Prezentarea generala -> Drepturile omului- sunt "de obicei nelese ca

drepturi inalienabile fundamentale la care o persoan are n mod inerent dreptul pur i simplu
pentru c el sau ea este o fiina uman." . Drepturile omului sunt astfel considerate ca fiind
universale i egalitare Aceste drepturi pot exista ca drepturi naturale sau ca drepturi legale, att n
legislaia naional i internaional.. Doctrina drepturilor omului n practica internaional, n
cadrul dreptului internaional, instituiile globale i regionale, n politicile de state i de
activitile de organizaii non-guvernamentale a fost o piatr de temelie a politicilor publice din
ntreaga lume. Aceasta a spus c: ". n cazul n care discursul public al societii pe timp de pace
global poate fi spus s aib o limb comun moral, este ca a drepturilor omului" . n ciuda
acestui fapt, afirmaiile puternice fcute de doctrina drepturilor omului continu s provoace
chiar i n prezent dezbateri considerabile cu privire la coninutul, natura i justificarea
drepturilor omului . ntr-adevr, problema a ceea ce se nelege printr-un "drept" este n sine un
controversat subiect de dezbateri filosofice continuu. Multe dintre ideile de baz care au animat
micarea s-au dezvoltat n urma celui de al doilea rzboi mondial i a atrocitilor Holocaustului,
culminnd cu adoptarea Declaraiei Universale a Drepturilor Omului din Paris de ctre Adunarea
General a Naiunilor Unite n 1948. Lumea antic nu poseda conceptul de drepturi universale
ale omului. Societile antice au avut "sisteme elaborate de taxe, concepii de justiie, legitimitate
politic, i uman nfloritoare, care a cutat s realizeze demnitatea uman, nflorirea, sau
bunstarea n ntregime independente de drepturile omului".. Conceptul modern al drepturilor
omului s-a dezvoltat n perioada modern timpurie, alturi de secularizarea european a eticii
iudeo-cretine. Precursorul real al discursului privind drepturile omului a fost conceptul de
drepturi naturale, care a aprut, ca parte a tradiiei medievale Dreptul natural, a devenit
proeminent n timpul Iluminismului, cu filosofii, cum ar fi John Locke, Francis Hutcheson,
i Jean-Jacques Burlamaqui, precum i o poziie important n Discursul politic al revoluiei
americane i a revoluiei franceze. Din aceast fundaie modern micarea pentru drepturile
omului aprut n a doua jumtate a secolului al XX-lea.