvant in Noul Testament, vina i resentiment. Traiete intr-o inchisoare unde
are sensul de ,,extensie 1n timp, amanare". ,,Q.oamne, e torturat de tot felul de tulburari psihiCe.
ai rabdare cu mine. Te rog arnana-ma i-ti voi plati
totul. Mai da-mi timp." Obligatii ~i datorii
Observam ca ideea robu lui des pre iertare Parabola lui Isus desfaoara o imagine a relatiilor
era diferita de cea a stapanului. Cu bunatatea lui, interurnane. Lumea a fost creata ca sa aiba parte
stapanul i-a iertat intreaga datorie i 1-a eliberat. de iertare, de har i de dragoste in toate aspectele
Insa plecand, respectivul rob a vazut un alt rob vietii.
care ii datora lui doar douazeci de dolari. L-a prins Aceasta nevoie a fast pusa in structura intregii
de gat i i-a spus: ,,Platete-mi datoria ." Fata de creatii, in structura oamenilor. Se afla in fiecare celula
tovara.ul sau de slujba, care n-a putut sa plateasca, a corpurilor noastre, in fiecare relatie interumana.
robul n-a avut pie de miJa i 1-a inchis in inchisoarea Suntem facuti ca sa avern parte de har, de dragoste
datornicilor pana la recuperarea intregii sume. i de acceptare.
Atunci stapanul i-a cerut explicatii respectivului Una dintre descrierile biblice ale pacatului este
rob: ,, Eu te-am iertat de toata datoria i iata cum iti ,,incalcare a legilor lui Dumnezeu". Cand incalcam
tratezi tu tovaraul." Maniat, 1-a intemnitat pana la aceste legi se creeaza, intr-un sens, o datorie fata
plata intregii datorii. de ele. "A fi dator" insearnna i a avea obligatia. A
Ceea ce s-a intamplat pana aici e destul de rau, spune "sunt dator sa fac asta" sau "nu sunt dator sa
.i nsa afirmatia care urmeaza ne Ocheaza: ,,Tatal Meu fac asta" e ca i cum ai spune ,,am aceasta obligatie
ceresc va face la fel fiecaruia dintre voi care nu iarta fata de Durnnezeu" sau ,,am aceasta p bligatie fata
din toata inin1a pe fratele sau." de cine'va", sa fac sau sa nu fac ceva.
0 clipa, Isuse. C~ vrei sa spui? Ce imagine a Ce e adevarat 1n privinta legilor Jui Dumnezeu e
Tatalui ceresc e asta? E greita traducerea? Nu, valabil i in d01neniul relatiilor interurnane. Simtim
' .
inferenta e limpede. Fata de eel neiertat i neiertator, ca avem obligafii i datorii unul fata d e altul. Adesea,
Dumnezeu va fi asemenea unui creditor aspru ~i . cand p acatuim fata de cineva, spunem ,,m a simt
neinduplecat. dator fata de el" Sau ,,simt ca imi datoreaza SCtt ze" .
E o cxage rare, la fel cum este exagerata suma Cand cineva e eliberat din inchisoare, spunem ca i-a
de ba ni? Suu estc o rcfcrire la viata viitoare, la pJatit datoria fa ta d e societate.
38 I Leac pentru sufletele viitiimate Vina, lwr i strlngerea datoriilor I 39

Isus a pus conceptul in centrul rugaciunii noastre ale vinii (Guilt: Where Psychology and Religion Meet,
catre Tatal, cand ne-a invatat sane rugam: ,,larta-ne Prentice-Hall, p . 54).
noua datoriile noastre, cum i noi le iertam pe ale
datornicilor notri" (Matei 6:12 NASB). Un pastor, Cauze ale problemelor afrctive
un consilier sau oricine altcineva care lucreaza cu Cu multi. ani in urma, a1n fost nevoit sa trag
oamenii he ca ideea de datorie a fost intiparita in concluzia ca cele doua cauze majore ale celor mai
personalitatea umana intr-un mod fascinant: Exista multe probleme afective printre cretinii evanghelici
un simt al obligafiei, al datoriei, un mecanism datorita sunt urmatoarele: refuzul de a primi, intelege i trai
caruia strangatorii de datorii se apuca de tieaba. harul i iertarea neconditionate ale lui Dumnezeu;
_Cautam sane fspaim greelile, sane platim datoriile refuzul de a arata altor oameni dragoste, iertare i
sau sa recuperam datoria altuia fata de noi. Daca har neconditionate.
suntem manioi pe noi inine, spune1n: ,,Trebuie sa 1. Refuzul de a primi iertarea. Foarte multi dintre
platesc tot." Sau, daca suntem manioi pe altcineva: noi sunt asemenea robului din parabola. Pentru ca a
,,Trebuie sa plateasca." Intregul proces inexorabil este inteles greit oferta stapanului, a cerut'o amanare. $i
pus in micare in acest fel, 'simultan cu bulversarea ce s-a intamplat? Indurator, stapanul i-a dat mult mai
personalitatii de catre thinuitori. Ei sunt temnicerii mult decat a cerut, mai mult decat putea visa ori se
care actioneaza ca strangatori de plati in aceasta putea ruga, 1-a eliberat i 1-a iertat de toata datoria.
ingrozitoare inchisoare. Dar robul nu a auzit ce i-a spus stapanul. A
Unii dintre noi ii amintesc de linia defensiva crezut ca a primit ceea ce a cerut. $i ce a cerut el?
a 'echipei Rams din Los Angeles, de acum cativa Rabdare i amanare. ,,Doarnne, te rog nu-mi cere
ani. 0 jumatate de tona de carne de om a ingropat, datoria. Mai amana-ma putin i te asigur ca-ti voi
pur i simplu, echipa adversa. Au fost numiti Cei plati totul." Credea, in mandria i nerecunotinta
Patru 'Jnfricoatori. Isus spune ca cei neiertati i sa, ca ar putea plati zece milioane de-dolari daca
neiertatori cad prada Celor Patru Chinuitori: vina, ar avea mai mult timp. Insa, milo~, stapan1:1l i-a
resentimentele, zbaterea i anxietatea. Acetia anulat intreaga datorie. Nu 1-a pasuit. A ters totul
patru produc stres, conflicte i tot felul de pro,bleme cu buretele. A anulat datoria, 1-a eliberat pe om <;le
afective. ea, 1-a eliberat de arnenintarea
, inchisorii..
Comentand afirmatia ca pana la 75(Xi din cei Bietului rol:;:i nu-i venea sa creada. Nu putea
spitalizati astazi au boli fizice cauzate de proble1ne intelege. Nu putea trai eliberqrea. Nu se putea
afec tive, dr. Dayid Belgum spune ca aceti pacienti bucura de ea. Credea ca este inca dator i fusese
se p edepsesc prin boJiJe lor, ca simptornele lor fizice numai pasuit cat sa munceasca ~i sa econorniseasca
i caderile psihice pot fi involuntare marturisiri pentru a putea plati apoi ce datoreaza . Pentru ca
40 I Leac pen fru sufletele viitiin1ate Vina, har i strfrigerea datoriilor I ,41

nu in:telesese ca datoria i-a fost anulata, chinuitorii relatiile cu oamenii, rnai ales cu sotia i cu farnilia .
- resentimentul, vina, zbaterea ;;i anxietatea - il sa. Eu vorbisem deja cu sotia Jui; era o persoana
torturau. Crezand ca este inca dator, se gandea ca deosebita - atragatoare, calda, afectuoasa, iubitoare
trebuie sa plateasca, iar pentru asta trebuia sa adune - i-1 ajuta fara rezerve in slujirea lui. Dar el o critica
ce-i datorau altii. incontinuu, facand-o tap ispa;;itor. Tot ce facea ea
Multi dintre noi suntem la fel. Citim, auzirn, E;'ra greit. .E ra sarcastic ;;i pretentios, ferindu-se de
credem o teologie corecta a harului. Dar nu traim ~vansurile ei, respingandu-i dragostea i afectiunea.

a;;a. Mental, acceptam harul, dar ~u ;;i in sufletu 1 rncet, dar sigur, a realizat ce se intampla: i;;i distrugea
;;i relatiile noastre. Nu rostim nici un alt cuvant cu casnicia . .
mai multa pietate. Pomenim harul in crezurile ;;i A poi a remarcat ca in lucrarea sa pastorala de
in imnurile noastre. Il consideram o caracteristica la sfar;;it de sapta~ana - ii ranea pe oameni prin
a credintei cretine - suntem mantuiti num.ai prin predicile sale excesiv de dure ;;i sententioase. Aa.
har, prin credinta. Dar totul e la nivelul' mintii. ceva se poate intarnpla, dupa cum ;;titi prea bine. El
Vestea cea buna a Evangheliei harului nu a aju,ns i;;i descarca nefericirea pe cei din jur.
pana la nivelul sentimentelor noastre. N-a ajuns nici Apoi, disperat, a venit sa vorbeasca cu mine. La
in relatiile interumane. Fluturam definitia: Harul e
11
inceputul discutiei noastre, s-a impotmolit, ca orice
bunavointa nemeritata a lui Dtimnezeu." Dar nu o om: a dat vina pe sotia lui! Insa, calmandu-se, ;;i-a
simtim. Nu o traim. Nu mergem pana la capat. dezgropat adevarata proble1na.
. Harul nu e doar bunavointa ;;i indurarea Fiind in armata, in Coreea, a petrecut doua
nemeritate ale lui Dumnezeu. Harul nu poate fi .saptamani de permisie in Japonia . In timpul acelei
catigat ;;i nu poate fi platit. Incapacitatea de a permisii, plimbandu-se pe strazile din Tokio,
vedea, de q ctinoa;;te i de a simti harul ii impinge sirntindu-se pustiit, singur ;;i fiindu-i dor de casa, a
pe m1:Jlti cretini la corvoada de a face, a obtine, a cazut in ispita ;;i a mers de trei sau de patru ori la o
se lupta. Incearca sa scape de vina lor. Cauta sa-i prostituata. ,
ispa;;easca gre;;elile i sa-i plateasca datoria. Citesc N-a putut niciodata sa i-o ierte. A cautat iertarea
un capitol in plus din Biblie, ii prelungesc tlinpul Domnului i, cu mintea, credea ca a primit-o. Dar
de rugaciune cu inca zece minute, iar apoi se due, vina il rnarca inca ~i se ura pentru ce facuse. Nu se
manati de sentimentul vinovatiei, sa le vorbeasca.
altora despre Hristos. Ceea ce obtin este 1113.I~tuirea * Cambie - act, document prin care eel care-I semneaza se
prin carnbie.* obliga sa plateasca neconditionat, la un anurnit termen
Multi cre;;tini sunt asen1enea tanarul1Ii predicator ~i 1ntr-un anume loc, o Suma de bani (DEX, Ed. Univers

care a venit odata la mif.le. Avea rnulte probleme in Enciclopedic, Bucure~ ti, 1998, p . 129).

.I
42 I Leac pentru sufletele vatiimate Vina, hat ~i sfrlngerea datoriilor I 43
putea privi in og1inda. Nu mai vorbise cu nimeni , iertare? Nu se refera cu vantul i la tine? Domnul
despre asta i povara devenise insuportabiJa. . spune sa_;ti ierti d u.$manii. Dar da ca tu iti eti eel
. Cand s-a intors acasa i s-a casatorit cu m ai feroce du;;man? T~ exclude acest cu vant pe tine?
logodnica sa, care-i fusese credincioasa in tot acest , Aces t militar predicato r trebu ia sa inteleaga ca a-1
timp, conflictu] sau afectiv a sporit, pentru ca inca . ierta pe celalalt insemna sa se ierte ;;i pe sine. M an ia
nu putea accepta iertarea totala. Nu se putea ierta ~i resentirnentul fata d e tine, refu z ul de a te ierta
pentru ce-i facuse lui ;;i ei, deci nu putea accepta .- acestea sunt la fel de vatarnatoate pentru tin e, ca
afectiunea ;;i dragostea oferite de ea din toata inima. .'. i pentru ceilalti.
Sin1tea ca nu are dreptu l sa fie fericit. li spunea: 2. Neputinfa de a diirui iertarea. Daca nu acceptam
,,Nu am dreptul sa ma bucur de sotia rnea. Nu am sa prirnim harul ;;i iertarea lui Dum11ezeu, nu .vorn
dreptul sa ma bucur de viata rnea. Trebuie sa-rni .. putea sa le aratam altora dragoste, har ;;i ie rtare .
platesc datoria." neconditiona te. $i asta duce la n a ruirea rela tiilo r
Infricoatorii chinui tori 11 rnunceau i el incerca noastre interumane .. Duce la conflicte afective intre
sa se pedepseasca, sa sufere, sa-9i ispaeasca n oi i ceilalti. Cei neiertati sunt n eie rtatori, i cei
intreaga .vina: Toti acei ani traise intr-o inchisoare, . neiertatori cornpleteaza cercul vicios, intrucat nu
cu strangatorii de datorii facandu-i bine rnunca pot fi iertati. .
ce-1 omora pe el: Cum spunea A. W. Tozer, tanarul Cat d e tra gica e aceasta parabola! N eintelegand
predicator traise intr-o ,,perpetua ispa9ire a parerilor ca' .a fast iertat de tot, robul credea ca trebui e sa
de rau" . adune bani de la robii care ii erau lui datori, incat
Ce bucurie a fost sa-1 vad prim.ind intreaga, sa-i poata plati stapanului 0 datorie - care fusese
neingradita iertare a Iui Durnnezeu, apoi a sotiei anulata. A m e rs acasa, i-a verificat registrul i a
lui i, poate eel rnai important, a lui insu ;;i. Era, spus: ,,Trebuie sa fac rost de toti banii, pen tru ca i-am
bineinteles, cre9tin. Credea in har 9i chiar predica $pus stap anului ca-i voi plati. " $i ce s-a intamplat?
despre el, dar nu acceptase niciodata in intregirne L~.a in~facat pe prirnul rob pe care_1-a g~sit, 1-a apucat
iertarea lui Durnnezeu. Incerca sa-i onoreze cambia. de gat i i-a spus: ,,Plate9te,.mi ce irni datorezi. Da-rni
lncerca sa faca singur ispaire pentru pacatele sale, ~ei douazeci de dolari. "
cu predispozitia sa spre invinovatire. Sa ne gandim. Credea ca a prirnit o prelungire
Nu exista iertare d e la Dumnezeu, p ana nu-ti pentru carnbia sa. Nu vroia nici m acar sa-i d ea mai
ierti fratele din ,i nirna. $i ma intreb daca nu curnva rnult timp to.v ara9u lu i sau, ci ii spuse: ,,Plate9te-mi p e
am gandit ingust, restrangand sensu1 cuvantului.frnte loc sau te voi arunca in inch isoare." Cu m sarmanul
doar la altcineva ..Ce se intampla daca tu eh fratele n'u a vea ba nii, a fost 1nchis. N -a fost o rn etoda p rea
sau sora care are nevoie de iertare, de proprirz-ti buna d e a m entine san atoase relatiile inte rumane.
44 I Leac pentru sufletcle viitiimate Vina, har i str'fngerca datoriil[)r I 45
Cercul vicios devine i mai vicios. Cei care nu barbatii pot fi buni soti i femeile pot fi bune sotii;
sunt acceptati, nu accepta. Cei care nu sunt iertati, dar sunt nite dumnezei jalnki. Nu sunt facuti
nu iarta. Cei care n-au primit ingaduinta, sunt pentru aa ceva. $i toate acele promisiuni frumoase
neingaduitori. Iar rezultatul este confliCte a fective pe care oamenii i ]e fac in ziua nuntii - Jti promit
i relatii destramate. ~ragoste, atentie, prettiire, la bine i ]a rau" - toate
Ganditi-va cum aplicati asta la ceilalti care ..' aces tea sunt posibile doar cand 0 inima e pusa in
conteaza in via ta dumneavoastra: parin ti, care v-au . paza dragostei, a harului i a ingrijirii lui Dumnezeu.
ranit cand creteati; frati i surori, care v-au lasat Numai un suflet iertat i binecuvantat poate tine
singur cand aveti nevoie de ajutor, care v-au cicalit .asemenea promisiuni. Adesea prin acele minunate
iv-au dezamagit; un prieten, care v-a tradat; o iubitii, cuvinte se spune, de fapt: ,,Amo multime de nevoi
care v-a respins; partenerul de ciisnicic, care v-a promis , groaznice ascunse i sunt pustiit pe dir1.aurrtru, am
dragoste, cinste, mangfoere i atentie, insa, in Joe de datorii de platit i iti voi da tie rninunatul prilej sa-rni .
aa ceva, v-a sacait, v-a invinovatit ori v-a indurerat. .:mpli Marele Canion i sa ai grija de mine. Nu-i aa
Toti va datoreaza ceva, nu-i aa? . 'casunt o fiinta minunata?"
Ya datoreaza afectiune, dragoste, siguranta ~ : . Psiholog~l Larry Crabb cornpara acest compor-
i incurajare, dar, de vreme ce va simtiti d_ator i , t~ment eu eel al unui tantar ~e.iat pe spatele unui
vinovat, plin de resentimente, nesigur, anxios, eaine. Pe tantar nu-I intereseaza deloc sa aiba cainele
de vreme ce va considerati neiertat i neacceptat, o yiata buna; pur i simplu, nu se grabete. Vedeti,
la randul vostru nu iertati i nu acceptati. Nu ati ttagedia unor casnicii e ca ambii parteneri sunt
primit harul, deci cmn 1-ati putea arata aitora? strangatori de datorii, iar casnicia e ca doi tantari, fara
$i, pentru ca va simtiti torturat, ii raniti pe altii. .nici un caine! Doi strangatori i nimic de strans.
Trebuie sa va adunati motive de .nemultu1nire, , - Cu multi ani i'n urrna, m-a vizitat un cuplu.
sa va .numarati rani.le. Trebuie sa-i determinati Fusesera . casatoriti timp de cincisprezece ani.
pe cei care v-au gre~it sa-~i plateasca datoriile Cincisprezece ani de ping-pong casnk. De fiecare
fata de dumneavoastra. Sunteti un strangator de data cand el lovea, ea raspundea i invers. Un
nemultumiri. joc alternativ ofensiv i defensiv. Pe masura ce
discutam, a trebuit sa inJaturam, incet i dureros,
Casnicia unui datornic nite J:nveliuri teo1ogice pentru a descoperi rana,
.Multi dintre cei casatoriti sunt incapabili sa-L lase pe groaznica dezamagire, durerea i realu l resentiment
Dumnezeu sa fa ca pentru ei ceea ce numai Dumnezeu pe care il simteau unul fata de ce1a1a1t. Ease maritase
poate face. Astfel,-le cer altor oameni, partenei:ului d.e cu el pentru calitatea lui de conducator spiritual - el
viata, sa faca ceea ce nu pot face. Daca se straduiesc, fusese un VIP '.In facultate. Parea organizat, ferm i
Vina, har i strfngerea datoriilor / 47
46 I Leac pentru sufletele viitiimate
dat .seama. Asta le-am facut copiilor mei timp de
muncitor - un tanar care se indrepta cu siguranta
optsprezece ani - strangeam datorii, le cereani sa
catre Domnul.
plateasca ceea ce imi datoreaza, in loc sa-i iubesc fara
Va puteti imagina stupoarea ei cand el s-a
opreli;;ti." $i cate blocaje a cauzat as ta!
dovedit nehotarat ;;i dezorganizat, lene;; i delasator.
Furioasa, ea, asemenea robului de <;ie1nult, 11 apuca
Trei teste
de gat i ii spunea: ,,M-ai inelat. Imi eti dator cu
Acceptati sa dati trei teste cu 1nine, pentru a vedea
ceea ce ateptam de la tine -c and m-am casatorit." il
daca trebuie sa iertati pe cineva~ inclusiv pe dumnea-
vedea ca pe un datornic.-Timp de dncisprezece ani
voastra in;;iva?
a repetat cuvintele ei cicalitoare: ,,Platete-mi ce imi
1. Mai fntai, testul resentimentului. Exista cineva
datorezi, omule!"
fata de care aveti resentimente, pe care nu-l slabHi?
insa, vedeti, i el se insurase cu ea pentru fizicul
u~ parinte, frate, sora, iubita, partener de casnicie/
ei placut, pentru curatenia ;;i disciplina ei. Va puteti
pn~t:n: coleg de munca, cineva care v-a gre;;it in
imagina teribila lui dezamagire cand a descoperit
copilane, vreun profesor sau eineva care v-a abuzat
ca ea e inceata in ce privete treaba in casa, ca-;;i
sexual cand era ti copil?
neglijeaza parul, . aspectul vestimentar ;;i intreaga
2; Testul responsabilitiitii e mai complicat. Suna
infati;;are. Simtea ca 1-a in;;elat. ,Jmi e;;ti datoare cu
toate acestea, pentru ca mi le-ai promis pe cand iti
ca~ a;;a:':?' d.aca Mary, Joe sau Pete, parintii mei 1

sotia, copm, v1ata, Dumnezeu - daca imi dadeau


faceam curte; pentru ca a;;a credeam ca e;;ti. Mi-ai
ce im.i datorau, azi n-a fi in situatia asta. N-a;; avea
facuttoate aceste promisiuni." Astfel, oin;;faca el de
toate problemele astea de personalitate. Daca imi
gat, ;;i, cu sarcasm ;;i replici mu;;catoare, ii spunea: 1
plateau, puteam sa-mi platesc i eu datoriile fata de
,,Plate;;te-mi ce imi datorezi. Nu ti-ai platit polita."
stapanul meu." '
Fiecare a;;teptase timp de cincisprezece ani
Multa vreme m-am facut vinovat de a fi trecut
ca celalalt sa se schimbe. Vai, tragedia relatiilor
raspunderea asupra altcuiva. De fiecare data cand
interumane printre cre;;tinii practicanti! Sunten1
eUarn, cadeam Sau ratam ceva, auzcarn un Jini~titor
strangatori de datorii, strangatori de nemultumiri.
_glas . interior spunandu-mi: ,,Nu-ti face probleme,
De ce? Pentru ca nu intelegem ca dator1a ne-a fost
David. N-a fost vina ta. Totu] ar fi fost bine pentru
anulata, ca nu mai e valablla. De;;i Dumnezeu a anulat
tine, daca ..."
can1bia la Calvar, inca ne straduim din disputeri sa
lti_ ~sun1i r.espo~sabilitatea pentru propriile
platim.
gr,~;;eh I e;;~cun sau e~ista o placa ce sp\lne m ereu:
Eram deja pe cloar, dupa ce am predicat la
,,El m-au fa cut ceea ce sunt. El a fa.cu t-o, ea a
0 confelinta des.pre strangerea de datorii, cand 0
facut-o!"? De multe ori, iertarea cuiva ~i asumarea
mama rn.-a ajuns din urma. Mi-a spus: ,,Nu ini-am
48 I Leac pentru sufletele viitifrnate Vina, lwr ?i strfn;?erca datoriilor I 49

responsabilitatii fata de propria persoana s_unt doua fost preocupat de strangerea datoriilor, de mustrarea
fete ale aceleiai monede i se presupur~ reciproc. fratilor sai. Nu 1-a interesat strangerea datoriei. in
3. Testul amintirii ~i al reactiei e cu adeviirat subtil. Joe de asta, hind ca le va fi greu sa se ierte, el le-a
Vi se :lntampla sa reactionati fata de cineva :lntr-un spus: ,,Fi ti fara tea ma, caci sunt eu oare :ln locu I
anume fel, .pentru ca va arnintete de altcineva? Poate lui Dumnezeu? Voi, negreit, v-ati gandit sa-mi
nu va place cum ii pedepsete sotul dumneavoastra faceti rau; dar Dumnezeu a schimbat raul ii.1 bine,
pe copii, caci va amintete de tatal d.mneavoastra ca sa implineasca ceea ce se vede azi, i anuine, sa
care v-a pedepsit cu masura indoita. Asta nate scape viata unui popor in mare numar (Genesa 11

conflicte. Nu va place vecinul s9u va repeziti vreun 50:19-20).


coleg de munca. De ce? Pentru ca n-ati iertat comp let Faceti parte dintr-o comunitate de cretini fara
pe altcineva. $i reactia dumneavoastra fata de cei datorii? In casnicia dumneavoastra nu se strang
care va arnintesc de persoanele neiertate declan;;eaza datorii? In familie? Fiecare biserica ar trebui sa fie
resentimente fata de cei dintai. o societate fara datorii, in care sa ne iubim unii pe
altii, caci suntem iubiti; in care sane acceptam, caci
Ce sa faceti, cu datoriile suntem acceptati; in care sane aratam har unii altora,
Exista o solutie biblica pentru rezolvarea tuturor deoarece ni s-a aratat har, deoarece am cunoscut
acestor rani din trecut. Solutia lui Dumnezeu nu bucuria de a-L vedea pe Stapan rupand chitanta
se oprete la iertare ;;i anularea resentimentelor. cu ce am cheltuit i nu am platit. A fost anulata. A
Dumnezeu ia pacatele, e;;ecurile, ranile primite mai rupt-o. Nu mai adauga nimic la ea, nu spune: Jti
dem~lt ;;i le include in planurile pe care, in dragostea mai dau ceva timp s-o plate;;ti." ,
Lui, le are pentru noi, transformandu-le in bi1~ele $i astfel, pentru ca El ne-a eliberat, ii putem
nostru. elibera i noi pe altii, punand astfel in micare hand
CQa 1nai buna Hustrare a acestui lucru este ;;i dragostea. Apostolul Pavel a spus t-oate acestea
Crucea. In ea a adunat Dumnezeu ceea ce, din in douasprezece cuvinte: ,,Sa nu datorati nimanui
perspectiva omeneasca, era cea mai mare nedreptate nimic, decat sa va iubiti unii pe ~ ltii" (Romani
i tragedie intamplata vreodata ;;i a transformat-o 13:8).
in eel mai sublim dar din toafe timpurile: darul In cuvintele lui Isus, I/Fara plata ati primit, fara
mantuirii. plata sa dati" (Matei 10:8), radacina cuvantu lui dar
Avem o ilustrare umana a aceluia;;i lucru in via ta e folosita de patru ori, astfel incat, redate textual, ar
lui Iosif, care a fost atat de nedreptatit de fratii sai fi: ,,Darnic ati fost daruiti, darnic sa daruiti."
mai rnari. Mai tarziu, cand ei s-au aruncat cu fata
la pamant in fafa guvernatorului Iosif, acesta nu a
Tiimiiduitorul riinit
Astfel, fiindcii avem un Mare Preot fnsemnat, care a
striibiitut cerurile - pe Isus, Fiul Lui Dumnezeu - sit
ramanem tari f n miirturisirea noastrii. Caci n-avem
un Mare J?reot, care sa n-aiba milii de sliibiciunile ~aca ar fi sa reformulamtextul din Evrei 4:15,
noastre; ci unul care zn toate lucrurile a Jost ispitit ca ;;f;~!V intr-o propozitie afirmativa, ar suna cam a;;a'.
i noi, dar Jara piicat. Sii ne apropiem dar cu depli,nii , ;~,Caci avem un Mare Preot mi;;cat de simtamantul
fncredere de scaunul harului, ca sii ciipatiim fndurare :.jnfirmitatilor hoastre." In VechiuJ Testament,
f .. '

i sa giisim harr pentru ca sii Jim ajutafi la vreme de ,,.!2:u vantul infinnifiifi e legat de jertfele oferite de
1
nevoie. " preoti. lnfiimitatea era in primul rand un cusur
EL este Acela care, f11 zilele viefii Sale piinuinteti, \.'fizic, un defect. Era un defect sau o deformatie la .
aducand rugiiciuni i cereri cu strigate mari i cu 'om sau la animal. Daca un om era infirm, nu putea
lacriimi~ ciitre Cel ce putea sii-L izbiiveasca de la moarte, "fr preot, chiar daca facea parte din familia preoteasca
i fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui, macar ca !?ra aJui Aaron. Infirmitatea 11 impiedica sa intre in .
Fiu, a fnvafat sa asculte prin lucrurile pe care le-a P,rezenta sfinteniei lui Dumnezeu (Levitic 21:16-24).
suferit. $i dupa ce a Jost Jacut desiivdrit, 5-a Jacut De asemenea, trebuia ca jertfele sa fie ,,fiira pata,
pentru _tofi cei ce-L asculta, urz-itorul unei mantuiri 'fara vreun cusur trupesc". Multele referiri la Levi tic
'l.Je111Ce ... . ~yidentiaza f.aptul ca nici un animal t anit nu putea
Evrei 4:14-16; 5:7-9 fi: oferit ca jertfa. Atat jertfa, cat ;;i eel care jertfea
trebuia sa fie fara cusur.
In Noul Testament, cuvantului inftrmitate
este folosit cu sensul figurat. Este o metafora, o
flgura de stil. Cuvantul folosit in Noul Testament
' pentru infirmitate e antonimul cuvantului sthe11os,
care inseamna ,,putinta". Cand puneti litera a in
fata unui cuvant, il negati. Teismul este credinta In
; I

52 / Lepe pentru suf!etele viitiimate Tiimiiduitorul riinit / 53

Durnnezeu; puneti litera a inaintea cuvantului ~i preotul Vechiului Testament, n-a trebuit sa aduca
devine ateism, necredinta. Daca puneti a in fata Jui o jertfa pentru Sine. Dar, de vreme ce a fost ispitH,
sthenos, care inseamna "putinta", obtineti cu v~ntuJ de vreme ce a fost lncercat la fiecare pas1 precum
d: b_a~a pentru neputinta, astenie, ,,lipsa de putere, suntem i noi, avem un Mare Preot care intelege
slab1cmne, neputinta, infirmitate". simtamantul infirmitlitilor noastre.
In Noul Testament, cuvantul este folosit arareori Daca ar i inteles i numai faptul ca suntem
cu r:fe:i~e la domeniul fizic. Se refera mai degraba infirmi, i ar i fost suficient. Dar am ve~ti l?i mai
la slab1cmnea mentala, morala i afectiva, la lipsa bune pentru dumneavoastd{ El a inteles simtiinuiniul
de putere. Infirmitatile ca atare nu sunt pacate, dar infirmitatilor noastre - nu doar infirmitatile, nu
ne ruineaza rezistenta la ispita. In Noul Testament doar slabiciunea, nu doar blocajele afective i
infin:nitatile sunt insuiri umane care ne po~ .c onflictele interne, ci i durerea provocata de ele.
pred1spune sau impinge sa pacatuim, uneori fara 0 El intelege frustrarea, anxietatea, depresia, ranile 1

alegere contienta din partea noastra. - sentimentul abandonarii, al singuratatii1 al izolarii


Epistola catre Evrei seamana cu Leviticul mai i al respingerii. El, care are mila de infirmitatile
mul: d=ca~ orice alta carte din Npul Testament i noastre, experimenteaza toata gama ingrozitoare a
a:ata ca~ s1st~n:ul ~e jertfe conturat in Levitic i1?i sentimentelor inspirate de slabiciunile i neputintele
gase~te 1mplmuea m Isus Hristos, Marele nostru
noastre. '
Preot." Aceasta implinire se aplica, de asemenea, i in Care este dovada acestui lucru? De ce se foloser;;te
s~riitorul Epistolei catre Evrei pentru a ne arata ca
ce pnvete infirmitatile preotilor. Preotul Vechiului
Test~ment avea infirmitati pentru ca facea parte din Isus intele~e cum ne simtim din pricina infirmitatilor
mult1mea oamenilor obinuiti. Prin urmare, aducand noastre? ,,In zilele Sale pamanteti" in timp ce Isus
1

j~rtfe, i_n tim p ce jertfea pentru poporul sau jertfea era om, El ,,a adus rugaciuni i cereri_" (Evrei 5:7).
I ?entru sine, spre a-i acoperi imperfectiunile. Linitit? 0, nu. El ,,a adus rugaciuni i cereri cu
?r~cui:n~ ~entru ca avea infirmitati, putea intelege
strigate mari i cu lacrami catre Cel ce putea sa~L
mfirr1tat1le poporului sau i le trata cu mai multa izbaveasca de la ni.oarte, i fiind ascultat, din pricina
bJandete. Putea fi mai intelegator ca preot. Era i el evlaviei Lui, macar ca era Fiu, a 1nvatat sa asculte
~u~us nep_utintelor interne care ne predispun pe toti
prin lucrurile pe care le-a suferit" (Evrei 5:7-8).
isp1telor I pacatului. Toate trirnit la Ghetsimani, la patimi i la
Cel_care le scria evreilor a aplicat aceasta imagine suferinta, la crucea Domnului nostru, spunand parca:
Marelm nostru Preot i Mijlocitor, Domnului nostru ,,Iata, a experimental totul. $tie ce insearnna sa strigi
_ l:us Hristos. Pentru can-a pacatuit vreodata, pentru cu Jacrimi . $tie ce inseamna sate rogi lui Dumnezeu
ca n-a cedat in fata ispitelor, spre deosebire de cu suspine adanci. S-a lupta.t cu sentimente care
54 I Lcac pentru sufletele viitiimate Tiimiiduitorul riinit I 55
aproape L-au zdrobit. El tie. A trecut prin asta i de El patimile i suferinta, aa cum sunt expuse in
simte alaturi de tine. El sufera impreuna cu tine." Evanghelii, in Psa1mi i in Isaia.
Dintre toate .c uvintele pt;ntru Intrupare, eel mai Veniti acum cu mine in Gradina Ghetsimani.
bun titlu este Emanuel, ,,Dumnezeu este cu noi." Sa descoperim ce I se cere Mantuitorului pentru a
Dumnezeu se .afla alaturi-de noi in situatia aceasta fi Emanuel, Dumnezeu este cu noi. Sa-I ascultam
Mai mult, Dumnezeu, traind El insui d~uerea, ti~ rugaciunile. Le puteti auzi ca i cum le-ati auzi pentru
cum este sa fii prins in ea i simte alaturi de noi. prima, data? El ,,a inceput sa Se intristeze i sa Se
De aceea putein iei in fata, ne putem apropia cu mahneasca foarte tare. Isus le-a zis atunci: Sufletul
incredere. Dumnezeu nu ne spune: Puteti veni plini
11
Meu este cuprins de o intristare de moarte" (Matei
de vina" sau ,,Puteti veni ruinati". Nicidecum nu 26:37-38). .
trebuie sa simtiti: Ceva e in neregula cu mine pentru 0 clipa, Isuse. Ce ai spus? Sufletul Meu e
11

cii am aceastii depresie. Nu sunt spiritual. Acestea sunt cu prins de o intristare de moarte"? Vrei sa spui ca
~ '
vorbe crude pe care noi, cretinii, ni le aruncam m acel ceas nenorocit, ai trait asemenea sentimente
'
adesea unii altora, dar nu sunt biblice. asemenea emotii i aa o durere, !neat ai vrut chiar
Nu ne aflam in prezenta unui parinte nevrozat sa mori? Vrei sa spui, Doamne, ca intelegi cand sunt
care vrea sa auda numai Jucruri bune de la copiii lui. atat de tulburat, incat nu mai vreau sa traiesc?
Nu ne aflam in prezenta unui tata care spune: Sst! 11
Cititi din nou Psalmul 22, unul dintre aa-numitii
n-aivoie sa simti asta, e greit. Nu plange. Daca mai Psalmi ai abandonarii: ,,Am ajuns ca apa, care ~e
plangi, iti dau eu, sa aide ce plange." scurge i toate oasele mi se despart; mi s-a facut
Ne l:ndreptam inspre un Tata ceresc, care ne inima ca ceara i se topete inlauntrul meu. Mi se
intelege simtamintele i ne invita sa i le 1mpartaim. usucaputerea ca lutul i mi se lipete limba de cerul
Deci n~ putem apropia cu incredere de tronul gurii: m~ai adus in tarana mortii" (v. 14-15).
harului, tiind ca vom capata indurare i vom gasi Un4)ltul este Psalmul 69: ,,Scapa-ma, Dumne-
har pentru a fi ajutati la vreme de nevoi. Ne putem zeule, caci !mi ameninta apele viata" (v. l ). ,,Ma afund
apropia cand ayem nevoie de iertare i cand ne In noroi i nu ma pot tine; am cazut 1n prapastie i
simtim vinovati pentru pacatele noastre. $i ne mai dau apele peste mine" (v. 2). ,,Nu mai pot strigand,
putem apropia cand suntem chinuiti i tu]burati de mi se usu ca gatleju l" (v. 3). ,,Ocara imi rupe inirna, .
sentimentul neputintelor noastre. ~i sunt bolnav; atept sa-i fie cuiva rniJa de mine, dar
degeaba; a~tept mangfoetor i nu gasesc nici unu]"
Gradina (v. 20).
Pentru a intelege--ce I se cere Mantuitorului ca sa ,,Ce, un ceas n-ati putut sa vegheati 1rnpreuna
fie Tamaduitorul . nostru, trebuie sa traim alaturi cu Mine?" (Matei 26:40) De trei ori $i-a implorat
56 I Leac pentru sufletele vataniate Ti1miiduitorul riinit I 57
prietenii, insa fara rezultat. in cele din urma, "toti de inuman. Distruge ceva fundamental 1n fiinta
ucenicii L-au parasit i au fugit" (Matei 26:56). noastra.
Daca v-ati luptat cu singuratatea teribila sau Dar Tamaduitorul nostru ranit intelege. ;>tie
cu goliciunea cronica, daca ati expedmentat cele ce insearnna sa fii lovit peste cap, sa fii palrnuit. E
rnai teribile izbucniri ale depresiei, titi ca in acele micat de sentimentele provocate de acea rana. Simte
momente va simtiti de parca ati fi ingropat, ca problemele care te framanta. Vrea sa vindece. Vrea
eel mai greu va vine sa va rugati, caci nu simtiti sa intelegi ca El nu e maniat de sentimentele tale. El
prezenta lui Dumnezeu. Vreau sa va asigur ca El tie, intelege.
intel~ge, va simte infirmitatea. Va impartaete toate
sentimentele, pentru ca le-a trait. Cruce a
Sa inaintam pana ajungem chiar Ianga cruce. L-au
-rrocesul batjocorit clatinand din cap $i spunand: Daca eti Tu
11

Urrnati-L la proces, unde a ascultat marturii Fiul lui Dumnezeu, pogoara-Te de pe cruce" (Matei
mincinoase. Ati fost vreodata acuzat pe nedrept? Ati 27:40) L-au dispretuit, L-au gedepsit, L-au necinstit.
simtit durerea' provocata de o atare acuza? "Atunci Batjocura, nezncrederea, dispretul, pedeapsa, necinstirea
L-au scuipat in fata, L-au batut cu pumnii i L-au - aceste cuvinte aduc ]n minte durerile i umilintele .
palmuit" (Matei 26:67). ,,Oamenii care-L pazeau pe din perioada adolescentei. Cineva a spus ca liceul e
Isus Il batjocoreau i-L bateau" (Luca 22:63). _ adesea o experienta atat de traumatizanta, ]neat a
Adesea cand consiliez oameni adanc raniti, scris o carte cu titlul Is There Life After High School?
furioi sau indurerati, acet~a ma privesc cu un chip [Exista viata dupa liceu?] ~--
de piatra, fara cea mai mica tresarire de emotie. Sun( uimit de suspinele i de amintirile
Dar cand patrund mai adanc, intreband: "Care este dureroase ale adolescentei pe care oam_enii rnaturi
cea rnai neplacuta amintire pe care o ai, cea care te mi le ir'ii.partaesc. Sunetele pe care i le amintesc
indur~reaza eel mai tare?", survine o schimbare. oamenii eel mai adesea sunt cele batjocoritoare,
La inceput numai o dara1J apoi ochii se umplu de cum ar fi na-na-na", sau porecle de genul lstetu'",
11 11

lacrimi; curand obrajii sunt scaldati de lacrimi i ,,Burtica", ,,lncurca-lu1ne" ori Plin-de-co1ui".
11

chiar i oamenii puternici, inflexibili, sunt zguduiti Ori au amintiri produse de ochelarii cu rame mari
de durere i manie. din plastic sau de suporturile urate ale aparatefor
,,0, tiu care este. Imi amintesc: atunci cand tata den.tare. Alegeti dumneavoastra. Cruzim~a printre
m-a certat i m-a lovit peste cap; cand m-a plesnit copii e un lucru obinuit. -
mama." Nimic 11u e inai distructiv pentru o fiinta Isus ~tie cum va simtiti cand sunteti respins
umana decat o palrna. E atat de umilitor, de 1njositor, de un prieten, abandonat de o perso~na iubita,
58 I Leac pentru s11fletde ;;~'I.tamale Tiimtiduitorul riinit I 59

ridiculizat de- multime. In cuvintele lui Isaia: Dumnezeu intelege strigatul abandonarii. El cunoate
,,n-avea nici frumusete, nici stralucire ca sane atraga simtamantul provocat 9-e infirmitatile noastre.
privirile, i infatiarea Lui n-avea nin1ic care sa ne A spune, p'recum stravechile crezuri, ca Hristos
placa. Dispretuiti parasit de oameni, om al durerii
S-a pogorat la lad inseamna a spune ca Isus Hristos
a cunoscut fiece teama, teroare i anxietate pe care
i obinuit cu suferinta, era aa de dispretuit ca iti
tu i eu le putem trai in Cele mai groaznice momente
intorceai fa ta de la El, i noi nu L-am bagat in seama"
(Isaia 53:2-3). de _t.-espingere, abandonare i depresie. Deci nu
exista nici macar un sentiment pe care sa nu 11 poata
Da, era Om al durerii i obinuit cu suferinta. Daca
intelege.
eti cuprins de suferinta, el o simte al~turi de tine.
' Nu e nevoie sa ne apropiem vinovati sau
Pentru eel singuratic - vaduva sau vaduv, divortat
ruinati. Trebuie sane apropiem cu indrazne~Ja, cu
- El intelege ce inseamna sa fii singur, sa simti ca o
irtcredere, tiind ca El nu doar simte alaturi de noi, ci
parte din tine ti-a fost pur i simplu smulsa.
v:rea sane vindece. $i nu ne-a abandonat, caci Duh.ul
Studiile arata ca cei doi mari factori producatori
Sfantne ajuta in neputintele noastre (Romani 8:26).
destres pentru corp, minte i sentimente sunt moarfea
Beneficiem de pe urma experientei umane a lui Isus
partenerului de viata i divortuL In unele cazuri,
Hristos prin prezenta Duhului Stant, care ne va aju ta
divortu~ poate fj mai grav. Moartea partenerului de
in infirmitatile noastre, intr-o participare bilaterala
viata, dei dureroasa, poate fi o rana curata. Divortul
pentru vindecarea lor.
lasa adesea, o rana murdara, infectata, mustind de
Intr-o zi, tanara, frumoasa, vivacea i atletica
durere. Isus intelege cand un parinte singur incearca
Joni Eareckson s-a lovit de o piatra, cand a sarit
sa fi~ simultan sot i sotie, mama i tata.
intr-un lac. Rezultatul a fast paralizia. Acum picteaza
Insa cunoate El eel mai grav sentiment provocat
tablouri tinand pensula intre dinti. Datorita cartilor ei
de toate infirmitatile noastre - cand nu putem nici
macar"sa ne mai rugam? Cand ne simtim abandonati, ~i filmului despre via ta ei, mart~ria ii este cun~scuta
pe~te tot in lume.
parasiti chiar i de Dumnezeu? Crezul apostolic
- spune: ,,S-a pogorat la lad". Cand Isus era pe cruce, Joni i-a dat seama cat de neajutorata era intr-o
pana i cerurile s-au tulburat, n-au fost prietenoase. seara, cand a implorat un prieten sa ii dea nite
pastile ca sa s~ sinucida. Refuzata, i-a spus: ,, Nu
Au asurzit cand viata se scurgea din El. A cerut
ajutor in angoasa Lui din urma, insa n-a primit nici pot nici macar m.u ri fara ajutorul cuiva!" La i:nceput,
un raspuns. ,,Dumnezeule! Dumnezeule! Pentru viata ii era un iad . Durerea, mania, amarul i pustiul
ce M-ai parasit i pentru ce Te d~partezi fara sa-Mi sufletesc o zguduiau . Dei nu putea simti durerea
ajuti i fara sa -asculti plangerile ' Mele? Strig ziua, fizica, senzatii dureroc:ise ii sfredeleau nervii ~i-i
Dumnezeule, i nu'"Mi raspunzi" (Psalmul 22:1-2). strabateau tot corpul. Acest chin a durat trei ani.
60 I Leac pe11tru sufletele vatamate Tamad uitorul r iin it I 61
Apoi, intr-o seara, o schimbare dramatica s:-a datorate neputintelor noastre, ca sa nu le purtam .
-. .
petrecut in Joni, transformand-o in cre~tina frumoasa smgun.
i radioasa care este acum: Prietena ei cea mai buna, Cei mai mlti dintre noi cunosc cuvintele
Cindy, statea la capataiul ei, incercand din toate cantecului religios traditional ,,Valea singuratatii":
puterile s{gaseasca un mijloc de a o incuraja. Trebuie
A singuratatii vale
sai fi venit gandul de la Duhul Stant, caci deodat~ a
Isu s singur strabatu.
izbucnit: ,,Joni, Isus tie cum te simti. Nu eti singura Nimeni nu putea merge in locu-1,
care a fost paralizata. $i El a fost paralizat." Jonis-a Singur, singur drurnu-I Ju.
holbat la ea: Cindy, ce tot vorbeti?"
11

11
E-adev_arat, e..;adevarat, Joni. Amintete-ti, a fost A singuratatii vale
tintuit pe cruce. Spatele Lui era tot plin de rani din Singur trebuie s-o treci.
cauza loviturilor primite, aa cum se umple uneori Nimeni nu poate merge inJocu-ti,
de rani i spatele tau. 0, trebuie ca $i-a dorit aa Singur, singur pe poteci.
de'-- tare sa Se mite, sa-$i schimbe pozitia, dar nu Se
Insa am fost incantat sa aflu ca, de cu rand, Erna
putea mica. Joni, El tie cum te simti."
Moorman i-a mai adaugat o strofa, care a adus
A fost inceputul. Joni nu se mai gandise la
, .cantecul mai aproape de mesajul Scripturii:
asta inainte. Fiul lui Dumnezeu a simtit senzatiile
sfredelitoare care ii chinuiau trupul. Fiul lui Dumne- A singuratatii v ale
zeu cunotea neajutorarea in care se zbatea ea. Singuri n-o rnai infruntarn;
Mai tarziu> Joni a spus: Dumnezeu mi-a devenit
11 - Domnul L-a trimis pe Fiul,
incredibil de apropiat. Vazusem ce schimbare a Singuri, singuri nu luptarn! *
produs dragostea pe care mi-au aratat-o pfietenii i
famiha mea. Am inceput sa simt ca i Dumnezeu ,,N-avem un Mare Preot care sa IJ-_-:-aiba mila de
ma iubete" (Where Is God When It Hurts? [Unde slabiciunile noastre, ci unul care in toate lucrurile a
se afla Dumnezeu cand ne doare?], Phillip Yancey, fost ispitit ca i noi" (Evrei 4:15). Act!asta asigurare
Zondervan, p . 118-119). rte da motive de speranta i de vindecare. Faptul ca
In calitate de cretini, Ii multumim adesea lui Dumnezeu nu numai ca tie i Ii pasa, ci i lnfclege
Dumnezeu ca Isus ne-a purtat pacatele in trupul pe deplin, este eel mai terapeuticfactor in vindecarea
Sau, pe cruce. Trebuie sa ne mai amintim ceva. In sufletelor noastre vatamate.
deplina Sa identificare cu umanitatea noastra, i
mai ales pe cruce, El a luat -asupra Sa toata gama
simtamintelor n.oastre. $i -a purtat si1ntamintele * Hymns for the Family of God, Paragon Associates, p. 217.
4
Arma mortala a diavolului

incolo, frafil~r, fntarifi-vii in Domnul i ,in puterea


tiiriei Lui. Imbracati-vii cu toatii anniitura Lui
Dt1m11ezeu, ca sa puteti tinea piept impotriva maginea biblica a diavolului e destul de diferita
uneltirilor diavolului. Caci noi n-avem de luptat de cea populara. In Biblie, el nu este creatura
impotriva earn.ii i stinge!ui, ci impotriva capeteniilor, comica din desenele animate, cu coarne, coada,
\ impotri1Ja domniilor, zmpotriva stiiptinitorilor furca i imbracat nostim in poale roii. Diavolul este
intuneri~ului acestui veac, impotriva duh.urilor .~ai degraba un adversar detept, iret i periculos .
riiutafii cari sunt in locurile cereti ... Facefi in toatii , (1 Petru 5:8).
vremea, prin Duhul, tot felul de rugiiciuni i cereri. Pentru ca face parte din lumea . spiritelor,
Vegheafi la aseasta, cu toatii staruinfa, 'diavolul va tie slabiciunile; va intelege neputintele
Efeseni 6:10-12, 18 i le folosefe impotriva durnneavoastra. Biblia nu
vorbete atat de puterea diavolului, cat de extrema lui
.subtili-tate, iretenie i inelii.torie. Folosete iretlicuri
.. .ca sii nu liisiim pe Satana sii aiba un ctitig de/a noi; . . $i mijloace istete, stratageme i planuri. $tie cum sa
ciici nu suntem zn netiinfii. despre planu;'ile lui. va exploateze slabiciunile In directia descurajarii,
2 Corinteni 2:11 a dezamagirii, a eecului i-a abandonarii vietii
. cretine. Se vorbete despre el c~ despre un leu care
racnete i cauta pe cine sa inghita (1 Petru 5:8).
Pavel a scris despre duhurile rele ale intunericului
impotriva carora luptam (Efeseni 6:12). Jn intuneric
suntem atacati sau dezamagiti cu uurinta.

Subestimarea
Unele dintre cele mai puternice arme din arsenalul
64 I Leac pentru sufletele viitiimate Arma mortala a diavolului I 65

diavolului sunt cele psihologice. Frica e una dintre $ti ti ca i Dumnezeu plange din acest moti~? Nu
ele. Indoiala e alta. Urmeaza mania, ostilitatea, este atat rnanios, cat indurerat. Plange paralizarea
ingrijorarea ;;i, desigur, sentimentul vinovatiei. Vina potentiaJului dumneavoastra . ~rin. subesti~nare.
:Jndelungata e greu de inlaturat; pare sa persiste chiar Pretul e foarte mare, caci se pare ca tot1 ne luptam cu
a;;a 'ceva. Foarte putini oameni au depait pe deplin
;;i dupa ce cre;;tinul cere iertare ;;i accepta harul
iertarii. indoielile care bantuie, dezamagirile ingrozitoare in
Un jenant sentiment de autocondamnare legatura cu cine sunvt i ce ~ot ~ Aei. S~b~s~i~a.rea
incepe Inca din leagan, contmua m .grad1mta ~ se
planeaza asupra multor cre;;tini, ca smoguJ din Los
inrautatete In adolescenta. La matuntate, pares~ s~
Angeles. Sunt invin;;i de cea mai puternica arma
transforme in inarea ceata care-i invaluie pe multi, z1
psihologica folosita de diavol impotriva cre;;tinilor.
de zi. Cateodata se ridica putin, dar se lasa din nou,
Aceasta arma are efectul unui proiectil fatal. Numele
incercand sa inunde, sa lnece.' A
ei? Subestimarea.
Din nefericire, este o plaga printre cretini. Intr-o
Cea mai mare arma psihologica a diavolului e caseta intitulata ,,Arsenalul psihologic al diavolului",
sentimentul de inferioritate, nepotrivire ;;i subesti- psihologul cretin Jim Dobson poveste~te d~sp.re un
mare. Acest sentiment ii stapane;;te pe multi cre;;tini, sondaj facut pe un mare numar de feme~. Ma1ont~te_a
in ciuda minunatelor experiente spirituale, in erau casatorite, sanatoase ;;i feric1te. Potnv1t
ciuda credintei lor ;;i a cunoa;;terii Cuvantului lui declaratiilor lor, aveau copii fericiti i securitate
Dumnezeu. De;;i i~i inteleg calitatea de fii ;;i fiice ai finanei~ra. in test, dr. Dobson a in~itat zece cauze
Jui Dumnezeu, au mainile legate, sunt cuprin;;i de ale depresiei. Le:..a cerut femeilor sa 1~ nume1~ot:ze
unsentimental inutilitatii. 1n ordinea In care acestea le afectau v1ata. Iata hsta
Sunt patru cai prin care diavolul folosete cea pe care le-a dat-o: . . v ..
mai devastatoare arma psihologica i afectiva din absenta iubirii romanhce dm casrnoe;
arsenalul sau pentru a aduce :Jnfrangerea i eecul conflicte cu socri;
:Jn viata du1nneavoastra. subestimare;
'
1. Subestimarea vii. paralizeazii potenfialul. Prin problerne cu copiii;
locurile pe unde am predicat, am vazut ingrozitoru] dificultati financiare;
impact aJ sentimentului de inferioritate. Am fast singuratate, izolare, plictiseala;
martorul tragicei pierderi de potential urnan, al probleme sexual~ in casnicie;
vietii diluate, al darurilor irosite, al pierderii unei probleme de sanatate;
veritabile comori de putere i posibilitati. $i mi-a oboseala i presiunea tirnpului;
plan? sufletul. 1mbatranirea.
66 I Lene pentr u suflelcle vrHamatc Arma morta!i'i a dia volulu i I 67
Fem eile le-au ordonat 1n funqie de can tita tea Faptele Apostoli]or, este ca, atun ci cand D u hul Sfant
d e d epresie produ sa . Ca re a ie~it d eta~at inaintea Se r evarsa, tinerii au ved enii i ba tranii au vise (2:17).
ceJorlalte? Subestim area: SO(X, dintre aceste cre~ tin e Duhul Sfant n e ajuta sa avem vi se 1nd raznete, sa
au pu s-o p r jrna; 8 0<.~{> din ele au pu s-o a doua sa u vedem ceea ce Du m n ezeu vrea p entru noi, cu noi i
a treia. lntelegeti cat po ten ti al afecti v ;;i spirHu al m ai ales prin noi.
se irose~te? Aces te fem ei se luptau cu d e presia ,,Cand nu este n ki o d escoperire dumnezeiasca,
provocata predomin ant d e subestimare, al carei poporul este fa ra frau" (Prover be 29:18). Da, d aca
sentiment le tragea in jos. modul in care te vezi p e tine insuti este g re9it, daca
Un a dintre pildele spuse de Isu s a fos t cea a te su bestimezi, crezandu-te inferior i n eaju tor at,
polilor. Omul cu un singur pol era irnobiliz at d e te vei distru ge singu r. Visele tale vor fi nimicite i
frica ~i de sentimente d e inadecvare. Pentru ca se mare le plan al lu i D umnezeu p entru tine nu se va
tern ea a tata d e e9ec, nu i-a investit banul, ci ]-a implini.
in g ropa t i a in cercat sa-1 protejez e. Via ta lui er a Cea m ai buna ilu strare a acestui lucru se a fla in
o p roprietate ingheta ta - ingh etata d e frica de Vechiul Testan1ent, in Numeri, capito lele 13 i 14.
a fi iespin s d e stap an, frica d e e9ec, frica d e a fi Dumnezeu a avut o viziune p entru popo rul Sau ,
com para t cu ceila]ti doi ca re i9i face au investitiile, un vis frumos, indraznet. Le-a irnplantat in inimi i
fri ca d e a ri sca . A fac ut ceea ce fac multi oam eni in minti imaginea Parnantului Fagaduintei, in care
ca re se s ubes tirn eaz a: nimi c. $i es te exa ct ce vrea curge lapte ;;i miere, un p arn ant p e care ei urmau
di avolul p e ntr u dumnea v oastra ca i cre9tin sa-1 sta paneasca.
- sa fiti a tat d e inlantuit, 1n cat sa z aceti in ghetat, Dumnezeu i-a adus la g ranita Pam an tulu i
parali za t, multumindu-va cu o slujba i o via ta mu]t Faga duin tei, a p roap e d e p lanul indraznet pe care
sub p otenti alul dumnea vo astra . il avea p entru ei. Moise ;;i-a p rimit ins tructiu ni le
2. Su bestimarea va dis tr uge visele. A ti au z it d e ]a Domnul i apoi a trim is un d eta;;am ent d e
prob abil vech ea z ica]a: ,,Nevroti cii s unt oameni ca re recunoa;;tere sa explorez e Pam an tul.' Aceasta e
constru ies c castele in va z d u h ; psihopati i sunt cei prim a a testare a CIA - Agentia d e Infor rn at ii din
care se rnuta in ele; i p sihia trii s unt cei care s tran g Can aan. Moise a trimis elita lsraelului, eel rnai bun
ch iria !"
om d in fiecare sern inti e . $i a a;;tep tat cu incred ere
Dar eu n u vorbesc d esp re visele cu och ii d eschi~ i ca realitatile din Can aan sa confirme visele lu i
ori d espre fan teziilc n ere ali stc. Nu putc1T1 fr5i fn Durnnezeu ;;i p rornisiu nea Lui. $i, lntr-un fel, le-au
vise le n oastre, n u putem tra i pc seama lor, d ar trai rn confirm at, caci toti sold atii au fost de a cord : ,, E u n
prin ele. Un a din ca ra cte risti cile C inciz ecimi i, a9a p am ant fanta stic. la ta fru ctele - n-am rna i va zu t
cu m a fost profeti ta d e Joe l ~i irnplin ita in ca rtea stru g u ri ;;i rod ii ca aces tea. $i m ie rea -_- e cea m ai
68 I Leac pentru sufletele viitiirnatc Arma mortalii a diavolului I 69
duke dintre cele pe care le-am gustat vreodata" (vezi Marele vis al Jui Dumnezeu, scopul pentru
Nmneri 13:23). care i-a eliberat din robia Egiptului, a fost 1ntarziat
$i amanat cu patruzeci de ani nenorociti, petrecuti
Nu pu tern sane suim 1mpotriva poporul ui aces tu ia,
caci este mai tare decat noi. $i au lnnegrit lnc:iintea ]n pustie. Planul lui Dumnezeu n-a fost un castel
copiilor lui Israel tara pe care o iscodisera. Ei au zis: nevrotic construit in vazduh; a fost o realitate
Tara pe care am strabatut-o, ca s-o iscodirn, este o - fructe i miere, pamant i cetati - tot ce vroia
tara care mananca pe locuitorii ei, toti aceia pe care Dumnezeu sale ofere, totul aflandu-se aproape de ei.
i-arn vazut acoio sunt oameni de statura Ina.I ta. Apoi Visul era gata i Dumnezeu era pregatit, dar poporul
am mai vazut in ea pe uria;;i, pe copiii Jui Anac, care nu era, din pricina subestimarii . ,,Parca eram nite
se trag din neamul uria$ilor: 1r1aintea noastra ;;i fata lacuste." Au uitat ca sunt copiii lui Dunmezeu. Au
de ei parca eram ni;;te Ia.custe (Numeri 13:31-33). uitat cine 9i ce erau.
Cata nevoie avem de acest inesaj astazi!
Nu prea poti avea o parere mai proasta d espre Ascundem o multirne de t emeri ale noastre intr-o
tine decat sate vezi ca o lacusta. Mesagerii au ]nceput subestimare sfintita ]ntr-un mod morbid. Acoperim cu
sa pianga i sa se inspaimante. Nurnai Caleb i Iosua pietate acest dispret fata de propria noastra persoana
au avut altceva de spus. 0, ei au fost de acord cu spunandu-i sfintire i rastignirea eului. E timpu l sa
datele situatiei. Ol1servatiile lor erau aceleai, dar, avem ni9te vise 1ndraznetc. E vrenwa sa .ieirn in
pentru ca pe;'CCp{ii/e au f;st diferite, concf uzii/e lor au lume cu rnarturia noastra, 1n alt mod decat pana
fost diferite. D e ce? Deoarece Caleb era insufletit de acurn. Ce ne retine? Frica de a i criticati, team a de a
un alt duh (Numeri 14:24). Acesta este raspunsul. risca, tearna de, traditie, de anturaj . In subestimarea
Caleb nu avea o teologie de vierme. El i Iosua nu noastra, distrugern planul lui Dumnezeu pentru noi
se vedeau nite lacuste. Ei au spus: ,,Bine]nteles ca ca i cornunitate d e credincioi - noi, care s untem
oamenii sunt mari, dar sa nu ne temem d e ei. Domnul propriul Sau trup.
este cu noi." Ce s-a lntan1plat cu visul durnneavoastra? Unde
Imi place argoul evreiesc folosit de Caleb i e viziunea pe care Dumnezeu v-a pus-o ]nainte? Ce
Iosua. Pcntru noi ei sunt ca pfonea! ~ice daca sunt
11
a distrus-6? Pacatele, l:ncalcarea legii i proastele
mari; putem sa-i mancam de parca ar fi paine, putem obiceiuri? M a lndoiesc. Probabi l, visu I v-a fost
pentru ca aceasta e voia lui Dmpnezeu pentru noi. a'manat ori di s trus, pentru ca diavolu1 v-a focut sa
Este visul lui Dumneze u i El li gasete pl acerea va credeti o lacu sta sau un vierme. Drept rezultat, nu
in lmplinirea Jui In noi 9i prin noi. El n e va d a i 1 v-ati recunoscut niciodata in tregu l potential de copil
J:rnplinirea viselor, i pam5ntul" (vezi Numeri al Jui Dumnezeu. Sunteti plin de temeri ~i indoi e li,
14:8-'I 0). inferioritate i n epo tri vire .
70 I Leac pentru sufletele viitiimate Arma inortalii a diavol ulu i I 71

. Cat de departe cr~deti ca ar fi ajuns William cu alti oameni i doar din cand in cand sa arunce pe
Carey, primul mare misionar protestant al Indiei, furi o privire spre lume.
fa.ra un vis? El a spus-o in urmatorul fel: ,,Ateapta Hristos ne-a cerut sa ne iubim aproapele cum
lucruri mari de la Dumnezeu, incearca lucruri mari ne iubim pe noi inine. Asta implica faptul ca,
pentru Dumnezeu." Acesta e tipul de vis divin distrus pentru trairea cretina i relatiile interpersonale
d~ subestimare. Lipsa credinte1 e adesea hranita de
ale cretinului, imaginea sanatoasa de sine este
subestimarea lucrurilor pe care Dumnezeu vrea sa esentiala.
'
le faca prin dumneavoastra. Sunteti capabil sa daruiti ceva altora numai
3. Subestimarea vii mineazii relatiile. Ganditi-va cand aveti 0 parere potrivita i sanatoasa despre '
la relatia dumneavoastra cu Dum~ezeu. Dae~ va dumneavoastra. Cand va subestimati, deveniti peste
considerati inferiori i lipsiti de valoare, e firesc sa masura de preocupat de propria persoana i nu mai
credeti ca Dumnezeu nu va iubete i nu are grija aveti riimic de daruit altora.
de dumneavoastra. 0 asemenea gandire conduce Care sunt oamertii cu care ne intelegem eel
adesea la acele interogatii i resentimente care incep lai greu? Cei care nu sunt multumiti de propria
sn va mineze reJatia cu Dumnezeu. La urma urmei persoana. Pentru ca nu sunt multumiti de ei, nu sunt
I

Jlll L' o .. r' vina Lui ca va simtiti astfel? El v-a creat


multumiti nici de altii i e greu sa te intelegi cu ei.
n ~a . l'ull u ~ i, probabiJ, trebuia sa 0 faca aJtfel. Dar
1
Subestimarea distruge relatiile interpersonale mai
IHI fl f5cu l-o. Probabil ca, dei Se gandete la altii i
muJt decat orice altceva.
le ofcra o multime de lucruri, nu este cu adevarat Daca va subestimati, le cereti altora sa faca ce
preocupat de dumneavoastra. Totul este bine pentru nu pot - sa va faca s.aJva simtiti potriviti i capabili
ei, dar nu i pentru dumneavoastra. - cu toate ca sunteti convini ca sunteti nepotrivit
Oricum, odata ce critici designul, nu mai e mult i neajutorat. Aceasta apasa prea greu asupra
pana la a avea resentimente fata de Designer. Astfel partenerului de viata, asupra copiilor, a prietenilor,
se contamineaza modul in care II vedem pe Dum- a -vecinilor sau a bisericii. Puteti deveni suspicioi
nezeu, iar perceptia modului in care va 'trateaza se sau ostili, tematori sau neajutorati. Dumnezeu vrea
deterioreaza, distrugandu-va, in final, reratia cu El. sa straluciti cu propria dumneavoastra frumusete,
Subestimarea va afecteaza relatiile, . cu alti sa va asumati rolul primit in a-I face gradina n~ai
frumoasa.
oameni. Diavolul folosete sentime~tul sacaitc;r
de inferioritate i nepotrivire ca sa va izoleze. Caci 4. Subestimarea vii saboteaza slujirea cre?tinii.
modul eel mai obinuit in care oamenii se trateaza Care este eel mai mare obstacol care-i impiedica pe
de sentimentele de inferioritate este sa se framante membrii TrupuJui lui Hristos sa functioneze ca parti
inauntrul lor, sa aiba cat n1ai putin posibil contacte ale unui trup? Care este primul lucru pe care oamenii
7: I Leac pentru sufletele vatamate Arma mortalii a d;avoli1lui I 73
il spun, cand le ceri sa faca ceva pentru Trupul lui Problema este ca subestimarea II impiedica pe_
Hristos? Dumnezeu sa valorifice ocaziile extraordinare de
,,Sa vorbesc la $coala duminicala? Nu pot sta a-$i arata puterea i priceperea prin slabiciunile
in fata unui public." dumneavoastra. Pavel a spus: ,,Deci ma voi Iauda
11
,,Sa marturisesc la intalnirea femeilor ori a mult mai bucuros cu infirmi ta tile mele. De ce? Pentru
11 '
barbatilor? 0, nu pot a$a ceva. ,,ca astfel Dumnezeu li poate arata intreaga Sa putere
,,Sa bat din U$a-n U$~? M-ar speria de (2 Cor.inteni 12:9-10, Phillips). Nimic nu saboteaza
moarte." mai mult slujirea cretina decat subestimarea ce Il
,,Sa cant in cor? De ce n-o-intrebati pe Mary? impiedica pe Dumnezeu sa lucreze.
Are o voce mult mai buna." Va amintiti povestea despre ziua de targ dintr-un
Noi, pastorii, suntem aproape inecati in torentul sat indian? Fiecare a venit cu ce avea de vandut. Un
de subestimari care se revarsa asupra noastra prin Jermier a adus un stol intreg de prepelite. $i legase
scuzele de a rn.i face lucrarea lui Dumnezeu. Nu o sfoara de piciorul fiecarei pasari. Celelalte capete
ma refer la incercarea de .a pune un om nepotri vi t ale sfotilor erau legate de un inel pe un bat pus la
intr-o anumita slujba. Nu toata lumea poate face mijloc. $i prepelitele se plimbau melancolic in cerc,
orice. Exista in biserica i oameni care spun: ,,Frate in jurul batului, precum catarii la o moara de sorg.
pastor, mi-e limba legata. Vorbitul in public nu mi Nimeni nu parea interesat sa cumpere vreo prepelita,
se potrivete, dar pot face altceva." Oricine poate pana cand a aparut un brahman cucernic. El credea
face ceva $i poate darui, prin darul primit, Trupului in respectul hindus pentru viata ii-a fost mila de
lui Hristos. bietele vietati. Brahmanul a intrebat pretul unei
Ati, remarcat vreodata ca Durri.nezeu nu alege ./
prepelite i apoi i-a spus negustorului: ,,Vreau sa le
staruri sa-1 faca lucrarea? Verific~ti - incepand cu cumpar pe toate." Negustorul era in culmea fericirii.
Moise, care I se piangea Jui Dumnezeu de balbaiala Dupa ce i-a primit banii, a fost surprins sa-1 auda
lui, pana la Marcu, baiatul mamei, care i-a abandonat pe brahman spunand:
pe Pavel i Barnaba. Pavel avea dreptate cand spunea ,,Acum vreau sa le eliberezi."
ca nu multi dintre cei intelepti, de neam ales i ,,Ce inseamna asta, domnule?"
impresionanti sunt ale$i. Se pare ca Dumnezeu alege ,,M-ai auzit. Taie-le sforile de la picioare 1
oameni cu lipsuri i infirmitati, le traseaza sarcini $i elibereaza-le. Da-le drumul."
apoi le da suficient har pentru a le putea indeplini. ,,Pai, in regula, domnule. Daca asta doriti."
Nu sunt multi intelepti, . nu sunt multi de neam Fermierul a taiat cu cutitul sforile de la picioarele
ales, nu sunt m~lti supraoameni printre cei chemati prepelitelor i le-a eliberat. Ce s-a intamplat?
(1 Corinteni 1:26-31). Prepelitele au coritinuat sa se invarta in cerc. ln cele
74 I Leac pentru sufletelc viitiimate

din urma a trebuit sa le alunge. Cand au ,aterizat


ceva mai incolo, i-au reluat niarul. Erau libere,
dezlegate i totui mergeau in cerc, de parca ar fi
fost 1nca legate.
Va recunoateti in exernplul dat? Eliberat, iertat,
fiu sau fiica a lui Dumnezeu, rnembru al farniliei
Sale, c~ezandu-va inca. un vierme sau o lacusta?
Subestimarea este cea mai de'vastatoare arma
psihologica a diavolului i Va poate face sa umblati
in cercurile vicioase ale fricii i inutilitatii.

I
8
Leac pent1~u subestiJnare - Partea fn tai

u~l.
Luafi seama la neprefu ita dragos/:e pe care Tnfiil
ne-a ariitat-o, permifand sii ne numim " copiii lui
Dumnezeu" - i nu doar ca ni se spune astfel, ci ?i
C u multi_ ani l:n u_rma,_d r. Maxwell Maltz, chirurg
renurnJt, a sens un b est-seller, New Faces - New
Futures [Fete noi - d estine noi]. Cartea rela teaza
povestea rnai multor oameni carora chir~~rgi a pl a~ ti~a
sunfem. Motenirea noastra 711 Dumnczeu nu e doar le-a d eschis noi porti in viata. Terna cartll o const1tme
o figurii de sfil - ne explicii de ce nu ne va recunon fe surprin zatoarele schirnbari d e person alita te care pot
lu mea, cum nu L-a recu noscu t nici pc Hristos. 0, aparea cand se schirnba ]n fatia rea unei persoan e.
copila~ii mei iubifi (iertafi biitranu fui afecfiunen sa) Dar, odata cu trecerea anilor, dr. Maltz a descope-
v.-ati gfi11dit voi fa asta? Ce vo111.fi, nu fim. Dar nsfa rit i altceva, nu din succesele, ci din eecurile sale . A
fim. sigur, dacii acceptam reafitaten, ca trebuie sa Jim vazut pacienti ca re nu se sch irnbau n ici chiar dupa
asemenea Lui, pen tru ca ar trebui sii-L vedem aa cum 0 operatie estetica . Oameni care au fost facuti nu
este El. doar accepta bili, ci 1ntr-adevar frurnoi, contin u au
] loan 3:1-2 PHJ L LIPS sa gand easca i sa se poarte ca ratU C3 cea U~at5 .
Primisera fete n oi, dar continuau sa-i poarte vechile
person alitati. Mai grav, ca n d se uitau intr-o o_glind~,
exclamau cu m an ie, adresandu-se d octorulrn: "Arat
exact ca ]n ai n tc. Nu ati schimbat nimic." Asta In
ciud a faptu lui ca prietenii i fam ilia abia ii rnai
recun oteau. De~i fo tografi ile de din ainte ~i de du pa
operatie erau foarte diferite, pacientii doctorul_~~i
\ Maltz o tin eau un a si b un a: "Nasul m eu e ace la t ,
[_ ,,Obrajii imi aratii ,; fe \", ,,Nu ati schimbat nimic."
78 I Leac pentru sufietele viitiimate Leac pentru subestimare - Partea intli I 79
In 1960, dr. Maltz a mai scris un best~seller, 11 Spui asta doar 'Casa ma flatezi. Nici tu nu crezi
Psycho-Cybernetics [Psihocibernetica ]. Inca incerca sa ce spui", replica ea. .
schirnbe oamenii, dar nu corectandu-le osatura, nici Jim se simtea ranit i frustrat. Cu cat cauta mai
indepartand cicatricele, ci ajutandu-i sa-;;i schimbe multe moduri de a o convinge pe Marie ca intr-adevar
imaginea despr-e ei in;;ii. d considera frumoasa, cu atat prapastia se adancea.

Dr. Maltz spune ca e ca ;;i cum fiecare personali- 11 $tiu cum arat, . spunea ea. Ma pot vedea if1
' tate ar avea un chip. Acest chip afectiv al per.s onalitatii oglinda. Nu trebuie sa inventezi nimic. De ce nu ma
pare sa fie adevarata cheie a schimbarii. Daca iube;;ti pentru ceea ce sunt?" Se invarteau in cerc.
Imaginea de sine a lui Mari~ o impiedica sa-I
ramane cu cicatrice sau deformat, urat ;;i inferior,
inultumeasca lui Dumnezeu pentru darul frumusetii.
atunci respectiva persoana continua sa-;;i joace rolul,
indiferent de schimbarea imaginii exterioare. insa;
b impiedica sa vada realitatea. $i, eel mai grav, o
impiedica sa dezvolte mai departe legatura de;
daca ~cest chip al personalitatii poate fi reconstruit,
dragoste cu sotul ei, care-i era foarte loial.
daca vechile cicatrice afective pot fi inlaturate,
' Ce este imaginea de sine sau conceptia despr.e
persoana poate fi transformata.
sine? Imaginea de sine pe care o aveti are lc'.l baza un
.Fiecare d!ntre noi poate confirma acest lucru intreg sistem de imagini ;;i senti:mente pe care ]e-ati
din experienta relatiilor cu ceilalti ;;i cu noi in;;ine. ;.ldunat despre dumneavoastra. Pentru a ex-prima
E absolut uimitor felul in care imaginea despre noi aceasta combinatie de imaginar i afectiv, folosesc
inine ne influente.a za actiunile, atitudinile i mai expresia con:cepte-afecte. Concep}ia despre sine
. .
ales relatiile cu ceilalti. include atat imagini mentale, cat ;;i imagini afective ..
Iata exemplul lui Marie. Sotul ei, Jim, credea betineti un intreg sistem de concepte-afecte despre
ca sotia IUi este frumoasa. Mi-a spus-o el inainte sa dumneavoastra . Se afla in miezul p~rsona litatii
discutam de.s pre problema lor. Cand am vazut-o, dumneavoastra. $i niciunde nu este mai potrivita
i-am ..<lat dreptate. Lui Jim ii placea sa se laude fraza biblica despre inima ;;i minte d ec6t aici: ,,Caci
altora cu ea ;;i nu obosea niciodata sa-i spuna, plii-1 el este ca unul care Ii face socotelile in inima"
de dragoste, cat este .de frumoasa . Ii placea sa-i (Proverbele 23:7 KJV). Felul in care te priveti ;;i
cumpere haine dragute, sa-i faca mici cadouri, din ce simfi fafii de tine in adancul personalitapi tale
dragoste, ca sa o faca ;;i rnai atragatoa re. Sigur, in determina ce vei fi i cum te vei forma. Ce vezi ;;i ce
sufletul ei, fiecare sotie
/ ' ' -
vrea asta de la sotul
' ei. Insa, simti' iti
,
determina in viitor relatiile
' cu alti
, oameni
in cazu]. Jui Marie, adrniratia sotului ii provoca ;;i cu Dumnezeu .
probleme, pentru- ca, uitandu-se la sine, Marie se Acest fapt este vital pentru ado lescenti, caci
vedea cu totul altfel d ecat o vedea Jim. nu-i nirnic rnai necesar cre;;terii lor spiritua]e ca ;;i
So I Leac pentru sufletcle viitiimate Leac pentru subestimare - Parten 1nt1i I 81
cretini, precum $i .dezvo]tari i -lor langa Dornnul, aceasta este sursa prirnara, terenul din care cretc
decat fonT1area unei imagini de sine bune, corecte irnaginea de sine.
din punct de ved ere cretin. Lumea exterioara cu prind e to\i factorii care
Dr. Maurice Wagner, un consi]jer cretin v-au matcat formatia - ereditatea i na$terea, copi-
profesionist, 1n excelenta sa carte The Sen sation laria, ado]escen}a. Pentru durnneavoastra, lurnea
of Being Smnebody [Sentim entul ca eb ci neva] exterioara este experien\a de via\a avuta pan.a 111
(Zondervan, p. 32-37) expJica cele trei componente prezent. Experienta avuta cu lumea ex terioara va
esentiale ale unei imagini d e sine sanatoase: spune cum ati fost tratat, cum ati fost educat i ce
Prima este sen ti men tu l apartencn fei, sentimentul rela tii ati avut cu alti oarneni in primii ani de v iata.
ca eti iubit. Acesta e pur i simplu contientizarea In pri1nul rand, 1i reflecta pe parintii i rnembrii
faptului ca eti dorit, acceptat, 1ngrijit, placut i iubit. famili ei, mesajele pe care vi le-au tran srn is d esp re
Personal, cred ca acest sentiJnent 1ncepe 1nainte d e durnneavoastra prin expresia fe\ei, prin intona\ie,
natere. Am consiliat oam.eni ce aveau rani atat d e atitudini, cu vinte i ac\iuni.
adanci, 1ncat cred ca sentimentul lor de respingere l'i Un mare psiholog, George Her_bert Mead,
are radacinile in atitudinea pe care au avut-o parintii folose;;te o expresie interesanta pentru a d escrie
/ 1nainte de naterea lor. D aca un copil nu este d ori t, relatiile unei persoane cu lumea exterioara. Ji spu n e
rar se 1ntarnpla sa aiba sentirnentul aparten en\ei. oglinda a sinelui". Un n ou-n ascut nu are o in1agine
11

A doua cmnpon enta este sentirnentul Dalorii. d e si n e clar contura ta. Dar, p e masura ce cre$te,
Acesta e sentimentul i convingerea nerostita: contientizeaza diferen\ele i catiga o imagine de
,,Contez . Sunt prepos. Am ceva de oferit." sine. De uncle o are? Din reflectarea asupra reaqiilor
A treia este se11timentul di eq fi competent. E vorba oamenilor irnportan\i din viata ]ui .
de concepte-afecte: ,,Pot face asta. Pot face fa ta acestei Sfantul Pavel a_spu s acest lucru cu rnu!te seco]e
situ a pi. Sunt gata sa infrunt via ta." Alatura\i-le, spune 1naintea doctoru lui Mead . In centrul capitolului
dr. Wagner, i veti obtine o triad a a con ceptelor-afecte: despre dra goste, 1 Corinteni 13 (v... 9-12), Pavel
apartene:ita, valoare i competen\a. formuleaza aceeai idee cand vorbete despre
cretere:
Surse ale imaginii de sine
Sunt patru surse ale irnaginii d e sin e, patru factori Cunoa~ tere a m e a este imperfccta, in clu siv
care ajuta o persoana sa-i construiasca im agi nea de cu n oa~terea de sin e. Cand am fos t cop il, am vorb it,
sine: lumea exterioara, ]umea interioara, Diavolu 1cu am gandit ~ i am ra tiona t ca un copil. Ca nel am
toate fortele raulu i i Dum.n ezeu cu Ct1vantul Sau . crescut, a m 1nliiturat copi lariile ~i , totu ~i, 'inca vad ca
Jn acest ca_pitol vonl analiza lurnea exterioara, caci 1ntr-o oglinda ce ]mi ofera nurna i rcfl ectii. Dzir lntr-o
82 I Leac pe11tn1 sujletelc vatamate Leac pentru subestirnare - Par/ca intii I 83
z i voi cunoate In mod d esavari t. Atunci voi s ta fa ta Acum mu ta ti acele oglinz i in fa1ni1ie. Ce s-ar fi
1i1 fata
'
c u Durnneze u si cu realitatea. Acum cunosc in
.\
]ntamplat daca mama, tatal, fratele, sora, bunicii,
pa rte, insa atunci ma voi J:ntelege pe deplin, tot a ~Cl alte persoane importante 1n primii ani d e viata ar fi
cum am fast pe dep1in Intel es. Intelegerea partia l.1. luat toate oglinzile din casa i le-ar fi curbat intr-un
pe care 0 am acurn e r ezultatul faptului ca ma va d anume fel, a~a incat sa vedeti in fiecare oglinda o
intr-o oglinda 1ntuneca ta i lnce to;;ata. imagine distorsionata? Ce s-ar fi intamplat? Nu v-ar
(parafra znren nutorului) fi luat mult tirnp sa va dezvoltati 0 imagine de sine
exact ca aceea pe care o vedeati in oglinzile familiei.
Una dintre caracteristicile copilu lui este ca Du pa un tim p, ati fi 1nceput sa vorbiti, sa va purtati
el cunoate i intelege lucrurile partial. 0 parte ~i sa va raportati la alte persoane intr-un fel care
din creterea in dragoste presupune atingerea s-ar fi potrivit imaginii pe care o tot vedeati i'n acele
unei intelegeri depline, ,,fa ta in fa ta". Irnaginile i oglinzi.
senthnentele despre noi inine provin in buna n1asura In taberele organizate la Ashram avem o
din imaginile i sentimentele pe care le au d espre noi sesiune nun1ita ,,Timpul ini1nii deschise", cand
cei din familia noastra - ce intelegem din expresia oan1enii i~i imparta~esc in inod deschis nevoile
fetei, ce auzim 1n tonul vocii lor i vedem 111 actiunile cele mai adanci. Intrebarea pusa este: ,,Ce anmne,
lor. Aceste reflectii ne spun nu doar cine Sl.!ntern, ci din via ta dumneavoastra, va im piedica sa dati ce
i ceea ce vom deveni. Pe masura ce reflectiil e devin aveti mai bun pentru Isus Hristos?" Intr-o seara,
parte din noi, luam infatiarea persoanei pe care o un predica.tor s-a ridicat sa vorbeasca . Avea vreo
vedem in oglinda familiei. patruzeci de ani, arata bine, se bucura de succes, se
Va amintiti cand ati fost ultima data in casa afla in cea rnai buna perioada a vietii. Era pastorul
oglinzilor din parcul de distractii? Va priveati intr-o unei biserici mari ~i infloritoare. Dar a marturisit plin
oglinda i va vedeati inalt i slab, cu maini lungi cat de emotie tulburatoarea ternere ca este inadecvat,
picioarele. In urmatoarea erati rotund ca un balon. lupta lui constanta cu sentirnen tu 1,. inferioritatii.
0 alta oglinda le combina pe amandoua astfe l, ]nea t Era prea sensibil la ce spuneau oamenii despre el
de la talie 1n sus aratati ca o gira fa, iJr d e lzi tzilie ]n ~i inmarmurea la cea mai marunta critica. Frica sa
jos, ca un hipopotarn. 1-a 1mpiedicat sa se lanseze 1n lucrarile creative spre
A fost o experienta ila ra, n1ai a les p e ntru care simtezi ca 11 conduce Drnnne zeli.
persoana d e langa drnnneavoastra. Era uimitor de Du p a a ce a sesiune, un llder religios mi-a spus:
cat de amu zant aratati. -C e se 1nta mpl a? Oglin z il e ,,$tii, pre dica torul acela e ultima p er soa na la care
erau ]n aa .fel construite inca t sa v a ved eti in functie rn -a~ fi ateptat sa spuna a ~a ceva. De ce? A rn ta foa r tc
d e curbura stidei. bine i are atatea reu ~ite. Are o farnili e rninun ata ~i o
. 84 I Leac pentru sufletele vii.ta.mate Leac pen.tru subestimare - Partea lntfi I 85
biserica ieita din coinun. N-a fi banuit niciodata ca locul in care avem nevoie sa restauram respectul de
in sufletul lui se ascu,nde un asemenea chin." sine.
S-a intamplat sa cunosc familia acelui predicator. Aveti nevoie de un nou set de oglinzi ale
$tiam ca fusese neglijat de tatal lui - i o asemenea sinelui? Aa n1ulti ado]esc'e nti au aceeai nevoie i,
"oglinda" ii spune mu1te unui copil. Daca un tata nu de asemenea, tinere]e cupluri care ii cresc copiii.
are timp pentru copilul lui, parinte]e transmite un Cineva a spus: ,,Copilaria este perioada din viata
mesaj important:"Numeriti timpul meu; am lucruri cand Dumnezeu dorete sa construiasca incaperile
mai importante de facut." $tiam de constante]e templului. in care intentioneaza sa locuiasca atunci
descurajari ale tatalui sau i de felu] duke, mieros, cand veti fi adult." Ce gand frumos! Parintii au
spiritual in care mama sa incerca sa-1 ajute. Felul ei . rnarele privilegiu, dar i dificila responsabilitate,
de a-1 ajuta consta in a-i aminti ce i se cerea ori in a-1 de a oferi proiectul templului - imaginea de sine
compara cu o fermecatoare sora mai mare, foarte a copiJu]ui.
atragatoare. Cunoteam oglinzile distructiv curbate Daca e convins ca nu prezinta valoare, un copiJ
ale neglijarii i Ii psei de afectiune, ale cri ticii i nu va pune pret pe ceea ce spune ori face. Daca e
compararii, prin care respectul lui fata de sine a fast programat pentru incompetenta, va fi incompetent.
rau afectat. Treizeci de ani mai tarziu, respectivele " .C ineva mi-a spus ca cea mai clara amintire e ce-i zice.a
dureri i rani ii infectau persona]itatea, paralizandu-i . tatal lui mereu: ,,Asculta baiete, daca. exista doar o
potentialul i sabotandu-i lucrarea. singura cale gre.ita de a face ceva, tu o gaset~."
Daca cele spuse suna ca i ctim am cauta un Daca acest fel de subestimare a fost programat
vinovat, marturisesc ca nu asta e intentia. in aceasta jntr-o persoana, e dificil i uneori aproape imposibil
lume decazuta i imperfecta, toti parintii sunt ca acea persoana sa se simta iubita de Dumnezeu,
imperfecti in dragostea pe care le-o arata copiilor lor. acceptata de El i pretioasa pentru Imparatia i
Majoritatea parintilor pe care-i cunosc ii dau toata lucrarea Sa. Multe lupte aparent spirituale nu sunt
silinta. Din pacate, modele]e pe. care le-au avut n-au deloc spirituale la origine. Dei par a fi, judecata Jui
fost perfecte nici ele, incepand cu Adam i Eva. Cain Dumnezeu asupra unei contiinte vinovate, de fapt
i Abel trebuie sa fi vazut multa tensiune .i conflicte: ele "ii au originea in daunatoare]e i injositoarele
trebuie sa fi crescut intr-un camin tare nefericit, ca un concepte-afecte care provoaca subestirnarea.
frate sa sfareasca omorandu-1 pe ce]alalt.
Dei toti suntem vinovati, nu caut sa atribui Shirley
nimanui vina. Din1potriva, incerc sa dau o mana Aceasta a fast i problema Jui Shirley, sotia unui
de aju tor in identificarea i intelegerea problemelor seminarist. Avea in jur de douazeci Ccinci de ani,
noastre, incat sa p~tem gasi locul ce trebuie vindecat, cand mi-a cerut ajutoruJ. Cwm a inceput sa vorbeasca,
86 I Leac pentru sufletele viitiimate Leac pentru subestimare - Partea 'int'ii I 87

durerea ei s-a revarsat ca un torent. Avea nenumarate cu un sine de cartof, crezandu-se prost conceputa,
probleme in casnicie i tensiuni la locul de munca. urata, ca ceva ce crete sub pamant.
Deja ii schimbase locul de munca de cateva ori din $i am inteles ca imaginea cartofului 1i afectase
pricina dificultatilor in relatiile cu oamenii. In ciuda intreaga viata. 0 facuse atat de sensibila, precum
timpului petrecut in rugaciune, a incercarilor ei de o rana deschisa. A receptionat greit ce-i spuneau .
a marturisi altora despre Hristos i de a sluji, nu era prietenii, ;;eful ei, colegii, vecinii i sotul ei iu bi tor.
deloc multumita de relatia ei cu Dumnezeu i era $i, bineinteles, Dumnezeul ei. Cum putea crede
convinsa ca nici Dumnezeu nu e multumit de ea. ca Dumnezeu o iubete daca o crease precum tin
Primise multe lucruri bune de la parintii ei in cartof? N-a fost frumos din partea Lui sa faca asta,
. casa lor de la tara - siguranta, munca, disciplina, nu? $i nici nu putea accepta dragostea sotului ei. Ne
daruire cretina i standarde inalte de moralitate. place mancarea de cartofi, dar infa.tiarea lor lasa de
Parintii lui Shirley erau buni ca painea calda i de la dorit.
ei a Catigat 0 dragDste sincera i sarguincioasa fata Ranile suferite de Shirley erau adanci. A trebuit
de Dumnezeu, fata de Cuvantul Sau i de biserica. sa trecem prin amintirile ei dureroase alaturi de
Dar, treptat, mi-am dat seama i1npreuna cu Domnul nostru, predandu-I-le spre vindecare. Pe
Shirley ca, dei parintii ei i-au dat toata silinta, au tot .parcursul consilierii, n-am prea folosit numele
greit facandu-i complimente piin comparatii sail lui Shirley. ii spuneam adesea ,,Piersica Domnului"
punand conditii. sau ,,Draga mea piersica".
,,Shirley, eti a;;a draguta cand ... " Am facut orice pentru a-i reprograma imaginea
,,Shirley, sper ca nu vei fi niciodata ca Sally de sine. $i a raspuns harului divin intr-un fe] minunat.
din vecini." Cand a descoperit ca este o fiica a lui Dumnezeu,
,,E bine, Shirley, dar... " a lasat dragostea i harul sa se reverse i sa spele
- ,,Te iubim cand ... daca ... dar... " toate acele sentimente i imagini de cartof. A fost una
Atatea conditii! $i Shirley a crescut intrecandu-se dintre cele mai remarcabile schimbari pe care le-am
pe sine, dandu-i silintele, muncind, Juptand i vazut vreodata. Pana i infatiarea is-a schimbat. Pe
realizand. $is-a descurcat de minune, cu o exceptie. masura ce a inceput sa tina la. ea insai, Shirley s-a
$titi Ca une]e adolescente tree prin etapa ,,ratUCa facut mai draguta. Mai mult, a devenit o persoana
cea urata". Shirley a fost una dintre ele. $i tatal ei a atragatoare i ~ inceput sa se inteleaga mai bine cu
incercat s-o ajute sa se accepte. 0 iubea cu ac;ievarat, oamenii. A devenit o fiinta cu respect cretinesc fata
dar ii spunea intruna: ,,$tii, nu poti sa transformi de propria persoana.
un cartof intr-o__ piersica." Crezand ca o ajuta, o Cativa ani mai tarziu, cand am fost jnvitat sa
inspaimanta iii degrada increderea in sine. A crescut vorbesc la o conferinta in alt stat, Shirley a venit la
88 I Leac pentru suj!etcle viftamate
mine dupa predica, tinand in brate o frumusete de
bebelu. M-am uHat la fetit,a ei i am spu s: ,,Shirley,
niciodata un cartof n-a produs aa ceval" M-a privit
cu un z ambet poz na i a spus razand: Draguta
11

piersica, nu?"

,
Pentru un om neprihanit, cu greu ar muri cineva; dar
pentru binefaciiforul lui, poate ca s-ar gasi cineva sii
moara. Dar Dumnezeu i?i arata dragostea fata de noi Leac pentru sub~stimare - Partea a doua
prin faptul ca, pe ciind eram noi znca piiciito?i, Hristos
a murit pentru noi. Deci, .cu atfit mai mult acum, cfind
.
suntem socotiti neprihanifi, prin siingele Lui, vom
ft mantuifi prin El de mania lui Dumnezeu. Ciici,
daca atunci cand eram vrajma?i, am Jost zmpiicafi
cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Sau, cu mult
C onceptia despre sine a unei persoane e un sistem
de sentimente i concepte pe care aceasta i _le-a
construit despre sine. Exista patru surse ale fonnarii
acestor imagini.
mai mult acum, cand suntem fmpiicati cu El, vom Prima este lumea exterioarii, pe care am
ft miintuiti prin viata Lui. $i nu numai atat, dar ne analizat-o in Capitolul 5. Din aceasta lume exterioara
?i bucuram fn Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus primim imagini i s_entirne-!1te despre noi inine,
Hristos, prin care arn ciipiitat zmpacarea.
- I
reflectate in ogJinzile membrilor familiei noastre.
Romani 5:7-11 Hotaram cine suntem din sistemul timpuriu de
relcitii, din felul cum suntem tratati, iubiti i ingrijiti
,,Sa iubeti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toatii i din limbajul relatiilor pe care-1 invatam pe masura
inima ,ta, cu tot sufletul tau, ?i cu tot cugetul tau. 11 ce cretem: ' r

Aceasta este cea dintfii ?icea mai mare poruncii. Jar a A doua sursa este lumea din noi, echipamentul
doua, asenzenea ei, este: ,,Sii iubeti pe aproapele tau fizic, afectiv ~i spiritual pe care il aduc~m in lume.
11
cape tine znsufi. in aceste douii porunci se cuprinde Acesta cuprinde simturile i n~rvi.i notri, capacitatea
toatii Legea ?i Proorocii. de-a invata, de-a inregistra i d e-a raspunde.
Matei 22:37-40 Pentru unii dintre noi, Jumea interioara cuprinde i
handicapuri, diformitati i defecte.
Doi copii nu sunt niciodata la fel. Sunt miraculos
de diferiti, precum fuJgii de zapada. $ice greeala fac .
parintii ghidandu-se dupa carti in creterea copiilor
lor, ca i cum ar fi toti la fe]! Voi, parintilor, titt la
92 I Lcac pentru suf!etclc 'Ui'ih'imafe Lcac penfru subcstinwre - Parten a doua I 93
ce n1a refer. Aveti un copd ca un catar proverbial, cu aplecare spre rau. $i, din cauza acestui defect din
pe care trebuie sa-l bateti $i pentru a-i capta atentia, natura noastra, reactiile n e su nt dezechilibrate.
daramjte pentru a-1 disciplina! $i aveti un i:llt copil Cu ani :in lirrna am gasit o zicala de mare
sensibil ca o floare . Nu trebui e sa ridica \i rnana folos in consi]ierea oamenilor: ,,Copiii sunt cele
sau vocea ca sa asculte. Ce ridico1, sa crezi ci1 un rnai perforrnante aparate de inregistrat din 1ume,
set de principii despre cre$terea copiilor e suficient! dar cei rnai slabi anali$ti." Copiii 1nregis treaza
Aceste diferente exista din cauza a ceea ce suntem rnulte irnperfectiuni din jurul lor $i, din cauza
$i a inzestrarii noastre psihofizice. egocentrismului care ne caracterizeaza pe toti,
Oricun1, exista $i un factor spiritual, $i aici n e interpreteaza gre$it multe dintre cele adunate, iar
diferentiem de psihologia laica, urnanista $i pagana, aceasta le afecteaza sernnificativ imaginea de sine.
care considera ca natura un1ana este in mod esenFal Indiferent cat de rnulte fac parintii pentru copiii lor,
buna ori neutra din punct de vedere moral. Noi, se pare ca cei rnai multi oarneni ajung la maturitate
cre$tinii, nu creden1 asta. Dumnezeu ne-a revelat crezand: ,,Totul este in regula in ce te prive$te, dar
prin Cuvantul Sau ca nu ne na$tem neutri din punct nu $i in ce ma prive$te." Aproape ca e o parte din
de vedere moral. Mai degraba, suntern victimele unei zestrea noastra urnana.
tendinte fundamentale catre rau, 0 inclinatie s pre a Biblia spune ]impede ca nu suntern numai
gre$i, pe care o numim pacat originar".
11 victime. Sunten1 cu totii pacalo$i $i, intr-o anurnita
Chiar daca vorbim de" pa cat originar", adevarul inasura, responsabili pentru ceea ce suntern. i pentru
e ca pacatul e lucrul eel mai putin original din viata ceea ce devenim. N-an1 vazut pe nimeni cu adevarat
noastra. Legile $i principii1e care guverneaza relatiile vindecat pana ce, alaturi de iertarea tuturor celor
interpersonal e $i dezvoltarea un1ana au garantat care ]-au ranit $i i-au gre$it, a prirnit ;;i iertarea lui
transrniterea pacatului cand prirnii no~tri parinti au Dumnezeu pentru propriile sale reactii gre;;ite.
incalcat legile lui Dumnezeu $i au inceput sa traiasca Satana e a treia sursa $i 1-arn anali za t d eja
in egocentrisrn $i mandrie. De la primul p acat al lui drept cau za a subestimarii noastre. Diavolul folose$te
Adam $i al Evei s-a prod us o reactie in lant care a da t sentimentele noastre de auto~ispretuire cape o armc1
na$tere la parinti imperfecti, cu e$ecuri, ignoranta teribila 1n cele trei roluri p e care le joaca . Diavolul
$l actiuni gre$ite $i, m a i rau d ecat toate, dragoste este mincinosul (Joa n 8:44), para$ul (Apocalipsa .
con di ti ona ta. 12:10) $i eel ce ne-a orbit mintile (2 Corinteni 4:4).
Aceasta n10$tenire foce din fiecare fonta uman3 o In toa te cele trei roluri, el folose$te complexul d e
victirna a starii colective de pacat. Nu n e ivin1 ]n lume inferioritate, scntirnentul inadecvarii ;;i lnjosirea d e
p erfect n eutri, ci imperfect 'lndinati 1nspre r5u. Ca si ne pentru a-i l'nvinge pe cre$tini $i a-i 1n1piedica sa
motivatie, dorin\e $i inclinatii, suntern dezechiJibrati, atinga 1ntregul ]or potentia l 'in caLi tate d e copii ai lui
94 I Leac pentru sufletele vaUimate Leac pentru subcstimare - Pnrtea a doua I 95

Dumnezeu. respect de sine, fie ca ]i spuneti autopretuire, este


A patra sursa a irnaginii despre noi inine este vorba, in mod evident, de fundarnentul dragostei
Dumnezeu. A cum trecem de la problem a subestimarji cretine pentru ceifalti. $i este exact opusul ~ ceea
la puterea de a construi o noua imagine de sine din ce cred multi cretini.
perspectiva cre$tina. Lasam deoparte boala i n e Cu ani in urma, du pace am tjnut o predica despre
indreptam spre vindecare, p entru ca sunt cateva aceste doua poruncj ale lui Isus, a venit la mine un
elemente concrete in drumul spre tamaduirea om. Mi-a spus: "A9a batran cum sunt, niciodata pana
noastra de subestimare. acum n-an1 auzit corect Cuvantul Jui lsus."
Am intrebat: Ce vreti, sa ziceti?"
11 ,

Corecteaza-ti teologia greita "Pai, a spus et 1n timp ce predicati, mi-am dat


Lasa-L pe Dumnezeu i Cuvantul Sau sa-ti corecteze seama deodata ca buzele rne]e au spus: lubete-ti
credintele gre$i te. Multi cre$tini au adoptat o aproJpele ca pe tine insuti, dar in gand am auzit:
idee care constituie, de fapt, un pacat in ochii lui lube_te-ti aproapele, dar urate-te pe tine! . Ma tern
Dumnezeu $i au inve$mantat-o intr-o pioasa hain a Ca 3111 trait intru totul dupa porunca 3a CUD1 am
teologica. Poate $i tu ai facut o virtute dintr-un viciu. tradus-o."
Nu poti gandi gre$it $i trai corect in acela$i timp. Nu Dupa o intalnire la care am predicat d espre
poti sa creditezi eroarea $i sa practici adevarul. dragostea de sine corecta, o ferneie a venjt la mine
Aceasta credinta gre$ita sugereaza ca auto- i mi-a spus ca a trait in biserica toata viata, dar ca
injosirea e placuta Jui Dumnezeu, ca e o parte din sunt primul evanghelist pe care 1-a auzit spun and
umilinta cretina, necesara sfintirii c:j sfinteniei.
ca trebuie sa se iubeasca pe sine. ,Jn tot acest timp
, '5 ,

Adevarul e ca injosirea de sine nu e veritabila am crezut ca Dmnnezeu vrea sa ma u rasc pe 1nine


umilinta cre$tina $i se opune mu]tor invataturi ca sa fiu umila.II

fundamentale ale cre$tinismu1ui. Marea porunca Trebuie sa va corectati teologia? Cand Il iubiti pe
este sa-L iube9ti pe Dumnezeu c~ toata fiinta ta . A Dumnezeu, pe dumneavoastra iniva ~i pe ceilalti,
doua porunca este o extindere a prirn.ei porunci - impliniti pe deplin legea lui Durnnezeu (:Matei
sa-ti iube$ti aproapele cape tine ]nsuti. Nu avem aici 5:43-48). Cand Isus a proclanl"at legea, nu a aprobat-o
doua porunci, ci trei: sa-L iube$ti pe Dumnezeu, sate $i nu a glorificat-o cum faceau unii rabini din vremea
iube9ti pe tine ]nsuti $i sa-i iubeti pe ceilalti . Am pus Sa. Mai d egraba, a reafirrnat cu autoritate principiul
si11e!c pe locu] doi pentru ca lsu s a aezat neindoios eternei triade - dragoste corecta fata de Durnnezeu,
dragostea corecta de sine ca fundarnent al dragostei fata de noi 1nine i fata de al ti oarncni. Aceasta Jege
corecte pentru aproape. Expresia dragos te de sine" fundarn entala a lui Dumnezeu e scrisa in natura
11

are o conotatie greita pentru unii. Fie ca 'Ji spuneti 1ntregu lui univers. Opereaza 1n fiecure celu la a
96 I l-je1,1c pc11/n1 s11flctcl<: viitii111ate Lene pen tru subcstimare - Partt'a n do11a I 97
corpului. Persoan a care are un respect adecva t fa ta Pa vel e pertinenta, ca fi ecare credincios sa nu aiba
d e sine e rnai san atoasa in toate priv inteJe d ecal despre sine o parere m ai inaJta d eca t se cu vine, ci sa
persoana care se subestimeaza . Acesta e felul 1n care aiba simti ri cum patate despre sine (Roma ni 12:3).
v-a creat Dumnezeu 9i, da ca aqionati 1mpotriva Ju i Simtirea cumpatata nici nu supraestirneaza, nici
nu doar ca u rrnap 0 teologie greita, ci riscati propria nu s ubestimeaza. A ici Diavolul n e d eruteaza i n e
durnneavoastra distru gere. orbete, cand ne acuza: "Ai grija; e9ti rnandru . 11

Multe texte scripturale sugereaza i1nportanta In realitate insa, adevarat e tocmai opusul. Caci
unei estimari adecvate a sinelui, dar apostol.u] Pavel persoana care se subestimeaza incea rca mereu sa
a d eclarat-o deschis fundamentul uneia dintre cele demonstreze ce poate. Simte n evoia sa aiba dreptate
n1ai intime 9i m ai irnportante relatii din viata, cea in fiecare situ atie, sa fie con firm ata. E cople9ita d e
dintre sot ;;i so ti e: To t a9a trebuie sa-9i iu beasca 9i
11 ve9nica-i privire asupra ei 1nse9i.
b arbatii nevestele, cape trupurile lor. Cine-9i iube;;tc 0 persoana care se subestirneaza d evine extrem
n evasta, se iube;;te pe sine 1nsu i . Caci nimeni nu 9i-a de egocentrica. Asta nu in seamna ca e egoista. Poa te
urat vreodata trupul lui, ci 11hranete,ll1ngrije9te cu . sa-i lase pe toti sa-1 cak e in picioare, 9i asta e parte
drag" (Efeseni 5:28-29). a problemei sale. Dar este egocentric p entru ca se
Versiunea biblica Phillips a parafraza t aceasta prive~te nwreu pe sine 9i 1~i pune n1 ereu intrebari In
idee s punand: Dragos tea pe care un barba t o ofera
11 legatura cu propria p ersoana. Poate chi ar sa devina
n evestei sale e prelungirea dragostei p entru sine dependent d e laude, m anevrandu -i con sta nt pe
in su9i, ca sa o invaluie." Exernplul di vin e dat 1n ceilalti pentru a-9i recatiga in cred erea in sine.
urmatorul verset: ,,$i as ta face Hristos pen tru Tru pul Nu -i puteti iubi neconditionat pe ceilalti, cata
Sau , Biserica ." Tot Pavel a zis: Fiecare din voi sa-i
11 vreme sunte ti preocupati sa va dovedit] propria
iubeasca n evasta ca p e sine; i nevasta sa se team a valoare . .Poate parea ca-i iubiti, cand, d e fapt, va
de barbat." folositi d e ei ca sa va confi rm e ca totu] es te in regula
Exp erienta confi rma exacbtatea p sihologica a in ce va prive9te.
Ju i Pavel. Pentru ca unii oam eni i9i iubesc p arten erii Autonega rea nu face parte din urnilinta, din
precum se iubesc pe ei inii, casniciil e lor a u sfintenie sau d in sfintire. Crucificarea $i abandonarea
' ,
problerne. Caci injosirea d e sine i9i face loc In casni cie. sinelui nu presupun d egradarea Jui .
O hranfre adecvata a sinelu i 9i con tienb zarea
propriei valori sunt esenti ale, daca e sa fii o sotie Dumnezeu i izvorul respectuJui de sine
buna sau un sot bun. Creati-va imaginea de sine pornind d e la Durnnezeu,
Un asem cn ea respect fata d e sine e csentizil nu d e la reflectiil e fa lse ce vin di n trecutu ]
1n a f-i un bun semen pentru altii. Atentionmea lui durnneavoastra . Lecuirea d e su bes lirn a re depinde
98 I Lene pcntru sujlctclc vifti?matc Lcac pentru subcstimarc - Partca a duu a I 99

de o alegere p e care trebuie sa o faceti : 11 veti ascu"lta rar se 1ntampla ca cineva sa-9i dea viata p en tru
pe Djavol cu toate minciuni]e, distors,ionaril e, altcineva, chiar daca acesta din urma e un om b un ...
injosirile 9i ranile trecutului, prin care sa va insufle Dar dovada dragostei uimitoare a lui Dumnezeu
sentimente 9i conceptii nesanatoase, necre;;tine e aceasta: pe cand eram noi inca pacatoi, Hristos
despre durnneavoastra? Ori va yeti prirni valoarea a rnurit p entru noi ... Putem tine capul sus datorita
de ]a Dumnezeu i de ]a Cuvantul Sau? acestei iubiri a Jui Durnnezeu" (Romani 5:7-8, 11,
Iata cateva intrebari foarte irnportante pe care Phillips). Dumnezeu v-a afirrnat valoarea. Sunteti
trebuie sa vi le puneti: cineva pe care Dumnezeu 1-a pretuit p ana acolo,
. Ce drept aveti sa injositi sau sa dispre tuiti pe incat sa dea 1nsai viata Fiului Sau iubit ca sa va
cmeva pe care Durnnezeu 11 iube:;te atat de profund? rascurnpere. -
Nu spuneti:- "Pai, bu ca Dumnez eu ma iubete, Ce drept aveti sa 1njositi sau sa dispretuiti pe
dar eu nu pot sa ma sufar." Aceasta e o credinta cineva caruia Dumnezeu ii poarta a:;a mult de grijii?
travestita, o insulta adusa lui Dumnezeu i dragost~i ,,Cu cat mai 1nult Tatal vostru, care este in ceruri, va
1

Sale. E expresia unui resentiment mascat, subtil fata da lucruri bune? (Matei 7:11) . Dumnezeu se va
' 11

de Creatorul durnneavoastra. Cand Ii dispretui:ti ingriji de toate trebuintele voastre" (Fillpeni 4:1 J).
creatia, sustineti ca nu va place designul sau Nu suna deloc ca i cum Dumnezeu ar vrea s a va
Designeru l. Astfel nu mi ti murdar ceea ce Dumnezeu urati sau sa va sirntiti nepotriviti.
numete curat. Nu reuiti sa intelegeti cat va iubete Ce drept aveti sa injositi sau sa di spretuiti p e
Dumnezeu i cat de n1ult insernnati pentru El. cineva pe care Dumnezeu 1-a pliinuif cu atata grija?
Ce drept aveti sa injositi sau sa dispretuiti
Binecuvantat sa fie Dumnezeu ... care n e-a binecu-
pe cineva intr-atat de onorat de catre Dumnez eu? vantat cu tot felul d e binecuvantari duhovni ce ti, 'in
"Luati searna la nepretuita dragoste pe care Ta ta] locurile cereti, in Hristos. In El, Durnnezeu ne-a ales
ne_-a aratat-O, )ngaduindu-ne Sa ne nurnim COpiii inainte de 'interneierea lurnii, ca sa fim sfin\i ?i fara
1
lrn Dumneze11>>' (1 loan 3:1, Phillips). Nu e doar prihana !naintea Lui, d upa ce, !n drag()stea Lui, n e-a
un nurn e, e ceea ce suntem . ,,Prea iubitilor, anun randuit mai dinainte sa fim infiati prin Isus Hris tos ...
suntem copii ai lui Dumnczeu (v. 2).
11
(Efeseni 1 :3-5)
Cred e ti ca atunci. cand 11 consid erab inferior sau
lipsit de valoare p e unul din copiii lui Dumnezeu, EJ Ce drept a veti sa injositi sau sa dispretuiti
e multumi t d e a;;a-zisa voa stra um ilinta? pe cineva in care Dumnezeu l i gfisc:; te pl/iccrea?
Ce drept aveti sa injosi ti sau sa dispre tui ti Apostolul Pavel a spu s ca suntern' ,,accep tati prin
pe cineva a tat d e prcf u it d e Dun1nezeu ? Cat de mu lt Prea Jubitul Lui" (Efeseni 1:6). Va aminti ti cu vi n tele
va p re tui e9 te Dumnezeu ? Jn exp e ri en ta lJm an :'i Ta talui la botezul lui lsu s? ,,Acesta este Fiu l Meu p reu
Leac pentru subestimare ~ Pa}'tea a doua I 10 1
100 I Leac pentru sufletele viitiimate
veti avea parte de o surpriza. Caci s-ar putea sa
iubit, in care Imi gasesc placerea" (Matei 3:17). Pavel descoperjti ca )ntregul stil de viata adoptat este 0
ne prezinta un gand indraznet: suntem ,,]n Hristos". autoinjosire, directa sau indirecta. Iata cateva indicii.
A folosit aceasta expresie de vreo nouazeci de or.i. Ce faceti cand cineva va aduce compUmente? Puteti sa
Sunteti' in Hristos, deci sunteti ,
in Cel Preaiubit. spuneti,: ,,Multumesc"; Jmi pare bine ca v-a placut";
Dumnezeu va privete in Hristos i va spune: ,, Eti ,,Va sunt recunoscator"? Sau va complaceti in a va
fiul meu iubit, eti fiica mea iubita, in care Imi gasesc face reprOUri? Daca sunteti obinuit sa va injositi, va
placerea." . dura ceva pana sa va opriti, pentru ca simtiti nevoia
De unde va veti lua imaginea de sine? Din sa treceti prin toata rutina. N-o faceti!
deformarile copilariei, din ranile trecutului i ideile Cred ca spiritualizarea e partea cea mai proasta;
false care v-au fost induse? Sau veti spune: Nu, nu trebuie ca Dumnezeu o detesta . Cineva spune:
voi mai asculta minciunile trecutului. Nu-1 voi mai Te-am auzit cantand astazi .;:i mi-a placut cantecul
asculta pe Diavol, mincinosul, eel care tulbura, eel " "
tau ." Atunci deveniti foarte spiritual i spuneti: ,,Pai
care orbete, rastalmacete i deformeaza. Voi asculta n-am fost eu; a fost DomnuL" Bineinteles ca a fost
parerea Jui Dumnezeu despre mine i-L voi lasa sa Domnul; sunteti dependent de El. Dar nu trebuie sa
ma reprogrameze pana cand aprecierea plina de spuneti asta de fiecare data.
dragoste pe care mi-o face devine parte a vietii mele, . Lasati-L pe Durnnezeu sa va iubeasca i sa
ajungand la cele mai tainice sentimente ale mele. Va invete Sa Va iubiti pe dumneavoastra llliVa i
pe ceilalti. Doriti dragostea. Doriti ca Dumnezeu sa
Cooperafi cu Duhul Sfant va sustina i_ sa va accepte; i tocmai as ta face. Dar,
Trebuie sa deveniti partenerul lui Dumnezeu in din cauza programarii nenorocite din alte surse, e
aceasta reprogramare i in procesul de innoire. E un dificil sa acceptati dragostea. De fapt, e atat de greu,
proces continuu, nu o criza de moment. Nu cunosc )neat puteti crede ca e rnai confortabil sa rnergeti pe
nici 0 experienta cretineasca ce poate sa va schtmbe drurnul pe care va aflati.
peste noapte imaginea despre dumneavoastra. Yeti fi Va invit insistent sa participati la< procesul de
,, transformati prin innoirea mintii voastre" (Romani vindecare astfel !peat sa va puteti ]nalta capul ca fiu
12:2). Acest verset prezinta o actiune continua ;;i sau fiica a Jui Dumnezeu lnsui.
cuvantul minte evoca felul in care ganditi, fe]ul in
care priviti viata ca proces zilnic. .
Cum puteti coopera cu Duhul .Stant ca sa
i'mpliniti asta?
Cereti-1 luj Dumnezeu sa va atraga atentia
de fiecare data dnd va injositi . Daca vcti face asta,
7
Simptome ale perfecfionismului

. .
Venifi la Mine, tofi cei trudifi i impovarafi, i Eu
vii voi da odihnii. Luafi jugul Meu asupra voastrii,
~xista n:'~lte feuluri . de depresie .i sunt dest~l .
.I:.de vanate. Ma v01 axa pe un tip de depres1e
i inviifafi de/a Mine, ciici Eu sunLbltind i smerit . provocata de sentimentele vatamate i, mai ales, de
cu inima; i vefi giisi odihnii pentru sufletele voastre. o deformare spirituala cunoscttta ca pe1fecfionism.
Caci jugul Meu este bU;n i sarcina Mea este Uoarii. In 1nomentul in care D1entionez acest cuvant,
Matei 11 :28-30 vad arborandu-se pavilionul TOU pentru aparare.
Nu-i aa ca noi credem in perfoctiunea cre,::;;tina? .
Riimane dar o odilmii ca cea de Sabat pentru poporul intr-adevar, tredem. Dar e o mare diferenta intre
lui Dumnezeu. Fiindcii cine intra in odihna . Lui, veritabila perfectiune cretina i perfectionism.
se odihnete i el de Lucriirile Lui, cum S-a odihnit Dei, la suprafata, pot parea identice, exista o ~are
Dumneze~ de lucriirile Sale. Sii ne griimm dar sii prapastie intre ele. -
intriim in odihna aceasta ... Perfectionismul este o contrafacere a perfectiunii
Evrei 4:9-11 cretine, a sfinteniei, a sfintirii sau a vietii pline de
Duh. in loc sa ne faca oameni sfinti i personalitati
integrate - adica oameni intregi in Hristos -
perfectionismul ne face farisei, din punct de vedere
spiritual, i nevrotici, din punct de vedere afectiv.
Credeti ca exagerez? E o descoperire recenta a
psihologilor ori a pastorului? Vreau sa va asigur ca,
de-a lungul secolelor, pastori sensibili au re marcat
aceste probleme la cretinii su ferinzi i au fost
profund ingrijorati, cu mult inainte de populari zarea
io4 1 Leac pentru suf!etele viitamaie
Simptome ale perfecfionismului I -io5
cuvantului psihologie. Nu tiau ce sa faca, 1nsa au
recunoscut problema. ,.
S~mptome
Joh.n F1etcher, un contemporan al lui John Wesley,
i-a caracterizat astfel pe unfi oameni din parohie: R-rintre cre;;tinii evanghelici perfectionismul este cea
mai deranjanta problema. Imi intra in birou mai des -
Cativa 19i asuma mari greutati, pe care i le-provoaca _q.ecat orice alt blocaj cretin.
sing,uri, 9i nu le pot suporta, au contii)1tele torturate Ce este perfectionismul? De vreme ce e mult mai
de o vina imaginara. Altii tree fara sa-9i dea se~una UOr sa descrii decat sa defineti, va voi prezenta _
prin temerile nefondate de a fi comis pacatul de '~~teva dintre simptomele sale.
neiertat. Intr-un cuvant, oare nu vedem sute de . ; , 1. Tira!lia obligatiilor. Principala lui caracteristica
oameni care, de9i au motive sa se simta bine, simt 'e sentimentul constant i atotcuprinzator ca niciodata
ca nu e nici o speranta pentru ei? '
nu e destul de bine ce faceti, sau ca nu sunteti , destul
de bun. Acest sentiment se infiltreaza peste tot ]n
Pastorul misionar John Wesley scria:
Y.iata, dar ne afecteaza, in special, viata spirituala.
Cateodata aceasta calitate deosebita, tandretea ; E,xpresia clasica a psihologului Karen Horney il
con9tiintei, e dusa la extrern. Sunt cativa care se . descrie perfect: "tiranie a obligatiilor". Iata cateva
tern fara motiv, care se condamna 1n continuu fiira fraze tipice:
motiv, imaginandu-9i pacatul acolo uncle Scriptura .,,Ar trebui sa fac mai bine";
nu-I in1lica niciodata~ presupunand ca au datorii ,,Ar fi trebuit sa fi facut mai bine";
pe care Scriptura nu le cere. Aceasta e pe drept ,,Ar trebui sa fiu capabil sa fac mai bine".
cuvant numita 0 con9tiinta scrupuloasa i este un $i asta incepand de la pregatirea mesei, pana
mare rau: E recomandabil
-
sa cedati' 111 fata
'
ei cat la rugaciune i evanghelizare:-,,N-am facut-o
mai putin posibil, ba chiar trebuie sa va rugati ca destul de bine."
sa fiti eliberat de acest mare rau i sa redobanditi 0 . Cele trei expresii favorite ale perfectionistului
minte sanatoasa. (Arthur C. Zepp, Conscience Alo.ije ' stint: ,,a~ fi putut sa ... ", ,,ar fi trebuit sa.... ", ,,a~ fi ... "
Is Not a Safe Guide, Chicago, The Christian Witness Daca traiti aceasta stare de spirit, imnul vostru este
Company, 1913, p. 103.)
,,Ah! Daca ... " Mereu ridicat in varful degetelor,
Unpredicator din vechime a scris o carte despre mereu straduindu-va, tragand de dumneavoastra,
perfectionism, intitulata The Spiritual Treatment ]ncercand, dar niciodata realizand destul.
of Sufferers from Nerves and Scruples [Tratamentul 2. Autoznjosirea. Legatura dintre perfectionism
spiritual al celor ce sufera de nervi ;;i de scrupule]. ' $i subestimare este evidenta. Daca nu sunteti
Un titlu surprinzator de exact! ' niciodata destul de bun, simtiti permanent tendi-nta
... de a va auto1njosi. Daca nu sunteti multumit de
106 I Leac pcntru su;letele viitiimate Simptome ale pe1fectio11ismului I 107

dumneavoastra iniva i de realizarile dumneavoastra, din nou. Sentim~ntul general al dezaprobarii divine
atunci urmatorul pas e firesc: nici Dumnezeu nu e i al condamnarii generale se intorc, sacaindu-va i
rnu.ltumit cu adevarat de dumneavoastra. Spune batand neincetat la Ua diff spate a sufletului .
1
mereu: "Haide! Poti mai rnult .. . $i, daca sunteti un
' 4. Legalismul. Contiinta hipersensibila i vina
perfectionist niciodata rnultumit de dumneavoastra, deplina a perfeqionistului sunt insotite de c)bicei de o
raspund: 11 De~guL" mare scrupulozitate i de legalism, .care accentueaza
Oricat ati incerca, ramaneti mereu pe locul rigid elementele exterioare, lucrurile perrnise ~i cele
doi. $i, de vreme c~ Dumnezeu. i dumneavoastra interzise, regulile i regulamentele. Sa vedem de ce
pretindeti mereu locul intai, locul doi nu e destul de acest simptom urrneaza aproape inevitabil primelor
bun. Deci, va intoarceti, spiritual vorbind, in minele trei.
de sare, cu eforturi sporite pentru a va multumi Perfectionistul cu o contiinta fragila, cu subesti-
pe dumneavoastra i pe un Dumnezeu tot mai marea sa i simtul interior de invinovatire aproape
pretentios, care nu e niciodata pe deplin satisfacut. automata e foarte sensibil la ce cred altii qespre el.
Dar mereu euati, aveti sentimentul inadecvar~i, nu De vreme ce nu se poate accepta i e nesigur de
ajungeti niciodata; insa nu trebuie nicidecum sa va aprobarea lui Dumnezeu, are nevoie disperata de
opriti din a incerca. aprobarea altora. Astfel e o prada Uoara a parerilor
3. Anxie'tatea. Obligatiile i autoinjosirea produc i aprecierilor altar cretini. Fiecare predica il atinge.
o contiinta hipersensibila sub o umbrela uria~a de Se gandete: Ah, poate as ta e problem a mea. Poate, daca
vina, anxietate i condamnare. Ca un nor uria, renunt la asta ... daca adaug asta vietii mele ... Poate, daca
umbrela va . sta deasupra Capului. La rastimpuri, incete; sa Jae asta sau incep sa Jae cealaltii, voi cunoate
umbrela se rididi i soarele stralucete, mai ales pacea, bucuria i puterea. Poate ca atunci Dumnezeu ma
in cazul unor adunari pentru trezire spirituala, al va accepta i fl voi nzultumi. _
conferi'ntelor despre o viata cretina Jnai adanca Intre tin1p, lista de obligatii i interdict]i crete;
i al taberelor de studiu, cand ieiti in fata pentru tot mai multe reguli se adauga penhu ca tot mai
rugaciune sau pentru a demonstra o predare rnai
11 multi oameni trebuie multurniti. Haloul trebuie sa
deplina". fie p~trivit pentru o persoana i rearanjat pentru alta.
Din pacate soarele rarnane earn tot atat cat Deci perfectionistul il potrivete in toate chipurile
data trecuta, cand ati facut aceeai calatorie, ati i, inainte sa devina contient de ce se intampla,
parcurs etapele aceluiai proces i ati pretins aceeai haloul s-a transformat in ceea ce Pavel a numit
binecuvantare. in curand cadeti din al noualea cer ,,jugul robiei" (Galateni 5:1). Jugul era o unealta a
'
i se aude o bufnjtura care iti intoarce stmnacul pe fermierilor foarte obinuita 1n acele z.ile, pusa pe
dos. Aceleai sentimente chinuitoare se instaleaza un animal sa traga plugu I sau folosita pentru a lega
108 I Leac pc11trn suflcte/c vtitiimatc Si111pto111c ale pcrfcctio11is11111!11 i I HJ9

doua bovine impreuna . Dar cu vantul a vea ~i un alt S-au intors la un amestec diluat de credinta ~i
sens i la acest sens se gand e~te Pa vel. In Vechiu] fapte, de Lege i har. $i rezultatu 1 a fost acelai
Testament jugl.J] era sirnbolul autoritatii d espoti ce atunci, CU111 este ~i astazi cand amestedrn Legea J
aezate pe capul celor cu ceriti, un sernn al scla viei ha nil. Credincio~ii irna turi i sensibili pot d eveni
lor. Era ceva urnilitor i di structiv. perfectioniti n evrotici, chinuiti de vina, pu ternic
Vestea Bun.a a harului a ]ntrat in vietile marcati de un halo, nefericiti ;;i nemultun1iti . Au
galatenilor, eliberandu-i de ace] jug spiritua I. vederi rigide, sunt incapabili sa simta iubirea, se
Vestea Buna e ca drumul la Dumnezeu nu e eel conforrneaza aprobarii ;;i dezaprobarii celorlalti.
al perforrnantei fara cusur. Indiferent ca t de mult Totu;;i, printr-un ciudat paradox, ei ii judeca, ii
incercati, nu puteti catiga bunavointa Jui Dunrnezeu. invinovatesc ;;iii 'inlantuie pe ace;;ti ,,altii".
De ce? Pentru ca bunavointa Lui, nTultumirea Lui 5. Miinia. Dar ce-i mai rau de-abia urmeaza.
fata de dumneavoastra e un dar al harului Sau, oferit Pentru ca, vedeti, ceva ingrozitor incepe sa i se
din dragoste, prin Isus Hristos. intample perfectionistului. Fara sa-i dea searna,
Dupa un tirnp, harul a parut prea bun pentru undeva, in adancul inirnii sale, se na;;te mania.
a fi adevarat i galatenii au inceput sa asculte alte Un resentiment fata de indatoriri, fata de credinta
voci din piata; o alta ,,evanghelie", cum a numit-o cre;;tina, fata de alti cretini, fata de propria persoana
Pavel (Galatenj 1:6). Poate i-au ascultat pe lcgalitii i, ce e n1ai trist, fata de Dumnezeu .
din Ierusnlim, care spuneau ca trebuie Fnuta toata 0, nu este vorba de adevaratul Dumnezeu. Asta
Legea, inclusiv legea ceremoniala. Poate i-au ascultat e eel rnai trist; asta imi rupe inirna. Perfectionistul
pe ascetii din Co/ose, care s-au intrect;it in renuntari nu se impotrive~te Dun1nezeului plin de har i de
pentru a-L multumi pe Dumnezeu. De asemenea, dragoste, care S-a daruit pe Sine veni11:d la noi, care,
s-au mai intrecut in a respecta zilele speciale, prin Isus Hristos, a rners tot drumu] pana la cruce
lunile noi i Sabatul. Au insistat pe ,,smerenie" i cu a;;a un pret. Nu, resentimentul sau este impotriva
subestimare deliberata (Coloseni 2:18). Au sub]jniat unei caricaturi de dumnezeu care nu e niciodata
ceea ce Pavel a nu1nit porunci. ,,Nu lua, nu gusta, multumit. Un dumnezeu pe care nu-1 poate multumi
nu atinge cutare lucru!" Pavel a spu s ca aveau ,,o oricat ar incerca, indiferent la ce renunta sau ce se
infat]~are de intelepciune, intr-o inchinare voita, straduiete sa -faca. Acest durnnezeu crud ridka
o smerenie i asprirne fata de trup" care ,,nu sunt mereu miza, cere mereu mai muJt ;;i spune: ,,lmi pare
de nici un pret 'impotriva gadilarii firii pamanteti" rau, n-a fost destu] de bine."
(Coloseni 2:21 , 23). Cat de exact! Mania fata de acest dumn ezeu fierbe in
Astfel, legalitii din lerusalim ~i ascetii din Colose perfectionist. Uneori, i~i recunoa~te mania lui ;;i
au produs galatcni diluatori ~i galatcni rcvcrsionili. intreaga tiranie nenorocita a datorillor e va z uta
Simptome ale pe1jectio11ism11 /11i I 11 r
no I Lene pc11tru s11flctelc vfiti'i11rntc
in Thailan da. Dar, dupa cativa ani, a parasit can1pul
drept ceea ce este: lm ]n locuitor satani_c, di sperat,
misiunii rapus. 0 cadere p sihica ]-a ]n1pied icat sa
al adevaratei perfcctiuni cre:;;tine . $i, un eori,
predice, sa predea, pana :;;i sa citeasca Biblia. Cum a
perfcctio nistu 1 poate gasi drumu 1 de sea pare, poate
spus-o el :lnsu9i: ,,Erarn o povara pentru sotia rnea
gasi hand :;;i este el.iberat in mod mira culos.
;;i nefolositor lui Dun1nezeu i celorlalt]'' (Free fo r the
6. Negarea. Adesea mania nu este recunoscuta,
Taking, Fleming Revell, 1975).
ci negata . Pentru ca mania e considerata un paca t
Cum s-a intamplat asta? ,,Am inventa t un
teribil, este ascunsa. $i l:ntregul am estec de teologie
Dumnezeu imposibil :;;i am suferit o cadere psihica."
gre:;;ita, legalism i mantuire prin fapte devine 0
0, el credea ]n harul divin, chiar 11 predica . Dar
Niagara ]nghetata. Acum se instaleaza profundele
adevaratele Jui sentimente despre durnnezeul cu
probleme afective. Schirnbarile starii de spirit sunt
care traia zi de zi nu erau pe masura predicilor sale.
atat de mari :;;i de teribile, )neat o asen1enea perso<lna
Dumnezeul Jui era lipsi t de bunavointa :;;i in1posibi l
pare a fi d oi oameni diferi\i l:n acela:;;i trup.
de multumit.
Sub stres ;;i sub presiunea incercarii de a trai cu
un sine pe care nu-] place, cu un Dunu1ezeu pe care
Pretentiile l~i Dumnezeu fata de m.ine erau atat de
nu-L poate iubi :;;i cu oarneni cu care nu se poate
mari ;;i parerca Lui d espre mine era atat d e proasta,
intelege, presiunea d evine prea m are. $i se poate !neat nu puteam trai altfcl d eca t dczaprobat de El...
1ntampla unc:i din d ou a: fie capituleaza, fie sufera o Toata ziu a 1mi repro::,;a: ,,De ce nu te rogi mai mult?
cadere psihica. De ce nu le vorbe ti rnai mult altora despre Hristos?
Este atat de trista capitularea! Eu petrec foarte Cand vei 1nvata sa te a utodi sciplinezi? Cum 'iti
mult tirnp consiliind oameni care au fost cand va perrniti sate lafai 1n gand uri atat d e josnice? Fa asta,
cretini activi, dar au capitu]at. A capitula 1nseamna nu face cealalta! Produ, eva ngh el izeaza, rnun ce::,;te
a re_n unta la tot. Omu l respecbv nu d e vine un mai rnult!" ... Dumne~eu I::,;i folosea rnereu dragostea
n ecredin cios, crede cu rnintea, dar nu rn ai poate Lui irnpotriva m ea . Imi arata mainile s trapunse d e
crede cu inima. Nu poate face fata perfectionisrnului. cuie uitandu-Se la mine za mbitor : ,; i spuna n d : Ei 11

A ]ncercat de atatea ori :;;i ]-a facut at;~t de n efe ri cit, bine, de ce nu e::,; ti un cretin m ai b un? Da-i zor : _;i
incat a renuntat. traie::,;te a::,; a cu1T1 ar trebui!"
Altii sufera o cnderc psihici7. Greutatea este Mai mult decat orice, aveam un Durnnezeu
insuportabila :;;i cedeaza sub apa sarea ei. Exact ca re lnauntrul Sa u considera ca valorez mai putin
astc:i i s-a ]ntampl at Jui Joseph R. Cooke, profesor decat noroiul. 0, a facut mare tam-tam de dragostea
de antropologie la Un iversitatea Wzishin glon din Lui p cntru mine, dar credea m c5 dragos tca i
acceptarea zi lnica dupa care tanjearn pute m1 fi ale
Seattle. $i-a lu a t doctoratul, ave c:i ~i o p rcgiHire
me le doa r daca ii lasam sa strivcasca a proa pe tot
solida ]n teqlog ie, a;;a ca a plecat p rofesor misionar
Si111plo111c 11 /c pe1:fccf io11is11111!11i I -1 I J
112 I Leac pl' JI tru suflctelc uatffnintc
Vindecarea d e pe rfection ism are loc pri n crcdj nta
ce era ad cvarc:i tul mcu e u. Cand am 1nteles asta, cu
~ i via ta d e zi cu zi, p rin intelegerea re]a~i ei p line d e
greu a rn ai exis tat un cuvant, u n sen tim ent, un ga nd
.h a r cu lm Tata ceresc iubitor $i grijuliu.
sau o deciz ie din tr-a lc melc care sa-1 fie cu adc varc:1 t
p lacu te Jui D u m n ezeu. Da r aici e problem a, caci un eori as ta nu se poate
in tamp la d e la sin e. Pentru unii oam eni, inteJegerea
P ute ti l'n telege de ce un cretiii sincer care h ar ului nu poate d eveni o realita te constanta fara o
simte a$a ceva su fera o cadere p sihi ca ? Anii rnei vind eca re interioa ra a trecutului. Grija lui Durnnezeu
d e predica re i consiliere, de ru gad un e cu cretin i nu poate fi sirn tita fa ra o reprogra mare interi oara,
eva ngh eli ci, m-au fa cut sa cred ca aceasta boala a de profun zime, a tuturor conditionari lor greite care
perfectioni smului e foa rte ra?pandita printre oam en ii le-au fos t indu se d e parinti i famili e, d e profesori,
d in biserica . pred i ca tori i d e bi seri ca .
Aceti perfecti oniti au fost prograrn ati pen tru
atep tari nerealiste, pentru performante irnposib jle,
Vindecarea
dragoste cond iti ona ta i o subtil a teologie a f_a ptelor.
Exista o singura modalitate d e vind ecare completa
Nu p ot scapa peste noapte d e acest tipar. Schirnbarea
d e p erfectionism : ea are profun zirn ea i simptita tea
cere timp, d ezvoltare, 1ntelegere, vindecare $i, rnai
cuvantu lui har. H arul e term enul p e care 11 fol osin1
presu s d e toate, reprogram ar e - transfo rm area
pentru grecescu] charis, c u e !nsea mn a A,,gra ti e,
adu sa d e iirnoirea mintii .
bunavoin ta, am a bilitate, fav oa re" . Dar, m Noul
Vreau sa va spun ce s-a intampla t in via ta unui
Tes tam ent, aces t cu vant are un sen s a p a rte: ,,favoare
tan ar. Don a fost crescut intr-o familie e van gh elica
p rimita fara plata, nerneritata, ce nu se poate ~a~tiga
d estu] d e conse rva toare, und e tot ce cred eau cu
i nu poate fi rasplatita" . Accepta rea plma d e
n1intea er a corect, dar tot ce practicau in rela tiile
dragoste pe ca re n e-o ofera Durnnezeu nu are n .Hnic
in terpe rsonale de fi eca re zi era greit. E posibil a$a
de-a face cu propria-ne vrednicie. C um n e amintete
ceva? 0, d a! Intru totu l posibil. $i p arin tii trebuie
dr. Cooke, harul este chipl.d pe care $i-l ia Durnn ezeu
sa-$.i arn inteasca importan ta ]ucrurilo r p e care le
cand 1ntalnete nedesavarirea, pa ca tu 1, n ~p uti nta l
ved e copilul, nu d oar a celor care i se spun . Una i se
eecul n ostru . H and e ceea ce Durnnezeu I.nsui este
sp unea lui Don, $i cu totul altceva vedea el, de aceea
i ceea ce face Dumnezeu cand Sel'nt a ln e~ te cu onrn l
traia 1ntr-un conflict seri os.
paca tos i nevredni c. Ha ru I estein !n tregim e un dar,
Don a crescut in conju ra t d e o d rug os te
accesibi] tuturor. Vindecarea d e perfectionism nu
im previzibil a $i conditi on ata. Din p r imi i <1ni ai,
in cepe cu() o<:l reca rc ex pe ricnta in itiala a h aru lui 1n
cop ilariei, a fos t facut sa in tc lea ga : ; ;Vc i fi iubit
m an tuire Sau sfi n tire, un r1ata de 0 Vici ta tr.Jita prin
[)ACA ... ", ,,Te voj accepta ~i aproba CA N D ...", ,,Vei
propriile eforturi i perfo rmante cxtraoidi nu re.
114 I Leac pentru sufletcle vatiimatc Simptome ale pe1fecfionis111ului I 115
fi iubit PENTRU ... DACA ... " A crescut sirntind ca nu a face fa ta depresiilor. $i-a facut bine temele, a tinut
i-a n1ultmnit niciodata parintii. un jurnal cinstit al sentimentelor sale, a citit carti
Avea treizeci de ani cand a venit ,la consiliere bune ;;i a ascultat casete, a invatat pe dinafara multe .
datorita depresiilor sale - erau tot mai frecyente, pasaje din Scriptura ;;i a petrecut timp in rugaciune
durau 1nai mult i erau mai 1nspaimantatoare. pentru lucruri concrete, cu o atitudine pozitiva.
Cat]va prieteni cretini bine intentionati i-au spus ca 0 parte din reinvatare s-a produs in ti1npul
problema lui.. este in intregime spirituala: Cretinii
11
relatiei noastre. A incercat de multe, multe ori sa ma
plini de Duh n-ar trebui sa aiba asemenea sentimente. faca sa-1 resping, sa-mi retrag acceptarea iubitoare pe
Ar trebui sa fie mereu veseli." Asta i-a dublat lui Don care i-o acordasem. Don incerca sa ma determine sa
povara: pe de o parte, problema lui, iar pe de alta, ma port cu el la fel ca mama ;;i tatal sau ;;i la fel cum
vina ca avea aceasta problema. credea ca Se pu rtase Dumnezeu cu el.
Am discutatimpreuna multe ceasuri. Nu era UOr Vindecarea nu a venit peste noapte, dar, slava
pentru el sa inteleaga i sa accepte dragostea i hand Domnului, a venit! Incet, dar sigur, Don a descoperit
lui Dumnezeu, daramite sa le simta inauntrul sau! harul in acceptarea incredibila i neconditionata a
Pentru ca fiecare e~perienta a relatiilor interpersonale, persoanei Jui de catre Dumnezeu. Perioadele in care
de la copilarie la maturitate, a contrazis harul i se simtea tare abatut s-au rarit. Nu s-a chinuit sa
dragostea, ii era foarte greu sa creada i sa simta scape de ele, au disparut pur ;;i simplu - a;;a cum
hant1 lui Du1nnezeu. cad primavara frunzele moarte i su-n t inlocuite de
$i Don i-a agravat problema. in perioadele in altele. A ca;;tigat mai mult control asupra gandurilor
care se simtise deprimat a initiat relat]i nelegitime i actiunilor sale. Depresiile au inceput sa dispara i
cu persoane de sex opus. 0, niciodata pana la capat, acum el are momente bune i rele ca noi toti .
insa destul de departe; s-a folosit de o fata, apoi de De fiecare data cand il vad pe Don singur,
alta pentru a scapa de depresie. Era un pacat i el zambe;;te ;;i spune: "Doctore, e pre a frumos ca sa
tia asta. Faptul ca s-a folosit greit de alta persoana _ fie adevarat, dar e-adevarat!". Tocmai acesta este
i-a marit sentimentul de vinovatie adaugand o vina mesajul. Problema perfectionistului e ca a fost
reala la vina sa imaginara. Parcursese de nenumarate programqt sa creada ca e prea frumos ca sa fie
ori intregul ciclu al lacrimilor, pocaintei, izbavirii i adevarat. $i dumneavoastra puteti gandi: Desigur,
al promisiunilor innoite, pe care insa mai tarziu le cred zn harul divin, dar...
in ca lea din nou. ,,Veniti la Mine, a spus Isus, toti cei truditi
$edintelenoastre au durat rnai mult de un an. Dar i-mpovarati, i Eu va: voi da odihna" (Matei 11:28).
in acest timp s-a produs v.indecarea rnultor an1intiri Nu este aceasta o veste buna? Nu sunteti nevoit sa
dureroase i reprogra1narea rnodalitatHor_gre;;ite de traiti n1ai departe ca i pana acum, caci exista o cale
116 I Lcac pcntru suflete~e viitiimate
Simptome ale pe1jecfionis111ului I 117
mai buna! ,,Eu va voi da odihna. Luati jugul Mcu
Primite la Golgota, El pentru mine poarta cinci
asupra voastra ... caci jugul Meu este bun, i sarcina
rani ce sangereaza
Mea este UOara" (11 :28-30).
$i-n a lor staruinta prea tare cuvanteaza:
,,JugulMeu este bun." Ce inseainna asta? Jugul Iertare! Da, lertare! $i strig~ iar: Iertare
Sau e confortabil, caci e croit pe masura persona1itatii Caci eel rascumparat nu trebuie sa moara!
dumneavoastra, a individualitatii i a urnanitatii
dumneavoastra. ,,Sarcina Mea este UOara" Jar Tata] Il aude rugandu-Se fierbi.n te pe Unsul
in~eamna ca Isus, care va potrivete jugul, nu va va Cel lubit
lasa niciodata singur, ci va purta jugul impreuna cu $i ruga 1-o asculta, caci jertfa I-a primit.
dumneavoastra ca Paraclete, Cel care vi se alatpra $i Duhul Sau ~opte~te, privind spre a Lui sange:
,,E~ti fiu iubit de Domnul, crede, nu Jnai plange!"
pentru a va ajuta sa carati aceasta sareina i acest . .

jug u~oare. $i glasu-1 plin de dragoste aud, cu Durnnezeu


Remarcati cuvintele din imnul lui Charles sunt irnpacat;
Wesley in care el vorbete despre procesul prin care $i fiindca-s al Lui fiu, de frica am scapat.
harul tamaduitor al lui Dumnezeu vindeca o inima Cu-ncredere m-apropii ~i-naintez pe data,
perfectionista, incarcata de vinovatie. c: pm
.,.,1 I' d e b ucune
. s t ng:,,
. Ava.'Ava .IT
.. ata I"
v
..

/ Te scoala, suflete al meu, te.scoala

Te scoala, suflete al meu, te scoala; alunga


temerile vinovate
Caci Jertfa iti veste~te iertare de pacate;
In fata Tronului Maririi se afla-2 n0astra cheza~ie
$i pe-a Lui maini al nostru nurne'scrie.

In cer de-a pururi vietuind, El pentru mine


mijloce~te
$i-n dragostea-I izbavitoare prin al Sau~sange
staruie~te;
Pacatu-ntregii lumi de Sine-i ispa~it
Prin sangele ce curge din Tronul eel slav.it.
Procesul de vindecare a perfecfionismului

Tatu, El suferinfele noastre le-a purtat, i durerile '"l)erfeqio.nismul este sentimentul constant
noasjre le-a luat asupra Lui, i noi am crezut ca este
. pedepsit, Iovit de Dumnezeu, i smerit. Dar El era
Y ' i atotcuprinzator de a nu fi la inaltimea
cerintelor, de a nu fi sau de a nu face niciodata destul
strapuns pentru piicatele noastre, zdrobit pentru pentru a multumi. A multumi pe-cine? Pe toti - pe
fiiradelegile noastre. Pedeapsa, care ne da pacea, a dumneavoastra iniva~ pe ceilalti, pe Dumnezeu.
ciizut peste El, i prin riinile Lui suntem tiimiiduifi. In mod firesc, 'el presupune multa autoinjosire
Noi riitiiceam cu tofii ca nite oi, fiecare li vedea de ~i aufodispret, alaturi de o hipersensibilitate la
drumul lui; dar Domnul a fiicut sii cadii asupra Lui parerea, la aprobarea i la dezaprobarea celorlalti.
nelegiuirea noastrii a tuturor. $i toate astea sunt insotite de umbra vinovatiei.
S-a dat pe Sine fnsu la moarte, i a fast pus fn Perfectionistul aproape simte nevoia sa se creada
numiirul celor fiiradelege, pentrucii a purtat piicatele vinovat, daca nu pentru altceva, pentru insui faptul
multora i S-a rugat pentru cei vinovafi. ca nu are reinucari!
Isaia 53:4-6, 12 Perfectionismul produce o imagine a lui
Dumnezeu deformata de sentimentele de indoiala,
revolta i ma.Pie im potriva unui Dumnezeu care nu
poate fi niciodata multumit. '
_ Leacul pentni perfectionism este hand p1in
de indurare al lui Dumnezeu, dat noua prin Isus
Hristos. Insa, pentru a fi tamaduit, trebuie sa
acceptati tratamentul prescris.
120 I Leac pentru sufletcle vatamate Proccsul de vindecarc a pe1je_cfionis111ului I 121

Ati putea crede ca suna a revizie generala.


Vindecarea este un proces Chiar este, i faptul ca va supuneti acestui proces e
Primul pas consta in renuntarea la ideea de vindecare i nceputul vindecarii de perfectionism.
rapida. Nu lasati pe nimeni sa va amageasca cu ideea
ca printr-un tratarnent intensiv va veti vindeca pe Dumnezeu va fi multumit
loc. De fapt, a cauta n1ereu solu~ia imediat dupa colt Nu numai ca Dumnezeu i harul Sau vii var znsoti pe
e?te o parte a bolii. Caci perfectionistul e specializat tot parcursul procesului de vindecare, dar Dumnezeu
in dacii: ,,D~ca a putea ... , ar fi bine." Ce ati completat va ft mulfumit de dumneavoastrii la fiecare pas al acestui
in punctele de suspensie? Ce.va pozitiv? ,,Daca a proces. In Biblie, cuvantul hare intotdeauna impletit
putea ... cit.i, spune rugaciuni, darui, evangheliza, cu prezenta Datatorului de har. N-ar trebui sa folosirn
sluji"? Sau cu ceva negativ? niciodata cuvantul har ca i cum am descrie o marfa
,,Daca a putea renunta la ... " impartita de Dumnezeu. Har inseamna Dumnezeul
,,Daca m-a putea opri din ... " binevoitor venind spre dumneavoastra. ,,Harul Meu
,,Daca a putea abandona ... " iti este de ajuns" (2 Corinteni 12:9). Nu hand, ci ,,harul
,,Daca a putea respecta cele patru legi, urma Meu". Una din expresiile favorite ale Jui Pavel a fost
I .; cei trei pa;;i, primi cele doua binecuvantari sau I
,,harul Domnului nosfru Isus Hristos" (1 Corinteni
primi darul; cu sigT1ranta atunci a;; reui!" 16:23, Galateni 6:18, Filipeni 4:23, 1 Tesaloniceni 5:28,
Orice scornire disperata de solutii rapide 2 Tesaloniceni 3:18). Harul.nu este o marfa, ci Insu;;i
de acest fel este un apel la magie, nu un miracol. Domnul nostru, venind spre noi cu indurarea Sa. Un
Vindecarea este un proces; n-ati devenit Dumnezeu iubitor, binevoitor, ne accepta a;;a cun1
perfectionist peste noapte i nici nu veti scapa de suntem, ni Se ofera cu dragoste aici i acum, nu cand
perfectionism peste noapte. Este necesar un proces ne vom redresa.
de cretere in har, de reprogramare ;;i de vindecare Dumnezeu este rnultun1it de noi cand trecerrt
la fiecare nivel al vietii dumneavoastra. Va trebui sa prin prcicesul de vindecare, la fel ca parintii iubitori
va vindecati mintea cu conceptiile ei deformate, sa cand copilul lor incepe sa invete sa umble. intr-o
va vindecati sufletul cu sentimentele lui vatamate, casa, zilele respective sunt marcate de multa emotie
s_a va vindecati perceptia cu evaluarile ei injositoare ;;i bu curie,. mai ales la primul copil - acesta se
i sa va vindecati relatiile cu toate conflictele lor l'mpiedic~, mai cade peste mobila, poate chiar
tulburatoare. $i mai aveti nevoie de o vindecare indoiete un pie veioza. par 11 cearta oare parintii,
adanca, interioara, a amintirilor astfel, incat sa ii spun cat sunt de nemultumiti ca nu se descurca
se tearga reluarile distructive de in1agini care perfect? Striga oare tatal: ,,Ar trebui sa te descurci
interfereaza cu viata du1nneavoastra. mai bine, copile"? Adauga oare man1a: ,,Ai facut un
J 22 I Lcac pe11tn1 s11J!etl'!e vifl ifo rnte Procesul de v indecare a pe1fectio11is11111/ui I 123

pas prostesc. Nu-i de mira re ca ai cazu t ~i te-c:i i lovi t"? interiorizat care ne preseaza. Arnintiti-va ca cele mai
Ved eti cat de des L-arn transforrn a t pe D11mnezeu 1nulte din tiparele fundamentale d e relation are cu
intr-un parinte ne vroti c? Sau, p ara fra za nd ce a alti oarneni sunt construite dupa tipare le relatji]or
spus Jsus in Predka de p e Munte: ,,Deci, daca. voi, din familia noastra.
care sunteti rai, tip cum sa faceti can d va ]nvata ti
' ' '
1. Piirinfi ce nu pot fi mulfumifi. Una dintre
copilul sa umble, cu cat m ai rnult Tatal vostru, care cauzele farniliale eel mai des intalnite, care duce
este 1n ceruri, va fi multurnit de voi la fiecare pas al la perfectionism i depresie, este faptul ca parintii
procesului vostru de vindecare?" (vezi Matei 7:] 1). sunt nemulturniti. Asemenea parinti ofera numai
Dumnezeu va fi rnultumH de voi pe tot parcursu] dragoste conditionata, cerand respectarea anumitor
drurnului. standarde, obtinerea de note mari sau cele mai bune
Dati-mi voie sa sugerez o rugaciune ca re sa performante in sport ori 111 viata spirituala. Ofera
ne lnsoteasca, o re teta d e ]ntrebuintat la n evoie: putina ]ncurajare, sau chiar deloc, i ~ulta critica.
,,Multurnescu-Ti Tie, Doamne, ca ma vindeci Pana i aprobarea este conditionata. Incurajarea e
conform orarului Tau perfect." In acest fel nu data numai pentru a accentua ca ,,trebuia i puteai
transforrnati procesul intr-o alta forma de iritare mai mult". Cele trei note de 10 din carnet sunt trecute
pentru perfectionismu] dumneavoas tra ori de rnani e cu vederea, insa nota 9, nu: ,,Cred ca poti trece de
pentru ]naintarea 1nceata, ci intr-o rugach1ne de la 9 la 10, daca l:ncerci ." $i cand ]ncerci i treci de
multumire pentru bunavointa Sa aratata la fiecare la 9 la 10 i-i arati rnam.ei carnetul, crezand ca va fi
pas. precis rnultumita, te privete o clipa, apoi deodata se
incrunta i-ti spune: ,,Dumnezeule! De unde ai pata
Radacinile problemei aia pe haina? Cred ca ai varsat ketchup pe tine. Ai
Adesea, problemeJe afective sunt rezultatu] unui urnblat toata ziua aa?" Ceea ce insearnna: ,,Copil
dumnezeu, al unor oarneni, al unui fel de via ta, pe netrebnic i nerecunoscator! Ce imagine de parinte
care le gi=isim uitandu-ne prin fereastra reL:1tiilor 1rni creezi in ochii societatii?"
din copilaria noastra. Cei 1T1ai multi dint re noi Parintii nernultumiti i dragostea conditior:ata
1-a u dez voltat conceptul/sentim en teJc d espre produc scopuri i standarde de neatins. Cu cativa
Tatal nostru din ceruri din imaginile m amelor i ani in urma, 0 doamna mi-a spus ca de fiecare data
ale tatilor no:;;;tri pama.nte~ti, iar aceste sentim ente cand foloseam cuvantul a Ji sup 11s sau sup11 ncre lntr-o
devin atat de ames tecate si confuze. Dar aceste predica se simtea nelinitita, vinova ta. Mama ei
sentirnente contrad.ictorii ;;i cu lpabile nu sunt vocea obinuia sa 0 imbrace foarte elegant dimineata, cand
lui Durnnezeu. Sunt adesea vocea nei'ntrcru pta cJ ieea la joaca. $i-i spunea : ,,Acuma, ca iei, sa nu-ti
Mamei, a Tatalui, a Fra telui ori a Surorii SC1 u a ceva murdareti rochia. Am muncit mult pana sa calc toata
124 I Lene pe11tru suf!etelc viftii11rntc Proces ul de vi11dernre a pe1fccfio11isl1l11!11 i I -125

dantelaria asta." Va puteti imagina cum arata rochia dau sean1a d e ce se 1ntampla fie una, fi e cea]alta ."
dupa-arnia z a i Seara . $i, cand fetita se !ntorcea, Ded, fire sc, a crez ut ca Durnnezeu es te impre vizibiJ,
n1ama ei o ceita cu rn anie: ,,Copil neas ta mpi'i ra t, nu ira\iona] i instabil precum parintii ei.
ma asculti niciodata!" Cerinte absurde, n c rea li s te, Pe langa aceste rani suflete9ti, au fost i ca teva
imposibil d e realizat. Cand nu erau 'implini te, urmau rani propriu-zise. Laun n1oment dat, a fost necesara
vina $i pedeapsa. Cum era o casa profund re ligioasa, o interventie chirurgicala p entru un maxilar d islocat.
sunteti surprini ca fata, acum o ferneie in toata firea $i acele rani i-au lasa t arnintiri tare dureroase, care
I

se lupta cu conceptii incorecte despre Dumnezeu, cu necesitau vindecare inainte ca ea sa poata crede in
subestimarea i cu o povara grea de vina? Dumnezeu I d eb care vine orice d ar bun i desavar;;it,
2. Situafii fami lia/e i1nprevizibile. Tntr-una din in care este lumina fara cea mai mi ca umbra de
operele sale, Charles Dickens a spus: ,,Jn luT}lea celor mutare sa u schirnbare (Iacov 1:17).
mici, eel mai mare rau e nedrepta tea." Jmprevi z ibiJul Nu e g reu d e inteles d e ce asernenea s itu atii
situatiilor familiale duce la nedreptate. Daca parintii familiale nasc infirrni afectiv i perfectioniti. Parintii
nu se pot controla, copiJul nu ~tie ]ace raspuns sa se imposibH de multumit, o p e rsona]jtate p e care nu
atepte din partea lor. ti-o poti accepta, standardele d e neatins i fanteziste,
Beth a avut o viata cre9tina cu foarte multe se mnalele neclare, conflictele d e n esuportat - toate
; ui uri i cob ora uri. S-a s traduit, 1ns5 cred in ta $i programcaza oamenii sa dea raspunsuri gre;;ite .
mcrederea nu-i prea e rau la inden1ana. Senti mentele ln\elegeti d e ce vindecarea este un proces ca re
ei de vina i au tocondamnare erau un eori a tat de cere timp, efort, adesea ajutorul unui consilier i
puternice, 1ncat nu suporta nici sa mearg~ la biserica. 'intotdeaun a partaia incurajatoare i iubitoare a
In cele din urm a, am ajuns la o intelegere -- :;a s tea Trupului lui Hristos? Cata nevoie avem de aprobarea,
1n spate, aproape de un a dintre ieiri 1nca t, detca nu d e sprijinul i lucrarea celorlal te m adulare a]e
P?ate s uporta ceva din pred ica mea-, sa poat5 pleca. Trupului lui .H ristos! Iacov afirma implicit d , in
$1d e multe ori in bmpul unei predici, fa ra sa vorbesc multe caz uri, reprograrnarea, innoirea 9i procesul
de ceva ce eu sa consider di ficiJ, o vede.,a m pe Beth de vindecare survin nurnai ca nd avern parta;;ie ;;i
ridi can du-se i ieind. ne ru ga rn unii pentru aJtii (Iacov 5:16).
Ce farnilie a avut! Era ca i cum ai fi tra it pe ~ ua zi
i noapte. Tata] era alcoolic. Mama era una din aceJe Puterea de a te umili
~

femei linib tc i cal m e - linitite i ca lrne precum Nenumaratele rani cu ca re ne trczirn sunt greu de
un vu lcan ce poate c rupe or.idlnd. N u pot sa ujt cJasifi ca t. Fae parte din viata noa s tra intr-o Jume
afjrma ti a lui Beth: ,,N-an1 f;'tiut niciodat.') dad \ voi fi cazu.t a . Ben a fost unu] dintre cele mai tin1id e suflcte
]mbrati.;;ata sau Jo vi ta. $i n-am putut ni ciod c'1 t a sa -rni pe care le-arn consiliat vreodata . Ahia 11puteam au z i.
126 I Leac pentru Sltf/etcle vatamate Procesul de vindecare a pe1jertio11is11111/ui I 127

,,Ce ai spus, Ben?" Am inceput sa exersam pentru a-1 pune capat penifentei interioare pe care o practicase
ajuta sa vorbeasca mai tare. il puneam sa-mi citeasca ~n toti aceti ani de acuzare pe nedrept.

diferite lucruri. ,,Putin mai tare, Ben. Curaj! Vorbete Nu vom ti niciodata cate rani i cata suferinta au
mai tare!" Se temea sa nu fie.a povara pentru ceilalti. provocat asemenea remarci intamplatoare. Seminte
Te puteai simti stingherit in prezenta lui. Aproape ca de rani, umilinta, ura sunt sadite in capor, pentru a
iti venea sate uiti daca nu poarta o pancarta pe care infecta intr-o zi o personalitate adulta.
scrie: ,,Scuzati-ma ca traiesc!" Remarci de genul: ,,Ma tern ca _v a ~rete ca unchiul
Ati auzit vreodata de ,,Ordinul dependent al Ed." $i cine e unchiul Ed? Ei bine, unchiul Ed i-a
sufletelor realmente molco:ine i timide"? Semnul petrecut zece ani intr-o inchisoare i a murit lntr-un
lor este preul din fata Uii. ,,Preurile" de la Ua au ospiciu. Sau de genul: ,,Mama! Ce copiJ, ce fatal Nu-i
un simbol oficial - lumina galbena. de avertisment. pacat ca nu are macar un pie din frumusetea fratelui
Motoul lor oficial este: ,,Cei blanzi vor moteni lui?" Sau fetita care avea o sora mai frumoasa i care
pamantul, daca toata lumea e de acord!" Ordinul a i-a auzit nidele Optind la o reuniune de familie:
fost fondat de Upton Dickson care a scris un pamflet ,,Asta-i cea urata".
numit ,,Puterea de ate umili". Ei bine, Ben putea fi $ice putem spune despre toate ranile i agoniile,
un membru de elita al acestui ordin. vina, temerile i urile care sunt impletite cu obsesia
Situatia Jui Ben s-a ameliorat prin discutii, moderna - sexul? De la curiozitatea puerila care-i
insa adevarata vindecare a inceput intr-o tabara face pe copii sa-i analizeze reciproc trupuri]e, la
de consiliere pentru cupluri. inconjurat de cateva fratii i surorile mai mari care ameninta i mituiesc
cupluri iubitoare, aprobatoare, Ben a rememorat o profitand de cei mai mici, starnind senzatii puternice
serie de amintiri dureroase. $i-a amintit ca i-a auzit - care au un caracter distructiv la aceasta varsta
pe vecini vorbind de familia lui. Vedeti, avea o mama - parca am trece 2000 de volti printr-un fir de 220.
bolnavicioasa, isterica. Suferise o cadere psihica i Treceti la tatii naturali i vitregi care nu-i trateaza
fusese mult timp aproape invalida. Ben i-a amintit fiicele ca fiice, ci ca sotii i amante. Sexul, fiind ceea
de vecinii care barfeau ca ea suferise caderea psihica ce este, poate produce eel mai grav conflict afectiv:
din pricina baietelului care o tot urma, agatandu-se spaima i dorinta, frica i placere, dragoste i ura,
de ortul ei i nescapand-o niciodata din ochi . O toate impletite ii1tr-un cutremur afectiv violent care
povara destul de grea pentru un copilandru, chiar te poate secatui.
i pentru un adolescent: ,, Tu eti cauza caderii mamei
tale, a infirmitatii ei!" Ben i-a dat drumul Uvoiu]ui Mania copleitoare
de Jacrimi, iar grupul 1-a acceptat cu dragoste. 0 Fiindca veni vorba despre ura - asta e adevarata
mare povara i se luase de pe suflet, caci nu putuse problema, nu-i aa? Mania, resentimentul, ura sunt
128 I Leac pentru sufletcle vlitiimate Proccsul de vindecare a pe1fec fiu11is11111/11i I 12 9

1ngropate adanc. Uneori ii 1ntreb pe cei pe care-i cop/e~itoare era intr-adevar descri erea pol riv iLa.
consillez: ,,Ar fi prea dur cuvantul 111fi11ie?" Adesea El 1nsu$i era ~;ocat $i se simtea extrem de vinovat.
ii 1nclina capeteJe i spun : ,,Nu. E corect. Nu
11
Nu 9tia ce sa fadi i oricilt ar fi citit din Scriptura,
lasati 0 bland ete exte rioara 1 de pre la Ua, Sa Va s-ar fi rugat ori ar fi incercat sa lase totul in searna
1n$ele. Inca n-arn intalnit nici un om care sa sufere Dornnului, nu 1-a aju tat. Era cu adevarat ]a pamant
de probJeme afective cauza te de perfectionism, dar i, agonizand, ini-a spus: "Nu-mi vine sa creel, dar,
care sa nu fie furios pe cineva sau ceva. Mania poate cand s-a intamplat, am si.m tit practic dorinta de a ie;;i
i ingropata sub straturi de timiditate, sfiiciune $i afara i de a omori pe cineva. 11

evlavie spirituala, dar exista. N-a fost greu sa depistarn cauzele problemei, dar
Procesul de vindecare presu pune obligatoriu nu le putea accepta. In ti mp ce se destainuia, spunea
men:~u: "O' dare o tampenie ... nu poate fi asta!
11
curajul de a demasca mania, de a 0 aduce in fata
Domnului, de a o pune la Cruce, unde ii_ e locul. I-an1 spus: "Nimic nu e o tampenie.
Nu exista vindecare pana cand ea nu e rccunoscuta, Poveste;;te-rni! /1

combatuta $i solutionata. Solutia este iertarea fiecarei Fusese un copil istet, precoce, un inteiectua]
persoane implicate in respectiva ura i umilinta; este din natere. Cunoa;;teti tipu l - are ;;ase ani 1 dar ai
abandonarea oricarei dorinte de razbunare fata de zice ca are cincisprezece. Era atat de inteligent, ca-i
acea persoana; 1nsearnna sa-i permiti iubirii iertatoare era greu sa traiasca printre cei care nu erau la fel de
a lui Dumnezeu sa-ti spele sufletul ra.vait de vina. detepti . Era mereu primul in clasa, dar ultimul la
Cu multi ani in urma, am fost surprins sa joaca . Fiecare pauza era o pacoste pentru eJ. Erau
prirnesc un telefon de la un profesor care preda l_a acele scene de neuitat cand copilul inteligent, dar
un colegiu cretin . $i-a amintit o afirrnatie pe care stangaci era tachinat ;;i se faceau glume pe seama Jui.
o facu sem intr-o predica despre trezirea spirituala1 Copiii mai duri 11 tcrorizau, 11 torturau 1 iJ loveau, il
la coala sa . A spus: Jmi arnintesc ca ati spus: Ori raneau fizic. lnsa, mai mult decat atat, au facut din
de cate ori constatati ca ati reactionat exagerat la Ull el un invabd afectiv. Arn fost uin1it d e sensibilitatea
stimul oarecare, fiti pe faza! Ati dat, probabil, peste rnemoriei sale. $i-a amintit toate n.urnele copiilor,
o rana afectiva adanc ing ropata . Cred ca a;;a n1i s-a chiar ice haine purtau. Era totul acolo, de$i trecusera
1ntarnplat mie." Deci a veni tin orau I nostru i am ani, i s-a scufundat in fan tan a sa d e rnani e. Cum
petrecut o saptamana impreuna. Era un om 'invapt ponienea n1 vreun incident1 1J numea pe respectivu]
i deosebit de spiritual, cu o profunda cunoatere copil. L-anl invitat sa-i ierte pe fiecare in parte. jJ
a Scripturii. Dar in campu s CJvusese loc o disputa vei ierta pe Dan? 0 vei ierta pe Sa11y? $i p e ... " Pare
$i, dintr-o data, acest cre$ li n atat d e stapfan pe sine o bog<-1tela? Dirnpotri va, a fost incredibil de dureros.
a reaction a t cuprins de o rnanie violenta . M/i11ie lnsa, 1n ru gaciune, a gasi t puterea de a-J ierta pc fiecarc
- 130 I Leac pe11/-r11 suflctefe vnlnnzate Procesu/ de vinrfccare a pafcc fio11is11111/11i I 13 1

dintre acei copii care i-au facut viata a ta t de ainara. ingaduie sa suferirn Jucruri pe care El n-a fos t di sp u s
Duhul Stant a ridicat valul d e pe ami1~tirile respective sa Je suporte. El a fos t du s ca un miel la taiere;
i le-a dezamorsat pu te rea de constrangere. A fost toate drepturile I-au fost Juate; toate puteril e I-a u
]nceputul unei schimbari profunde i a durat pana fost suspendate. A pierdut sprijinul prietenil or Sai
cand puterea de vindecare a lui Dumnezeu a urn.plut 1n chpa in care L-au parasi't i au fu git, iar El era
golurile dureroase din inin1.a sa. umilit, dezgolit, batjocodt, ridiculi zat: ,,Deci eti Fiul
Jui Dumnezeu, ha? Ei bine, da-te jos i dovedete-o,
indreptaFrea lui Dumnezeu daca e~ti atat de grozav!"
Un asemenea resentiment fundamental e, cu adevarat, , Pri vind Crucea, incepe1Tl sa intelegern cat de
o revolta 1mpotriva n e dreptatii i striga: ,,Am fost o rnult Se identifica Hristos cu adevaru/, i nu doar
victima. N-am avut de ales. Nu eu am ales sa ma cu adevarul sdipitor, stralucitor ;;i frumos al lui
nasc. Nu mi-am ales parintii. Nu mi-am ales fratii D1m1nezeu pe11tru noi toti. Crucea Lui reprezinta
i surorile. Nu mi-an1 ales handicapurile i boala. adevarul inspaimantator i revoltator despre noi
Am fost o victima, iar ranile, umilinta i cicatricele toti - adevarul despre invidia, i ura, i pofta, i
mele sunt nedrepte." $i veden1 adesea aceasta manie egoisniu], i mania care salaluiesc 1n aceasta lurne
ascunsa ieind ]a suprafata ]n perfectionitii ce vor sa cazuta, pacatoasa a fiintelor urnane. Adevarul
corecteze fiecare greeaJa pe care 0 vad i sa ]ndrepte vietuirii in aceasta lrnne a ieit la suprafata prin
toate relele din lume. rastignirea Fiului Jui Durnnezeu. Acum ~tim ca
Locul vindecarii, pentru aceste persoane ranite, Dumnezeu intelege cum e sa traieti in aceasta lume.
este Crucea - culn1ea tuturor nedreptatilor. in El este Tamaduitorul ranit, e Mare] e nostru Preot
remarcabila sa carte, P. T. Forsythe nurnete Crucea micat de sirntamantul infirrnitatilor noastre.
,,indreptatirea Jui Dumnezeu" (Th e ]ustification Aceasta este vestea cea buna, prea buna pentru
of God, Londra, Independent Press) . Prin Cruce, a fi adeva.rata, pentru fiecare perfectionist - pentru
Dumnezeu $i-a dovedit identificarea totala cu noi dumneavoastra, care nu pu teti face fa ta tuturor
in suferinfa noastra nemeritata, cat i in pedeapsn noastra sentim.ehtelor contradictorii dinauntrul dumnea-
mcritntif. N -a existat niciodata mai muJta nedreptate voastra, pe care nu credeti ca I le puteti 1mpartai
decat in acea Cruce. Nimeni nu a avut parte d e mai Jui Durnnezeu. De nenumarate ori am au zit, 1n biroul
multa respingere deca t Domnul nostru. Acu za tiile meu: ,,Clim I-a putea spune asem_c nca lucruri Jui
care Is-au adus, procesul Sau, rastignirea Sa au fos t Dumnezeu? Sa 1rni exprim durerea, umihnta, mania,
toate extrem de nedrepte. resentimcntul fa ta de oameni, da; 1nsa fa ta d e El? Cum
Nu spuneti niciodata: ,,Durnnezeu nu ~ ti c cum Pe
ii pot ]m parta ~ i rrstn?" Nu intelegeti? Cru ce, El a
e sa suferi" ;;i nu g anditi niciodata c5 Durnnezeu experimentat toa te Zlcestea ~i 'Inca mu It rn ai mu lt.
132 I Leac pentru sufletele viWimate Procesul de vindecare a pe1fecfio11ismulu i I 133
Pe Cruce, in Hristos, Dumnezeu a absorbit toate dra~ostea Lui tan1~duitoare ]n su_fletele ;;i trupurile
aceste categorii de sentimente dureroase in dragostea noastre.
Sa. Ele I-au patruns in inima, I-au strapuns sufletul $i ,,0, Tarnaduitorule ranit, Tu, Cel care ai fost
au fost dizolvate in oceanul iertarii Sale $i in rnarea frant, Tie iti incredintarn toate bucatile vietii noastre
ui tarii Sale. frante $i Te rugam sa le pui laolalta i sa ne faci din
Apostolul Pavel, anterior eel m.a i indarjit du$man, nou intregi $i sanatoi. Amin."
al credintei cre~tine, a fost unul care L-a urat pe Isus
Hristos, unul care a strigat insulte la adresa Lui, unul
c are l?i-a exprimat mania, prezent fiind la uciderea
primului rnartir, $tefan. Cand Pavel a descoperit ca -
toata mania a fost absorbita in inii:na iertato(lre a
lui Dumnezeu, a scris : ,,Dumnezeu era in Hristos,
impacand (~i sa personalizam) impacandu-ma cu
Sine~ netinandu-mi in socoteala pacatele mele" (vezi '
2 Corinteni 5:19).
Nu exista nimic legat de ranile chinuitoare,
ascunzi~urile, ura i -mania din sufletul du1nnea-
voastra pe care I 1-ati putea imparta~i lui Dumnezeu,
iar El sa nu fi auzit deja. Nimic, <lin ce Ii spuneti,
nu va ramane neinteles. Va va primi cu dragoste i
har.
Pentru ca Isus a $tiUt ca vom crede toti ca vestea e
prea buna pentru a fi adevarata, in noaptea dinaintea
drumului Sau spre Cruce a instituit Cina cea de Taina . .
Luand din paine ~i vin - lucruri simple pe care le
putem simti, atinge $i gusta, mirosi i primi in noi
.inine - a :spus: ,,Mant::ati i betide aici. Faceti luoul
aceasta pentru a va aminti de tot ce s-a in tam plat"
(vezi Matei 26:26-28).
Cand luam i mancam din trupul, din frangerea
Lui, primim vindecare i intregire pentru frangerea
noastra. Cand bem din vin, primim iertarea i
g
Supraom sau tu znsufi?
Negreit, 11-avem 'indrnz neala sii ne punem nlifturi
sau 'in rfindul unora din aceia cari se laudii singuri.
Oar ei, prin faptul cii se miisoarii cu ei fn~ i i i se pun ---ilerfeqionistul trebuie sii in~e\esii fie el '.nsw1i
aliitu ri ei cu ei 1n?ii, su 11 t Jara pricepere. No i, 'in sa, ~in Hristos. Totui, tocma1 fi1nd cu adevarat el
nu 11e liiudiinz di11colo de miisura noastrn, ci /11 n1ifs ura
insui, perfectionistul indura cele mai dure rani, are
111arginilor, pe cari le-a lnsemnat Dumnezeu camp11lui nevoie de vindecarea celei mai adanci parti a fiintei
nostru ca sii ajungem panii ia voi.
Jui, de cea mai drastica reprogramare. Poate cea n1ai
Ci, "oricine sc lnudl7, sii se laude /11 001111111/ " . cumplita urmare a perfectionisrnului este alien.area
Pentrucii nu cine se laudif singur, va Ji primit, ci ace/11 de adevaratul sine. Sa vedem unde incepe aceasta
pe care Domnul ll laudii.
pierdere tragica i cum se produce.
2 Corinteni 10:]2-1 3, 17-18 r
Pe parcursul procesului d e cretere, copilul
primete mesaje despre el insui, despre Dumnezeu,
Dar Tu ceri ca adeviirul sii fie 'in adfincul i11i111ii:fif dnr despre alti oaineni i despre relatii. Aceste mesaje
sii. piitrundd 11ifelepciu11ca lnliiuntrul mcu! pot fi afirmatii explicite sau deductii din cele vazute
Psa ln1ul 51:6
i intfonplate. Pot proveni din cele spuse sau fa cute
in mod di rect ori din ceea ce nu este spu s sau nu
este facut. De obicei, e o imbinare a mai multor
factori. in cet, dar sigur, i inconti ent p entru eel
tanar, mesajele patrund. Copilul care a primit m esaje
nega tive tie: ,,Nu sunt acceptat i iubit aa cum sunt.
Am incercat toate modalitatile pentru a primi aceasta
aprobare fiind aa cum sunt. Pot fi accepta t i iubit
daca d evin a]tceva i altcineva."
136 I Lene pcntru suf!etelc z1iftiinrntc Suprno111 snu tu lnsufi ? I 137

$i tanaru] nu se opre;; te pentru a in cerca sa


priceapa ce se 1ntampJa. El nu ;;tie ce se 1ntampla l'n Supraom versus tu insuti
viata Ju i - ca nu ii sunt implinite nevoile profund e, Ce sunt s11pmomul i tu /11sufi? Supraornu] este o
date de Dumn ezeu, care sunt fund am enta le ]n imagine id ealizata fa] sa cu care credeti ca trebuie sa
dezvolta r ea un ei fiinte urnane. Nu ajungc sa va id enti fica ti pentru a fi iubit i acceptat. Supraomul
trajasca sentimente fo a rte necesare, sentirncn tu] este o in1agi n e lnchipuita a sinelui. De vre1ne ce ati
sigurantei, a] acceptarii, al a partenentei ;;i valorii. fost program a t sa credeti ca nirn eni nu va va iubi daca
Nu i se raspunde n evoii de a fi iubit i d e a in va ta va va cunoate adevaratul eu, va luptati sa d e veniti
sa iubeasca. In schirnb, se dezvolta to t rn ai mu lt un supraom, sa catigati dragoste i acceptare.
anxietatea p rofunda ;;i sentimentul n esigurantei, al Aceasta d eformare se extinde p an a la nivelul lui
Ii psei d e valoare i al resph1gerii. $i tan arul 1ncepe Scl Dumnezeu, care este Perfectiunea absoluta, care cere
pe rfectiun e i ]n fa ta caruia, cum va, ar trebui sa va
se catere p e p o teca lun ga i a nevoioasa a incercarii
de a deveni altcineva. aratati nurn ai partea cea buna. Trebuie sa-L lasati pe
Dumnezeu sa vada numai supraomul, nu adevaratuJ
Tragedia e ca sin ele persoanei respective, cu m
dumneavoastra eu .
1-a conceput Dumnezeu, nu are nici o ansa sa se
Dati -mi voie sa va pun o lntrebare foarte
d ezvolte. Talentele sale unicc nu sunt d ezvo ltate.
person~Ja. Cand stati In prezenta Jui Durnnezeu In
Sinele sa u adevarate negat sau s trivit i un pseu d osine
medita ti e ori ru gaciune, pe care dintre cele doua I
Ii ia locul. Toate energiile afective i spirituale care ar
le in fa ti ati? Odata i-a1n pus aceasta lntrebare unui
trebui sa coopereze pentru'dez voltarea sinelui sa u evan gh elis t foarte apreci a t, ca re d orea sa il ajut In
proiectat d e Durnnezeu sunt folosite la cornpunerea rezolvarea unor proble111e afective i spirituale.
unei imagini de sine fal se i idealizate. I-am spu s: Jn intalnirile tale cu Durnn~zeu, cand
Din pacate, acest proces a u todistructiv nu se te indrepti spre El In rug~ciune, ce si n e Ii prezinti?
oprete automat cand mnul d evine cretin. lertarea, Care e im agin ea de sine, in mintea ta, pe care T-o
acceptarea iubitoare ;;i h a rul Ju i Durnneze u pene- i nfati ezi Jui Dumnezeu2 Nu te gr abi. Gandete-te.
treaza cateva s traturi exterioare ale s ine lui sa u irea l, Atept pana te gand eti bine."
oferind vietii sale o n ou a onestita te. Ei bine, a tacut neobi nuit d e rnult. Apoi mi-a
In sa, d aca deforrnarea cste g rava ~i sentim entele spu s: $ ti.i , nu rn -a m gandi t ni ciodata ]a asta. Dar
11

sunt puternic vatan1 a te, e n ecesar un gen rn ai p ro fund trebuie sa fi.u ci n stit cu tine. Ma tern ca l ntotdeauna
de vindecare. Caci mult prea adesea p seudos inele ma infa ti CZ 1n a inteC1 lui Durnnezeu cu tot ce am mai
trece i l'n v ia ta cre;;tin a i li reorgani zca;;,il cxis te nta religios i purtand eel 1nai frumos halo. Cinstit, ar
1n juruJ n oii expe ri ente religioase. trebui s5 recunosc ca, imag.inandu -m a In preze nta Jui
138 I Leac pentru suf!etele vatiimate
Supraom sau tu l'nsufi? I 139
Dumnezeu, sunt intotdeauna supraomul. Nu cred vreme ce Dumnezeu nu poate suporta acel sine
ca mi-am infatiat vreodata adevaratul eu, ceea ce rat, inacceptabil, i de vre1ne ce dumneavoastra
sunt." Apoi a clatinat din cap i a adaugat: ,,$i am continuati sa-I spuneti ca nici dumneavoastra
cantat de mii de ori A~a cum sunt, la Tine vi11, dar nu-1 puteti suporta, El trebuie sa fie impresionat
n-am facut-o niciodata." de standardele dumneavoastra foarte ridicate, sa
Nu e singurul. Exista modalitati subtile de a-I inteleaga ceea ce sunteti ~i, deci, sa va accepte i sa
prezenta lui Dumnezeu supraomul i de a ascunde va iubeasca.
eul.adevarat. Una este modalitatea futuristii. ,,Sigur, Tragedia e ca acel sine adevarat a rama~ blocat
Doamne, n.:.3m devenit inca supraom. Tu tii asta i . afectiv la varsta copilariei. $i asta explica unele
o tiu i eu. Nu sunt inca supr-~wmul, dar intr-o zi voi lucruri copilareti exprimate de personalitatea
fi. Voi fi candva cretinul desavarit. Candva ma voi dumneavoastra. Ati ramas undeva in trecut; n-ati
ruga destul, voi citi destul, voi vorbi destul altora ' '
mai crescut. Aveti, in mod evident, trupul unui
despre Hristos, voi face destule lucruri deosebite barbat ori al unei femei, insa din punct de vedere
pentru Tine. Candva voi fi imaginea mea jdealizata. spiritual i afectiv sunteti imatur.
Voi fi supraom. Deci nu-i da atentie adevaratului
meu eu, acum, Dumnezeule - e -numai temporar. Supraomul !]i sentimentele
Privete ceea ce voi deveni." Perfectionistul are cele mai mari probleme in
Exista i modalitatea penitenfei. In acest caz, in domeniul sentimentelor, caci imaginea supraornului
viata perfectionistului intervine extrem de multa infatieaza o persoana care nu accepta niciodata
subestimare i chiar autodispret. ,,Ei bine, Doamne, trairea anumitor sentin1ente. De obicei are o imagine
nu te uita la adevaratul meu eu, la toate pacatele, mentala nebiblica a Jui Isus ca ,,blandul Isus, smerit
eecurile i defectele mele. Nu privi la astea, caci i duke." Acest Isus e efemina!, pasiv, o persoana
tii cat ma dispretuiesc, nu? $i presupun, desigur, stoica ce nu-i expri~a niciodata sentimentele. Este
ca i Tu imi Utati adevaratul eu cu toate eecurile i sub eel mai strict control afectiv i, de obicei, nu-~i
defectele. Insa hi care-mi sunt obiectivele, Doarnne. exprima sentimentele deJoc.
De vreme ce Tu itni urati adevaratul eu i il urasc Orictim, nu exista sentimente rele i sentimente
i eu, poti vedea ca sunt de partea Ta, deci sunt cu bune. Sentimentele sunt pur ~i simplu sentimente.
adevarat supraom." Ele sunt consecintele nenumaratelor lucruri
Prin aceste modalitati subtile, autoinjosirea exprimate de personalitatea dumneavoastra. Nici
devine o perpetua pedeapsa interi.oara menita un sentiment nu este pacatos in sine. Ceea ce faceti
sa-L impresioneze pe Dumnezeu . Sperati ca nu va cu ele le face corecte sau greite. Du pa felul in care le
vede adevaratul eu, ci se uita doar la supraorn. De rnanuiti, va conduc spre neprihanire sau spre pacat.
140 I Lrnc en/ru S l ~fletc/c vn!t'lmafc Supraom sa11 tu /11::;u fi ? I 1 41

Sentirnentele ln sei su nt o p arte foarte important5 voie sa sin1 ta 1 sa a rate v reod ata m ani e, d eveniti
din personaJitatea prirnita d e la Du rnnezeu. tinta p er fecta pentru ruinare em otionala i pen tru
Un sentiment pe ca re supraornul il consid era in d epresie.
gen era] rau e l/ln11i11. Eu am crescu t ascultand predici N u con fun d ati m ania cu resen timen tele, caci
n eb ibh ce, in u man e i distru ctive d esp re rn an ie cum sunt cornpl e t diferite. Mani a, controlata i cid ecvat
ca este intotdeauna u n sentiment nesfant. Mi -a lu at ex prim ata, e una; m ania scapata d e sub control,
ani d e zile sa sca p de aceste conceptii. Aproa pe ffii-a u incorect exprim ata, e alta. Apos tolul Pavel a facut
distrus viata cretin a i aproape mi-au n en orocit o di stinctie clara intre mania corecta i resentirnent.
casnicia, caci a trebuit sa in vat cum sa-mi exprim A opu s cu prud enta m ania, p e d e o p ar te, ~ i ura,
m ania fata, de sotia m ea in m od ad ecva t. Fiecare sot'
~
rautatea, acreala i tot restul, p e d e alta. Jnteresant
sau soti' e bun a trebuie sa invete '
sa 0 fad\ intr-un fe] este ca afirrn a ti a sa : " M aniati-va i nu pacatuiti"
acceptabil. (Efescni 4:26) es te ]a irnperati v. Pavel nu a sp us: E 11

In Marcu 3:5 citim ca lsus i-a privit cu man ie. Dei in reguJa, va pute ti m ania din cand in cand, ca 0
acesta este singurul Joe din Noul Testa ment in care concesie." Pavel a s pus: ,,Maniati-va ! Fiti rnani oi! ",
se spune explicit ca Jsu s s-a n1 aniat, cred ca p utem dar a ad au gat repede: Jnsa fiti a ten\i!" Pavel
presupune ca Isu s a fost fu rios ca nd i-a izgonit cu tia ca m ani a p oate duce la resentiment, rautate,
biciul pe schimbatorii d e b ani din Ternplu i cand i-a acreala, d aca nu e m anuita foarte a tent. De aceea a
numit p e unii " nebuni i orbi", "morminte va ruite", spu s: ,, Exprirn a ti -va m ani a, d ar frti a tenti sa nu se
ucigai", 11 ~erpi", " fa risei fatarni ci" (vezi Matei 23).
11 transforme 1n acreala, resentiment sa u u ra." Ciu d at
N iciod a ta n-a fost Jsu s m ai di vin ca atunci cand $i -a e ca, d aca nu 1nva tam -cum sa n e exprim arn i sa
exprimat m ania aprinsa. D e multe ori, dragostea n e r ezolva m 1n mod ad ecva t m ani a, vom deveni
perfecta i n1ania merg m an a-n m an a; ]ntr-ad evar, plini d e resent:imente ;;i am araciune. Multe casnicii
rn.ania este rezu ltatul d ragos tei pe rfecte. sunt distru se p entru ca p arten erii nu au in vatat
Noi, cre9tini i, folosi m un tru e semanti c ce suna sa-9i exprirn e m ania . Tin acoperite o m u ltin1 e d e
bine, d ar ii deruteaza pe oam eni: ,,0, asta n u-i n1 anie; sentirn ente, a rza nd 'incet i ra zbun an du-se intr-o m ie
e indi gn are dreapta !" De ce nu s puncm ca es te o i un a d e m oduri su btil_e.
1ntrebuin tC1 re d rea p ta a m aniei l ca m a n ia 1n sai M ani a ti-va , in sa fi ti ate nti . .Mani a se tra ns forma
nu e un sen timent paca tos? Ar fi rn u lt mai pu tjn in resentim ente i arn a raciune ca nd n u titi cum sa
d erutan t. o exprirn ati. Asta i se inta rnp la pe rfecti on is tu l ui,
Important es te cum J'n trebuin ta ti m an ia - cum o care ni ciod c:ita n u -i poCltc p erm ite sa-5i ex prim e
ex primati i cum o rczo]vap. Jnsa ca nd avcti aceast5 m an ia, C<J re JlU- i p ermi te nici rn.Jca r Sa fie COll ti ent
imag jne falsi'i, jreala ci s upraornului care nu Cl r c c<l e fu ri os. 0 n caga ~ i o 1ndeasa und eva )n ad ancu I
142 I Leac pentru sufletde viitifmate Supraom sau tu insufi? I ]43
sinelui, unde fierbe, se infecteaza i iese la suprafata urati sau sa fiti acru. inseamnii ca s-ar putea sa nu va
prin tot felul deprobleme afective mascate, conflicte l?laca de toata lumea sau sa nu va simtiti prea bine
casnice i chiar boli fizice. in preajma unora. $i nu lasati supraomul sa devina
Mania este un sentiment sadit de Dumnezeu, banda stricata care spune: ,,Ei bine, daca nu te intelegi
parte a chipului lui Dumnezeu in personalitatea cu cineva, tu e;;ti de vina. Tu e$ti problema ;;i, daca ai
umana ;;i trebuie folosita in scopuri constructive. avea grija macar un pie, totul ar merge bine." Pavel
n-a spus: ,,Daca sunteti plini de Duhu1 Stant, veti trai
Supraomul~i conflictul in pace i fara probleme cu toata lumea." El ,a spus:
Supraomul crede ca intotdeauna trebuie sa ne ,,Daca este cu putinta, intrucat atarna de voi, traHi
intelegem cu toata lumea, sa fim placuti de toti i ca in pace cu toti oamenii" (Ron1ani 12:18). Problem~
n-ar trebui sa existe nici un conflict intre cre;;tini. poate fi la cealalta persoana. Pavel nu a adaugat, cum
0 scurta vizita la o baza misionara este un ;;oc face supraomul: ,,Da, ;;i acea problema e ;;i a ta i ai
pentru perfectionist, caci nu ii trebuie n1ult sa-;;i dea responsabilitatea de a-1 ajuta pe celalalt sa-i rezolve
seama ca misionarilor le vine mai greu sa se inteleaga problema." Exista o vorba:
intre ei decat necredincio;;ilor carora doresc sa le
Cu sfintii-n cer de-i sa traie~ti,
I I slujeasca. Vedem acela;;i lucru in bisericile noastre.
Vc1 zicc ca-i o buna veste!
$i totu;;i mitul perfectionist persista: ,,Asta ar trebui Cu sfintii pe pamant sa vietuie1}ti?
sa fiu." 0, frate, i-o alta povestc!
Din ScriptudLvine ideea asta? Nici macar doua
somitati ca Pavel ;;i Barnaba nu au putut lucra Eul real din dumneavoastra infrunta deosebiri
impreuna. Foarte intelept, i-au separat lucrarile, iar reale, conflicte reale, iube;;te ;;iii pasa destul pentru
biserica, tot cu multa intelepciune, ;;i-a pus mainile a se confrunta cu ceilalti oan1eni in dragoste. Insa
peste ei, i-a binecuvantat pe amandoi, iar apoi i-a eul real ;;tie ;;i el ca, uneori, cea mai bui1a solutie ;;i
trimis in doua directii opuse. s~ngura e sa folosim marea vorba a Jui Stanley Jones:
Dumnezeu le-a fo]osit natura lor umana pei1tru ,,In acord, sa fim de acord sa nu firn de a cord!"
a institui doua lucrari misionare in loc de una. De
asemenea, Dumnezeu S-a fo]osit de dezacordul dintre
ei pentru a-1 ajuta pe loan Marcu sa se maturizeze ;;i Supramnul ~i fericirea
sa devina marele scriitor al Evangheliei lui Marcu . Supraomul crede in mitul: ,,Trebuie sa fiu mereu
~aptul ca nu puteti lucra cu toata lun1ea nu foarte fericit." Dar sunteti, mereu fericit? Nidodata
.

insea1nna ca aveti dreptul sa pastrati resentimente depresiv? Tot timpul simtiti nevoia sa spuneti:
fata de cineva. Nu inseamna ca aveti dreptul sa ,, Laudati pe Domnul!"? Nu treceti prin perioade d e
144 I Lene pe11tru ;,11jl<:ti>le viitiilllnfe Su17rnou1 ~n11 t11 711~ 11/i ? I r45

framantari? Cerul nu pa.r<:; niciodata d e ararna? Nu durere, sing ura tate, lupta ~i chiar d c pres ie. U ncor i
vise intampla sa faceti lucrurile din pura obligati e, se poate chiar in ta m pla sa trecep prin d epresii, cum
fara bucurie? i s-a inta mpJat lui Ilie dupa eel mai ma re succes al
in gradina Ghetsimani, Domnul nostn.1 le-a sau: "Destul! Acun1, Doamne, ia-mi sufletu U"
spu s discipolilor Saj : ,,Sufletul n1eu e cuprins d e In viata Jui Isus vedem o sin ceri tate brutala
'
o intristare de rn oarte." Se zvarcolea la pamant; - toate tipur il e d e sentimente au fost trai te ;;i
curgeau sudorile pe El i trecea printr-o lupta teribila exprimate foarte clar i liber, fara nici 0 urrn a de
data intre sentimentele Sale i vointa Sa. Sentimentele ru9ine, vina ori imperfectiune. Urrnati rnodelul Jui
Sale spuneau: Daca e cu putinta, departeaza de la
11
Isus, nu al v reurrui supraorn mitic.. N iciodata sa nu
Mine paharul acesta." lnsa vointa Sa era neabatuta, va temeti sa va exprirnati adevaratele sentirn ente
la fel cum un magn et se indreapta intotdeauna spre i sa fiti cu adevarat dumnea voastra 1n9iva in Isus
Polul Nord, i vointa Sa spunea: Nu cum voiesc Eu,
11
Hrisfos.
ci cum voieti Tu." $i cateodata acelai gen d e lupta Cand irositi timp i energie ]ncercan.d sa fiti
face ca sufletul nostru sa ne fie nespus de intristat. supraom, va privati d e cre9tere i de prietenia Jui
Fericirea depinde de intfimpliiri, de ceea ce ni se Dun1nezeu.Astfelnu-Llasati pe Dumnezeu sa accepte
inta.mpla, de fapte exterioare pe care nu le puten1 i sa iubeasca ad evaratul eu din dumn eavoastra
controla. Bucurie este cuvantul potrivit p entru ceea pentru care a murit Hristos. Acesta este singuru / sine
ce noi, cre9tinii, trebuie sa a9teptam. Caci bucuria este pe care Dumnezeu ]] cunoa9te ;;i 11 vede. Supraomul
cuvantul care are de-a face cu ce-i in noi, cu relatiile, este o iluzie a imaginatiei dumneavoastra, o imagine
nu cu circumstantele, nu cu intamplarile. Bucuria este falsa, un idol. Nici nu sunt sigur ca Dumnezeu vede -I
calmul interior de du pa furtuna; sentim.entele pot fi supraomul. Aveti posibilitatea de a fi durnneavoastra
furtunoa se, dar poate exista i un sentiment interior llliVa ]n Hristos i nu trebuie sa va comparati cu
al starii noastre drepte, dupa voia Jui Dumnezeu. nirn eni altcineva. El vrea sa vii vindece ;;i sa vif
insa as ta nu inseamna ca trebuie sa mer gen 1nain te schimbe astfel, incat adevaratul durnneavoastra sine
cu rnasca supraomu]ui, cu bu ze zarnbitoare, dinti sa se poata d ezvol ta devenind ceea ce a vru t El sa
stralucitori i un ,,Laudati pe Domnul!'' tip.
Supraomul moare foarte greu, dar supraomul
Realis1nul sinelui adevarat religios rnoare mai greu decat toti. Dae~ descoperi\i
Ca i cre9tin, puteti fi realist. Asta inseamna ca nu ca va tineti d e el cu 1ndarjire, sper ca veti auzi Duhul
trebuie sa va temeti sa ]nfruntati ce estc rn ai ri'.\ u, Sfant spun and: ,,Abandoneaza-1! Renunta la el! Apoi
mai urat, m ai d ureros. Nu trebuie sa va terneti sa putem i:ncepe lmpreuna intregul proces vi ndecator
va ex p ri m ati sentin1ente]e de suparare, mahnire, de faurire a sinelu i ad eva ra t. "
146 I Leac pentru sujletele vatamate
Cand veti inceta sa va irositi energiile spiritual e
pentru a intretine acest fals supraom ;;i veti incepe
sa le folositi pentru a colabora cu Duhul Stant
pentru cre;;terea adevarata, va veti sirnti eliberat 1n
Isus Hristos, scapat de false obligatii ;;i imperative,
de aprobarea ;;i dezaprobarea celorlalti, de acea
condamnare ingrozitoare a prapastiei dintre ceea ce
incercati sa fiti ;;i ceea ce sunteti.
Ce ump le ace as ta prapastie nesfar;;ita? Am ve;;ti
bune pentru dumneavoastra: de pe crucea Jui Isus
Hristos, intreaga desavar;;ire a lui lsus, adevaratul
Supraom al lui Dumnezeu, va este data prin hanil
Sau fara plata, ;;i ea umple cu varf ;;i indesat toate
golurile din viata dumneavoastra.
Pavel a exprimat atat de elocvent acest gand: ,,$i
voi, prin El, sunteti in Hristos Isus. El a fost facut
de Dun:rnezeu pcntru noi intelepciune, neprihanire,
sfintire ;;i rascumparare" (1 Corinteni 1:30).
10
Mituri ?i adevaruri despre depresie

4"lepre~ia. este o. e"x. p. erienta cornun~ ~rintr~


Pentruce te 1nahneti, suflete, i gemi 'inliiu~1trul
V cre$hni. Putet1 intreba: ,,Cum vme asta.
Un cretin deprimat? Cuvintele se contrazic; sunt
meu? Niidiijduiete in Dumnezeu, ciici iara 11 '!!01: incmnpatibile. Daca o persoana a fost cu adevarat
liiuda; El este mdntuirea mea i Dumnezeul meu. ln11 nascuta din Duh .<?i, in mod cert, daca a fost
este mdhnit sufletul in mine, Dumnezeule ... Un val umpluta de Duh, atunci n-ar trebui ca depresia sa
cheamii un alt Dal, la vuietul ciiderii apelor Tale; toate
fie imposibila? Fara indoiala, faptul ca un cretin
talazurile i apele Tale tree peste mine. .
sufera de depresie ar trebui sa fie un se1nn ca ceva
Cu lacriimi ma hranesc zi i noapte, cdnd mi se
nu e in regula, ca ceva trebuie sa fie adus inaintea
zice fiirii incetare: ,, Unde este Dumnezeul tau?"
Domnului. Trebuie sa fie un sem.n al pacatului din
Psalmul 42:5-7, 3
viata ornului respectiv."
Cele spuse pot parea foarte corecte i logice, dar
nu rezista la testul Scripturii, al rea.litatii experientei.
cretine sau al adevaruriJor psihologice. $i, cu
siguranta, nu se potrivete cu biografiile sfintilor.

Cre~tinii pot avea depresii


Ati citit n1ai recent vreun psalm al lui David?
Pen truce te mahne9ti, suflete, 9i gemi inlauntru 1
rneu? (Psalmul 42:5)
Mituri i a_dev1Jruri desprc dcpresic I 1y1
150 I Lcac pentru sufletele viitiimntc
lmi este mahnit sufletul i'n mine, Dumnezeule ... regula? Incapabil sa va opriti din plans, va hraniti cu
(Psalmul 42:6). disperarea, i asta sporete depresia.
Scripturile sunt mai realiste ~i mai binevoitoare
Pentruce te mahneti, suflete, i gemi lnlauntrul cu noi decat unii cre~tini, caci ele arata clar ca e
meu? Nadajduiete ]n Dumnezeu, caci iara Il voi posibil sa fie deprimati ~i cre~tinE . $i biografiile
lauda: El este mantuirea mea i Dumnezeul meu. sfintilor vorbesc despre acela~i lucru . Citam adesea
(Psalmul 43:5). convertirea extraordinara a lui John Wesley, la
Aldersgate, insa v-a~ putea arata din pasajel~ imediat
Sau l-a1i ascultat pe Ilie? ,,Acum, Doamne, ia-mi urmatoare cateva citate care aproape 0 contrazic,
sufletul" (1 Imparati 19:4). caci in ele Wesley vorbe~te sub imperiul depresiei,
Sau pe Iona? ,,Vreau mai bine sa mor decat sa indoielii i al descurajarii.
traiesc!" (Iona 4:3). Samuel Logan Brengle, Portrait of a Prophet
~i ati auzit cuvintele lui Isus in gradina, pe cand [Samuel Logan Brengle, portretu] unui profet] este
suferea ~i Se ruga? ,,Sufletul Meu este cuprins de povestea unui adevarat sfant din Armata Salvarii
o intristare de moarte" (Matei 26:38). Puteti gasi o (Clarence W. Hall, The Salvation Army, Inc.).
descri~re mai potrivita a depresiei ~ o depresie care Operele clasice ale Jui Brengle despre sfintenie
aproape a despartit persoana de viata? Multi dintre au fost traduse ]n numeroase Jimbi ~i au condus
psalmii despre depresie vorbesc despre expresia milioane de credincio~i inspre o viata inai profunda
fetei celui deprimat; cat de exacta este descrierea in Hristos.
lor! Persoana deprimata ~i demoralizata are o m.ina Vorbind de Brengle, Hall scrie: ,,Apoi urma o
nenorocita. Arata tulburata, ingrijorata, nefericita, ca lupta cu sentimentele sale ce se napusteau asupra
~i cum ar purta pe umeri toata povara lumii. mintii lui de melancolic structural" (p. 213); Intr-o
Un alt simptom foarte com.un al depresiei sunt scrisoare, Brengle a scris: ,,Nervii 1nei sunt facuti
Jacrimile. ,,Cu lacrimi n1a hranesc zi ~i noapte", praf, ravaiti, extenuati. $i aa 0 intunecime ~i
spune psalmistul (Psalmul 42:3). $i e o afirmatie depresie au cazut asupra mea, cum nu am mai
psihologica surprinzator de exacta! Depresia aduce cunoscut, de~i depresia este o veche cuno~tinta de-a
adesea pierderea poftei de mancare. Pur ~i simplu, mea" (p. 214). Mai tarziu a avut o rana la cap, pentru
nu inai si1n ti nevoia sa m.ananci. De vreme ce ca, la 0 dernonstratie, un betiv a aruncat 0 cara1nida,
111ancarea 1ti displace, ]ncepi sa traie~ti cu ]acrimi lovindu-1. Complicatiile ranii i-au marit depresia, cu
in Joe de mancare. ,,Lacrin1ile mi-au fost carnea", care se lupta de o viata, o ,, veche cuno~tinta", cum
a numit-o. $i totui, a existat vreodata un sfant mai
~i unii dintre noi ar putea adauga: ,,Da, ~i legumele
mele, ~i salata, i desertu1, i bautura." Ce nu e in sfant decat Samuel L?gan Brengle?
i52 I Leac pentru sufletele vatiimate Mifuri i adevaruri desprc dcprcsic I 15.)

inainte ca o persoana sa-f?i trateze depresia, dandu-ne sfaturi incorecte i nerealiste. Exista
trebuie sa o recunoasca. $i multi cretini, daca ar ~retini care inteleg foarte putin depresia. Pentru c:,a
fi cinstiti in legatura cu ceea ce simt, ar trebui sa personalitatile lor nu sunt susceptibile la depresie,
recunoasca: ,,Da, depresia e o cunotinta i de-a mea. nu-i inteleg pe cei depri1nati. Situatia este foarte
$tiu despre ce vorbeti." dificila in cazul in care se casatoresc doi asemenea
Negandu-~i depresia, q1ulti cretini ii inrautatesc - oameni. Daca sotul nu prea are parte .d e depresii,
situatia. La depresie adauga i sentimentek de dar sotia sa da, ii va veni, probabil, foarte greu sa
vinovatie i _9stfel problem a se dubleaza. Sa spunem inteleaga ce simte ea i prin ce stari trece . .$ituatia
ca o depresie serioasa echivaleaza cu apasarea tmei devine de doua ori mai cruda daca else folosete de
greutati afective de o tona. Cam asta e senzatia, nu-i perioadele in care ea e deprimata pentru a-i pune pe
aa? Sa duci o tona in spate e foarte rau, dar poate umeri o povara spirituala. Sau sotia o poate pune pe
ai puterea sa o faci. insa, cand se adauga i vina, umerii sotului,
, daca situatia
, e inversa.
spunand: ,,Ceva nu e in regula cu mine, din moment Nu puteticonchide ca, dacanu ati suferitniciodata
ce am aceasta depresie", greutatea se dubleaza i o depresie, sunteti mai spiritual. C. S. Lewis a spus
devine o sarcina imposibila pentru oricine. odata ca in aproape jurnatate din momentele cand
I I
Depresia nu e in mod obligatoriu un semn ne credem virtuoi e o problerna de tempera1nent i
al eecului spiritual. in relatarile din Scriptura, constitutie, nu de spiritualitate.
upele dintre cele mai profunde depresii sunt
caderi afective ce urn1eaza celor mai mari succese Depresia i vina
spirituale. Aa s-a intamplat in cazul lui Ilie. Dupa Exista o depresie care se nate din vinovatia pacatului,
momentul eel mai maret din viata lui - triumfu] a neascultarii i a unei faiadelegi cunoscute. Dar eu
' '
asupra profetilor lui Baal pe muntele Carmel - ce nu despre ea scriu. Va puteti intreba: ,,Cum recunosc
s-a intamplat? iI vedem stand singur sub ienupar, depresia care vine in urma pacatului?" $i e o intrebare
cerandu-I lui Du1nnezeu sa-i ia viata. Avraam buna, mai ales daca sunteti un perfectionist ce sufera
a avut o experienta similara (Genesa 15).- La fel de o contiinta. hipefsensibila, de tirania obligatiilor .
i multi dintre noi. Depresia pare a fi un recul i necesitatilor sau de un sentiment constant de
afectiv natural. Se aseamana cu reculul produs la nelinite anxietate i condamnare. Permiteti-mi sa
1

-declanarea unei arme de 'calibru 1nare. E reactia va ofer un principiu general care cred ca poate fi
naturii ori poate echilibrul in ceea ce C. S. Lewis de mare ajutor. Un sentiment concret, specific de
numete ,,legea pendulului" personalitatii umane. vinovatie, care poate fi legat de un anumit act sau
Din pacate, unii din prietenii notri cretini ne de o atitudine incontestabila, este in general un
pot fi cei mai mari dumani intr-o asemenea situatie, sentiment de vinovatie veritabila ;;i neindpioasa.
154 I Leac pentru sufietele vtifiimate Mituri ~i adevaruri despre depresie I 155

$i sentimentele care urmeaza pot fi vina reala i fiinte valoroase i presupunem ca se iubesc foarte
depresia rea]a, datorate unei faradeJegi reale. mult, dei sunt complet qiferiti ca alcatuire. A vrea
Dar un ansamb]u vag de autoacuzatii sistematice, . ca rnai multi predicatori, profesori, evangheliti i
neclare, de sentimente_invadatoare de anxietate i mai ales parinti sa posede intelepciunea din at::est
condamnare care nu pot fr reperate - acestea sunt, cantecel.
,,Stai o clipa, spune cineva. Uiti ca, in Hristos,
in general, semne de pseudovina ori de depresie
provenita din surse afective. Pacatul poate conduce suntem fiinte noi, ~i cele vechi s-au dus. Innoirea
i sfint]rea nu ant.ileaza vechile deosebiri?" La asta
la depresie, dar nu toate depresiile sunt cauzate de
trebuie sa raspund: ,,Nu! SJava Domnuhii, nu le
pacat. RadaciniJe depresiei sunt adesea adanci i
arm leaza !"
foarte complicate, Ja fel de complicate precum nrnlte
Naterea din nou nu schimba ternperamentul de
dintre ranile copilariei i cicatricele pe care oamenii
baza. Va poate insufla, aa cum ii place lui Oswald
Je due cu ei in viata adulta.
Chambers sa spuna, ,,natura Jui Isus Hristos", dar
nu va schimba temperamentul de baza. Faptul ca
Depresia ~i personalitatea ati devenit cretin nu inseamna ca de acum inainte
Depresia e Jegata de structura personalitatii, de incetati sa mai fiti dumneavoastra iniva. Pavel a
constitutia fizica, de reactiiJe chimice din organism, ramas Pavel i dupa convertire. Petru a ramas -Petru
de functii]e glandeJor, de tiparele afective, de i loan a ramas loan. Nu au devenit altcineva. In
conceptele-afecte invatate. Ca i cretini, trebuie sa planul lui Dumnezeu nu sunt doua lucru,ri la fel. Doi
intelegem i sa acceptam acest fapt. Am duce-o mult fuJgi de zapada nu sunt la fel. Prin marea varietate
mai bine daca nu am uita intelepciunea profunda in unitate, Dumnezeu dezvaluie minunea cailor
dinti-unul din ce]e mai vecl~i cantece pentru copii: Sale. Fiecare dintre noi este diferit ca temperament
i structura a personalitatii. Vedem i simtirn,
Ja~k Sprat nu manca ce-i gras
reactiona1n i interpretam lucrurile in mod diferit.
Nevestei nu-i placea negras
Apostolul Pavel ne-a amintit: ,,Comoara aceast~
$i iaca astfel, dimpreuna
o purtam in vase de lut" (2 Corinteni 4:7). Prin
Platoul 11 facura luna!
natura i temperament, unii oameni sunt nervoi,
Credep sau nu, aceasta e o analiza uhnitor de tematori i se sperie UOr. Sunt hipersensibili i
profunda a structurii personalitat]i. Structural; Jack sentimentele lor pot fi atinse i schimbate UOr. Ma
Sprat i doamna Sprat sunt cornpJet diferiti. Nu intreb uneori daca Pave] n-a fost unul dintre acetia.
incercati sa-i facet] sa manance- sau sa traiasca la Oricat fusese de puternic, a mers la Corint slabII I

feJ. Ar fi o violare a personalitatii Jor. Sunt amandoi fricos i plin de cutremur" (1 Corinteni 2:3). A avut
'I

156 I Leac pentru sufletele vafiimate Mituri i adevaruri dcsprc r.le11rcsi1 I ' '>'I
o tinerete framantata: ,,de afara lupte, dinauntru Depresiile pot veni din alte surse d edH ccle pu r
temeri" (2 Corinteni 7:5). Cu siguranta, acelai spirituale. Pot sa apara pentni ca s-a defectat ceva
lucru este valabjl i pentru tanarul pastor Timotei. l a echiparnent - la eel fizic ori la echilibrul d intre
Intreaga a doua Epistola catre Ti1notei pare a fi emotii i personalitate. S-au dus tranzistorii, s-a ars o
scrisa de catre Pavel pentru a-1 scoate pe Tirnotei din conexiune i a fost afectata chiar i via ta spirituala.
depresie. Biograful lui Brengle 1-a num-it ,,melancolic Sa ne intoarcem la Brengle, un om intr-adevar
structural". Oamenii care sunt foarte introvertib sfant, care scrie despre sine: ,,Aa o a1naraciune i
'
i sensibili au adesea cele mai mari probleme cu depresie au cazut asupra mea, cum nu mi s-a inai
depresia. intarnplat ... Dumnezeu piirea inexistent. Morrnantul
Eecul nosttu de a aborda in mod realist depresl.a piirea scopul meu neabatut. Viata ii pierduse toata
e originea celor mai multe depresii. Crezand ca nu slava, tot farmecul i sensul... Rugaciunea nu-mi
este nici o legatura intre natural (temperarnentul aducea nici 0 UUfare; intr-adevar, irni parea ca am
nostru i structura personalitatii) i supranatural pierdut duhul rugaciunii i puterea de a ma ruga"
(vietile noastre spirituale), ne inelam amarnic. Atat (Hall, Portrait of a Prophet, p. 214).
sentimentele, cat i credinta opereaza utilizand unul Recurgand la ilustratia anterioa'ra, putem spune
i acelai echipament. Dumnezeu nu vine la noi pe dii ca transmitatorul nu avea nici un defect; dragostea
speciale care sane ocoleasca sau sane scurtcircuiteze Jui Dumnezeu era in continuare -prezenta. Statia
personalitatea. Nu face o gaura ]n capetele noastre de radio transrnitea in continuare muzica buna,
pentru ca sa-$i toarne cu 0 palnie magica, mistica, ernitatorul TV transmitea imagini corecte, dar se
harul ]n noi. Mecanismele personalitatii noastre pe auzeau numai paraziti i ecranul afia doar ,, purici".
care le folosim In credinta sunt tocrnai instrumentele De ce? Pentru ca receptorul avea o defeqiune.
'
cu care opereaza i sentimentele noastre. Asta s-a intamplat cu Brengle. Remarcati cat de
Poate intelegem mai bine daca ne gandirn la o intelept a fost. In ciuda sentirnentelor sale, a lnteles
combina mare, scumpa, avand in mijl?c un televizor, ca Dumnezeu era tot acolo. In fiecare propozit]e
cu un casetofon stereo .i un radio. Este o piesa de I a fo]osit cuvantul parea. ,,Dumnezeu piirca ca este
mobilier foarte frumoasa . Dar, daca se 1ntampla ceva inexistent... Mormantul parea scopul rneu neabatut."
cu unul dintre tranzistorii acestui vast ansarnbJu, Brengle Jl1SUi a subliniat cuvantul pii.rca.
sistemul audio se strica. De ce? Toate componentele Ati trait vreodata o schirnbare completa a senti-
funqioneaza prin aceleai circuite. Daca se arde o 1~1entelor durnneavoastra? Seara mergeti la culcare
conexiune aici ori un condensator ori nite .tranzistoti i totul e in regula. Va treziti dimineata ~i nirnic
dincolo, toate trei aparatele vor fi afectate. De ce? nu mai e in regula. Nu puteti gasi nici o explicatie
Opereaza prin acelai sistem. pentru schimbare. Ieri erati bine dispus. Credeati
158 I Lcac pcntm sujlctclc vi'itiirnatc Mituri i adevaruri dcsprc dcpresic I 159
ca va urn1a o zi sen ina. Dar s-a intarnpl at ceva $1 $i eu am pierdut mul ti ani luptand cu mine
reactiile dumneavoastra sunt diferite. Sentimentele, insumi, ]ncercand sa fiu altcineva, lu ptandu -rna cu
aqiunile ;;i interpre tarile unor lu cruri care au av ut teri1peramentul m eu nervos, tensionat, sirntindu-ma
Joe $i ieri sunt foarte diferite astazi. $i nu sunteti mai tot tirn pul furios din pricina asta i incercand
singur. Dumnezeu e acolo, dar e $i Zgandaril a. sa fiu altd neva. Schimbarea s-a produs 1n clipa 1n
Diavolul sta aco1o, pe marginea patului, caci ved e o care m-am putut accepta aa cum. su nt. Cad, intr-o
portita pe care ar putea patrunde in personali ta tea zi, Dornnul a spus: ,,Hei, asta e tot ce ti se da. A lta
dumneavoastra. De ce? Pentru ca Satan.a e djn lumea personalitate nu prirneti. Mai bine te-ai lini$ti, ai
spiri tel or, $tie deja ceea ce noi trebuie sa inva tam - ca trai cu ea $i ai invata sa faci ceva cu ea . $i, mai mult,
acelai echipament care afecteaza naturalul afec teaza daca-ti vei lasa adevaratul sine 1n m ain ile Mele - nu
i spiritualul. Aa ca di avolul 1ncearca sa schirnbe supraon1ul, ceea ce nu e;;ti - d aca Mi-1 vei preda,
depresia ternperamentala in depresie spiritu ala. atunci ne vom 1ntelege i voi putea sa te folosesc
Diavolul vrea intotdeauna sa schimbe d epresia a$a cum e;;ti."
afectiva in infrangere spirituala. Vrea sa va puna in Primul pas 1n a 1nvata sa d epa$eti depresia
aparatul de receptie un sentiment de sfar;;eala, ]neat
este sa te accepti aa cum eti. Asta nu inseamna
sa-1transforme1ntr-o cornbina stricata. Este contient
de infirmitatile dumn eavoastra; cunoate adancimile
ca trebuie sa te lai control at d e tern peramentul
tau . Du pa convertire, Duhu 1 Stant trebui e sa preia
spiritului d~mneavoastra i coboara pe acel monorai
controlul. Jnsa Duhu l Sfant poa te um pie i con trola
1n inima personalitatii. ,..
numai ceea ce tu, cu buna tiinta, Ii 1ncred intezi. Dei
$titi cum d orete Satana sa ca;;tige? Incearca sa
nu-ti poti schirnba temperamentul, 11 poti lasa sa fie
va determine sa ie$i ti singur din joc. Vrea sa schimbe
controlat de Duhul Sfant.
starea naturala d e d epresie in 1nfrangere spirituala,
L-am lasa t pe Brengle in depresie profunda ;;i nu
1ndoiala i d ezn ad ejde.
v reau sa-1 uitam acolo. Spunea:
Acceptarea propriei personalitati
Ruga ciun ea nu -mi aducea nici o u ~ urarc; 1ntr-ad evar,
Va sfatuiesc sa va acceptati personalitatezi i sa tineti
imi parea ca am pierdut duhuJ ru gaciunii $i p utcrea
sean1a de tempe rarnentul dumn eavoastra. A avca
d e a m a ru ga. Apoi i11i -a m ami ntit sa-1 rnu ltumcsc
adevarul in adancu] fiintei inseamn a ca nu va mai
Jui Dumnezeu $i sa-L laud, de~i nu s irntca m ni ci o
irnpotriviti modului in care sunteti creat. Incetati pornire s pre lauda $i multumire. Oricc sentiment;
sa va lupta ti cu temperarn entul dun1neavoastra, in afarJ accs tuia de d e pres ic $i de an-1aradu nc,
considerandu-1 un du \m1an, i incepeti sa-1 acceptati, d ispa ru se. Jnsa in tirnp cc-J multumcJm Jui
considerandu -l un dar d e la Dumnezeu . Dumnezcu pcntru incercare, a lnceput sa dcvina o
160 I Leac pentru suf!ctele viitihnate
binen1vanta1:e, s-a jvit lumina, cresdlnd ]ncet, p5na
a invins ]ntunericul. Depresia a disparut i viata
a devenit din nou frurnoasa ~i atragatoare, din
nou plina de revarsarile h arului-(HaU, Portrait- of a
Prophet, p. 214).

Asta e! Brengl e spune ,,mi-am amintit".


Pavel i-a scris Jui Ti1notei ,,adu-ti aminte". Maine
dimineata amintiti-va ca dragostea lui Dumnezeu
nu se intemeiaza pe sentirnentele dumneavoastra,
nici. pe realizarile du1nneavoastra, nici macar pe
dragostea du1nneavoastra fata de El. Dragostea Lui
e inradacinata in propria-1 credincioie. Bunatatile
Don1nului nu se sfaresc. Indurarile Lui nu sunt la
capat. Se innoiesc in fiecare dimineata: ,,Credincioia
Ta este atat de mare! Dornnul este partea mea de
rno;;tenire! ... de aceea nadajduiesc in El" (Plangerile
lui Ieremia 3:23-24).
'
Tratarea depresiei

~ecunosciind cinstit depresia pe care o sirn\i!i,


Comoara aceasta .o purtam in nite vase de lut, ~nu-I spuneti Jui Dumnezeu nimic nou. El
pentr!f,ca aceasta putere nemaipomenitil sii fie dela cunoate toate aceste sentimente. Prin Fiul Sau, le-a
Dumnezeu i nu dela noi. Suntem incoltifi 111 toate experimentat, a fost in pielea dumneavoastra, i este
chipurile, dar iIU la stramtoare; in grea cumpdna, dar cu dumneavoastra ca sa va inteleaga i sa va ajute.
nu dezniida1'duiti; pri(loniti, dar nu piirasiti; trdntiti
, c.) ' .. J
- Recunoscandu-va depresia i examinand-o, va puteti
jos, dar nu omorafi. indrepta spre vindecare.
De aceea, noi nu ciidem de obosealii. Ci chiar dadi
omuf 110SfrU de ajara SC trece, totU omu/ 110SfrU din Traiti peste posibilitati?
launtru se znnoiete din zi i-n zi. Aveti limite fizice, afective i spirituale i trebuie sa
2 Corinteni 4:7-9, 16 le respectati. Ati dormit destul? Din cand in cai1d,
tuturor ni se cere sa mergem mai departe fara odihna
suficienta; avem rezerve din <;:are ne putem aliinenta.
Dar a transforma exceptia in regula iliseamna a trai
mereu obosit. Dm::a as ta faceti, va pot garanta ca .
veti suferi o depresie cronica, poate chiar o depresie
clinica i patologica. Va veti simti ca omul care a spus
ca nu a C!Vut doar o criza de identitate, ci i una de
energie. Nu tia cine este i era prea obosit sa afle!
Permiteti-mi sa raspund la o intrebare inainte
chiar sa o puneti - nu, situatia nu se schimba daca
sunteti in slujba Jui Dumnezeu! Dumnezeu nu-~i
164 I Leac pentru sufletele viitiimate Trataren dl'pn:sici I 165

anuleaza legiJe ;;i nu-$i transforma predicatorii,


Cum reacti(i)nati?
, ,
misionarii, slujitorii Bisericii in animale de casa
Ma1 impor't ant decat ce vi se intampla e felul cum
cosmice. $i ei se supun legiJor prescrise de El p entru
reactionati. $i exista anumite raspunsuri care pot
trupurile ;;i sentimentele noastre. Nu puteti incalca
in moq regulat aceste legi ;;i sa sperati ca veti scapa
o
produce o reactie in lant, conducand la depresie
afectiva ;;i spirituala.
nevatamat. Ce greutate purtati? Cine va credeti?
Vi s-a intamplat ceva care v-a ranit? V-a
Dumnezeu? Asta e una din probJemele perfectio-
dezamagit cineva? Cand v-ati straduit, ~ti luat
nistului, dupa cum. ;;titi.
un 9 in loc de 10? Poate ati trecut prin experierita
Mancati c_um trebuie ;;i regulat? Nepoata mea, dureroasa a unei pierderi, a destramarii unui camin
care e do_c tor, s-a speeializat in tratamentul de prin moarte sau divort. Ori, la un alt nivel, dar la
urgenta. Am intrebat-o: ,,Ce faci cand sunt adu;;i fel de dureroasa la 0 varsta tanara, e despartirea
la urgenta oameni deprimati, care au incercat sa se de un iubit.sau o iubita. Multi tineri deprimati au
sinucida?" venit la mine ;;i mi-au spus: ,,Prietenii mei ma acuza,
M-a surprins cand a spus: ,, Uneori, primul lucru spunandu-:-mi mereu: N-ar trebui sa si:inti a;;a ceva,
pe care-~ fac este sa-i hranesc, le servim o friptura . In daca eti cretin adevarat." Cat de ctuzi putem fi
general, au o lipsa de proteine. Descoperim adesea cu tinerii no;;tri aplicandu-le asemenea standarde
ca nu au mancat cun1 trebuie de doua sau trei zile. nerealiste! Parasirea locurilor familiare, sigure,
Nivelul lor de proteine este foarte scazut, deci nivelul confortabile, a radacinilo:r ;;i a fetelor cunoscute,
de energie e scazut ;;i nivelul depresiei e ridicat." intalnirea cu ciudatenia ;;i cu noutatea - acestea sunt
Exista cre;;tini care i;;i neglijeaza in mod constant lovituri ce pot cauza depresie.
dimensiunea fizica a vietii lor ;;i apoi se 1?1ira ca au Uneori e vorba de o lovitura neobi;;nuita data
depresii. . sinelui nostru care ne prinde descoperiti! Am catigat
V-ati gandit vreodata ca s-ar putea ca depresia batalia cea mare; am capturat tancurile, artileria grea,
dumneavoastra sa fie mijlocul prin care Dumnezeu dar am fost invini de un franctiror ascuns in tufitHi.
I;;i exercita controlul asupra vietii dumneavoastra, Aa i s-a intamplat profetului Ilie. A infruntat 400
incercand sa va potoleasca, sa va echilibreze de preoti intr-una din cele mai dramatice batalii din
sentimentele, pentru ca in mod constant incercati istorie. $i apoi a urmat o remarca dura, caustica;
sa traiti depa;;indu-va posibilitatile realiste? Carid a Izabelei, sotia lui Ahab: ,,Du-te -la acel profet i
motorul perfectionismului -va impune simtul spune-i ca pana la apusul soarelui ii voi face viata
datoriei, va suprasolicitati mecanismul af,ectiv i aa de nenorocita, ca va dori sa fie n1ort! " (vezi
1 Imparati 19:2). '
platiti printr-o depresie cronica.
166 I Leac pentru sujletele viitiimate Trn tnrca dqm'S il'i I 1 f>7
De aici a inceput totul: ,,Dadi nu pleci din cetate Va temeti de responsabilitate sau d ~ ri se? [);:1c5
pana la apusul soarelui..." Il ie se sirntea atat de bine, ~tati i ~riviti cele doua drumuri i va p limbati
iar glontul franctirorului 1-a prins nepregatit. Era mcolo 1-ncoace, sfariti prin a avea litera]rnente
secatuit de orele d e rugaciune, lupta i oboseala. C~nd o personalitate scindata. $i persoana nehotarata,
1-a ajuns lovitura Izabelei, a fast cuprins d e o depresie a spus Iacov, e nestatornica din toate punctele de
sinucigaa. Apoi Dumnezeu a folosit tehnica de la vedere (vezi Iacov 1:8). Nehotararea merge de multe
serviciul d e urgenta. Mai intai, a trimis corbii sa-i dea ori inaintea depresiei.
lui Ilie nite proteine; apoi, a urmat sornnul necesar. 2. Mania. Cea mai concisa definitie pe care o
Dupa care Dumnezeu a corectat peiceptia lui Ilie: tiu pentru depresie este urmatoarea: ,,Depresia este
11

,,Nu eti singur, prietene; mai sunt inca 7.500 cu tine. manie inghetata. Daca depresia grava e o problerna
Ai uitat asta!" Nu dupa multa vreme, sentim.e ntele cons tan Li, insearnna ca exista un d orneniu in care
i spiritul lui Uie au revenit la normal. zace rnulta inanie. La fel de sigur cum noaptea
Vad trei reactii de baza care due la depresie. urmeaza zilei/ depresia vine dupa mania nerezolvata,
Ele sunt: nehotararea, m ani a i sentirnentul reprirnata sau impropriu exprimata.
nedreptatii. 3. Nedreptatea. Perfectionitii au un sin1t dispro-
1. Nehotiirarea. Cand se cere sa luati o portionat al dreptatii i al nedreptatii . Simt o nevoie
hotarare, amanati repetat sa o faceti? Acesta e felul profunda de a indrepta relele Ju.mi], d e a corecta
durnneavoastra de a reactiona? D aca d a, aveti un lucrurile, de a smulge neghina din grau. Acest sen ti'. .
mecanis1n interior de produs depresii, care va va ment e pretios, e prezent in fiecare reforrnator, in
distruge linitea mintii i va va accentua sentim.entul fiecare predicator i misionar; i, intr-o anumita
ca sunteti incatuat. Multi oameni deprimati se simt masura; ar trebui sa fie prezent in fiecare cretin.
neputincioi: ,,Sunt incoltit. Nu vad ni ci o cale d e Daca acest simt al nedreptatii este predat Duhului
1
scapare.' At] putea folosi aceeai en ergie nu pentru Sfant, daca este purificat i controlat de El, poate
a va amana decizii]e, ci pentru a le lua i a le du ce la deveni un instrument folositor in 111ainile lui
indeplinire. Ava folosi energia pentru a lua o hotarare Dumnezeu pentru ,,a imparti sfintenie scripturala
constructiva e o cale buna d e a evita depresia. ri 11
a reforma natiunea cum a spus John Weslev.
,

Amanati deciziile pentru ca va e teama sa spuneti Insa, sca pat din mana, dezechilibra t, 1nsotit de
11
,,nu pentru ca va tem eti sa nu raniti pe cineva? problema fundamentala a maniei nerezolvate, ~imtul
nedreptatii e foarte distructiv, producand d epre~ie
,

Exista situatii din care nu puteti ie9i fara sa rani \i


pe cineva. Cand le amanati, sfariti prin a--i rani pe i destramand relatii interumane bune.
oameni de doua ori mai mult, iar dun1neavoastra _ Har am intalnit un perfectionist deprimat care sa
iniva ajungeti deprimat. Va temeti sa spuneti ,,da''? nu aiba un teribil simt al nedreptatii. Singurul raspuns
168 I Leac pcntru sufletcle vah'imate '/ h 1/ 11 1w1 c/1'/Jre.;it'i I 16 1)

la aceasta m.anie profunda fata de nedreptatile - comparatii acute de parinti, pro fesori, p ril'l111 i,
predi~atori i vecini. .
vietii este iertarea. Cine are eel mai adesea nevoie
de iertare? Parintii ;;i inembrii familiei. Adesea, . Cand am inceput sa ne rugam pentru
radacinile depresiei sunt ingropate in primii ani vmdecarea acelor amintiri i pe cf-tnd Ii spunea Jui
de viata, in istoria relatiilor de familie. $i daca nu Dumnezeu ca vrea sa ierte i sa fie iertata, sa-.L lase
invatati sa abordati pe fata aceste radacini ale maniei, pe El sa-i .schimbe sentin1Emtele/ parea ca Duhul
sa va infruntati resentimentele i sa iertati, veti trai Sfant trage o cortina, dezvaJuindu-j Martei o serie
intr-o sera in care depresia, cu siguranta, va inflori. de priveli~ti . $i, rugandu-s~, a inceput sa strige: ,,O;
Doamne! lini dau seama ca tot c:e an1 spus ~orii am
gandit vreodata af0stprinraportate la Maria~ Mi-a
0 poveste a iertarii
Doua surori, Maria i Marta, erau foarte diferite. condus v.iata; a fost obsesia mea; aproape Ti-a .]uat
locuJ in viata 1nea''' - , , . '
Maria era o blonda sociabila i vivace. Marta era , . ... ' J O < ' ', '

o bruneta linitita i foarte talentata. Marta a venit Marta n-aales n-iciodata o:rochie .ori.un curs,,nu
sa vorbeasca cu mine despre relatia ei cu un baiat i-a ales.tm p.r:ieten i nu i-a fixat un scop fa.ra -sa se
care ii facea curte - era cea mai buna relatie din simta la intrecere cu Maria. $i toate ranile ~scunse i
viata .ei. Dar ea dezvaluia totodata un intreg arsenal mania adunata at1 supus-o afectiv surorii eimai mari.
~e lupta Be ducea penJru a renunta la asta, pentru a
de probleme afective, multa depresie ;;i manie,
i~rta ,ceea ce ea simtea a fi ned'reptatile compara:tiilor
cautandu-i tanarului nod in . papura. Vroia sa-1
1 ale .favoritismelor fati;;.e sau . ascunse .Marta s-,a
iubeasca i invata Sa faca asta1 dar a fast OCata cand
a inteles ca voia, de asemenea, sa-1 raneasca i sa-1 luptatln rugaeiune :mai bine de o ora. La sfarit~ era
zdrobeasca. Privind in urma, a inteles ca acesta era epuizata; ~i eu lafoL Dar du pa ace as ta ruga:e:iune,
Marta era mtr-adevarcapabil~ sa ierte; era eliberatii
tiparul pe care il folosea de multa vrem.e i asta a
~ scapase de fetita .furioasa din.ea, care ii ura pe altii
speriat-o.
Pe masura ce stateam de vorba, au ieit la 1 se lua la:intrec:ere cu ei, care nu crescuse pentrl'1
ca ,,inghetase". ' ; '
suprafata multe resentimente profunde i ea a
Partea cea mai buna a povetii a venit catev~
lnceput sa le analizeze. Cateva erau resentimente
]uni mai tarziu, cand mi--a spus: ,,$tii, parca m-am
fata de Mama i Tata, i acetia au fast icrtati, pentru
nascut inca o data! Deptesiile.mele au fostJnlocuite
ca dragostea sa poata inlocui mania.
de schimbari fiFeti ale dispozitiei; n-am JT1ai cazll.t
Insa, lntr-o zi, a devenit evident ca adevarata
in haurile adanci de odinioara: $i, .ff1ai presus de
problema a Martei era Maria . $i, dintr-o data,
toate, am descoperH ca sunt un: om complet diferi:t
amintirile pline de manie i-au umplut ecranul mintii~
de ceea ce credeam ca su11t. Sunt libera! Am ideile
De cand se tia, viata i-a fost forn1ata din comparatii
170 I Leac pentni sufletele vlif1~111atc ~frtJfnrea depresici I 171

rnele, gusturile mele. Acum aleg singura i-mi fixez Daca refuzati sa o faceti, sa nu va mire ca singura
singura obiectivele. Sunt atat de fericita ca su nt eu toy ara~a va este depresia.
1nsami!" Cand Pavel a scris bisericii din Roma, a spus:
I se schimbase chiar i ]nfatiarea i, ]n fo1i.p, ,,Prea iubitilor, nu va razbunati singuri; ci lasa ti
Marta a devenit o persoana complet vindecata, libed\ sa se razbune mania lui Dun1nezeu; caci este scris:
sa iubeasca. De ce? Pentru ca-i infruntase durerea, Razbunarea este a Mea; Eu voi rasplati ... Daca
mania i simtul nedreptatii i lasase dragostea lui
ii este foame vrajma;;ului tau, da-i sa manance;
Dumnezeu sale indeparteze.
daca-i este sete, da-i sa bea ... Nu te lasa biruit de
Exista manie inghetata in via ta durnneavoastra?
rau, ci bin1iete raul prin bine" (Romani 12:19-21 ).
Fata de parinti? Fata de mernbrii farniliei? Sunteti
Corectarea nedreptatilor i a ranilor din aceasta lume
furios pe Dumnezeu? Atat de multi oarneni trebuie
Ii revine lui Dumnezeu i El ne avertizeaza: ,,Nu va
sa-L ierte pe Duni.nezeu, nu pentru ca El ar fi greit(
amestecati ]n treburile MELE!"
ci pentru ca ei L-au facut responsabil. E timpul sa
vii infruntati sentin1entele i sa vi le clarificati prin Dar va invita sa-L insotiti in Jucrarea Sa de
iertare i iubire. ,,Fi ti buni .unii cu altii, rniloi i
intelegerea dragostei Lui.
Poate trebuie sa va iertati partenerul de casatorie iertati-va unul pe altul, ar spune Durnnezeu, cum
p entru gre;;eli trecute. Insa iertarea este ;;i o prelungire v-am iertat i Eu pe voi in Hristos" (Efeseni 4:32).
a h arului fata de eel iertat. lertati-va partenerul Lasap indreptarea relelor i reglarea con turi lor,
pentru ca este aa cum este - incapabil sa raspunda gand i ti-va la iertare i iubire.
unora dintre nevoile dumneavoastra. Unele dintre Cand veti renunta la manie i la hipersensi-
-cele rnai serioase depresii apar intr-o farni lie cand bihtatea Ia nedreptati, autocornpatirnirea nu va
sotul sau sotia gandete: Dar, Dumnezeule, nm drcp tul mai fi o problerna, iar depresiile vise vor 1mputina
sii ma simt aa! 'frebuie sii ma simt a;w, pe11tru cit ea/cl ... in1ediat.
Cand spunem ca avern dreptul sane simtim inelati,
plini de resentimente, tradati, suntem pe drumul , Luther i Sean1ands
spre depresie. . V-ar putea surprinde sa aflati ca Martin Lu ther a
Puteti fi deprima ti, pentru ca persistati in rnanie scris mult despre depresie. Din cauza copilariei sale
;;i refu za ti sa-i iertati pe cei care au autoritate asupra n efericite, a unei educatii religioase extrem de stricte,
dumneavoastra. Poate i-au folosit autoritatea 1n Martin Luther s-a luptat constant cu subestimarea i
mod irnpropriu. Poate au greit. Dar trebuie sa- i depresia. El ofera o multime de su gestii va1oroas~,
iertati pe cei carora Dumnezeu, in providenta Sa, le-a. valide i asta zi, pentru infru ntarea acestei problen1c.
ingaduit sa aiba autoritate asupra durnneavoastra. Perrnite ti-rni sa va impartaeSC cateva di ntre
172 I Lcac pentru sufletele vatiimate Tratarca dcprcsici I 173
su gesfole lui i cateva dintre sugestiile mele, pe care 5. Sprijin iti-vi7 intru totul pe putercn C11v/i11tului
le consider ce]e n1 ai folositoare. lui Dumnezeu. Du1nnezeu p oate folosi orice pasa j din
1. Evitati sa raman ef i singuri. Cand aveti Scriptura ca sa va l:ntareasca. atunci cand sunteti in
0 depresie, nu d oriti sa fie nimeni in preajma depresie, 1nsa, d e-a lungul tirnpulu i, poporul Sau
dumneavoastra. Vreti Sava retrageti. Insa retragerea a descoperit ca psalmii sunt cei rn ai fo]ositori. Asta
inseamna izolare i izolarea in timpu 1 d epresiei se lntampla pentru ca psa]rni stu] e un 0111 foarte
inseamna alienare. Straduiti-va sa stati' cu oamenii . obi$nuit cu intregul spectru al sentirnentelor care
'
Acesta e unul din dorneniile importante in care insotesc depresia. Din 150 de psalmi, 48 se adreseaza
puteti face o alegere. unei asemenea stari. Tata o lista pe care o dau adesea:
2. Cautafi ajutorul celorlalfi. in tin1pul d epresiei, 6, ] 3, 18, 23, 25, 27, 31, 32, 34, 37, 38, 39, 40, 42, 43,
perceptiile vise schimba. Un deal mic se transforma 46, 51, 55, 57, 62, 63, 69, 71, 73, 77, 84, 86, 90, 9J 94,
f

intr-un munte m are. Insa prietenii adevarati va pot 95, 103, 104, 107, 110, 1] 6, 118, 121, 123, 124, 130, 138,
ajuta sa-i vedeti 1na1timea reala. Nu puteti ie9i prin 139, 141, 142, 143, 146 ;;i 147.
propriile eforturi din d epresie, a9a cum nu puteti ie9i Cea mai buna metoda este sa-i ci titi cu voce tare.
singur din nisipurile mi9catoare tragandu-va In sus Asta ii permite psalmistului sa devina contemporanu 1
de par. Cautati oameni i situatii care produc veselie. dumneavoastra, d and glas senza tiei de abandonare,
$i aici a]egerea dumneavoastra este decisiva. disperare $i m elancolie ale ama ndurora ;;i
3. C[intafi! Compuneti muzica. Aceasta a fost afi rmandu-;;i (cred ca $i afirmandu-va) credinta ;;i .
singura solutie pentru starile de depresie a lmpara- speranta in Dumnezeu.
tu]ui Saul. Armonia i frmnusetea inuzicii Jui David 6. Riimanefi plini de incredere l11 prezenfa Duhu lui
alungau d epresia Jui Saul (1 Samuel 16:14-23). lui Dumnezeu. Psalrnistul a afirmat in mod rep etat
4. Laudafi-L pe Dunmezeu :;i aducefi-I mulfu111iri. secretul eliberarii d e depresie. S-a autolncurajat:
Sfintii din toate tirnpurile sunt de acord cu asta . Era "Nad ajduiete in Durn.nezeu, caci iara$i Il voi lauda
solutia lui Brengle. Cand nu putea sirnti prezenta pentru ajutorul Fctei Sale... " (Psalmul 42:5 KJV, s.a.)
lui Dumnezeu sau nu se putea ruga cu adcvarat, Ii 11
Fata" Jui Dumnezeu este ga ranti a prezentei Lui.
multumea 1ui Dumnezeu pentru frun ze]e d in copac Isus a folosit acela;;i con cept fundamental cand
ori pentru pana rninunata a vreun ei pasari. Pentru i-a lini;;tit pe discipolii Sai profund d eprim ati, in
lu cruri simple, cotidiene. Pe scu rt, Pavel i-a spus Jui ajunul plecarii Sa 1e. ,,$i Eu voi ruga pe Tata I ~i Elva
Timotei: ,,Arnintete-ti ;;i multurne;;te!" (2 Timotei 1). va da un alt Mangaietor, care sa ramana cu voi 'in
Tesalonicenilor nu le-a spus: ,,Simf if i-vii mu] tum itori veac ... Nu va voi Jasa orfani, M a voi 1ntoarce 1a voi.
pentru to t", ci Mul\umiti Jui Durnnezeu pentru
0
Pestc putina vrerne ... voi Ma veti vedea; pentru ca
toate ]ucrurile" (1 Tesa]oniceni 5:18). Eu traiesc" (loan 14:16,1 8-1 9).
174 I Lcac pcntru suf!ctde vt?tiimatc 7l'ataren dcprcsiti I 175

Am citit ce i s-a ln t5mplat unui om care a suferit Pestc putina vreme, nu Ma vcti mai vcdca; $i:
Apoi iara;; p cstc putina vrerne, Ma vcti vcdea?
o operatie pe cord deschis. A spus:
. Adevarat, adcvarat VJ spun ca, voi veti plilnge :;,; i va .
In ziua dinaintea opcratiei m-a vizite:-1t o asistent5 vep tangui, iar lurnea sc va bucura; va ve ti lntri sta,
draguta. M -a lu at de rnana $i mi-a spus sa o stdng dar intristarca voastra se va preface ]n bucuric ... Tot
de rnana. Mi s-a paru t o idee rn inun ata! aa ;;i voi: acum sunteti p lini de intristare; dar Eu va
"$tii, a spus ea, 1n tirnpul operatiei de rnainc, voi vedea iara;;, inirna vise va bucura, ;;i n irncni nu
legaturile cu inima }ti vor fi taiate si vei fi tinut ]n va va rapi bucuria voastra. ln ziua aceea, nu Ma veti
via ta doar cu ziju tor~d unor apara~e. Cand inima mai 1ntreba de nimic" (loan 16:19-20, 22-23).
1ti va fi reconectata $i operatia se va fi tern1inat, te
vei trezi la reanirn are. Insa vei fi irnobilizat timp de
$aSe ore. Nu vei putea sa te rni$ti, sa vorbe~ti, ni ci
macar sa deschizi ochii, dar vei fi con$tient, vei auzi
$i ve.i $ti tot ce se intampla 1n jurul tau . De-a lungu l
celor ;;ase ore, voi sta langa tine 9i te voi tine de
rnanS exact ca acurn. Voi ramane cu tine pana 1ti vei
reveni cornplet. Dei te vei simti, probabil, cornplet
neajutorat, cand irni vei simti , rn an a vc i sti
, ca eu nu
plec de langa tine."
S-a 1ntampli:1t exact a;;a cum mi-a spus asistenta.
M -am trezit 9i nu puteam face nimi c. Insa am sim\it
mana asistentei In rnana rnea timp inddunga t. ;Ji
asta a contat foarte mult!

Cuvantul preferat al lui Isus pentru prezenta Sa


prornisa in Duhul Sfant e Paraclete: ,, Cel chem a t sa fie
alaturi." lnti pariti-va 1n minte cuvinte le Jui Tsu s piina
dnd vor d eveni parte din dumnea voast ra, pentru
ca, in bmpul ce]ej mai profunde dcpresii, indifo rc nt
cum va simtiti, sa aveti convingerca ca El cste cu
d u mnea voastra .

Isu s a cunoscu t ca vo1au sa-L intrebc, $i le-a z 1s:


,,Va intrcba ti lntre voi cc 1nscmneaza cuvint elc:
IZ
Dar tim cii panii 111 ziua de azi, toata jirea suspina Ajutoare tamaduite
i sufere durerile naterii. $i nu numai ea, dar i noi,
cari avem cele dintai roade ale Duhului, suspin6111
i noi, i ateptiim 111fierea, adica riiscumparnrea
trupului nostru.
Romani 8:22-23
A jung~m acum 1a o parte irnportanta a procesului
de v1ndecare, poate cea rnai importanta, caci
releva puterea Jui Dumnezeu de a vindeca i eel rnai
rnaret triumf al Sau - capacitatea Lui de a transforma
$i tot astfel i Duhul ne aju ta 111 slabiciunca noastrii:
ranile umane ]nspre binele nostru i. slava Sa.
ciici nu tim cum trebuie sii ne rugiim. Dar /n su
Am avut de-a face cu variate tipuri de har. Sa
Duhul mijlocete pcntru 11oi cu suspine 11egri7ite.
analizam acum ceea ce-1ni place sa nurnesc lwrul
$i Cel ce cerceteazii inimile, fie care este 11ifzui11ta
recicliirii. Am vizitat odata un ora9 unde exista o
Duhului; pentrucii El mijloce fe pentru sfinti d11pii
mare instalatie de reciclare a gunoiului. In aceasta
voirz lui Dumnezeu. instalatie, gunoiul era transfonnat 1n con1bustibil
De altii parte, tim d i Dumnezeu fa ce toate
pentru energie. In acela9i fel, harul recicla rii pe
lu crurile sa lu creze 1mpreuna pentru binele celor ce- L
c::are ni-J arata Dumnezeu ne preia infirmitatile,
iubcsc pe Dunmezeu, adicii spre bi11ele celor ce su11t
sufletele vatamate 9i mizeria din viata noastra i le
chemafi dupii planul Sifu. transforrna dintr-un blestem in mijloace de cretere
Romani 8:26-28 NASB
i instrumente de folosit in s1ujba Sa.
in nici un Joe din Scriptura nu se vorbete
d espre acest lucru mai profund i m ai frunws d eca t
1n Romani 8:1 8-28. D e9i pasajuJ are o apli cabilitate
m ai larga, a v rea sa-1 aplic ]n mod specific la felul
l:n care Dumnezeu p oate schimba oam enii raniti in
ajutoare tarn aduite. '
t 78 I Leac pentru sufletele vatiimate Ajutgare tiimaduite I 179

Pavel a inceput prin a recunoate ca traim intr-o acestea sunt singurele materiale prin care El li poate
lume cazuta, irn perfecta i suferinda. Imediat cineva indeplini voia providentiala i permisiva. Daca am
va obiecta: ,,M-arn saturat ca voi, predicatorii, sa . fi capabili sa analizam diacronic toate durerile i
pomeniti mereu de asta . De ce trebu ie sa fi e atata ranile, am descoperi ca, in esenta, sunt rezultatul
durere i suferin ta in aceasta lume?" pacatului cuiva, poate din generatiile anterioare.
Cuvintele importante, .i n aceasta obiectie, sunt Daca am putea analiza suficient de adanc o rana,
aceastii fume i exact la ele se refera Pavel. Suferim am vedea ca ceea ce iese la.suprafata ca infirmitati i
pentru ca ~vorba de . aceastiiJume; nu una imaginara, su flet vatamat a fost plasmuit cu mult timp inainte,
pe care ne-am dori-o,. o utopie la care pu tem visa prin gene i1nperfecte, o cretere imperfecta i prin
i in care dorim sa traim. Traim in aceastii lume, fapte imperfecte.
- dupa Cadere, de aceasta p arte a Edenului, in Adesea, cand cineva imi istorisea o poveste
aceasta lume a paradisului pierc;lut, in care pacatul infricoatoare a' ranilor primite, se oprea i spunea:
a patruns prin Aalegerea pe care au facut-o copiii ,,insa unul dintre lucrurile care m-au a_jutat e ca mai
lui Dmnnezeu. In aceastii hone, in care ra.ul a stricat tarziu i-am cunoscut parintii sau bunicii, familia . Am
planul perfect de la inceputuri al lui Dumnezeu: . aflat ce i s-a intamplat, cat de afectat i de distrus
1-a distrus, 1-a falsificat, 1-a desfigurat. in aceasta era. Apoi am inceput sa inteleg ;;i chiar sa simt ,
lume. unde acum, in loc de voia clesavarita i compasiune." lntotdeauna ma bucur, cand aud asta,
planuita a Jui Dmnnezeu, trebuie sa ne multumim deoarece tiU ca prin compasiune vine acceptarea,
adesea -poate totdeauna - cu voia Sa per~isiva iar acceptarea poate zamisli dragostea.
i conditionata. Pavel spune practic: Jnfruntati
realitatea! Nu puteti da timpul inapoi, inainte de Cel chemat alaturi
Cadere; nu puteti trai infr-o lume imaginara." $i Pavel a aplicat aceasta teologie profunda la un
spune ca aceasta lume in intregi1ne, toata creatia, de domeniu foarte practic - locul in care traim cu
la cele neinsufletite la fiintele umane, e imperfecta. blocajele i sentimentele noastre vatamate. ,,Duhul
Lumea este in dureri, tanjind dupa o nou a n atere, Sfant ne ajuta in infirm.itatile noastre" (Romani 8:26
0 mantuire definitiva pentru natu ra i umanita te,
KJV), in slabiciunea noastta . Slava Domnului! Nu ne .
prin care v01n d eveni al ti oamenii .cu trupuri i parasete; nu suntem ~bandonati resurselor noastre
minti noi, iar totul va fi p erfect. meschine, l:ncrancenarii in aceasta mizerie, vietilor
Pavel nu a spus ca Dumnezeu are 11evoie de ratate. Nu! Caci Tan1aduitorul nostru ran it, Marele
pacatele i infirrnita.t.ile noastre, de e~ecurile i gafele nostru Preot, Is us Hristos, e ,, patrunsde sen ti men tu]
noastre pentru a-$i duce la indeplinire p ro]ec lele i infirrnitatilor noastre" (Evrei 4:15 KJV). lsu s, Fiu 1 lui
voia Sa in aceasta lume. Insa, in acea sta lume caz uta, Dumnezeu, S-a identificat cu noi cand a deven it
180 I Leac pentru SJ4/etele vatiimate -Ajutoare tiilniiduitc I -r8-r
Fiul OmuluL Nu ne cunoa;;te ,doar infinnitati'le, c1 Sfant face actiune0;,e la prezent, ex"p rimand o'actiune
~i seRtil'nentele. inteJege dm:erea de. a fi respins, obi~n'-1ita, continua. Ei e,mereu prezentF
anxietatea despartirii, teroarea singuratatii t>i a lata una dintre lucrarile. marete al e
abandonarii, intunecimea depresiei. El n1noa~te, mangaietorului, sfatuitorului Paraclete' - e n1ereu
:intelege, simte, aceste neputinte, aceste infirn1itati disponibil sa apuce de .:cealalta. par-te a infir-mitatilor
;;i slabiciuni. E Tamaduitorul nostru ranit, :eel noastre ,care ne schilodes, a sentimentului nostru
,,strapuns pentru pacatele noastre'', care ,,suferintele vatamat, a blocajuluinostru dureros. Nu ne parase;;te
noast_re Ie:..a -purtat, i duretil'e noastre le-a Juat'asupra pentru .ca suntem ,ranit] .sau pentru di faptelenoastre
Lui". sunt impexfecte. Este exact opusul caricaturii prost
Pentru ca Hristos este Tamadtiit01~u1 - r'a nit, 1ntocmite a Dumnezeului imaginat de perfectioi1ist
pentrl.1 ca fotelege pe deplin,' pe c~nd Se pregatea - Dumnezeul care , ;;opte~te .m'ere:u:- -,,Haide!
sa paraseas'd\ aceasta luine, le-a fag aduit prfetenilor Straduie~te.:.te mai mulH ,Poti mai mult! Progreseaza
'Sa'i ca nU-i va lasa singu'ti, ci Se Va intoarce ]a ei ;;i te v.o i.iubi!" Paraclete e Dumnezeulcareintelege,
ttimit~ndtt-le Mfo1g~ieto1:ul, pe Paraclete (vezi Ioa~ care vede ca purtam :o greutate- prea mare pentrt1
14: t6~18). Par~ insearrina ,,alaturi", iar kaleo 1nseam11a noi,, care ]~telege ca nu ne putem desccrrca singuri,
,,~ che1na;'. ,,Vi-L v~i frlmite p~ Acela pe care va putet'i care, ne insote~te ;;i .ia gr~utatea, cu durerea d, ;;i
biZui, .. ~are va veni ~Iaturi ;;i' va ajuia ' infi'r mitatilor ne ajuta s-o ridicam, ne face capabili sa' ne pu.l'tan1
'

voastre."
. ! ' I ! , . ~:
infirmitatea. 'Ce imagine-frumoasa! ,, ,
. Acest veFb se gase;;te 1ntr-un singur loc in Noul
Trebuie sa analizam cti atentie ech.i valentul
Testament, in Luca:10:40, Maria statea la picioarel
grecesc pentru termenul ajutor. E o coml?infl-ti~ p ~
lui faus,' bucurandu-se:de dragos.tea ~i invataturile
Jrei ,cuvif1;te: {JUJ1 - ,,c:i,la_turi de, ~mprevn~", anti-: ,,de
Sale. , Marta .tr:ebaluia prin bucatarie, Jhuncind
pa1:teappu,~~" ;;ilamb_ tmo - ,,a apuca". Alatur~ndu;-}e,
singura. Monea, plina de manie. In cele din urma,
surzcffz.ti/ambpnotai }s;eamna ,,.a a puca, irppreuna
s,-a napustit pe u;;a dinspre veranda, uncle' stateau .
cu noi, .de partea ceC\lalta". V-a imit vreodata l_ln Maria 1i lsus, >izbucriind: ,,Jsuse, Te rog ,spun_e.::i
cuy&nt grecesc? A,cesta ar tn~bui sa va ,u imeasca! Mariei sa vina aicii ;;i sa sunantilambanv .. Spune~i sa
,,Va voi trirnite un :Paraclete care Vi::l ft langa vo.i can~i vina aici, sa faca i ea ce trebui,e i Sa apuce de paFtea
ll veti. cl)en1a, ,ce)_re va apw'::a, impreuna cu. v:o i, de cealalta. Nu pot sa .fac totuJ .singura.'' Este imagina
par-tea cealalt-a. ' 1 zugravita,de acest-cuvant: Duhul Stant ajutandu.:.ne,
Ar trebui sa firn ;;i rnaitehnici in anaJiza noastra, apucand de ceala1ta parte.
caci acest c't1vant este la ind fcativ ~i repr'ezinta un Iata vestea buna a Evanghelie i pentru oamenii
r<lpt. Este la diateza reflex1va, indicand ca Duhul Cll sentin1ente vatamate: -
182 I Leac pentru sujletelc vatiimatc Ajutoare tiimiiduite I 183

Dumnezeu ne iubete, nu pentru ca suntem d urerile prea adanc ingropate pentru . rugadunea
buni, ci pentru ca avem nevoie de drag_o stea ob) nuita, uneori prea adanc pentru .oric;:e tip d e
Sa pentru a fi buni; rugaciune rostita - are loc vindecarea afectiva, q .1
Hristos, Marele nostru Preot, ne-a purtat sprijinul Duhului Sfant. Aici balsamul tamaduitor al
pacatele i infirmitatile, nu pentru ca suntem Gala,adului curata vechile rani, aduce iertarea, repara
buni, ci pentru ca avem nevoie de dragostea , stricaciunile i Vqrsa dragostea.Jui Dumnezeu, ca si'.l
i acceptarea Sa pentru a fi buni; aduca vindecare. ParQclete nu doar ca vine alaturi de
., I ' , ' T <

Duhul Stant ne ofera puterea i prezenta Sa noi, d vine i in noi. , .


datatoare necontenit de putere, nu pentru ca $i pai:t~a cea mai buni} n-a sosi t inca! Prea des
suntem buni, ci pentru ca avem nevoie de El citam .Romani 8:28 scos din context. E pasul final
pentru a fi buni. Ce veste buna ! in aceasta prezentare succesiva a pailor spre
Gasim aici oferta completa a harului lui 1ndreptare: ,,$tim ca Dumnezeu face toate lucrurile
Dumnezeu: dragostea neconditionata i acceptarea sa lucreze impreuna pentru binele celor ce-:L ibesc
Tatiilui, identificarea completa a Fiului, )'n calitate pe Dumnezeu"(NASB), Versinea mai veche a acestui
de Mare Preot i Tamaduitor ranit, cu pacatele i verset poate fi interpretata greit: ,,Toate lucrurile
infirmitatile noastre, i sprijinul zilnic i iubitor al lucreaza impreuna spre binele ... " Din pacate, lucrurile
Duhului Sfant. nu lucreaza spre b~i:ele nostru; ar putea chiar actiona
$i cmn ajuta Duhul Stant infirmitatilor noastre? imp~triva noastra.Insa Dunmezeu lucreaza in i prin
,,Caci nu tim cum trebuie sane rugam. Dar Insui lucruri! facand circumstantele sa se iptoarca spre
Duhul mijlocete pentru noi" (Romani 8:26). binele nostru . E altceva, ca~i muta accentul de pe
Numai Duhul Stant cunoate cu adevarat mintea soarta pe un Tata! De pe lucruri i intamplari pe
lui Dumnezeu. $i numai Duhul Stant ne intelege Dumnezeu, o P~rsoana plina de dragoste i planuri.
pe deplin. Pentru ca El intelege launtrul nostru i Ca Dumnezeu face toate lucrurile sa lucreze impreuna
intelege launtrul inimii lui Dumnez~u, tie cum sa le , < pentru bine este cea mai n1areata parte a inhegului
alature pe cele doua. $i astfel Duhul Insui mijlocete proces de vindecare; ca El poate schimba privelitile
pentru noi cu suspine negraite. Mijlocete pentru noi dureroase in sprijin e eel mai mare miracoL
dupa voia lui Dumnezeu. Fara acest element, vindecarea ~-ar fi completa,
,, Cel ce cerceteaza in imile tie care este caci vindecarea corn.pleta e inai ml!Jt decat alinarea
nazuinta Duhului" (v. 27). Daca inlocuiti traducand amintiri.l or dureroase, mai rnult decat a ierta i a
aproximativ in.ima prin ,,subcontient", cred ca veti fi iertat pentru resentimentele daunatoare, chiar
intelege ce spunea Pavel. In sinele ascuns - acest mai mult decat reprogramarea n1intilor n oastre.
depozit al amintirilor noastre, unde zac ranile i Vindecarea este miracolul harului lui Dumnezeu
Ajutoare tiinu'iduite I 18 r;
184 I Leac pentru sujletele vtitiimate
care are capacitatea de a recicla, preluand totul ~i Betty
transformandu-1 intru bine, transformand blocajele .Betty ;;i sotul ei au venit la mine pentru consiliere.
in sanatate ;;i ajutor. $tiam ca sunt cre;;tini devotati, pregatindu-se pentru
Asta nu inseamna ca toate lucrurile rele pe care lucrarea cre;;tina ;;i ca au o casnicie solida. Dar,
le-am descris ar fi voia planuita a lui Dumnezeu avusesera recent dificultati in comunicare ;;i Betty
pentru vietile noastre. Dumnezeu nu este Autorul se simtea cuprinsa tot mai mult de depresie. Cand
tuturor evenimentelor, insa este Stapanul tuturor ne-am intalnit prima data, i-a dat drumul lacrimilor
evenimenfo-lor. Asta inseamna ca nu vis-a in tamp lat - lacrimi ce au .surprins-o. Credea ca le-a oprit cu-.
niciodata ceva ce Dumnezeu sa nu poata sau sa nu multi ani in urma, insa acum au izbucnit din nou,
vrea sa-1 foloseasca inspre bine, daca. Ii veti incredinta necontrolabile i stanjenitoare.
totul ;;i Ii veti perm.ite sa lucreze. La urmatoarea intalnire, Betty a inceput sa-mi
Dumnezeu nu schimba natura actuala i reala impartaeasca povestea ei. Parintii au fost obligati
a raului care se intampla. Omene;;te vorbind, nimic sa se casatoreasca pentru ca mama ei era-lnsarcinata
nu-1 poate schimba; ramane tot rau, tragic, insensibil, cu ea. Era o casnicie nedorita, iar ea un copil nedorit.
poate nedrept ;;i absurd. Insa Dumnezeu ii poate (Dati-mi voie sa adaug, in paranteza, ca daca asta e
schimba semnificafia pentru intreaga dumneavoastra i situatia dumneavoastra, atunci va trebui candva
viata. Dumnezeu il poate tese in planul i scopul vietii sa va impacati cu ea.)
dumneavoastra astfel !neat totul sa se afle in cercul Cand Betty avea trei ani ;;i jumatate, mama ei a
activitatii Sale rascumparatoare ;;i reciclatoare. ramas din nou insarcinata. Oricum, tatal ei lasase
Dumnezeu este marele Alchimist care, daca insarcinata ;;i o alta femeie, cam in acelai timp.
Il lasam, va schimba totul in aur spiritual. Este Asta a dus la un conflict grav ;;i,- in cele din urn1a,
Maestrul Tesator care poate lua fiecare stricaciune, la div01t Amintirile Jui Betty erau foarte vii. $i-a
rana, infir~itate i o poate tese in planul Sau - da, amintit ziua cand tatal ei a plecat i le-a parasit. $i-a
chiar daca firele sunt toarse de maini rele, ignorante amintit ca era in patutul ei cand s-a intamplat, ca a
;;i nesabuite! auzit cearta ;;i1nomentul ingrozitor cand el a plecat.
Cand cooperati cu Duhul Stant in acest proces de Lasase o durere adanca in ea. In toiul retrairii acelui
rugaciune adanca i tamaduire interioara, Dumnezeu incident, rugandu-ne pentru vindecarea amintirilor
nu doar va va reface i reconditiona, nu Se va rezuma ei, Domnul ne-a dus inapoi la patutul ei.
la a tese din nou planul initial, ci i1 va recicla totodata Isus poate face as ta, caci e conternporan cu
transformandu-1 intr-un mijloc de a-i sluji pe altii . . toate. El este Cel care a spus: ,,Mai inainte ca sa se
Atunci veti putea privi i veti spune: ,,Dom.nul a fa.cut nasca Avraam, sunt Eu" (loan 8:58). Toate amintirile
lucrul acesta i el este minunat in ochii notri!"
186 I Lcac pc11tru sufletele vff tifo iate /\j11ton rc f1i111ii1!11ill' I 187
noastre stau ]naintea Lui, care este Stapanul timpului. .M-am simtit obJ jgat sa -i d au o temi':l ci ud a lil,
In plin proces de vindecare, Betty a scos un strigilt unci pe care am dat-o de pu~jne ori 1n toti anii m ei
sfa;;ietor, chinuitor, strigat care fusese 1ngropat multa de consiliere. 1-zirn s pu s: ,,Be tty, !ti voi da o tem a
vrerne. I-am spus: ,,Betty, daca i-ai fi putut spune de casa; vreau sa te gande;;ti la asta l sa te r0gi.
ceva tatalui tau atunci, din patut, ce i-ai fi spus?" $i Vreau sa-ti ima ginezi rn.omentuJ con ceperi i tale.
deodata Duhu l Sfant i-a amintit ce a simtit in acel lmagineaza-ti clipa can.cl 0 ceJu la de yj at5 din
moment de disperare completa. A strigat nu tu vocea tatal tau a patruns intr-o ce luEi din -mama ta ~i tu
unui adult, ci cu suspinele unui copil de trei ani ;;i
te-ai nascut. Atunci ai intrat tu in istoria umana.
jurnatate: ,,Taticule, te rog nu ma parasi!" $i toata
Candindu-te la asta, 1ntreaba -te: Linde a Jost
teroarea i durerea momentului au ie;;it la suprafata
Dumnezeu z11 ace! 1no111e11t?"
11cu suspine negraHe".
Be tty i-a luat sarcina in serios. 0 saptamana mai
Mai tarziu, pe cand ne rugam, mi-a trecut prin
tarziu, mi-a spus cc s-a intamplat: $tii, 1n primele
11
rninte ca, daca ar fi sa red am strigatu l 1ui Hristos
zile m-an1 gandit ca totul e o n ebunie. Sin guru l lucru
de pe cruce, nascut din sentirnentul abandonarii
la care ma puteam gandi era un verset din Scriptura
(,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce
care 1n1i tot venea in minte: ln pacat n1-a z c:imis Jit
M-ai parasit?") intr-o parafraza' pentru un copil,
mama mea. Jnsa cam in a treia zi, pe cand ezitam sa
n-am gasi o varianta mai buna decat cuvintele lui
ma rn ai gandesc, am inceput sa plang. Dar a fost un
Betty: ,,Taticule, te rog nu ma parasi!" Arn inteles
alt el de planset decat eel obinuit. Jzvora din mine
dintr-o data ca, din pricina a ceea ce a indurat lsus
o rugaciune ;;i mi-am notat-o."
pe cruce, El intelege strigatele auzite atat de des
Mj-a dat-o ;;1, cu permisiunea e1, v-o
in zil ~le noastre, strigatele a milioane d e copila;;i :
1mparta;;esc:
11Taticule ... " sau ,,Mamico, te rog nu ma parasi!"
Insa ei ne pifrasesc. Tamaduitorul ranit intelege
0 , Doa mne, 1mma. mea tresarc la g andul ca Tu,
aceste strigate i e mi;;cat 0e simtam antu l trait de
Tata ] m e u iubitor, nu m-ai paras it niciodata. Erai
asernenea copu .
acolo dlnd llm fos t conceputa din pofta p am anteana.
Acesta a fos tlnceputul unei vind ecari profunde
M-ai privit cu dragos tc d e T<ita chi ar ~ i a tunci. Te
in viata lui Betty. Oricum, am vrut ca ea sa exp e ri - g5ndeai la mine pe cc'.l nd crom In p frntecul ma mei,
menteze plinatatea promi sa in Romani 8:28. Deci am proi ectand 1n intclepciunco To omul ccire avea m sa
discutat despre incercarea de a intclege semnificatia fh1 , rnodel5ndu -m i.1 dupa chipul Tau.
vietii sale. Unde era Durnnezeu cand ea i-a inceput C unoscf:tndu-mi durerea ce se oduna, n1i -ai d at
viata? Se impacase cu imprejurarile naterii sale 0 minte core sa ma ina]tl~ dcas upra ei, p an a d nd, la
dintr-o ,sarcina nedorita? Ea a spus ca nu . sosirez1 vremii J1 ota ra te d e Tin e, sa m a vindeci.
:i 88 I Leac pen trn suflctcli! vatifmate Ajutoare tiimaduite I 1 k y
Ai fost acolo cand m-a n ascu t marna, nu a venit in fata. S-a apropiat m ai mult d e ea ~j ,
privindu-ma tandru, stand in locul go l a l ta talui irnbratiand-o, a 1ntrebat-o daca vrea sa se roage
m eu. Ai fost acolo cand am plans lacri mil e arn are pentru ea. Don1nioara ezita ~i a pro testa t afirmand
ale copilului parasit de tata. M-ai tinut in bratelc TJ.le ca problernel e ei sunt prea serioase i ca Betty n-ar
tot timpul, Jeganandu-ma bland in dragostca Ta . putea 1ntelege cu adevarat.
0, cum de nu Ti-a m sirntit prezen ta? Chiar i In Betty s-a dat o adevarata lupta in acel moment:
copil fiind, am fost oarba ]a dragostea Ta, in capabila banuia ca ?tie ce ii cere Dumnezeu ~i credea ca ii cere
sa o cunosc in profunzime. earn. prea mult! Insa peste cateva clipe tia ce are
Dumnezcule, dragul rneu Tata, inima mi-a de facut. S-a aplecat i i-a Optit prietenei: ,,Nu fi
inghetat, 1nsa lumina iubirii Tale lnccpe sa o OCata, eu i-a1n dat d-lui Seamands permisiune a sa
1ncalzeasca. Pot simti din no u. A i 1n ceput sa relateze aceasta istorie: vezi, eu sunt Betty!" Prietena
imphne;;ti l'n mine miracolul vind ccarii . Am
ei a privit-o ne1ncrezatoare.
incredere 1n Tine ;;i Te laud . Bun ata tea ;; i rnil a
,,Da, i-a spus din nou, eu sunt Betty, cred ca pot
Ta au fost cu mine rnereu. Dragostca Ta nu nl-a
1ntelege, i chiar sa te ajut." Au venit irnpreuna in
parasit niciodata. $i acum ochii sufl etu lui m eu s-au
fata i au stat de vorba multa vreme irnpartaindu-i
deschis. Te vad aa cum e;;ti, Tatal m eu adeva rat. Iti
cunosc dra gostea $i acurn sunt ga ta sa ie rt. Te rog,
problemel e ~i rugandu-se. A fost 1nceputul
irnpline;; te vindecarea. vindecarii pentru prietena lui Betty. Cand Betty
mi-a povestit cele intamplate, avea aura unui ajutor
Cand Dumnezeu i-a luat toate ranile pe care tamaduit. Dumnezeu reciclase cu adevarat ranile
Betty I le-a ]ncredintat i le-a vind ecat cu dragostea ei, transformandu-le in tamaduire ~i ajutor pentru
Sa reciclatoare i tam a duitoare, ea a ajuns la ultirna al tii!
etapa a vindecadi. Apoi a venit v remea ra nd
Dumnezeu a pus glazura pe tort, fo]osind-o pe Betty Celalalt de Ianga noi
ca ajutor tarnaduit. Prea multi dintre noi cred ca trebuie sa fim puternici
Intr-o durn inica dimineata, am facut ceva ce nu pentru a s luji - ca doar cand suntem victorio~i ;;i
prea fac in predidt Cu permisiunea Jui Betty, i-am puten1 impresiona oamenii cu argumente Ii aducem
istorisit poves tea . An1 ascuns d eta Iii care o pu tea u sla va Jui Durnnezeu. Insa Pavel a afirrnat ca nu n e
identifica, caci ~ tian1 ca este in adunare. La sfa ritul putern Iauda d eca t cu dou a lucruri. Primul este
sJujbei, i-arn inv.i tat in fata pe cei care dorcnu sa ne crucea lui Hristos (Galateni 6:14) - poate locul
ruga1n p entru vindecare afectiva. Au venit foar te supremal slabiciunii 1n istoria uman a, ultimul cuvan t
multi. Betty statea .Janga o prietena care a i nceput 1n rnaterie de n edreptate - pe care Dumnezeu a
sa plan ga in timpul ru gaciunii noa s tre, d a r care tran sform a t-o 1n m antuirea 1ntregii lu rni. Celalal t
Ajufoarc li7111i71 /11i1T I 19 1
190 I Lcr:tc penfru Sl~f/ef('/e vn llimatc
Ce am vazut in via ta mea, am_vazut ~i 111 vi qi le
]ucru cu care ne putem Jauda sunt infinT1i ta tile,
altora. inctraznesc sacred ca se poate intampla i 1n
slabiciun ea noastra (2 Corinteni 12:9-10). De ce?
viata dumneavoastra!
Pentru ca pute.rea Ju i Dumnezeu e facuta desavarita
in slabici unea noastra. Cre;;tini fond, suntem chemati
sa firn ajutoare tamaduite, aqionand nu ]n baza tariei
noastre, ci a slabiciunii noastre.
Adesea, ]n can1era de consiliere, un om in
suferi.n ta 1;;i irnparta;;e;;te problemeJe adanci sau
cornpleta d ezorientare. Exista mereu tentatia de a:-i
impresiona, de a fi sfatuitorul intelept, de a actiona
prin propria putere i de a da sfaturi bune.
Insa imediat Duhul Stant imi ;;opte;;te: David,
11

vorbe;;te-i despre problemele tale acestei persoane.


Nu este un client , un Caz (urasc termenul),
este o fiinta care sufera. Arata-i infirmita\ile tale,
sentirnentele vatamate, luptele tale. Im parta;;e;;te-i
cum te-a ajutat Duhul Sf.int in slabiciunile tale."
Adesea m-am opus, inlauntrul meu, Duhului
Stant: Dar, Doamne, nu pot face asta, caci el a venit
11

la mine ca la un pastor. Ma respecta, ma considera


un mn puternic ;;i 1ntelept, crede ca a,m toate
raspunsurile! II

Cu timpul, cedez, d e regu la, presiunii Sale


blande ;;i-I urmez instruqiunile. De fiecare data cand
fac acest'lucrtJ, pn)m.i siunea din 2 Corinteni J 2:9-10
se irn pline;;te, caci Dumnezeu are ocazia sa-$i ara te
puterea, iar puterea Sae facuta desavar;;ita in i prin
slabiciunea m ea.
Iar l iar, am contribuit la cate 0 vindecare
profunda, vazand cum Durnnezeu recideaza strica-
ciunile, durerilc, infi rrnitatile, iar a poi le foJose ;; te
spre bjnele cuiva ;;i spre slava Sa.