EDUCAIA OMULUI MODERN ESTE CONSIDERAT INTR-UN NUMR MARE DE

RI CA O PROBLEM DE MARE DIFICULTATE I IN TOATE, FR EXCEPIE, CA

O SARCIN DE MARE IMPORTAN
EDGAR FAURE A INVA S FII - Raport asupra situaiei educaiei in lume,
realizat din nsrcinarea UNESCO- 1972

DESPRE
CUM SE ELABOREAZ, SE APLIC I SE VALORIFIC UN
TEST PREDICTIV

PROFESOR :
SCOALA :
 ELABORAREA UNUI TEST PREDICTIV

Orice educator, contient de rolul i importana misiunii sale, dorete

s realizeze o instruire eficient. A instrui eficient inseamn :
1. a diagnostica exact starea initial a instruirii
2. a proiecta si realiza activitti de invare in clas
3. a evalua sistematic progresul instruirii
4. a-i inva pe elevi s nvee independent
Calitatea unei invri noi depinde de calitatea invrilor anterioare si
de nivelul motivaional. De aici, se poate deduce un principiu elementar :
dac la un moment dat vrem s continum instruirea unui elev, trebuie s
tim exact ce tie s fac elevul pn n acel moment.
Altfel spus, n fiecare elev trebuie s vedem rezultatul unei istorii
instrucionale pe parcursul creia el a achiziionat mai multe sau mai puine
informaii din domeniul disciplinei pe care o predm, precum si capaciti de
a opera cu aceste informaii ;
calitatea acestor achiziii condiioneaz calitatea i eficiena instruirii ce va
urma. Educatorul care accept aceste adevruri se vede obligat ca inainte
de a declana un nou proces instructiv-educativ s examineze minuios
starea iniial a pregtirii celor care inva si capacitatea lor de invare.
Aceasta presupune :
1. s determine precis obiectivele materiei anterior parcurse de elev ;
2. s elaboreze, s aplice i s examineze detaliat rezultatele unui test
predictiv ;
3. s stabileasca programe compensatorii.
Testul predictiv inseamn un test iniial aplicat la inceputul unei noi
etape de instruire pentru a identifica nivelul de realizare a obiectivelor
studiului intr-o etap anterioar, riguros delimitat i lacunele intervenite in
pregtirea fiecrui elev al clasei pe parcursul instruirii sau ulterior.
Lista de obiective terminale constituie baza derivarii
itemilor( problemelor) care alctuiesc testul predictiv. Regula simpl de
elaborare a unui test predictiv este urmtoarea :
Pentru fiecare obiectiv terminal trebuie elaborat un item, care verific
realizarea sau nerealizarea acestuia la un nivel de performan suficient
pentru ca elevul s poat continua adecvat instruirea.
Schema derivrii itemilor este urmtoarea :

O I O
I O
O I O
O
I O
O

Obiectivele ciclului de TESTUL PREDICTIV Ciclul nou de instruire

Instruire anterior
 Se observ c , dei baza testului predictiv o constituie obiectivele
instruirii deja desfurate, in elaborarea sa trebuie inut seama i de ceea ce
urmeaz s invee elevii.
Numai in acest fel se pot stabili performane minimal acceptabile in
raport cu care se va aprecia reuita sau nereuita elevilor i in baza crora se
anticipeaz posibilitatea sau imposibilitatea continurii instruirii in ritmul
impus de parcurgerea programei de invmnt.

CALITILE UNUI TEST PREDICTIV

Ce caliti trebuie s ntruneasc un test predictiv pentru a putea

fi considerat bun i folositor ?
Iat inventarul celor mai importante :
A. Validitatea

Un test este valid dac si numai dac este astfel construit inct msoar
exact ceea ce trebuie s msoare. Un test docimologic nu este valid dac
itemii care il compun nu acoper ntregul cmp de probleme care
intereseaz msurarea sau acoper un cmp de probleme mai vast decat
intereseaz. Validitatea predictiv a testului iniial este asigurat dac
acesta este astfel construit inct poate indica n ce fel se poate continua in
viitor instruirea fiecruia dintre cei care au fost testai.

B. Fidelitatea

Un test docimologic este fidel dac i numai dac aplicat in situaii

analoge sau identice, conduce spre rezultate analoge sau identice. Un
test predictiv nu este fidel dac aplicat la doi elevi cu aceleai lacune in
instruire, le evideniaz numai la unul dintre ei. Fidelitatea unui test nu
poate fi niciodat absolut (100%), fiind admisibil o anumit abatere
standard, dar infidelitatea unui test nu trebuie s depeasc
niciodata 2,5-3%; un test accentuat infidel este, prin definiie, invalid.

C. Reprezentativitatea

Un test docimologic este reprezentativ dac acoper un cmp ct

mai larg de cunointe sau capaciti din domeniul de instruire pentru
care a fost elaborat ; un test predictiv nu poate fi considerat
reprezentativ dac verific doar pri sau elemente ale materiei
anterior studiate si nu esenialul intregii materii parcurse.

D. Puterea de discriminare

Un test predictiv este eficient dac identific exact nivelul de

performan de care este capabil i toate lacunele eseniale care au
intervenit in instruirea anterioar a elevului. Gradul sczut de
discriminare al unui test iniial reduce corespunztor capacitatea lui
predictiv.
E. Aplicabilitatea

Un test predictiv este aplicabil dac i numai dac ofera date utile att
elevului ct i educatorului, asigurnd un feed-back diferenial. Un test
predictiv este inaplicabil dac nu ofer datele necesare diagnosticului
i remediului.

APTE REGULI PENTRU APLICAREA UNUI TEST PREDICTIV

Regula nr.1
Inainte de a aplica un test predictiv unei clase avem obligaia de a face
elevilor cunoscute obiectivele pe care le urmrim ;

Regula nr.2
Insistam, pe un ton adecvat, c nu dorim s-i prindem pe elevi
nepregtii, c nu vom nota in catalog rezultatele i nici nu ne vom
forma o impresie definitiv asupra potenialului lor de invare ;

Regula nr.3
Asigurm un climat de munc nestressant, prevenim emoia exagerat
manifestat de unii elevi, dar nu-i sprijinim pe nici unul, in nici un fel, in
depirea dificultilor pe care le ridic testul insui ;

Regula nr.4
Stabilim o limit de timp pentru rezolvarea testului, o respectm cu
strictee, dar notm numele elevilor care ar fi putut s rezolve testul
intr-un timp mai mare dect cel stabilit, precum i pe acela al elevilor
care rezolv testul intr-un timp mai scurt ;

Regula nr.5
Corectm imediat testul predictiv impreun cu elevii folosind o gril
pregtit din timp sau un elev- proctor ( elev care rezolv perfect
inaintea altora testul i care poate fi transformat in gril de corectare)

Regula nr.6
Lsm timp elevilor s-i examineze erorile dup confruntarea cu grila,
dar apoi strngem testele completate i examinm acas cu maximum
de atenie fiecare test in parte ;

Regula nr.7
Stabilim impreun cu elevii c vor avea nevoie de un caiet suplimentar
pentru exerciii compensatorii pe care il vor purta la fiecare or de
curs la ei ; profesorul va avea i el acest caiet, in care va nota datele
testului predictiv, proiectele programelor compensatorii i va urmri,
or de or, ameliorrile care se vor produce in comportamentul de
invare al elevilor.

PROIECTAREA PROGRAMELOR COMPENSATORII

Un prim pas pentru proiectarea acestora il constituie identificarea

criteriilor de diferentiere a instruirii, in vederea optimizrii continue a
performanelor de invare ale fiecarui elev.
Instruirea difereniat se poate practica in trei forme :
- in cadrul programelor compensatorii
- in timpul invrii dirijate in clas
- in cadrul studiului individual
Cum se pot valorifica rezultatele testelor predictive, pentru a practica
instruirea difereniat in cadrul unor programe compensatorii ?

In ambele situaii de mai sus dar cu precdere in cea de-a doua se

impune apelul la programe compensatorii de recuperare si de
imbogire.
Programele compensatorii sunt programe de instruire suplimentar,
desfurate simultan cu procesul de invmnt, in vederea atingerii
sau depirii standardelor de performan solicitate de programele
colare. Acestea pot fi ;
- programe de recuperare : programe suplimentare destinate elevilor
cu lacune eseniale in instruirea anterioar, organizate in vederea
atingerii performanelor minimal acceptabile, desfurate sub forma
de meditaii ;
- programe de imbogire: programe suplimentare destinate elevilor
capabili de performane superioare standardelor prevzute de
programa colar, desfurat sub forma de consultaii menite s
indrume in pregtirea pentru concursurile colare

CINCI REGULI DE URMAT PENTRU PROIECTAREA SI REALIZAREA

PROGRAMELOR COMPENSATORII

Regula nr.1
Acordati prioritate proiectrii, organizrii i desfurrii programelor de
recuperare de la fiecare clas la care predai :
a) trecnd ct mai rapid cu putin la desfurarea lor ;
b) afectnd intregul timp de care dispunei dumneavoastr i elevii
respectivi ;
c) considerndu-l obligaia dumneavoastr elementar i o stringen
pentru elevi
Regula nr.2
Scopul principal in care organizai programe de recuperare este acela
de a anula
lacunele intervenite in pregtirea elevilor .
Regula nr.3
Nu meninei la programul de recuperare un elev care a recuperat in
intregime materia i este capabil s nainteze adecvat in instruirea pe
care o parcurge in clas.
Regula nr.4
Solicitai elevii s realizeze la programul de recuperare numai obiective
pedagogice i sarcini care :
- acoper lacunele identificate cu prilejul evalurii predictive i al
evalurilor formative de progres ;
- privesc inlturarea dificultilor, inconsecvenelor, achiziiilor
nesigure
Regula nr.5
Ajutai-i pe toti s reueasc ! Dai dovad de inelegere ! Motivai
invarea ! Sugerati-le tuturor ci viabile de rezolvare ! Trezii tuturor
participanilor ncrederea in ei nii ! Nu admonestai niciodat! Nu
pedepsii niciodat! Fii ct mai politicos, blnd chiar! Comportai-v cu
elevii pe care ii chemai la recuperare ca si cnd ar fi proprii
dumneavoastr copii. Ludai (exagerat chiar !) pe cei care reuesc.
Folosii orice alte stimulente pozitive !

ALTE ZECE REGULI DE URMAT PENTRU ORGANIZAREA SI

DESFASURAREA PROGRAMELOR DE IMBOGATIRE

Regula nr.1
Postulai c oricare dintre participani ar putea depi propria
dumneavoastr competen !
Regula nr.2
Facei-i pe toi s cread c pot depi propriile lor performane, ba
chiar i pe cele ale cror idei le studiaz !
Regula nr.3
Obligai-i pe toti s nu se lase invini de dificultatea sarcinilor !
Regula nr.4
Furnizai intotdeauna sarcinile de invare gndindu-le dup
dificultate !
Regula nr.5
Nu v speriai c v pierdei autoritatea si recunoatei cu sinceritate
cnd elevii gsesc soluii mai ingenioase dect dumneavoastr.
Sugerai-le s persevereze in a v depi !
Regula nr.6
Invai-i s colaboreze dar s se i intreac unul pe altul !
Regula nr.7
Nu folosii alt stimulent dect dorina de a progresa mai rapid i de a
obine performane excepionale.
Regula nr.8
Sugerai, fiecruia in parte, in mod discret, c este capabil de
performane extraordinare dac va depune eforturi mai mari i se va
concentra mai mult!
Regula nr.9
Nu permitei nici un fel de discuii ironice intre ei in legatur cu
nereuitele temporare ale unora dintre participani !
Regula nr.10
Oferii celor capabili de performane superioare ct mai mult libertate
de gndire i aciune.Renunai la ddceal . Permiteti-le s aib
idei proprii si preri personale, dar sugerai-le s le sustin numai dup
ce le-au verificat. Dac manifest conduite ce vi se par aberante, nu-i
admonestai imediat, punei-i in faa consecinelor pe care ieirile lor le
provoac. Raportai-v la copii capabili de performane superioare ca i
cnd ei ar fi copii obinuii in restul activitilor instructiv-educative,
egali cu colegii lor, nu le admitei atitudini i gesturi de superioritate
fa de ceilalti i sugerai-le c au obligaia moral s-i sprijine pe cei
care intmpin dificulti la invtur.

Durata programelor recuperatorii trebuie s fie destul de scurt, de

maximum 3 saptmni de la aplicarea testului, deoarece prea multe
ore de meditaii in afara orelor de la clas , ar transforma procesul de
invmnt, in ansamblul su, intr-o activitate prelungit i obositoare
i pentru elev i pentru profesor. Dac un profesor pred la 5-6 clase, el
ar fi nevoit s adauge la fiecare dintre acestea, programele
suplimentare respective, prelungindu-i eforturile. Se stie c efectul
imediat al suprasolicitrii dasclului il constituie scderea involuntar a
randamentului muncii sale. Totodat s-ar ridica i problema timpului i
spaiului de instruire, greu de gsit , mai ales la o coal care
funcioneaz in dou schimburi. De aceea, in aceste cazuri,
recuperarea se poate face i in cadrul orelor aflate la dispoziia
profesorului, cu condiia s se lucreze difereniat, att cu elevii care
prezint lacune, ct i cu ceilali elevi.
In concluzie, pentru ca un test predictiv s reflecte o instruire
anterioar eficient i pentru eliminarea unor programe de recuperare
prea lungi, elevul trebuie invat esenialul -in mod nemijlocit- in orele
de clasa sau la programe de recuperare-imbogire. Aceasta implic
efort suplimentar din partea educatorului pentru a proiecta activitti, a
imagina strategii didactice, jocuri didactice, fie corective, recompense
simbolice. Acest lucru este foarte util de realizat, mai ales pentru elevii
claselor aVIIa si aVIIIa, la orele de chimie.. Este adevrat c dac intr-o
scoal aceast activitate este bine organizat, pe parcursul unui singur
an colar se poate realiza un stoc complet de instrumente pedagogice (
proiecte, teste), astfel inct pentru anul colar urmtor efortul de
concepie se va diminua considerabil.
Scopul fundamental al aplicrii unui test predictiv i al
desfurrii unor programe de recuperare eficiente este ca elevul s nu
ajung n clase avansate cu lacune eseniale n cunotinele sale.
BIBLIOGRAFIE

1. IOAN JINGA, ION NEGRE

NVAREA EFICIENT ED. EDITIS, BUCURESTI, 1994
2. SANDA FTU, IOAN JINGA
NVAREA EFICIENT A CONCEPTELOR FUNDAMENTALE DE CHIMIE
ED. CORINT, BUCURESTI 1997
3. CORNELIA GHEORGHIU, VOIRICA LUPU, DEMETRA PREOTEASA,
MAGDA DUMITRU
METODICA PREDRII CHIMIEI N LICEU ED. DIDACTICA I
PEDAGOGIC, BUCURESTI, 1982
4. SANDA FTU
METODICA PREDRII CHIMIEI N LICEU ED. CORINT, BUCURESTI,
1998
5. SANDA FTU DIDACTICA CHIMIEI ED.CORINT, BUCURETI, 2002