Perioada postbelica este extrem de agitata în plan politic, plina de turbulente
comportamentale determinate de înfiintarea, apoi de dizolvarea Partidului Comuni
st, cu puternice influente pentru literatura româna atât în ceea ce priveste ele mentul politic si artistic, dar mai ales în privinta tematicii si a ariei de ins piratie. în cei 70 de ani de la terminarea celui de al Doilea Razboi Mondial, s- au produs numeroase schimbari în cultura româna, în ierarhizarea valorilor si a aprecierilor pentru anumite productii literare, desprinzându-se câteva perioade specifice: I. Perioada realismului socialist, supranumita "Obsedantul deceniu", se desfasoa ra între anii 1947-1960 si se defineste printr-o ideologie partinica autoritara, care modifica fundamental universul prozei românesti. Scriitorii sunt obligati sa reflecte în operele lortezele marxist-leniniste, formarea omului nou, luând c a model dictatura stalinista. Literatura acestei epoci este în evident regres fa ta de cea interbelica, fiind aservita conceptiei comuniste din Rasarit. Cenzura de partid transforma lupta de clasa în conflict literar, se promoveaza numai cla sa muncitoare supusa unui fals progres si se incrimineaza burghezia si chiaburii prin confiscarea bunurilor, deschizându-se larg portile închisorilor politice. Personajul pozitiv si omagiat este exclusiv muncitorul, singurul detinator al ad evarului si al valorilor vitale. Multi scriitori afirmati în perioada interbelic a si consacrati definitiv în istoria literaturiisunt nevoiti sa recurga la compr omisuri rusinoase pentru a subzista, riscând sa fie interzis ori arestat pentru atitudine împotriva poporului. De pilda, romanul lui Mihail Sadoveanu "Mitrea Cocor", aparut în 1949 si inclus în programa scolara de atunci, este reprezentativ pentru realismul socialistprin tema conflictului dintre taranii saraci si boierul Cristea Trei-Nasuri, în satu l Malu Surpat. Orfanul umilit Mitrea este alfabetizat de catre fierarul comunist Florea Costea, care-1 învata sa recite "Internationala". Cele doua personaje po zitive, taranul si muncitorul,sunt reprezentantii clasei oprimate de catre mosie rii haini si lacomi, împotriva carora se îndreapta revolta si ura celor doi. Dup a ce Mitrea Cocor ajunge în Uniunea Sovietica si intra în contact direct cu bine facerile comunismului, aplica în România reforma agrara dupa modelul rasaritean, împartind pamânturile care apartineau mosierilor, taranilor din Malu Surpat. Un scriitor care a introdus în literatura româna concepte estetice novatoare în perioada interbelica, romancierul Camil Petrescu, reuseste sa se strecoare în vr emurile tulburi ale "obsedantului deceniu"prin scrierea romanului istoric în tre i volume despre personalitatea lui Nicolae Balcescu, dar "plateste" si el pretul aparitiei operei,prin aceea ca protagonistul este construit ca un precursor al comunismului. Moartea lui Stalin în 1953 relaxeaza, întrucâtva, monitorizarea acerba asUpra li teraturii, dar ea continua sa fie aservita ideologiei comuniste. Cu toate aceste a, apar în aceasta perioada si câteva romane importante cu o epica si tipologie a personajelor înscrise în valoareartistic a: "Bietul Ioanide" (1953) de George Calinescu, volumul I din "Morometii" lui Marin Preda. (1955) si romanul-ciclu "C ronica de familie" (1957) de Petru Dumitriu. II. Perioada anilor '60 face posibila o schimbare evidenta în calitatea literatu rii atât din punct de vedere al continutului, cât si al expresivitatii artistice si se subscrie neomodernismului. Diversitatea tematica a creatiilor literare în proza a fost structurata de Eugen Simion, care desprinde urmatoarele trasaturi: * proza lirica - Geo Bogza, Zaharia Stancu; * realismul psihologic - Marin Preda; * romanul de analiza - Nicolae Brebân, Augustin Buzura; * eseul romanesc - Al.Ivasiuc, Paul Georgescu; * realismul mitic - Mircea Eliade, Stefan Banulescu Notabile sunt romanele cu te ma politica ale scriitorilor care s-au lansat în aceasta perioada: "Orgolii" de Augustin Buzura (1977) si "Cel mai iubi t dintre pamânteni" de Marin Preda (1980). III. Perioada anilor '80 este reprezentanta, în principal de Mircea Nedelciu,. M ircea Cartarescu, Simona Popescu, Stefan Agopian, Alexandru Musina. Scriitorii g eneratiei '80 apartin postmodernismului sisunt constienti ca în literatura se sp usese aproape tot si ca ei nu mai au cum sa surprinda cititorii cu noutati, de a ceea se întorc cu ironie la creatiile anterioare din care preiau fragmente de te xt devenite celebre, pe care le introduc în textul lor. Acest gen de proza se de finesteprin conceptele: metatextualitate, intertextualitate, textualism. Evolutia prozei românesti dupa cel de al Doilea Razboi Mondial se poate caracter iza prin varietatea tematica si artistica a nuvelei si romanului. Criticul Eugen Simion ordoneaza dupa criteriul compozitiei romanul românesc postbelic, identif icând o diversitate de formule narative, în studiul "Scriitori români de azi": ?Proza poetica: Geo Bogza, Zaharia Stancu; ?Realismul psihologic: Marin Preda *Proza de analiza: Nicolae Breban, Augustin Buzura; * Eseul romanesc: Alexandru Ivasiuc, Paul Georgescu; *Romanul pitoresc si baroc: Eugen Barbu; ?Romanul mitic si realismul artistic: Fanus Neagu, Stefan Banulescu, D.R.Popescu ; *Proza fantastica: Emil Botta, Romulus Vulpescu; ' *Metaromanul: Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olareanu; *Textualismul: Mircea Cartarescu, Mircea Nedelciu, Gheorghe Craciun, Ioan Grosan etc. . în perioada postbelica, destinul romanului românesc a fost influentat de puter nicele schimbari ideologice, mai întâi prin faptul ca prozatorii "au învatat ca prezentul trebuia evitat" întrucât acesta apartinea doctrinei comuniste, iar lit eratura fusese confiscata "integral de aparatul de propaganda". George Calinescu "a deschis pârtie pentru romanul citadin" prin "Bietul Ioanide" si Marin Preda cu un roman dedicat "lumii satului si ignoratei complexitati sufletesti a taranu lui". (Eugen Negriei, "Literatura româna sub-comunism"). Evolutia prozei travers eaza tematici si formule artistice dintre cele mai variate, ajungând ca dupa 199 0 sa se caracterizeze printr-o explozie literara, explicabila, de altfel, dupa c enzura comunista. Experimentele livresti despre conditia literaturii s-au manife statprin constituirea unor grupari estetice, mai mult sau mai putin formale, cum ar fi "Scoala de la Târgoviste" sau "Optzecistii", perioada în care se remarca valoric multi scriitori, între care: Mircea Nedelciu, Ioan Grosan si Mircea Cart arescu. în concluzie, romanul postbelic s-a putut dezvolta mai ales pentru ca scriitorii au fost atrasi de tabloul social, de perceptia conditiei umane, de relatia indi vidului cu istoria, construind personaje cazuale, introspectate psihologic si re gasite în banalitatea vietii.