PRACTICA DE TMPLRIE Cursul

Teoretic
influenta substantelor toxice, colbului,
INSTRUCTIUNE rumegusului s.a.
5 La efectuarea lucrarilor la inaltime
La practica de tmplar tmplarul(elevul) trebuie sa foloseasca
centura de siguranta, la efectuarea
n atelerul de tmplrie lucrarilor de prelucrare mecanica a
materialelor sau ascutirea
Cerintele generale de instrumentelor la polizor sa foloseasca
securitate ochelarii.
6 Tmplarul care lucreaz cu unelte
electrice portative in scopul asigu
1 Tmplarul(elevul) este obligat:sa
securitatii electrice trebuie sa respecte
indeplineasca numai lucrul incredintat
urmatoarele cerinte:
de conducatorul maistru ; sa respecte
-sa nu se atinga de conductor si
regulile de ordine interioara;;
receptori electrici fara izolatie sis a nu
-sa intretina in ordine locul de munca;
facacomutari in schema electrica de
-sa cunoasca amplasamentul mijloacelor
unire;
primare de stingere a incendiului truse
-sa nu instaleze becuri electrice, unelte
farmaceutice;
electrice si alti receptori electrici
- sa foloseasca mijloacele de protectie
(aceste lucrari se vor efectua de
in corespundere cu lucrarileefectuate;
personalul electrotehnic);
- sa cunoasca si sa respecte
-se interzice reglarea sau folosirea
instructiunea data.
uneltei electrice, daca se simte cea mai
2 n caz de accident tmplarul(elevul)
mica prezenta a tensiunii electrice pe
trebuie sa cunoasca metodele de
carcasa, unealta electrica primita nu se
acordare a primului ajutor conform
transmite altor persone,becurile
instructiunii nr.1, sa pastreze
portative de iluminat trebuie sa fie in
neschimbata situatia in care s-a petrecut
constructive industrial sub tensiunea de
accidental , daca aceasta nu pericliteaza
42v, carcasa uneltei electrice trebuie sa
viata si sanatatea persoanelor din jur.
aiba unire la pamint sau nul, cordonul
Sa anunte imediat conducatorul
flexibil care alimenteaza, trebuie sa fie
maistrul.
integru si cu izolatie nedeteriorata;
3 La locul de lucru se interzice
- despre toate cazurile de rupture a
fumatul;
conductorilor, deteriorarii dispozitivelor
consumul bauturilor spirtuase
de unire la pamint sa informeze
(drogurilor);
conducatoru lmaistrului;
- folosirea focului deschis in scopul
-contra electrocutarii sa foloseasca
incalzirii unor obiecte sau in alte scopuri;
echipament de protective (manus
-a indeplini lucrari care contrazic
dielectrice, cizme, covoras
regulilor tehnicii securitatii muncii.
dielectric).
4 In procesul de lucru
tmplarul(elevul) este supus urmatorilor 7 Pentru nerespectare cerintelor
factori periculosi:caderea de la inaltime, acestei instructiuni tmplarul
caderea obiectelor de la inaltime asupra (elevul)poart raspundere
omului elementele strungului in disciplinara, materiala, penala
miscare , utilajului, caderile de pe scari, conform legislatiei in vigoare.
prabusirile schelariilor, electrocutarea ,
 PRACTICA DE TMPLRIE
Teoretic
Cerintele de securitate
pina la inceperea
lucrului
Pina la inceperea lucrului
tmplarul e obligat:
1. Sa imbrace haina speciala sau alt
echipament de protective in
corespundere
cu lucrul, care va fi efectuat.
2. Sa pregateasca locul de lucru, sa
inlature obiectele si materialele de
prisos, care ar putea sa incurce
procesului de lucru.
3. Sa controleze iluminarea locului de
munca , care trebuie sa fie suficienta.
Cerintele de
securitate in timpul
lucrului
Cursul
n timpul lucrului
tmplarul e obligat:
1 Pentru transportarea si pastrarea
instrumentelor, tintelor si altor piese
marunte sa foloseasca geanta sau o lada
speciala. Partile ascutitea instrumentului
trebuie sa fie in tocuri.
2 Sa efectueze cioplitul birnelor din
partea dreapta in directia spre virf si sa
stea in asa mod cu piciorul drept sa se
gaseasca cit mai departe de birna.
3 Birnele , barele sau scindurile grele
inainte de taiere sa fie bine fixate si
aranjate in asa mod ca capetele taiate
sa nu cada peste picioare.
4 La efectuarea lucrarilor la masina de
gaurit sa respecte cerintele de protectie
a muncii conform instructiunii specific.
5 La efectuarea lucrarilor de polizare sa
respecte cerintele de protective a muncii
conform instructiunii specific.
7 La efectuarea lucrarilor la strungurile
de prelucrare a lemnului sa respecte
intructiunea de protective specific.
8 Inainte de a face gauri in birne sau
scinduri sa controleze duritatea fixarii
sfredelului in dispozitivele
corespunzatoare.
9.Pentru a demonta gealaul tmplarul
trebuie sa-l tina in mina dreapta cu
gaurile intr-o parte si sprijinind cu
degetul mare dalta. Sa loveasca cu
ciocanul (in mina stinga) pe calapod.
Aschiile care au nimerit in fisura sa le
scoata prin gaura de sus.
10 In timpul intreruperilor uneltelor sa le
aranjeze cu taisul in jos.
11 Sa fixeze bine materialul lemons
pentru cioplit si retezare.
12 Dalta sa o tina indreptata de la mina
care tine piesa de prelucrat.
13 Batind tinte sa tina tinta de linga
maciulie si nu de partea de jos.
14 Sa instaleze sis a scoata din
mandrina instrumental de lucru la
 PRACTICA DE TMPLRIE
Teoretic
uneltele electrice numai dupa
deconectarea lor de la reteaua electrica
si oprirea lor deplina.
15 Sa nu repare utilajul electric si sa nu-l
lase inclus in prize fara supraveghere.
16 Sa foloseasca numai unelte care
corespund urmatoarelor cerinte:
- minerele trebuie sa fie din material
viscos, uscat, tare si instalate cu
siguranta;
- cheile trebuie sa corespunda
dimensiunilor piulitelor, suprafata utila
sa nu aiba fatete, iar minerele bavuri;
-cozile instrumentelor de percutie
trebuie sa aiba forma de oval cu
ingrosare spre capat sis a fie instalate cu
ajutorul penelor de fier;
- capul ciocanului trebuie sa fie convex.
17 Se interzice:
-de a folosi instrumentele nu dupa
destinatie; - de a
intrebuinta instrumente cu minere care
au scobituri, cioburi, bavuri si muchii
ascutite;
- lucrul cu unelte electrice pe scari
rezemate;
- de a se deplasa de la locul de
lucru fara permisiunea conducatorul
maisrtului.
. Cerintele de
securitate in institutii
de avarie
1. in caz de avarie sau situatie care
poate provoca o avarie tmplarul trebuie
Cursul
sa inceteze lucrul si s informeze
conducatorul ierarhic.
2. in caz de accident de munca
tmplarul trebuie sa acorde primul
ajutor conform instructiunii, sa cheme
asistenta medicala urgent
(tel.903),sa pastreze situatia in care s-a
produs accidental fara schimbare (daca
aceasta nu pune in pericol viata
accidentatului si altor personae) sis a
anunte conducatorul ierarhic.
3. In caz de incendiu tmplarul
trebuie imediat sa intervina prin
telefonul 901
la seviciul Pompieri si salvatori, sa
anunte serviciul de paza, conducatorul
maistrului si sa ia masuri necesare
pentru combaterea incendiului folosind
mijloacele primare de stingere a focului.
Cerinte de securitate la
terminarea lucrului
La terminarea lucrului
tmplarul este obligat:
1. Sa deretice (a face ordine i
curenie) locul de lucru.
2. Sa deconecteze utilajul si uneltele
electrice de la retea .
3. Deseurile de lemn sa le duca in locul
stabilit.
4. Sa curete de colb si murdarie haina
si echipamentul de protectie.
5. Sa spele fata si miinile cu sapun.
6. Despre toate neajunsurile depistate
in timpul llucrului sa informeze
conducatorul maistrul.
 PRACTICA DE TMPLRIE
Teoretic
ORGANIZAREA
LOCULUI de MUNC
Procesul de producie.
Locul de munc.
Scule i instrumente
pentru prelucrarea
manual a lemnului
Procesul de producie
Prin proces de producie se
nelege totalitatea activitilor
care au loc ntr-o ntreprindere
pentru trasformarea materiei
prime n bunuri materiale .
Procesul de producie este
alcatuit din:
Proces de munc
Cuprinde acea latur a procesului de
producie care reprezint activitaile de
baz pentru transformarea materiei
prime n produse finite.
Cursul
Proces tehnologic
Acesta reprezint procesul de
transformare calitativ i cantitativ a
materiei prime
sau a materialelor prin aciunea
direct a muncitorului cu sau
ajutorul uneltelor sau ale mainilor
de lucru .
Procesul tehnologic de prelucrare
a lemnului este alctuit din :
operaie , faze, minuiri i
micri.
Operaia este acea parte a procesului
tehnologic care se execut pe un anumit
loc de munc, prevzut cu toate
uneltele, dispozitivele i mainile
necesare pentru unul sau mai muli
muncitori. n cadrul aceeai operaii
materialul supus prelucrrii sufer toate
transformrile necesare obinerii
produsului finit
Faza de lucru const n folosirea unei
singure unelte la acelai regim
tehnologic. n cadrul unei faze dintr-o
operaie materia prim este supus unei
singure transformri. Schimbarea uneltei
sau a regimului tehnologic schimb i
faza de lucru
Minuirea const dintr-un ansamblu de
micri pe care le face muncitorul cu
ajutorul sculelor pentru a executa o faz
 PRACTICA DE TMPLRIE
Teoretic
de lucru n cadrul unei operaii
tehnologice
Micarea este partea cea mai simpl a
activitii municitorului i const n
prindera sau deprinderea minii de pe
material sau unelt pentru a executa
minuirea lor.
De exemplu ,pentru executarea
operaiei de croire a unei scnduri ,
faza de scurtare a scndurii cu
ferestrul se realizeaz prin
urmtoarele mnuiri: aezarera
scndurii pe banca de lucru, potrivirea
ferestrului, mnuirea lui i aezarea
scndurii scurtate. Pentru realizarea
acestor mnuiri snt necesare
micrile: apropierea de scndur a
municitorului, prinderea ei cu minile,
apropierea de banca de lucru,
desprinderea minilor de pe scindur,
aezarea ei n poziie de tiere.
Locul de munc
Locul de munc n domeniul
tmplriei este compus din :
Banc fix se construiete pe
antier, n aer liber sau sub
oproane, avnd picioarele btute n
pmnt.
Banca demontabil constituie un
obiect de inventar i este folosit la
executarea lucrrilor de dulgherie,
transportndu-se de pe un antier pe
altul.
Tejgheaua tmplarului - este
folosit att n atelierele industriale de
dulgherie, mai ales in cele ale
tmplriei de construcii pentru
executarea uilor sau ale ferestrelor..
Locul de munc al tmplarului trebuie
organizat inndu-se seama de
urmtoarele:
Cursul
* la locul de munc trebuie s
gseasc toate uneltele i
dispozitivile necesare lucrrilor ce se
execut
* uneltele folosite trebuie s fie
pregtite din timp , verificate i
aezate la ndemn n ordinea
ntrebuinrii lor
* banca sau tejgheaua trebuie astfel
aezate nct muncitorul s aib
lumin din stnga sau din fa pentru
a nu se produce umbre pe suprafaa
de lucru
* locul de munc trebuie s fie
meninut n perfect ordine , evitndu-
se aglomerrile de materiale i
deeuri pentru a nu ngreuna
circulaia
* la terminarea lucrului uneltele i
dispozitivele trebuie verificate, terse
i aezate la locul lor de pstrare i
sm se fac curenie necesar
Dictionar Usi de Interior
Elemente care alcatuiesc ansamblul Usa
Toc principalul element al usii format dintr-un cadru
de lemn, HDF sau lemn stratificat rol functional;
Canat (foaie de usa) - parte activa/inactiva a unei usi
rol functional;
Garnitura, cheder - element de etansare sub forma
unui cordon confectionat din PVC, EPDM, Elaprene;
Captuseala (extensie de toc) - rama formata din
MDF, care acopera fetele interioare ale golului unei usi
si de care sunt fixate tocurile usii rol estetic;
Pervaz - cadru din diverse materiale de lemn care
acopera rostul (spuma) dintre perete si tocul unei usi
rol estetic;
Supralumina (oberlicht) - parte dintr-o usa situata
deasupra canatului, separata de aceasta printr-o parte
fixa;
 PRACTICA DE TMPLRIE
Teoretic
Tablie - parte a unei usi care se fixeaza in/pe rama
acesteia formata din montanti si traverse;
Elemente care alcatuiesc ansamblul Foaie de usa /
Canat
Traversa - piesa de lemn pentru sustinere pozitionata
orizontal;
Montant, lonjeron - piesa de lemn pentru pozitionare
asezata vertical;
Traversa adaugata - piesa de lemn care vine in
completarea treversei de baza;
Denumiri uzuale pentru Imbinari
Nut, canelura, uluc - canal facut intr-o piesa de lemn;
Feder, lamba - mica proeminenta facuta in lungul
muchiei unei piese de lemn care intra in nutul
corespunzator altei piese pentru a asigura o imbinare
perfecta;
Nut si Feder - sistem de imbinare a doua piese de
lemn;
Cursul
obtinuta prin taiere plana sau derulare excentrica;
Furnir tehnic - foaie de lemn de calitate inferioara
folosita la fabricarea panelului, placajului, PAL
extrudat avand o grosime cuprinsa intre 0,5-3,1 mm;
Culisant, glisant - usa care aluneca printr-o frecare
minima de-a lungul unei sine de culisare cu care se
afla in contact;
Dimensiuni gol - dimensiunile golului lasat in zidul
unei constructii pentru tamplarie; fata de dimensiunile
acestui spatiu tamplaria va fi mai mica cu cel putin
1cm pe fiecare latura;
Spros - element de ornament care imparte spatiul
vitrat; poate fi pozitionat intre foile de sticla ale
geamului sau lipit de geam in interior si exterior
Elementele constructive ale unei ui

Materiale folosite pentru componentele usii

Panel - semifabricat de lemn alcatuit dintr-un 3-5
straturi, cu blind de fag si straif-uri de brad;

MDF - (Medium Density Fiberboard material alcatuit

din fibre de lemn cu densitate medie) a fost produsa
prima oara in America in anii 60 si este varianta
imbunatatita a placii PAL. Este realizat din particule
mici de lemn amestecate cu clei, presate si apoi
uscate la cald avand o densitatea =600-820 kg/m;
HDF - (High Density Fiberboard material alcatuit din
fibre de lemn cu densitate mare) este realizat din
particule din lemn foarte fin tocate, amestecate cu
clei si presate la cald, greutatea si rezistenta acestui
material fiind mai mari decat cea a MDF-ului.
Densitatea HDF-ului este =800-1450 kg/m;
Lemn dublustratificat - lamele din lemn dispuse in 2
straturi care formeaza prin lipire cu adezivi speciali
elemente supuse in general la eforturi de incovoiere;
Lemn triplustratificat - lamele din lemn dispuse in 3
straturi care formeaza prin lipire cu adezivi speciali
elemente supuse in general la eforturi de incovoiere; Elementele constructive ale uii

Suprafata finisaj 1-montanii; 6,7-pervazuri;

Melamina (high-pressure laminates) - este un material
sub forma de folie/placa de grosimi variate folosit 2-pragul superior; 8-balamale,
pentru acoperirea decorativa a placilor nefinisate sau
ca atare in diverse decoratiuni. HPL este compus din 3-pragul inferior; 9-broasc;
straturi de celuloza (hartie) impregnate cu rasina si
4-rama; 10-ipc de
lipite sub presiune impreuna cu diverse straturi
decorative. acoperire;
Furnir estetic - foaie subtire din lemn cu aspect
5-tblii;
decorativ avand grosimea cuprinsa intre 0,4 -1mm,
 PRACTICA DE TMPLRIE Cursul
Teoretic
Tipuri constructive de ui
Tipul constructiv Denumirea uii
Tipul constructiv Denumirea
uii
Ui simple

Usa exterioara
Ui duble
Usa interioara

Ui cuplate Usa batanta

Usa culisanta

Usa plianta