Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

Facei cutri pe acest blog

Medicina Dentara
Gefllt mir

32 Personen gefllt

Soziales Plug-in von Facebook

Foaia de observatie
Gerontognatoprotetica
(2)

(2)

(9)
(1)

1 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

(dureroase), lucrarilor protetice neadaptate ocluzal sau migrarilor dentare;

-edentatiile; absenta unui numar de unitati de masticatie suprasolicita dintii restanti prin contacte
frecvente si puternice, rezultatul fiind uzura;
-bruxismul nocturn produce o forma grava de abraziune patologica datorita contactelor puternice
declansate de contractiile inconstiente ale mm mobilizatori ai mandibulei;
-dintii antagonisti,reprezentati de microproteze sau punti realizate din materiale foarte dure sau
extradure,fara fete correct finisate (lustruite);
-obiceiuri vicioase,manifestate sub forma de ticuri,corelate in anumite momente cu activitati psiho-
profesionale.

Cauze favorizante:
-sunt reprezentate de structuri dentare cu mineralizare deficitara si modificari de calitate si cantitate a
mediului bucal.

6. Profilaxia pulpei dentare la dintii vitali in timpul si dupa slefuirea dintelui ( pag 200)

In timpul slefurii:
a).slefuirea cu instrumente abrazive eficiente (active). Prezenta granulatiilor diamantate pe
instrumente produce indepartarea unui strat de substanta dentara. La instrumentele uzate, pulberea
abraziva este in cantitate redusa. La contactul cu suprafata dintelui nu rezulta o indepartare de
substanta,ci o frecare care creeaza temperaturi crescute.
b).slefuirea dupa urmatoarea tehnica: instrumentarul abraviz este miscat in sens orizontal (plimbat) pe
suprafata dintelui si actiunea instrumentului este intrerupta in mod sistematic.
c).slefuirea insotita de racirea instrumentului abraziv si a suprafetei asupra careia se actioneaza.
Racirea se obtine cu spray-ul unitului conform metodei clasice,iar in cazul metodei moderne turbina
pulverizeaza din constructie apa.
d).slefuirea cu multa atentie la pacientul tanar, deoarece camera pulpara este mai voluminoasa decat
la varstnici, peretele dintelui este mai subtire, iar organul pulpar mult infuentabil. Se recomanda
examinarea radiografiilor inaintea inceperii slefuirii dintelui.
e).pentru fata ocluzala se urmareste cu strictete slefuirea cu redare reliefului, stratul indepartat sa fie
uniform si maxim de 1-1,5 mm.

Dupa slefuire:
-protezare provizorie,prin coroane fabricate din celuloid, din acrilat sau din aluminiu si coroane
realizate in cabinet dupa tehnica Scutan;
-impregnarile albe cu nitrat de argint si eugenol;
-lacurile dentare, aplicate pe fetele bontului dentar, care formeaza o pelicula, dar are rezistenta
redusa.

7. Prepararea bonturilor dentare conform principiului biofunctional - caracteristici ( pag 201)

a).bontul dentar,caracterizat de forma neretentiva, permite amprentarea cu toate tipurile de materiale

(rigide,semirigide,elastice), insertia si dezinsertia microprotezei dentare.
b).fixitatea microprotezei pe bont. Prin slefuirea fetelor laterale ale dintelui, rezulta suprafete cu aspect
plan si foarte putin convergente spre fata ocluzala. Conicizarea bontului prezinta urmatoarele
dezavantaje: pacientul este traumatizat mai mult, bontul dentar va avea rezistenta mecanica redusa
(fracturare), pulpa poate fi afectata, stomatologul consuma mai mult timp,uzeaza instrumentarul si
aparatura si inhaleaza o cantitate suplimentara de pulbere. Bontul conic nu ofera stabilitate
satisfacatoare pentru microproteza.
c).bontul dentar rezistent,vital sau devital, nu trebuie sa se fractureze dupa o perioada scurta de timp
de la cimentarea microprotezei sub actiunea presiunilor ocluzale. Preventiv, se recomanda pentru
bontul devital sa se realizeze RCR sau obturatie armata. Ambele sa fie executate inainte de
amprentarea pentru coroana de acoperire. RCR se pot confectiona in laborator pe acelasi
model,odata cu microproteza de acoperire daca inainte de amprentare dintele a fost preparat in acest
scop.

8. Indicatiile incrustatiilor ( pag 203)

-restaurarea morfologiei coroanei dentare care prezinta leziuni partiale determinate de: caria
dentara,fracturi traumatice si abraziunea exagerata;
-elemente de agregare meziala a puntilor pentru restaurarea edentatiilor unidentare si a puntilor
mobilizabile,daca sunt utilizate aliaje de aur;
-elemente de sprijin pentru protezele partiale,in edentatiile intinse,fiind cuprinse in cadrul pregatirilor
preprotetice;
-elemente de fixare a aparatelor (sine) recomandate pentru imobilizarea dintilor;
-elemente de echilibrare a ocluziei realizand stopuri ocluzale stabile la nivelul fetelor ocluzale ale
dintilor laterali.

9. Contraindicatiile coroanelor partiale de tip Onlay ( pag 208)

-tendinta la carie,evidentiata prin prezenta leziunilor la un numar mare de dinti;

-igiena defectuoasa,manifestata prin prezenta tartrului si a placii dentare;
-conditii tehnico-materiale neadecvate. Aceste microproteze sunt realizate numai din aur platinat.
Preparatia dintelui prezinta aspect particulare,iar pentru obtinerea caruia este necesara manualitate
deosebita;
-forma triunghiulara a dintelui nu este favorabila preparatiei pentru a se obtine o coroana partiala cu
aspect estetic. La acesti dinti se realizeaza slefuiri mari la nivelul fetelor proximale,sa se obtina forma
neretentiva;

2 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

-dimensiunea este un alt element nefavorabil,daca este foarte mic in sens vertical (scurti) si
transversal (subtiri);
-dimensiunile mari ale camerei pulpare la dintii tineri contraindica pregatirea pentru aceasta
microproteza,fiindca santurile pot ajunge in apropierea peretelui camerei pulpare;
-leziunile trofice,displazii,distrofii,care modifica aspectul fetei vestibulare;
-dintii devitali,datorita modificarilor de structura si de culoare la nivelul fetei vestibulare;
-malpozitiile dentare,fiindca nu se pot obtine preparatiile corespunzatoare si nu se asigura axul de
insertie.

10. Coroanele partiale - caracteristici (pag 208)

-fata vestibulara a dintelui ramane integra,conservandu-se culoarea si dimensiunea,care este

preferata de pacient;
-preparatia fiind limitata la trei fete pentru dintii frontali si la patru fete pentru dintii laterali,se
realizeaza economie de tesuturi dentare sanatoase;
-contactul la nivelul parodontiului marginal cu marginea cervicala a microprotezei este mai redus
decat la o coroana totala,fenomenele iritative sunt mai putin intense;
-marginile proximale si incizale sau ocluzale sunt accesibile igienizarii;
-diagnosticul de vitalitate pulpara,cu ajutorul testelor obiective se obtine la nivelul fetei neacoperite
(vestibulara);
consumul de aliaj metalic cu pret de cost ridicat este mai redus decat pentru o coroana de acoperire
totala sau o coroana mixta;
-marginile vestibulo-proximale si incizale apar mai putin sau mai mult vizibile,ceea ce reprezinta o
deficienta,daca se solicita aspect estetic absolut;
-conditiile tehnico-materiale speciale limiteaza indicatiile acestor coroane. Coroanel 3/4 se pot realiza
cu sisteme de retentie diferite: cu santuri sau cu puturi (tunele) parapulpare.

11. Amprenta directa pentru inlay-variante de tehnica ( pag 212)

A). Macheta din ceara Inlay se modeleaza direct pe bontul preparat. Bontul este izolat, ceara
incalzita se depune prin picurare pentru refacerea morfologiei la nivelul fetelor preparate in raport cu
dintii vecini si antagonisti. Indepartarea machetei,finalizata corespunzator santurilor
proximale,se realizeaza prin introducerea bratelor unei anse de sarma (clema),modelata in forma
literei "U",usor incalzita.
Macheta indepartata si mentinuta la nivelul buclei ansei este examinata,se observa calitatea
suprafetei interioare si prezenta nervurilor corespunzatoare santurilor proximal si incizal. Macheta
introdusa intr-un mic recipient cu apa este trimisa in laborator sa fie ambalata si turnata. Aceasta
macheta este foarte fragila,se poate deforma sau rupe.

B). Macheta,din acrilat autopolimerizabil,se modeleaza direct pe bontul preparat in cavitatea bucala.
Pasta de acrilat este introdusa intr-un tub de cupru sau intr-o capa de celuloid si aplicata pe bontul
preparat. Ambele microconformatoare sunt pregatite anticipat cervical, adaptate axial si transversal,iar
vestibular sunt decupate in zona retentiva pentru a nu patrunde acrilat. Bontul si tubul de cupru sunt
izolate. Capa de celuloid este perforata incizo-vestibular pentru evacuarea aerului. Pasta de
acrilat,depusa in microconformator,se aplica pe bontul preparat, in axul dintelui. Dupa polimerizarea
pastei,conformatorul axial este sectionat pe fata vestibulara o treime. Rezulta o macheta grosiera care
necesita prelucrare pe fetele proximale,orala si marginea incizala,pentru aspectul general si pentru
redarea contactelor incizale si ocluzale cu dintii antagonisti.

12. RCR-indicatii ( pag 239)

-carii profunde,tesuturile sanatoase ramanand subminate (nesustinute);

-fracturi coronare ale dintilor devitali,care prezinta obturatii voluminoase;
-fracturi partiale,insotite de deschiderea camerei pulpare,produse in urma traumatismelor;
-abraziuni intense ale coroanelor dentare,care le reduc inaltimea,fiind necesara cresterea dimensiunii
pentru fixarea unei microproteze de acoperire.

13. RCR-contraindicatii

-mobilitate dentara de gradul 2,3

-parodontopatii
-infectii periapicale
-corp strain fixat in canalul radicular
-radacini curbate inaccesibile tratamentului
-dimensiuni reduse ale radacinilor
-leziuni profunde la nivelul componentei coronare insotite de leziuni ale partii radiculare
-dentina infiltrata
-dimensiune foarte redusa ale coroanelor dintilor vecini (sub 4 mm)

14. Avantajele RCR ( pag 240)

a).datorita pivotului fixat intraradicular se mareste rezistenta la rupere a dintelui;

b).sunt recuperati dintii ce prezinta mari pierderi de tesuturi coronare,pe care nu ar fi posibila
executarea unor lucrari protetice;
c).permit aplicarea unei coroane de acoperire indiferent de tehnologia de realizare; interventia este

3 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

mai facila comparativ cu o coroana de substitutie (daca este element de agregare al unei punti
dentare);
d).maresc dimensiunile bonturilor dentare,impiedica decimentarea microprotezei de acoperire.
e).corecteaza axul dintelui cand acesta este dinte stalp,pentru a nu fi paralel cu alti dinti stalpi pe care
se insereaza o punte;
f).sunt preparate in locul coroanelor de substitutie ca elemente de agregare ale puntilor dentare,fiind
acoperite de coroane estetice sau inestetice. Preparatia este argumentata astfel: adaptarea la bontul
coronar al unei coroane de acoperire este obtinuta mai usor decat al unei coroane de
substitutie,indepartarea coroanei de acoperire este simpla,dupa tehnicile uzuale.

15. Examen radiologic in vederea realizarii RCR-urilor ( pag 241)

-dimensiunea radacinii in sens axial si transversal,in comparatie cu radacinile dintilor vecini;

-forma radacinii,daca este rectilinie sau curbata;
-raportul si directia radacinii cu formatiunile anatomice (sinusul maxilar,canalul mandibular,gaura
mentoniera);
-zona periapicala- aspectul: tesut osos sanatos sau existenta proceselor infectioase cronice,difuze,ori
existenta unui proces infectios bine localizat (granulom);
-spatiul periodontal;
-canalul endoradicular se poate prezenta astfel:
-neobturat,cu dimensiuni diferite in plan orizontal,spefice fiecarei radacini;
-obturat in totalitate,substanta radio-opaca arata calitatea tratamentului;
-obturat partial,in functie de pozitia dintelui pe arcada si de posibilitatile tehnice ale specialistului.

16. Caracteristicile canalului radicular preparat pentru RCR ( pag 244)

-forma sectiunii transversale a canalului radicular este asemanatoare conturului fetelor radacinii
(niciodata circulara);
-forma in sens axial este cilindro-conica;
-dimensiunea sectiunii transversale la nivelul coletului este de minim 1mm. Lungimea este de 6-10
mm,in functie de marimea radacinii dintelui.

17. Examinarea amprentei pentru RCR ( pag 251)

-inregistrarea sacului gingivo-dentar (dimensiuni,uniformitate);

-caracteristicile canalului/canalelor radiculare, privind forma si dimensiunea;
-aspectul fetelor la nivelul canalului radicular al camerei pulpare si al peretilor exteriori. Suprafata
amprentei sa fie neteda, fara lipsuri sau microdepresiuni determinate de interpunerea bulelor de aer;
-calitatea inregistrarii dintilor vecini;
-spatiul care a fost creat proximal fata de dintii vecini;
-inregistrarea dintilor antagonisti - in special fetele de contact ocluzo-incizale;
-inregistrarea ocluziei in pozitie de intercuspidare maxima. Acest examen este efectuat si in laboratorul
de tehnica dentara.

18. Tehnica moderna de amprentare pentru realizarea RCR-urilor ( pag 251)

-utilizeaza mase elastice (elastomeri de sinteza), in consistente diferite

-este preferata pentru ca exclude tubul de cupru
-dintele preparat este uscat;in interiorul camerei pulpare si al canalului radicular este introdusa cu
acul Lentulo pasta fluida a elastomerului. Imediat cu elastomerul chitos asezat intr-o portamprenta
este amprentata coroana preparata si dintii vecini
-amprenta canalului radicular si a camerei pulpare nu este indepartata pentru examinarea aspectului,
deoarece, fiind usor deformabila, exista riscul sa nu fie repozitionata corect.
-supraamprenta cu elastomereul chitos este necesara pentru inregistrarea urmatoarelor componente
morfologice ale campului protetic:
-fetele laterale ale bontului dentar;
-dintii vecini;
-dintii antagonisti;
-ocluzia in pozitia de IM.

19. Examenul RCR pe model ( pag 253)

-aspectul modelelor, dimensiunile soclurilor, integritatea dintilor vecini si antagonisti RCR-ului;

-pozitia de ocluzie si cum este aceasta mentinuta;
-forma si dimensiunea reconstituirii, comparativ cu dintii vecini si antagonisti;
-spatiul pentru viitoarea coroana de acoperire. Spatiul este in functie de tipul microprotezei (estetica
sau inestetica);
-forma bontului coronar reconstituit,trunchi de con cu fetele laterale foarte putin convergente spre
ocluzal. Pentru bonturile cu dimensiuni reduse cervico-ocluzal forma se apropie de cilindru;
-adaptarea marginilor RCR pe tot traiectul la limitele preparatiei coronare; in zona cervicala i se acorda
o atentie mai mare;
-adaptarea,in totalitate, a RCR-ului la preparatia corono-radiculara. Contactul intim dintre fetele
exterioare ale microprotezei la peretii interiori ai bontului. Dezinsertia si insertia,efectuate lent,cu
blandete si atentie, evidentiaza gradul de adaptare sau neadaptare la model.

20. Examenul RCR pe campul protetic ( pag 253)

4 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

-pacientul este asezat pe fotoliul dentar in pozitie confortabila pentru activitatea specialistului,urmata
de alte pregatiri;
-microproteza este dezinfectata;
-campul protetic este pregatit,prin indepartarea pansamentului provizoriu,ca sa se evidentieze camera
pulpara si canalul radicular;
-reconstituirea este fixata intre degete si inserata in pozitia in care a fost pe model. Insertia se obtine
printr-o presiune lenta pentru a nu apare pericolul fracturarii preparatiei dentare;
-dupa insertie se examineaza: adaptarea marginala,spatiul dintre dintii vecini si antagonisti. Examenul
este efectuat prin inspectia si palpare cu sonda.
-prin insertie si dezinsertie lenta este decelat gradul de adaptare in general (contactul intim). Daca nu
exista spatiul necesar pentru microproteza de acoperire,reconstituirea este indepartata de pe bontul
dentar pentru a fi redusa prin slefuire. Este interzisa slefuirea dupa cimentare datorita duritatii aliajului
ce determina supraincalzire,la care se adauga traumatizarea pacientului.

21. Cauzele neadaptarii RCR-urilor- faze clinice ( pag 254)

-preparatia dentara incorecta;

-amprenta deformata;
-modelul nu a fost turnat dintr-un material corespunzator (a avut duritate redusa);
-masa de ambalat nu a fost specifica aliajului folosit.

22. Cimentarea bontului preparat pentru o coroana metalica

a)Cimentarea provizorie:
Fixarea definitiva a microprotezelor poate fi precedata de o cimentare provizorie pentru a se constata
urmatoarele:
-Toleranta organului pulpar;
-Comportamentul tesuturilor parodontale;
-Aspectul estetic pentru dintii frontali;
-Adaptarea in dinamica mandibulei;
In perioda de cimentare provizorie pot fi observate urmatoarele deficiente:
-Neadaptarea cervicala si axiala a coraonelor: cele lungi se pot adapta prin slefuire iar cele scurte se
refac;
-Neadaptarile ocluzale inalte se pot retusa, cele in subocluzie se refac;
-Neadaptarile proximale absebsenta punctelor de contact coroanele se refac;
-Complicatiile pulpare se realizeaza fara trepanarea coroanei;
-Neconcordanta componentei estetice la coroanele mixte se poate reface.

b) Cimentarea definitiva
Este realizata pentru perioade indelungate de timp reprezentand un numar mai mare sau mai mic de
ani. Cimentarea finala este realizata cu ajutorul unor cimenturi fabricate si comercializate in acest
scop: Oxifosfat de Zinc;policarboxilat de Zinc;Cimenturi diacrilice; Glass ionomeri (ionomeri de sticla).

23. Caracteristicile bontului preparat pentru o coroana metalica

In urma slefuirii trebuie sa se obtina din coroana dintelui o forma neretentiva:

Cilindrica (pentru bonturile de dimensiuni reduse);
Cilindro-conica (trunchi de con cu fata ocluzala mai redusa decat fata cervicala).
Daca dintele este vital, diferentele de temperatura din cavitatea bucala pot fi resimtite la nivelul pulpei
dentare. Fata ocluzala este redusa 1-1.5mm cu respectarea morfologiei, ca sa nu se afecteze organul
pulpar si ca sa il ajute pe tehnician la modelare. Diametrul maxim al fetelor laterale slefuite plan se
situeaza gingival. Forma data la nivelul coletului conditioneaza adaptarea viitoarei microproteze.

24. Scopul prepararii bontului dentar.

Bontul dentar este preparat in vederea acoperirii lui cu o coroana dentara, pentru ca o coronita
restaureaza morfologia si functiile in cavitate bucala, aspectul estetic si rapoartele ocluzale. Coronitele
pot fi unidentare sau pot fi elemente de agregare in cadrul puntilor, cand bontul dentar este dinte
stalp si are o importanta vitala in rezistenta lucrarii protetice. Viitoarele margini ale coroanei trebuie sa
fie adaptate la nivelul coletului fara a leza parodontiul marginal iar volumul microprotezei si morfologia
sa refaca rapoartele cu dintii vecini si dintii antagonisti.

25. Tehnici de slefuire a fetei O pt acoperirea cu o coroana metalica :

Fata O a coroanei e redusa la aprox 1,5 mm cu respectarea morfologiei. Slefuirea plana e contraindicate deoarece se
indeparteaza inul o cant. Mare de tesuturi dentare cu posibile urmari nocive asupra organului pulpar. Bontul dentar slefuit cu
respectarea morfologiei ocluzale il orienteaza pe technician in modelarea cuspizilor, santurilor si fosetelor viitoarei coroane .

26. Erori posibile in slefuirea ocluzala :

- slefuire insucienta la nivelul santurilor si fosetelor ( spaul pt viitoarea coroana este insucient; nu e posibila realizarea
in laborator )
- slefuire in exces, in special la nivelul cuspizilor; este creat un spau mai mare, inegal ce afecteaza xitatea microprotezei
si vitalitatea organului pulpar , se consuma energie suplimentara si se traumazeaza pacientul

27. Metode de examinare a slefuirii fetei O :

5 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

Se efectueaza in pozia de Intercuspidare Maxima si in poziile diagnosce ale mandibulei (propulsie si lateropulsie) pt a se
constata existenta sau inexistenta spaului necesar (1,5 mm) pt obnerea microprotezei cu dimensiuni ocluzale coresp.
Examinarea se poate face:
- vizual ( pozie de I.M., se apreciaza spaul creat intre fata O abontului si aceleasi fete ale dinlor antagonis);
- cu hare de arculae ( hara este introdusa intre bont sidini antagonis. Zonele marcate de hare sunt insucient slefuite
si vor reduse);
- ceara de ocluzie (introdusa intre fetele O dupa care arcadele sunt aduse in I.M. Se observa ulterior perforai
corespunzatoare contactelor ocluzale ale dinlor neslefui. In dreptul bontului slefuit ocluzal, daca ceara este perforate sau
neuniforma, bontul este modicat);
- coroana provizorie.

28. Fazele clinice pt. acoperirea unui dinte:

- examinarea pacientului in scopul intervenei stomatologice;
- diagnoscarea si indicaa terapeuca ;
- prepararea dintelui ;
- amprentarea;
- proba cu cimentarea coroanei.

29. Metode de slefuire a fetelor proximale :

a) Tehnica de separare si slefuire din aproape in aproape ( cu discul diamantat exibil sau freze conice elate. Dupa
indepartarea punctului de contact se aconeaza cu discul printr-o miscare dinspre cervical spre ocluzal si V-O.);
b) Tehnica de taiere in felie ( SLICE-CUT ) ;

30. Cum se poate poziona marginea unei coroane in raport cu preparaa cervicala a dintelui?

- supragingival ( ramane la distanta de 1-2 mm de festonul gingival );

- juxtagingival ( este tangenta la festosul gingival ) ;
- subgingival (depaseste limita festonului gingival , ajunge in santul gingivo-dentar ).

31. Aspectul geometric al preparaei zonei cervicale :

D.p.d.v al aspectului geometric, prepararea limitei gingivale se prezinta cu o terminae nedenita , avand aspectul unui bizou
lung de unde si numele. Extremitatea bizoului lung e situata subgingival , in fundul sacului gingivodentar.

32. Avantajele preparaei limitei cervicale in bizou lung :

- slefuirea nu solicita vreo parcularitate , toata preparaa rezulta dupa o intervene usoara ;
- sacriciile de tesuturi dentare sunt minime , rezulta un bont dentar rezistent mecanic ;
- limita preparaei e situata in sacul gingivo-dentar , marginea microprotezei o acopera pana la acest nivel ;
- aceasta forma de preparare apare frecvent in acvitatea stomatologului .

33. Dezavantajele preparaei limitei cervicale in bizou lung :

- realizarea tehnica prin slefuire se obne mai mult palpatoriu cu instrumental abraziv cu turai sucient de mari. Nu
exista control vizual direct.
- Amprentarea materialului in stare plasca inregistreaza zona subgingivala, dar trebuie sa se insinueze in fundul de sac
gingivodentar. Doar o parte din materialele de amprentare au asemenea caract.
- Limita preparaei pe bontul unui model e delimitate aproximav, in nal e posibil sa se obna o microproteza cu
adaptare cervicala axiala, incorecta.
- Dupa realizare,la proba pe model pt examinarea adaptarii axiale nu exista repere certe pt calitatea microprotezei.
- Dupa cimentarea microprotezei pe bontul dentar, nu exista posibilitatea indepartarii in totalitate a excesului de
ciment, resturile reprezentand o spina iritava pt parodonul marg.

34. Indicaile preparaei limitei cervicale in bizou lung :

- din care au fost acoperi ancipat de microproteze prega in bizou lung , reacoperi nu pot benecia de un p de
acoperire cu prag ;
- dini obnu prin intervena de premolarizare a molarilor ;
- dini cu fracture sau carii in zona cervicala ;
- acoperitea cu coroane metalice stantate , din 2 buca , turnate ;

35. Indicaile preparaei cu prag :

- coroane dentare cu perimetru cervical sucient de mare ;

- instrumentarul abraziv, freze diamantate cu forme si dimensiuni adecvate pului de prag , montate la piese sau
turbine bine centrate ;
- manualitate,experienta, atene , pasiune J si cunosinte temeinice referitoare la morfologia dinlor , in special pt
zonele cervicale ;
- microproteze realizate numai din aliaje nobile si seminobile , turnari precise , adaptate correct preparaei.

36. Avantajele preparaei cu prag :

- materialul de amprenta la nivelul pragului are dimensiuni mai mari, pt a inregistra prcis preparaa;
- bontul modelului prezinta limita preparaei , ind delimitate cu precizie zona preparata de zona nepreparata.;
- exista posibilitatea prepararii unei coroane mixte , reprezentata de o componenta metalica acoperita de un material
estec ;
- pragul cervic. Favorizeaza modelarea machetei din ceara a coroanei bine delimitate in zona cervicale dupa care se
realizeaza piesa turnata , foarte prcis adaptata cervical,axial,transversal .

37. Avantajele preparaei cu prag subgingival :

- Se obtine mai corect (se realizeaza sub control vizual direct);

- Coroana turnata este adptata si controlata direct, palpatoriu si sitematic, cu sonda, din
aproape in aprope;
- Parodontiul marginal nu este lezat fiindca marginile cervicale ale microprotezei sunt la
distanta de festonul gingival;
- Cimetul refluat la cimetare poate fi indepartat in totalitate;
- Vitalitatea organului pulpar poate fi testata mai usor dupa o perioada de la cimentarea
microprotezei;

6 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

- Inchiderea marginala microprotezei la nivelul pragului pe bontul dentar se poate obtine prin
brunisare pntru aliajele nobile;
- Cariile aparute la nivelul pragului sunt depistate precoce, datorita sensibilitatii sau la un
eventual examen stomatologic.

38. Tipuri de praguri :

- prag rotunjit ( en conge ; chanfrein ) in sfert de cerc ;

- prag rotunjit ovalar ;
- prag inclinat in unghi obtuz ( 110 140 grade );
- prag in unghi drept;
- prag in unghi drept cu marginea bizotata.

39. Erori in prepararea bonturilor dentare :

- forme foarte conicizate : sunt consecinta indepartarii unor mari cant. De tesuturi dentare ; bontul dentar ofera
minime condii de xare a coroanei ;
- bonturi dentare cu convexita insote de zone retenve : pe fetele laterale, cervicale . Convexitale nu asigura
pozia diametrului maxim ;
- in zona cervicala ;
- bonturi dentare cu muchii intre fetele laterale : pe model se fractureaza;
- bonturi dentare cu perimetrul ocluzal mai mare decat perimetrul cervical ;
- bonturi dentare cu fete laterale cu depresiuni rezultate dintr-o slefuire grosiera si neglijenta, cu nisare precara ;
- spaul interocluzal este mai mare ( depaseste 2 mm) sau mai mic ( 0,5 mm ) .

40. Accidente posibile in mpul preparaei bonturilor dentare :

- leziuni mai mici sau mai mari la nivelul parodonului marginal determinate de acunea abraziva a instrumentelor prost
conduse ;
- leziuni la nivelul dintelui vecin cand exista puncte de contact stranse , urmate intotdeauna de aparia unui process carios dupa
o perioada de mp variabila;
- deschiderea camerei pulpare ;
- fracturarea unei par din coroana dintelui , in special la dini devitaliza. Nu este exclusa si posibilitatea fracturari coroanei
dinlor vitali in situaile :

piesa de mana sau turbine sunt descentrate ;

mandrine sau freze usor deformate lateral ;
fracturarea dinlor vecini sau antagonis ;
leziuni taiate sau zdrobite , produse de acunea discurilor si a pietrelor .

41. Complicai imediate dupa preparaa bontului dentar :

- durere persistenta si violenta ( simptom patologic al pulpitelor acute ,aparute spontan . Slefuirile intense au ca
indicae majora sa e urmate de acoperiri cu microproteze provizorii xate cu Calxil sau eugenat de Zn pentru cel pun o
saptamana. )
- daca sunt mai mul din prepara , pt o punte dentara si apar dureri violente se recomanda exrparea vitala .

42. Complicai tarive dupa prepararea bontului dentar :

- necroza pulpara si gangrenarea pulpara determinate de slefuiri incorecte, reprezentate de supraincalzire;
- fractura bontului coronar, sub coroana, in special daca bontul a fost devital .

43. Ce trebuie sa inregistreze o amprenta pentru acoperirea unui dinte cu o microproteza?

- bontul dentar ;
- dini vecini ;
- dini antagonis ;
- ocluzia dentara in pozia de intercuspidare maxima .

44. Fazele amprentei de spalare wash technic unimaxilara :

2 faze : * In prima faza elastomerul solid (chit) este preparat, depus in lingura universala prevazuta cu system ecient de
retene ( oricii de 2 mm ) sia sezata pe campul protec. Dupa priza materialului amprenta este indepartata de pe campul protec
. Amprentareprezentata de elastomerul solid e pregata asel :
- suprafata e spalata sub jet de apa;
- uscata cu jetul de aer de la unitul dentar;
- sunt taiate langhetele ;
- sunt decupate santuri dentare triunghiulare la nivelul fetelor V si O ale indentaiilor.

In a doua faza este pregat elastomerul uid , care se introduce intr-o seringa pentru a de pune in santul
gingivo-dentar , pe suprafata bontului , pe dini vecini si in impresiunile amprentei realizata in faza 1. Lingura cu elastomerul uid
se reintroduce in cavitatea bucala in aceeasi pozie . Dupa o priza de 2-4 minute se indeparteaza amprenta. Este spalata si uscata
.
45. Caracteriscile amprentei de spalare :

- materialul uid foarte plasc este comprimat intre bontul dentar si materialul chitos polimerizat; ind dirijat sa
patrunda in santul gingivo-dentar sis a-l amprenteze in totalitate ;
- succesiunea celor doua faze de amprentare pot realizate numai de un singur specialist ;
- materialele de amprentare ulizate in cele doua faze diferite au consecinte total diferite , ceea ce poate avea ca
urmare deformarea amprentei in afara campuluinprotec si a modelului .

46. Caracteriscile amprentei in amestec dublu intr-un singur mp :

- santul gingival e preparat dupa o metoda cunoscuta si preferata de specialist ;

- in prima faza,materialul elastomer chitos , e asezat pe arcada unde se aa bontul dentar. Se fac miscari orizontale ,
obnandu-se impresiunile dinlor marite si deformate. Se indeparteaza lingura cu materialul din cavitatea bucala ;
- materialul chitos in stare plasca este uscat. Elastomerul uid,tras in seringi se depune in santul gingivalpe suprafata

7 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

bontului sip e suprafata materialului chitos din lingura .

- lingura cu cele doua materiale se reintroduce in cavitatea bucala si se aseaza pe arcada dentara ; dupa priza ,amprenta
e indepartata , se spala si se examineaza systemac toate elementele .

47. Caracteriscile amprentei in ocluzie cu material thermoplasc si elastomeric uid :

- nu ulizeaza lingura pentru depunerea elastomerilor ;

- nu ulizeaza elastomeric chitosi ;
- ulizeaza materiale termoplasce de pul stentului si kerrului ;
- foloseste o banda de fon cu lungime variabila si lame de 2 cm .

48. Caracteriscile amprentei in ocluzie cu siliconi de consistenta diferita :

-nu foloseste lingura universala pentru depunerea materialului chitos deoarece arcadele dentare
trebuie sa vina in contact, fiind interesata ocluzia.
-se foloseste materialul chitos in primul timp care devine o portamprenta pentru materialul fluid. Dupa
ce chitosul face priza amprenta se spala si se usuca dupa care se depunde in ea materialul fluid pe
fata aracadei unde se afla bontul preparat.
-rezistenta in timp la deformabilitate
-inregistreaza fidel detaliile campului protetic, cu punctele de contact ale viitoarei microproteze si
relatia cu dintii antagonisti, ocluzia in pozitia de intercuspidare maxima.

49. Avantajele amprentei, Caracteristicile amprentei in ocluzie cu materialele termoplastice si

elastomeri fluizi.

Argumentele preferintei sunt:

- pretul de cost redus: sunt exclusi elastomerii chitos care se consuma in cantitate mare, cel fluid este
folosit n catitate mininima
- economie de timp: intr-o singura amprenta sunt inregistrate deodata toate componentele campului
protetic
- usor de realizat tehnic; manevrele fiind cele uzuale
- fidelitatea amprentei corect executate este in limite corespunztoare, in special pentru microproteze si
punti reduse (Jonston)

50. Defectiuni constatate la controlul amprentei cu siliconi.

La amprentele cu silcon :
- santul gingival nu este amprentat sufficient de bine pe toata circumferinta bontului dentar.
- Siliconu fluid este subtire si desprinsde pe cel vascos(observatie posibila cand cele doua materiale
au culori diferite)
- ocluzia, pozitia de intercuspidare, nu a fost cea maxima, constata print-un start gros de material la
nivelul fetelor ocluzale ale perechilor de dinti antagonisti vecini bontului dentar;
- preparatii speciale reprezentate de praguri, santuri,sau puturi nu au fost in totalitate inregistrate,
deoarece materialul nu a fost preset la acest nivel;
- daca suprafata amprentei la nivelul fetelor dentare prezinta depresiuni netede, acest lucru indica
existenta unei bule de aer.

51. Tehnici pt proteca bontului dentar.(Clasicare)

Chimice - de acoperire cu lacuri

-impregnare (hidrochinona,nitrat de argint)
Mecanice :se acopera cu coroane provizorii

52.Tehnica de protejare provizorie cu ajutorul capelor de celuloid.

1. -adaptarea cervicala transversala prin proba capelor pe bonturi(perimetru)

-adaptare axiala prin rascroire cu foarfeca dupa modelul gingiei
2. -proximal:creearea de oricii cu freza pt refularea acrilatului si obnerea punctelor de contact
-oral spre incizal:creearea unui alt oriciu pt eliminarea aerului si a acrilatului in exces cand este introdusa capa pe bont
3. alegera culorii acrilatului cu ajutorul cheii de culori
4. prepararea pastei
5. introducerea pastei plasate in capa
6. introducerea capei cu acrilatul pe bont
7. indepartarea cu freza a capei dupa polimerizarea acrilatului
8. adaptarea ocluzala prin slefuirea a capei
9. nisarea cervicala si lustruirea orala a coroanei provizorii obnute
10.xarea provizorie cu eugenat de zinc care are acune calmanta si smuleaza neodennogeneza .

53. Tehnica de protejare provizorie cu ajutorul coroanelor prefabricate.

-comercializate in truse cu diferite forme, culori si dimensiuni

-alegerea pt adaptarea transversala la colet se face cu ajutorul perimetrului.
-adaptarea axiala se face cu freza diamantata
-adaptare aproximala
-adaptare fata de antagonis pt a obne intercuspidare maxima
-captusire cu pasta acrilica
-xare provizorie cu ciment obligatoriu pt a nu inghita sau aspirata

54. Tehnica de protejare provizorie cu ajutorul modelului auxiliar.

1. amprentarea dintelui si a dinlor vecini cu metoda dublului amestec.

2. prepararea bontului
3. amprentarea cu alginat a bontului si a dinlor vecini.
4. turnarea modelului auxiliar din Moldano

8 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

5. introducerea pastei de acrilat autopolimerizabil in prima amprenta

6. introducerea modelului auxiliar izolat cu Izodent in prima amprenta in dublu amestec
7. dupa polimerizare coroana este probata, prelucrata, cimentata.

55. Tehnica de copiere Scutan. Faze clinice. Enumerare

1. amprentarea dintelui si a dinlor vecini cu metoda dublului amestec

2. prepararea bontului
3. introducerea acrilatului autopolimerizabil in amprenta si reasezarea ei pe campul protec .
4. dupa autopolimerizare se indeparteaza coroana provizorie din amprenta
5. coroana provizorie este probata,prelucrata,cimentata.

56. Examinarea complexului model microproteza.

Se face in 2 timpi:
1. se examineaza ansamblul model-microproteza in lipsa pacientului
2. microproteza examinata pe campul protetic al pacientului

1. -se examineaza aspectul general al celor 2 modele

-integritatea componentelor celor 2 modele
-forma si dimensiunea dintilor vecini si antagonisti
-pozitia de intercuspidare maxima care poate sa: - existe
- sa nu existe
daca nu exista se pot observa urmatoarele situatii:
I -nu exista contacte pe dintii vecini si antagonisti,ci doar pe coroana=> microproteza este
inalta .
Solutia: -se reduce din coroana in limitele de siguranta (ex:0,5-0,4mm grosime de metal)la
coroana metalica.
-se reiau toate fazele incepand cu slefuirea bontului
II exista contacte pe dini vecini si antagonis,microproteza este in infraocluzie
Solue: -se mai adauga portelan sau compozit pana se realizeaza ocluzia .
-daca este metalica se reiau toate fazele

III nu exista contacte ocluzale intre dini celor doua arcade(se datoreaza inregistrarii decitare a ocluziei-lateropulsie
/propulsie)
Solue: -se incearca pe cat posibil o adaptare a coroanei in cavitatea bucala
-sau se reia ocluzia

IV daca exista contact prematur la nivelul microprotezei(cuspid, foseta)

Solue:
-prin folosirea harei de arculae se face retus
-se observa aspectul morfologic al fetelor microprotezei
-se observa pul de contact ocluzal obnut(varf cuspid-fund foseta)
-sa nu existe contacte nefunconale(varf cuspid-varf cuspid,varf cuspid-panta cuspidiana)
-se observa punctele de contact cu vecinii
-adaptarea axiala si transversala pe bont a microprotezei
-aspectul turnaturii(absenta sau prezenta porilor)
-se observa daca s-au realizat :convexita,praguri,lacasuri pt pinteni la microprotezele care vor acoperii dini stalpi pt protezele
scheletate

57. Examinarea adaptarii ocluzale in cavitatea bucala a coroanei total metalice.

- se observa in pozia de IM
- daca contactul intre antagonis este de p varf cuspid-fund foseta sau tripodic
- in pozia de propulsie si latero-pulsie sa nu apara interferente

58. Erori posibile, I.M., a adaptarii ocluzale a coroanei total metalice.

1. contacte premature la nivelul protezei in timp ce vecinii nu prezinta contacte (se elimina
contactele premature cu ajutorul hartiei de articulatie prin slefuire din aproape in aproape )
2. microproteza subdimensionata in infraocluzie si se poate produce migrarea antagonistilor

59. Erori posibile, in dinamica mandibulara, a adaptarii ocluzale a coroanei total metalice
1. in miscarile mandibulei de propulsie, cap la cap, lateralitate pot sa apara interferente (contacte in miscarea mandibulei)
la restul dinlor
2. sa nu se poata produce in miscarea de lateralitate conducerea de grup si canina

60. Examinarea adaptarii cervicale in sens axial in cavitatea bucala.

In mod normal coroana trebuie sa acopere in totalitate preparaa bontului.

-dar mai poate ca:
1. marginea cervicala a coroanei sa e la nivelul gingiei
2. coroana sa e mai lunga ,supradimensionata - este grav pt ca se pate leza insera ligamentului alveolo-dentar
Cauze:
- macheta modelata in exces cervical dupa o gravare excesiva in laborator
- pungi padodontale adanci
3. marginea este mai scurta
Cauze:
- amprentarea s-a facut fara evicunea santului gigivo-dentar
- santul nu a fost uscat si a fost amprentat cu material hidrofob
- amprentarea s-a facut pe un parodonu lezat in mpul preparaei(cicatrizarea este insota de modicarea nivelului gingiei)
4. scurtarea in laborator a marginii gingivale
5. falsa adaptare axiala (coroana nu a fost inserata complet pe bont)

61. Examinarea adaptarii cervicale in sens transversal in cavitatea bucala.

Se efectueaza cu sonda 17.Pot aparea urmatoarele situai:
1. coroana larga =>marginea gigivala traumazeaza festonul gingival ,culoarea gingiei se virand de la rosu la roz.
2. coroana stramta, diametrul ei ind mai mic ca al bontului marginea ei cervicala, ind la distanta de gingie.

Indicaile cimentarii provizorii.

9 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

1. ptr a se observa toleranta organului pulpar (daca e nevoie sau nu de devitalizare)

2. comportamentul tesuturilor parodontale ( ptr a se pastra conguraa pragului, alel gingia ar invada pragul)
3. aspectul estec ptr dini frontali
4. adaptarea la dinamica mandibulara

62.Timpii cimentarii nale

1.Pregarea instrumentarului

- trusa de consultae
- placuta de scla sablata
- spatula
- cimentul
- aspiratorul de saliva
- rulouri

2.pregarea protezei din punct de vedere zic( curatarea de resturi ), chimic(degresarea) si igienic (dezinfectarea)

3.pregarea campului protec la nivelul bontului dentar.

- indepartarea resturilor de ciment provizoriu

- degresarea bontului
- izolarea bontului,
- uscarea lui cu jet de aer

4.prepararea pastei de ciment

- incorporarea pulberii in lichid e progresiva

- trebuie sa rezulte o pasta uid vascoasa care are tendinta sa curga.
- spatularea trebuie facuta in mp f scurt

63.Indicaile coroanei Jacket.

Restaurarea aspectului colorisc al dinlor devitaliza

Restaurarea integritai morfologiei dinlor frontali fractura ,ce nu beneciaza de tratament
conservave(obturai)
Restaurarea aspectului estec al dinlor frontali cu procese carioase profunde
Restaurarea esteca a dinlor cu anomalii de forma ,volum si pozie
Restaurarea esteca a dinlor ce prezinta displazii ale smaltului la nivelul fetelor vesbulare
Restaurarea volumului si a formei dinlor abraza ,atunci cand relaa ocluzala este favorabila (confeconarea pe
o preparae echilibrata)

64.Contraindicaile coroanei Jacket.

Dimensiunile foarte reduse ale bonturilor dentare ,deoarece prezinta o suprafata de retene nesasfacatoare
Ocuzia adanca acoperita,insota de existenta unor din fontali cu dimensiuni reduse in sens vesbule-
oral(aplaza)
Abraziunea intensa a tuturor dinlor ,ceea ce reprezinta dovada ca exista o puternica musculatura mobilizatoare
a mandibulei ,acve ,capabila sa sparga construcile protece casante

65. Timpii prepararii unui dinte ptr cor Jacket

1. reducerea marginii incizale

2. reducerea fetei meziale si distale
3. reducerea fetei linguale cu respectarea prolului plan concav
4. reducerea fetei vesbulare
5. reducerea muchiilor si unghiurilor ascute
6. crearea pragului chanfrein cu freza diamantata fara sa se agate rul de evicune

66.Tehnici de preparare a fetei vesbulare a bontului ptr o coroana Jacket

1. Slefuirea progresiva
2. Slefuirea cu repere

1. Slefuirea progresiva.
- Din aproape in aproape.
- Freza folosita e cilindrica si diamantata cu diam 1-1,5.
- Se ia punct de sprijin dini vecini.
- Freza este aconata in axul dintelui dinspre mezial spre distal si invers.

2. Slefuirea cu repere
- Este o tehnica f ula.
- Indepartarea tesutului dentar se face in mod uniform pe toate fetele dintelui.
Exista 2 variante:
a/ cu un singur sant creat axial pe mijlocul fetei vesbulare. Santul este creat cu o freza diamantata cilindrica. Dupa crearea
santului fata vesbulara se slefuieste de la mezial la distal pana dispare santul.

b/ cu doua santuri axiale

- unul catre mezial si unul catre distal
- se procedeaza la fel ptr slefuire ca la prima metoda
- este o metoda mai buna ca cea cu un singur sant

67. Scopul evicunii santului gingival

Evicunea santului gingival este indicata ptr:

1/ Slefuirea subgingivala a dintelui fara a traumaza gingia
2/posibilitatea amprentarii subgingivale a bontului cu eliminarea procesului de gravare aleatorie pe model
3/permite slefuirea cu prag si ca urmare o f buna adaptare a coroanelor

10 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

68-69-70. Metode de evicune a santului gingival

1/ Mecanica (cu cape prefabricate umplute cu diverse paste care raman pe dinte 20-40 ore)
2/ Chimica asociata cu mecanica(snur impregnat cu diferite substante vasoconstrictoare ex efedrina, care se introduce in santul
gingival). De renut ca nu se foloseste efedrina la :hipertensivi, hiperroidieni, cardiaci.

3/Cu bisturiul electric. Este o metoda mai recenta.

Trebuie facuta cu multa atene.

71. Indicaile coroanei mixte

a/ ptr restaurarea dinlor din zonele vizibile ale cavitai bucale

b/ Ptr imobilizarea dinlor mobili,coroanele facandu-se unite intre ele
c/ Ca elemente de agregare ptr pun dentare care restaureaza integritatea arcadei
d/ Din in oropozie
e/ In tratamentul proprotec pe dini pe care urmeaza sa se ancoreze proteze scelezate

72. Contraindicaile coroanei mixte

a/din cu coroane mici(nanici)

b/din cu apexul larg deschis
c/alergici la metale sau acrilat

73. Dezavantajele coroanei mixte

a/Sacriciu mare de substanta dentara

b/complicai pulpare datorita slefuirii masive (deoarece trebuie sa se creeze spau si ptr componenta metalica si ptr cea
zionomica)
c/Descimentari frecvente datorita retenei reduse pe bonturile supuse unei slefuiri masive.
d/desprinderea destul de frecventa a componentei zionomice datorita:
-e a faptului ca a fost prea subre (bontul ind slefuit insucient, sau retenile din laborator au fost necorespunzatoare)
-e ca a existat un contact prematur
e/surarea componentei estece.
f/ daca componenta esteca este din acrilat pe fata ocluzala sufera un process de abraziune si permite antagonislor sa egreseze
creand blocaje in ocluzie

74. Timpii prepararii unui dinte ptr coroana mixta

I/ Se slefuieste marginea incizala sau fata ocluzala

-din aproape in aproape
-cu repere
-cu treapta

II/ se slefuiesc fetele proximale

-cu separatorul Ivory ptr frontali cu fata abraziva orientata catre dintele ce urmeaza a slefuit si cu cea inacva catre vecin.
-cu freza cilindro-conica diamantata (cand nu sunt vecini sau e spau intre din)
-fetele proximale tb sa e orientate doar pun convergent ocluzo-incizal

III/se slefuieste fata vesbulara

-cu piatra lenculara diamantata cu diam 2-3mm
-santul axial se instrumenteaza cu o freza diamantata cilindrica de 10mm lungime si 1-1,5mm grosime

IV/se slefuieste fata orala

-cu piatra roata diamantata si freza cilindrica diamantata
-se urmareste sa se pastreze morfologia zonei chiar daca se creaza spaul ptr viitoarea coroana

V/Se prepara pragul subgingival( cu freze en conge) + bizotarea lui (cu freze diamantate elate) si se elimina prin rotunjire
muchiile ascute aate la intalnirea dintre fetele bontului

75. Caracteriscele bontului dentar ptr coroana mixta

- are forma caracterisca

- congurae neretenva in sens cervico-ocluzal(incizal)
- are prag subgingival in zona coletului
-vesbulo- proximal la coroanele semizionomice
-circular ptr coroanele total zionomice
- fata vesbulara se reduce cu aproximav 2 mm deoarece:- 0,30-0,40mm are componenta
metalica - 1,5-cea zionomica
- pragul are 1,5mm lame vesbule-orala si adancime subgingival=0,5mm
- fetele proximale sunt USOR convergente spre incizal(ocluzal) deoarece o convergenta mai mare favorizeaza descimentarea
coroanei.

Starea biologica a bontului dentar.

- bontul poate ramane vital in cazul dinlor globulosi (mari) situae mai rara
- cel mai des bontul trebuie devitalizat si armat obligatoriu cu reconstuire turnata
-
77. Caracteristicile coroanei mixte metalo-acrilice.

- rasina prezinta un pret de cost redus;

- tehnologic este realizata in conditii materiale modeste, cu instrumentar obisnuit;
- de la inceput componenta estetica nu poate satisface solicitarile din punctul de vedere al nuantelor
cromatice si al transluciditatii;
- aspectul coloristic progresiv se modifica datorita:
impregnarii cu un lichid bucal
fenomenului de imbatranire
structurii cu multiple porozitati de suprafata si in profunzime;
rezistenta mecanica redusa este contraindicata pentru acoperirea fetelor ocluzale,
putand sa produca fisuri, spargere sau abraziune;

11 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

desprinderea este un accident cu consecinte nefavorabile si reprezinta rezultatul unei

activitati tehnice neglijente.

78. Caracteristicile coroanei mixte metalo-ceramice.

1. dpdv estetic reprezinta idealul, datorita stabilitatii cromatice, al nuantei coloristice, al transluciditatii si
al luciului permanent; aspectul estetic este durabil in timp;
2. dpdv masticator si dpdv al stabilitatii ocluziei functionale: fetele palatinale, pentru grupul frontal si
fetele ocluzale, pentru grupul lateral, realizate din masa ceramica sau din aliaj metalic cu relief
morfofunctional individualizat, pot sa participle in mod eficient la triturarea alimentelor si la mentinerea
contactelor dento dentare stabile.
3. dpdv biologic nu este posibil sa se faca o afirmatie prin care sa se manifeste preferinta pentru acest
tip de coroana in locul celei metalo acrilice, deoarece, pentru ambele tipuri de coroane mixte, se
impune reducerea intensa a fetei vestibulare pentru a se crea spatiul necesar, componentei metalice
si nemetalice. Tolerabilitatea biologica a maselor ceramice este mult superioara rasinilor acrilice.
Masele ceramice sunt suportate bine de tesuturi, fiind inerte.

79. Indicatiile coroanelor de substitutie.

1. indicate ca elemente protetice singulare in :

leziunile coronare profunde determinate de carii, care nu mai pot fi tratate cu obturatii, incrustatii,
coroane de acoperire sau de reconstituiri corono-radiculare acoperite de coroane;
leziuni coronare post-traumatice produse datorita accidentelor din sport, de circulatie sau de munca.
Culoarea modificata a dintilor frontali si premolari a caror dimensiune cervico-incizala contraindica
acoperirea cu microproteze estetice;
Abraziune intensa a coroanelor dentare pentru care indicatia de acoperire nu mai este posibila, dar
radacinile sunt capabile sa suporte interventiile pentru substituire;
Distrofiile si displaziile asociate cu leziuni carioase sau cu rezistenta scazuta a tesuturilor dentare;
Edentatiile partiale intinse;

2. indicate ca elemente de agregare ale puntilor dentare:

restaurarea integritatii arcadelor dentare prin punti in zonele frontale sau frontolaterale, caracterizate
de dintii stalpi cu dimensiuni coronare axiale reduse.

80. Contraindicatiile coroanelor de substitutie.

a. dimensiunile reduse ale componentei radiculare in sens axial si transversal

b. canalele radiculare impenetrabile, datorita prezentei corpilor straini
c. imbolnavirile periodontale si periapicale acute sau cronice netratabile
d. infectiile endodontice imposibil de rezolvat datorita formelor particulare ale radacinilor
e. anomaliile radiculare de forma si dimensiuni
f. mobilitatea radiculara patologica determinata de resorbtia peretilor alveolari
g. fracturile radiculare post-traumatice, axiale sau transversale
h. chisturi sau tumori in vecinatatea componentei radiculare.

81. Examenul radiologic al radacini dentare.

Evidentiaza urmatoarele:
- dimensiunile radacinii in sens axial si transversal;
- forma radacinii alungita, curbata
- starea canalului radicular tratat (obturat) corect sau incorect, corpi straini in canal;
- implantarea in alveola, osul alveolar
- spatiul periodontal si periapical ; aspectul tesuturilor periapicale
- integritatea peretilor canalului radicular (fisuri, fracturi sau cai false);
- resorbtia radiculara sau alveolara

82. Desenati elementele component ale coroanei de substitutie.

PAGINA 4 4 1 -> figura II. 5.1.

83. Tipuri de dispozitive radiculare pentru coroana de substitutie.

Coroanele de substitutie sunt confectionate cu dispozitiv radicular simplu sau cu dispozitiv

radicular compus.
Coroanele de substitutie cu dispozitiv radicular simplu sunt formate dintr-un pivot si o coroana.
Coroanele de substitutie cu dispozitiv radicular compus, prezinta la nivelul pivotului unele intarituri
care impiedica spargerea radacinii prin infundare sau prin basculare laterala. Dispozitivele
radiculare compuse pot fi continuate cu toate formele de dispozitive coronare.

84. Tipuri de dispozitive coronare pentru coroana de substitutie.

Dispozitivele coronare sunt formate dintr-un suport metalic, sub forma de bont sau de caseta si din
elementul estetic, care este coroana sau o fateta fizionomica.
Suportul metalic. Dispozitivul radicular simplu se continua cu un bont metalic sau cu o caseta
metalica.
Elementul estetic este reprezentat de :
coroana din portelan fabricate tip Logan, Parmly, Braun, Davis, Noroton, White
coroana din acrilat autopolimerizabil
coroana din acrilat termopolimerizabil confectionat in laborator
coroana metalo-ceramica
fatete din portelan fabricate cu crampoane lungi, scurte, butonate sau cu glisiera tip
Steel;
fatete din acrilat termopolimerizabil realizate in laborator sau fabricate.

85. Clasificarea coroanelor de substitutie dupa aspectul estetic.

- coroane de substitutie total fizionomice

- coroane de substitutie partial fizionomice

86. Clasificarea coroanelor de substitutie dupa scopl urmarit.

- restauratoare ale morfologiei coroanelor dintilor in: fracture coronare, distructii carioase intinse,
abraziuni avansate, distrofii si displazii;

12 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

- protetic, element de agragare, realizat numai pe grupul dintilor frontali si premolari. Incisivii inferiori
beneficiaza mai putin de aceasta microproteza datorita dimensiunilor reduse ale canalelor radiculare.
Tot in scop protetic, este realizata pentru mentinerea, sprijinul si stabilizarea protezelor mobilizabile.

87. Conditiile indeplinite de o radacina dentara pentru realizarea coroanei de substitutie.

- radacina sa fie unica sau doua radacini cum au premolarii I superiori (sunt preparate ambele canale
radiculare daca sunt paralele)
- radacinile sa fie recuperabile, structura tesuturilor nealterata, peretii sa depaseasca limita festonului
gingival
- lungimea radacinii sa reprezinte o data si jumatate inaltimea viitoarei coroane, ceea ce inseamna ca
trebuie sa fie cu o implantare alveolo-dentara foarte buna
- radacina sa fie tratata si obturata corect ( pana la apex)
- canalele radiculare sa fie accesibile, sa se poata prepara in mod optim, pentru a solidariza foarte
rezistent prin cimentare pivotul, placuta si inelul.

88. Tehnica de preparare a bontului radicular pentru coroana de substitutie.

Bontul radicular este delimitat in sens apical de insertia epiteliala; suprafata de sectiune este
situata la 1-2 mm deasupra tesuturilor gingivale. Fetele laterale sunt neretentive, foarte putin
convergente spre suprafata de sectiune. Suprafata de sectiune este formata din doua versante;
unul vestibular oblic intr-un unghi de aproximativ 45 de grade si concave, si altul oral, situat
orizontal. Aspectul general este asemanator cu un acoperis de casa.

89. Instrumentalul necesar prepararii canalului radicular.

- acele Kerr, numerele 3-4, preferate de incepatorii cu experienta redusa;
- frezele sferice montate la piesa de mana, la turbine pentru marii specialisti cu manualitate si bogata
experienta;
- frezele speciale pentru canalele dentare avand forme:
cilindrice spiralate, montate in piesele de mana
cilindro conica, cu spirale alungite;
- frezele cu trei muchii (drei-kant) montate la piesa de mana

90. Caracteristicile canalului radicular.

dimensiunile :
1. axial lungimea raportata la radacina sa fie 2/3 din lungimea radacinii; in treimea apicala, radacina
ramane cu obturatia canalului radicular efectuata anticipat. Pivotul radicular al coroanei de substitutie
va fi realizat cu aceasta lungime, care este cel putin egala cu inaltimea componentei coronare a
microprotezei de substitutie
2. transversal raportata la suprafata de sectiune orizontala a radacinii, canalul radicular, la orice nivel,
are dimensiunea de 1/3 din diametrul total al suprafetei in ambele sensuri, vestibulo oral si mezio
distal, dimensiune care, raportata la diametrul sectiunii radacinii, asigura obtinerea unor dimensiuni
egale si rezistenta optima pentru peretii canalului
forma in sens axial si orizontal:
1. in plan axial este preparat cu forma cilindro-conica, asemanatoare formei radacinii dintelui. Niciodata
preparatia in sens axial nu este permis sa aiba alta forma. Forma cilindro-conica este neretentiva
pentru momentul amprentarii. Pivotul radicular cu aceasta forma disperseaza fortele ce se exercita in
zona extermitati libere, pe fetele laterale
2. in plan orizontal forma conului se inscrie in forma conturului suprafetei de sectiune. Toate radacinile
dintilor prezinta aplatizari mezio-distale cu exceptia radacinilor palatinalae ale molarilor superiori
(vestibulo-oral). Cea mai mica aplatizare se observa la nivelul incisivilor centrali superiori. In general,
forma canalului radicular este ovala, aceasta impiedicand tendinta de rotatie a pivotului in canalul
radicular.

91. Timpii de preparare a unui dinte pentru coroana de substitutie. (CRED CA A VRUT SA SCRIE timpii
de AMPRENTARE asa ca raspunsul este pentru timpii de amprentare).

AMPRENTAREA se efectueaza in urmatorii timpi:

- alegerea si adaptarea inelului de cupru
- o realizare a stiftului din sarma cu diametrul de 1-1,5 mm, cilindro-conic, cu retentivitati pe fete si
extremitatea ocluzala in forma de semnul intrebarii;
- amprentarea canalului radicular
- amprentarea bontului radicular

92. Tehnica de amprentare cu mase elastice pentru coroana de substitutie.

PAGINILE 450 451 452 453 !!!!!! FOARTE MULT !!!!!!

93. Proba si adaptarea dispozitivului radicular in cavitatea bucala.

In mod obisnuit, piesa turnata se adapteaza foarte precis pe bont. Retusuri pentru adaptare
constau in: scurtarea marginii inelului, cand este lunga si patrunde mai mult subgingival se obtine
prin slefuire cu ajutorul pietrelor; bizotarea marginii inelului, daca este groasa; reducerea grosimii
placutei capei este permis sa se faca daca depaseste 0,30-0,40 mm, slefuirea ei fiind
recomandabil sa se efectueze dupa masurarea dimensiunii cu un instrument special; retusuri in
interiorul capei nu sunt admise teoretic, dar, in practica, se pot realiza daca sunt vizibile mici
plusuri.

S-ar putea s i plac i:

Coroana de substitutie
Amprentarea
Incrustatiile dentare
Cimentarea microprotezelor dentare
Pozitiile mandibulei

13 von 14 23.08.2013 18:19

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p...

14 von 14 23.08.2013 18:19