Leac pentru sufietele vatamate

I . ,
 David A. Seamands

eac
pentru aufletele
v v '-
vatamate

.J1DISCIPOLUL
Traducei:"ea: Ioana Mure~an
Stilizarea: Ancuta Ol.t ean
Corectura: Viorica Gjurgiu

Drepturile In limba engleza: Cuprins

1991, 1981 by SP Publications, Inc.
ChariotVictor Publishing
4050 Lee Vance View
Colorado Springs, Colorado 80918 SUA. 7
Cuvant inainte
Titlul original In limba engleza: '

Healing for Damaged Emotions by David Seamands Prefata 8

Drepturile In limba rornana: _ 1 Sentimente vatamate 13

2006 Editura DISCIPOLUL Cluj, Romania
2 Vina, har i strangerea datoriilor 35
'-

Toate citatele din Sfanta Scriptura,

3 Tamaduitorul ranit ~ 51
cu exceptia locurilor precizate,
sunt din versiunea Cornilescu, 1923. 63
4 Arma mortala a diavolului

DISCIPOLUL 5 Leac pentru subestimare - Partea intai 77

CP. 714 OP. 5
400800 Cluj-Napoca, Romania 6 Leac pentru subestimare - Partea a doua 91
tel. 0264-420025; fax 0264-420104
www.discipolul.ro I comenzi@discipolul.ro 7 Simptome ale perfectionismului 103
DISCIPOLUL este un imprint 119
8 Procesul de vindecare a perfectionismului
al S.C. LOGOS Editura S.R.t.
,
9 Supraom sau tu 1nsuti? 135
ISBN 973-87678-3-0 . 149
10 Mituri i adevaruri despre depresie
11 Tratarea depresiei _163
'
Lucrarea executata 12 Ajutoare tamaduite 177
la Imprimeria ,,ARDEALUL" Cluj
8-dul 21 Decembrie nr. 146 Cluj-Napoca
Tel.: 413871; Fax: 413883 -
Comanda nr. 60006/2006
 Cuvant znainte

Aceasta carte ;;i modul in care o vad folosita de

Dumnezeu in vietile altora sunt, pentru mine, motive
deosebite de bucurie.
Am venit la Hristos in urma cu treizeci de ani
;;i, de atunci incoace, sunt implicat in programe de
evanghelizare ;;i instruire pentru tineret.
Lucrand cu oamenii, tineri ;;i batrani, am constatat
ca exista multe suflete vatamate. In unele privinte
cre;;tinii par rnai vulnerabili decat alti oameni. Daca
durnneavoastra in;;iva nu aveti problen1e de genul
celor discutate aici, precis aveti prieteni care le au.
Ma rog sa cititi aceasta carte cu sufletul deschis
inaintea Jui Durnnezeu ;;i totodata sa o oferiti
cadou ;;i altora. Este o carte scr{sli pentru oamenii
din vremea noastra, pentru veacu] cad ~rilor psihice.
Am convingerea ca, aplicand ce]e scrise aici, n-1 ulti
oameni pot evita tocmai o asemenea cadere.

George Verwer
coordon;:itor intern;:itional
Operatioh Mobilis<Jtion

Prefata
Nu dupa multa vreme, in experienta mea de
predkafor, am descoperit ca, prin slujirile obinuite
ale bisericii, nu reueam sa ajut doua grupuri de
oameni. Probleme]e acestora nu erau rezo]vate d e
predicarea Cuvantuh1i, de devotamentul fata de
Hristos, de umplere_a cu Duh, de rugaciune sau de
participarea la Cina Domnului.
Am observat ca oamenii dintr-un gru p merge au
inspre zadarnicie i pierderea credintei l:n puterea
Jui Dumnezeu. Cu toate ca se rugau cu disperare,
rugaciunile lor legate de problemele persona le pareau
a ramane fara raspuns. Au incercat fiecare disciplina
spiritual a, insa fara vreun rezultat. Ascultand placa
veche i uzata a infrangerilor pe care le-au su ferit,
acul ramanea blocat la aceleai tipare afective. Dei
continuau sa se roage, sa dea zeciuiala $i sa-$i afirn1e
credinta,, se afundau tot mai mult in deziluzii i in
disperare.
Pe oamenii din celalalt grup ]i vedeam
indreptandu-se spte ipocrizie. Aceti oameni 1$i
reprimau sentirnentele i negau ca ar fi ceva in
neregula, deoarece cretinii nu pot avea asernenea
11
problern.e". in Joe sa.-i lnfrunte problern ele, le spoiau
Pu~fafii I 9
cu versete din Scriptura, cu tern1eni teologici i
banaJitati nerealiste.
Problemele negate s-au retras in subconE]bent,
pentru ca mai tarziu sa apara sub forrna feluritelor
boli, a excentricitat]lor, a casniciilor-foarte nefericite
$i uneori sa afecteze teribil sanatatea afectiva a
copiilor.
Pe cand descopeream aceste lucruri, Dumnezeu
mi-a aratat ca slujirea obinuita niciodata nu va ajuta
la rezolvarea unor probleme. $i a inceput sa-mi
deschida inima inspre autocunoatere i inspre noi
adancimi necunoscute ale dragostei tamaduitoare
prin casnicie, prin copiii i prin prietenii mei.
Apoi Dumnezeu m-a calauzit inspre o slujire
pastorala mai extinsa, care sa includa rugaciunea
i preocuparea atenta pentru sufletele vatamate ;;j
amintirile nevindecate.
In cei douazeci de ani in care am predicat, am
tinut prelegeri, am consiliat i am distribuit casete
despre acest subiect, am primit mesaje de la n1ii de
cretini care odinioara fusesera invini, dar au gasit
eliberarea de blocajele afective i au trait vindecarea
de amintirile paralizante ale trecutului.
In cartea de fata ii veti cunoa$te _re unii dintre
acetia . Veti citi despre atitudini i sentimente
care va sunt familiare dumneavoastra ori vreunui
prieten.
Orice asemanare cu realitatea este cu totul
intentionata. Toti oamenii din aceasta carte tr5iesc
cu adevarat i i-au d at acordul p entru publicarea
istoriei lor. Doar nurnele i locurHe au fost schimbate
p entru a le proteja id en ti ta tea .
 . I

10 I Leac pentru sufletele viitiimate

Orice asell1:anare cu viata dumneavoastra poate
parea coincidenta, insa ~' de aseme~ea, perfe.c t
intentionata: Caci majoritatea avem aceleai nevoi
;;i aleanuri.
Ma rog ca aceste capitole sa ajute la ilustrarea
modurilor in care Dumnezeu vindeca sufletele
vatamate, transforma blocajele in itnpliniri
;;i converte;;te cre;;tinii suferinzi in ajutoare
tamaduite. '

David A. Seamands
Parohia metodista
Wilmore, Kentucky f
<

,
 . ../

,.
Sentimente viitiimate .
I .

,, ' ntr;_o duminica seara a anului 1966 am tin.u t o

El a luat asupra Lui infirmitafile noastre.
Matei 8:17 NASB
$i tOt a~tfel i Duhul . ne ajutii 1n inftrmitafile
noas'tre: dici nu tim cum trebuie sane rugii.m. Dar
znsui Duhul mijlocete pentru noi ... dupa -voia lui
Dumnezeu.
. Romani 8:26-27 KJV
I ,.
,. .:-~v pr~dica rtmita . ,,Duhul Sfan.t . f?i' vindecarea
/ ~;entini.entelor noastre vatamate". Era intaia mea
". -i ncercare in acest domeniu f?i eram convins ca
'p .umnezeu imi daduse acest mesaj, altfel n-a$ fi
:indraznit sa-1 predic. Ce am spus in acea seara deswre
vindecarea sentimentelor vatamate f?i a amintirilor
. 9-,ureroase, astazi nti mq.i este ceva .deosebit. Foarte
multe carti discuta lucrurile respective. Dar la acea
ora era o noutate.
. .C and m-am ridicat s~ predic, m-am l.1-itat, in
, adunare 'i I-am zarit pe venerabilul dr. Smith. 1 - -,
fo.sese o figura importanta a copilariei-mele. Cand
'eu 'i sotia mea, Helen, am primit vestea numirii in
actu;ala noast:ca parohie, cateva peysoane mai In varsta
ne-a:u pus pe ganduri. Dr. Smith era Una dintre ele,
cad ma lntrebam cum a putea sa-i predic vreodat~.
Predicile sale ma speriau foarte tare in copilarie i
Inca nu ma simtearn in apele mele, in prezenta sa.
Cand I-am vazut . la adunare, in acea seara,
mi s-a taiat respiratia. Dar am continuat sa predic
,_m esajul pe care simteam ca mi 1-a dat Dumnezeu .'
14 I Leac pentru sufletele viitiimate
Dupa incheierea programului, urmat de un Li11q 1
de rugaciune pentru multi oameni care vcni ~ ~ 1i1
.
in fata, la altar, dr. Smith a ramas a~ezat
. in b <.11H'Jl ,
Era1n ocupat sa ma rog cu oarnenii de la altar, 1 11 ~.1 1
, '
Scntimcnte viitiimate I i5
M&:op ri re. Munce9te, mai cauta . Te r~g, vc~ntin~a
prtd ici, cred ca raspunsul e ceea ~e a1J;as1t tu.
'find s-a ridicat sa plece, pe cand 11 spunea1:i-
Mu l'u 111 esc, doctore!", ochii mei erau umezi.
d
r, mai presus de toate, imi spuneam in gan :
A A

totodata, ma rugam ca el sa plece. Nu a facut-o. I 11

cele din urma, a venitin fata i, ctdnimitabila sa V<H't Multumescu-Ti Tie, Doamne, pentru confirmarea
morocanoasa, mi-a spus: ,,David, am putea discul11 ll\ prin acest om drag."
in biroul tau?"
Toate amintirile m-au napadit i infrico~ tu I
roblema
baietel din mine 1-a urmat pe batran. Stand in bi ro11 1 n urmatorii cincisprezece ani, scrisorile i marturiile
m-am simtit, intr-un fel, a9a cum trebuie sa se 11 ltoro, venite ca reactie la casetele cu predicile mel~
simtit Moise in fata focului i a fumului de pe Sinni. r sp5ndite prin lume, mi-au confirmat convingerea
Dar ma in9elasem tare - n-am luat in consider, r< 1 cxista un domeniu diferit de probleme care
posibilitatea schimbarii lui. Mi-I intiparisem 111 nl' esita 0 rugaciune aparte i un nivel mai profund
minte intr-un anumit fel i nu 1-am lasat sa 111 41 i
dl' vindecare realizata de Duhul Stant. Undeva, .1
progreseze.
intre pacatele noastre, pe de o parte, . i bolile
Pe un .ton foarte prietenos, dr. Smith mi-a spu s:
noastre, 'pe de al ta, se afla ceva ce Scriptura nume9te
,,David, n-am mai auzit o asemenep predica p an ti
,,infirmitati".* .
aqun; vreau sa-ti spun ceva." Ochii i s-au umezil.
Putem explica asta printr-un exemplu dm
Timp de multi ani fusese un evanghelist i predicator
natura. Daca veti vizita Vestul indepartat, veti
remarcabil, aducand multi oameni la Hristos. ErZ"t
ajunge la r;-1moasele paduri de se~uoia uria~i ~~ c~
intr-adevar un om deosebit. Dar, privind inapoi Jn
lemn ro9u . In majoritatea rezervatnlor, botam9tn _va
lucrarea sa, mi-a spus: ,,$tii, a existat intotdeaunt:1
pot arata o sectiune transversala ~ unui cop~c una9
un grup de oameni pe care nu i-am putut ajuta
taiat de ei i va vor atrage atentia a~upra melelor
niciodata. Erau oameni sinceri. Cred ca 1nulti erau
copacului care releva is toria acest~ia, an dupa
credincio9i plini de Duhul lui Durnnezeu. Insa aveau
an. Un inel reprezin ta un an curnpht d e secetos.
probleme. Au veni t cu ele la mine i am incercat sa-i
Altele su nt din ani cu multe ploi. lata un inel
ajut. Dar oricat au citit din Scriptura, oricate sfaturi
indicand lovitura unui trasn e t. A poi cativa ani de
ar fi primit i oricate rugaciuni ar fi f~cut, nimic nu
cre 9tere normala . Acest inel arata ca padurea a fost
parea sale aduca definitiv eliberare."
Apoi a spus: -~,Mereu m -am simtit vi novat in
slujirea mea, David. Dar cred ca tu te apropii de o * ,,neputinte" In Ve rsiunea Cornilescu (n.cd.).
16 I Leac pentru sufletele viitamate
incendiata ;;i copacul aproape distrus. Altul indi d
atacul salbatic al unui parazit ;;i boala. Toate aceskc:i
zac ascunse in inimq copacului, reprezentand au to-
biografia cre$terii sale. .
La fel ni se intampla ;;i noua. Imediat sub scoartJ
protectoare, sub masca menita sane ascunda $i sa 1~c
apere, se afla inelele vietii noastre.
Sunt cicatrice ale ranilor vechi, dureroase ... de
pe vremea cand, in seara de Craciun, un baietel s- 8
r~pez~t pe scad in jos ;;i a descoperit in ghe.te un
p1etr01 murdar, pus acolo de cineva sa-1 pedepseasd
pentru vreo nazbatie copilareasca. Aceasta rana 1-<.i
ros pe dinauntru, provocandu-i tot felul de dificultati
in relatiile cu alti oameni. . .
$i Aiata _urma unei pete tragice care,
de~?lorandu-se, a murdarit intreaga viata ... caci, cu
am m. urma, un frate mai mare ;;i-a dus surioara in
sp~tele ;;~rii sau 1n capita de fan sau in padure ;;ii-a
aratat m1sterele - vai, nu!! mizeriile sexului.
lar aici gasim apasarea unei amintiri dureroase
. '
repnmate ... fuga dupa un tata alcoolic care e p e
ca~e s-o _ucida pe mama ;;i apoi fuga de cutitul d e
macelar. Asemenea rani au fost ingropate in durere
a;;a de _multa_ vreme, incat cauzeaza suferinta i
man1e mexphcabile. Asemenea cicatrice nu s~mt
transform ate prin conver tirea noastra ;;i harul sfintirii
nici prin binefacerile obi;;nuite ale rugaciunii . . '
In inelele gandurilor ;;i sentirnentelor noas tre
u~ma ramane, arnintirile sunt prezente ;;i sunt toate
v11. Elene afecteaza direct ;;i profund conceptiile, senti-
~entel_e ;;i relati1le .. Ne afecteaza felul in care privin1
v1ata ;;1 p e Durnnezeu, pe altii ;;i pe noi in;;ine.
Sentimente viitiimatc I :1 7
Noi, predicatorii, le-am creat adesea oamenilor
lucea gre;;ita ca na;;terea din nou ;;i ,, umplerea cu
uhul Stant" vor inlatura automat aceste blocaje
foctive. Insa nu e adevarat. De9i este atat de
importanta ;;i are consecinte eterne, intalnirea cu
Hristos nu reprezinta o scurtatura spre sanatatea
fectiva. Nu e o vindecare rapida a tulburarilor de
personalitate.
E necesar sa intelegern asta, inainte de orice
a ltceva, pentru a avea intelegere fata de noi inine
~i pentru a-.L lasa pe Duhul Sfant sa lucrez~ in noi
aducand vindecarea ranilor ;;i a confuz iilor noasJre.
De asemenea, trebuie sa intekgem as ta ca sa nu-i
judecam pe altii prea aspru, ci sa avem rabdare
pentru comportamentul lor confuz ;;i contradictoriu.
Procedand astfel, vom fi feriti de a-i critica ;;i de a-i
judeca, fara sa aven1 dreptate, pe confratii no;;tri
cre;;tini. Nu sunt impostori, mincinoi sau ipocriti.
Sunt oameni ca mine ;;i ca tine, cu rani i conditionari
gre;;ite care le afecteaza comportamentul actual.
intelegerea faptului ca mantuirea nu confera
automat sanatate afectiva ne ofera un indiciu
important pentru intelegerea doctrinei sfintirii. E
imposibil sa cuno;;ti cu adevarat un ,cre;;tin numai
pe baza comportamentului sau .
Nu-i a~a ca dupa road ele lor ii veti cu no a~te?
(Matei 7:16) Da, insa tot a tat de adevarat e ca dupa
tadacini 1i veti intelege i nu-i veti judeca . Sa lu am
e0emp1u1 lui John, care poate parea un cretin m ai
spiritual i mai res ponsabil decat Bill. Dar, cunoscand
rad acinile Jui John i p am antul bun in care a crescut,
Bill poate parea un sfant in comparatie cu el. Poa te a
 18 I Lcac pentru sujletclc vatiirnate
Sentimcnte vatifmate I 19
progresat mult mai mult decat Johnin transformarea
autoritatea Nuinelui lui Isus pentru a scoate afara
dupa chipul lui Isus Hristos. Cat de greit, cat d e
ceea ce credearn ca este un duh rau i am vazut
necretinesc poate fi sa-i judeci superficial . pe
oameni eliberati i vindecati.
oameni!
Insa doar cretinii care manifest.a o grija
Unii ar putea obiecta: ,,Ce faci? Cobori
deosebita pentru oameni, plini de Duh, rnaturi i
standardele? Negi puterea Duhului Stant de a n c
avand 0 viata de rugaciune ar trebui sa incerce 0
vindeca blocajele? Sugerezi o ocolire a responsa-
exorcizare. Multe ore dintre cele petrecute in camera
bilitatii, !neat sa putem da vina pe viata, ereditate,
de consiliere s-au scurs in incercarea de a-i ajuta sa-i
parinti, profesori, iubiti sau tovarai pentru
refaca via ta pe oameni grav afectati i deziluzionati
infrangerile i eecurile noastre? Citandu-1 pe Pavel:
in urn1a incercarilor unor cretini imaturi de scoate
Sa p~catuim mereu, ca sa se inmulteasca harul?"
din ei demoniirnaginati.
(Romani 6:1).
Cealalta extrema o constituie sindromul
Raspunsul meu ar fi eel dat de Pavel:
raspunsului de-a gata, peste masura de si~p~ist~
,,Nicidecum!" Ceea ce spun eu este ca anumite
care spune: ,,Citete Biblia. Roaga-te. Trebu1e sa a1
aspecte din viata noastra necesita o vindecare aparte
mai multa credinta. Daca ai fi sanatos spiritual, nu
adusa de Duhul Stant. Pentru ca nu sunt supuse '
ai avea acest blocaj. N-ai avea depresii. N-ai avea
rugaciunii obinuite, disciplinei i vointei, acestea cer
compulsii sau tulburari sexuale."
o intelegere deosebita, o dezvatare de conditionarile
Dar oamenii care spun asemenea lucruri sunt
greite din trecut i 0 transformare ce irnplica 0 noua
foarte cruzi. Nu fac decat sa-1 apese i mai tare _
invatare i conditionare prin innoirea mintii noastre.
pe unul care sufera i lupta fara izbanda cu o
Asta nu se intampla peste noapte, prin trairea unei
problema de sorginte afectiva. Acesta se simte deja
experiente remarcabile.
vinovat pentru problema lui; cand oamenii il fac sa
Doua extreme se simta i mai rau pentru ca 0 are, ii dubleaza vina
lntelegerea acestor lucruri ne va feri de doua extreme.
i disperarea. '
Ati auzit, probabil, istoria omului care luase
Unii cretini 11 vad pe Dicivol in tot ce rnica. Fie-mi
o cur.sa aeriana de seara . Cand a deschis cina
ingaduit Sa adresez cateva CUVinte amabile, dar
prearnbalata care i-a fost servita, a gasit o ganganie
ferme, cretinilor convertiti de curand sau imaturi.
uriaa pe salata. Ajuns acasa 1 i-a trimis preedintelui
De-a lungul tirnpului, Biserica a fost foarte precauta
respectivei companii aeriene o scrisoare de protest.
1n a declara ca o persoana e posedata de DiavoL
Peste cateva zile, a sosit raspunsul preedintelui.
Exista posesiuni dt:;_rnonice. In nurneroii rn ei ani de
Era o cerere de iertare de la inceput pana la sfar;;it.
slujire, de cateva ori am sirntit ca trebuie sa folosesc
,, E ceva neobi~nuit, dar nu va faceti probleme. Va
20 I Leac pentru suf!etele viitiimate
asigur-ca acel avion a fost integral dezinfectat. I )1
fapt, mobilierul i scaunele au fost desfacute. A111
sanctionat-o pe stewardesa care v-a servit ci11.1
respectiva i s-ar putea chiar sa fie concediata. Lu i'\ 111
in discutie i varianta scoaterii din uz a respectivu I11 l
aparat de zbor. Va asigur ca nu se va repeta. $i spv 1
ca veti continua sa, apelati la serviciile noastre.,,
Omul a fost profund impresionat de o aseme1w.1
scrisoare, pana cand a observat ceva. Dintr-n
greeala, propria sa scrisoare se lipise de scrisoan:tl
preedinteJui. Privind-o, a vazut pe margine o no t< :
,,De raspuns cu scrisoarea tip gandac. 1
' ' ' 'tlalti, pe Dumnezeu." Orice om din aceasta
La fel i noi, le raspundem adesea cu fra l'.('
stereotipe oamenilor cu probleme afective. Ll'
oferim raspunsuri facile, simpliste, care le adancesc
disperarea i deziluzia.
Dovada
Care sunt cateva dintre modurile in care se manifest5
vatarnarea sufletelor noastre? Unul dintre cele rn a i
obinuite este simfiimantul profund de inutilitate
persona/a, un permanent sentiment de anxietate,
nepotr'ivire i inferioritate, o tang11ire irtterna care
suna astfel: ,,Nu sunt bun de ni1nic. Niciodata nu
voi fi cineva. Nimeni nu rn-ar putea iubi vreodata.
Tot ce face complet gre!idt."
Ce se intampla cu un astfel de om cand devin c
cretin? 0 parte din el crede in iubirea lui Dumnezeu,
accepta iertarea Lui i se simte impacat o vreme. A poi,
din senin, totul se razvratete in e1: ,,E o minciuna !!
Nu crede! Nute :ruga!! Acolo, sus, nu e nimeni sa te
auda. Nimanui nu-i pasa cu adevarat. Nimeni nu iti
Sentimente viitamate I 21
1
It u~ura anxietatea. Cum ar putea Dumnezeu sa
l'i1S 'El pe cineva ca tine? Eti prea rau!"
( \ s-a intamplat? Vestea buna a Evangheliei n-a
ns p5na la sinele sau vatamat, care i el are nevoie
l'v,1nghelizare. Ranile sale adanci trebuie atinse
bulsamul Galaadului.
Mai exista i alt tip de oameni, caracterizat de
cc voi numi'- in lipsa unui termen adecvat,
mplexul perfectionist. Acesta e sentimentul care
unl': ,,Nu pot duce nimic la bun sfarit. Nu pot face
lmic d estul de bine. Nu ma pot multumi pe mine,
tl1gorie bajbaie mereu, se zbate, de obicei se simte
Ylnovat, manat de imperative interioare. ,,Ar trebui
pot face asta. Ar trebui s-o pot face pe cealalta.
l'buie sa fiu un pie mai bun." $i urea rn.ereti, dar
u njunge niciodata. ,
Ce se intampla cu acest tip de om cand devine
rc~tin? in mod tragic, transfera perfectionismul sau
supra relatiei cu Dumnezeu, pe care il vede stand
1 capatul unei scari mari. ii spune in sine: ,,Acum
voi urea la Dumnezeu. Sunt copilul Lui ~i imi doresc
mai presus de orice sa-L multumesc."
Deci incepe sa urce, treapta d n pa treapta,
muncind at-a t de mult, incat incheieturile ii
sfmgereaza i tibiile ii sunt pline de zgarieturi. in eel~ .
din urrna, ajunge in varf, descoperind ca Duinnezeul
coutat a urcat i El trei trepte; deci se hotarate sa
se straduiasca mai mult. Se lupta sa urce, dar, cand
njunge sus, Dumnezeul Jui a mai urcat trei trepte.
Cu cativa ani in urma, am primit un telefon
de la sotia unui predicator, bun prieten de-al meu,
 22 I Leac pentru sufletele viitamate
cerandu-mi sa-i consiliez sotul care tocmai suferisc
'
o cad ere psihica. Mergand spre spital, a incepu t
sa vorbeasca ~despre el. Nu-J inteleg pe Bill. Pare
11
manat ca un sclav de o forta interioara care nu-1
slabe;;te. Nuse poate lini;;ti, nu are astampar. Mereu
se suprasolicita. Oamenii lui ii iubesc ;;i ar face ()r,ice
pentru el, dar nu-i poate lasa sa faca nimic. De
atatia ani o' duce tot a;;a, ;;i, pana la urma, a cedat
complet."
Am inceput sa~i fa<::- regulat vizite lui Bill ;;i,
dupa ce ;;i-a reveni suficient pentru a putea sta de
vorba cu mine, mi-a povestit despre copilaria sa.
Dorea foarte mult sa-;;i multumeasca parintii. A
incercat Sa Catige bunavointa mamei sale ajutand-o
din cand in cand sa puna masa. Dar Venica ei
remarca era: "Bill, n-ai a;;ezat cutitele cum trebuie."
$i le aranja ea. ,,Acum ai pus furculitele anapoda."
Alta data erau puse gre;;it farfuriile pentru salata.
Niciodata. nu o putea multumi. Nu-;;i putea
multumi nici tatal, oricat ar fi incercat. $i-a adus
carnetul acasa cu 7 ;;i 8. Tatal 1-a privit ;;i a spus:
,,Bill, cred ca, daca ai incerca, ai putea lua numai
8 ;;i 9."A;;a ca a invatat tot mai bine pana ce, intr-o
- zi, in carnet avea doar 8 i 9. Tatal i-a spus: ,,$tii
ce, daca ti-ai da mai mult silinta, sunt sigur ca ai
lua numai 9 ;;i 10." A muncit i mai mult, deci, ;;i
dupa un semestru sau doua avea, in sfar;;it, numai
9 i 10. Era atat de fericit - acum mama ;;i tata cu
siguranta vor fi multumiti de el. A alergat acasa sa
le arate cat mai repede parintilor carnetul. Tatal s-a
uitat la carnet i a_spus: ,,Pai, ii tiu eu pe profesorii
atia. Dau numai note mari."
Sentimcnte vatti.mate I 23
Devenind predicator, Bill a schimhat o I!1ama
~i un tata cu alte cateva sute: congregatia a devenit
o multime de parinti greu de multumit. Orice ar fi
facut, nu-i putea satisface. In cele din urma, a cedat
sub presiunea setei de aprobare ;;i a incercarii de a
fi la inaltimea a;;teptarilor.
Oda ta a fost intervievat un teolog foarte renumit
care sustinea ca Dumnezeu .a murit. Reporterul a
intrebat: ,,Ce intelegeti prin Dumnezeu?"
,,Dumnezeu? Pentru mine, Dumnezeu este acel
glascior Iauntric ce spune mereu: Nu e destul de
bine."
Nu ne-a spus multe despre Dumnezeu, dar
ne-a spus suficient despre propria sa personalitate
vatamata. $i eu cred ca asemenea oameni bolnavi
creeaza teologii bolnave. Vai, cum ii infrange pe
oamerti complexul perfectionist in viata cre;;tina!
$i cum pe unii chiar ii tine in afara Imparatiei lui
Dumnezeu!
Un alt tip de sentiment vatamat _este eel pe
care il numim hipersensibilitate. De regula, omul
hipersensibil a fost ranit adaric. A cautat dragoste,
incurajare ;;i afectiune, dar, in loc de a;;a ceva, a gasit
tocmai opusul i poarta o rana in sufl~t. Cateodata
vede lucruri pe care altii nu le vad i are tendinta sa
simta lucruri pe care altii nu le simt.
Mergeam intr-o zi pe strada i 1-am vazut
. pe hipersensibilul Charlie venind spre inine. De
obicei ii acordam foarte multa atentie, dar in acea
dimineata eram foarte ocupat, a;;a ca i-am spus
doar: ,,Buna, Charlie. Ce mai faci?" ;;i am trecut mai
departe. Cand m-am intors la birou, mi-a telefonat
24 I Leac pentru sufletele viitiimate
dneva din biserica ;;i rn-a intrebat: ,,E;;ti suparat pc
Charlie? 0
,,Charlie i rnaj cum?"
,,Pai, ;;tii tu, Charlie Olson."
,, Nu, de ce? Tocrnai 1-am vazut pe strada."
$i, brusc, mi-am dat seama ca nu i-am acordat
lui Charlie atentia pe care obinuiam sa i-o acord
tiindu-1 .h ipersensibil.
Ati auzit de ornul care era atat de sensibil, incat
a renuntat sa rnai mearga la meciurile de rugby? Ori
de cate ori jucatorii faceau 0 gramada, el credea ca
vorbesc despre el.
Oam~nii hipersens.ibili au nevoie de continua
aprobare. Niciodata nu e sficienta. Cateodata par
foarte insensibili. Au fostraniti atat de adanc, !neat, in
loc sa rnanifeste sensibilitate,. se arata duri, aspri. Vor
sa se razbune ;;iii dinesc pe ceilalti. Aa ca, fa,ra sa-;;i
dea seama, traiesc stresandu-i pe ceilalti, ranind i
dominand. Folosesc ban.ii, autoritatea, pozitia sociala,
sexul sau chiar predicile pentru a ranL Afecteaza
aceste lucruri viata de cretin? Da, profund.
Exista apoi oameni plini de temeri. Poate eel rnai
mult se tern de e;;ec. Aceste perso~ne vatamate se tern
atat d e mult sa nu piarda jocul vietii,. incat au ales
solutia cea mai simpla - sa nu participe la joc; stau
pe margine. Spun mai totdeauna cate ceva: Nu-mi
11
plac regulile."; ,,Nu-mi pasa de arbitru."; ,,Mingea
nu e perfect rotunda."; "Obiectivele urmarite nu sunt
corecte."
irni amintesc de o discutie, cu cativa ani in urrna,
cu un agent de \lanzari dintr-un pare de rnaini la
m ana a doua. Privind pe fereastra, am vazut un
f
Sentimente viitiimate I 25
01n care se plirnba lovind pneurile rnainilor. De
asemenea, ridica fiecare capota i lovea barele de
pr?tectie. Vanzatorul a spus dezgustat: ,,Uita-te la
tipul de acolo. E un da-irt-roti. Ei sunt otrava vietii
noastre. Tree rnereu pe aici, da~ nu curnpara niciodata
maini, pentru ca rtu se pot hotari. Uita-te la el. Da cu
piciorul in pneuri. Va spune ca rotile nu sunt regl ate.
Va asculta rnotorul i te va intreba: Auzi bataia?.
Nirneni n-o aude, in afara de el. Mereu e ceva in
neregula. Se tern.~ sa aleaga; nu se poate hotari, aa
ca rnereu i;;i gase;;te Q scuza,
II
Viata e plina de indeci;;i, oarneni care se tern de
e~ec, se tern sa nu aleaga greit. Ce se intarnpla cand
devin cretini? Credinta e un mare rise; e foarte dificil
sa crezi. Deciziile ii ravaesc: Le vine greu Sa creada.
E dificil sa le vorbeasca altora despre credinta lor. E o
.aqevarata trauma sa se lase condui de Duhul Sfant i
sa se abandoneze in rnana luj Dumnezeu. Disci plina
e grea. Oarnenii ternatori traiesc pe searna lui daca:
,,Daca s-ar intampla asta ori daca s-ar intarnpla
cealalta, atunci a;; fi rnulturnit." Dar cum un daca nu
vine niciodata singur, ei nu ajung niciodata la ceea
ce i-ar dori. Oarnenii tematori sunt oameni invin;;i
;;i nehotarati.
' .
Domeniul.sexului e in intregirne at-lane impletit
cu problemele discutate p ana acurn, d ar necesita o
rnentiune aparte.
Cand apostolul Pavel .a scris prim a sa Epistola
catre Corinteni, a abordat tot feJuJ de problerne
omeneti, unele chiar greu de im.aginat. A vorbit
despre certuri, d ezbinari, procese in justitie i
diferite tipuri de anomalii sexuale, de ]a incest la

26 I Lcac pcntru sufle tcle viitlimate
prostitutie. A vorbit d espre relatiile sexu ale dinaintl'
d e casatorie, din timpul casatoriei ~i d e dupa ea . A
scri s despre vaduvie, divort, vegetarianism , betii
.la petreceri, vorbirea in JiJnbi, moarte i fun er alii ,
colecte i coordonarea unor dezbateri publice la care
participa toti membrii bisericii.
Insa i-a incepu t scrisoarea spunand ca nu
dorete sa tie intre ei altceva decat ,,pe Isu s Hri.stos
i pe El rastignit" (1 Corinteni 2:2). Aceasta inseam:1_a
ca Evanghelia este c~ t se poate de practica i se
ocupa de realitatea vietii noastre. 0 mare parte din
scrisoarea lui Pavel discuta probleme sexuale.
Cum noi, oamenii moderni, am fost obinuiti cu
indisciplina, indecenta ;;i senzualitatea, traim intr-un
Corint modern. In societatea noastra e foarte greu
pentru cineva sa se maturizeze fara a suferi vreo
vata1nare a domeniului sexual din p ersonalitatea
sa.
Ma gandesc la o multime de oameni care mi
s-au adresat, cerandu-mi ajutoru L imi amintesc d e
o domni;;oara care m-a auzit vorbind in biserica ei
i apoi a parcurs aproape 2.000 de kilom etri ca sa
d iscute cu mine. Imi amintesc de un barbat care a
intrat in birou spunand ca a inconjura t bi serica de
unsprezece Ori pana a ind raznit Sa d eschid a Ua.
Ambe]e persoane erau crebni autentici i ambele
se Juptau cu problerna hon1osexualita tii .
Imi arnintesc i de o dornnioara d e la o universi-
tate indepartata, uncle am fost predi cator rni sionar.
Nici pana asta zi nu ;;tiu curn arata, d icC s-a a;;ezat
cu spatele Ja mine i-;;i acoperea fata cu haina,
stand 1ntr-un colt i s us pin and. Jn cel e din urma, a
.,
Sentimentc viitnnw te I 27
spus: ,,Trebuie sa spun cuiva despre asta, inainte sa
cxplodez." Apoi, stand mai departe cu fata la colt,
mi-a spus tri sta poveste pe care o auzim din ce ]n ce
mai des in zilele noastre, despre un ta ta care o tratase
nu ca pe o fiica , ci ca pe o sotie.
Ma gandesc la zeci ;;i zeci d e oameni care au fost
hraniti cu idei false ;;i daunatoare de catre parinti ;;i
predi~atori bine inten\ionati, d ar ignoran\i. Acu m nu
sunt p regatiti pentru casatorie, nu pot fi soti i sotii
care sa traiasca fara frica, vina i ru ine . Va tamati?
Da, pro fund va tam a ti.
Are Evanghelia un m esaj pentru aceste diverse
tipuri d e persoane vatamate afectiv? Caci, daca nu
ofera ]eacul pentru toate, atunci m a i bine ne-am
inchide bisericile, am renunta sa n e jucarn de-a
cretinisrn ul ;;i n -arn rnai propovadu i ,, vestea cea
buna" .
Tratamente divine
Are DUJnnezeu solutii pentru noi? D a, are! Pavel
le-a scris cretinDor romani d espre Duhul Stant
care ajutii. i11finnitifplor noastre (Rom ani 8:26). Multe
tradu ceri recente folosesc cuvantul 11eputi11fc, 1n. loc
d e infirm itii.fi. Unul din sensurile cuvap tului ajutii are
conotatii medicale, su gerand contributia unei sore
la proc,esul de vindecare. Deci nu 1nseamna doar a
lu n npifran!n ci1 iva, sen sul d e baza al cuvantului, ci
i ca Duhul Sfa nt devine partenerul ~i sprijinitorul
n ostru, care lucreaza alaturi de noi, ]ntru vind eca rea
noastra.
Ce rol nc revine 1n tratarea sentimentclor noastre
vatamate? Laun ca pat, Duhu I Sfant estc, lntr-adevar,
 28 l Leac pentru sufletele vatiitnatc
I .
consilierul, psihiatru] Anostru divin, care se ocupa
de problerna noastra. Insa la celalalt capat suntern
noj. Ce trebuie sa faca fiecare parte in procesul de
vindecare?
Acesta este scopul cartii de fata ;;i veti gasi rnulte
sugestii pe rnasura ce inaintati .
, in lectura el. Dati-mi
voie sa va prezint deocarndata pdncipiile biblice
generale care trebuie urrnate pe parcursul procesului
de vindecare a sentirnentelor vatarnate.
1. Privifi-va problema In fafa. Oridlt de ascunse
v-ar fi sentimentele, confruntati-va cu arnintirea
r~prirnata din copilarie cu o onestitate fara scrupule
1 sub paza Domnului. Con;;tientizati-o pentru
durnneavoastra in;;iva ;;i imparta;;iti-o unei alte
fiinte urnane. Unele probleme nu pot fi .depa;;ite
pana nu le imparta;;irn altora. ,,Marturisiti-va unii
altora pacatele ;;i rugati:-va unii pentru aitii, ca sa
fiti vindecati" (Iacov 5:16). Unii oarneni rateaza
vindecarea profunda pentru ca le lipse;;te curajul de
a vorbi despre problernele lor cu o alta persoana.
. . 2. Acceptafi-va responsabilitatea legata de problema
afectiva."Dar, veti spune, am fost obiectul pacatului.
Am fost victirna. Nu ;;tii prin ce a1n trecut."
Adevarat. Dar cun1 ati reactionat? Cum rarnane
cu faptul ca ati invatat sa urati, sa aveti resentimente
sau sa va refugiati intr-o lume imaginara?
Ati putea spune: ,,Ai mei nu mi-au spus nimic
despre sex; am crescut i am intrat in lumea as ta rea
inocent i ignorant, a;;a ca am dat de belea ." Aa s-a
1ntamplat prima oara . Dar a doua sau a treia oara
- a cui vina a fost:? Viata e ca o tesatura complicata,
tesuta la razboi cu suveica . Ereditatea, mediul, tot ce
Sentimcntc vatifmate I 29
ati trait in copilarie, provocat de parinti, de profesori
sau de prietenii de joaca, toate dificultatile vietii
- toate acestea se afla de o parte a razboiului de
tesut ;;i tree suveica spre dumi1eavoastra. Dar tineti
minte, dumneavoastra treceti suveica inapoi prin
razboiul de tesut. $i astfel, impreuna cu raspunsurile
dumneavoastra, se implete;;te desenul in tesatura
vietii pe care o duceti. Sunteti responsabil de faptele
dumneavoastra. Nu veti gasi leac pentru sentimente1e
vatamate, cat timp ii veti invinovati pe ceilalti ;;i nu
va veti asuma responsabilitatea pentru ele.
3. fntrebaf i-va daca vreti sa fiti vindecat. Asta 1-a
intrebat Isus pe bolnavul care statuse intins tirnp
de treizeci ;;i opt de ani (loan 5:6). Vreti intr-adevar
sa fiti vindecat sau vreti doar sa vorbiti despre
problema dumneavoastra? Vreti sa va folositi de ea
ca sa ca;;tigati s'impatia celorlalti? V-o doriti ca pe o
carja ca sa puteti Chiopa ta?
$chiopul i-a spus lui Isus: Doamne, n-am
11
pe nimeni sa ma bage in scaldatoare. Pana sa ma
due eu, se pogoara altul inaintea mea." Nu voia
sa scormoneasca in adancul inimii sale pentru a
descoperi daca dore;;te intr-adevar sa fle vindeca t.
Tra.im intr-o vreme pe care unii ~ numesc ,,era
iresponsabilitatii ", cand fiecare vrea sa invinovateasca
pe altcineva, in Joe sa i9i asrnne responsabilitatea. Am
lucrat multa vreme cu studenti i uneori ma intrebam
daca, la terminarea studiilor, n-ar fi mai corect sa-i
consideram speciali9ti in gasirea de alibiuri, decat
licentiati in specialitatea aleasa. Intreaba-te:,, Doresc
cu adevarat sa fiu vindecat? Sunt dispus sa-mi
recunosc responsabilitatea in problema asta?"
.
30 I Leac pentru sufletele viitiimate
4. lertati-i pe toti cei implicafi 'in problcma
dumneavoastrii. Recunoa;;terea responsa bilitatii ;;i
iertarea celorlalti se presupun reciproc. Motivul
pentru care unii nu pot ierta este ca, daca ar face-o,
;;i-ar taia craca de sub picioare ;;i n-ar mai avea pe
cine 1nvinovati. Recunoa;;terea responsabilitatii ;;i
iertarea sunt aproape una ;;i aceea;;i actiune: in unele
cazuri trebuie sa faci cele doua lucruri simultan.
Isus a afirmat foarte limped~ ca vindecarea nu este
posibila in lipsa iertarii autentice.
5. Iertati-vii pe dwnneaz1oastrii 'in?ivii. Atat de
multi cre;;tini spun: ,,Da, ;;tiu ca Dunrnezeu m -a
iertat, dar eu nu ma pot ierta pe mine insumi ."
Aceasta afirmatie contine o contradictie ]n terrneni.
Cum poti crede ca Dumnezeu te-a iertat ;;i sa nu te
ierti pe tine 111suti? Cand Dumnezeu iarta, 1ngroapa
pacatele in marea iertarii ;;i a uit~rii Sale. Cum
spune Corrie Ten Boom: ,;Atunci El pune un semn
pe marginea apei pe care scrie: Pescuitul interzis!"
Nu aveti voie sa rascoliti in ceva iertat ;;i uitat de
Dumnezeu. El a iertat. Printr-un inexplicabil mister,
omnisc~enta divina v-a uitat pacatele. Va putefi ierta
pe dumneavoastra in;;iva.
6. Cerefi-I Duhului Sfant sa vii aratc care este
problema dumneavoastra f}i cum trebuie sii vii rugafi.
Pavel a spus ca adesea nu ;;tim cum trebuie sa ne
rugam. (I{omani 8:26). Dar Duhul Stant se roaga in
;;i prin noi, mijloce;;te pentru noi. C a teodata Duhul
Sfant .folose~ tc tcn1porar un asi stent, lntruchipat
de un o ns ilicr u111'1n, ore n' polite ajuta sa ne
de pisti'im probkm 1. /\lt 5dati'\ Dulrnl ne ajuta
prin inte rm l!diul C uv5ntului lui Durnnezeu sau
Sentimente viitiimate I 31
printr-un incident care ne con~tientizeaza brusc de
problema noastra . Caci e important sa 1ntelegem
adevarata prob]e1na ;;i sa ~tim cum ar trebui sa ne
rugam. Iacov ne-a .amintit ca uneori nu primim,
pentru ca cerem rau (Iacov 4:3). Ajutorul unui
consilier, al unui pastor sau al unui prieten s-ar
putea dovedi vital in cazul ta_u; apoi, impreuna cu
respectiva persoana poti cere Duhului Sfant sa-ti
descopere adevarata ta nevoie.
Va amintiti povestea lui Henry Ford ;;i a _Jui
Charlie Steinmetz? .Steinmetz era un pitic, urat ;;i
deformat, dar era un geniu in domeniul electricitatii.
A construit generatoarele pentru prima uzina
a lui Henry Ford in Dearborn, Michigan. Intr-o
zi, generatoarele s-au defectat ;;i uzina ;;i-a oprit
activitatea. Mecanicii ;;i electricienii obi;;nuiti care
au fost chemati n-au putut reporni generatoarele.
Incetarea activitatiijnsemna pierdere financiara.
Atunci Ford 1-a cherhat pe Steinmetz. Geniul a
venit, in aparenta a pierdut doar vremea cateva ore,
.fataindu-se ]ncoace ;;i incolo, dupa care a actionat
comutatorul care a pornit din nou uzina lui Ford.
Cateva zile mai tarziu, Henry Ford a primit o
. :factura de la Steinmetz in valoare de 10..000 de dolari.
De;;i era foarte bogat, Ford a returnat factura cu o
nota: "Charlie, nu cumva factura e prea incarcata
pentru cateva ore de me~terit la motoare?"
Steinmetz i-a 1napoiat factura lui Ford. De data
asta scria: Pentru me;;terit la motoare: 10 dolari.
11
Pentru alegerea locului potrivit: 9.990 d e dolari .
Jn total: 10.000 d e dolari ." Henry Ford a onorat
factura.
32 I Lcac pentri,1 sujletele vi1tiimate
Duhul Sfant tie uncle trebuie me9terit. Noi nu
tim pentru ce ar trebui sa ne rugarn. Adesea nu
primi1n, pentru ca nu ceren1 ce trebuie. Pe masura
ce cititi aceste capitole, rugati-L pe Duhul Sfant sa va
descopere ce trebuie sa titi despre dumneavoastra
in~iva i apoi sa va calauzeasca in rugaciunile
dumneavoastra.

'
 De aceea, imparafia cerurilor se aseamana cu un
zmpiirat, care a vrut sii se socoteascii cu robii sili.:
Vina, har ?i strangerea datoriilor
]-au adus pe unul, care zi datora zece mii de galbenz.
Fiindcii el n-avea cu ce pliiti, stiipanul lui a poruncit
sii-l vandii pe el ... Robul s-a aruncat la piimant, i s-a ~ri~ aceastil parabola'. lsi:s ~e-a_ prezentat color
I ~ znchinat, i a zis: ,,Doamne, mai zngiiduiete-ma, i-fi
voi pliiti to.t." Stiipanul robului aceluia, faca.ndu-i-se
'i----" i cu sun.et stereo mvatatunle Sale despre
iertare. Parabola ofera numeroase indicii cu privire
milii de el, i-a dat drumul, ii-a iertat datona. la vindecarea spirituala i afectiva. Nu ar trebui sa
Robul acela, cand a ieit afarii, a zntalnit pe unul
din tovariiii lui de slujbii, care-i era dator o sutii de
fim surprini. lsus a fost singurul Om normal i
perfect sanatos care a trait vreodata. Ni se spune ca
lei. A pus mana pe el, i-l strangea de gat, zicand: tia ce zace inlauntrul omului. Deci ar trebui sa ne
,,Pliitete-mi ce-mi eti dator" ... _i I-a aruncat in ateptam <;:a adevarurile, invataturile Sale sa contina
temnifii, panii va pliiti datoria... . .cele mai profunde adevaruri psihologice.
$i stiipanul s-a maniat i l-a dat pe mfzna
chinuitorilor, panii va pliiti tot ce datora. Tot aa vii
Parabola
va face i Tatiil Meu eel ceresc, dacB fiecare din voi nu
Cand a decis regele sa-i faca ordine in conturi; a
iartii din toata inima pe fratele situ. observatca un rob ]i datora fantastica su1na de zece
Matei 18:23-25
rnilioane
. . de dolari . Isus a vorbit 1n aceasta
I parabola
.

despre o suma de bani imposibil de platit. Taxele

Lartii-ne noun datoriile noastre, cum i noi iertam pe anuale din provinciile Iude~a, Idumeea, Samaria,
ale datornicilor notri. Galileea i Pereea, puse laolalta, ajungeau la 800.000
Matei 6:12 NASB de dolari. Dar marimea exagerata a datoriei este
esentiala . Datoria unei persoane fata de Dumnezeu
i fata de ceilalti este atat de mare, ]neat n-ar putea fi
platita vreodata, la fel cum un.slujitor care lucreaza
pentru cativa centi pe zi n-ar pt1tea vreodata
,.
 36 I Leac pentru suf!etc'le viitiimate
econornisi suficient ca sa-i plateasca o datorie d e
zece rnilioane de dolari.
Robul a cazut 1n genunchi i a irnplorat 1ndurare.
Cerea o anumita 1ndurare, makrothumason . De fiecare
data cand e folosit acest cuvant in Noul Testament,
are sensul de ,,extensie 1n timp, amanare". ,,Q.oamne,
ai rabdare cu mine. Te rog arnana-ma i-ti voi plati
totul. Mai da-mi timp."
Observam ca ideea robu lui des pre iertare
era diferita de cea a stapanului. Cu bunatatea lui,
stapanul i-a iertat intreaga datorie i 1-a eliberat.
Insa plecand, respectivul rob a vazut un alt rob
care ii datora lui doar douazeci de dolari. L-a prins
de gat i i-a spus: ,,Platete-mi datoria ." Fata de
tovara.ul sau de slujba, care n-a putut sa plateasca,
robul n-a avut pie de miJa i 1-a inchis in inchisoarea
datornicilor pana la recuperarea intregii sume.
Atunci stapanul i-a cerut explicatii respectivului
rob: ,, Eu te-am iertat de toata datoria i iata cum iti
tratezi tu tovaraul." Maniat, 1-a intemnitat pana la
plata intregii datorii.
Ceea ce s-a intamplat pana aici e destul de rau,
.i nsa afirmatia care urmeaza ne Ocheaza: ,,Tatal Meu
ceresc va face la fel fiecaruia dintre voi care nu iarta
din toata inin1a pe fratele sau."
0 clipa, Isuse. C~ vrei sa spui? Ce imagine a
Tatalui ceresc e asta? E greita traducerea? Nu,
inferenta e limpede. Fata de eel neiertat i neiertator,
Dumnezeu va fi asemenea unui creditor aspru ~i .
neinduplecat.
E o cxage rare, la fel cum este exagerata suma
de ba ni? Suu estc o rcfcrire la viata viitoare, la
Vina, har ?i str1ngerea datoriilur I 37
pedepsirea pacatoilor? Poate fi o trirnitere la acel
evenimenJ, insa nu trebuie sa ateptam viata de
apoi pentru a vedea irnplinirea cuvintelor Jui Isus.
Aici i acurn, eel neiertat i neiertator e napastuit de
vina i resentiment. Traiete intr-o inchisoare unde
e torturat de tot felul de tulburari psihiCe.
Obligatii ~i datorii
Parabola lui Isus desfaoara o imagine a relatiilor
interurnane. Lumea a fost creata ca sa aiba parte
de iertare, de har i de dragoste in toate aspectele
vietii.
Aceasta nevoie a fast pusa in structura intregii
creatii, in structura oamenilor. Se afla in fiecare celula
a corpurilor noastre, in fiecare relatie interumana.
Suntem facuti ca sa avern parte de har, de dragoste
i de acceptare.
Una dintre descrierile biblice ale pacatului este
,,incalcare a legilor lui Dumnezeu". Cand incalcam
aceste legi se creeaza, intr-un sens, o datorie fata
de ele. "A fi dator" insearnna i a avea obligatia. A
spune "sunt dator sa fac asta" sau "nu sunt dator sa
fac asta" e ca i cum ai spune ,,am aceasta obligatie
fata de Durnnezeu" sau ,,am aceasta p bligatie fata
de cine'va", sa fac sau sa nu fac ceva.
Ce e adevarat 1n privinta legilor Jui Dumnezeu e
valabil i in d01neniul relatiilor interurnane. Simtim
' .
ca avem obligafii i datorii unul fata d e altul. Adesea,
cand p acatuim fata de cineva, spunem ,,m a simt
dator fata de el" Sau ,,simt ca imi datoreaza SCtt ze" .
Cand cineva e eliberat din inchisoare, spunem ca i-a
pJatit datoria fa ta d e societate.
38 I Leac pentru sufletele viitiimate
Isus a pus conceptul in centrul rugaciunii noastre
catre Tatal, cand ne-a invatat sane rugam: ,,larta-ne
noua datoriile noastre, cum i noi le iertam pe ale
datornicilor notri" (Matei 6:12 NASB). Un pastor,
un consilier sau oricine altcineva care lucreaza cu
oamenii he ca ideea de datorie a fost intiparita in
personalitatea umana intr-un mod fascinant: Exista
un simt al obligafiei, al datoriei, un mecanism datorita
caruia strangatorii de datorii se apuca de tieaba.
_Cautam sane fspaim greelile, sane platim datoriile
sau sa recuperam datoria altuia fata de noi. Daca
suntem manioi pe noi inine, spune1n: ,,Trebuie sa
platesc tot." Sau, daca suntem manioi pe altcineva:
,,Trebuie sa plateasca." Intregul proces inexorabil este
pus in micare in acest fel, 'simultan cu bulversarea
personalitatii de catre thinuitori. Ei sunt temnicerii
care actioneaza ca strangatori de plati in aceasta
ingrozitoare inchisoare.
Unii dintre noi ii amintesc de linia defensiva
a 'echipei Rams din Los Angeles, de acum cativa
ani. 0 jumatate de tona de carne de om a ingropat,
pur i simplu, echipa adversa. Au fost numiti Cei
Patru 'Jnfricoatori. Isus spune ca cei neiertati i
neiertatori cad prada Celor Patru Chinuitori: vina,
resentimentele, zbaterea i anxietatea. Acetia
patru produc stres, conflicte i tot felul de pro,bleme
afective. ea, 1-a eliberat de arnenintarea
Comentand afirmatia ca pana la 75(Xi din cei
spitalizati astazi au boli fizice cauzate de proble1ne
afec tive, dr. Dayid Belgum spune ca aceti pacienti
se p edepsesc prin boJiJe lor, ca simptornele lor fizice
i caderile psihice pot fi involuntare marturisiri
Vina, lwr i strlngerea datoriilor I 39
ale vinii (Guilt: Where Psychology and Religion Meet,
Prentice-Hall, p . 54).
Cauze ale problemelor afrctive
Cu multi. ani in urma, a1n fost nevoit sa trag
concluzia ca cele doua cauze majore ale celor mai
multe probleme afective printre cretinii evanghelici
sunt urmatoarele: refuzul de a primi, intelege i trai
harul i iertarea neconditionate ale lui Dumnezeu;
refuzul de a arata altor oameni dragoste, iertare i
har neconditionate.
1. Refuzul de a primi iertarea. Foarte multi dintre
noi sunt asemenea robului din parabola. Pentru ca a
inteles greit oferta stapanului, a cerut'o amanare. $i
ce s-a intamplat? Indurator, stapanul i-a dat mult mai
mult decat a cerut, mai mult decat putea visa ori se
putea ruga, 1-a eliberat i 1-a iertat de toata datoria.
Dar robul nu a auzit ce i-a spus stapanul. A
crezut ca a primit ceea ce a cerut. $i ce a cerut el?
Rabdare i amanare. ,,Doarnne, te rog nu-mi cere
datoria. Mai amana-ma putin i te asigur ca-ti voi
plati totul." Credea, in mandria i nerecunotinta
sa, ca ar putea plati zece milioane de-dolari daca
ar avea mai mult timp. Insa, milo~, stapan1:1l i-a
anulat intreaga datorie. Nu 1-a pasuit. A ters totul
cu buretele. A anulat datoria, 1-a eliberat pe om <;le
, inchisorii..
Bietului rol:;:i nu-i venea sa creada. Nu putea
intelege. Nu putea trai eliberqrea. Nu se putea
bucura de ea. Credea ca este inca dator i fusese
numai pasuit cat sa munceasca ~i sa econorniseasca
pentru a putea plati apoi ce datoreaza . Pentru ca
40 I Leac pen fru sufletele viitiin1ate
nu in:telesese ca datoria i-a fost anulata, chinuitorii
- resentimentul, vina, zbaterea ;;i anxietatea - il
torturau. Crezand ca este inca dator, se gandea ca
trebuie sa plateasca, iar pentru asta trebuia sa adune
ce-i datorau altii.
Multi dintre noi suntem la fel. Citim, auzirn,
credem o teologie corecta a harului. Dar nu traim
a;;a. Mental, acceptam harul, dar ~u ;;i in sufletu 1
;;i relatiile noastre. Nu rostim nici un alt cuvant cu
mai multa pietate. Pomenim harul in crezurile ;;i
in imnurile noastre. Il consideram o caracteristica
a credintei cretine - suntem mantuiti num.ai prin
har, prin credinta. Dar totul e la nivelul' mintii.
Vestea cea buna a Evangheliei harului nu a aju,ns
pana la nivelul sentimentelor noastre. N-a ajuns nici
in relatiile interumane. Fluturam definitia: Harul e
11
bunavointa nemeritata a lui Dtimnezeu." Dar nu o
simtim. Nu o traim. Nu mergem pana la capat.
. Harul nu e doar bunavointa ;;i indurarea
nemeritate ale lui Dumnezeu. Harul nu poate fi
catigat ;;i nu poate fi platit. Incapacitatea de a
vedea, de q ctinoa;;te i de a simti harul ii impinge
pe m1:Jlti cretini la corvoada de a face, a obtine, a
se lupta. Incearca sa scape de vina lor. Cauta sa-i
ispa;;easca gre;;elile i sa-i plateasca datoria. Citesc
un capitol in plus din Biblie, ii prelungesc tlinpul
de rugaciune cu inca zece minute, iar apoi se due,
manati de sentimentul vinovatiei, sa le vorbeasca.
altora despre Hristos. Ceea ce obtin este 1113.I~tuirea
prin carnbie.*
Multi cre;;tini sunt asen1enea tanarul1Ii predicator
care a venit odata la mif.le. Avea rnulte probleme in
Vina, har i strfrigerea datoriilor I ,41
relatiile cu oamenii, rnai ales cu sotia i cu farnilia .
sa. Eu vorbisem deja cu sotia Jui; era o persoana
deosebita - atragatoare, calda, afectuoasa, iubitoare
- i-1 ajuta fara rezerve in slujirea lui. Dar el o critica
incontinuu, facand-o tap ispa;;itor. Tot ce facea ea
E;'ra greit. .E ra sarcastic ;;i pretentios, ferindu-se de
~vansurile ei, respingandu-i dragostea i afectiunea.
rncet, dar sigur, a realizat ce se intampla: i;;i distrugea
casnicia . .
A poi a remarcat ca in lucrarea sa pastorala de
la sfar;;it de sapta~ana - ii ranea pe oameni prin
predicile sale excesiv de dure ;;i sententioase. Aa.
ceva se poate intarnpla, dupa cum ;;titi prea bine. El
i;;i descarca nefericirea pe cei din jur.
Apoi, disperat, a venit sa vorbeasca cu mine. La
inceputul discutiei noastre, s-a impotmolit, ca orice
om: a dat vina pe sotia lui! Insa, calmandu-se, ;;i-a
dezgropat adevarata proble1na.
Fiind in armata, in Coreea, a petrecut doua
.saptamani de permisie in Japonia . In timpul acelei
permisii, plimbandu-se pe strazile din Tokio,
sirntindu-se pustiit, singur ;;i fiindu-i dor de casa, a
cazut in ispita ;;i a mers de trei sau de patru ori la o
prostituata. ,
N-a putut niciodata sa i-o ierte. A cautat iertarea
Domnului i, cu mintea, credea ca a primit-o. Dar
vina il rnarca inca ~i se ura pentru ce facuse. Nu se
* Cambie - act, document prin care eel care-I semneaza se
obliga sa plateasca neconditionat, la un anurnit termen
~i 1ntr-un anume loc, o Suma de bani (DEX, Ed. Univers
Enciclopedic, Bucure~ ti, 1998, p . 129).
.I
42 I Leac pentru sufletele vatiimate
putea privi in og1inda. Nu mai vorbise cu nimeni
despre asta i povara devenise insuportabiJa.
. Cand s-a intors acasa i s-a casatorit cu
logodnica sa, care-i fusese credincioasa in tot acest
timp, conflictu] sau afectiv a sporit, pentru ca inca
nu putea accepta iertarea totala. Nu se putea ierta
pentru ce-i facuse lui ;;i ei, deci nu putea accepta
afectiunea ;;i dragostea oferite de ea din toata inima.
Sin1tea ca nu are dreptu l sa fie fericit. li spunea:
,,Nu am dreptul sa ma bucur de sotia rnea. Nu am
dreptul sa ma bucur de viata rnea. Trebuie sa-rni
platesc datoria."
Infricoatorii chinui tori 11 rnunceau i el incerca
sa se pedepseasca, sa sufere, sa-9i ispaeasca
intreaga .vina: Toti acei ani traise intr-o inchisoare,
cu strangatorii de datorii facandu-i bine rnunca
ce-1 omora pe el: Cum spunea A. W. Tozer, tanarul
predicator traise intr-o ,,perpetua ispa9ire a parerilor
de rau" .
Ce bucurie a fost sa-1 vad prim.ind intreaga,
neingradita iertare a Iui Durnnezeu, apoi a sotiei
lui i, poate eel rnai important, a lui insu ;;i. Era,
bineinteles, cre9tin. Credea in har 9i chiar predica
despre el, dar nu acceptase niciodata in intregirne
iertarea lui Durnnezeu. Incerca sa-i onoreze cambia.
lncerca sa faca singur ispaire pentru pacatele sale,
cu predispozitia sa spre invinovatire.
Nu exista iertare d e la Dumnezeu, p ana nu-ti
ierti fratele din ,i nirna. $i ma intreb daca nu curnva
am gandit ingust, restrangand sensu1 cuvantului.frnte
doar la altcineva ..Ce se intampla daca tu eh fratele
sau sora care are nevoie de iertare, de proprirz-ti
Vina, hat ~i sfrlngerea datoriilor I 43
, iertare? Nu se refera cu vantul i la tine? Domnul
. spune sa_;ti ierti d u.$manii. Dar da ca tu iti eti eel
m ai feroce du;;man? T~ exclude acest cu vant pe tine?
, Aces t militar predicato r trebu ia sa inteleaga ca a-1
. ierta pe celalalt insemna sa se ierte ;;i pe sine. M an ia
~i resentirnentul fata d e tine, refu z ul de a te ierta
.- acestea sunt la fel de vatarnatoate pentru tin e, ca
.'. i pentru ceilalti.
2. Neputinfa de a diirui iertarea. Daca nu acceptam
sa prirnim harul ;;i iertarea lui Dum11ezeu, nu .vorn
.. putea sa le aratam altora dragoste, har ;;i ie rtare .
neconditiona te. $i asta duce la n a ruirea rela tiilo r
noastre interumane .. Duce la conflicte afective intre
n oi i ceilalti. Cei neiertati sunt n eie rtatori, i cei
. neiertatori cornpleteaza cercul vicios, intrucat nu
pot fi iertati. .
Cat d e tra gica e aceasta parabola! N eintelegand
ca' .a fast iertat de tot, robul credea ca trebui e sa
adune bani de la robii care ii erau lui datori, incat
sa-i poata plati stapanului 0 datorie - care fusese
anulata. A m e rs acasa, i-a verificat registrul i a
spus: ,,Trebuie sa fac rost de toti banii, pen tru ca i-am
$pus stap anului ca-i voi plati. " $i ce s-a intamplat?
L~.a in~facat pe prirnul rob pe care_1-a g~sit, 1-a apucat
de gat i i-a spus: ,,Plate9te,.mi ce irni datorezi. Da-rni
~ei douazeci de dolari. "
Sa ne gandim. Credea ca a prirnit o prelungire
pentru carnbia sa. Nu vroia nici m acar sa-i d ea mai
rnult timp to.v ara9u lu i sau, ci ii spuse: ,,Plate9te-mi p e
loc sau te voi arunca in inch isoare." Cu m sarmanul
n'u a vea ba nii, a fost 1nchis. N -a fost o rn etoda p rea
buna d e a m entine san atoase relatiile inte rumane.
 44 I Leac pentru sufletcle viitiimate
Cercul vicios devine i mai vicios. Cei care nu
sunt acceptati, nu accepta. Cei care nu sunt iertati,
nu iarta. Cei care n-au primit ingaduinta, sunt
neingaduitori. Iar rezultatul este confliCte a fective
i relatii destramate.
Ganditi-va cum aplicati asta la ceilalti care
conteaza in via ta dumneavoastra: parin ti, care v-au .
ranit cand creteati; frati i surori, care v-au lasat
singur cand aveti nevoie de ajutor, care v-au cicalit
iv-au dezamagit; un prieten, care v-a tradat; o iubitii,
care v-a respins; partenerul de ciisnicic, care v-a promis
dragoste, cinste, mangfoere i atentie, insa, in Joe de
aa ceva, v-a sacait, v-a invinovatit ori v-a indurerat.
Toti va datoreaza ceva, nu-i aa?
Ya datoreaza afectiune, dragoste, siguranta
i incurajare, dar, de vreme ce va simtiti d_ator i
vinovat, plin de resentimente, nesigur, anxios,
de vreme ce va considerati neiertat i neacceptat,
la randul vostru nu iertati i nu acceptati. Nu ati
primit harul, deci cmn 1-ati putea arata aitora?
$i, pentru ca va simtiti torturat, ii raniti pe altii.
Trebuie sa va adunati motive de .nemultu1nire,
sa va .numarati rani.le. Trebuie sa-i determinati
pe cei care v-au gre~it sa-~i plateasca datoriile
fata de dumneavoastra. Sunteti un strangator de
nemultumiri.
Casnicia unui datornic
.Multi dintre cei casatoriti sunt incapabili sa-L lase pe
Dumnezeu sa fa ca pentru ei ceea ce numai Dumnezeu
poate face. Astfel,-le cer altor oameni, partenei:ului d.e
viata, sa faca ceea ce nu pot face. Daca se straduiesc,
Vina, har i str'fngerca datoriil[)r I 45
barbatii pot fi buni soti i femeile pot fi bune sotii;
dar sunt nite dumnezei jalnki. Nu sunt facuti
pentru aa ceva. $i toate acele promisiuni frumoase
pe care oamenii i ]e fac in ziua nuntii - Jti promit
~ragoste, atentie, prettiire, la bine i ]a rau" - toate
..' aces tea sunt posibile doar cand 0 inima e pusa in
paza dragostei, a harului i a ingrijirii lui Dumnezeu.
Numai un suflet iertat i binecuvantat poate tine
.asemenea promisiuni. Adesea prin acele minunate
cuvinte se spune, de fapt: ,,Amo multime de nevoi
, groaznice ascunse i sunt pustiit pe dir1.aurrtru, am
datorii de platit i iti voi da tie rninunatul prilej sa-rni .
.:mpli Marele Canion i sa ai grija de mine. Nu-i aa
. 'casunt o fiinta minunata?"
~ : . Psiholog~l Larry Crabb cornpara acest compor-
, t~ment eu eel al unui tantar ~e.iat pe spatele unui
eaine. Pe tantar nu-I intereseaza deloc sa aiba cainele
o yiata buna; pur i simplu, nu se grabete. Vedeti,
ttagedia unor casnicii e ca ambii parteneri sunt
strangatori de datorii, iar casnicia e ca doi tantari, fara
.nici un caine! Doi strangatori i nimic de strans.
, - Cu multi ani i'n urrna, m-a vizitat un cuplu.
Fusesera . casatoriti timp de cincisprezece ani.
Cincisprezece ani de ping-pong casnk. De fiecare
data cand el lovea, ea raspundea i invers. Un
joc alternativ ofensiv i defensiv. Pe masura ce
discutam, a trebuit sa inJaturam, incet i dureros,
nite J:nveliuri teo1ogice pentru a descoperi rana,
groaznica dezamagire, durerea i realu l resentiment
pe care il simteau unul fata de ce1a1a1t. Ease maritase
cu el pentru calitatea lui de conducator spiritual - el
fusese un VIP '.In facultate. Parea organizat, ferm i
 Vina, har i strfngerea datoriilor / 47
46 I Leac pentru sufletele viitiimate
dat .seama. Asta le-am facut copiilor mei timp de
muncitor - un tanar care se indrepta cu siguranta
optsprezece ani - strangeam datorii, le cereani sa
catre Domnul.
plateasca ceea ce imi datoreaza, in loc sa-i iubesc fara
Va puteti imagina stupoarea ei cand el s-a
opreli;;ti." $i cate blocaje a cauzat as ta!
dovedit nehotarat ;;i dezorganizat, lene;; i delasator.
Furioasa, ea, asemenea robului de <;ie1nult, 11 apuca
Trei teste
de gat i ii spunea: ,,M-ai inelat. Imi eti dator cu
Acceptati sa dati trei teste cu 1nine, pentru a vedea
ceea ce ateptam de la tine -c and m-am casatorit." il
daca trebuie sa iertati pe cineva~ inclusiv pe dumnea-
vedea ca pe un datornic.-Timp de dncisprezece ani
voastra in;;iva?
a repetat cuvintele ei cicalitoare: ,,Platete-mi ce imi
1. Mai fntai, testul resentimentului. Exista cineva
datorezi, omule!"
fata de care aveti resentimente, pe care nu-l slabHi?
insa, vedeti, i el se insurase cu ea pentru fizicul
u~ parinte, frate, sora, iubita, partener de casnicie/
ei placut, pentru curatenia ;;i disciplina ei. Va puteti
pn~t:n: coleg de munca, cineva care v-a gre;;it in
imagina teribila lui dezamagire cand a descoperit
copilane, vreun profesor sau eineva care v-a abuzat
ca ea e inceata in ce privete treaba in casa, ca-;;i
sexual cand era ti copil?
neglijeaza parul, . aspectul vestimentar ;;i intreaga
2; Testul responsabilitiitii e mai complicat. Suna
infati;;are. Simtea ca 1-a in;;elat. ,Jmi e;;ti datoare cu
toate acestea, pentru ca mi le-ai promis pe cand iti
ca~ a;;a:':?' d.aca Mary, Joe sau Pete, parintii mei 1

sotia, copm, v1ata, Dumnezeu - daca imi dadeau

faceam curte; pentru ca a;;a credeam ca e;;ti. Mi-ai
ce im.i datorau, azi n-a fi in situatia asta. N-a;; avea
facuttoate aceste promisiuni." Astfel, oin;;faca el de
toate problemele astea de personalitate. Daca imi
gat, ;;i, cu sarcasm ;;i replici mu;;catoare, ii spunea: 1
plateau, puteam sa-mi platesc i eu datoriile fata de
,,Plate;;te-mi ce imi datorezi. Nu ti-ai platit polita."
stapanul meu." '
Fiecare a;;teptase timp de cincisprezece ani
Multa vreme m-am facut vinovat de a fi trecut
ca celalalt sa se schimbe. Vai, tragedia relatiilor
raspunderea asupra altcuiva. De fiecare data cand
interumane printre cre;;tinii practicanti! Sunten1
eUarn, cadeam Sau ratam ceva, auzcarn un Jini~titor
strangatori de datorii, strangatori de nemultumiri.
_glas . interior spunandu-mi: ,,Nu-ti face probleme,
De ce? Pentru ca nu intelegem ca dator1a ne-a fost
David. N-a fost vina ta. Totu] ar fi fost bine pentru
anulata, ca nu mai e valablla. De;;i Dumnezeu a anulat
tine, daca ..."
can1bia la Calvar, inca ne straduim din disputeri sa
lti_ ~sun1i r.espo~sabilitatea pentru propriile
platim.
gr,~;;eh I e;;~cun sau e~ista o placa ce sp\lne m ereu:
Eram deja pe cloar, dupa ce am predicat la
,,El m-au fa cut ceea ce sunt. El a fa.cu t-o, ea a
0 confelinta des.pre strangerea de datorii, cand 0
facut-o!"? De multe ori, iertarea cuiva ~i asumarea
mama rn.-a ajuns din urma. Mi-a spus: ,,Nu ini-am
48 I Leac pentru sufletele viitifrnate
responsabilitatii fata de propria persoana s_unt doua
fete ale aceleiai monede i se presupur~ reciproc.
3. Testul amintirii ~i al reactiei e cu adeviirat subtil.
Vi se :lntampla sa reactionati fata de cineva :lntr-un
anume fel, .pentru ca va arnintete de altcineva? Poate
nu va place cum ii pedepsete sotul dumneavoastra
pe copii, caci va amintete de tatal d.mneavoastra
care v-a pedepsit cu masura indoita. Asta nate
conflicte. Nu va place vecinul s9u va repeziti vreun
coleg de munca. De ce? Pentru ca n-ati iertat comp let
pe altcineva. $i reactia dumneavoastra fata de cei
care va arnintesc de persoanele neiertate declan;;eaza
resentimente fata de cei dintai.
Ce sa faceti, cu datoriile
Exista o solutie biblica pentru rezolvarea tuturor
acestor rani din trecut. Solutia lui Dumnezeu nu
se oprete la iertare ;;i anularea resentimentelor.
Dumnezeu ia pacatele, e;;ecurile, ranile primite mai
dem~lt ;;i le include in planurile pe care, in dragostea
Lui, le are pentru noi, transformandu-le in bi1~ele
nostru.
CQa 1nai buna Hustrare a acestui lucru este
Crucea. In ea a adunat Dumnezeu ceea ce, din
perspectiva omeneasca, era cea mai mare nedreptate
i tragedie intamplata vreodata ;;i a transformat-o
in eel mai sublim dar din toafe timpurile: darul
mantuirii.
Avem o ilustrare umana a aceluia;;i lucru in via ta
lui Iosif, care a fost atat de nedreptatit de fratii sai
mai rnari. Mai tarziu, cand ei s-au aruncat cu fata
la pamant in fafa guvernatorului Iosif, acesta nu a
Vina, lwr ?i strfn;?erca datoriilor I 49
fost preocupat de strangerea datoriilor, de mustrarea
fratilor sai. Nu 1-a interesat strangerea datoriei. in
Joe de asta, hind ca le va fi greu sa se ierte, el le-a
spus: ,,Fi ti fara tea ma, caci sunt eu oare :ln locu I
lui Dumnezeu? Voi, negreit, v-ati gandit sa-mi
faceti rau; dar Dumnezeu a schimbat raul ii.1 bine,
ca sa implineasca ceea ce se vede azi, i anuine, sa
scape viata unui popor in mare numar (Genesa 11
50:19-20).
Faceti parte dintr-o comunitate de cretini fara
datorii? In casnicia dumneavoastra nu se strang
datorii? In familie? Fiecare biserica ar trebui sa fie
o societate fara datorii, in care sa ne iubim unii pe
altii, caci suntem iubiti; in care sane acceptam, caci
suntem acceptati; in care sane aratam har unii altora,
deoarece ni s-a aratat har, deoarece am cunoscut
bucuria de a-L vedea pe Stapan rupand chitanta
cu ce am cheltuit i nu am platit. A fost anulata. A
rupt-o. Nu mai adauga nimic la ea, nu spune: Jti
mai dau ceva timp s-o plate;;ti." ,
$i astfel, pentru ca El ne-a eliberat, ii putem
elibera i noi pe altii, punand astfel in micare hand
;;i dragostea. Apostolul Pavel a spus t-oate acestea
in douasprezece cuvinte: ,,Sa nu datorati nimanui
nimic, decat sa va iubiti unii pe ~ ltii" (Romani
13:8).
In cuvintele lui Isus, I/Fara plata ati primit, fara
plata sa dati" (Matei 10:8), radacina cuvantu lui dar
e folosita de patru ori, astfel incat, redate textual, ar
fi: ,,Darnic ati fost daruiti, darnic sa daruiti."

Astfel, fiindcii avem un Mare Preot fnsemnat, care a
striibiitut cerurile - pe Isus, Fiul Lui Dumnezeu - sit
ramanem tari f n miirturisirea noastrii. Caci n-avem
un Mare J?reot, care sa n-aiba milii de sliibiciunile
noastre; ci unul care zn toate lucrurile a Jost ispitit ca
i noi, dar Jara piicat. Sii ne apropiem dar cu depli,nii
fncredere de scaunul harului, ca sii ciipatiim fndurare
i sa giisim harr pentru ca sii Jim ajutafi la vreme de
nevoie.
EL este Acela care, f11 zilele viefii Sale piinuinteti,
aducand rugiiciuni i cereri cu strigate mari i cu
lacriimi~ ciitre Cel ce putea sii-L izbiiveasca de la moarte,
i fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui, macar ca !?ra
Fiu, a fnvafat sa asculte prin lucrurile pe care le-a
suferit. $i dupa ce a Jost Jacut desiivdrit, 5-a Jacut
pentru _tofi cei ce-L asculta, urz-itorul unei mantuiri
'l.Je111Ce ...
Evrei 4:14-16; 5:7-9
Tiimiiduitorul riinit
~aca ar fi sa reformulamtextul din Evrei 4:15,
;;f;~!V intr-o propozitie afirmativa, ar suna cam a;;a'.
, ;~,Caci avem un Mare Preot mi;;cat de simtamantul
:.jnfirmitatilor hoastre." In VechiuJ Testament,
f .. '
,,.!2:u vantul infinnifiifi e legat de jertfele oferite de
1
" preoti. lnfiimitatea era in primul rand un cusur
\.'fizic, un defect. Era un defect sau o deformatie la .
'om sau la animal. Daca un om era infirm, nu putea
"fr preot, chiar daca facea parte din familia preoteasca
aJui Aaron. Infirmitatea 11 impiedica sa intre in .
P,rezenta sfinteniei lui Dumnezeu (Levitic 21:16-24).
De asemenea, trebuia ca jertfele sa fie ,,fiira pata,
'fara vreun cusur trupesc". Multele referiri la Levi tic
. ~yidentiaza f.aptul ca nici un animal t anit nu putea
fi: oferit ca jertfa. Atat jertfa, cat ;;i eel care jertfea
trebuia sa fie fara cusur.
In Noul Testament, cuvantului inftrmitate
este folosit cu sensul figurat. Este o metafora, o
flgura de stil. Cuvantul folosit in Noul Testament
' pentru infirmitate e antonimul cuvantului sthe11os,
care inseamna ,,putinta". Cand puneti litera a in
fata unui cuvant, il negati. Teismul este credinta In

52 / Lepe pentru suf!etele viitiimate
Durnnezeu; puneti litera a inaintea cuvantului ~i
devine ateism, necredinta. Daca puneti a in fata Jui
sthenos, care inseamna "putinta", obtineti cu v~ntuJ
d: b_a~a pentru neputinta, astenie, ,,lipsa de putere,
slab1cmne, neputinta, infirmitate".
In Noul Testament, cuvantul este folosit arareori
cu r:fe:i~e la domeniul fizic. Se refera mai degraba
la slab1cmnea mentala, morala i afectiva, la lipsa
de putere. Infirmitatile ca atare nu sunt pacate, dar
ne ruineaza rezistenta la ispita. In Noul Testament
infin:nitatile sunt insuiri umane care ne po~
pred1spune sau impinge sa pacatuim, uneori fara 0
alegere contienta din partea noastra. - sentimentul abandonarii, al singuratatii1 al izolarii
Epistola catre Evrei seamana cu Leviticul mai
mul: d=ca~ orice alta carte din Npul Testament i
a:ata ca~ s1st~n:ul ~e jertfe conturat in Levitic i1?i
gase~te 1mplmuea m Isus Hristos, Marele nostru
Preot." Aceasta implinire se aplica, de asemenea, i in
ce pnvete infirmitatile preotilor. Preotul Vechiului
Test~ment avea infirmitati pentru ca facea parte din
mult1mea oamenilor obinuiti. Prin urmare, aducand
j~rtfe, i_n tim p ce jertfea pentru poporul sau jertfea
I ?entru sine, spre a-i acoperi imperfectiunile.
?r~cui:n~ ~entru ca avea infirmitati, putea intelege
mfirr1tat1le poporului sau i le trata cu mai multa
bJandete. Putea fi mai intelegator ca preot. Era i el
~u~us nep_utintelor interne care ne predispun pe toti
isp1telor I pacatului.
Cel_care le scria evreilor a aplicat aceasta imagine
Marelm nostru Preot i Mijlocitor, Domnului nostru
_ l:us Hristos. Pentru can-a pacatuit vreodata, pentru
ca n-a cedat in fata ispitelor, spre deosebire de
; I
Tiimiiduitorul riinit / 53
preotul Vechiului Testament, n-a trebuit sa aduca
o jertfa pentru Sine. Dar, de vreme ce a fost ispitH,
de vreme ce a fost lncercat la fiecare pas1 precum
suntem i noi, avem un Mare Preot care intelege
simtamantul infirmitlitilor noastre.
Daca ar i inteles i numai faptul ca suntem
infirmi, i ar i fost suficient. Dar am ve~ti l?i mai
bune pentru dumneavoastd{ El a inteles simtiinuiniul
infirmitatilor noastre - nu doar infirmitatile, nu
doar slabiciunea, nu doar blocajele afective i
.c onflictele interne, ci i durerea provocata de ele.
El intelege frustrarea, anxietatea, depresia, ranile 1
i al respingerii. El, care are mila de infirmitatile
noastre, experimenteaza toata gama ingrozitoare a
sentimentelor inspirate de slabiciunile i neputintele
noastre. '
Care este dovada acestui lucru? De ce se foloser;;te
s~riitorul Epistolei catre Evrei pentru a ne arata ca
Isus intele~e cum ne simtim din pricina infirmitatilor
noastre? ,,In zilele Sale pamanteti" in timp ce Isus
1
era om, El ,,a adus rugaciuni i cereri_" (Evrei 5:7).
Linitit? 0, nu. El ,,a adus rugaciuni i cereri cu
strigate mari i cu lacrami catre Cel ce putea sa~L
izbaveasca de la ni.oarte, i fiind ascultat, din pricina
evlaviei Lui, macar ca era Fiu, a 1nvatat sa asculte
prin lucrurile pe care le-a suferit" (Evrei 5:7-8).
Toate trirnit la Ghetsimani, la patimi i la
suferinta, la crucea Domnului nostru, spunand parca:
,,Iata, a experimental totul. $tie ce insearnna sa strigi
cu Jacrimi . $tie ce inseamna sate rogi lui Dumnezeu
cu suspine adanci. S-a lupta.t cu sentimente care
 54 I Lcac pentru sufletele viitiimate
aproape L-au zdrobit. El tie. A trecut prin asta i
simte alaturi de tine. El sufera impreuna cu tine."
Dintre toate .c uvintele pt;ntru Intrupare, eel mai
bun titlu este Emanuel, ,,Dumnezeu este cu noi."
Dumnezeu se .afla alaturi-de noi in situatia aceasta
Mai mult, Dumnezeu, traind El insui d~uerea, ti~
cum este sa fii prins in ea i simte alaturi de noi.
De aceea putein iei in fata, ne putem apropia cu
incredere. Dumnezeu nu ne spune: Puteti veni plini
11
de vina" sau ,,Puteti veni ruinati". Nicidecum nu
trebuie sa simtiti: Ceva e in neregula cu mine pentru
cii am aceastii depresie. Nu sunt spiritual. Acestea sunt
vorbe crude pe care noi, cretinii, ni le aruncam
adesea unii altora, dar nu sunt biblice.
Nu ne aflam in prezenta unui parinte nevrozat
care vrea sa auda numai Jucruri bune de la copiii lui.
Nu ne aflam in prezenta unui tata care spune: Sst! 11
n-aivoie sa simti asta, e greit. Nu plange. Daca mai
plangi, iti dau eu, sa aide ce plange."
Ne l:ndreptam inspre un Tata ceresc, care ne
intelege simtamintele i ne invita sa i le 1mpartaim.
Deci n~ putem apropia cu incredere de tronul
harului, tiind ca vom capata indurare i vom gasi
har pentru a fi ajutati la vreme de nevoi. Ne putem
apropia cand ayem nevoie de iertare i cand ne
simtim vinovati pentru pacatele noastre. $i ne mai
putem apropia cand suntem chinuiti i tu]burati de
sentimentul neputintelor noastre.
Gradina
Pentru a intelege--ce I se cere Mantuitorului ca sa
fie Tamaduitorul . nostru, trebuie sa traim alaturi
Tiimiiduitorul riinit I 55
de El patimile i suferinta, aa cum sunt expuse in
Evanghelii, in Psa1mi i in Isaia.
Veniti acum cu mine in Gradina Ghetsimani.
Sa descoperim ce I se cere Mantuitorului pentru a
fi Emanuel, Dumnezeu este cu noi. Sa-I ascultam
rugaciunile. Le puteti auzi ca i cum le-ati auzi pentru
prima, data? El ,,a inceput sa Se intristeze i sa Se
mahneasca foarte tare. Isus le-a zis atunci: Sufletul
Meu este cuprins de o intristare de moarte" (Matei
26:37-38). .
0 clipa, Isuse. Ce ai spus? Sufletul Meu e
11
cu prins de o intristare de moarte"? Vrei sa spui ca
~ '
m acel ceas nenorocit, ai trait asemenea sentimente
'
asemenea emotii i aa o durere, !neat ai vrut chiar
sa mori? Vrei sa spui, Doamne, ca intelegi cand sunt
atat de tulburat, incat nu mai vreau sa traiesc?
Cititi din nou Psalmul 22, unul dintre aa-numitii
Psalmi ai abandonarii: ,,Am ajuns ca apa, care ~e
scurge i toate oasele mi se despart; mi s-a facut
inima ca ceara i se topete inlauntrul meu. Mi se
usucaputerea ca lutul i mi se lipete limba de cerul
gurii: m~ai adus in tarana mortii" (v. 14-15).
Un4)ltul este Psalmul 69: ,,Scapa-ma, Dumne-
zeule, caci !mi ameninta apele viata" (v. l ). ,,Ma afund
In noroi i nu ma pot tine; am cazut 1n prapastie i
dau apele peste mine" (v. 2). ,,Nu mai pot strigand,
mi se usu ca gatleju l" (v. 3). ,,Ocara imi rupe inirna, .
~i sunt bolnav; atept sa-i fie cuiva rniJa de mine, dar
degeaba; a~tept mangfoetor i nu gasesc nici unu]"
(v. 20).
,,Ce, un ceas n-ati putut sa vegheati 1rnpreuna
cu Mine?" (Matei 26:40) De trei ori $i-a implorat
56 I Leac pentru sufletele vataniate
prietenii, insa fara rezultat. in cele din urma, "toti
ucenicii L-au parasit i au fugit" (Matei 26:56).
Daca v-ati luptat cu singuratatea teribila sau
cu goliciunea cronica, daca ati expedmentat cele
rnai teribile izbucniri ale depresiei, titi ca in acele
momente va simtiti de parca ati fi ingropat, ca
eel mai greu va vine sa va rugati, caci nu simtiti
prezenta lui Dumnezeu. Vreau sa va asigur ca El tie,
intel~ge, va simte infirmitatea. Va impartaete toate
sentimentele, pentru ca le-a trait.
-rrocesul
Urrnati-L la proces, unde a ascultat marturii
mincinoase. Ati fost vreodata acuzat pe nedrept? Ati
simtit durerea' provocata de o atare acuza? "Atunci
L-au scuipat in fata, L-au batut cu pumnii i L-au
palmuit" (Matei 26:67). ,,Oamenii care-L pazeau pe
Isus Il batjocoreau i-L bateau" (Luca 22:63). _
Adesea cand consiliez oameni adanc raniti,
furioi sau indurerati, acet~a ma privesc cu un chip
de piatra, fara cea mai mica tresarire de emotie.
Dar cand patrund mai adanc, intreband: "Care este
cea rnai neplacuta amintire pe care o ai, cea care te
indur~reaza eel mai tare?", survine o schimbare.
La inceput numai o dara1J apoi ochii se umplu de
lacrimi; curand obrajii sunt scaldati de lacrimi i
chiar i oamenii puternici, inflexibili, sunt zguduiti
de durere i manie.
,,0, tiu care este. Imi amintesc: atunci cand tata
m-a certat i m-a lovit peste cap; cand m-a plesnit
mama." Nimic 11u e inai distructiv pentru o fiinta
umana decat o palrna. E atat de umilitor, de 1njositor,
Ti1miiduitorul riinit I 57
de inuman. Distruge ceva fundamental 1n fiinta
noastra.
Dar Tamaduitorul nostru ranit intelege. ;>tie
ce insearnna sa fii lovit peste cap, sa fii palrnuit. E
micat de sentimentele provocate de acea rana. Simte
problemele care te framanta. Vrea sa vindece. Vrea
sa intelegi ca El nu e maniat de sentimentele tale. El
intelege.
Cruce a
Sa inaintam pana ajungem chiar Ianga cruce. L-au
batjocorit clatinand din cap $i spunand: Daca eti Tu
11
Fiul lui Dumnezeu, pogoara-Te de pe cruce" (Matei
27:40) L-au dispretuit, L-au gedepsit, L-au necinstit.
Batjocura, nezncrederea, dispretul, pedeapsa, necinstirea
- aceste cuvinte aduc ]n minte durerile i umilintele .
din perioada adolescentei. Cineva a spus ca liceul e
adesea o experienta atat de traumatizanta, ]neat a
scris o carte cu titlul Is There Life After High School?
[Exista viata dupa liceu?] ~--
Sun( uimit de suspinele i de amintirile
dureroase ale adolescentei pe care oam_enii rnaturi
mi le ir'ii.partaesc. Sunetele pe care i le amintesc
oamenii eel mai adesea sunt cele batjocoritoare,
cum ar fi na-na-na", sau porecle de genul lstetu'",
11 11
,,Burtica", ,,lncurca-lu1ne" ori Plin-de-co1ui".
11
Ori au amintiri produse de ochelarii cu rame mari
din plastic sau de suporturile urate ale aparatefor
den.tare. Alegeti dumneavoastra. Cruzim~a printre
copii e un lucru obinuit. -
Isus ~tie cum va simtiti cand sunteti respins
de un prieten, abandonat de o perso~na iubita,
 58 I Leac pentru s11fletde ;;~'I.tamale
ridiculizat de- multime. In cuvintele lui Isaia:
,,n-avea nici frumusete, nici stralucire ca sane atraga
privirile, i infatiarea Lui n-avea nin1ic care sa ne
placa. Dispretuiti parasit de oameni, om al durerii
i obinuit cu suferinta, era aa de dispretuit ca iti
intorceai fa ta de la El, i noi nu L-am bagat in seama"
(Isaia 53:2-3).
Da, era Om al durerii i obinuit cu suferinta. Daca
eti cuprins de suferinta, el o simte al~turi de tine.
Pentru eel singuratic - vaduva sau vaduv, divortat
- El intelege ce inseamna sa fii singur, sa simti ca o
parte din tine ti-a fost pur i simplu smulsa.
Studiile arata ca cei doi mari factori producatori
destres pentru corp, minte i sentimente sunt moarfea
partenerului de viata i divortuL In unele cazuri,
divortu~ poate fj mai grav. Moartea partenerului de
viata, dei dureroasa, poate fi o rana curata. Divortul
lasa adesea, o rana murdara, infectata, mustind de
durere. Isus intelege cand un parinte singur incearca
sa fi~ simultan sot i sotie, mama i tata.
Insa cunoate El eel mai grav sentiment provocat
de toate infirmitatile noastre - cand nu putem nici
macar"sa ne mai rugam? Cand ne simtim abandonati,
parasiti chiar i de Dumnezeu? Crezul apostolic
- spune: ,,S-a pogorat la lad". Cand Isus era pe cruce,
pana i cerurile s-au tulburat, n-au fost prietenoase.
Au asurzit cand viata se scurgea din El. A cerut
ajutor in angoasa Lui din urma, insa n-a primit nici
un raspuns. ,,Dumnezeule! Dumnezeule! Pentru
ce M-ai parasit i pentru ce Te d~partezi fara sa-Mi
ajuti i fara sa -asculti plangerile ' Mele? Strig ziua,
Dumnezeule, i nu'"Mi raspunzi" (Psalmul 22:1-2).
Tiimtiduitorul riinit I 59
Dumnezeu intelege strigatul abandonarii. El cunoate
simtamantul provocat 9-e infirmitatile noastre.
A spune, p'recum stravechile crezuri, ca Hristos
S-a pogorat la lad inseamna a spune ca Isus Hristos
a cunoscut fiece teama, teroare i anxietate pe care
tu i eu le putem trai in Cele mai groaznice momente
de _t.-espingere, abandonare i depresie. Deci nu
exista nici macar un sentiment pe care sa nu 11 poata
intelege.
' Nu e nevoie sa ne apropiem vinovati sau
ruinati. Trebuie sane apropiem cu indrazne~Ja, cu
irtcredere, tiind ca El nu doar simte alaturi de noi, ci
v:rea sane vindece. $i nu ne-a abandonat, caci Duh.ul
Sfantne ajuta in neputintele noastre (Romani 8:26).
Beneficiem de pe urma experientei umane a lui Isus
Hristos prin prezenta Duhului Stant, care ne va aju ta
in infirmitatile noastre, intr-o participare bilaterala
pentru vindecarea lor.
Intr-o zi, tanara, frumoasa, vivacea i atletica
Joni Eareckson s-a lovit de o piatra, cand a sarit
intr-un lac. Rezultatul a fast paralizia. Acum picteaza
tablouri tinand pensula intre dinti. Datorita cartilor ei
~i filmului despre via ta ei, mart~ria ii este cun~scuta
pe~te tot in lume.
Joni i-a dat seama cat de neajutorata era intr-o
seara, cand a implorat un prieten sa ii dea nite
pastile ca sa s~ sinucida. Refuzata, i-a spus: ,, Nu
pot nici macar m.u ri fara ajutorul cuiva!" La i:nceput,
viata ii era un iad . Durerea, mania, amarul i pustiul
sufletesc o zguduiau . Dei nu putea simti durerea
fizica, senzatii dureroc:ise ii sfredeleau nervii ~i-i
strabateau tot corpul. Acest chin a durat trei ani.
60 I Leac pe11tru sufletele vatamate Tamad uitorul r iin it I 61
Apoi, intr-o seara, o schimbare dramatica s:-a datorate neputintelor noastre, ca sa nu le purtam .
-. .
petrecut in Joni, transformand-o in cre~tina frumoasa smgun.
i radioasa care este acum: Prietena ei cea mai buna, Cei mai mlti dintre noi cunosc cuvintele
Cindy, statea la capataiul ei, incercand din toate cantecului religios traditional ,,Valea singuratatii":
puterile s{gaseasca un mijloc de a o incuraja. Trebuie
A singuratatii vale
sai fi venit gandul de la Duhul Stant, caci deodat~ a
Isu s singur strabatu.
izbucnit: ,,Joni, Isus tie cum te simti. Nu eti singura Nimeni nu putea merge in locu-1,
care a fost paralizata. $i El a fost paralizat." Jonis-a Singur, singur drurnu-I Ju.
holbat la ea: Cindy, ce tot vorbeti?"
11

11
E-adev_arat, e..;adevarat, Joni. Amintete-ti, a fost
tintuit pe cruce. Spatele Lui era tot plin de rani din
cauza loviturilor primite, aa cum se umple uneori
de rani i spatele tau. 0, trebuie ca $i-a dorit aa
de'-- tare sa Se mite, sa-$i schimbe pozitia, dar nu Se
putea mica. Joni, El tie cum te simti."
A fost inceputul. Joni nu se mai gandise la
asta inainte. Fiul lui Dumnezeu a simtit senzatiile
sfredelitoare care ii chinuiau trupul. Fiul lui Dumne-
zeu cunotea neajutorarea in care se zbatea ea.
Mai tarziu> Joni a spus: Dumnezeu mi-a devenit
11
incredibil de apropiat. Vazusem ce schimbare a
produs dragostea pe care mi-au aratat-o pfietenii i
famiha mea. Am inceput sa simt ca i Dumnezeu
ma iubete" (Where Is God When It Hurts? [Unde
se afla Dumnezeu cand ne doare?], Phillip Yancey,
Zondervan, p . 118-119).
In calitate de cretini, Ii multumim adesea lui
Dumnezeu ca Isus ne-a purtat pacatele in trupul
Sau, pe cruce. Trebuie sa ne mai amintim ceva. In
deplina Sa identificare cu umanitatea noastra, i
mai ales pe cruce, El a luat -asupra Sa toata gama
simtamintelor n.oastre. $i -a purtat si1ntamintele
A singuratatii vale
Singur trebuie s-o treci.
Nimeni nu poate merge inJocu-ti,
Singur, singur pe poteci.
Insa am fost incantat sa aflu ca, de cu rand, Erna
Moorman i-a mai adaugat o strofa, care a adus
, .cantecul mai aproape de mesajul Scripturii:
A singuratatii v ale
Singuri n-o rnai infruntarn;
- Domnul L-a trimis pe Fiul,
Singuri, singuri nu luptarn! *
,,N-avem un Mare Preot care sa IJ-_-:-aiba mila de
slabiciunile noastre, ci unul care in toate lucrurile a
fost ispitit ca i noi" (Evrei 4:15). Act!asta asigurare
rte da motive de speranta i de vindecare. Faptul ca
Dumnezeu nu numai ca tie i Ii pasa, ci i lnfclege
pe deplin, este eel mai terapeuticfactor in vindecarea
sufletelor noastre vatamate.
* Hymns for the Family of God, Paragon Associates, p. 217.

incolo, frafil~r, fntarifi-vii in Domnul i ,in puterea
tiiriei Lui. Imbracati-vii cu toatii anniitura Lui
Dt1m11ezeu, ca sa puteti tinea piept impotriva
uneltirilor diavolului. Caci noi n-avem de luptat
impotriva earn.ii i stinge!ui, ci impotriva capeteniilor,
\ impotri1Ja domniilor, zmpotriva stiiptinitorilor
intuneri~ului acestui veac, impotriva duh.urilor
riiutafii cari sunt in locurile cereti ... Facefi in toatii ,
vremea, prin Duhul, tot felul de rugiiciuni i cereri.
Vegheafi la aseasta, cu toatii staruinfa,
Efeseni 6:10-12, 18
.. .ca sii nu liisiim pe Satana sii aiba un ctitig de/a noi; . .
ciici nu suntem zn netiinfii. despre planu;'ile lui.
2 Corinteni 2:11
4
Arma mortala a diavolului
maginea biblica a diavolului e destul de diferita
de cea populara. In Biblie, el nu este creatura
comica din desenele animate, cu coarne, coada,
furca i imbracat nostim in poale roii. Diavolul este
.~ai degraba un adversar detept, iret i periculos .
(1 Petru 5:8).
Pentru ca face parte din lumea . spiritelor,
'diavolul va tie slabiciunile; va intelege neputintele
i le folosefe impotriva durnneavoastra. Biblia nu
vorbete atat de puterea diavolului, cat de extrema lui
.subtili-tate, iretenie i inelii.torie. Folosete iretlicuri
$i mijloace istete, stratageme i planuri. $tie cum sa
va exploateze slabiciunile In directia descurajarii,
a dezamagirii, a eecului i-a abandonarii vietii
. cretine. Se vorbete despre el c~ despre un leu care
racnete i cauta pe cine sa inghita (1 Petru 5:8).
Pavel a scris despre duhurile rele ale intunericului
impotriva carora luptam (Efeseni 6:12). Jn intuneric
suntem atacati sau dezamagiti cu uurinta.
Subestimarea
Unele dintre cele mai puternice arme din arsenalul
 64 I Leac pentru sufletele viitiimate
diavolului sunt cele psihologice. Frica e una dintre
ele. Indoiala e alta. Urmeaza mania, ostilitatea,
ingrijorarea ;;i, desigur, sentimentul vinovatiei. Vina
:Jndelungata e greu de inlaturat; pare sa persiste chiar
;;i dupa ce cre;;tinul cere iertare ;;i accepta harul
iertarii.
Un jenant sentiment de autocondamnare
planeaza asupra multor cre;;tini, ca smoguJ din Los
Angeles. Sunt invin;;i de cea mai puternica arma
psihologica folosita de diavol impotriva cre;;tinilor.
Aceasta arma are efectul unui proiectil fatal. Numele
ei? Subestimarea.
Cea mai mare arma psihologica a diavolului e
sentimentul de inferioritate, nepotrivire ;;i subesti-
mare. Acest sentiment ii stapane;;te pe multi cre;;tini,
in ciuda minunatelor experiente spirituale, in
ciuda credintei lor ;;i a cunoa;;terii Cuvantului lui
Dumnezeu. De;;i i~i inteleg calitatea de fii ;;i fiice ai
Jui Dumnezeu, au mainile legate, sunt cuprin;;i de
unsentimental inutilitatii.
Sunt patru cai prin care diavolul folosete cea
mai devastatoare arma psihologica i afectiva din
arsenalul sau pentru a aduce :Jnfrangerea i eecul
:Jn viata du1nneavoastra.
1. Subestimarea vii. paralizeazii potenfialul. Prin
locurile pe unde am predicat, am vazut ingrozitoru]
impact aJ sentimentului de inferioritate. Am fast
martorul tragicei pierderi de potential urnan, al
vietii diluate, al darurilor irosite, al pierderii unei
veritabile comori de putere i posibilitati. $i mi-a
plan? sufletul.
Arma mortala a diavolului I 65
$ti ti ca i Dumnezeu plange din acest moti~? Nu
este atat rnanios, cat indurerat. Plange paralizarea
potentiaJului dumneavoastra . ~rin. subesti~nare.
Pretul e foarte mare, caci se pare ca tot1 ne luptam cu
a;;a 'ceva. Foarte putini oameni au depait pe deplin
indoielile care bantuie, dezamagirile ingrozitoare in
legatura cu cine sunvt i ce ~ot ~ Aei. S~b~s~i~a.rea
incepe Inca din leagan, contmua m .grad1mta ~ se
inrautatete In adolescenta. La matuntate, pares~ s~
transforme in inarea ceata care-i invaluie pe multi, z1
de zi. Cateodata se ridica putin, dar se lasa din nou,
incercand sa inunde, sa lnece.' A
Din nefericire, este o plaga printre cretini. Intr-o
caseta intitulata ,,Arsenalul psihologic al diavolului",
psihologul cretin Jim Dobson poveste~te d~sp.re un
sondaj facut pe un mare numar de feme~. Ma1ont~te_a
erau casatorite, sanatoase ;;i feric1te. Potnv1t
declaratiilor lor, aveau copii fericiti i securitate
finanei~ra. in test, dr. Dobson a in~itat zece cauze
ale depresiei. Le:..a cerut femeilor sa 1~ nume1~ot:ze
1n ordinea In care acestea le afectau v1ata. Iata hsta
pe care le-a dat-o: . . v ..
absenta iubirii romanhce dm casrnoe;
conflicte cu socri;
subestimare;
'
problerne cu copiii;
dificultati financiare;
singuratate, izolare, plictiseala;
probleme sexual~ in casnicie;
probleme de sanatate;
oboseala i presiunea tirnpului;
1mbatranirea.
 66 I Lene pentr u suflelcle vrHamatc
Fem eile le-au ordonat 1n funqie de can tita tea
d e d epresie produ sa . Ca re a ie~it d eta~at inaintea
ceJorlalte? Subestim area: SO(X, dintre aceste cre~ tin e
au pu s-o p r jrna; 8 0<.~{> din ele au pu s-o a doua sa u
a treia. lntelegeti cat po ten ti al afecti v ;;i spirHu al
se irose~te? Aces te fem ei se luptau cu d e presia
provocata predomin ant d e subestimare, al carei
sentiment le tragea in jos.
Un a dintre pildele spuse de Isu s a fos t cea a
polilor. Omul cu un singur pol era irnobiliz at d e
frica ~i de sentimente d e inadecvare. Pentru ca se
tern ea a tata d e e9ec, nu i-a investit banul, ci ]-a
in g ropa t i a in cercat sa-1 protejez e. Via ta lui er a
o p roprietate ingheta ta - ingh etata d e frica de
a fi iespin s d e stap an, frica d e e9ec, frica d e a fi
com para t cu ceila]ti doi ca re i9i face au investitiile,
fri ca d e a ri sca . A fac ut ceea ce fac multi oam eni
ca re se s ubes tirn eaz a: nimi c. $i es te exa ct ce vrea
di avolul p e ntr u dumnea v oastra ca i cre9tin
- sa fiti a tat d e inlantuit, 1n cat sa z aceti in ghetat,
parali za t, multumindu-va cu o slujba i o via ta mu]t
sub p otenti alul dumnea vo astra .
2. Su bestimarea va dis tr uge visele. A ti au z it
prob abil vech ea z ica]a: ,,Nevroti cii s unt oameni ca re
constru ies c castele in va z d u h ; psihopati i sunt cei
care se rnuta in ele; i p sihia trii s unt cei care s tran g
ch iria !"
Dar eu n u vorbesc d esp re visele cu och ii d eschi~ i
ori d espre fan teziilc n ere ali stc. Nu putc1T1 fr5i fn
vise le n oastre, n u putem tra i pc seama lor, d ar trai rn
prin ele. Un a din ca ra cte risti cile C inciz ecimi i, a9a
cu m a fost profeti ta d e Joe l ~i irnplin ita in ca rtea
Arma morta!i'i a dia volulu i I 67
Faptele Apostoli]or, este ca, atun ci cand D u hul Sfant
Se r evarsa, tinerii au ved enii i ba tranii au vise (2:17).
Duhul Sfant n e ajuta sa avem vi se 1nd raznete, sa
vedem ceea ce Du m n ezeu vrea p entru noi, cu noi i
m ai ales prin noi.
,,Cand nu este n ki o d escoperire dumnezeiasca,
poporul este fa ra frau" (Prover be 29:18). Da, d aca
modul in care te vezi p e tine insuti este g re9it, daca
te su bestimezi, crezandu-te inferior i n eaju tor at,
te vei distru ge singu r. Visele tale vor fi nimicite i
mare le plan al lu i D umnezeu p entru tine nu se va
implini.
Cea m ai buna ilu strare a acestui lucru se a fla in
Vechiul Testan1ent, in Numeri, capito lele 13 i 14.
Dumnezeu a avut o viziune p entru popo rul Sau ,
un vis frumos, indraznet. Le-a irnplantat in inimi i
in minti imaginea Parnantului Fagaduintei, in care
curge lapte ;;i miere, un p arn ant p e care ei urmau
sa-1 sta paneasca.
Dumnezeu i-a adus la g ranita Pam an tulu i
Faga duin tei, a p roap e d e p lanul indraznet pe care
il avea p entru ei. Moise ;;i-a p rimit ins tructiu ni le
d e ]a Domnul i apoi a trim is un d eta;;am ent d e
recunoa;;tere sa explorez e Pam an tul.' Aceasta e
prim a a testare a CIA - Agentia d e Infor rn at ii din
Can aan. Moise a trimis elita lsraelului, eel rnai bun
om d in fiecare sern inti e . $i a a;;tep tat cu incred ere
ca realitatile din Can aan sa confirme visele lu i
Durnnezeu ;;i p rornisiu nea Lui. $i, lntr-un fel, le-au
confirm at, caci toti sold atii au fost de a cord : ,, E u n
p am ant fanta stic. la ta fru ctele - n-am rna i va zu t
stru g u ri ;;i rod ii ca aces tea. $i m ie rea -_- e cea m ai
68 I Leac pentru sufletele viitiirnatc
duke dintre cele pe care le-am gustat vreodata" (vezi
Nmneri 13:23).
Nu pu tern sane suim 1mpotriva poporul ui aces tu ia,
caci este mai tare decat noi. $i au lnnegrit lnc:iintea
copiilor lui Israel tara pe care o iscodisera. Ei au zis:
Tara pe care am strabatut-o, ca s-o iscodirn, este o
tara care mananca pe locuitorii ei, toti aceia pe care
i-arn vazut acoio sunt oameni de statura Ina.I ta. Apoi
am mai vazut in ea pe uria;;i, pe copiii Jui Anac, care
se trag din neamul uria$ilor: 1r1aintea noastra ;;i fata
de ei parca eram ni;;te Ia.custe (Numeri 13:31-33).
Nu prea poti avea o parere mai proasta d espre
tine decat sate vezi ca o lacusta. Mesagerii au ]nceput
sa pianga i sa se inspaimante. Nurnai Caleb i Iosua
au avut altceva de spus. 0, ei au fost de acord cu
datele situatiei. Ol1servatiile lor erau aceleai, dar,
pentru ca pe;'CCp{ii/e au f;st diferite, concf uzii/e lor au
fost diferite. D e ce? Deoarece Caleb era insufletit de
un alt duh (Numeri 14:24). Acesta este raspunsul.
Caleb nu avea o teologie de vierme. El i Iosua nu
se vedeau nite lacuste. Ei au spus: ,,Bine]nteles ca
oamenii sunt mari, dar sa nu ne temem d e ei. Domnul
este cu noi."
Imi place argoul evreiesc folosit de Caleb i
Iosua. Pcntru noi ei sunt ca pfonea! ~ice daca sunt
11
mari; putem sa-i mancam de parca ar fi paine, putem
pentru ca aceasta e voia lui Dmpnezeu pentru noi.
Este visul lui Dumneze u i El li gasete pl acerea
in lmplinirea Jui In noi 9i prin noi. El n e va d a i
J:rnplinirea viselor, i pam5ntul" (vezi Numeri
14:8-'I 0).
Arma mortalii a diavolului I 69
Marele vis al Jui Dumnezeu, scopul pentru
care i-a eliberat din robia Egiptului, a fost 1ntarziat
$i amanat cu patruzeci de ani nenorociti, petrecuti
]n pustie. Planul lui Dumnezeu n-a fost un castel
nevrotic construit in vazduh; a fost o realitate
- fructe i miere, pamant i cetati - tot ce vroia
Dumnezeu sale ofere, totul aflandu-se aproape de ei.
Visul era gata i Dumnezeu era pregatit, dar poporul
nu era, din pricina subestimarii . ,,Parca eram nite
lacuste." Au uitat ca sunt copiii lui Dunmezeu. Au
uitat cine 9i ce erau.
Cata nevoie avem de acest inesaj astazi!
Ascundem o multirne de t emeri ale noastre intr-o
subestimare sfintita ]ntr-un mod morbid. Acoperim cu
pietate acest dispret fata de propria noastra persoana
spunandu-i sfintire i rastignirea eului. E timpu l sa
avem ni9te vise 1ndraznetc. E vrenwa sa .ieirn in
lume cu rnarturia noastra, 1n alt mod decat pana
acurn. Ce ne retine? Frica de a i criticati, team a de a
risca, tearna de, traditie, de anturaj . In subestimarea
noastra, distrugern planul lui Dumnezeu pentru noi
ca i cornunitate d e credincioi - noi, care s untem
propriul Sau trup.
Ce s-a lntan1plat cu visul durnneavoastra? Unde
e viziunea pe care Dumnezeu v-a pus-o ]nainte? Ce
a distrus-6? Pacatele, l:ncalcarea legii i proastele
obiceiuri? M a lndoiesc. Probabi l, visu I v-a fost
a'manat ori di s trus, pentru ca diavolu1 v-a focut sa
va credeti o lacu sta sau un vierme. Drept rezultat, nu
1 v-ati recunoscut niciodata in tregu l potential de copil
al Jui Dumnezeu. Sunteti plin de temeri ~i indoi e li,
inferioritate i n epo tri vire .
 70 I Leac pentru sufletele viitiimate
. Cat de departe cr~deti ca ar fi ajuns William
Carey, primul mare misionar protestant al Indiei,
fa.ra un vis? El a spus-o in urmatorul fel: ,,Ateapta
lucruri mari de la Dumnezeu, incearca lucruri mari
pentru Dumnezeu." Acesta e tipul de vis divin distrus
d~ subestimare. Lipsa credinte1 e adesea hranita de
subestimarea lucrurilor pe care Dumnezeu vrea sa
le faca prin dumneavoastra.
3. Subestimarea vii mineazii relatiile. Ganditi-va
la relatia dumneavoastra cu Dum~ezeu. Dae~ va
considerati inferiori i lipsiti de valoare, e firesc sa
credeti ca Dumnezeu nu va iubete i nu are grija
de dumneavoastra. 0 asemenea gandire conduce
adesea la acele interogatii i resentimente care incep
sn va mineze reJatia cu Dumnezeu. La urma urmei
I
Jlll L' o .. r' vina Lui ca va simtiti astfel? El v-a creat
n ~a . l'ull u ~ i, probabiJ, trebuia sa 0 faca aJtfel. Dar
1
IHI fl f5cu l-o. Probabil ca, dei Se gandete la altii i
le ofcra o multime de lucruri, nu este cu adevarat
preocupat de dumneavoastra. Totul este bine pentru
ei, dar nu i pentru dumneavoastra.
Oricum, odata ce critici designul, nu mai e mult
pana la a avea resentimente fata de Designer. Astfel
se contamineaza modul in care II vedem pe Dum-
nezeu, iar perceptia modului in care va 'trateaza se
deterioreaza, distrugandu-va, in final, reratia cu El.
Subestimarea va afecteaza relatiile, . cu alti
oameni. Diavolul folosete sentime~tul sacaitc;r
de inferioritate i nepotrivire ca sa va izoleze. Caci
modul eel mai obinuit in care oamenii se trateaza
de sentimentele de inferioritate este sa se framante
inauntrul lor, sa aiba cat n1ai putin posibil contacte
Arma inortalii a diavol ulu i I 71
cu alti oameni i doar din cand in cand sa arunce pe
furi o privire spre lume.
Hristos ne-a cerut sa ne iubim aproapele cum
ne iubim pe noi inine. Asta implica faptul ca,
pentru trairea cretina i relatiile interpersonale
ale cretinului, imaginea sanatoasa de sine este
esentiala.
'
Sunteti capabil sa daruiti ceva altora numai
cand aveti 0 parere potrivita i sanatoasa despre '
dumneavoastra. Cand va subestimati, deveniti peste
masura de preocupat de propria persoana i nu mai
aveti riimic de daruit altora.
Care sunt oamertii cu care ne intelegem eel
lai greu? Cei care nu sunt multumiti de propria
persoana. Pentru ca nu sunt multumiti de ei, nu sunt
multumiti nici de altii i e greu sa te intelegi cu ei.
Subestimarea distruge relatiile interpersonale mai
muJt decat orice altceva.
Daca va subestimati, le cereti altora sa faca ce
nu pot - sa va faca s.aJva simtiti potriviti i capabili
- cu toate ca sunteti convini ca sunteti nepotrivit
i neajutorat. Aceasta apasa prea greu asupra
partenerului de viata, asupra copiilor, a prietenilor,
a -vecinilor sau a bisericii. Puteti deveni suspicioi
sau ostili, tematori sau neajutorati. Dumnezeu vrea
sa straluciti cu propria dumneavoastra frumusete,
sa va asumati rolul primit in a-I face gradina n~ai
frumoasa.
4. Subestimarea vii saboteaza slujirea cre?tinii.
Care este eel mai mare obstacol care-i impiedica pe
membrii TrupuJui lui Hristos sa functioneze ca parti
ale unui trup? Care este primul lucru pe care oamenii
 7: I Leac pentru sufletele vatamate
il spun, cand le ceri sa faca ceva pentru Trupul lui
Hristos?
,,Sa vorbesc la $coala duminicala? Nu pot sta
in fata unui public."
,,Sa marturisesc la intalnirea femeilor ori a
11
barbatilor? 0, nu pot a$a ceva.
,,Sa bat din U$a-n U$~? M-ar speria de
moarte."
,,Sa cant in cor? De ce n-o-intrebati pe Mary?
Are o voce mult mai buna."
Noi, pastorii, suntem aproape inecati in torentul
de subestimari care se revarsa asupra noastra prin
scuzele de a rn.i face lucrarea lui Dumnezeu. Nu
ma refer la incercarea de .a pune un om nepotri vi t
intr-o anumita slujba. Nu toata lumea poate face
orice. Exista in biserica i oameni care spun: ,,Frate
pastor, mi-e limba legata. Vorbitul in public nu mi
se potrivete, dar pot face altceva." Oricine poate
face ceva $i poate darui, prin darul primit, Trupului
lui Hristos.
Ati, remarcat vreodata ca Durri.nezeu nu alege ./
staruri sa-1 faca lucrarea? Verific~ti - incepand cu
Moise, care I se piangea Jui Dumnezeu de balbaiala
lui, pana la Marcu, baiatul mamei, care i-a abandonat
pe Pavel i Barnaba. Pavel avea dreptate cand spunea
ca nu multi dintre cei intelepti, de neam ales i
impresionanti sunt ale$i. Se pare ca Dumnezeu alege
oameni cu lipsuri i infirmitati, le traseaza sarcini $i
apoi le da suficient har pentru a le putea indeplini.
Nu sunt multi intelepti, . nu sunt multi de neam
ales, nu sunt m~lti supraoameni printre cei chemati
(1 Corinteni 1:26-31).
Arma mortalii a d;avoli1lui I 73
Problema este ca subestimarea II impiedica pe_
Dumnezeu sa valorifice ocaziile extraordinare de
a-$i arata puterea i priceperea prin slabiciunile
dumneavoastra. Pavel a spus: ,,Deci ma voi Iauda
11
mult mai bucuros cu infirmi ta tile mele. De ce? Pentru
'
,,ca astfel Dumnezeu li poate arata intreaga Sa putere
(2 Cor.inteni 12:9-10, Phillips). Nimic nu saboteaza
mai mult slujirea cretina decat subestimarea ce Il
impiedica pe Dumnezeu sa lucreze.
Va amintiti povestea despre ziua de targ dintr-un
sat indian? Fiecare a venit cu ce avea de vandut. Un
Jermier a adus un stol intreg de prepelite. $i legase
o sfoara de piciorul fiecarei pasari. Celelalte capete
ale sfotilor erau legate de un inel pe un bat pus la
mijloc. $i prepelitele se plimbau melancolic in cerc,
in jurul batului, precum catarii la o moara de sorg.
Nimeni nu parea interesat sa cumpere vreo prepelita,
pana cand a aparut un brahman cucernic. El credea
in respectul hindus pentru viata ii-a fost mila de
bietele vietati. Brahmanul a intrebat pretul unei
prepelite i apoi i-a spus negustorului: ,,Vreau sa le
cumpar pe toate." Negustorul era in culmea fericirii.
Dupa ce i-a primit banii, a fost surprins sa-1 auda
pe brahman spunand:
,,Acum vreau sa le eliberezi."
,,Ce inseamna asta, domnule?"
,,M-ai auzit. Taie-le sforile de la picioare 1
elibereaza-le. Da-le drumul."
,,Pai, in regula, domnule. Daca asta doriti."
Fermierul a taiat cu cutitul sforile de la picioarele
prepelitelor i le-a eliberat. Ce s-a intamplat?
Prepelitele au coritinuat sa se invarta in cerc. ln cele
74 I Leac pentru sufletelc viitiimate

din urma a trebuit sa le alunge. Cand au ,aterizat

ceva mai incolo, i-au reluat niarul. Erau libere,
dezlegate i totui mergeau in cerc, de parca ar fi
fost 1nca legate.
Va recunoateti in exernplul dat? Eliberat, iertat,
fiu sau fiica a lui Dumnezeu, rnembru al farniliei
Sale, c~ezandu-va inca. un vierme sau o lacusta?
Subestimarea este cea mai de'vastatoare arma
psihologica a diavolului i Va poate face sa umblati
in cercurile vicioase ale fricii i inutilitatii.

I

Luafi seama la neprefu ita dragos/:e pe care Tnfiil
ne-a ariitat-o, permifand sii ne numim " copiii lui
Dumnezeu" - i nu doar ca ni se spune astfel, ci ?i
sunfem. Motenirea noastra 711 Dumnczeu nu e doar
o figurii de sfil - ne explicii de ce nu ne va recunon fe
lu mea, cum nu L-a recu noscu t nici pc Hristos. 0,
copila~ii mei iubifi (iertafi biitranu fui afecfiunen sa)
v.-ati gfi11dit voi fa asta? Ce vo111.fi, nu fim. Dar nsfa
fim. sigur, dacii acceptam reafitaten, ca trebuie sa Jim
asemenea Lui, pen tru ca ar trebui sii-L vedem aa cum
este El.
] loan 3:1-2 PHJ L LIPS
\ Maltz o tin eau un a si b un a: "Nasul m eu e ace la t ,
[_ ,,Obrajii imi aratii ,; fe \", ,,Nu ati schimbat nimic."
8
Leac pent1~u subestiJnare - Partea fn tai
u~l.
C u multi_ ani l:n u_rma,_d r. Maxwell Maltz, chirurg
renurnJt, a sens un b est-seller, New Faces - New
Futures [Fete noi - d estine noi]. Cartea rela teaza
povestea rnai multor oameni carora chir~~rgi a pl a~ ti~a
le-a d eschis noi porti in viata. Terna cartll o const1tme
surprin zatoarele schirnbari d e person alita te care pot
aparea cand se schirnba ]n fatia rea unei persoan e.
Dar, odata cu trecerea anilor, dr. Maltz a descope-
rit i altceva, nu din succesele, ci din eecurile sale . A
vazut pacienti ca re nu se sch irnbau n ici chiar dupa
0 operatie estetica . Oameni care au fost facuti nu
doar accepta bili, ci 1ntr-adevar frurnoi, contin u au
sa gand easca i sa se poarte ca ratU C3 cea U~at5 .
Primisera fete n oi, dar continuau sa-i poarte vechile
person alitati. Mai grav, ca n d se uitau intr-o o_glind~,
exclamau cu m an ie, adresandu-se d octorulrn: "Arat
exact ca ]n ai n tc. Nu ati schimbat nimic." Asta In
ciud a faptu lui ca prietenii i fam ilia abia ii rnai
recun oteau. De~i fo tografi ile de din ainte ~i de du pa
operatie erau foarte diferite, pacientii doctorul_~~i
 78 I Leac pentru sufietele viitiimate
In 1960, dr. Maltz a mai scris un best~seller,
Psycho-Cybernetics [Psihocibernetica ]. Inca incerca sa
schirnbe oamenii, dar nu corectandu-le osatura, nici
indepartand cicatricele, ci ajutandu-i sa-;;i schimbe
imaginea despr-e ei in;;ii.
Dr. Maltz spune ca e ca ;;i cum fiecare personali-
' tate ar avea un chip. Acest chip afectiv al per.s onalitatii
pare sa fie adevarata cheie a schimbarii. Daca
ramane cu cicatrice sau deformat, urat ;;i inferior,
atunci respectiva persoana continua sa-;;i joace rolul,
indiferent de schimbarea imaginii exterioare. insa;
daca ~cest chip al personalitatii poate fi reconstruit,
daca vechile cicatrice afective pot fi inlaturate,
persoana poate fi transformata.
.Fiecare d!ntre noi poate confirma acest lucru
din experienta relatiilor cu ceilalti ;;i cu noi in;;ine.
E absolut uimitor felul in care imaginea despre noi
inine ne influente.a za actiunile, atitudinile i mai
. .
ales relatiile cu ceilalti.
Iata exemplul lui Marie. Sotul ei, Jim, credea
ca sotia IUi este frumoasa. Mi-a spus-o el inainte sa
discutam de.s pre problema lor. Cand am vazut-o,
i-am ..<lat dreptate. Lui Jim ii placea sa se laude
altora cu ea ;;i nu obosea niciodata sa-i spuna, plii-1
de dragoste, cat este .de frumoasa . Ii placea sa-i
cumpere haine dragute, sa-i faca mici cadouri, din
dragoste, ca sa o faca ;;i rnai atragatoa re. Sigur, in
sufletul ei, fiecare sotie
/ ' ' -
vrea asta de la sotul
' ei. Insa,
in cazu]. Jui Marie, adrniratia sotului ii provoca
probleme, pentru- ca, uitandu-se la sine, Marie se
vedea cu totul altfel d ecat o vedea Jim.
Leac pentru subestimare - Partea intli I 79
11 Spui asta doar 'Casa ma flatezi. Nici tu nu crezi
ce spui", replica ea. .
Jim se simtea ranit i frustrat. Cu cat cauta mai
multe moduri de a o convinge pe Marie ca intr-adevar
d considera frumoasa, cu atat prapastia se adancea.
11 $tiu cum arat, . spunea ea. Ma pot vedea if1
oglinda. Nu trebuie sa inventezi nimic. De ce nu ma
iube;;ti pentru ceea ce sunt?" Se invarteau in cerc.
Imaginea de sine a lui Mari~ o impiedica sa-I
inultumeasca lui Dumnezeu pentru darul frumusetii.
b impiedica sa vada realitatea. $i, eel mai grav, o
impiedica sa dezvolte mai departe legatura de;
dragoste cu sotul ei, care-i era foarte loial.
' Ce este imaginea de sine sau conceptia despr.e
sine? Imaginea de sine pe care o aveti are lc'.l baza un
intreg sistem de imagini ;;i senti:mente pe care ]e-ati
;.ldunat despre dumneavoastra. Pentru a ex-prima
aceasta combinatie de imaginar i afectiv, folosesc
expresia con:cepte-afecte. Concep}ia despre sine
include atat imagini mentale, cat ;;i imagini afective ..
betineti un intreg sistem de concepte-afecte despre
dumneavoastra . Se afla in miezul p~rsona litatii
dumneavoastra. $i niciunde nu este mai potrivita
fraza biblica despre inima ;;i minte d ec6t aici: ,,Caci
el este ca unul care Ii face socotelile in inima"
(Proverbele 23:7 KJV). Felul in care te priveti ;;i
ce simfi fafii de tine in adancul personalitapi tale
determina ce vei fi i cum te vei forma. Ce vezi ;;i ce
simti' iti
,
determina in viitor relatiile
' cu alti
, oameni
;;i cu Dumnezeu .
Acest fapt este vital pentru ado lescenti, caci
nu-i nirnic rnai necesar cre;;terii lor spiritua]e ca ;;i
 So I Leac pentru sufletcle viitiimate
cretini, precum $i .dezvo]tari i -lor langa Dornnul,
decat fonT1area unei imagini de sine bune, corecte
din punct de ved ere cretin.
Dr. Maurice Wagner, un consi]jer cretin
profesionist, 1n excelenta sa carte The Sen sation
of Being Smnebody [Sentim entul ca eb ci neva]
(Zondervan, p. 32-37) expJica cele trei componente
esentiale ale unei imagini d e sine sanatoase:
Prima este sen ti men tu l apartencn fei, sentimentul
ca eti iubit. Acesta e pur i simplu contientizarea
faptului ca eti dorit, acceptat, 1ngrijit, placut i iubit.
Personal, cred ca acest sentiJnent 1ncepe 1nainte d e
natere. Am consiliat oam.eni ce aveau rani atat d e
adanci, 1ncat cred ca sentimentul lor de respingere l'i
are radacinile in atitudinea pe care au avut-o parintii
/ 1nainte de naterea lor. D aca un copil nu este d ori t,
rar se 1ntarnpla sa aiba sentirnentul aparten en\ei.
A doua cmnpon enta este sentirnentul Dalorii.
Acesta e sentimentul i convingerea nerostita:
,,Contez . Sunt prepos. Am ceva de oferit."
A treia este se11timentul di eq fi competent. E vorba
de concepte-afecte: ,,Pot face asta. Pot face fa ta acestei
situ a pi. Sunt gata sa infrunt via ta." Alatura\i-le, spune
dr. Wagner, i veti obtine o triad a a con ceptelor-afecte:
apartene:ita, valoare i competen\a.
Surse ale imaginii de sine
Sunt patru surse ale irnaginii d e sin e, patru factori
care ajuta o persoana sa-i construiasca im agi nea de
sine: lumea exterioara, ]umea interioara, Diavolu 1cu
toate fortele raulu i i Dum.n ezeu cu Ct1vantul Sau .
Jn acest ca_pitol vonl analiza lurnea exterioara, caci
Leac pentru subestimare - Parten 1nt1i I 81
aceasta este sursa prirnara, terenul din care cretc
irnaginea de sine.
Lumea exterioara cu prind e to\i factorii care
v-au matcat formatia - ereditatea i na$terea, copi-
laria, ado]escen}a. Pentru durnneavoastra, lurnea
exterioara este experien\a de via\a avuta pan.a 111
prezent. Experienta avuta cu lumea ex terioara va
spune cum ati fost tratat, cum ati fost educat i ce
rela tii ati avut cu alti oarneni in primii ani de v iata.
In pri1nul rand, 1i reflecta pe parintii i rnembrii
famili ei, mesajele pe care vi le-au tran srn is d esp re
durnneavoastra prin expresia fe\ei, prin intona\ie,
atitudini, cu vinte i ac\iuni.
Un mare psiholog, George Her_bert Mead,
folose;;te o expresie interesanta pentru a d escrie
relatiile unei persoane cu lumea exterioara. Ji spu n e
oglinda a sinelui". Un n ou-n ascut nu are o in1agine
11
d e si n e clar contura ta. Dar, p e masura ce cre$te,
contientizeaza diferen\ele i catiga o imagine de
sine. De uncle o are? Din reflectarea asupra reaqiilor
oamenilor irnportan\i din viata ]ui .
Sfantul Pavel a_spu s acest lucru cu rnu!te seco]e
1naintea doctoru lui Mead . In centrul capitolului
despre dra goste, 1 Corinteni 13 (v... 9-12), Pavel
formuleaza aceeai idee cand vorbete despre
cretere:
Cunoa~ tere a m e a este imperfccta, in clu siv
cu n oa~terea de sin e. Cand am fos t cop il, am vorb it,
am gandit ~ i am ra tiona t ca un copil. Ca nel am
crescut, a m 1nliiturat copi lariile ~i , totu ~i, 'inca vad ca
1ntr-o oglinda ce ]mi ofera nurna i rcfl ectii. Dzir lntr-o
82 I Leac pe11tn1 sujletelc vatamate
z i voi cunoate In mod d esavari t. Atunci voi s ta fa ta
1i1 fata
'
c u Durnneze u si cu realitatea. Acum cunosc in
.\
pa rte, insa atunci ma voi J:ntelege pe deplin, tot a ~Cl
cum am fast pe dep1in Intel es. Intelegerea partia l.1.
pe care 0 am acurn e r ezultatul faptului ca ma va d
intr-o oglinda 1ntuneca ta i lnce to;;ata.
(parafra znren nutorului)
Una dintre caracteristicile copilu lui este ca
el cunoate i intelege lucrurile partial. 0 parte
din creterea in dragoste presupune atingerea
unei intelegeri depline, ,,fa ta in fa ta". Irnaginile i
senthnentele despre noi inine provin in buna n1asura
din imaginile i sentimentele pe care le au d espre noi
cei din familia noastra - ce intelegem din expresia
fetei, ce auzim 1n tonul vocii lor i vedem 111 actiunile
lor. Aceste reflectii ne spun nu doar cine Sl.!ntern, ci
i ceea ce vom deveni. Pe masura ce reflectiil e devin
parte din noi, luam infatiarea persoanei pe care o
vedem in oglinda familiei.
Va amintiti cand ati fost ultima data in casa
oglinzilor din parcul de distractii? Va priveati intr-o
oglinda i va vedeati inalt i slab, cu maini lungi cat
picioarele. In urmatoarea erati rotund ca un balon.
0 alta oglinda le combina pe amandoua astfe l, ]nea t
de la talie 1n sus aratati ca o gira fa, iJr d e lzi tzilie ]n
jos, ca un hipopotarn.
A fost o experienta ila ra, n1ai a les p e ntru
persoana d e langa drnnneavoastra. Era uimitor de
cat de amu zant aratati. -C e se 1nta mpl a? Oglin z il e
erau ]n aa .fel construite inca t sa v a ved eti in functie
d e curbura stidei.
Leac pentru subestirnare - Par/ca intii I 83
Acum mu ta ti acele oglinz i in fa1ni1ie. Ce s-ar fi
]ntamplat daca mama, tatal, fratele, sora, bunicii,
alte persoane importante 1n primii ani d e viata ar fi
luat toate oglinzile din casa i le-ar fi curbat intr-un
anume fel, a~a incat sa vedeti in fiecare oglinda o
imagine distorsionata? Ce s-ar fi intamplat? Nu v-ar
fi luat mult tirnp sa va dezvoltati 0 imagine de sine
exact ca aceea pe care o vedeati in oglinzile familiei.
Du pa un tim p, ati fi 1nceput sa vorbiti, sa va purtati
~i sa va raportati la alte persoane intr-un fel care
s-ar fi potrivit imaginii pe care o tot vedeati i'n acele
oglinzi.
In taberele organizate la Ashram avem o
sesiune nun1ita ,,Timpul ini1nii deschise", cand
oan1enii i~i imparta~esc in inod deschis nevoile
cele mai adanci. Intrebarea pusa este: ,,Ce anmne,
din via ta dumneavoastra, va im piedica sa dati ce
aveti mai bun pentru Isus Hristos?" Intr-o seara,
un predica.tor s-a ridicat sa vorbeasca . Avea vreo
patruzeci de ani, arata bine, se bucura de succes, se
afla in cea rnai buna perioada a vietii. Era pastorul
unei biserici mari ~i infloritoare. Dar a marturisit plin
de emotie tulburatoarea ternere ca este inadecvat,
lupta lui constanta cu sentirnen tu 1,. inferioritatii.
Era prea sensibil la ce spuneau oamenii despre el
~i inmarmurea la cea mai marunta critica. Frica sa
1-a 1mpiedicat sa se lanseze 1n lucrarile creative spre
care simtezi ca 11 conduce Drnnne zeli.
Du p a a ce a sesiune, un llder religios mi-a spus:
,,$tii, pre dica torul acela e ultima p er soa na la care
rn -a~ fi ateptat sa spuna a ~a ceva. De ce? A rn ta foa r tc
bine i are atatea reu ~ite. Are o farnili e rninun ata ~i o
. 84 I Leac pentru sufletele vii.ta.mate
biserica ieita din coinun. N-a fi banuit niciodata ca
in sufletul lui se ascu,nde un asemenea chin."
S-a intamplat sa cunosc familia acelui predicator.
$tiam ca fusese neglijat de tatal lui - i o asemenea
"oglinda" ii spune mu1te unui copil. Daca un tata nu
are timp pentru copilul lui, parinte]e transmite un
mesaj important:"Numeriti timpul meu; am lucruri
mai importante de facut." $tiam de constante]e
descurajari ale tatalui sau i de felu] duke, mieros,
spiritual in care mama sa incerca sa-1 ajute. Felul ei
de a-1 ajuta consta in a-i aminti ce i se cerea ori in a-1
compara cu o fermecatoare sora mai mare, foarte
atragatoare. Cunoteam oglinzile distructiv curbate
ale neglijarii i Ii psei de afectiune, ale cri ticii i
compararii, prin care respectul lui fata de sine a fast
rau afectat. Treizeci de ani mai tarziu, respectivele
dureri i rani ii infectau persona]itatea, paralizandu-i
potentialul i sabotandu-i lucrarea.
Daca cele spuse suna ca i ctim am cauta un
vinovat, marturisesc ca nu asta e intentia. in aceasta
lume decazuta i imperfecta, toti parintii sunt
imperfecti in dragostea pe care le-o arata copiilor lor.
Majoritatea parintilor pe care-i cunosc ii dau toata
silinta. Din pacate, modele]e pe. care le-au avut n-au
fost perfecte nici ele, incepand cu Adam i Eva. Cain
i Abel trebuie sa fi vazut multa tensiune .i conflicte:
trebuie sa fi crescut intr-un camin tare nefericit, ca un
frate sa sfareasca omorandu-1 pe ce]alalt.
Dei toti suntem vinovati, nu caut sa atribui
nimanui vina. Din1potriva, incerc sa dau o mana
de aju tor in identificarea i intelegerea problemelor
noastre, incat sa p~tem gasi locul ce trebuie vindecat,
Leac pen.tru subestimare - Partea lntfi I 85
locul in care avem nevoie sa restauram respectul de
sine.
Aveti nevoie de un nou set de oglinzi ale
sinelui? Aa n1ulti ado]esc'e nti au aceeai nevoie i,
de asemenea, tinere]e cupluri care ii cresc copiii.
Cineva a spus: ,,Copilaria este perioada din viata
cand Dumnezeu dorete sa construiasca incaperile
templului. in care intentioneaza sa locuiasca atunci
cand veti fi adult." Ce gand frumos! Parintii au
. rnarele privilegiu, dar i dificila responsabilitate,
de a oferi proiectul templului - imaginea de sine
a copiJu]ui.
Daca e convins ca nu prezinta valoare, un copiJ
nu va pune pret pe ceea ce spune ori face. Daca e
programat pentru incompetenta, va fi incompetent.
" .C ineva mi-a spus ca cea mai clara amintire e ce-i zice.a
. tatal lui mereu: ,,Asculta baiete, daca. exista doar o
singura cale gre.ita de a face ceva, tu o gaset~."
Daca acest fel de subestimare a fost programat
jntr-o persoana, e dificil i uneori aproape imposibil
ca acea persoana sa se simta iubita de Dumnezeu,
acceptata de El i pretioasa pentru Imparatia i
lucrarea Sa. Multe lupte aparent spirituale nu sunt
deloc spirituale la origine. Dei par a fi, judecata Jui
Dumnezeu asupra unei contiinte vinovate, de fapt
ele "ii au originea in daunatoare]e i injositoarele
concepte-afecte care provoaca subestirnarea.
Shirley
Aceasta a fast i problema Jui Shirley, sotia unui
seminarist. Avea in jur de douazeci Ccinci de ani,
cand mi-a cerut ajutoruJ. Cwm a inceput sa vorbeasca,
 86 I Leac pentru sufletele viitiimate
durerea ei s-a revarsat ca un torent. Avea nenumarate
probleme in casnicie i tensiuni la locul de munca.
Deja ii schimbase locul de munca de cateva ori din
pricina dificultatilor in relatiile cu oamenii. In ciuda
timpului petrecut in rugaciune, a incercarilor ei de
a marturisi altora despre Hristos i de a sluji, nu era
deloc multumita de relatia ei cu Dumnezeu i era
convinsa ca nici Dumnezeu nu e multumit de ea.
Primise multe lucruri bune de la parintii ei in
. casa lor de la tara - siguranta, munca, disciplina,
daruire cretina i standarde inalte de moralitate.
Parintii lui Shirley erau buni ca painea calda i de la
ei a Catigat 0 dragDste sincera i sarguincioasa fata
de Dumnezeu, fata de Cuvantul Sau i de biserica.
Dar, treptat, mi-am dat seama i1npreuna cu
Shirley ca, dei parintii ei i-au dat toata silinta, au
greit facandu-i complimente piin comparatii sail
punand conditii.
,,Shirley, eti a;;a draguta cand ... "
,,Shirley, sper ca nu vei fi niciodata ca Sally
din vecini."
,,E bine, Shirley, dar... "
- ,,Te iubim cand ... daca ... dar... "
Atatea conditii! $i Shirley a crescut intrecandu-se
pe sine, dandu-i silintele, muncind, Juptand i
realizand. $is-a descurcat de minune, cu o exceptie.
$titi Ca une]e adolescente tree prin etapa ,,ratUCa
cea urata". Shirley a fost una dintre ele. $i tatal ei a
incercat s-o ajute sa se accepte. 0 iubea cu ac;ievarat,
dar ii spunea intruna: ,,$tii, nu poti sa transformi
un cartof intr-o__ piersica." Crezand ca o ajuta, o
inspaimanta iii degrada increderea in sine. A crescut
Leac pentru subestimare - Partea 'int'ii I 87
cu un sine de cartof, crezandu-se prost conceputa,
urata, ca ceva ce crete sub pamant.
$i am inteles ca imaginea cartofului 1i afectase
intreaga viata. 0 facuse atat de sensibila, precum
o rana deschisa. A receptionat greit ce-i spuneau .
prietenii, ;;eful ei, colegii, vecinii i sotul ei iu bi tor.
$i, bineinteles, Dumnezeul ei. Cum putea crede
ca Dumnezeu o iubete daca o crease precum tin
cartof? N-a fost frumos din partea Lui sa faca asta,
nu? $i nici nu putea accepta dragostea sotului ei. Ne
place mancarea de cartofi, dar infa.tiarea lor lasa de
dorit.
Ranile suferite de Shirley erau adanci. A trebuit
sa trecem prin amintirile ei dureroase alaturi de
Domnul nostru, predandu-I-le spre vindecare. Pe
tot .parcursul consilierii, n-am prea folosit numele
lui Shirley. ii spuneam adesea ,,Piersica Domnului"
sau ,,Draga mea piersica".
Am facut orice pentru a-i reprograma imaginea
de sine. $i a raspuns harului divin intr-un fe] minunat.
Cand a descoperit ca este o fiica a lui Dumnezeu,
a lasat dragostea i harul sa se reverse i sa spele
toate acele sentimente i imagini de cartof. A fost una
dintre cele mai remarcabile schimbari pe care le-am
vazut vreodata. Pana i infatiarea is-a schimbat. Pe
masura ce a inceput sa tina la. ea insai, Shirley s-a
facut mai draguta. Mai mult, a devenit o persoana
atragatoare i ~ inceput sa se inteleaga mai bine cu
oamenii. A devenit o fiinta cu respect cretinesc fata
de propria persoana.
Cativa ani mai tarziu, cand am fost jnvitat sa
vorbesc la o conferinta in alt stat, Shirley a venit la
88 I Leac pentru suj!etcle viftamate
mine dupa predica, tinand in brate o frumusete de
bebelu. M-am uHat la fetit,a ei i am spu s: ,,Shirley,
niciodata un cartof n-a produs aa ceval" M-a privit
cu un z ambet poz na i a spus razand: Draguta
11

piersica, nu?"

,
 Pentru un om neprihanit, cu greu ar muri cineva; dar
pentru binefaciiforul lui, poate ca s-ar gasi cineva sii
moara. Dar Dumnezeu i?i arata dragostea fata de noi
prin faptul ca, pe ciind eram noi znca piiciito?i, Hristos
a murit pentru noi. Deci, .cu atfit mai mult acum, cfind
suntem socotiti neprihanifi, prin siingele Lui, vom
ft mantuifi prin El de mania lui Dumnezeu. Ciici,
daca atunci cand eram vrajma?i, am Jost zmpiicafi
cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Sau, cu mult
mai mult acum, cand suntem fmpiicati cu El, vom
ft miintuiti prin viata Lui. $i nu numai atat, dar ne
?i bucuram fn Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus
Hristos, prin care arn ciipiitat zmpacarea.
Romani 5:7-11
,,Sa iubeti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toatii
inima ,ta, cu tot sufletul tau, ?i cu tot cugetul tau.
Aceasta este cea dintfii ?icea mai mare poruncii. Jar a
doua, asenzenea ei, este: ,,Sii iubeti pe aproapele tau
11
cape tine znsufi. in aceste douii porunci se cuprinde
toatii Legea ?i Proorocii.
Matei 22:37-40
Leac pentru sub~stimare - Partea a doua
.
C onceptia despre sine a unei persoane e un sistem
de sentimente i concepte pe care aceasta i _le-a
construit despre sine. Exista patru surse ale fonnarii
acestor imagini.
Prima este lumea exterioarii, pe care am
analizat-o in Capitolul 5. Din aceasta lume exterioara
primim imagini i s_entirne-!1te despre noi inine,
- I
reflectate in ogJinzile membrilor familiei noastre.
Hotaram cine suntem din sistemul timpuriu de
relcitii, din felul cum suntem tratati, iubiti i ingrijiti
i din limbajul relatiilor pe care-1 invatam pe masura
11 ce cretem: ' r
A doua sursa este lumea din noi, echipamentul
fizic, afectiv ~i spiritual pe care il aduc~m in lume.
Acesta cuprinde simturile i n~rvi.i notri, capacitatea
de-a invata, de-a inregistra i d e-a raspunde.
Pentru unii dintre noi, Jumea interioara cuprinde i
handicapuri, diformitati i defecte.
Doi copii nu sunt niciodata la fel. Sunt miraculos
de diferiti, precum fuJgii de zapada. $ice greeala fac .
parintii ghidandu-se dupa carti in creterea copiilor
lor, ca i cum ar fi toti la fe]! Voi, parintilor, titt la
92 I Lcac pentru suf!etclc 'Ui'ih'imafe
ce n1a refer. Aveti un copd ca un catar proverbial,
pe care trebuie sa-l bateti $i pentru a-i capta atentia,
daramjte pentru a-1 disciplina! $i aveti un i:llt copil
sensibil ca o floare . Nu trebui e sa ridica \i rnana
sau vocea ca sa asculte. Ce ridico1, sa crezi ci1 un
set de principii despre cre$terea copiilor e suficient!
Aceste diferente exista din cauza a ceea ce suntem
$i a inzestrarii noastre psihofizice.
Oricun1, exista $i un factor spiritual, $i aici n e
diferentiem de psihologia laica, urnanista $i pagana,
care considera ca natura un1ana este in mod esenFal
buna ori neutra din punct de vedere moral. Noi,
cre$tinii, nu creden1 asta. Dumnezeu ne-a revelat
prin Cuvantul Sau ca nu ne na$tem neutri din punct
de vedere moral. Mai degraba, suntern victimele unei
tendinte fundamentale catre rau, 0 inclinatie s pre a
gre$i, pe care o numim pacat originar".
11
Chiar daca vorbim de" pa cat originar", adevarul
e ca pacatul e lucrul eel mai putin original din viata
noastra. Legile $i principii1e care guverneaza relatiile
interpersonal e $i dezvoltarea un1ana au garantat
transrniterea pacatului cand prirnii no~tri parinti au
incalcat legile lui Dumnezeu $i au inceput sa traiasca
in egocentrisrn $i mandrie. De la primul p acat al lui
Adam $i al Evei s-a prod us o reactie in lant care a da t
na$tere la parinti imperfecti, cu e$ecuri, ignoranta
$l actiuni gre$ite $i, m a i rau d ecat toate, dragoste
con di ti ona ta.
Aceasta n10$tenire foce din fiecare fonta uman3 o
victirna a starii colective de pacat. Nu n e ivin1 ]n lume
p erfect n eutri, ci imperfect 'lndinati 1nspre r5u. Ca
motivatie, dorin\e $i inclinatii, suntern dezechiJibrati,
Lcac penfru subcstinwre - Parten a doua I 93
cu aplecare spre rau. $i, din cauza acestui defect din
natura noastra, reactiile n e su nt dezechilibrate.
Cu ani :in lirrna am gasit o zicala de mare
folos in consi]ierea oamenilor: ,,Copiii sunt cele
rnai perforrnante aparate de inregistrat din 1ume,
dar cei rnai slabi anali$ti." Copiii 1nregis treaza
rnulte irnperfectiuni din jurul lor $i, din cauza
egocentrismului care ne caracterizeaza pe toti,
interpreteaza gre$it multe dintre cele adunate, iar
aceasta le afecteaza sernnificativ imaginea de sine.
Indiferent cat de rnulte fac parintii pentru copiii lor,
se pare ca cei rnai multi oarneni ajung la maturitate
crezand: ,,Totul este in regula in ce te prive$te, dar
nu $i in ce ma prive$te." Aproape ca e o parte din
zestrea noastra urnana.
Biblia spune ]impede ca nu suntern numai
victime. Sunten1 cu totii pacalo$i $i, intr-o anurnita
inasura, responsabili pentru ceea ce suntern. i pentru
ceea ce devenim. N-an1 vazut pe nimeni cu adevarat
vindecat pana ce, alaturi de iertarea tuturor celor
care ]-au ranit $i i-au gre$it, a prirnit ;;i iertarea lui
Dumnezeu pentru propriile sale reactii gre;;ite.
Satana e a treia sursa $i 1-arn anali za t d eja
drept cau za a subestimarii noastre. Diavolul folose$te
sentimentele noastre de auto~ispretuire cape o armc1
teribila 1n cele trei roluri p e care le joaca . Diavolul
este mincinosul (Joa n 8:44), para$ul (Apocalipsa .
12:10) $i eel ce ne-a orbit mintile (2 Corinteni 4:4).
In toa te cele trei roluri, el folose$te complexul d e
inferioritate, scntirnentul inadecvarii ;;i lnjosirea d e
si ne pentru a-i l'nvinge pe cre$tini $i a-i 1n1piedica sa
atinga 1ntregul ]or potentia l 'in caLi tate d e copii ai lui
94 I Leac pentru sufletele vaUimate
Dumnezeu.
A patra sursa a irnaginii despre noi inine este
Dumnezeu. A cum trecem de la problem a subestimarji
la puterea de a construi o noua imagine de sine din
perspectiva cre$tina. Lasam deoparte boala i n e
indreptam spre vindecare, p entru ca sunt cateva
elemente concrete in drumul spre tamaduirea
noastra de subestimare.
Corecteaza-ti teologia greita
Lasa-L pe Dumnezeu i Cuvantul Sau sa-ti corecteze
credintele gre$i te. Multi cre$tini au adoptat o
idee care constituie, de fapt, un pacat in ochii lui
Dumnezeu $i au inve$mantat-o intr-o pioasa hain a
teologica. Poate $i tu ai facut o virtute dintr-un viciu.
Nu poti gandi gre$it $i trai corect in acela$i timp. Nu
poti sa creditezi eroarea $i sa practici adevarul.
Aceasta credinta gre$ita sugereaza ca auto-
injosirea e placuta Jui Dumnezeu, ca e o parte din
umilinta cretina, necesara sfintirii c:j sfinteniei.
, '5 ,
Adevarul e ca injosirea de sine nu e veritabila
umilinta cre$tina $i se opune mu]tor invataturi
fundamentale ale cre$tinismu1ui. Marea porunca
este sa-L iube9ti pe Dumnezeu c~ toata fiinta ta . A
doua porunca este o extindere a prirn.ei porunci -
sa-ti iube$ti aproapele cape tine ]nsuti. Nu avem aici
doua porunci, ci trei: sa-L iube$ti pe Dumnezeu, sate
iube9ti pe tine ]nsuti $i sa-i iubeti pe ceilalti . Am pus
si11e!c pe locu] doi pentru ca lsu s a aezat neindoios
dragostea corecta de sine ca fundarnent al dragostei
corecte pentru aproape. Expresia dragos te de sine"
11
are o conotatie greita pentru unii. Fie ca 'Ji spuneti
Leac pentru subcstimare - Pnrtea a doua I 95
respect de sine, fie ca ]i spuneti autopretuire, este
vorba, in mod evident, de fundarnentul dragostei
cretine pentru ceifalti. $i este exact opusul ~ ceea
ce cred multi cretini.
Cu ani in urma, du pace am tjnut o predica despre
aceste doua poruncj ale lui Isus, a venit la mine un
om. Mi-a spus: "A9a batran cum sunt, niciodata pana
acum n-an1 auzit corect Cuvantul Jui lsus."
Am intrebat: Ce vreti, sa ziceti?"
11 ,
"Pai, a spus et 1n timp ce predicati, mi-am dat
seama deodata ca buzele rne]e au spus: lubete-ti
aproJpele ca pe tine insuti, dar in gand am auzit:
lube_te-ti aproapele, dar urate-te pe tine! . Ma tern
Ca 3111 trait intru totul dupa porunca 3a CUD1 am
tradus-o."
Dupa o intalnire la care am predicat d espre
dragostea de sine corecta, o ferneie a venjt la mine
i mi-a spus ca a trait in biserica toata viata, dar ca
sunt primul evanghelist pe care 1-a auzit spun and
ca trebuie sa se iubeasca pe sine. ,Jn tot acest timp
am crezut ca Dmnnezeu vrea sa ma u rasc pe 1nine
ca sa fiu umila.II
Trebuie sa va corectati teologia? Cand Il iubiti pe
Dumnezeu, pe dumneavoastra iniva ~i pe ceilalti,
impliniti pe deplin legea lui Durnnezeu (:Matei
5:43-48). Cand Isus a proclanl"at legea, nu a aprobat-o
$i nu a glorificat-o cum faceau unii rabini din vremea
Sa. Mai d egraba, a reafirrnat cu autoritate principiul
eternei triade - dragoste corecta fata de Durnnezeu,
fata de noi 1nine i fata de al ti oarncni. Aceasta Jege
fundarn entala a lui Dumnezeu e scrisa in natura
1ntregu lui univers. Opereaza 1n fiecure celu la a
96 I l-je1,1c pc11/n1 s11flctcl<: viitii111ate
corpului. Persoan a care are un respect adecva t fa ta
d e sine e rnai san atoasa in toate priv inteJe d ecal
persoana care se subestimeaza . Acesta e felul 1n care
v-a creat Dumnezeu 9i, da ca aqionati 1mpotriva Ju i
nu doar ca u rrnap 0 teologie greita, ci riscati propria
durnneavoastra distru gere.
Multe texte scripturale sugereaza i1nportanta
unei estimari adecvate a sinelui, dar apostol.u] Pavel
a d eclarat-o deschis fundamentul uneia dintre cele
n1ai intime 9i m ai irnportante relatii din viata, cea
dintre sot ;;i so ti e: To t a9a trebuie sa-9i iu beasca 9i
11
b arbatii nevestele, cape trupurile lor. Cine-9i iube;;tc
n evasta, se iube;;te pe sine 1nsu i . Caci nimeni nu 9i-a
urat vreodata trupul lui, ci 11hranete,ll1ngrije9te cu
drag" (Efeseni 5:28-29).
Versiunea biblica Phillips a parafraza t aceasta
idee s punand: Dragos tea pe care un barba t o ofera
11
n evestei sale e prelungirea dragostei p entru sine
in su9i, ca sa o invaluie." Exernplul di vin e dat 1n
urmatorul verset: ,,$i as ta face Hristos pen tru Tru pul
Sau , Biserica ." Tot Pavel a zis: Fiecare din voi sa-i
11
iubeasca n evasta ca p e sine; i nevasta sa se team a
de barbat."
Exp erienta confi rma exacbtatea p sihologica a
Ju i Pavel. Pentru ca unii oam eni i9i iubesc p arten erii
precum se iubesc pe ei inii, casniciil e lor a u
problerne. Caci injosirea d e sine i9i face loc In casni cie.
O hranfre adecvata a sinelu i 9i con tienb zarea
propriei valori sunt esenti ale, daca e sa fii o sotie
buna sau un sot bun.
Un asem cn ea respect fata d e sine e csentizil
1n a f-i un bun semen pentru altii. Atentionmea lui
Lene pen tru subcstimare - Partt'a n do11a I 97
Pa vel e pertinenta, ca fi ecare credincios sa nu aiba
despre sine o parere m ai inaJta d eca t se cu vine, ci sa
aiba simti ri cum patate despre sine (Roma ni 12:3).
Simtirea cumpatata nici nu supraestirneaza, nici
nu s ubestimeaza. A ici Diavolul n e d eruteaza i n e
orbete, cand ne acuza: "Ai grija; e9ti rnandru . 11
In realitate insa, adevarat e tocmai opusul. Caci
persoana care se subestimeaza incea rca mereu sa
demonstreze ce poate. Simte n evoia sa aiba dreptate
in fiecare situ atie, sa fie con firm ata. E cople9ita d e
ve9nica-i privire asupra ei 1nse9i.
0 persoana care se subestirneaza d evine extrem
de egocentrica. Asta nu in seamna ca e egoista. Poa te
. sa-i lase pe toti sa-1 cak e in picioare, 9i asta e parte
a problemei sale. Dar este egocentric p entru ca se
prive~te nwreu pe sine 9i 1~i pune n1 ereu intrebari In
legatura cu propria p ersoana. Poate chi ar sa devina
dependent d e laude, m anevrandu -i con sta nt pe
ceilalti pentru a-9i recatiga in cred erea in sine.
Nu -i puteti iubi neconditionat pe ceilalti, cata
vreme sunte ti preocupati sa va dovedit] propria
valoare . .Poate parea ca-i iubiti, cand, d e fapt, va
folositi d e ei ca sa va confi rm e ca totu] es te in regula
in ce va prive9te.
Autonega rea nu face parte din urnilinta, din
sfintenie sau d in sfintire. Crucificarea $i abandonarea
' ,
sinelui nu presupun d egradarea Jui .
Dumnezeu i izvorul respectuJui de sine
Creati-va imaginea de sine pornind d e la Durnnezeu,
nu d e la reflectiil e fa lse ce vin di n trecutu ]
durnneavoastra . Lecuirea d e su bes lirn a re depinde
98 I Lene pcntru sujlctclc vifti?matc
de o alegere p e care trebuie sa o faceti : 11 veti ascu"lta
pe Djavol cu toate minciuni]e, distors,ionaril e,
injosirile 9i ranile trecutului, prin care sa va insufle
sentimente 9i conceptii nesanatoase, necre;;tine
despre durnneavoastra? Ori va yeti prirni valoarea
de ]a Dumnezeu i de ]a Cuvantul Sau?
Iata cateva intrebari foarte irnportante pe care
trebuie sa vi le puneti:
. Ce drept aveti sa injositi sau sa dispre tuiti pe
cmeva pe care Durnnezeu 11 iube:;te atat de profund?
Nu spuneti:- "Pai, bu ca Dumnez eu ma iubete,
dar eu nu pot sa ma sufar." Aceasta e o credinta
travestita, o insulta adusa lui Dumnezeu i dragost~i
Sale. E expresia unui resentiment mascat, subtil fata
de Creatorul durnneavoastra. Cand Ii dispretui:ti
creatia, sustineti ca nu va place designul sau
Designeru l. Astfel nu mi ti murdar ceea ce Dumnezeu
numete curat. Nu reuiti sa intelegeti cat va iubete
Dumnezeu i cat de n1ult insernnati pentru El.
Ce drept aveti sa injositi sau sa dispretuiti
pe cineva intr-atat de onorat de catre Dumnez eu?
"Luati searna la nepretuita dragoste pe care Ta ta]
ne_-a aratat-O, )ngaduindu-ne Sa ne nurnim COpiii
1
lrn Dumneze11>>' (1 loan 3:1, Phillips). Nu e doar
un nurn e, e ceea ce suntem . ,,Prea iubitilor, anun
suntem copii ai lui Dumnczeu (v. 2).
11
Cred e ti ca atunci. cand 11 consid erab inferior sau
lipsit de valoare p e unul din copiii lui Dumnezeu, EJ
e multumi t d e a;;a-zisa voa stra um ilinta?
Ce drept aveti sa injosi ti sau sa dispre tui ti
pe cineva a tat d e prcf u it d e Dun1nezeu ? Cat de mu lt
va p re tui e9 te Dumnezeu ? Jn exp e ri en ta lJm an :'i
Lcac pentru subcstimarc - Partca a duu a I 99
rar se 1ntampla ca cineva sa-9i dea viata p en tru
altcineva, chiar daca acesta din urma e un om b un ...
Dar dovada dragostei uimitoare a lui Dumnezeu
e aceasta: pe cand eram noi inca pacatoi, Hristos
a rnurit p entru noi ... Putem tine capul sus datorita
acestei iubiri a Jui Durnnezeu" (Romani 5:7-8, 11,
Phillips). Dumnezeu v-a afirrnat valoarea. Sunteti
cineva pe care Dumnezeu 1-a pretuit p ana acolo,
incat sa dea 1nsai viata Fiului Sau iubit ca sa va
rascurnpere. -
Ce drept aveti sa 1njositi sau sa dispretuiti pe
cineva caruia Dumnezeu ii poarta a:;a mult de grijii?
,,Cu cat mai 1nult Tatal vostru, care este in ceruri, va
1
da lucruri bune? (Matei 7:11) . Dumnezeu se va
' 11
ingriji de toate trebuintele voastre" (Fillpeni 4:1 J).
Nu suna deloc ca i cum Dumnezeu ar vrea s a va
urati sau sa va sirntiti nepotriviti.
Ce drept aveti sa injositi sau sa di spretuiti p e
cineva pe care Dumnezeu 1-a pliinuif cu atata grija?
Binecuvantat sa fie Dumnezeu ... care n e-a binecu-
vantat cu tot felul d e binecuvantari duhovni ce ti, 'in
locurile cereti, in Hristos. In El, Durnnezeu ne-a ales
inainte de 'interneierea lurnii, ca sa fim sfin\i ?i fara
prihana !naintea Lui, d upa ce, !n drag()stea Lui, n e-a
randuit mai dinainte sa fim infiati prin Isus Hris tos ...
(Efeseni 1 :3-5)
Ce drept a veti sa injositi sau sa dispretuiti
pe cineva in care Dumnezeu l i gfisc:; te pl/iccrea?
Apostolul Pavel a spu s ca suntern' ,,accep tati prin
Prea Jubitul Lui" (Efeseni 1:6). Va aminti ti cu vi n tele
Ta talui la botezul lui lsu s? ,,Acesta este Fiu l Meu p reu

100 I Leac pentru sufletele viitiimate
iubit, in care Imi gasesc placerea" (Matei 3:17). Pavel
ne prezinta un gand indraznet: suntem ,,]n Hristos".
A folosit aceasta expresie de vreo nouazeci de or.i.
Sunteti' in Hristos, deci sunteti ,
in Cel Preaiubit.
Dumnezeu va privete in Hristos i va spune: ,, Eti
fiul meu iubit, eti fiica mea iubita, in care Imi gasesc
placerea." . dura ceva pana sa va opriti, pentru ca simtiti nevoia
De unde va veti lua imaginea de sine? Din
deformarile copilariei, din ranile trecutului i ideile
false care v-au fost induse? Sau veti spune: Nu, nu
voi mai asculta minciunile trecutului. Nu-1 voi mai
asculta pe Diavol, mincinosul, eel care tulbura, eel
care orbete, rastalmacete i deformeaza. Voi asculta
parerea Jui Dumnezeu despre mine i-L voi lasa sa
ma reprogrameze pana cand aprecierea plina de
dragoste pe care mi-o face devine parte a vietii mele,
ajungand la cele mai tainice sentimente ale mele.
Cooperafi cu Duhul Sfant
Trebuie sa deveniti partenerul lui Dumnezeu in
aceasta reprogramare i in procesul de innoire. E un
proces continuu, nu o criza de moment. Nu cunosc
nici 0 experienta cretineasca ce poate sa va schtmbe
peste noapte imaginea despre dumneavoastra. Yeti fi
,, transformati prin innoirea mintii voastre" (Romani
12:2). Acest verset prezinta o actiune continua ;;i
cuvantul minte evoca felul in care ganditi, fe]ul in
care priviti viata ca proces zilnic. .
Cum puteti coopera cu Duhul .Stant ca sa
i'mpliniti asta?
Cereti-1 luj Dumnezeu sa va atraga atentia
de fiecare data dnd va injositi . Daca vcti face asta,
Leac pentru subestimare ~ Pa}'tea a doua I 10 1
veti avea parte de o surpriza. Caci s-ar putea sa
descoperjti ca )ntregul stil de viata adoptat este 0
autoinjosire, directa sau indirecta. Iata cateva indicii.
Ce faceti cand cineva va aduce compUmente? Puteti sa
spuneti,: ,,Multumesc"; Jmi pare bine ca v-a placut";
,,Va sunt recunoscator"? Sau va complaceti in a va
face reprOUri? Daca sunteti obinuit sa va injositi, va
sa treceti prin toata rutina. N-o faceti!
Cred ca spiritualizarea e partea cea mai proasta;
trebuie ca Dumnezeu o detesta . Cineva spune:
Te-am auzit cantand astazi .;:i mi-a placut cantecul
" "
tau ." Atunci deveniti foarte spiritual i spuneti: ,,Pai
n-am fost eu; a fost DomnuL" Bineinteles ca a fost
Domnul; sunteti dependent de El. Dar nu trebuie sa
spuneti asta de fiecare data.
. Lasati-L pe Durnnezeu sa va iubeasca i sa
Va invete Sa Va iubiti pe dumneavoastra llliVa i
pe ceilalti. Doriti dragostea. Doriti ca Dumnezeu sa
va sustina i_ sa va accepte; i tocmai as ta face. Dar,
din cauza programarii nenorocite din alte surse, e
dificil sa acceptati dragostea. De fapt, e atat de greu,
)neat puteti crede ca e rnai confortabil sa rnergeti pe
drurnul pe care va aflati.
Va invit insistent sa participati la< procesul de
vindecare astfel !peat sa va puteti ]nalta capul ca fiu
sau fiica a Jui Dumnezeu lnsui.

Venifi la Mine, tofi cei trudifi i impovarafi, i Eu
vii voi da odihnii. Luafi jugul Meu asupra voastrii,
i inviifafi de/a Mine, ciici Eu sunLbltind i smerit
cu inima; i vefi giisi odihnii pentru sufletele voastre.
Caci jugul Meu este bU;n i sarcina Mea este Uoarii.
Matei 11 :28-30
Riimane dar o odilmii ca cea de Sabat pentru poporul
lui Dumnezeu. Fiindcii cine intra in odihna . Lui,
se odihnete i el de Lucriirile Lui, cum S-a odihnit
Dumneze~ de lucriirile Sale. Sii ne griimm dar sii
intriim in odihna aceasta ...
Evrei 4:9-11
7
Simptome ale perfecfionismului
. .
~xista n:'~lte feuluri . de depresie .i sunt dest~l .
.I:.de vanate. Ma v01 axa pe un tip de depres1e
. provocata de sentimentele vatamate i, mai ales, de
o deformare spirituala cunoscttta ca pe1fecfionism.
In 1nomentul in care D1entionez acest cuvant,
vad arborandu-se pavilionul TOU pentru aparare.
Nu-i aa ca noi credem in perfoctiunea cre,::;;tina? .
intr-adevar, tredem. Dar e o mare diferenta intre
veritabila perfectiune cretina i perfectionism.
Dei, la suprafata, pot parea identice, exista o ~are
prapastie intre ele. -
Perfectionismul este o contrafacere a perfectiunii
cretine, a sfinteniei, a sfintirii sau a vietii pline de
Duh. in loc sa ne faca oameni sfinti i personalitati
integrate - adica oameni intregi in Hristos -
perfectionismul ne face farisei, din punct de vedere
spiritual, i nevrotici, din punct de vedere afectiv.
Credeti ca exagerez? E o descoperire recenta a
psihologilor ori a pastorului? Vreau sa va asigur ca,
de-a lungul secolelor, pastori sensibili au re marcat
aceste probleme la cretinii su ferinzi i au fost
profund ingrijorati, cu mult inainte de populari zarea
 io4 1 Leac pentru suf!etele viitamaie
cuvantului psihologie. Nu tiau ce sa faca, 1nsa au
recunoscut problema.
Joh.n F1etcher, un contemporan al lui John Wesley,
i-a caracterizat astfel pe unfi oameni din parohie:
Cativa 19i asuma mari greutati, pe care i le-provoaca
sing,uri, 9i nu le pot suporta, au contii)1tele torturate
de o vina imaginara. Altii tree fara sa-9i dea se~una
prin temerile nefondate de a fi comis pacatul de
neiertat. Intr-un cuvant, oare nu vedem sute de
oameni care, de9i au motive sa se simta bine, simt
ca nu e nici o speranta pentru ei?
Pastorul misionar John Wesley scria:
Cateodata aceasta calitate deosebita, tandretea
con9tiintei, e dusa la extrern. Sunt cativa care se
tern fara motiv, care se condamna 1n continuu fiira
motiv, imaginandu-9i pacatul acolo uncle Scriptura
nu-I in1lica niciodata~ presupunand ca au datorii
pe care Scriptura nu le cere. Aceasta e pe drept
cuvant numita 0 con9tiinta scrupuloasa i este un
mare rau: E recomandabil
-
sa cedati' 111 fata
'
ei cat
mai putin posibil, ba chiar trebuie sa va rugati ca
sa fiti eliberat de acest mare rau i sa redobanditi 0 .
minte sanatoasa. (Arthur C. Zepp, Conscience Alo.ije
Is Not a Safe Guide, Chicago, The Christian Witness
Company, 1913, p. 103.)
Unpredicator din vechime a scris o carte despre
perfectionism, intitulata The Spiritual Treatment
of Sufferers from Nerves and Scruples [Tratamentul
spiritual al celor ce sufera de nervi ;;i de scrupule].
Un titlu surprinzator de exact!
Simptome ale perfecfionismului I -io5
,.
S~mptome
R-rintre cre;;tinii evanghelici perfectionismul este cea
mai deranjanta problema. Imi intra in birou mai des -
_q.ecat orice alt blocaj cretin.
Ce este perfectionismul? De vreme ce e mult mai
UOr sa descrii decat sa defineti, va voi prezenta _
'~~teva dintre simptomele sale.
. ; , 1. Tira!lia obligatiilor. Principala lui caracteristica
'e sentimentul constant i atotcuprinzator ca niciodata
'
nu e destul de bine ce faceti, sau ca nu sunteti , destul
de bun. Acest sentiment se infiltreaza peste tot ]n
Y.iata, dar ne afecteaza, in special, viata spirituala.
; E,xpresia clasica a psihologului Karen Horney il
. descrie perfect: "tiranie a obligatiilor". Iata cateva
fraze tipice:
.,,Ar trebui sa fac mai bine";
,,Ar fi trebuit sa fi facut mai bine";
,,Ar trebui sa fiu capabil sa fac mai bine".
$i asta incepand de la pregatirea mesei, pana
la rugaciune i evanghelizare:-,,N-am facut-o
destul de bine."
Cele trei expresii favorite ale perfectionistului
' stint: ,,a~ fi putut sa ... ", ,,ar fi trebuit sa.... ", ,,a~ fi ... "
Daca traiti aceasta stare de spirit, imnul vostru este
,,Ah! Daca ... " Mereu ridicat in varful degetelor,
mereu straduindu-va, tragand de dumneavoastra,
]ncercand, dar niciodata realizand destul.
2. Autoznjosirea. Legatura dintre perfectionism
' $i subestimare este evidenta. Daca nu sunteti
' niciodata destul de bun, simtiti permanent tendi-nta
... de a va auto1njosi. Daca nu sunteti multumit de
106 I Leac pcntru su;letele viitiimate
dumneavoastra iniva i de realizarile dumneavoastra,
atunci urmatorul pas e firesc: nici Dumnezeu nu e
rnu.ltumit cu adevarat de dumneavoastra. Spune
1
mereu: "Haide! Poti mai rnult .. . $i, daca sunteti un
' 4. Legalismul. Contiinta hipersensibila i vina
perfectionist niciodata rnultumit de dumneavoastra,
raspund: 11 De~guL"
Oricat ati incerca, ramaneti mereu pe locul
doi. $i, de vreme c~ Dumnezeu. i dumneavoastra
pretindeti mereu locul intai, locul doi nu e destul de
bun. Deci, va intoarceti, spiritual vorbind, in minele
de sare, cu eforturi sporite pentru a va multumi
pe dumneavoastra i pe un Dumnezeu tot mai
pretentios, care nu e niciodata pe deplin satisfacut.
Dar mereu euati, aveti sentimentul inadecvar~i, nu
ajungeti niciodata; insa nu trebuie nicidecum sa va
opriti din a incerca.
3. Anxie'tatea. Obligatiile i autoinjosirea produc
o contiinta hipersensibila sub o umbrela uria~a de
vina, anxietate i condamnare. Ca un nor uria,
umbrela va . sta deasupra Capului. La rastimpuri,
umbrela se rididi i soarele stralucete, mai ales
in cazul unor adunari pentru trezire spirituala, al
conferi'ntelor despre o viata cretina Jnai adanca
i al taberelor de studiu, cand ieiti in fata pentru
rugaciune sau pentru a demonstra o predare rnai
11
deplina".
Din pacate soarele rarnane earn tot atat cat
data trecuta, cand ati facut aceeai calatorie, ati
parcurs etapele aceluiai proces i ati pretins aceeai
binecuvantare. in curand cadeti din al noualea cer
'
i se aude o bufnjtura care iti intoarce stmnacul pe
dos. Aceleai sentimente chinuitoare se instaleaza
Simptome ale pe1fectio11ismului I 107
din nou. Sentim~ntul general al dezaprobarii divine
i al condamnarii generale se intorc, sacaindu-va i
batand neincetat la Ua diff spate a sufletului .
deplina a perfeqionistului sunt insotite de c)bicei de o
mare scrupulozitate i de legalism, .care accentueaza
rigid elementele exterioare, lucrurile perrnise ~i cele
interzise, regulile i regulamentele. Sa vedem de ce
acest simptom urrneaza aproape inevitabil primelor
trei.
Perfectionistul cu o contiinta fragila, cu subesti-
marea sa i simtul interior de invinovatire aproape
automata e foarte sensibil la ce cred altii qespre el.
De vreme ce nu se poate accepta i e nesigur de
aprobarea lui Dumnezeu, are nevoie disperata de
aprobarea altora. Astfel e o prada Uoara a parerilor
i aprecierilor altar cretini. Fiecare predica il atinge.
Se gandete: Ah, poate as ta e problem a mea. Poate, daca
renunt la asta ... daca adaug asta vietii mele ... Poate, daca
incete; sa Jae asta sau incep sa Jae cealaltii, voi cunoate
pacea, bucuria i puterea. Poate ca atunci Dumnezeu ma
va accepta i fl voi nzultumi. _
Intre tin1p, lista de obligatii i interdict]i crete;
tot mai multe reguli se adauga penhu ca tot mai
multi oameni trebuie multurniti. Haloul trebuie sa
fie p~trivit pentru o persoana i rearanjat pentru alta.
Deci perfectionistul il potrivete in toate chipurile
i, inainte sa devina contient de ce se intampla,
haloul s-a transformat in ceea ce Pavel a numit
,,jugul robiei" (Galateni 5:1). Jugul era o unealta a
fermierilor foarte obinuita 1n acele z.ile, pusa pe
un animal sa traga plugu I sau folosita pentru a lega
108 I Leac pc11trn suflcte/c vtitiimatc
doua bovine impreuna . Dar cu vantul a vea ~i un alt
sens i la acest sens se gand e~te Pa vel. In Vechiu]
Testament jugl.J] era sirnbolul autoritatii d espoti ce
aezate pe capul celor cu ceriti, un sernn al scla viei
lor. Era ceva urnilitor i di structiv.
Vestea Bun.a a harului a ]ntrat in vietile
galatenilor, eliberandu-i de ace] jug spiritua I.
Vestea Buna e ca drumul la Dumnezeu nu e eel
al perforrnantei fara cusur. Indiferent ca t de mult
incercati, nu puteti catiga bunavointa Jui Dunrnezeu.
De ce? Pentru ca bunavointa Lui, nTultumirea Lui
fata de dumneavoastra e un dar al harului Sau, oferit
din dragoste, prin Isus Hristos.
Dupa un tirnp, harul a parut prea bun pentru
a fi adevarat i galatenii au inceput sa asculte alte
voci din piata; o alta ,,evanghelie", cum a numit-o
Pavel (Galatenj 1:6). Poate i-au ascultat pe lcgalitii
din Ierusnlim, care spuneau ca trebuie Fnuta toata
Legea, inclusiv legea ceremoniala. Poate i-au ascultat
pe ascetii din Co/ose, care s-au intrect;it in renuntari
pentru a-L multumi pe Dumnezeu. De asemenea,
s-au mai intrecut in a respecta zilele speciale,
lunile noi i Sabatul. Au insistat pe ,,smerenie" i
subestimare deliberata (Coloseni 2:18). Au sub]jniat
ceea ce Pavel a nu1nit porunci. ,,Nu lua, nu gusta,
nu atinge cutare lucru!" Pavel a spu s ca aveau ,,o
infat]~are de intelepciune, intr-o inchinare voita,
o smerenie i asprirne fata de trup" care ,,nu sunt
de nici un pret 'impotriva gadilarii firii pamanteti"
(Coloseni 2:21 , 23). Cat de exact!
Astfel, legalitii din lerusalim ~i ascetii din Colose
au produs galatcni diluatori ~i galatcni rcvcrsionili.
Si111pto111c ale pcrfcctio11is11111!11 i I HJ9
S-au intors la un amestec diluat de credinta ~i
fapte, de Lege i har. $i rezultatu 1 a fost acelai
atunci, CU111 este ~i astazi cand amestedrn Legea J
ha nil. Credincio~ii irna turi i sensibili pot d eveni
perfectioniti n evrotici, chinuiti de vina, pu ternic
marcati de un halo, nefericiti ;;i nemultun1iti . Au
vederi rigide, sunt incapabili sa simta iubirea, se
conforrneaza aprobarii ;;i dezaprobarii celorlalti.
Totu;;i, printr-un ciudat paradox, ei ii judeca, ii
invinovatesc ;;iii 'inlantuie pe ace;;ti ,,altii".
5. Miinia. Dar ce-i mai rau de-abia urmeaza.
Pentru ca, vedeti, ceva ingrozitor incepe sa i se
intample perfectionistului. Fara sa-i dea searna,
undeva, in adancul inirnii sale, se na;;te mania.
Un resentiment fata de indatoriri, fata de credinta
cre;;tina, fata de alti cretini, fata de propria persoana
i, ce e n1ai trist, fata de Dumnezeu .
0, nu este vorba de adevaratul Dumnezeu. Asta
e eel rnai trist; asta imi rupe inirna. Perfectionistul
nu se impotrive~te Dun1nezeului plin de har i de
dragoste, care S-a daruit pe Sine veni11:d la noi, care,
prin Isus Hristos, a rners tot drumu] pana la cruce
cu a;;a un pret. Nu, resentimentul sau este impotriva
unei caricaturi de dumnezeu care nu e niciodata
multumit. Un dumnezeu pe care nu-1 poate multumi
oricat ar incerca, indiferent la ce renunta sau ce se
straduiete sa -faca. Acest durnnezeu crud ridka
mereu miza, cere mereu mai muJt ;;i spune: ,,lmi pare
rau, n-a fost destu] de bine."
Mania fata de acest dumn ezeu fierbe in
perfectionist. Uneori, i~i recunoa~te mania lui ;;i
intreaga tiranie nenorocita a datorillor e va z uta
 Simptome ale pe1jectio11ism11 /11i I 11 r
no I Lene pc11tru s11flctelc vfiti'i11rntc
in Thailan da. Dar, dupa cativa ani, a parasit can1pul
drept ceea ce este: lm ]n locuitor satani_c, di sperat,
misiunii rapus. 0 cadere p sihica ]-a ]n1pied icat sa
al adevaratei perfcctiuni cre:;;tine . $i, un eori,
predice, sa predea, pana :;;i sa citeasca Biblia. Cum a
perfcctio nistu 1 poate gasi drumu 1 de sea pare, poate
spus-o el :lnsu9i: ,,Erarn o povara pentru sotia rnea
gasi hand :;;i este el.iberat in mod mira culos.
;;i nefolositor lui Dun1nezeu i celorlalt]'' (Free fo r the
6. Negarea. Adesea mania nu este recunoscuta,
Taking, Fleming Revell, 1975).
ci negata . Pentru ca mania e considerata un paca t
Cum s-a intamplat asta? ,,Am inventa t un
teribil, este ascunsa. $i l:ntregul am estec de teologie
Dumnezeu imposibil :;;i am suferit o cadere psihica."
gre:;;ita, legalism i mantuire prin fapte devine 0
0, el credea ]n harul divin, chiar 11 predica . Dar
Niagara ]nghetata. Acum se instaleaza profundele
adevaratele Jui sentimente despre durnnezeul cu
probleme afective. Schirnbarile starii de spirit sunt
care traia zi de zi nu erau pe masura predicilor sale.
atat de mari :;;i de teribile, )neat o asen1enea perso<lna
Dumnezeul Jui era lipsi t de bunavointa :;;i in1posibi l
pare a fi d oi oameni diferi\i l:n acela:;;i trup.
de multumit.
Sub stres ;;i sub presiunea incercarii de a trai cu
un sine pe care nu-] place, cu un Dunu1ezeu pe care
Pretentiile l~i Dumnezeu fata de m.ine erau atat de
nu-L poate iubi :;;i cu oarneni cu care nu se poate
mari ;;i parerca Lui d espre mine era atat d e proasta,
intelege, presiunea d evine prea m are. $i se poate !neat nu puteam trai altfcl d eca t dczaprobat de El...
1ntampla unc:i din d ou a: fie capituleaza, fie sufera o Toata ziu a 1mi repro::,;a: ,,De ce nu te rogi mai mult?
cadere psihica. De ce nu le vorbe ti rnai mult altora despre Hristos?
Este atat de trista capitularea! Eu petrec foarte Cand vei 1nvata sa te a utodi sciplinezi? Cum 'iti
mult tirnp consiliind oameni care au fost cand va perrniti sate lafai 1n gand uri atat d e josnice? Fa asta,
cretini activi, dar au capitu]at. A capitula 1nseamna nu face cealalta! Produ, eva ngh el izeaza, rnun ce::,;te
a re_n unta la tot. Omu l respecbv nu d e vine un mai rnult!" ... Dumne~eu I::,;i folosea rnereu dragostea
n ecredin cios, crede cu rnintea, dar nu rn ai poate Lui irnpotriva m ea . Imi arata mainile s trapunse d e
crede cu inima. Nu poate face fata perfectionisrnului. cuie uitandu-Se la mine za mbitor : ,; i spuna n d : Ei 11

A ]ncercat de atatea ori :;;i ]-a facut at;~t de n efe ri cit,
incat a renuntat.
Altii sufera o cnderc psihici7. Greutatea este
insuportabila :;;i cedeaza sub apa sarea ei. Exact
astc:i i s-a ]ntampl at Jui Joseph R. Cooke, profesor
de antropologie la Un iversitatea Wzishin glon din
Seattle. $i-a lu a t doctoratul, ave c:i ~i o p rcgiHire
solida ]n teqlog ie, a;;a ca a plecat p rofesor misionar
bine, de ce nu e::,; ti un cretin m ai b un? Da-i zor : _;i
traie::,;te a::,; a cu1T1 ar trebui!"
Mai mult decat orice, aveam un Durnnezeu
ca re lnauntrul Sa u considera ca valorez mai putin
decat noroiul. 0, a facut mare tam-tam de dragostea
Lui p cntru mine, dar credea m c5 dragos tca i
acceptarea zi lnica dupa care tanjearn pute m1 fi ale
me le doa r daca ii lasam sa strivcasca a proa pe tot
 Si111plo111c 11 /c pe1:fccf io11is11111!11i I -1 I J
112 I Leac pl' JI tru suflctelc uatffnintc
Vindecarea d e pe rfection ism are loc pri n crcdj nta
ce era ad cvarc:i tul mcu e u. Cand am 1nteles asta, cu
~ i via ta d e zi cu zi, p rin intelegerea re]a~i ei p line d e
greu a rn ai exis tat un cuvant, u n sen tim ent, un ga nd
.h a r cu lm Tata ceresc iubitor $i grijuliu.
sau o deciz ie din tr-a lc melc care sa-1 fie cu adc varc:1 t
p lacu te Jui D u m n ezeu. Da r aici e problem a, caci un eori as ta nu se poate
in tamp la d e la sin e. Pentru unii oam eni, inteJegerea
P ute ti l'n telege de ce un cretiii sincer care h ar ului nu poate d eveni o realita te constanta fara o
simte a$a ceva su fera o cadere p sihi ca ? Anii rnei vind eca re interioa ra a trecutului. Grija lui Durnnezeu
d e predica re i consiliere, de ru gad un e cu cretin i nu poate fi sirn tita fa ra o reprogra mare interi oara,
eva ngh eli ci, m-au fa cut sa cred ca aceasta boala a de profun zime, a tuturor conditionari lor greite care
perfectioni smului e foa rte ra?pandita printre oam en ii le-au fos t indu se d e parinti i famili e, d e profesori,
d in biserica . pred i ca tori i d e bi seri ca .
Aceti perfecti oniti au fost prograrn ati pen tru
atep tari nerealiste, pentru performante irnposib jle,
Vindecarea
dragoste cond iti ona ta i o subtil a teologie a f_a ptelor.
Exista o singura modalitate d e vind ecare completa
Nu p ot scapa peste noapte d e acest tipar. Schirnbarea
d e p erfectionism : ea are profun zirn ea i simptita tea
cere timp, d ezvoltare, 1ntelegere, vindecare $i, rnai
cuvantu lui har. H arul e term enul p e care 11 fol osin1
presu s d e toate, reprogram ar e - transfo rm area
pentru grecescu] charis, c u e !nsea mn a A,,gra ti e,
adu sa d e iirnoirea mintii .
bunavoin ta, am a bilitate, fav oa re" . Dar, m Noul
Vreau sa va spun ce s-a intampla t in via ta unui
Tes tam ent, aces t cu vant are un sen s a p a rte: ,,favoare
tan ar. Don a fost crescut intr-o familie e van gh elica
p rimita fara plata, nerneritata, ce nu se poate ~a~tiga
d estu] d e conse rva toare, und e tot ce cred eau cu
i nu poate fi rasplatita" . Accepta rea plma d e
n1intea er a corect, dar tot ce practicau in rela tiile
dragoste pe ca re n e-o ofera Durnnezeu nu are n .Hnic
in terpe rsonale de fi eca re zi era greit. E posibil a$a
de-a face cu propria-ne vrednicie. C um n e amintete
ceva? 0, d a! Intru totu l posibil. $i p arin tii trebuie
dr. Cooke, harul este chipl.d pe care $i-l ia Durnn ezeu
sa-$.i arn inteasca importan ta ]ucrurilo r p e care le
cand 1ntalnete nedesavarirea, pa ca tu 1, n ~p uti nta l
ved e copilul, nu d oar a celor care i se spun . Una i se
eecul n ostru . H and e ceea ce Durnnezeu I.nsui este
sp unea lui Don, $i cu totul altceva vedea el, de aceea
i ceea ce face Dumnezeu cand Sel'nt a ln e~ te cu onrn l
traia 1ntr-un conflict seri os.
paca tos i nevredni c. Ha ru I estein !n tregim e un dar,
Don a crescut in conju ra t d e o d rug os te
accesibi] tuturor. Vindecarea d e perfectionism nu
im previzibil a $i conditi on ata. Din p r imi i <1ni ai,
in cepe cu() o<:l reca rc ex pe ricnta in itiala a h aru lui 1n
cop ilariei, a fos t facut sa in tc lea ga : ; ;Vc i fi iubit
m an tuire Sau sfi n tire, un r1ata de 0 Vici ta tr.Jita prin
[)ACA ... ", ,,Te voj accepta ~i aproba CA N D ...", ,,Vei
propriile eforturi i perfo rmante cxtraoidi nu re.
114 I Leac pentru sufletcle vatiimatc
fi iubit PENTRU ... DACA ... " A crescut sirntind ca nu
i-a n1ultmnit niciodata parintii.
Avea treizeci de ani cand a venit ,la consiliere
datorita depresiilor sale - erau tot mai frecyente,
durau 1nai mult i erau mai 1nspaimantatoare.
Cat]va prieteni cretini bine intentionati i-au spus ca
problema lui.. este in intregime spirituala: Cretinii
11
plini de Duh n-ar trebui sa aiba asemenea sentimente.
Ar trebui sa fie mereu veseli." Asta i-a dublat lui Don
povara: pe de o parte, problema lui, iar pe de alta,
vina ca avea aceasta problema.
Am discutatimpreuna multe ceasuri. Nu era UOr
pentru el sa inteleaga i sa accepte dragostea i hand
lui Dumnezeu, daramite sa le simta inauntrul sau!
Pentru ca fiecare e~perienta a relatiilor interpersonale,
de la copilarie la maturitate, a contrazis harul i
dragostea, ii era foarte greu sa creada i sa simta
hant1 lui Du1nnezeu.
$i Don i-a agravat problema. in perioadele in
care se simtise deprimat a initiat relat]i nelegitime
cu persoane de sex opus. 0, niciodata pana la capat,
insa destul de departe; s-a folosit de o fata, apoi de
alta pentru a scapa de depresie. Era un pacat i el
tia asta. Faptul ca s-a folosit greit de alta persoana _
i-a marit sentimentul de vinovatie adaugand o vina
reala la vina sa imaginara. Parcursese de nenumarate
ori intregul ciclu al lacrimilor, pocaintei, izbavirii i
al promisiunilor innoite, pe care insa mai tarziu le
in ca lea din nou.
$edintelenoastre au durat rnai mult de un an. Dar
in acest timp s-a produs v.indecarea rnultor an1intiri
dureroase i reprogra1narea rnodalitatHor_gre;;ite de
Simptome ale pe1fecfionis111ului I 115
a face fa ta depresiilor. $i-a facut bine temele, a tinut
un jurnal cinstit al sentimentelor sale, a citit carti
bune ;;i a ascultat casete, a invatat pe dinafara multe .
pasaje din Scriptura ;;i a petrecut timp in rugaciune
pentru lucruri concrete, cu o atitudine pozitiva.
0 parte din reinvatare s-a produs in ti1npul
relatiei noastre. A incercat de multe, multe ori sa ma
faca sa-1 resping, sa-mi retrag acceptarea iubitoare pe
care i-o acordasem. Don incerca sa ma determine sa
ma port cu el la fel ca mama ;;i tatal sau ;;i la fel cum
credea ca Se pu rtase Dumnezeu cu el.
Vindecarea nu a venit peste noapte, dar, slava
Domnului, a venit! Incet, dar sigur, Don a descoperit
harul in acceptarea incredibila i neconditionata a
persoanei Jui de catre Dumnezeu. Perioadele in care
se simtea tare abatut s-au rarit. Nu s-a chinuit sa
scape de ele, au disparut pur ;;i simplu - a;;a cum
cad primavara frunzele moarte i su-n t inlocuite de
altele. A ca;;tigat mai mult control asupra gandurilor
i actiunilor sale. Depresiile au inceput sa dispara i
acum el are momente bune i rele ca noi toti .
De fiecare data cand il vad pe Don singur,
zambe;;te ;;i spune: "Doctore, e pre a frumos ca sa
fie adevarat, dar e-adevarat!". Tocmai acesta este
mesajul. Problema perfectionistului e ca a fost
programqt sa creada ca e prea frumos ca sa fie
adevarat. $i dumneavoastra puteti gandi: Desigur,
cred zn harul divin, dar...
,,Veniti la Mine, a spus Isus, toti cei truditi
i-mpovarati, i Eu va: voi da odihna" (Matei 11:28).
Nu este aceasta o veste buna? Nu sunteti nevoit sa
traiti n1ai departe ca i pana acum, caci exista o cale
116 I Lcac pcntru suflete~e viitiimate
mai buna! ,,Eu va voi da odihna. Luati jugul Mcu
asupra voastra ... caci jugul Meu este bun, i sarcina
Mea este UOara" (11 :28-30).
,,JugulMeu este bun." Ce inseainna asta? Jugul
Sau e confortabil, caci e croit pe masura persona1itatii
dumneavoastra, a individualitatii i a urnanitatii
dumneavoastra. ,,Sarcina Mea este UOara"
in~eamna ca Isus, care va potrivete jugul, nu va va
lasa niciodata singur, ci va purta jugul impreuna cu
dumneavoastra ca Paraclete, Cel care vi se alatpra
pentru a va ajuta sa carati aceasta sareina i acest
Simptome ale pe1jecfionis111ului I 117
Primite la Golgota, El pentru mine poarta cinci
rani ce sangereaza
$i-n a lor staruinta prea tare cuvanteaza:
Iertare! Da, lertare! $i strig~ iar: Iertare
Caci eel rascumparat nu trebuie sa moara!
Jar Tata] Il aude rugandu-Se fierbi.n te pe Unsul
Cel lubit
$i ruga 1-o asculta, caci jertfa I-a primit.
$i Duhul Sau ~opte~te, privind spre a Lui sange:
,,E~ti fiu iubit de Domnul, crede, nu Jnai plange!"
. .

jug u~oare. $i glasu-1 plin de dragoste aud, cu Durnnezeu

Remarcati cuvintele din imnul lui Charles sunt irnpacat;
Wesley in care el vorbete despre procesul prin care $i fiindca-s al Lui fiu, de frica am scapat.
harul tamaduitor al lui Dumnezeu vindeca o inima Cu-ncredere m-apropii ~i-naintez pe data,
perfectionista, incarcata de vinovatie. c: pm
.,.,1 I' d e b ucune
. s t ng:,,
. Ava.'Ava .IT
.. ata I"
v
..

/ Te scoala, suflete al meu, te.scoala

Te scoala, suflete al meu, te scoala; alunga

temerile vinovate
Caci Jertfa iti veste~te iertare de pacate;
In fata Tronului Maririi se afla-2 n0astra cheza~ie
$i pe-a Lui maini al nostru nurne'scrie.

In cer de-a pururi vietuind, El pentru mine

mijloce~te
$i-n dragostea-I izbavitoare prin al Sau~sange
staruie~te;
Pacatu-ntregii lumi de Sine-i ispa~it
Prin sangele ce curge din Tronul eel slav.it.

Tatu, El suferinfele noastre le-a purtat, i durerile
noasjre le-a luat asupra Lui, i noi am crezut ca este
. pedepsit, Iovit de Dumnezeu, i smerit. Dar El era
strapuns pentru piicatele noastre, zdrobit pentru
fiiradelegile noastre. Pedeapsa, care ne da pacea, a
ciizut peste El, i prin riinile Lui suntem tiimiiduifi.
Noi riitiiceam cu tofii ca nite oi, fiecare li vedea de
drumul lui; dar Domnul a fiicut sii cadii asupra Lui
nelegiuirea noastrii a tuturor.
S-a dat pe Sine fnsu la moarte, i a fast pus fn
numiirul celor fiiradelege, pentrucii a purtat piicatele
multora i S-a rugat pentru cei vinovafi.
Isaia 53:4-6, 12
Procesul de vindecare a perfecfionismului
'"l)erfeqio.nismul este sentimentul constant
Y ' i atotcuprinzator de a nu fi la inaltimea
cerintelor, de a nu fi sau de a nu face niciodata destul
pentru a multumi. A multumi pe-cine? Pe toti - pe
dumneavoastra iniva~ pe ceilalti, pe Dumnezeu.
In mod firesc, 'el presupune multa autoinjosire
~i aufodispret, alaturi de o hipersensibilitate la
parerea, la aprobarea i la dezaprobarea celorlalti.
$i toate astea sunt insotite de umbra vinovatiei.
Perfectionistul aproape simte nevoia sa se creada
vinovat, daca nu pentru altceva, pentru insui faptul
ca nu are reinucari!
Perfectionismul produce o imagine a lui
Dumnezeu deformata de sentimentele de indoiala,
revolta i ma.Pie im potriva unui Dumnezeu care nu
poate fi niciodata multumit. '
_ Leacul pentni perfectionism este hand p1in
de indurare al lui Dumnezeu, dat noua prin Isus
Hristos. Insa, pentru a fi tamaduit, trebuie sa
acceptati tratamentul prescris.
 120 I Leac pentru sufletcle vatamate
Vindecarea este un proces
Primul pas consta in renuntarea la ideea de vindecare
rapida. Nu lasati pe nimeni sa va amageasca cu ideea
ca printr-un tratarnent intensiv va veti vindeca pe
loc. De fapt, a cauta n1ereu solu~ia imediat dupa colt
e?te o parte a bolii. Caci perfectionistul e specializat
in dacii: ,,D~ca a putea ... , ar fi bine." Ce ati completat
in punctele de suspensie? Ce.va pozitiv? ,,Daca a
putea ... cit.i, spune rugaciuni, darui, evangheliza,
sluji"? Sau cu ceva negativ?
,,Daca a putea renunta la ... "
,,Daca m-a putea opri din ... "
,,Daca a putea abandona ... "
,,Daca a putea respecta cele patru legi, urma
I .; cei trei pa;;i, primi cele doua binecuvantari sau
primi darul; cu sigT1ranta atunci a;; reui!"
Orice scornire disperata de solutii rapide
de acest fel este un apel la magie, nu un miracol.
Vindecarea este un proces; n-ati devenit
perfectionist peste noapte i nici nu veti scapa de
perfectionism peste noapte. Este necesar un proces
de cretere in har, de reprogramare ;;i de vindecare
la fiecare nivel al vietii dumneavoastra. Va trebui sa
va vindecati mintea cu conceptiile ei deformate, sa
va vindecati sufletul cu sentimentele lui vatamate,
s_a va vindecati perceptia cu evaluarile ei injositoare
i sa va vindecati relatiile cu toate conflictele lor
tulburatoare. $i mai aveti nevoie de o vindecare
adanca, interioara, a amintirilor astfel, incat sa
se tearga reluarile distructive de in1agini care
interfereaza cu viata du1nneavoastra.
Proccsul de vindecarc a pe1je_cfionis111ului I 121
Ati putea crede ca suna a revizie generala.
Chiar este, i faptul ca va supuneti acestui proces e
i nceputul vindecarii de perfectionism.
Dumnezeu va fi multumit
Nu numai ca Dumnezeu i harul Sau vii var znsoti pe
tot parcursul procesului de vindecare, dar Dumnezeu
va ft mulfumit de dumneavoastrii la fiecare pas al acestui
proces. In Biblie, cuvantul hare intotdeauna impletit
cu prezenta Datatorului de har. N-ar trebui sa folosirn
niciodata cuvantul har ca i cum am descrie o marfa
impartita de Dumnezeu. Har inseamna Dumnezeul
binevoitor venind spre dumneavoastra. ,,Harul Meu
iti este de ajuns" (2 Corinteni 12:9). Nu hand, ci ,,harul
Meu". Una din expresiile favorite ale Jui Pavel a fost
I
,,harul Domnului nosfru Isus Hristos" (1 Corinteni
16:23, Galateni 6:18, Filipeni 4:23, 1 Tesaloniceni 5:28,
2 Tesaloniceni 3:18). Harul.nu este o marfa, ci Insu;;i
Domnul nostru, venind spre noi cu indurarea Sa. Un
Dumnezeu iubitor, binevoitor, ne accepta a;;a cun1
suntem, ni Se ofera cu dragoste aici i acum, nu cand
ne vom redresa.
Dumnezeu este rnultun1it de noi cand trecerrt
prin prcicesul de vindecare, la fel ca parintii iubitori
cand copilul lor incepe sa invete sa umble. intr-o
casa, zilele respective sunt marcate de multa emotie
;;i bu curie,. mai ales la primul copil - acesta se
l'mpiedic~, mai cade peste mobila, poate chiar
indoiete un pie veioza. par 11 cearta oare parintii,
ii spun cat sunt de nemultumiti ca nu se descurca
perfect? Striga oare tatal: ,,Ar trebui sa te descurci
mai bine, copile"? Adauga oare man1a: ,,Ai facut un
 J 22 I Lcac pe11tn1 s11J!etl'!e vifl ifo rnte
pas prostesc. Nu-i de mira re ca ai cazu t ~i te-c:i i lovi t"?
Ved eti cat de des L-arn transforrn a t pe D11mnezeu
intr-un parinte ne vroti c? Sau, p ara fra za nd ce a
spus Jsus in Predka de p e Munte: ,,Deci, daca. voi,
care sunteti rai, tip cum sa faceti can d va ]nvata ti
' ' '
copilul sa umble, cu cat m ai rnult Tatal vostru, care
este 1n ceruri, va fi multurnit de voi la fiecare pas al
procesului vostru de vindecare?" (vezi Matei 7:] 1).
Dumnezeu va fi rnultumH de voi pe tot parcursu]
drurnului.
Dati-mi voie sa sugerez o rugaciune ca re sa
ne lnsoteasca, o re teta d e ]ntrebuintat la n evoie:
,,Multurnescu-Ti Tie, Doamne, ca ma vindeci
conform orarului Tau perfect." In acest fel nu
transforrnati procesul intr-o alta forma de iritare
pentru perfectionismu] dumneavoas tra ori de rnani e
pentru ]naintarea 1nceata, ci intr-o rugach1ne de
multumire pentru bunavointa Sa aratata la fiecare
pas.
Radacinile problemei
Adesea, problemeJe afective sunt rezultatu] unui
dumnezeu, al unor oarneni, al unui fel de via ta, pe
care le gi=isim uitandu-ne prin fereastra reL:1tiilor
din copilaria noastra. Cei 1T1ai multi dint re noi
1-a u dez voltat conceptul/sentim en teJc d espre
Tatal nostru din ceruri din imaginile m amelor i
ale tatilor no:;;;tri pama.nte~ti, iar aceste sentim ente
devin atat de ames tecate si confuze. Dar aceste
sentirnente contrad.ictorii ;;i cu lpabile nu sunt vocea
lui Durnnezeu. Sunt adesea vocea nei'ntrcru pta cJ
Mamei, a Tatalui, a Fra telui ori a Surorii SC1 u a ceva
Procesul de v indecare a pe1fectio11is11111/ui I 123
interiorizat care ne preseaza. Arnintiti-va ca cele mai
1nulte din tiparele fundamentale d e relation are cu
alti oarneni sunt construite dupa tipare le relatji]or
din familia noastra.
1. Piirinfi ce nu pot fi mulfumifi. Una dintre
cauzele farniliale eel mai des intalnite, care duce
la perfectionism i depresie, este faptul ca parintii
sunt nemulturniti. Asemenea parinti ofera numai
dragoste conditionata, cerand respectarea anumitor
standarde, obtinerea de note mari sau cele mai bune
performante in sport ori 111 viata spirituala. Ofera
putina ]ncurajare, sau chiar deloc, i ~ulta critica.
Pana i aprobarea este conditionata. Incurajarea e
data numai pentru a accentua ca ,,trebuia i puteai
mai mult". Cele trei note de 10 din carnet sunt trecute
cu vederea, insa nota 9, nu: ,,Cred ca poti trece de
la 9 la 10, daca l:ncerci ." $i cand ]ncerci i treci de
la 9 la 10 i-i arati rnam.ei carnetul, crezand ca va fi
precis rnultumita, te privete o clipa, apoi deodata se
incrunta i-ti spune: ,,Dumnezeule! De unde ai pata
aia pe haina? Cred ca ai varsat ketchup pe tine. Ai
urnblat toata ziua aa?" Ceea ce insearnna: ,,Copil
netrebnic i nerecunoscator! Ce imagine de parinte
1rni creezi in ochii societatii?"
Parintii nernultumiti i dragostea conditior:ata
produc scopuri i standarde de neatins. Cu cativa
ani in urma, 0 doamna mi-a spus ca de fiecare data
cand foloseam cuvantul a Ji sup 11s sau sup11 ncre lntr-o
predica se simtea nelinitita, vinova ta. Mama ei
obinuia sa 0 imbrace foarte elegant dimineata, cand
ieea la joaca. $i-i spunea : ,,Acuma, ca iei, sa nu-ti
murdareti rochia. Am muncit mult pana sa calc toata
 124 I Lene pe11tru suf!etelc viftii11rntc
dantelaria asta." Va puteti imagina cum arata rochia
dupa-arnia z a i Seara . $i, cand fetita se !ntorcea,
n1ama ei o ceita cu rn anie: ,,Copil neas ta mpi'i ra t, nu
ma asculti niciodata!" Cerinte absurde, n c rea li s te,
imposibil d e realizat. Cand nu erau 'implini te, urmau
vina $i pedeapsa. Cum era o casa profund re ligioasa,
sunteti surprini ca fata, acum o ferneie in toata firea
I
se lupta cu conceptii incorecte despre Dumnezeu, cu
subestimarea i cu o povara grea de vina?
2. Situafii fami lia/e i1nprevizibile. Tntr-una din
operele sale, Charles Dickens a spus: ,,Jn luT}lea celor
mici, eel mai mare rau e nedrepta tea." Jmprevi z ibiJul
situatiilor familiale duce la nedreptate. Daca parintii
nu se pot controla, copiJul nu ~tie ]ace raspuns sa se
atepte din partea lor.
Beth a avut o viata cre9tina cu foarte multe
; ui uri i cob ora uri. S-a s traduit, 1ns5 cred in ta $i
mcrederea nu-i prea e rau la inden1ana. Senti mentele
ei de vina i au tocondamnare erau un eori a tat de
puternice, 1ncat nu suporta nici sa mearg~ la biserica.
In cele din urm a, am ajuns la o intelegere -- :;a s tea
1n spate, aproape de un a dintre ieiri 1nca t, detca nu
P?ate s uporta ceva din pred ica mea-, sa poat5 pleca.
$1d e multe ori in bmpul unei predici, fa ra sa vorbesc
de ceva ce eu sa consider di ficiJ, o vede.,a m pe Beth
ridi can du-se i ieind.
Ce farnilie a avut! Era ca i cum ai fi tra it pe ~ ua zi
i noapte. Tata] era alcoolic. Mama era una din aceJe
femei linib tc i cal m e - linitite i ca lrne precum
un vu lcan ce poate c rupe or.idlnd. N u pot sa ujt
afjrma ti a lui Beth: ,,N-an1 f;'tiut niciodat.') dad \ voi fi
]mbrati.;;ata sau Jo vi ta. $i n-am putut ni ciod c'1 t a sa -rni
Proces ul de vi11dernre a pe1fccfio11isl1l11!11 i I -125
dau sean1a d e ce se 1ntampla fie una, fi e cea]alta ."
Ded, fire sc, a crez ut ca Durnnezeu es te impre vizibiJ,
ira\iona] i instabil precum parintii ei.
Pe langa aceste rani suflete9ti, au fost i ca teva
rani propriu-zise. Laun n1oment dat, a fost necesara
o interventie chirurgicala p entru un maxilar d islocat.
$i acele rani i-au lasa t arnintiri tare dureroase, care
necesitau vindecare inainte ca ea sa poata crede in
Dumnezeu I d eb care vine orice d ar bun i desavar;;it,
in care este lumina fara cea mai mi ca umbra de
mutare sa u schirnbare (Iacov 1:17).
Nu e g reu d e inteles d e ce asernenea s itu atii
familiale nasc infirrni afectiv i perfectioniti. Parintii
imposibH de multumit, o p e rsona]jtate p e care nu
ti-o poti accepta, standardele d e neatins i fanteziste,
se mnalele neclare, conflictele d e n esuportat - toate
programcaza oamenii sa dea raspunsuri gre;;ite .
ln\elegeti d e ce vindecarea este un proces ca re
cere timp, efort, adesea ajutorul unui consilier i
'intotdeaun a partaia incurajatoare i iubitoare a
Trupului lui Hristos? Cata nevoie avem de aprobarea,
d e sprijinul i lucrarea celorlal te m adulare a]e
Trupului lui .H ristos! Iacov afirma implicit d , in
multe caz uri, reprograrnarea, innoirea 9i procesul
de vindecare survin nurnai ca nd avern parta;;ie ;;i
ne ru ga rn unii pentru aJtii (Iacov 5:16).
Puterea de a te umili
~
Nenumaratele rani cu ca re ne trczirn sunt greu de
cJasifi ca t. Fae parte din viata noa s tra intr-o Jume
cazu.t a . Ben a fost unu] dintre cele mai tin1id e suflcte
pe care le-arn consiliat vreodata . Ahia 11puteam au z i.
126 I Leac pentru Sltf/etcle vatamate
,,Ce ai spus, Ben?" Am inceput sa exersam pentru a-1
ajuta sa vorbeasca mai tare. il puneam sa-mi citeasca
diferite lucruri. ,,Putin mai tare, Ben. Curaj! Vorbete
mai tare!" Se temea sa nu fie.a povara pentru ceilalti.
Te puteai simti stingherit in prezenta lui. Aproape ca
iti venea sate uiti daca nu poarta o pancarta pe care
scrie: ,,Scuzati-ma ca traiesc!"
Ati auzit vreodata de ,,Ordinul dependent al
sufletelor realmente molco:ine i timide"? Semnul
lor este preul din fata Uii. ,,Preurile" de la Ua au ospiciu. Sau de genul: ,,Mama! Ce copiJ, ce fatal Nu-i
un simbol oficial - lumina galbena. de avertisment.
Motoul lor oficial este: ,,Cei blanzi vor moteni
pamantul, daca toata lumea e de acord!" Ordinul a
fost fondat de Upton Dickson care a scris un pamflet
numit ,,Puterea de ate umili". Ei bine, Ben putea fi
un membru de elita al acestui ordin.
Situatia Jui Ben s-a ameliorat prin discutii,
insa adevarata vindecare a inceput intr-o tabara
de consiliere pentru cupluri. inconjurat de cateva
cupluri iubitoare, aprobatoare, Ben a rememorat o
serie de amintiri dureroase. $i-a amintit ca i-a auzit
pe vecini vorbind de familia lui. Vedeti, avea o mama
bolnavicioasa, isterica. Suferise o cadere psihica i
fusese mult timp aproape invalida. Ben i-a amintit
de vecinii care barfeau ca ea suferise caderea psihica
din pricina baietelului care o tot urma, agatandu-se
de ortul ei i nescapand-o niciodata din ochi . O
povara destul de grea pentru un copilandru, chiar
i pentru un adolescent: ,, Tu eti cauza caderii mamei
tale, a infirmitatii ei!" Ben i-a dat drumul Uvoiu]ui
de Jacrimi, iar grupul 1-a acceptat cu dragoste. 0
mare povara i se luase de pe suflet, caci nu putuse
Procesul de vindecare a pe1jertio11is11111/ui I 127
pune capat penifentei interioare pe care o practicase
~n toti aceti ani de acuzare pe nedrept.
Nu vom ti niciodata cate rani i cata suferinta au
provocat asemenea remarci intamplatoare. Seminte
de rani, umilinta, ura sunt sadite in capor, pentru a
infecta intr-o zi o personalitate adulta.
Remarci de genul: ,,Ma tern ca _v a ~rete ca unchiul
Ed." $i cine e unchiul Ed? Ei bine, unchiul Ed i-a
petrecut zece ani intr-o inchisoare i a murit lntr-un
pacat ca nu are macar un pie din frumusetea fratelui
lui?" Sau fetita care avea o sora mai frumoasa i care
i-a auzit nidele Optind la o reuniune de familie:
,,Asta-i cea urata".
$ice putem spune despre toate ranile i agoniile,
vina, temerile i urile care sunt impletite cu obsesia
moderna - sexul? De la curiozitatea puerila care-i
face pe copii sa-i analizeze reciproc trupuri]e, la
fratii i surorile mai mari care ameninta i mituiesc
profitand de cei mai mici, starnind senzatii puternice
- care au un caracter distructiv la aceasta varsta
- parca am trece 2000 de volti printr-un fir de 220.
Treceti la tatii naturali i vitregi care nu-i trateaza
fiicele ca fiice, ci ca sotii i amante. Sexul, fiind ceea
ce este, poate produce eel mai grav conflict afectiv:
spaima i dorinta, frica i placere, dragoste i ura,
toate impletite ii1tr-un cutremur afectiv violent care
te poate secatui.
Mania copleitoare
Fiindca veni vorba despre ura - asta e adevarata
problema, nu-i aa? Mania, resentimentul, ura sunt
128 I Leac pentru sufletcle vlitiimate
1ngropate adanc. Uneori ii 1ntreb pe cei pe care-i
consillez: ,,Ar fi prea dur cuvantul 111fi11ie?" Adesea
ii 1nclina capeteJe i spun : ,,Nu. E corect. Nu
11
lasati 0 bland ete exte rioara 1 de pre la Ua, Sa Va
1n$ele. Inca n-arn intalnit nici un om care sa sufere
de probJeme afective cauza te de perfectionism, dar
care sa nu fie furios pe cineva sau ceva. Mania poate
i ingropata sub straturi de timiditate, sfiiciune $i
evlavie spirituala, dar exista.
Procesul de vindecare presu pune obligatoriu
curajul de a demasca mania, de a 0 aduce in fata
Domnului, de a o pune la Cruce, unde ii_ e locul.
Nu exista vindecare pana cand ea nu e rccunoscuta,
combatuta $i solutionata. Solutia este iertarea fiecarei
persoane implicate in respectiva ura i umilinta; este
abandonarea oricarei dorinte de razbunare fata de
acea persoana; 1nsearnna sa-i permiti iubirii iertatoare
a lui Dumnezeu sa-ti spele sufletul ra.vait de vina.
Cu multi ani in urma, am fost surprins sa
prirnesc un telefon de la un profesor care preda l_a
un colegiu cretin . $i-a amintit o afirrnatie pe care
o facu sem intr-o predica despre trezirea spirituala1
la coala sa . A spus: Jmi arnintesc ca ati spus: Ori
de cate ori constatati ca ati reactionat exagerat la Ull
stimul oarecare, fiti pe faza! Ati dat, probabil, peste
o rana afectiva adanc ing ropata . Cred ca a;;a n1i s-a
1ntarnplat mie." Deci a veni tin orau I nostru i am
petrecut o saptamana impreuna. Era un om 'invapt
i deosebit de spiritual, cu o profunda cunoatere
a Scripturii. Dar in campu s CJvusese loc o disputa
$i, dintr-o data, acest cre$ li n atat d e stapfan pe sine
a reaction a t cuprins de o rnanie violenta . M/i11ie
Proccsul de vindecare a pe1fec fiu11is11111/11i I 12 9
cop/e~itoare era intr-adevar descri erea pol riv iLa.
El 1nsu$i era ~;ocat $i se simtea extrem de vinovat.
Nu 9tia ce sa fadi i oricilt ar fi citit din Scriptura,
s-ar fi rugat ori ar fi incercat sa lase totul in searna
Dornnului, nu 1-a aju tat. Era cu adevarat ]a pamant
i, agonizand, ini-a spus: "Nu-mi vine sa creel, dar,
cand s-a intamplat, am si.m tit practic dorinta de a ie;;i
afara i de a omori pe cineva. 11
N-a fost greu sa depistarn cauzele problemei, dar
nu le putea accepta. In ti mp ce se destainuia, spunea
men:~u: "O' dare o tampenie ... nu poate fi asta!
11
I-an1 spus: "Nimic nu e o tampenie.
Poveste;;te-rni! /1
Fusese un copil istet, precoce, un inteiectua]
din natere. Cunoa;;teti tipu l - are ;;ase ani 1 dar ai
zice ca are cincisprezece. Era atat de inteligent, ca-i
era greu sa traiasca printre cei care nu erau la fel de
detepti . Era mereu primul in clasa, dar ultimul la
joaca . Fiecare pauza era o pacoste pentru eJ. Erau
acele scene de neuitat cand copilul inteligent, dar
stangaci era tachinat ;;i se faceau glume pe seama Jui.
Copiii mai duri 11 tcrorizau, 11 torturau 1 iJ loveau, il
raneau fizic. lnsa, mai mult decat atat, au facut din
el un invabd afectiv. Arn fost uin1it d e sensibilitatea
rnemoriei sale. $i-a amintit toate n.urnele copiilor,
chiar ice haine purtau. Era totul acolo, de$i trecusera
ani, i s-a scufundat in fan tan a sa d e rnani e. Cum
ponienea n1 vreun incident1 1J numea pe respectivu]
copil. L-anl invitat sa-i ierte pe fiecare in parte. jJ
vei ierta pe Dan? 0 vei ierta pe Sa11y? $i p e ... " Pare
o bog<-1tela? Dirnpotri va, a fost incredibil de dureros.
lnsa, 1n ru gaciune, a gasi t puterea de a-J ierta pc fiecarc
- 130 I Leac pe11/-r11 suflctefe vnlnnzate
dintre acei copii care i-au facut viata a ta t de ainara.
Duhul Stant a ridicat valul d e pe ami1~tirile respective
i le-a dezamorsat pu te rea de constrangere. A fost
]nceputul unei schimbari profunde i a durat pana
cand puterea de vindecare a lui Dumnezeu a urn.plut
golurile dureroase din inin1.a sa.
indreptaFrea lui Dumnezeu
Un asemenea resentiment fundamental e, cu adevarat, ,
o revolta 1mpotriva n e dreptatii i striga: ,,Am fost o
victima. N-am avut de ales. Nu eu am ales sa ma
nasc. Nu mi-am ales parintii. Nu mi-am ales fratii
i surorile. Nu mi-an1 ales handicapurile i boala.
Am fost o victima, iar ranile, umilinta i cicatricele
mele sunt nedrepte." $i veden1 adesea aceasta manie
ascunsa ieind ]a suprafata ]n perfectionitii ce vor sa
corecteze fiecare greeaJa pe care 0 vad i sa ]ndrepte
toate relele din lume.
Locul vindecarii, pentru aceste persoane ranite,
este Crucea - culn1ea tuturor nedreptatilor. in
remarcabila sa carte, P. T. Forsythe nurnete Crucea
,,indreptatirea Jui Dumnezeu" (Th e ]ustification
of God, Londra, Independent Press) . Prin Cruce,
Dumnezeu $i-a dovedit identificarea totala cu noi
in suferinfa noastra nemeritata, cat i in pedeapsn noastra
mcritntif. N -a existat niciodata mai muJta nedreptate
decat in acea Cruce. Nimeni nu a avut parte d e mai
multa respingere deca t Domnul nostru. Acu za tiile
care Is-au adus, procesul Sau, rastignirea Sa au fos t
toate extrem de nedrepte.
Nu spuneti niciodata: ,,Durnnezeu nu ~ ti c cum
e sa suferi" ;;i nu g anditi niciodata c5 Durnnezeu
Procesu/ de vinrfccare a pafcc fio11is11111/11i I 13 1
ingaduie sa suferirn Jucruri pe care El n-a fos t di sp u s
sa Je suporte. El a fos t du s ca un miel la taiere;
toate drepturile I-au fost Juate; toate puteril e I-a u
fost suspendate. A pierdut sprijinul prietenil or Sai
1n chpa in care L-au parasi't i au fu git, iar El era
umilit, dezgolit, batjocodt, ridiculi zat: ,,Deci eti Fiul
Jui Dumnezeu, ha? Ei bine, da-te jos i dovedete-o,
daca e~ti atat de grozav!"
Pri vind Crucea, incepe1Tl sa intelegern cat de
rnult Se identifica Hristos cu adevaru/, i nu doar
cu adevarul sdipitor, stralucitor ;;i frumos al lui
D1m1nezeu pe11tru noi toti. Crucea Lui reprezinta
adevarul inspaimantator i revoltator despre noi
toti - adevarul despre invidia, i ura, i pofta, i
egoisniu], i mania care salaluiesc 1n aceasta lurne
cazuta, pacatoasa a fiintelor urnane. Adevarul
vietuirii in aceasta lrnne a ieit la suprafata prin
rastignirea Fiului Jui Durnnezeu. Acum ~tim ca
Dumnezeu intelege cum e sa traieti in aceasta lume.
El este Tamaduitorul ranit, e Mare] e nostru Preot
micat de sirntamantul infirrnitatilor noastre.
Aceasta este vestea cea buna, prea buna pentru
a fi adeva.rata, pentru fiecare perfectionist - pentru
dumneavoastra, care nu pu teti face fa ta tuturor
sentim.ehtelor contradictorii dinauntrul dumnea-
voastra, pe care nu credeti ca I le puteti 1mpartai
Jui Durnnezeu. De nenumarate ori am au zit, 1n biroul
meu: ,,Clim I-a putea spune asem_c nca lucruri Jui
Dumnezeu? Sa 1rni exprim durerea, umihnta, mania,
resentimcntul fa ta de oameni, da; 1nsa fa ta d e El? Cum
Pe
ii pot ]m parta ~ i rrstn?" Nu intelegeti? Cru ce, El a
experimentat toa te Zlcestea ~i 'Inca mu It rn ai mu lt.
132 I Leac pentru sufletele viWimate Procesul de vindecare a pe1fecfio11ismulu i I 133
Pe Cruce, in Hristos, Dumnezeu a absorbit toate dra~ostea Lui tan1~duitoare ]n su_fletele ;;i trupurile
aceste categorii de sentimente dureroase in dragostea noastre.
Sa. Ele I-au patruns in inima, I-au strapuns sufletul $i ,,0, Tarnaduitorule ranit, Tu, Cel care ai fost
au fost dizolvate in oceanul iertarii Sale $i in rnarea frant, Tie iti incredintarn toate bucatile vietii noastre
ui tarii Sale. frante $i Te rugam sa le pui laolalta i sa ne faci din
Apostolul Pavel, anterior eel m.a i indarjit du$man, nou intregi $i sanatoi. Amin."
al credintei cre~tine, a fost unul care L-a urat pe Isus
Hristos, unul care a strigat insulte la adresa Lui, unul
c are l?i-a exprimat mania, prezent fiind la uciderea
primului rnartir, $tefan. Cand Pavel a descoperit ca -
toata mania a fost absorbita in inii:na iertato(lre a
lui Dumnezeu, a scris : ,,Dumnezeu era in Hristos,
impacand (~i sa personalizam) impacandu-ma cu
Sine~ netinandu-mi in socoteala pacatele mele" (vezi '
2 Corinteni 5:19).
Nu exista nimic legat de ranile chinuitoare,
ascunzi~urile, ura i -mania din sufletul du1nnea-
voastra pe care I 1-ati putea imparta~i lui Dumnezeu,
iar El sa nu fi auzit deja. Nimic, <lin ce Ii spuneti,
nu va ramane neinteles. Va va primi cu dragoste i
har.
Pentru ca Isus a $tiUt ca vom crede toti ca vestea e
prea buna pentru a fi adevarata, in noaptea dinaintea
drumului Sau spre Cruce a instituit Cina cea de Taina . .
Luand din paine ~i vin - lucruri simple pe care le
putem simti, atinge $i gusta, mirosi i primi in noi
.inine - a :spus: ,,Mant::ati i betide aici. Faceti luoul
aceasta pentru a va aminti de tot ce s-a in tam plat"
(vezi Matei 26:26-28).
Cand luam i mancam din trupul, din frangerea
Lui, primim vindecare i intregire pentru frangerea
noastra. Cand bem din vin, primim iertarea i

Negreit, 11-avem 'indrnz neala sii ne punem nlifturi
sau 'in rfindul unora din aceia cari se laudii singuri.
Oar ei, prin faptul cii se miisoarii cu ei fn~ i i i se pun
aliitu ri ei cu ei 1n?ii, su 11 t Jara pricepere. No i, 'in sa,
nu 11e liiudiinz di11colo de miisura noastrn, ci /11 n1ifs ura
111arginilor, pe cari le-a lnsemnat Dumnezeu camp11lui
nostru ca sii ajungem panii ia voi.
Ci, "oricine sc lnudl7, sii se laude /11 001111111/ " .
Pentrucii nu cine se laudif singur, va Ji primit, ci ace/11
pe care Domnul ll laudii.
2 Corinteni 10:]2-1 3, 17-18
Dar Tu ceri ca adeviirul sii fie 'in adfincul i11i111ii:fif dnr
sii. piitrundd 11ifelepciu11ca lnliiuntrul mcu!
Psa ln1ul 51:6
g
Supraom sau tu znsufi?
---ilerfeqionistul trebuie sii in~e\esii fie el '.nsw1i
~in Hristos. Totui, tocma1 fi1nd cu adevarat el
insui, perfectionistul indura cele mai dure rani, are
nevoie de vindecarea celei mai adanci parti a fiintei
Jui, de cea mai drastica reprogramare. Poate cea n1ai
cumplita urmare a perfectionisrnului este alien.area
de adevaratul sine. Sa vedem unde incepe aceasta
pierdere tragica i cum se produce.
r
Pe parcursul procesului d e cretere, copilul
primete mesaje despre el insui, despre Dumnezeu,
despre alti oaineni i despre relatii. Aceste mesaje
pot fi afirmatii explicite sau deductii din cele vazute
i intfonplate. Pot proveni din cele spuse sau fa cute
in mod di rect ori din ceea ce nu este spu s sau nu
este facut. De obicei, e o imbinare a mai multor
factori. in cet, dar sigur, i inconti ent p entru eel
tanar, mesajele patrund. Copilul care a primit m esaje
nega tive tie: ,,Nu sunt acceptat i iubit aa cum sunt.
Am incercat toate modalitatile pentru a primi aceasta
aprobare fiind aa cum sunt. Pot fi accepta t i iubit
daca d evin a]tceva i altcineva."
 136 I Lene pcntru suf!etelc z1iftiinrntc
$i tanaru] nu se opre;; te pentru a in cerca sa
priceapa ce se 1ntampJa. El nu ;;tie ce se 1ntampla l'n
viata Ju i - ca nu ii sunt implinite nevoile profund e,
date de Dumn ezeu, care sunt fund am enta le ]n
dezvolta r ea un ei fiinte urnane. Nu ajungc sa
trajasca sentimente fo a rte necesare, sentirncn tu]
sigurantei, a] acceptarii, al a partenentei ;;i valorii.
Nu i se raspunde n evoii de a fi iubit i d e a in va ta
sa iubeasca. In schirnb, se dezvolta to t rn ai mu lt
anxietatea p rofunda ;;i sentimentul n esigurantei, al
Ii psei d e valoare i al resph1gerii. $i tan arul 1ncepe Scl
se catere p e p o teca lun ga i a nevoioasa a incercarii
de a deveni altcineva.
Tragedia e ca sin ele persoanei respective, cu m
1-a conceput Dumnezeu, nu are nici o ansa sa se
d ezvolte. Talentele sale unicc nu sunt d ezvo ltate.
Sinele sa u adevarate negat sau s trivit i un pseu d osine
Ii ia locul. Toate energiile afective i spirituale care ar
trebui sa coopereze pentru'dez voltarea sinelui sa u
proiectat d e Durnnezeu sunt folosite la cornpunerea
unei imagini de sine fal se i idealizate.
Din pacate, acest proces a u todistructiv nu se
oprete automat cand mnul d evine cretin. lertarea,
acceptarea iubitoare ;;i h a rul Ju i Durnneze u pene-
treaza cateva s traturi exterioare ale s ine lui sa u irea l,
oferind vietii sale o n ou a onestita te.
In sa, d aca deforrnarea cste g rava ~i sentim entele
sunt puternic vatan1 a te, e n ecesar un gen rn ai p ro fund
de vindecare. Caci mult prea adesea p seudos inele
trece i l'n v ia ta cre;;tin a i li reorgani zca;;,il cxis te nta
1n juruJ n oii expe ri ente religioase.
Suprno111 snu tu lnsufi ? I 137
Supraom versus tu insuti
Ce sunt s11pmomul i tu /11sufi? Supraornu] este o
imagine id ealizata fa] sa cu care credeti ca trebuie sa
va id enti fica ti pentru a fi iubit i acceptat. Supraomul
este o in1agi n e lnchipuita a sinelui. De vre1ne ce ati
fost program a t sa credeti ca nirn eni nu va va iubi daca
va va cunoate adevaratul eu, va luptati sa d e veniti
un supraom, sa catigati dragoste i acceptare.
Aceasta d eformare se extinde p an a la nivelul lui
Dumnezeu, care este Perfectiunea absoluta, care cere
pe rfectiun e i ]n fa ta caruia, cum va, ar trebui sa va
aratati nurn ai partea cea buna. Trebuie sa-L lasati pe
Dumnezeu sa vada numai supraomul, nu adevaratuJ
dumneavoastra eu .
Dati -mi voie sa va pun o lntrebare foarte
person~Ja. Cand stati In prezenta Jui Durnnezeu In
medita ti e ori ru gaciune, pe care dintre cele doua I
le in fa ti ati? Odata i-a1n pus aceasta lntrebare unui
evan gh elis t foarte apreci a t, ca re d orea sa il ajut In
rezolvarea unor proble111e afective i spirituale.
I-am spu s: Jn intalnirile tale cu Durnn~zeu, cand
te indrepti spre El In rug~ciune, ce si n e Ii prezinti?
Care e im agin ea de sine, in mintea ta, pe care T-o
i nfati ezi Jui Dumnezeu2 Nu te gr abi. Gandete-te.
Atept pana te gand eti bine."
Ei bine, a tacut neobi nuit d e rnult. Apoi mi-a
spu s: $ ti.i , nu rn -a m gandi t ni ciodata ]a asta. Dar
11
trebuie sa fi.u ci n stit cu tine. Ma tern ca l ntotdeauna
ma infa ti CZ 1n a inteC1 lui Durnnezeu cu tot ce am mai
religios i purtand eel 1nai frumos halo. Cinstit, ar
trebui s5 recunosc ca, imag.inandu -m a In preze nta Jui
 138 I Leac pentru suf!etele vatiimate
Dumnezeu, sunt intotdeauna supraomul. Nu cred
ca mi-am infatiat vreodata adevaratul eu, ceea ce
sunt." Apoi a clatinat din cap i a adaugat: ,,$i am
cantat de mii de ori A~a cum sunt, la Tine vi11, dar
n-am facut-o niciodata."
Nu e singurul. Exista modalitati subtile de a-I
prezenta lui Dumnezeu supraomul i de a ascunde
eul.adevarat. Una este modalitatea futuristii. ,,Sigur,
Doamne, n.:.3m devenit inca supraom. Tu tii asta i .
o tiu i eu. Nu sunt inca supr-~wmul, dar intr-o zi voi
fi. Voi fi candva cretinul desavarit. Candva ma voi
ruga destul, voi citi destul, voi vorbi destul altora
despre Hristos, voi face destule lucruri deosebite
pentru Tine. Candva voi fi imaginea mea jdealizata.
Voi fi supraom. Deci nu-i da atentie adevaratului
meu eu, acum, Dumnezeule - e -numai temporar.
Privete ceea ce voi deveni."
Exista i modalitatea penitenfei. In acest caz, in
viata perfectionistului intervine extrem de multa
subestimare i chiar autodispret. ,,Ei bine, Doamne,
nu te uita la adevaratul meu eu, la toate pacatele,
eecurile i defectele mele. Nu privi la astea, caci
tii cat ma dispretuiesc, nu? $i presupun, desigur,
ca i Tu imi Utati adevaratul eu cu toate eecurile i
defectele. Insa hi care-mi sunt obiectivele, Doarnne.
De vreme ce Tu itni urati adevaratul eu i il urasc
i eu, poti vedea ca sunt de partea Ta, deci sunt cu
adevarat supraom."
Prin aceste modalitati subtile, autoinjosirea
devine o perpetua pedeapsa interi.oara menita
sa-L impresioneze pe Dumnezeu . Sperati ca nu va
vede adevaratul eu, ci se uita doar la supraorn. De
Supraom sau tu l'nsufi? I 139
vreme ce Dumnezeu nu poate suporta acel sine
rat, inacceptabil, i de vre1ne ce dumneavoastra
continuati sa-I spuneti ca nici dumneavoastra
nu-1 puteti suporta, El trebuie sa fie impresionat
de standardele dumneavoastra foarte ridicate, sa
inteleaga ceea ce sunteti ~i, deci, sa va accepte i sa
va iubeasca.
Tragedia e ca acel sine adevarat a rama~ blocat
afectiv la varsta copilariei. $i asta explica unele
lucruri copilareti exprimate de personalitatea
dumneavoastra. Ati ramas undeva in trecut; n-ati
' '
mai crescut. Aveti, in mod evident, trupul unui
barbat ori al unei femei, insa din punct de vedere
spiritual i afectiv sunteti imatur.
Supraomul !]i sentimentele
Perfectionistul are cele mai mari probleme in
domeniul sentimentelor, caci imaginea supraornului
infatieaza o persoana care nu accepta niciodata
trairea anumitor sentin1ente. De obicei are o imagine
mentala nebiblica a Jui Isus ca ,,blandul Isus, smerit
i duke." Acest Isus e efemina!, pasiv, o persoana
stoica ce nu-i expri~a niciodata sentimentele. Este
sub eel mai strict control afectiv i, de obicei, nu-~i
exprima sentimentele deJoc.
Orictim, nu exista sentimente rele i sentimente
bune. Sentimentele sunt pur ~i simplu sentimente.
Ele sunt consecintele nenumaratelor lucruri
exprimate de personalitatea dumneavoastra. Nici
un sentiment nu este pacatos in sine. Ceea ce faceti
cu ele le face corecte sau greite. Du pa felul in care le
rnanuiti, va conduc spre neprihanire sau spre pacat.
140 I Lrnc en/ru S l ~fletc/c vn!t'lmafc
Sentirnentele ln sei su nt o p arte foarte important5
din personaJitatea prirnita d e la Du rnnezeu.
Un sentiment pe ca re supraornul il consid era in
gen era] rau e l/ln11i11. Eu am crescu t ascultand predici
n eb ibh ce, in u man e i distru ctive d esp re rn an ie cum
ca este intotdeauna u n sentiment nesfant. Mi -a lu at
ani d e zile sa sca p de aceste conceptii. Aproa pe ffii-a u
distrus viata cretin a i aproape mi-au n en orocit
casnicia, caci a trebuit sa in vat cum sa-mi exprim
m ania fata, de sotia m ea in m od ad ecva t. Fiecare sot'
~
sau soti' e bun a trebuie sa invete '
sa 0 fad\ intr-un fe]
acceptabil.
In Marcu 3:5 citim ca lsus i-a privit cu man ie. Dei
acesta este singurul Joe din Noul Testa ment in care
se spune explicit ca Jsu s s-a n1 aniat, cred ca p utem
presupune ca Isu s a fost fu rios ca nd i-a izgonit cu
biciul pe schimbatorii d e b ani din Ternplu i cand i-a
numit p e unii " nebuni i orbi", "morminte va ruite",
ucigai", 11 ~erpi", " fa risei fatarni ci" (vezi Matei 23).
11
N iciod a ta n-a fost Jsu s m ai di vin ca atunci cand $i -a
exprimat m ania aprinsa. D e multe ori, dragostea
perfecta i n1ania merg m an a-n m an a; ]ntr-ad evar,
rn.ania este rezu ltatul d ragos tei pe rfecte.
Noi, cre9tini i, folosi m un tru e semanti c ce suna
bine, d ar ii deruteaza pe oam eni: ,,0, asta n u-i n1 anie;
e indi gn are dreapta !" De ce nu s puncm ca es te o
1ntrebuin tC1 re d rea p ta a m aniei l ca m a n ia 1n sai
nu e un sen timent paca tos? Ar fi rn u lt mai pu tjn
d erutan t.
Important es te cum J'n trebuin ta ti m an ia - cum o
ex primati i cum o rczo]vap. Jnsa ca nd avcti aceast5
imag jne falsi'i, jreala ci s upraornului care nu Cl r c
Supraom sa11 tu /11::;u fi ? I 1 41
voie sa sin1 ta 1 sa a rate v reod ata m ani e, d eveniti
tinta p er fecta pentru ruinare em otionala i pen tru
d epresie.
N u con fun d ati m ania cu resen timen tele, caci
sunt cornpl e t diferite. Mani a, controlata i cid ecvat
ex prim ata, e una; m ania scapata d e sub control,
incorect exprim ata, e alta. Apos tolul Pavel a facut
o di stinctie clara intre mania corecta i resentirnent.
A opu s cu prud enta m ania, p e d e o p ar te, ~ i ura,
rautatea, acreala i tot restul, p e d e alta. Jnteresant
este ca afirrn a ti a sa : " M aniati-va i nu pacatuiti"
(Efescni 4:26) es te ]a irnperati v. Pavel nu a sp us: E 11
in reguJa, va pute ti m ania din cand in cand, ca 0
concesie." Pavel a s pus: ,,Maniati-va ! Fiti rnani oi! ",
dar a ad au gat repede: Jnsa fiti a ten\i!" Pavel
tia ca m ani a p oate duce la resentiment, rautate,
acreala, d aca nu e m anuita foarte a tent. De aceea a
spu s: ,, Exprirn a ti -va m ani a, d ar frti a tenti sa nu se
transforme 1n acreala, resentiment sa u u ra." Ciu d at
e ca, d aca nu 1nva tam -cum sa n e exprim arn i sa
n e r ezolva m 1n mod ad ecva t m ani a, vom deveni
plini d e resent:imente ;;i am araciune. Multe casnicii
sunt distru se p entru ca p arten erii nu au in vatat
sa-9i exprirn e m ania . Tin acoperite o m u ltin1 e d e
sentirn ente, a rza nd 'incet i ra zbun an du-se intr-o m ie
i un a d e m oduri su btil_e.
M ani a ti-va , in sa fi ti ate nti . .Mani a se tra ns forma
in resentim ente i arn a raciune ca nd n u titi cum sa
o exprirn ati. Asta i se inta rnp la pe rfecti on is tu l ui,
care ni ciod c:ita n u -i poCltc p erm ite sa-5i ex prim e
m an ia, C<J re JlU- i p ermi te nici rn.Jca r Sa fie COll ti ent
c<l e fu ri os. 0 n caga ~ i o 1ndeasa und eva )n ad ancu I
 142 I Leac pentru sufletde viitifmate
sinelui, unde fierbe, se infecteaza i iese la suprafata
prin tot felul deprobleme afective mascate, conflicte
casnice i chiar boli fizice.
Mania este un sentiment sadit de Dumnezeu,
parte a chipului lui Dumnezeu in personalitatea
umana ;;i trebuie folosita in scopuri constructive.
Supraomul~i conflictul
Supraomul crede ca intotdeauna trebuie sa ne
intelegem cu toata lumea, sa fim placuti de toti i ca
n-ar trebui sa existe nici un conflict intre cre;;tini.
0 scurta vizita la o baza misionara este un ;;oc
pentru perfectionist, caci nu ii trebuie n1ult sa-;;i dea
seama ca misionarilor le vine mai greu sa se inteleaga
intre ei decat necredincio;;ilor carora doresc sa le
I I slujeasca. Vedem acela;;i lucru in bisericile noastre.
$i totu;;i mitul perfectionist persista: ,,Asta ar trebui
sa fiu."
Din ScriptudLvine ideea asta? Nici macar doua
somitati ca Pavel ;;i Barnaba nu au putut lucra
impreuna. Foarte intelept, i-au separat lucrarile, iar
biserica, tot cu multa intelepciune, ;;i-a pus mainile
peste ei, i-a binecuvantat pe amandoi, iar apoi i-a
trimis in doua directii opuse.
Dumnezeu le-a fo]osit natura lor umana pei1tru
a institui doua lucrari misionare in loc de una. De
asemenea, Dumnezeu S-a fo]osit de dezacordul dintre
ei pentru a-1 ajuta pe loan Marcu sa se maturizeze ;;i
sa devina marele scriitor al Evangheliei lui Marcu .
~aptul ca nu puteti lucra cu toata lun1ea nu
insea1nna ca aveti dreptul sa pastrati resentimente
fata de cineva. Nu inseamna ca aveti dreptul sa
Supraom sau tu insufi? I ]43
urati sau sa fiti acru. inseamnii ca s-ar putea sa nu va
l?laca de toata lumea sau sa nu va simtiti prea bine
in preajma unora. $i nu lasati supraomul sa devina
banda stricata care spune: ,,Ei bine, daca nu te intelegi
cu cineva, tu e;;ti de vina. Tu e$ti problema ;;i, daca ai
avea grija macar un pie, totul ar merge bine." Pavel
n-a spus: ,,Daca sunteti plini de Duhu1 Stant, veti trai
in pace i fara probleme cu toata lumea." El ,a spus:
,,Daca este cu putinta, intrucat atarna de voi, traHi
in pace cu toti oamenii" (Ron1ani 12:18). Problem~
poate fi la cealalta persoana. Pavel nu a adaugat, cum
face supraomul: ,,Da, ;;i acea problema e ;;i a ta i ai
responsabilitatea de a-1 ajuta pe celalalt sa-i rezolve
problema." Exista o vorba:
Cu sfintii-n cer de-i sa traie~ti,
Vc1 zicc ca-i o buna veste!
Cu sfintii pe pamant sa vietuie1}ti?
0, frate, i-o alta povestc!
Eul real din dumneavoastra infrunta deosebiri
reale, conflicte reale, iube;;te ;;iii pasa destul pentru
a se confrunta cu ceilalti oan1eni in dragoste. Insa
eul real ;;tie ;;i el ca, uneori, cea mai bui1a solutie ;;i
s~ngura e sa folosim marea vorba a Jui Stanley Jones:
,,In acord, sa fim de acord sa nu firn de a cord!"
Supramnul ~i fericirea
Supraomul crede in mitul: ,,Trebuie sa fiu mereu
foarte fericit." Dar sunteti, mereu fericit? Nidodata
.
depresiv? Tot timpul simtiti nevoia sa spuneti:
,, Laudati pe Domnul!"? Nu treceti prin perioade d e
144 I Lene pe11tru ;,11jl<:ti>le viitiilllnfe
framantari? Cerul nu pa.r<:; niciodata d e ararna? Nu
vise intampla sa faceti lucrurile din pura obligati e,
fara bucurie?
in gradina Ghetsimani, Domnul nostn.1 le-a
spu s discipolilor Saj : ,,Sufletul n1eu e cuprins d e
o intristare de rn oarte." Se zvarcolea la pamant;
curgeau sudorile pe El i trecea printr-o lupta teribila
data intre sentimentele Sale i vointa Sa. Sentimentele
Sale spuneau: Daca e cu putinta, departeaza de la
11
Mine paharul acesta." lnsa vointa Sa era neabatuta,
la fel cum un magn et se indreapta intotdeauna spre
Polul Nord, i vointa Sa spunea: Nu cum voiesc Eu,
11
ci cum voieti Tu." $i cateodata acelai gen d e lupta
face ca sufletul nostru sa ne fie nespus de intristat.
Fericirea depinde de intfimpliiri, de ceea ce ni se
inta.mpla, de fapte exterioare pe care nu le puten1
controla. Bucurie este cuvantul potrivit p entru ceea
ce noi, cre9tinii, trebuie sa a9teptam. Caci bucuria este
cuvantul care are de-a face cu ce-i in noi, cu relatiile,
nu cu circumstantele, nu cu intamplarile. Bucuria este
calmul interior de du pa furtuna; sentim.entele pot fi
furtunoa se, dar poate exista i un sentiment interior
al starii noastre drepte, dupa voia Jui Dumnezeu.
insa as ta nu inseamna ca trebuie sa mer gen 1nain te
cu rnasca supraomu]ui, cu bu ze zarnbitoare, dinti
stralucitori i un ,,Laudati pe Domnul!''
Realis1nul sinelui adevarat
Ca i cre9tin, puteti fi realist. Asta inseamna ca nu
trebuie sa va temeti sa ]nfruntati ce estc rn ai ri'.\ u,
mai urat, m ai d ureros. Nu trebuie sa va terneti sa
va ex p ri m ati sentin1ente]e de suparare, mahnire,
Su17rnou1 ~n11 t11 711~ 11/i ? I r45
durere, sing ura tate, lupta ~i chiar d c pres ie. U ncor i
se poate chiar in ta m pla sa trecep prin d epresii, cum
i s-a inta mpJat lui Ilie dupa eel mai ma re succes al
sau: "Destul! Acun1, Doamne, ia-mi sufletu U"
In viata Jui Isus vedem o sin ceri tate brutala
'
- toate tipur il e d e sentimente au fost trai te ;;i
exprimate foarte clar i liber, fara nici 0 urrn a de
ru9ine, vina ori imperfectiune. Urrnati rnodelul Jui
Isus, nu al v reurrui supraorn mitic.. N iciodata sa nu
va temeti sa va exprirnati adevaratele sentirn ente
i sa fiti cu adevarat dumnea voastra 1n9iva in Isus
Hrisfos.
Cand irositi timp i energie ]ncercan.d sa fiti
supraom, va privati d e cre9tere i de prietenia Jui
Dun1nezeu.Astfelnu-Llasati pe Dumnezeu sa accepte
i sa iubeasca ad evaratul eu din dumn eavoastra
pentru care a murit Hristos. Acesta este singuru / sine
pe care Dumnezeu ]] cunoa9te ;;i 11 vede. Supraomul
este o iluzie a imaginatiei dumneavoastra, o imagine
falsa, un idol. Nici nu sunt sigur ca Dumnezeu vede -I
supraomul. Aveti posibilitatea de a fi durnneavoastra
llliVa ]n Hristos i nu trebuie sa va comparati cu
nirn eni altcineva. El vrea sa vii vindece ;;i sa vif
schimbe astfel, incat adevaratul durnneavoastra sine
sa se poata d ezvol ta devenind ceea ce a vru t El sa
tip.
Supraomul moare foarte greu, dar supraomul
religios rnoare mai greu decat toti. Dae~ descoperi\i
ca va tineti d e el cu 1ndarjire, sper ca veti auzi Duhul
Sfant spun and: ,,Abandoneaza-1! Renunta la el! Apoi
putem i:ncepe lmpreuna intregul proces vi ndecator
de faurire a sinelu i ad eva ra t. "
146 I Leac pentru sujletele vatamate
Cand veti inceta sa va irositi energiile spiritual e
pentru a intretine acest fals supraom ;;i veti incepe
sa le folositi pentru a colabora cu Duhul Stant
pentru cre;;terea adevarata, va veti sirnti eliberat 1n
Isus Hristos, scapat de false obligatii ;;i imperative,
de aprobarea ;;i dezaprobarea celorlalti, de acea
condamnare ingrozitoare a prapastiei dintre ceea ce
incercati sa fiti ;;i ceea ce sunteti.
Ce ump le ace as ta prapastie nesfar;;ita? Am ve;;ti
bune pentru dumneavoastra: de pe crucea Jui Isus
Hristos, intreaga desavar;;ire a lui lsus, adevaratul
Supraom al lui Dumnezeu, va este data prin hanil
Sau fara plata, ;;i ea umple cu varf ;;i indesat toate
golurile din viata dumneavoastra.
Pavel a exprimat atat de elocvent acest gand: ,,$i
voi, prin El, sunteti in Hristos Isus. El a fost facut
de Dun:rnezeu pcntru noi intelepciune, neprihanire,
sfintire ;;i rascumparare" (1 Corinteni 1:30).

Pentruce te 1nahneti, suflete, i gemi 'inliiu~1trul
meu? Niidiijduiete in Dumnezeu, ciici iara 11 '!!01:
liiuda; El este mdntuirea mea i Dumnezeul meu. ln11
este mdhnit sufletul in mine, Dumnezeule ... Un val
cheamii un alt Dal, la vuietul ciiderii apelor Tale; toate
talazurile i apele Tale tree peste mine. .
Cu lacriimi ma hranesc zi i noapte, cdnd mi se
zice fiirii incetare: ,, Unde este Dumnezeul tau?"
Psalmul 42:5-7, 3
10
Mituri ?i adevaruri despre depresie
4"lepre~ia. este o. e"x. p. erienta cornun~ ~rintr~
V cre$hni. Putet1 intreba: ,,Cum vme asta.
Un cretin deprimat? Cuvintele se contrazic; sunt
incmnpatibile. Daca o persoana a fost cu adevarat
nascuta din Duh .<?i, in mod cert, daca a fost
umpluta de Duh, atunci n-ar trebui ca depresia sa
fie imposibila? Fara indoiala, faptul ca un cretin
sufera de depresie ar trebui sa fie un se1nn ca ceva
nu e in regula, ca ceva trebuie sa fie adus inaintea
Domnului. Trebuie sa fie un sem.n al pacatului din
viata ornului respectiv."
Cele spuse pot parea foarte corecte i logice, dar
nu rezista la testul Scripturii, al rea.litatii experientei.
cretine sau al adevaruriJor psihologice. $i, cu
siguranta, nu se potrivete cu biografiile sfintilor.
Cre~tinii pot avea depresii
Ati citit n1ai recent vreun psalm al lui David?
Pen truce te mahne9ti, suflete, 9i gemi inlauntru 1
rneu? (Psalmul 42:5)

150 I Lcac pentru sufletele viitiimntc
lmi este mahnit sufletul i'n mine, Dumnezeule ...
(Psalmul 42:6).
Pentruce te mahneti, suflete, i gemi lnlauntrul
meu? Nadajduiete ]n Dumnezeu, caci iara Il voi
lauda: El este mantuirea mea i Dumnezeul meu.
(Psalmul 43:5).
Sau l-a1i ascultat pe Ilie? ,,Acum, Doamne, ia-mi
sufletul" (1 Imparati 19:4).
Sau pe Iona? ,,Vreau mai bine sa mor decat sa
traiesc!" (Iona 4:3).
~i ati auzit cuvintele lui Isus in gradina, pe cand
suferea ~i Se ruga? ,,Sufletul Meu este cuprins de
o intristare de moarte" (Matei 26:38). Puteti gasi o
descri~re mai potrivita a depresiei ~ o depresie care
aproape a despartit persoana de viata? Multi dintre
psalmii despre depresie vorbesc despre expresia
fetei celui deprimat; cat de exacta este descrierea
lor! Persoana deprimata ~i demoralizata are o m.ina
nenorocita. Arata tulburata, ingrijorata, nefericita, ca
~i cum ar purta pe umeri toata povara lumii.
Un alt simptom foarte com.un al depresiei sunt
Jacrimile. ,,Cu lacrimi n1a hranesc zi ~i noapte",
spune psalmistul (Psalmul 42:3). $i e o afirmatie
psihologica surprinzator de exacta! Depresia aduce
adesea pierderea poftei de mancare. Pur ~i simplu,
nu inai si1n ti nevoia sa m.ananci. De vreme ce
111ancarea 1ti displace, ]ncepi sa traie~ti cu ]acrimi
in Joe de mancare. ,,Lacrin1ile mi-au fost carnea",
~i unii dintre noi ar putea adauga: ,,Da, ~i legumele
mele, ~i salata, i desertu1, i bautura." Ce nu e in
Mituri i a_dev1Jruri desprc dcpresic I 1y1
regula? Incapabil sa va opriti din plans, va hraniti cu
disperarea, i asta sporete depresia.
Scripturile sunt mai realiste ~i mai binevoitoare
cu noi decat unii cre~tini, caci ele arata clar ca e
posibil sa fie deprimati ~i cre~tinE . $i biografiile
sfintilor vorbesc despre acela~i lucru . Citam adesea
convertirea extraordinara a lui John Wesley, la
Aldersgate, insa v-a~ putea arata din pasajel~ imediat
urmatoare cateva citate care aproape 0 contrazic,
caci in ele Wesley vorbe~te sub imperiul depresiei,
indoielii i al descurajarii.
Samuel Logan Brengle, Portrait of a Prophet
[Samuel Logan Brengle, portretu] unui profet] este
povestea unui adevarat sfant din Armata Salvarii
(Clarence W. Hall, The Salvation Army, Inc.).
Operele clasice ale Jui Brengle despre sfintenie
au fost traduse ]n numeroase Jimbi ~i au condus
milioane de credincio~i inspre o viata inai profunda
in Hristos.
Vorbind de Brengle, Hall scrie: ,,Apoi urma o
lupta cu sentimentele sale ce se napusteau asupra
mintii lui de melancolic structural" (p. 213); Intr-o
scrisoare, Brengle a scris: ,,Nervii 1nei sunt facuti
praf, ravaiti, extenuati. $i aa 0 intunecime ~i
depresie au cazut asupra mea, cum nu am mai
cunoscut, de~i depresia este o veche cuno~tinta de-a
mea" (p. 214). Mai tarziu a avut o rana la cap, pentru
ca, la 0 dernonstratie, un betiv a aruncat 0 cara1nida,
lovindu-1. Complicatiile ranii i-au marit depresia, cu
care se lupta de o viata, o ,, veche cuno~tinta", cum
a numit-o. $i totui, a existat vreodata un sfant mai
sfant decat Samuel L?gan Brengle?
 i52 I Leac pentru sufletele vatiimate
inainte ca o persoana sa-f?i trateze depresia,
trebuie sa o recunoasca. $i multi cretini, daca ar
fi cinstiti in legatura cu ceea ce simt, ar trebui sa
recunoasca: ,,Da, depresia e o cunotinta i de-a mea.
$tiu despre ce vorbeti."
Negandu-~i depresia, q1ulti cretini ii inrautatesc -
situatia. La depresie adauga i sentimentek de
vinovatie i _9stfel problem a se dubleaza. Sa spunem
ca o depresie serioasa echivaleaza cu apasarea tmei
greutati afective de o tona. Cam asta e senzatia, nu-i
aa? Sa duci o tona in spate e foarte rau, dar poate
ai puterea sa o faci. insa, cand se adauga i vina,
spunand: ,,Ceva nu e in regula cu mine, din moment
ce am aceasta depresie", greutatea se dubleaza i
devine o sarcina imposibila pentru oricine.
I I
Depresia nu e in mod obligatoriu un semn
al eecului spiritual. in relatarile din Scriptura,
upele dintre cele mai profunde depresii sunt
caderi afective ce urn1eaza celor mai mari succese
spirituale. Aa s-a intamplat in cazul lui Ilie. Dupa
momentul eel mai maret din viata lui - triumfu]
' '
asupra profetilor lui Baal pe muntele Carmel - ce
s-a intamplat? iI vedem stand singur sub ienupar,
cerandu-I lui Du1nnezeu sa-i ia viata. Avraam
a avut o experienta similara (Genesa 15).- La fel
i multi dintre noi. Depresia pare a fi un recul
afectiv natural. Se aseamana cu reculul produs la
-declanarea unei arme de 'calibru 1nare. E reactia
naturii ori poate echilibrul in ceea ce C. S. Lewis
numete ,,legea pendulului" personalitatii umane.
Din pacate, unii din prietenii notri cretini ne
pot fi cei mai mari dumani intr-o asemenea situatie,
Mifuri i adevaruri desprc dcprcsic I 15.)
dandu-ne sfaturi incorecte i nerealiste. Exista
~retini care inteleg foarte putin depresia. Pentru c:,a
personalitatile lor nu sunt susceptibile la depresie,
nu-i inteleg pe cei depri1nati. Situatia este foarte
dificila in cazul in care se casatoresc doi asemenea
oameni. Daca sotul nu prea are parte .d e depresii,
dar sotia sa da, ii va veni, probabil, foarte greu sa
inteleaga ce simte ea i prin ce stari trece . .$ituatia
devine de doua ori mai cruda daca else folosete de
perioadele in care ea e deprimata pentru a-i pune pe
umeri o povara spirituala. Sau sotia o poate pune pe
umerii sotului,
, daca situatia
, e inversa.
Nu puteticonchide ca, dacanu ati suferitniciodata
o depresie, sunteti mai spiritual. C. S. Lewis a spus
odata ca in aproape jurnatate din momentele cand
ne credem virtuoi e o problerna de tempera1nent i
constitutie, nu de spiritualitate.
Depresia i vina
Exista o depresie care se nate din vinovatia pacatului,
a neascultarii i a unei faiadelegi cunoscute. Dar eu
nu despre ea scriu. Va puteti intreba: ,,Cum recunosc
depresia care vine in urma pacatului?" $i e o intrebare
buna, mai ales daca sunteti un perfectionist ce sufera
de o contiinta. hipefsensibila, de tirania obligatiilor .
i necesitatilor sau de un sentiment constant de
nelinite anxietate i condamnare. Permiteti-mi sa
1
va ofer un principiu general care cred ca poate fi
de mare ajutor. Un sentiment concret, specific de
vinovatie, care poate fi legat de un anumit act sau
de o atitudine incontestabila, este in general un
sentiment de vinovatie veritabila ;;i neindpioasa.
154 I Leac pentru sufietele vtifiimate
$i sentimentele care urmeaza pot fi vina reala i
depresia rea]a, datorate unei faradeJegi reale.
Dar un ansamb]u vag de autoacuzatii sistematice,
neclare, de sentimente_invadatoare de anxietate i
condamnare care nu pot fr reperate - acestea sunt,
in general, semne de pseudovina ori de depresie
provenita din surse afective. Pacatul poate conduce
la depresie, dar nu toate depresiile sunt cauzate de
pacat. RadaciniJe depresiei sunt adesea adanci i
foarte complicate, Ja fel de complicate precum nrnlte
dintre ranile copilariei i cicatricele pe care oamenii
Je due cu ei in viata adulta.
Depresia ~i personalitatea
Depresia e Jegata de structura personalitatii, de
constitutia fizica, de reactiiJe chimice din organism,
de functii]e glandeJor, de tiparele afective, de
conceptele-afecte invatate. Ca i cretini, trebuie sa
intelegem i sa acceptam acest fapt. Am duce-o mult
mai bine daca nu am uita intelepciunea profunda
dinti-unul din ce]e mai vecl~i cantece pentru copii:
Ja~k Sprat nu manca ce-i gras
Nevestei nu-i placea negras
$i iaca astfel, dimpreuna
Platoul 11 facura luna!
Credep sau nu, aceasta e o analiza uhnitor de
profunda a structurii personalitat]i. Structural; Jack
Sprat i doamna Sprat sunt cornpJet diferiti. Nu
incercati sa-i facet] sa manance- sau sa traiasca la
feJ. Ar fi o violare a personalitatii Jor. Sunt amandoi
Mituri ~i adevaruri despre depresie I 155
fiinte valoroase i presupunem ca se iubesc foarte
mult, dei sunt complet qiferiti ca alcatuire. A vrea
. ca rnai multi predicatori, profesori, evangheliti i
mai ales parinti sa posede intelepciunea din at::est
cantecel.
,,Stai o clipa, spune cineva. Uiti ca, in Hristos,
suntem fiinte noi, ~i cele vechi s-au dus. Innoirea
i sfint]rea nu ant.ileaza vechile deosebiri?" La asta
trebuie sa raspund: ,,Nu! SJava Domnuhii, nu le
arm leaza !"
Naterea din nou nu schimba ternperamentul de
baza. Va poate insufla, aa cum ii place lui Oswald
Chambers sa spuna, ,,natura Jui Isus Hristos", dar
nu va schimba temperamentul de baza. Faptul ca
ati devenit cretin nu inseamna ca de acum inainte
incetati sa mai fiti dumneavoastra iniva. Pavel a
ramas Pavel i dupa convertire. Petru a ramas -Petru
i loan a ramas loan. Nu au devenit altcineva. In
planul lui Dumnezeu nu sunt doua lucru,ri la fel. Doi
fuJgi de zapada nu sunt la fel. Prin marea varietate
in unitate, Dumnezeu dezvaluie minunea cailor
Sale. Fiecare dintre noi este diferit ca temperament
i structura a personalitatii. Vedem i simtirn,
reactiona1n i interpretam lucrurile in mod diferit.
Apostolul Pavel ne-a amintit: ,,Comoara aceast~
o purtam in vase de lut" (2 Corinteni 4:7). Prin
natura i temperament, unii oameni sunt nervoi,
tematori i se sperie UOr. Sunt hipersensibili i
sentimentele lor pot fi atinse i schimbate UOr. Ma
intreb uneori daca Pave] n-a fost unul dintre acetia.
Oricat fusese de puternic, a mers la Corint slabII I
fricos i plin de cutremur" (1 Corinteni 2:3). A avut
'I
156 I Leac pentru sufletele vafiimate
o tinerete framantata: ,,de afara lupte, dinauntru
temeri" (2 Corinteni 7:5). Cu siguranta, acelai
lucru este valabjl i pentru tanarul pastor Timotei.
Intreaga a doua Epistola catre Ti1notei pare a fi
scrisa de catre Pavel pentru a-1 scoate pe Tirnotei din
depresie. Biograful lui Brengle 1-a num-it ,,melancolic
structural". Oamenii care sunt foarte introvertib
'
i sensibili au adesea cele mai mari probleme cu
depresia.
Eecul nosttu de a aborda in mod realist depresl.a
e originea celor mai multe depresii. Crezand ca nu
este nici o legatura intre natural (temperarnentul
nostru i structura personalitatii) i supranatural
(vietile noastre spirituale), ne inelam amarnic. Atat
sentimentele, cat i credinta opereaza utilizand unul
i acelai echipament. Dumnezeu nu vine la noi pe dii
speciale care sane ocoleasca sau sane scurtcircuiteze
personalitatea. Nu face o gaura ]n capetele noastre
pentru ca sa-$i toarne cu 0 palnie magica, mistica,
harul ]n noi. Mecanismele personalitatii noastre pe
care le folosim In credinta sunt tocrnai instrumentele
'
cu care opereaza i sentimentele noastre.
Poate intelegem mai bine daca ne gandirn la o
combina mare, scumpa, avand in mijl?c un televizor,
cu un casetofon stereo .i un radio. Este o piesa de
mobilier foarte frumoasa . Dar, daca se 1ntampla ceva
cu unul dintre tranzistorii acestui vast ansarnbJu,
sistemul audio se strica. De ce? Toate componentele
funqioneaza prin aceleai circuite. Daca se arde o
conexiune aici ori un condensator ori nite .tranzistoti
dincolo, toate trei aparatele vor fi afectate. De ce?
Opereaza prin acelai sistem.
Mituri i adevaruri dcsprc r.le11rcsi1 I ' '>'I
Depresiile pot veni din alte surse d edH ccle pu r
spirituale. Pot sa apara pentni ca s-a defectat ceva
l a echiparnent - la eel fizic ori la echilibrul d intre
emotii i personalitate. S-au dus tranzistorii, s-a ars o
conexiune i a fost afectata chiar i via ta spirituala.
Sa ne intoarcem la Brengle, un om intr-adevar
sfant, care scrie despre sine: ,,Aa o a1naraciune i
depresie au cazut asupra mea, cum nu mi s-a inai
intarnplat ... Dumnezeu piirea inexistent. Morrnantul
piirea scopul meu neabatut. Viata ii pierduse toata
slava, tot farmecul i sensul... Rugaciunea nu-mi
aducea nici 0 UUfare; intr-adevar, irni parea ca am
pierdut duhul rugaciunii i puterea de a ma ruga"
(Hall, Portrait of a Prophet, p. 214).
Recurgand la ilustratia anterioa'ra, putem spune
ca transmitatorul nu avea nici un defect; dragostea
Jui Dumnezeu era in continuare -prezenta. Statia
de radio transrnitea in continuare muzica buna,
ernitatorul TV transmitea imagini corecte, dar se
auzeau numai paraziti i ecranul afia doar ,, purici".
De ce? Pentru ca receptorul avea o defeqiune.
Asta s-a intamplat cu Brengle. Remarcati cat de
intelept a fost. In ciuda sentirnentelor sale, a lnteles
ca Dumnezeu era tot acolo. In fiecare propozit]e
I a fo]osit cuvantul parea. ,,Dumnezeu piirca ca este
inexistent... Mormantul parea scopul rneu neabatut."
Brengle Jl1SUi a subliniat cuvantul pii.rca.
Ati trait vreodata o schirnbare completa a senti-
1~1entelor durnneavoastra? Seara mergeti la culcare
i totul e in regula. Va treziti dimineata ~i nirnic
nu mai e in regula. Nu puteti gasi nici o explicatie
pentru schimbare. Ieri erati bine dispus. Credeati
158 I Lcac pcntm sujlctclc vi'itiirnatc
ca va urn1a o zi sen ina. Dar s-a intarnpl at ceva $1
reactiile dumneavoastra sunt diferite. Sentimentele,
aqiunile ;;i interpre tarile unor lu cruri care au av ut
Joe $i ieri sunt foarte diferite astazi. $i nu sunteti
singur. Dumnezeu e acolo, dar e $i Zgandaril a.
Diavolul sta aco1o, pe marginea patului, caci ved e o
portita pe care ar putea patrunde in personali ta tea
dumneavoastra. De ce? Pentru ca Satan.a e djn lumea
spiri tel or, $tie deja ceea ce noi trebuie sa inva tam - ca
acelai echipament care afecteaza naturalul afec teaza
i spiritualul. Aa ca di avolul 1ncearca sa schirnbe
depresia ternperamentala in depresie spiritu ala.
Diavolul vrea intotdeauna sa schimbe d epresia
afectiva in infrangere spirituala. Vrea sa va puna in
aparatul de receptie un sentiment de sfar;;eala, ]neat
sa-1transforme1ntr-o cornbina stricata. Este contient
de infirmitatile dumn eavoastra; cunoate adancimile
spiritului d~mneavoastra i coboara pe acel monorai
1n inima personalitatii. ,..
$titi cum d orete Satana sa ca;;tige? Incearca sa
va determine sa ie$i ti singur din joc. Vrea sa schimbe
starea naturala d e d epresie in 1nfrangere spirituala,
1ndoiala i d ezn ad ejde.
Acceptarea propriei personalitati
Va sfatuiesc sa va acceptati personalitatezi i sa tineti
sean1a de tempe rarnentul dumn eavoastra. A avca
adevarul in adancu] fiintei inseamn a ca nu va mai
irnpotriviti modului in care sunteti creat. Incetati
sa va lupta ti cu temperarn entul dun1neavoastra,
considerandu-1 un du \m1an, i incepeti sa-1 acceptati,
considerandu -l un dar d e la Dumnezeu .
Mituri i adevaruri dcsprc dcpresic I 159
$i eu am pierdut mul ti ani luptand cu mine
insumi, ]ncercand sa fiu altcineva, lu ptandu -rna cu
teri1peramentul m eu nervos, tensionat, sirntindu-ma
mai tot tirn pul furios din pricina asta i incercand
sa fiu altd neva. Schimbarea s-a produs 1n clipa 1n
care m-am putut accepta aa cum. su nt. Cad, intr-o
zi, Dornnul a spus: ,,Hei, asta e tot ce ti se da. A lta
personalitate nu prirneti. Mai bine te-ai lini$ti, ai
trai cu ea $i ai invata sa faci ceva cu ea . $i, mai mult,
daca-ti vei lasa adevaratul sine 1n m ain ile Mele - nu
supraon1ul, ceea ce nu e;;ti - d aca Mi-1 vei preda,
atunci ne vom 1ntelege i voi putea sa te folosesc
a$a cum e;;ti."
Primul pas 1n a 1nvata sa d epa$eti depresia
este sa te accepti aa cum eti. Asta nu inseamna
ca trebuie sa te lai control at d e tern peramentul
tau . Du pa convertire, Duhu 1 Stant trebui e sa preia
controlul. Jnsa Duhu l Sfant poa te um pie i con trola
numai ceea ce tu, cu buna tiinta, Ii 1ncred intezi. Dei
nu-ti poti schirnba temperamentul, 11 poti lasa sa fie
controlat de Duhul Sfant.
L-am lasa t pe Brengle in depresie profunda ;;i nu
v reau sa-1 uitam acolo. Spunea:
Ruga ciun ea nu -mi aducea nici o u ~ urarc; 1ntr-ad evar,
imi parea ca am pierdut duhuJ ru gaciunii $i p utcrea
d e a m a ru ga. Apoi i11i -a m ami ntit sa-1 rnu ltumcsc
Jui Dumnezeu $i sa-L laud, de~i nu s irntca m ni ci o
pornire s pre lauda $i multumire. Oricc sentiment;
in afarJ accs tuia de d e pres ic $i de an-1aradu nc,
d ispa ru se. Jnsa in tirnp cc-J multumcJm Jui
Dumnezcu pcntru incercare, a lnceput sa dcvina o
160 I Leac pentru suf!ctele viitihnate
binen1vanta1:e, s-a jvit lumina, cresdlnd ]ncet, p5na
a invins ]ntunericul. Depresia a disparut i viata
a devenit din nou frurnoasa ~i atragatoare, din
nou plina de revarsarile h arului-(HaU, Portrait- of a
Prophet, p. 214).

Asta e! Brengl e spune ,,mi-am amintit".

Pavel i-a scris Jui Ti1notei ,,adu-ti aminte". Maine
dimineata amintiti-va ca dragostea lui Dumnezeu
nu se intemeiaza pe sentirnentele dumneavoastra,
nici. pe realizarile du1nneavoastra, nici macar pe
dragostea du1nneavoastra fata de El. Dragostea Lui
e inradacinata in propria-1 credincioie. Bunatatile
Don1nului nu se sfaresc. Indurarile Lui nu sunt la
capat. Se innoiesc in fiecare dimineata: ,,Credincioia
Ta este atat de mare! Dornnul este partea mea de
rno;;tenire! ... de aceea nadajduiesc in El" (Plangerile
lui Ieremia 3:23-24).

Comoara aceasta .o purtam in nite vase de lut,
pentr!f,ca aceasta putere nemaipomenitil sii fie dela
Dumnezeu i nu dela noi. Suntem incoltifi 111 toate
chipurile, dar iIU la stramtoare; in grea cumpdna, dar
nu dezniida1'duiti; pri(loniti, dar nu piirasiti; trdntiti
, c.) ' .. J
- Recunoscandu-va depresia i examinand-o, va puteti
jos, dar nu omorafi.
De aceea, noi nu ciidem de obosealii. Ci chiar dadi
omuf 110SfrU de ajara SC trece, totU omu/ 110SfrU din
launtru se znnoiete din zi i-n zi.
2 Corinteni 4:7-9, 16
'
Tratarea depresiei
~ecunosciind cinstit depresia pe care o sirn\i!i,
~nu-I spuneti Jui Dumnezeu nimic nou. El
cunoate toate aceste sentimente. Prin Fiul Sau, le-a
experimentat, a fost in pielea dumneavoastra, i este
cu dumneavoastra ca sa va inteleaga i sa va ajute.
indrepta spre vindecare.
Traiti peste posibilitati?
Aveti limite fizice, afective i spirituale i trebuie sa
le respectati. Ati dormit destul? Din cand in cai1d,
tuturor ni se cere sa mergem mai departe fara odihna
suficienta; avem rezerve din <;:are ne putem aliinenta.
Dar a transforma exceptia in regula iliseamna a trai
mereu obosit. Dm::a as ta faceti, va pot garanta ca .
veti suferi o depresie cronica, poate chiar o depresie
clinica i patologica. Va veti simti ca omul care a spus
ca nu a C!Vut doar o criza de identitate, ci i una de
energie. Nu tia cine este i era prea obosit sa afle!
Permiteti-mi sa raspund la o intrebare inainte
chiar sa o puneti - nu, situatia nu se schimba daca
sunteti in slujba Jui Dumnezeu! Dumnezeu nu-~i
164 I Leac pentru sufletele viitiimate
anuleaza legiJe ;;i nu-$i transforma predicatorii,
misionarii, slujitorii Bisericii in animale de casa
cosmice. $i ei se supun legiJor prescrise de El p entru
trupurile ;;i sentimentele noastre. Nu puteti incalca
in moq regulat aceste legi ;;i sa sperati ca veti scapa
nevatamat. Ce greutate purtati? Cine va credeti?
Dumnezeu? Asta e una din probJemele perfectio-
nistului, dupa cum. ;;titi.
Mancati c_um trebuie ;;i regulat? Nepoata mea,
care e do_c tor, s-a speeializat in tratamentul de
urgenta. Am intrebat-o: ,,Ce faci cand sunt adu;;i
la urgenta oameni deprimati, care au incercat sa se
sinucida?"
M-a surprins cand a spus: ,, Uneori, primul lucru
pe care-~ fac este sa-i hranesc, le servim o friptura . In
general, au o lipsa de proteine. Descoperim adesea
ca nu au mancat cun1 trebuie de doua sau trei zile.
Nivelul lor de proteine este foarte scazut, deci nivelul
de energie e scazut ;;i nivelul depresiei e ridicat."
Exista cre;;tini care i;;i neglijeaza in mod constant
dimensiunea fizica a vietii lor ;;i apoi se 1?1ira ca au
depresii.
V-ati gandit vreodata ca s-ar putea ca depresia
dumneavoastra sa fie mijlocul prin care Dumnezeu
I;;i exercita controlul asupra vietii dumneavoastra,
incercand sa va potoleasca, sa va echilibreze
sentimentele, pentru ca in mod constant incercati
sa traiti depa;;indu-va posibilitatile realiste? Carid
motorul perfectionismului -va impune simtul
datoriei, va suprasolicitati mecanismul af,ectiv i
platiti printr-o depresie cronica.
Trataren dl'pn:sici I 165
Cum reacti(i)nati?
, ,
Ma1 impor't ant decat ce vi se intampla e felul cum
reactionati. $i exista anumite raspunsuri care pot
o
produce o reactie in lant, conducand la depresie
afectiva ;;i spirituala.
Vi s-a intamplat ceva care v-a ranit? V-a
dezamagit cineva? Cand v-ati straduit, ~ti luat
un 9 in loc de 10? Poate ati trecut prin experierita
dureroasa a unei pierderi, a destramarii unui camin
prin moarte sau divort. Ori, la un alt nivel, dar la
fel de dureroasa la 0 varsta tanara, e despartirea
de un iubit.sau o iubita. Multi tineri deprimati au
venit la mine ;;i mi-au spus: ,,Prietenii mei ma acuza,
spunandu-:-mi mereu: N-ar trebui sa si:inti a;;a ceva,
daca eti cretin adevarat." Cat de ctuzi putem fi
cu tinerii no;;tri aplicandu-le asemenea standarde
nerealiste! Parasirea locurilor familiare, sigure,
confortabile, a radacinilo:r ;;i a fetelor cunoscute,
intalnirea cu ciudatenia ;;i cu noutatea - acestea sunt
lovituri ce pot cauza depresie.
Uneori e vorba de o lovitura neobi;;nuita data
. sinelui nostru care ne prinde descoperiti! Am catigat
batalia cea mare; am capturat tancurile, artileria grea,
dar am fost invini de un franctiror ascuns in tufitHi.
Aa i s-a intamplat profetului Ilie. A infruntat 400
de preoti intr-una din cele mai dramatice batalii din
istorie. $i apoi a urmat o remarca dura, caustica;
a Izabelei, sotia lui Ahab: ,,Du-te -la acel profet i
spune-i ca pana la apusul soarelui ii voi face viata
aa de nenorocita, ca va dori sa fie n1ort! " (vezi
1 Imparati 19:2). '
166 I Leac pentru sujletele viitiimate
De aici a inceput totul: ,,Dadi nu pleci din cetate
pana la apusul soarelui..." Il ie se sirntea atat de bine,
iar glontul franctirorului 1-a prins nepregatit. Era
secatuit de orele d e rugaciune, lupta i oboseala. C~nd
1-a ajuns lovitura Izabelei, a fast cuprins d e o depresie
sinucigaa. Apoi Dumnezeu a folosit tehnica de la
serviciul d e urgenta. Mai intai, a trimis corbii sa-i dea
lui Ilie nite proteine; apoi, a urmat sornnul necesar.
Dupa care Dumnezeu a corectat peiceptia lui Ilie:
,,Nu eti singur, prietene; mai sunt inca 7.500 cu tine.
Ai uitat asta!" Nu dupa multa vreme, sentim.e ntele
i spiritul lui Uie au revenit la normal.
Vad trei reactii de baza care due la depresie.
Ele sunt: nehotararea, m ani a i sentirnentul
nedreptatii.
1. Nehotiirarea. Cand se cere sa luati o
hotarare, amanati repetat sa o faceti? Acesta e felul
durnneavoastra de a reactiona? D aca d a, aveti un
mecanis1n interior de produs depresii, care va va
distruge linitea mintii i va va accentua sentim.entul
ca sunteti incatuat. Multi oameni deprimati se simt
neputincioi: ,,Sunt incoltit. Nu vad ni ci o cale d e
1
scapare.' At] putea folosi aceeai en ergie nu pentru
a va amana decizii]e, ci pentru a le lua i a le du ce la
indeplinire. Ava folosi energia pentru a lua o hotarare
constructiva e o cale buna d e a evita depresia.
Amanati deciziile pentru ca va e teama sa spuneti
11
,,nu pentru ca va tem eti sa nu raniti pe cineva?
,
Exista situatii din care nu puteti ie9i fara sa rani \i
pe cineva. Cand le amanati, sfariti prin a--i rani pe
oameni de doua ori mai mult, iar dun1neavoastra
iniva ajungeti deprimat. Va temeti sa spuneti ,,da''?
Trn tnrca dqm'S il'i I 1 f>7
Va temeti de responsabilitate sau d ~ ri se? [);:1c5
~tati i ~riviti cele doua drumuri i va p limbati
mcolo 1-ncoace, sfariti prin a avea litera]rnente
o personalitate scindata. $i persoana nehotarata,
a spus Iacov, e nestatornica din toate punctele de
vedere (vezi Iacov 1:8). Nehotararea merge de multe
ori inaintea depresiei.
2. Mania. Cea mai concisa definitie pe care o
tiu pentru depresie este urmatoarea: ,,Depresia este
11
manie inghetata. Daca depresia grava e o problerna
cons tan Li, insearnna ca exista un d orneniu in care
zace rnulta inanie. La fel de sigur cum noaptea
urmeaza zilei/ depresia vine dupa mania nerezolvata,
reprirnata sau impropriu exprimata.
3. Nedreptatea. Perfectionitii au un sin1t dispro-
portionat al dreptatii i al nedreptatii . Simt o nevoie
profunda de a indrepta relele Ju.mi], d e a corecta
lucrurile, de a smulge neghina din grau. Acest sen ti'. .
ment e pretios, e prezent in fiecare reforrnator, in
fiecare predicator i misionar; i, intr-o anumita
masura; ar trebui sa fie prezent in fiecare cretin.
Daca acest simt al nedreptatii este predat Duhului
Sfant, daca este purificat i controlat de El, poate
deveni un instrument folositor in 111ainile lui
Dumnezeu pentru ,,a imparti sfintenie scripturala
ri 11
a reforma natiunea cum a spus John Weslev.
,
Insa, sca pat din mana, dezechilibra t, 1nsotit de
problema fundamentala a maniei nerezolvate, ~imtul
nedreptatii e foarte distructiv, producand d epre~ie
i destramand relatii interumane bune.
_ Har am intalnit un perfectionist deprimat care sa
nu aiba un teribil simt al nedreptatii. Singurul raspuns
168 I Leac pcntru sufletcle vah'imate
la aceasta m.anie profunda fata de nedreptatile
vietii este iertarea. Cine are eel mai adesea nevoie
de iertare? Parintii ;;i inembrii familiei. Adesea,
radacinile depresiei sunt ingropate in primii ani
de viata, in istoria relatiilor de familie. $i daca nu
invatati sa abordati pe fata aceste radacini ale maniei,
sa va infruntati resentimentele i sa iertati, veti trai
intr-o sera in care depresia, cu siguranta, va inflori.
0 poveste a iertarii
Doua surori, Maria i Marta, erau foarte diferite.
Maria era o blonda sociabila i vivace. Marta era
o bruneta linitita i foarte talentata. Marta a venit
sa vorbeasca cu mine despre relatia ei cu un baiat
care ii facea curte - era cea mai buna relatie din
viata .ei. Dar ea dezvaluia totodata un intreg arsenal
de probleme afective, multa depresie ;;i manie,
cautandu-i tanarului nod in . papura. Vroia sa-1
iubeasca i invata Sa faca asta1 dar a fast OCata cand
a inteles ca voia, de asemenea, sa-1 raneasca i sa-1
zdrobeasca. Privind in urma, a inteles ca acesta era
tiparul pe care il folosea de multa vrem.e i asta a
speriat-o.
Pe masura ce stateam de vorba, au ieit la
suprafata multe resentimente profunde i ea a
lnceput sa le analizeze. Cateva erau resentimente
fata de Mama i Tata, i acetia au fast icrtati, pentru
ca dragostea sa poata inlocui mania.
Insa, lntr-o zi, a devenit evident ca adevarata
problema a Martei era Maria . $i, dintr-o data,
amintirile pline de manie i-au umplut ecranul mintii~
De cand se tia, viata i-a fost forn1ata din comparatii
'/ h 1/ 11 1w1 c/1'/Jre.;it'i I 16 1)
- comparatii acute de parinti, pro fesori, p ril'l111 i,
predi~atori i vecini. .
. Cand am inceput sa ne rugam pentru
vmdecarea acelor amintiri i pe cf-tnd Ii spunea Jui
Dumnezeu ca vrea sa ierte i sa fie iertata, sa-.L lase
pe El sa-i .schimbe sentin1Emtele/ parea ca Duhul
Sfant trage o cortina, dezvaJuindu-j Martei o serie
de priveli~ti . $i, rugandu-s~, a inceput sa strige: ,,O;
Doamne! lini dau seama ca tot c:e an1 spus ~orii am
gandit vreodata af0stprinraportate la Maria~ Mi-a
condus v.iata; a fost obsesia mea; aproape Ti-a .]uat
locuJ in viata 1nea''' - , , . '
, . ... ' J O < ' ', '
Marta n-aales n-iciodata o:rochie .ori.un curs,,nu
i-a ales.tm p.r:ieten i nu i-a fixat un scop fa.ra -sa se
simta la intrecere cu Maria. $i toate ranile ~scunse i
mania adunata at1 supus-o afectiv surorii eimai mari.
~e lupta Be ducea penJru a renunta la asta, pentru a
i~rta ,ceea ce ea simtea a fi ned'reptatile compara:tiilor
1 ale .favoritismelor fati;;.e sau . ascunse .Marta s-,a
luptatln rugaeiune :mai bine de o ora. La sfarit~ era
epuizata; ~i eu lafoL Dar du pa ace as ta ruga:e:iune,
Marta era mtr-adevarcapabil~ sa ierte; era eliberatii
~ scapase de fetita .furioasa din.ea, care ii ura pe altii
1 se lua la:intrec:ere cu ei, care nu crescuse pentrl'1
ca ,,inghetase". ' ; '
Partea cea mai buna a povetii a venit catev~
]uni mai tarziu, cand mi--a spus: ,,$tii, parca m-am
nascut inca o data! Deptesiile.mele au fostJnlocuite
de schimbari fiFeti ale dispozitiei; n-am JT1ai cazll.t
in haurile adanci de odinioara: $i, .ff1ai presus de
toate, am descoperH ca sunt un: om complet diferi:t
de ceea ce credeam ca su11t. Sunt libera! Am ideile
170 I Leac pentni sufletele vlif1~111atc
rnele, gusturile mele. Acum aleg singura i-mi fixez
singura obiectivele. Sunt atat de fericita ca su nt eu
1nsami!"
I se schimbase chiar i ]nfatiarea i, ]n fo1i.p,
Marta a devenit o persoana complet vindecata, libed\
sa iubeasca. De ce? Pentru ca-i infruntase durerea,
mania i simtul nedreptatii i lasase dragostea lui
Dumnezeu sale indeparteze.
Exista manie inghetata in via ta durnneavoastra?
Fata de parinti? Fata de mernbrii farniliei? Sunteti
furios pe Dumnezeu? Atat de multi oarneni trebuie
sa-L ierte pe Duni.nezeu, nu pentru ca El ar fi greit(
ci pentru ca ei L-au facut responsabil. E timpul sa
vii infruntati sentin1entele i sa vi le clarificati prin
intelegerea dragostei Lui.
Poate trebuie sa va iertati partenerul de casatorie
p entru gre;;eli trecute. Insa iertarea este ;;i o prelungire
a h arului fata de eel iertat. lertati-va partenerul
pentru ca este aa cum este - incapabil sa raspunda
unora dintre nevoile dumneavoastra. Unele dintre
-cele rnai serioase depresii apar intr-o farni lie cand
sotul sau sotia gandete: Dar, Dumnezeule, nm drcp tul
sii ma simt aa! 'frebuie sii ma simt a;w, pe11tru cit ea/cl ...
Cand spunem ca avern dreptul sane simtim inelati,
plini de resentimente, tradati, suntem pe drumul ,
spre depresie. .
Puteti fi deprima ti, pentru ca persistati in rnanie
;;i refu za ti sa-i iertati pe cei care au autoritate asupra
dumneavoastra. Poate i-au folosit autoritatea 1n
mod irnpropriu. Poate au greit. Dar trebuie sa- i
iertati pe cei carora Dumnezeu, in providenta Sa, le-a.
ingaduit sa aiba autoritate asupra durnneavoastra.
~frtJfnrea depresici I 171
Daca refuzati sa o faceti, sa nu va mire ca singura
toy ara~a va este depresia.
Cand Pavel a scris bisericii din Roma, a spus:
,,Prea iubitilor, nu va razbunati singuri; ci lasa ti
sa se razbune mania lui Dun1nezeu; caci este scris:
Razbunarea este a Mea; Eu voi rasplati ... Daca
ii este foame vrajma;;ului tau, da-i sa manance;
daca-i este sete, da-i sa bea ... Nu te lasa biruit de
rau, ci bin1iete raul prin bine" (Romani 12:19-21 ).
Corectarea nedreptatilor i a ranilor din aceasta lume
Ii revine lui Dumnezeu i El ne avertizeaza: ,,Nu va
amestecati ]n treburile MELE!"
Dar va invita sa-L insotiti in Jucrarea Sa de
iertare i iubire. ,,Fi ti buni .unii cu altii, rniloi i
iertati-va unul pe altul, ar spune Durnnezeu, cum
v-am iertat i Eu pe voi in Hristos" (Efeseni 4:32).
Lasap indreptarea relelor i reglarea con turi lor,
gand i ti-va la iertare i iubire.
Cand veti renunta la manie i la hipersensi-
bihtatea Ia nedreptati, autocornpatirnirea nu va
mai fi o problerna, iar depresiile vise vor 1mputina
in1ediat.
Luther i Sean1ands
V-ar putea surprinde sa aflati ca Martin Lu ther a
scris mult despre depresie. Din cauza copilariei sale
n efericite, a unei educatii religioase extrem de stricte,
Martin Luther s-a luptat constant cu subestimarea i
depresia. El ofera o multime de su gestii va1oroas~,
valide i asta zi, pentru infru ntarea acestei problen1c.
Perrnite ti-rni sa va impartaeSC cateva di ntre
172 I Lcac pentru sufletele vatiimate
su gesfole lui i cateva dintre sugestiile mele, pe care
le consider ce]e n1 ai folositoare.
1. Evitati sa raman ef i singuri. Cand aveti
0 depresie, nu d oriti sa fie nimeni in preajma
dumneavoastra. Vreti Sava retrageti. Insa retragerea
inseamna izolare i izolarea in timpu 1 d epresiei
inseamna alienare. Straduiti-va sa stati' cu oamenii .
'
Acesta e unul din dorneniile importante in care
puteti face o alegere.
2. Cautafi ajutorul celorlalfi. in tin1pul d epresiei,
perceptiile vise schimba. Un deal mic se transforma
intr-un munte m are. Insa prietenii adevarati va pot
ajuta sa-i vedeti 1na1timea reala. Nu puteti ie9i prin
propriile eforturi din d epresie, a9a cum nu puteti ie9i
singur din nisipurile mi9catoare tragandu-va In sus
de par. Cautati oameni i situatii care produc veselie.
$i aici a]egerea dumneavoastra este decisiva.
3. C[intafi! Compuneti muzica. Aceasta a fost
singura solutie pentru starile de depresie a lmpara-
tu]ui Saul. Armonia i frmnusetea inuzicii Jui David
alungau d epresia Jui Saul (1 Samuel 16:14-23).
4. Laudafi-L pe Dunmezeu :;i aducefi-I mulfu111iri.
Sfintii din toate tirnpurile sunt de acord cu asta . Era
solutia lui Brengle. Cand nu putea sirnti prezenta
lui Dumnezeu sau nu se putea ruga cu adcvarat, Ii
multumea 1ui Dumnezeu pentru frun ze]e d in copac
ori pentru pana rninunata a vreun ei pasari. Pentru
lu cruri simple, cotidiene. Pe scu rt, Pavel i-a spus Jui
Timotei: ,,Arnintete-ti ;;i multurne;;te!" (2 Timotei 1).
Tesalonicenilor nu le-a spus: ,,Simf if i-vii mu] tum itori
pentru to t", ci Mul\umiti Jui Durnnezeu pentru
0
toate ]ucrurile" (1 Tesa]oniceni 5:18).
Tratarca dcprcsici I 173
5. Sprijin iti-vi7 intru totul pe putercn C11v/i11tului
lui Dumnezeu. Du1nnezeu p oate folosi orice pasa j din
Scriptura ca sa va l:ntareasca. atunci cand sunteti in
depresie, 1nsa, d e-a lungul tirnpulu i, poporul Sau
a descoperit ca psalmii sunt cei rn ai fo]ositori. Asta
se lntampla pentru ca psa]rni stu] e un 0111 foarte
obi$nuit cu intregul spectru al sentirnentelor care
insotesc depresia. Din 150 de psalmi, 48 se adreseaza
unei asemenea stari. Tata o lista pe care o dau adesea:
6, ] 3, 18, 23, 25, 27, 31, 32, 34, 37, 38, 39, 40, 42, 43,
46, 51, 55, 57, 62, 63, 69, 71, 73, 77, 84, 86, 90, 9J 94,
f
95, 103, 104, 107, 110, 1] 6, 118, 121, 123, 124, 130, 138,
139, 141, 142, 143, 146 ;;i 147.
Cea mai buna metoda este sa-i ci titi cu voce tare.
Asta ii permite psalmistului sa devina contemporanu 1
dumneavoastra, d and glas senza tiei de abandonare,
disperare $i m elancolie ale ama ndurora ;;i
afi rmandu-;;i (cred ca $i afirmandu-va) credinta ;;i .
speranta in Dumnezeu.
6. Riimanefi plini de incredere l11 prezenfa Duhu lui
lui Dumnezeu. Psalrnistul a afirmat in mod rep etat
secretul eliberarii d e depresie. S-a autolncurajat:
"Nad ajduiete in Durn.nezeu, caci iara$i Il voi lauda
pentru ajutorul Fctei Sale... " (Psalmul 42:5 KJV, s.a.)
11
Fata" Jui Dumnezeu este ga ranti a prezentei Lui.
Isus a folosit acela;;i con cept fundamental cand
i-a lini;;tit pe discipolii Sai profund d eprim ati, in
ajunul plecarii Sa 1e. ,,$i Eu voi ruga pe Tata I ~i Elva
va da un alt Mangaietor, care sa ramana cu voi 'in
veac ... Nu va voi Jasa orfani, M a voi 1ntoarce 1a voi.
Pestc putina vrerne ... voi Ma veti vedea; pentru ca
Eu traiesc" (loan 14:16,1 8-1 9).
174 I Lcac pcntru suf!ctde vt?tiimatc 7l'ataren dcprcsiti I 175

Am citit ce i s-a ln t5mplat unui om care a suferit Pestc putina vreme, nu Ma vcti mai vcdca; $i:
Apoi iara;; p cstc putina vrerne, Ma vcti vcdea?
o operatie pe cord deschis. A spus:
. Adevarat, adcvarat VJ spun ca, voi veti plilnge :;,; i va .
In ziua dinaintea opcratiei m-a vizite:-1t o asistent5 vep tangui, iar lurnea sc va bucura; va ve ti lntri sta,
draguta. M -a lu at de rnana $i mi-a spus sa o stdng dar intristarca voastra se va preface ]n bucuric ... Tot
de rnana. Mi s-a paru t o idee rn inun ata! aa ;;i voi: acum sunteti p lini de intristare; dar Eu va
"$tii, a spus ea, 1n tirnpul operatiei de rnainc, voi vedea iara;;, inirna vise va bucura, ;;i n irncni nu
legaturile cu inima }ti vor fi taiate si vei fi tinut ]n va va rapi bucuria voastra. ln ziua aceea, nu Ma veti
via ta doar cu ziju tor~d unor apara~e. Cand inima mai 1ntreba de nimic" (loan 16:19-20, 22-23).
1ti va fi reconectata $i operatia se va fi tern1inat, te
vei trezi la reanirn are. Insa vei fi irnobilizat timp de
$aSe ore. Nu vei putea sa te rni$ti, sa vorbe~ti, ni ci
macar sa deschizi ochii, dar vei fi con$tient, vei auzi
$i ve.i $ti tot ce se intampla 1n jurul tau . De-a lungu l
celor ;;ase ore, voi sta langa tine 9i te voi tine de
rnanS exact ca acurn. Voi ramane cu tine pana 1ti vei
reveni cornplet. Dei te vei simti, probabil, cornplet
neajutorat, cand irni vei simti , rn an a vc i sti
, ca eu nu
plec de langa tine."
S-a 1ntampli:1t exact a;;a cum mi-a spus asistenta.
M -am trezit 9i nu puteam face nimi c. Insa am sim\it
mana asistentei In rnana rnea timp inddunga t. ;Ji
asta a contat foarte mult!

Cuvantul preferat al lui Isus pentru prezenta Sa

prornisa in Duhul Sfant e Paraclete: ,, Cel chem a t sa fie
alaturi." lnti pariti-va 1n minte cuvinte le Jui Tsu s piina
dnd vor d eveni parte din dumnea voast ra, pentru
ca, in bmpul ce]ej mai profunde dcpresii, indifo rc nt
cum va simtiti, sa aveti convingerca ca El cste cu
d u mnea voastra .

Isu s a cunoscu t ca vo1au sa-L intrebc, $i le-a z 1s:

,,Va intrcba ti lntre voi cc 1nscmneaza cuvint elc:

Dar tim cii panii 111 ziua de azi, toata jirea suspina
i sufere durerile naterii. $i nu numai ea, dar i noi,
cari avem cele dintai roade ale Duhului, suspin6111
i noi, i ateptiim 111fierea, adica riiscumparnrea
trupului nostru.
Romani 8:22-23
$i tot astfel i Duhul ne aju ta 111 slabiciunca noastrii:
ciici nu tim cum trebuie sii ne rugiim. Dar /n su
Duhul mijlocete pcntru 11oi cu suspine 11egri7ite.
$i Cel ce cerceteazii inimile, fie care este 11ifzui11ta
Duhului; pentrucii El mijloce fe pentru sfinti d11pii
voirz lui Dumnezeu.
De altii parte, tim d i Dumnezeu fa ce toate
lu crurile sa lu creze 1mpreuna pentru binele celor ce- L
iubcsc pe Dunmezeu, adicii spre bi11ele celor ce su11t
chemafi dupii planul Sifu.
Romani 8:26-28 NASB
IZ
Ajutoare tamaduite
A jung~m acum 1a o parte irnportanta a procesului
de v1ndecare, poate cea rnai importanta, caci
releva puterea Jui Dumnezeu de a vindeca i eel rnai
rnaret triumf al Sau - capacitatea Lui de a transforma
ranile umane ]nspre binele nostru i. slava Sa.
Am avut de-a face cu variate tipuri de har. Sa
analizam acum ceea ce-1ni place sa nurnesc lwrul
recicliirii. Am vizitat odata un ora9 unde exista o
mare instalatie de reciclare a gunoiului. In aceasta
instalatie, gunoiul era transfonnat 1n con1bustibil
pentru energie. In acela9i fel, harul recicla rii pe
c::are ni-J arata Dumnezeu ne preia infirmitatile,
sufletele vatamate 9i mizeria din viata noastra i le
transforrna dintr-un blestem in mijloace de cretere
i instrumente de folosit in s1ujba Sa.
in nici un Joe din Scriptura nu se vorbete
d espre acest lucru mai profund i m ai frunws d eca t
1n Romani 8:1 8-28. D e9i pasajuJ are o apli cabilitate
m ai larga, a v rea sa-1 aplic ]n mod specific la felul
l:n care Dumnezeu p oate schimba oam enii raniti in
ajutoare tarn aduite. '
t 78 I Leac pentru sufletele vatiimate
Pavel a inceput prin a recunoate ca traim intr-o
lume cazuta, irn perfecta i suferinda. Imediat cineva
va obiecta: ,,M-arn saturat ca voi, predicatorii, sa
pomeniti mereu de asta . De ce trebu ie sa fi e atata
durere i suferin ta in aceasta lume?"
Cuvintele importante, .i n aceasta obiectie, sunt
aceastii fume i exact la ele se refera Pavel. Suferim
pentru ca ~vorba de . aceastiiJume; nu una imaginara,
pe care ne-am dori-o,. o utopie la care pu tem visa
i in care dorim sa traim. Traim in aceastii lume,
- dupa Cadere, de aceasta p arte a Edenului, in
aceasta lume a paradisului pierc;lut, in care pacatul
a patruns prin Aalegerea pe care au facut-o copiii
lui Dmnnezeu. In aceastii hone, in care ra.ul a stricat
planul perfect de la inceputuri al lui Dumnezeu:
1-a distrus, 1-a falsificat, 1-a desfigurat. in aceasta
lume. unde acum, in loc de voia clesavarita i
planuita a Jui Dmnnezeu, trebuie sa ne multumim
adesea -poate totdeauna - cu voia Sa per~isiva
i conditionata. Pavel spune practic: Jnfruntati
realitatea! Nu puteti da timpul inapoi, inainte de
Cadere; nu puteti trai infr-o lume imaginara." $i
spune ca aceasta lume in intregi1ne, toata creatia, de
la cele neinsufletite la fiintele umane, e imperfecta.
Lumea este in dureri, tanjind dupa o nou a n atere,
0 mantuire definitiva pentru natu ra i umanita te,
prin care v01n d eveni al ti oamenii .cu trupuri i
minti noi, iar totul va fi p erfect.
Pavel nu a spus ca Dumnezeu are 11evoie de
pacatele i infirrnita.t.ile noastre, de e~ecurile i gafele
noastre pentru a-$i duce la indeplinire p ro]ec lele i
voia Sa in aceasta lume. Insa, in acea sta lume caz uta,
Ajutgare tiimaduite I 179
acestea sunt singurele materiale prin care El li poate
indeplini voia providentiala i permisiva. Daca am
. fi capabili sa analizam diacronic toate durerile i
ranile, am descoperi ca, in esenta, sunt rezultatul
pacatului cuiva, poate din generatiile anterioare.
Daca am putea analiza suficient de adanc o rana,
am vedea ca ceea ce iese la.suprafata ca infirmitati i
su flet vatamat a fost plasmuit cu mult timp inainte,
prin gene i1nperfecte, o cretere imperfecta i prin
fapte imperfecte.
Adesea, cand cineva imi istorisea o poveste
infricoatoare a' ranilor primite, se oprea i spunea:
,,insa unul dintre lucrurile care m-au a_jutat e ca mai
tarziu i-am cunoscut parintii sau bunicii, familia . Am
. aflat ce i s-a intamplat, cat de afectat i de distrus
era. Apoi am inceput sa inteleg ;;i chiar sa simt ,
compasiune." lntotdeauna ma bucur, cand aud asta,
deoarece tiU ca prin compasiune vine acceptarea,
iar acceptarea poate zamisli dragostea.
Cel chemat alaturi
Pavel a aplicat aceasta teologie profunda la un
domeniu foarte practic - locul in care traim cu
blocajele i sentimentele noastre vatamate. ,,Duhul
Sfant ne ajuta in infirm.itatile noastre" (Romani 8:26
KJV), in slabiciunea noastta . Slava Domnului! Nu ne .
parasete; nu suntem ~bandonati resurselor noastre
meschine, l:ncrancenarii in aceasta mizerie, vietilor
ratate. Nu! Caci Tan1aduitorul nostru ran it, Marele
nostru Preot, Is us Hristos, e ,, patrunsde sen ti men tu]
infirrnitatilor noastre" (Evrei 4:15 KJV). lsu s, Fiu 1 lui
Dumnezeu, S-a identificat cu noi cand a deven it
180 I Leac pentru SJ4/etele vatiimate
Fiul OmuluL Nu ne cunoa;;te ,doar infinnitati'le, c1
~i seRtil'nentele. inteJege dm:erea de. a fi respins,
anxietatea despartirii, teroarea singuratatii t>i a
abandonarii, intunecimea depresiei. El n1noa~te,
:intelege, simte, aceste neputinte, aceste infirn1itati
;;i slabiciuni. E Tamaduitorul nostru ranit, :eel
,,strapuns pentru pacatele noastre'', care ,,suferintele
noast_re Ie:..a -purtat, i duretil'e noastre le-a Juat'asupra
Lui".
Pentru ca Hristos este Tamadtiit01~u1 - r'a nit,
pentrl.1 ca fotelege pe deplin,' pe c~nd Se pregatea
sa paraseas'd\ aceasta luine, le-a fag aduit prfetenilor
'Sa'i ca nU-i va lasa singu'ti, ci Se Va intoarce ]a ei
ttimit~ndtt-le Mfo1g~ieto1:ul, pe Paraclete (vezi Ioa~
14: t6~18). Par~ insearrina ,,alaturi", iar kaleo 1nseam11a
,,~ che1na;'. ,,Vi-L v~i frlmite p~ Acela pe care va putet'i
biZui, .. ~are va veni ~Iaturi ;;i' va ajuia ' infi'r mitatilor
'
voastre."
. ! ' I ! , . ~:
Trebuie sa analizam cti atentie ech.i valentul
grecesc pentru termenul ajutor. E o coml?infl-ti~ p ~
Jrei ,cuvif1;te: {JUJ1 - ,,c:i,la_turi de, ~mprevn~", anti-: ,,de
pa1:teappu,~~" ;;ilamb_ tmo - ,,a apuca". Alatur~ndu;-}e,
surzcffz.ti/ambpnotai }s;eamna ,,.a a puca, irppreuna
cu noi, .de partea ceC\lalta". V-a imit vreodata l_ln
cuy&nt grecesc? A,cesta ar tn~bui sa va ,u imeasca!
,,Va voi trirnite un :Paraclete care Vi::l ft langa vo.i can~i
ll veti. cl)en1a, ,ce)_re va apw'::a, impreuna cu. v:o i, de
par-tea cealalt-a. ' 1
Ar trebui sa firn ;;i rnaitehnici in anaJiza noastra,
caci acest c't1vant este la ind fcativ ~i repr'ezinta un
r<lpt. Este la diateza reflex1va, indicand ca Duhul
-Ajutoare tiilniiduitc I -r8-r
Sfant face actiune0;,e la prezent, ex"p rimand o'actiune
obi~n'-1ita, continua. Ei e,mereu prezentF
lata una dintre lucrarile. marete al e
mangaietorului, sfatuitorului Paraclete' - e n1ereu
disponibil sa apuce de .:cealalta. par-te a infir-mitatilor
noastre ,care ne schilodes, a sentimentului nostru
vatamat, a blocajuluinostru dureros. Nu ne parase;;te
pentru .ca suntem ,ranit] .sau pentru di faptelenoastre
sunt impexfecte. Este exact opusul caricaturii prost
1ntocmite a Dumnezeului imaginat de perfectioi1ist
- Dumnezeul care , ;;opte~te .m'ere:u:- -,,Haide!
Straduie~te.:.te mai mulH ,Poti mai mult! Progreseaza
;;i te v.o i.iubi!" Paraclete e Dumnezeulcareintelege,
care vede ca purtam :o greutate- prea mare pentrt1
noi,, care ]~telege ca nu ne putem desccrrca singuri,
care, ne insote~te ;;i .ia gr~utatea, cu durerea d, ;;i
ne ajuta s-o ridicam, ne face capabili sa' ne pu.l'tan1
infirmitatea. 'Ce imagine-frumoasa! ,, ,
. Acest veFb se gase;;te 1ntr-un singur loc in Noul
Testament, in Luca:10:40, Maria statea la picioarel
lui faus,' bucurandu-se:de dragos.tea ~i invataturile
Sale. , Marta .tr:ebaluia prin bucatarie, Jhuncind
singura. Monea, plina de manie. In cele din urma,
s,-a napustit pe u;;a dinspre veranda, uncle' stateau .
Maria 1i lsus, >izbucriind: ,,Jsuse, Te rog ,spun_e.::i
Mariei sa vina aicii ;;i sa sunantilambanv .. Spune~i sa
vina aici, sa faca i ea ce trebui,e i Sa apuce de paFtea
cealalta. Nu pot sa .fac totuJ .singura.'' Este imagina
zugravita,de acest-cuvant: Duhul Stant ajutandu.:.ne,
apucand de ceala1ta parte.
Iata vestea buna a Evanghelie i pentru oamenii
Cll sentin1ente vatamate: -
182 I Leac pentru sujletelc vatiimatc
Dumnezeu ne iubete, nu pentru ca suntem
buni, ci pentru ca avem nevoie de drag_o stea
Sa pentru a fi buni;
Hristos, Marele nostru Preot, ne-a purtat
pacatele i infirmitatile, nu pentru ca suntem
buni, ci pentru ca avem nevoie de dragostea ,
i acceptarea Sa pentru a fi buni;
Duhul Stant ne ofera puterea i prezenta Sa
datatoare necontenit de putere, nu pentru ca
suntem buni, ci pentru ca avem nevoie de El
pentru a fi buni. Ce veste buna !
Gasim aici oferta completa a harului lui
Dumnezeu: dragostea neconditionata i acceptarea
Tatiilui, identificarea completa a Fiului, )'n calitate
de Mare Preot i Tamaduitor ranit, cu pacatele i
infirmitatile noastre, i sprijinul zilnic i iubitor al
Duhului Sfant.
$i cmn ajuta Duhul Stant infirmitatilor noastre?
,,Caci nu tim cum trebuie sane rugam. Dar Insui
Duhul mijlocete pentru noi" (Romani 8:26).
Numai Duhul Stant cunoate cu adevarat mintea
lui Dumnezeu. $i numai Duhul Stant ne intelege
pe deplin. Pentru ca El intelege launtrul nostru i
intelege launtrul inimii lui Dumnez~u, tie cum sa le , <
alature pe cele doua. $i astfel Duhul Insui mijlocete
pentru noi cu suspine negraite. Mijlocete pentru noi
dupa voia lui Dumnezeu.
,, Cel ce cerceteaza in imile tie care este
nazuinta Duhului" (v. 27). Daca inlocuiti traducand
aproximativ in.ima prin ,,subcontient", cred ca veti
intelege ce spunea Pavel. In sinele ascuns - acest
depozit al amintirilor noastre, unde zac ranile i
Ajutoare tiimiiduite I 183
d urerile prea adanc ingropate pentru . rugadunea
ob) nuita, uneori prea adanc pentru .oric;:e tip d e
rugaciune rostita - are loc vindecarea afectiva, q .1
sprijinul Duhului Sfant. Aici balsamul tamaduitor al
Gala,adului curata vechile rani, aduce iertarea, repara
stricaciunile i Vqrsa dragostea.Jui Dumnezeu, ca si'.l
aduca vindecare. ParQclete nu doar ca vine alaturi de
., I ' , ' T <
noi, d vine i in noi. , .
$i pai:t~a cea mai buni} n-a sosi t inca! Prea des
citam .Romani 8:28 scos din context. E pasul final
in aceasta prezentare succesiva a pailor spre
1ndreptare: ,,$tim ca Dumnezeu face toate lucrurile
sa lucreze impreuna pentru binele celor ce-:L ibesc
pe Dumnezeu"(NASB), Versinea mai veche a acestui
verset poate fi interpretata greit: ,,Toate lucrurile
lucreaza impreuna spre binele ... " Din pacate, lucrurile
nu lucreaza spre b~i:ele nostru; ar putea chiar actiona
imp~triva noastra.Insa Dunmezeu lucreaza in i prin
lucruri! facand circumstantele sa se iptoarca spre
binele nostru . E altceva, ca~i muta accentul de pe
soarta pe un Tata! De pe lucruri i intamplari pe
Dumnezeu, o P~rsoana plina de dragoste i planuri.
Ca Dumnezeu face toate lucrurile sa lucreze impreuna
pentru bine este cea mai n1areata parte a inhegului
proces de vindecare; ca El poate schimba privelitile
dureroase in sprijin e eel mai mare miracoL
Fara acest element, vindecarea ~-ar fi completa,
caci vindecarea corn.pleta e inai ml!Jt decat alinarea
amintiri.l or dureroase, mai rnult decat a ierta i a
fi iertat pentru resentimentele daunatoare, chiar
mai mult decat reprogramarea n1intilor n oastre.
Vindecarea este miracolul harului lui Dumnezeu

184 I Leac pentru sujletele vtitiimate
care are capacitatea de a recicla, preluand totul ~i
transformandu-1 intru bine, transformand blocajele
in sanatate ;;i ajutor.
Asta nu inseamna ca toate lucrurile rele pe care
le-am descris ar fi voia planuita a lui Dumnezeu
pentru vietile noastre. Dumnezeu nu este Autorul
tuturor evenimentelor, insa este Stapanul tuturor
evenimenfo-lor. Asta inseamna ca nu vis-a in tamp lat
niciodata ceva ce Dumnezeu sa nu poata sau sa nu
vrea sa-1 foloseasca inspre bine, daca. Ii veti incredinta
totul ;;i Ii veti perm.ite sa lucreze.
Dumnezeu nu schimba natura actuala i reala
a raului care se intampla. Omene;;te vorbind, nimic
nu-1 poate schimba; ramane tot rau, tragic, insensibil,
poate nedrept ;;i absurd. Insa Dumnezeu ii poate
schimba semnificafia pentru intreaga dumneavoastra
viata. Dumnezeu il poate tese in planul i scopul vietii
dumneavoastra astfel !neat totul sa se afle in cercul
activitatii Sale rascumparatoare ;;i reciclatoare.
Dumnezeu este marele Alchimist care, daca
Il lasam, va schimba totul in aur spiritual. Este
Maestrul Tesator care poate lua fiecare stricaciune,
rana, infir~itate i o poate tese in planul Sau - da,
chiar daca firele sunt toarse de maini rele, ignorante
;;i nesabuite!
Cand cooperati cu Duhul Stant in acest proces de
rugaciune adanca i tamaduire interioara, Dumnezeu
nu doar va va reface i reconditiona, nu Se va rezuma
la a tese din nou planul initial, ci i1 va recicla totodata
transformandu-1 intr-un mijloc de a-i sluji pe altii . .
Atunci veti putea privi i veti spune: ,,Dom.nul a fa.cut
lucrul acesta i el este minunat in ochii notri!"
Ajutoare tiinu'iduite I 18 r;
Betty
.Betty ;;i sotul ei au venit la mine pentru consiliere.
$tiam ca sunt cre;;tini devotati, pregatindu-se pentru
lucrarea cre;;tina ;;i ca au o casnicie solida. Dar,
avusesera recent dificultati in comunicare ;;i Betty
se simtea cuprinsa tot mai mult de depresie. Cand
ne-am intalnit prima data, i-a dat drumul lacrimilor
- lacrimi ce au .surprins-o. Credea ca le-a oprit cu-.
multi ani in urma, insa acum au izbucnit din nou,
necontrolabile i stanjenitoare.
La urmatoarea intalnire, Betty a inceput sa-mi
impartaeasca povestea ei. Parintii au fost obligati
sa se casatoreasca pentru ca mama ei era-lnsarcinata
cu ea. Era o casnicie nedorita, iar ea un copil nedorit.
(Dati-mi voie sa adaug, in paranteza, ca daca asta e
i situatia dumneavoastra, atunci va trebui candva
sa va impacati cu ea.)
Cand Betty avea trei ani ;;i jumatate, mama ei a
ramas din nou insarcinata. Oricum, tatal ei lasase
insarcinata ;;i o alta femeie, cam in acelai timp.
Asta a dus la un conflict grav ;;i,- in cele din urn1a,
la div01t Amintirile Jui Betty erau foarte vii. $i-a
amintit ziua cand tatal ei a plecat i le-a parasit. $i-a
amintit ca era in patutul ei cand s-a intamplat, ca a
auzit cearta ;;i1nomentul ingrozitor cand el a plecat.
Lasase o durere adanca in ea. In toiul retrairii acelui
incident, rugandu-ne pentru vindecarea amintirilor
ei, Domnul ne-a dus inapoi la patutul ei.
Isus poate face as ta, caci e conternporan cu
toate. El este Cel care a spus: ,,Mai inainte ca sa se
nasca Avraam, sunt Eu" (loan 8:58). Toate amintirile
186 I Lcac pc11tru sufletele vff tifo iate
noastre stau ]naintea Lui, care este Stapanul timpului.
In plin proces de vindecare, Betty a scos un strigilt
sfa;;ietor, chinuitor, strigat care fusese 1ngropat multa
vrerne. I-am spus: ,,Betty, daca i-ai fi putut spune
ceva tatalui tau atunci, din patut, ce i-ai fi spus?" $i
deodata Duhu l Sfant i-a amintit ce a simtit in acel
moment de disperare completa. A strigat nu tu vocea
unui adult, ci cu suspinele unui copil de trei ani ;;i
jurnatate: ,,Taticule, te rog nu ma parasi!" $i toata
teroarea i durerea momentului au ie;;it la suprafata
11cu suspine negraHe".
Mai tarziu, pe cand ne rugam, mi-a trecut prin
rninte ca, daca ar fi sa red am strigatu l 1ui Hristos
de pe cruce, nascut din sentirnentul abandonarii
(,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce
M-ai parasit?") intr-o parafraza' pentru un copil,
n-am gasi o varianta mai buna decat cuvintele lui
Betty: ,,Taticule, te rog nu ma parasi!" Arn inteles
dintr-o data ca, din pricina a ceea ce a indurat lsus
pe cruce, El intelege strigatele auzite atat de des
in zil ~le noastre, strigatele a milioane d e copila;;i :
11Taticule ... " sau ,,Mamico, te rog nu ma parasi!"
Insa ei ne pifrasesc. Tamaduitorul ranit intelege
aceste strigate i e mi;;cat 0e simtam antu l trait de
asernenea copu .
Acesta a fos tlnceputul unei vind ecari profunde
in viata lui Betty. Oricum, am vrut ca ea sa exp e ri -
menteze plinatatea promi sa in Romani 8:28. Deci am
discutat despre incercarea de a intclege semnificatia
vietii sale. Unde era Durnnezeu cand ea i-a inceput
viata? Se impacase cu imprejurarile naterii sale
dintr-o ,sarcina nedorita? Ea a spus ca nu .
/\j11ton rc f1i111ii1!11ill' I 187
.M-am simtit obJ jgat sa -i d au o temi':l ci ud a lil,
unci pe care am dat-o de pu~jne ori 1n toti anii m ei
de consiliere. 1-zirn s pu s: ,,Be tty, !ti voi da o tem a
de casa; vreau sa te gande;;ti la asta l sa te r0gi.
Vreau sa-ti ima ginezi rn.omentuJ con ceperi i tale.
lmagineaza-ti clipa can.cl 0 ceJu la de yj at5 din
tatal tau a patruns intr-o ce luEi din -mama ta ~i tu
te-ai nascut. Atunci ai intrat tu in istoria umana.
Candindu-te la asta, 1ntreaba -te: Linde a Jost
Dumnezeu z11 ace! 1no111e11t?"
Be tty i-a luat sarcina in serios. 0 saptamana mai
tarziu, mi-a spus cc s-a intamplat: $tii, 1n primele
11
zile m-an1 gandit ca totul e o n ebunie. Sin guru l lucru
la care ma puteam gandi era un verset din Scriptura
care 1n1i tot venea in minte: ln pacat n1-a z c:imis Jit
mama mea. Jnsa cam in a treia zi, pe cand ezitam sa
ma rn ai gandesc, am inceput sa plang. Dar a fost un
alt el de planset decat eel obinuit. Jzvora din mine
o rugaciune ;;i mi-am notat-o."
Mj-a dat-o ;;1, cu permisiunea e1, v-o
1mparta;;esc:
0 , Doa mne, 1mma. mea tresarc la g andul ca Tu,
Tata ] m e u iubitor, nu m-ai paras it niciodata. Erai
acolo dlnd llm fos t conceputa din pofta p am anteana.
M-ai privit cu dragos tc d e T<ita chi ar ~ i a tunci. Te
g5ndeai la mine pe cc'.l nd crom In p frntecul ma mei,
proi ectand 1n intclepciunco To omul ccire avea m sa
fh1 , rnodel5ndu -m i.1 dupa chipul Tau.
C unoscf:tndu-mi durerea ce se oduna, n1i -ai d at
0 minte core sa ma ina]tl~ dcas upra ei, p an a d nd, la
sosirez1 vremii J1 ota ra te d e Tin e, sa m a vindeci.
:i 88 I Leac pen trn suflctcli! vatifmate
Ai fost acolo cand m-a n ascu t marna,
privindu-ma tandru, stand in locul go l a l ta talui
m eu. Ai fost acolo cand am plans lacri mil e arn are
ale copilului parasit de tata. M-ai tinut in bratelc TJ.le
tot timpul, Jeganandu-ma bland in dragostca Ta .
0, cum de nu Ti-a m sirntit prezen ta? Chiar i
copil fiind, am fost oarba ]a dragostea Ta, in capabila
sa o cunosc in profunzime.
Dumnezcule, dragul rneu Tata, inima mi-a
inghetat, 1nsa lumina iubirii Tale lnccpe sa o
1ncalzeasca. Pot simti din no u. A i 1n ceput sa
imphne;;ti l'n mine miracolul vind ccarii . Am
incredere 1n Tine ;;i Te laud . Bun ata tea ;; i rnil a
Ta au fost cu mine rnereu. Dragostca Ta nu nl-a
parasit niciodata. $i acum ochii sufl etu lui m eu s-au
deschis. Te vad aa cum e;;ti, Tatal m eu adeva rat. Iti
cunosc dra gostea $i acurn sunt ga ta sa ie rt. Te rog,
irnpline;; te vindecarea.
Cand Dumnezeu i-a luat toate ranile pe care
Betty I le-a ]ncredintat i le-a vind ecat cu dragostea
Sa reciclatoare i tam a duitoare, ea a ajuns la ultirna
etapa a vindecadi. Apoi a venit v remea ra nd
Dumnezeu a pus glazura pe tort, fo]osind-o pe Betty
ca ajutor tarnaduit.
Intr-o durn inica dimineata, am facut ceva ce nu
prea fac in predidt Cu permisiunea Jui Betty, i-am
istorisit poves tea . An1 ascuns d eta Iii care o pu tea u
identifica, caci ~ tian1 ca este in adunare. La sfa ritul
sJujbei, i-arn inv.i tat in fata pe cei care dorcnu sa ne
ruga1n p entru vindecare afectiva. Au venit foar te
multi. Betty statea .Janga o prietena care a i nceput
sa plan ga in timpul ru gaciunii noa s tre, d a r care
Ajutoare tiimaduite I 1 k y
nu a venit in fata. S-a apropiat m ai mult d e ea ~j ,
irnbratiand-o, a 1ntrebat-o daca vrea sa se roage
pentru ea. Don1nioara ezita ~i a pro testa t afirmand
ca problernel e ei sunt prea serioase i ca Betty n-ar
putea 1ntelege cu adevarat.
In Betty s-a dat o adevarata lupta in acel moment:
banuia ca ?tie ce ii cere Dumnezeu ~i credea ca ii cere
earn. prea mult! Insa peste cateva clipe tia ce are
de facut. S-a aplecat i i-a Optit prietenei: ,,Nu fi
OCata, eu i-a1n dat d-lui Seamands permisiune a sa
relateze aceasta istorie: vezi, eu sunt Betty!" Prietena
ei a privit-o ne1ncrezatoare.
,,Da, i-a spus din nou, eu sunt Betty, cred ca pot
1ntelege, i chiar sa te ajut." Au venit irnpreuna in
fata i au stat de vorba multa vreme irnpartaindu-i
problemel e ~i rugandu-se. A fost 1nceputul
vindecarii pentru prietena lui Betty. Cand Betty
mi-a povestit cele intamplate, avea aura unui ajutor
tamaduit. Dumnezeu reciclase cu adevarat ranile
ei, transformandu-le in tamaduire ~i ajutor pentru
al tii!
Celalalt de Ianga noi
Prea multi dintre noi cred ca trebuie sa fim puternici
pentru a s luji - ca doar cand suntem victorio~i ;;i
puten1 impresiona oamenii cu argumente Ii aducem
sla va Jui Durnnezeu. Insa Pavel a afirrnat ca nu n e
putern Iauda d eca t cu dou a lucruri. Primul este
crucea lui Hristos (Galateni 6:14) - poate locul
supremal slabiciunii 1n istoria uman a, ultimul cuvan t
1n rnaterie de n edreptate - pe care Dumnezeu a
tran sform a t-o 1n m antuirea 1ntregii lu rni. Celalal t
 Ajufoarc li7111i71 /11i1T I 19 1
190 I Lcr:tc penfru Sl~f/ef('/e vn llimatc
Ce am vazut in via ta mea, am_vazut ~i 111 vi qi le
]ucru cu care ne putem Jauda sunt infinT1i ta tile,
altora. inctraznesc sacred ca se poate intampla i 1n
slabiciun ea noastra (2 Corinteni 12:9-10). De ce?
viata dumneavoastra!
Pentru ca pute.rea Ju i Dumnezeu e facuta desavarita
in slabici unea noastra. Cre;;tini fond, suntem chemati
sa firn ajutoare tamaduite, aqionand nu ]n baza tariei
noastre, ci a slabiciunii noastre.
Adesea, ]n can1era de consiliere, un om in
suferi.n ta 1;;i irnparta;;e;;te problemeJe adanci sau
cornpleta d ezorientare. Exista mereu tentatia de a:-i
impresiona, de a fi sfatuitorul intelept, de a actiona
prin propria putere i de a da sfaturi bune.
Insa imediat Duhul Stant imi ;;opte;;te: David,
11

vorbe;;te-i despre problemele tale acestei persoane.

Nu este un client , un Caz (urasc termenul),
este o fiinta care sufera. Arata-i infirmita\ile tale,
sentirnentele vatamate, luptele tale. Im parta;;e;;te-i
cum te-a ajutat Duhul Sf.int in slabiciunile tale."
Adesea m-am opus, inlauntrul meu, Duhului
Stant: Dar, Doamne, nu pot face asta, caci el a venit
11

la mine ca la un pastor. Ma respecta, ma considera

un mn puternic ;;i 1ntelept, crede ca a,m toate
raspunsurile! II

Cu timpul, cedez, d e regu la, presiunii Sale

blande ;;i-I urmez instruqiunile. De fiecare data cand
fac acest'lucrtJ, pn)m.i siunea din 2 Corinteni J 2:9-10
se irn pline;;te, caci Dumnezeu are ocazia sa-$i ara te
puterea, iar puterea Sae facuta desavar;;ita in i prin
slabiciunea m ea.
Iar l iar, am contribuit la cate 0 vindecare
profunda, vazand cum Durnnezeu recideaza strica-
ciunile, durerilc, infi rrnitatile, iar a poi le foJose ;; te
spre bjnele cuiva ;;i spre slava Sa.