Sunteți pe pagina 1din 14

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

Faceţi căutări pe ac Medic Ge 32 Personen gefäll Soziales Plug-in vo Foaia de observ
Faceţi căutări pe ac
Medic
Ge
32 Personen gefäll
Soziales Plug-in vo
Foaia de observ
Gerontognatopr
(2)
(2
(

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

(dureroase), lucrarilor protetice neadaptate ocluzal sau migrarilor dentare; -edentatiile; absenta unui numar de unitati de masticatie suprasolicita dintii restanti prin contacte frecvente si puternice, rezultatul fiind uzura; -bruxismul nocturn produce o forma grava de abraziune patologica datorita contactelor puternice declansate de contractiile inconstiente ale mm mobilizatori ai mandibulei; -dintii antagonisti,reprezentati de microproteze sau punti realizate din materiale foarte dure sau extradure,fara fete correct finisate (lustruite); -obiceiuri vicioase,manifestate sub forma de ticuri,corelate in anumite momente cu activitati psiho- profesionale.

Cauze favorizante:

-sunt reprezentate de structuri dentare cu mineralizare deficitara si modificari de calitate si cantitate a mediului bucal.

6. Profilaxia pulpei dentare la dintii vitali in timpul si dupa slefuirea dintelui ( pag 200)

In timpul slefurii:

a).slefuirea cu instrumente abrazive eficiente (active). Prezenta granulatiilor diamantate pe instrumente produce indepartarea unui strat de substanta dentara. La instrumentele uzate, pulberea abraziva este in cantitate redusa. La contactul cu suprafata dintelui nu rezulta o indepartare de substanta,ci o frecare care creeaza temperaturi crescute. b).slefuirea dupa urmatoarea tehnica: instrumentarul abraviz este miscat in sens orizontal (plimbat) pe suprafata dintelui si actiunea instrumentului este intrerupta in mod sistematic. c).slefuirea insotita de racirea instrumentului abraziv si a suprafetei asupra careia se actioneaza. Racirea se obtine cu spray-ul unitului conform metodei clasice,iar in cazul metodei moderne turbina pulverizeaza din constructie apa. d).slefuirea cu multa atentie la pacientul tanar, deoarece camera pulpara este mai voluminoasa decat la varstnici, peretele dintelui este mai subtire, iar organul pulpar mult infuentabil. Se recomanda examinarea radiografiilor inaintea inceperii slefuirii dintelui. e).pentru fata ocluzala se urmareste cu strictete slefuirea cu redare reliefului, stratul indepartat sa fie uniform si maxim de 1-1,5 mm.

Dupa slefuire:

-protezare provizorie,prin coroane fabricate din celuloid, din acrilat sau din aluminiu si coroane realizate in cabinet dupa tehnica Scutan; -impregnarile albe cu nitrat de argint si eugenol; -lacurile dentare, aplicate pe fetele bontului dentar, care formeaza o pelicula, dar are rezistenta redusa.

7. Prepararea bonturilor dentare conform principiului biofunctional - caracteristici ( pag 201)

a).bontul dentar,caracterizat de forma neretentiva, permite amprentarea cu toate tipurile de materiale (rigide,semirigide,elastice), insertia si dezinsertia microprotezei dentare. b).fixitatea microprotezei pe bont. Prin slefuirea fetelor laterale ale dintelui, rezulta suprafete cu aspect plan si foarte putin convergente spre fata ocluzala. Conicizarea bontului prezinta urmatoarele dezavantaje: pacientul este traumatizat mai mult, bontul dentar va avea rezistenta mecanica redusa (fracturare), pulpa poate fi afectata, stomatologul consuma mai mult timp,uzeaza instrumentarul si aparatura si inhaleaza o cantitate suplimentara de pulbere. Bontul conic nu ofera stabilitate satisfacatoare pentru microproteza. c).bontul dentar rezistent,vital sau devital, nu trebuie sa se fractureze dupa o perioada scurta de timp de la cimentarea microprotezei sub actiunea presiunilor ocluzale. Preventiv, se recomanda pentru bontul devital sa se realizeze RCR sau obturatie armata. Ambele sa fie executate inainte de amprentarea pentru coroana de acoperire. RCR se pot confectiona in laborator pe acelasi model,odata cu microproteza de acoperire daca inainte de amprentare dintele a fost preparat in acest scop.

8. Indicatiile incrustatiilor ( pag 203)

-restaurarea morfologiei coroanei dentare care prezinta leziuni partiale determinate de: caria dentara,fracturi traumatice si abraziunea exagerata; -elemente de agregare meziala a puntilor pentru restaurarea edentatiilor unidentare si a puntilor mobilizabile,daca sunt utilizate aliaje de aur; -elemente de sprijin pentru protezele partiale,in edentatiile intinse,fiind cuprinse in cadrul pregatirilor preprotetice; -elemente de fixare a aparatelor (sine) recomandate pentru imobilizarea dintilor; -elemente de echilibrare a ocluziei realizand stopuri ocluzale stabile la nivelul fetelor ocluzale ale dintilor laterali.

9. Contraindicatiile coroanelor partiale de tip Onlay ( pag 208)

-tendinta la carie,evidentiata prin prezenta leziunilor la un numar mare de dinti; -igiena defectuoasa,manifestata prin prezenta tartrului si a placii dentare; -conditii tehnico-materiale neadecvate. Aceste microproteze sunt realizate numai din aur platinat. Preparatia dintelui prezinta aspect particulare,iar pentru obtinerea caruia este necesara manualitate deosebita; -forma triunghiulara a dintelui nu este favorabila preparatiei pentru a se obtine o coroana partiala cu aspect estetic. La acesti dinti se realizeaza slefuiri mari la nivelul fetelor proximale,sa se obtina forma neretentiva;

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

-dimensiunea este un alt element nefavorabil,daca este foarte mic in sens vertical (scurti) si transversal (subtiri); -dimensiunile mari ale camerei pulpare la dintii tineri contraindica pregatirea pentru aceasta microproteza,fiindca santurile pot ajunge in apropierea peretelui camerei pulpare; -leziunile trofice,displazii,distrofii,care modifica aspectul fetei vestibulare; -dintii devitali,datorita modificarilor de structura si de culoare la nivelul fetei vestibulare; -malpozitiile dentare,fiindca nu se pot obtine preparatiile corespunzatoare si nu se asigura axul de insertie.

10. Coroanele partiale - caracteristici (pag 208)

-fata vestibulara a dintelui ramane integra,conservandu-se culoarea si dimensiunea,care este preferata de pacient; -preparatia fiind limitata la trei fete pentru dintii frontali si la patru fete pentru dintii laterali,se realizeaza economie de tesuturi dentare sanatoase; -contactul la nivelul parodontiului marginal cu marginea cervicala a microprotezei este mai redus decat la o coroana totala,fenomenele iritative sunt mai putin intense; -marginile proximale si incizale sau ocluzale sunt accesibile igienizarii; -diagnosticul de vitalitate pulpara,cu ajutorul testelor obiective se obtine la nivelul fetei neacoperite (vestibulara); consumul de aliaj metalic cu pret de cost ridicat este mai redus decat pentru o coroana de acoperire totala sau o coroana mixta; -marginile vestibulo-proximale si incizale apar mai putin sau mai mult vizibile,ceea ce reprezinta o deficienta,daca se solicita aspect estetic absolut; -conditiile tehnico-materiale speciale limiteaza indicatiile acestor coroane. Coroanel 3/4 se pot realiza cu sisteme de retentie diferite: cu santuri sau cu puturi (tunele) parapulpare.

11. Amprenta directa pentru inlay-variante de tehnica ( pag 212)

A). Macheta din ceara Inlay se modeleaza direct pe bontul preparat. Bontul este izolat, ceara incalzita se depune prin picurare pentru refacerea morfologiei la nivelul fetelor preparate in raport cu dintii vecini si antagonisti. Indepartarea machetei,finalizata corespunzator santurilor proximale,se realizeaza prin introducerea bratelor unei anse de sarma (clema),modelata in forma literei "U",usor incalzita. Macheta indepartata si mentinuta la nivelul buclei ansei este examinata,se observa calitatea suprafetei interioare si prezenta nervurilor corespunzatoare santurilor proximal si incizal. Macheta introdusa intr-un mic recipient cu apa este trimisa in laborator sa fie ambalata si turnata. Aceasta macheta este foarte fragila,se poate deforma sau rupe.

B). Macheta,din acrilat autopolimerizabil,se modeleaza direct pe bontul preparat in cavitatea bucala. Pasta de acrilat este introdusa intr-un tub de cupru sau intr-o capa de celuloid si aplicata pe bontul preparat. Ambele microconformatoare sunt pregatite anticipat cervical, adaptate axial si transversal,iar vestibular sunt decupate in zona retentiva pentru a nu patrunde acrilat. Bontul si tubul de cupru sunt izolate. Capa de celuloid este perforata incizo-vestibular pentru evacuarea aerului. Pasta de acrilat,depusa in microconformator,se aplica pe bontul preparat, in axul dintelui. Dupa polimerizarea pastei,conformatorul axial este sectionat pe fata vestibulara o treime. Rezulta o macheta grosiera care necesita prelucrare pe fetele proximale,orala si marginea incizala,pentru aspectul general si pentru redarea contactelor incizale si ocluzale cu dintii antagonisti.

12. RCR-indicatii ( pag 239)

-carii profunde,tesuturile sanatoase ramanand subminate (nesustinute); -fracturi coronare ale dintilor devitali,care prezinta obturatii voluminoase; -fracturi partiale,insotite de deschiderea camerei pulpare,produse in urma traumatismelor; -abraziuni intense ale coroanelor dentare,care le reduc inaltimea,fiind necesara cresterea dimensiunii pentru fixarea unei microproteze de acoperire.

13. RCR-contraindicatii

-mobilitate dentara de gradul 2,3 -parodontopatii -infectii periapicale -corp strain fixat in canalul radicular -radacini curbate inaccesibile tratamentului -dimensiuni reduse ale radacinilor -leziuni profunde la nivelul componentei coronare insotite de leziuni ale partii radiculare -dentina infiltrata -dimensiune foarte redusa ale coroanelor dintilor vecini (sub 4 mm)

14. Avantajele RCR ( pag 240)

a).datorita pivotului fixat intraradicular se mareste rezistenta la rupere a dintelui; b).sunt recuperati dintii ce prezinta mari pierderi de tesuturi coronare,pe care nu ar fi posibila executarea unor lucrari protetice; c).permit aplicarea unei coroane de acoperire indiferent de tehnologia de realizare; interventia este

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

mai facila comparativ cu o coroana de substitutie (daca este element de agregare al unei punti dentare); d).maresc dimensiunile bonturilor dentare,impiedica decimentarea microprotezei de acoperire. e).corecteaza axul dintelui cand acesta este dinte stalp,pentru a nu fi paralel cu alti dinti stalpi pe care se insereaza o punte; f).sunt preparate in locul coroanelor de substitutie ca elemente de agregare ale puntilor dentare,fiind acoperite de coroane estetice sau inestetice. Preparatia este argumentata astfel: adaptarea la bontul coronar al unei coroane de acoperire este obtinuta mai usor decat al unei coroane de substitutie,indepartarea coroanei de acoperire este simpla,dupa tehnicile uzuale.

15. Examen radiologic in vederea realizarii RCR-urilor ( pag 241)

-dimensiunea radacinii in sens axial si transversal,in comparatie cu radacinile dintilor vecini; -forma radacinii,daca este rectilinie sau curbata; -raportul si directia radacinii cu formatiunile anatomice (sinusul maxilar,canalul mandibular,gaura mentoniera); -zona periapicala- aspectul: tesut osos sanatos sau existenta proceselor infectioase cronice,difuze,ori existenta unui proces infectios bine localizat (granulom); -spatiul periodontal; -canalul endoradicular se poate prezenta astfel:

-neobturat,cu dimensiuni diferite in plan orizontal,spefice fiecarei radacini; -obturat in totalitate,substanta radio-opaca arata calitatea tratamentului; -obturat partial,in functie de pozitia dintelui pe arcada si de posibilitatile tehnice ale specialistului.

16. Caracteristicile canalului radicular preparat pentru RCR ( pag 244)

-forma sectiunii transversale a canalului radicular este asemanatoare conturului fetelor radacinii (niciodata circulara); -forma in sens axial este cilindro-conica; -dimensiunea sectiunii transversale la nivelul coletului este de minim 1mm. Lungimea este de 6-10 mm,in functie de marimea radacinii dintelui.

17. Examinarea amprentei pentru RCR ( pag 251)

-inregistrarea sacului gingivo-dentar (dimensiuni,uniformitate); -caracteristicile canalului/canalelor radiculare, privind forma si dimensiunea; -aspectul fetelor la nivelul canalului radicular al camerei pulpare si al peretilor exteriori. Suprafata amprentei sa fie neteda, fara lipsuri sau microdepresiuni determinate de interpunerea bulelor de aer; -calitatea inregistrarii dintilor vecini; -spatiul care a fost creat proximal fata de dintii vecini; -inregistrarea dintilor antagonisti - in special fetele de contact ocluzo-incizale; -inregistrarea ocluziei in pozitie de intercuspidare maxima. Acest examen este efectuat si in laboratorul de tehnica dentara.

18. Tehnica moderna de amprentare pentru realizarea RCR-urilor ( pag 251)

-utilizeaza mase elastice (elastomeri de sinteza), in consistente diferite -este preferata pentru ca exclude tubul de cupru -dintele preparat este uscat;in interiorul camerei pulpare si al canalului radicular este introdusa cu acul Lentulo pasta fluida a elastomerului. Imediat cu elastomerul chitos asezat intr-o portamprenta este amprentata coroana preparata si dintii vecini -amprenta canalului radicular si a camerei pulpare nu este indepartata pentru examinarea aspectului, deoarece, fiind usor deformabila, exista riscul sa nu fie repozitionata corect. -supraamprenta cu elastomereul chitos este necesara pentru inregistrarea urmatoarelor componente morfologice ale campului protetic:

-fetele laterale ale bontului dentar; -dintii vecini; -dintii antagonisti; -ocluzia in pozitia de IM.

19. Examenul RCR pe model ( pag 253)

-aspectul modelelor, dimensiunile soclurilor, integritatea dintilor vecini si antagonisti RCR-ului; -pozitia de ocluzie si cum este aceasta mentinuta; -forma si dimensiunea reconstituirii, comparativ cu dintii vecini si antagonisti; -spatiul pentru viitoarea coroana de acoperire. Spatiul este in functie de tipul microprotezei (estetica sau inestetica); -forma bontului coronar reconstituit,trunchi de con cu fetele laterale foarte putin convergente spre ocluzal. Pentru bonturile cu dimensiuni reduse cervico-ocluzal forma se apropie de cilindru; -adaptarea marginilor RCR pe tot traiectul la limitele preparatiei coronare; in zona cervicala i se acorda o atentie mai mare; -adaptarea,in totalitate, a RCR-ului la preparatia corono-radiculara. Contactul intim dintre fetele exterioare ale microprotezei la peretii interiori ai bontului. Dezinsertia si insertia,efectuate lent,cu blandete si atentie, evidentiaza gradul de adaptare sau neadaptare la model.

20. Examenul RCR pe campul protetic ( pag 253)

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

-pacientul este asezat pe fotoliul dentar in pozitie confortabila pentru activitatea specialistului,urmata de alte pregatiri; -microproteza este dezinfectata; -campul protetic este pregatit,prin indepartarea pansamentului provizoriu,ca sa se evidentieze camera pulpara si canalul radicular; -reconstituirea este fixata intre degete si inserata in pozitia in care a fost pe model. Insertia se obtine printr-o presiune lenta pentru a nu apare pericolul fracturarii preparatiei dentare; -dupa insertie se examineaza: adaptarea marginala,spatiul dintre dintii vecini si antagonisti. Examenul este efectuat prin inspectia si palpare cu sonda. -prin insertie si dezinsertie lenta este decelat gradul de adaptare in general (contactul intim). Daca nu exista spatiul necesar pentru microproteza de acoperire,reconstituirea este indepartata de pe bontul dentar pentru a fi redusa prin slefuire. Este interzisa slefuirea dupa cimentare datorita duritatii aliajului ce determina supraincalzire,la care se adauga traumatizarea pacientului.

21. Cauzele neadaptarii RCR-urilor- faze clinice ( pag 254)

-preparatia dentara incorecta; -amprenta deformata; -modelul nu a fost turnat dintr-un material corespunzator (a avut duritate redusa); -masa de ambalat nu a fost specifica aliajului folosit.

22. Cimentarea bontului preparat pentru o coroana metalica

a)Cimentarea provizorie:

Fixarea definitiva a microprotezelor poate fi precedata de o cimentare provizorie pentru a se constata urmatoarele:

-Toleranta organului pulpar; -Comportamentul tesuturilor parodontale; -Aspectul estetic pentru dintii frontali; -Adaptarea in dinamica mandibulei; In perioda de cimentare provizorie pot fi observate urmatoarele deficiente:

-Neadaptarea cervicala si axiala a coraonelor: cele lungi se pot adapta prin slefuire iar cele scurte se refac; -Neadaptarile ocluzale inalte se pot retusa, cele in subocluzie se refac; -Neadaptarile proximale – absebsenta punctelor de contact coroanele se refac; -Complicatiile pulpare se realizeaza fara trepanarea coroanei; -Neconcordanta componentei estetice la coroanele mixte se poate reface.

b) Cimentarea definitiva Este realizata pentru perioade indelungate de timp reprezentand un numar mai mare sau mai mic de ani. Cimentarea finala este realizata cu ajutorul unor cimenturi fabricate si comercializate in acest scop: Oxifosfat de Zinc;policarboxilat de Zinc;Cimenturi diacrilice; Glass ionomeri (ionomeri de sticla).

23. Caracteristicile bontului preparat pentru o coroana metalica

In urma slefuirii trebuie sa se obtina din coroana dintelui o forma neretentiva:

· Cilindrica (pentru bonturile de dimensiuni reduse);

· Cilindro-conica (trunchi de con cu fata ocluzala mai redusa decat fata cervicala).

Daca dintele este vital, diferentele de temperatura din cavitatea bucala pot fi resimtite la nivelul pulpei dentare. Fata ocluzala este redusa 1-1.5mm cu respectarea morfologiei, ca sa nu se afecteze organul pulpar si ca sa il ajute pe tehnician la modelare. Diametrul maxim al fetelor laterale slefuite plan se situeaza gingival. Forma data la nivelul coletului conditioneaza adaptarea viitoarei microproteze.

24. Scopul prepararii bontului dentar.

Bontul dentar este preparat in vederea acoperirii lui cu o coroana dentara, pentru ca o coronita restaureaza morfologia si functiile in cavitate bucala, aspectul estetic si rapoartele ocluzale. Coronitele pot fi unidentare sau pot fi elemente de agregare in cadrul puntilor, cand bontul dentar este dinte stalp si are o importanta vitala in rezistenta lucrarii protetice. Viitoarele margini ale coroanei trebuie sa fie adaptate la nivelul coletului fara a leza parodontiul marginal iar volumul microprotezei si morfologia sa refaca rapoartele cu dintii vecini si dintii antagonisti.

25. Tehnici de slefuire a fetei O pt acoperirea cu o coroana metalica :

Fata O a coroanei e redusa la aprox 1,5 mm cu respectarea morfologiei. Slefuirea plana e contraindicate deoarece se indeparteaza inu l o cant. Mare de tesuturi dentare cu posibile urmari nocive asupra organului pulpar. Bontul dentar slefuit cu respectarea morfologiei ocluzale il orienteaza pe technician in modelarea cuspizilor, santurilor si fosetelor viitoarei coroane .

26. Erori posibile in slefuirea ocluzala :

- slefuire insuficienta la nivelul santurilor si fosetelor ( spa ul pt viitoarea coroana este insufficient; nu e posibila realizarea in laborator )

- slefuire in exces, in special la nivelul cuspizilor; este creat un spa u mai mare, inegal ce afecteaza fixitatea microprotezei si vitalitatea organului pulpar , se consuma energie suplimentara si se trauma zeaza pacientul

27. Metode de examinare a slefuirii fetei O :

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

Se efectueaza in pozi a de Intercuspidare Maxima si in pozi ile diagnos ce ale mandibulei (propulsie si lateropulsie) pt a se constata existenta sau inexistenta spa ului necesar (1,5 mm) pt ob nerea microprotezei cu dimensiuni ocluzale coresp. Examinarea se poate face:

- vizual ( pozi e de I.M., se apreciaza spa ul creat intre fata O abontului si aceleasi fete ale din lor antagonis );

- cu har e de ar cula e ( har a este introdusa intre bont sidin i antagonis . Zonele marcate de har e sunt insufficient slefuite si vor fi reduse);

- ceara de ocluzie (introdusa intre fetele O dupa care arcadele sunt aduse in I.M. Se observa ulterior perfora i

corespunzatoare contactelor ocluzale ale din lor neslefui . In dreptul bontului slefuit ocluzal, daca ceara este perforate sau

neuniforma, bontul este modificat);

- coroana provizorie.

28. Fazele clinice pt. acoperirea unui dinte:

- examinarea pacientului in scopul interven ei stomatologice;

- diagnos carea si indica a terapeu ca ;

- prepararea dintelui ;

- amprentarea;

- proba cu cimentarea coroanei.

29. Metode de slefuire a fetelor proximale :

a) Tehnica de separare si slefuire din aproape in aproape ( cu discul diamantat flexibil sau freze conice efilate. Dupa indepartarea punctului de contact se ac oneaza cu discul printr-o miscare dinspre cervical spre ocluzal si V-O.);

b) Tehnica de taiere in felie ( SLICE-CUT ) ;

30. Cum se poate pozi ona marginea unei coroane in raport cu prepara a cervicala a dintelui?

- supragingival ( ramane la distanta de 1-2 mm de festonul gingival );

- juxtagingival ( este tangenta la festosul gingival ) ;

- subgingival (depaseste limita festonului gingival , ajunge in santul gingivo-dentar ).

31. Aspectul geometric al prepara ei zonei cervicale :

D.p.d.v al aspectului geometric, prepararea limitei gingivale se prezinta cu o termina e nedefinita , avand aspectul unui bizou lung de unde si numele. Extremitatea bizoului lung e situata subgingival , in fundul sacului gingivodentar.

32. Avantajele prepara ei limitei cervicale in bizou lung :

- slefuirea nu solicita vreo par cularitate , toata prepara a rezulta dupa o interven e usoara ;

- sacrificiile de tesuturi dentare sunt minime , rezulta un bont dentar rezistent mecanic ;

- limita prepara ei e situata in sacul gingivo-dentar , marginea microprotezei o acopera pana la acest nivel ;

- aceasta forma de preparare apare frecvent in ac vitatea stomatologului .

33. Dezavantajele prepara ei limitei cervicale in bizou lung :

- realizarea tehnica prin slefuire se ob ne mai mult palpatoriu cu instrumental abraziv cu tura i sufficient de mari. Nu exista control vizual direct.

- Amprentarea materialului in stare plas ca inregistreaza zona subgingivala, dar trebuie sa se insinueze in fundul de sac gingivodentar. Doar o parte din materialele de amprentare au asemenea caract.

- Limita prepara ei pe bontul unui model e delimitate aproxima v, in final e posibil sa se ob na o microp roteza cu adaptare cervicala axiala, incorecta.

- Dupa realizare,la proba pe model pt examinarea adaptarii axiale nu exista repere certe pt calitatea microprotezei.

- Dupa cimentarea microprotezei pe bontul dentar, nu exista posibilitatea indepartarii in totalitate a excesului de ciment, resturile reprezentand o spina irita va pt parodon ul marg.

34. Indica ile prepara ei limitei cervicale in bizou lung :

- din care au fost acoperi an cipat de microproteze prega in bizou lung , reacoperi nu pot beneficia de un p de acoperire cu prag ;

- din i ob nu prin interven a de premolarizare a molarilor ;

- din i cu fracture sau carii in zona cervicala ;

- acoperitea cu coroane metalice stantate , din 2 buca , turnate ;

35. Indica ile prepara ei cu prag :

- coroane dentare cu perimetru cervical sufficient de mare ;

- instrumentarul abraziv, freze diamantate cu forme si dimensiuni adecvate pului de prag , montate la piese sau turbine bine centrate ;

- manualitate,experienta, aten e , pasiune J si cunos inte temeinice referitoare la morfologia din lor , in special pt zonele cervicale ;

- microproteze realizate numai din aliaje nobile si seminobile , turnari precise , adaptate correct prepara ei.

36. Avantajele prepara ei cu prag :

- materialul de amprenta la nivelul pragului are dimensiuni mai mari, pt a inregistra précis prepara a;

- bontul modelului prezinta limita prepara ei , fiind delimitate cu precizie zona preparata de zona nepreparata.;

- exista posibilitatea prepararii unei coroane mixte , reprezentata de o componenta metalica acoperita de un material

este c ;

- pragul cervic. Favorizeaza modelarea machetei din ceara a coroanei bine delimitate in zona cervicale realizeaza piesa turnata , foarte précis adaptata cervical,axial,transversal .

dupa care se

37. Avantajele prepara ei cu prag subgingival :

- Se obtine mai corect (se realizeaza sub control vizual direct);

- Coroana turnata este adptata si controlata direct, palpatoriu si sitematic, cu sonda, din aproape in aprope;

- Parodontiul marginal nu este lezat fiindca

sunt la

marginile cervicale

ale microprotezei

distanta de festonul gingival;

- Cimetul refluat la cimetare poate fi indepartat in totalitate;

- Vitalitatea organului pulpar poate fi testata mai usor dupa o perioada de la cimentarea microprotezei;

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

- Inchiderea marginala microprotezei la nivelul pragului pe bontul dentar se poate obtine prin brunisare pntru aliajele nobile;

- Cariile aparute la nivelul pragului sunt depistate precoce, datorita sensibilitatii sau la un eventual examen stomatologic.

38. Tipuri de praguri :

- prag rotunjit ( en conge ; chanfrein ) in sfert de cerc ;

- prag rotunjit ovalar ;

- prag inclinat in unghi obtuz ( 110 – 140 grade );

- prag in unghi drept;

- prag in unghi drept cu marginea bizotata.

39. Erori in prepararea bonturilor dentare :

- forme foarte conicizate :

minime condi i de fixare a coroanei ;

- bonturi dentare cu convexita inso te de zone reten ve :

sunt consecinta indepartarii unor mari cant. De tesuturi dentare ; bontul dentar ofera

pe fetele laterale, cervicale . Convexita le nu asigura

pozi a diametrului maxim ;

- in zona cervicala ;

- bonturi dentare cu muchii intre fetele laterale : pe model se fractureaza;

- bonturi dentare cu perimetrul ocluzal mai mare decat perimetrul cervical ;

- bonturi dentare cu fete laterale cu depresiuni rezultate dintr-o slefuire grosiera si neglijenta, cu finisare precara ;

- spa ul interocluzal este mai mare ( depaseste 2 mm) sau mai mic ( 0,5 mm ) .

40. Accidente posibile in mpul prepara ei bonturilor dentare :

- leziuni mai mici sau mai mari la nivelul parodon ului marginal determinate de ac unea abraziva a instrumentelor prost

conduse ;

-

leziuni la nivelul dintelui vecin cand exista puncte de contact stranse , urmate intotdeauna de apari a unui process carios dupa

o

perioada de mp variabila;

-

deschiderea camerei pulpare ;

- fracturarea unei par din coroana dintelui , in special la din i devitaliza . Nu este exclusa si posibilitatea fracturari coroanei din lor vitali in situa ile :

· piesa de mana sau turbine sunt descentrate ;

· mandrine sau freze usor deformate lateral ;

· fracturarea din lor vecini sau antagonis ;

· leziuni taiate sau zdrobite , produse de ac unea discurilor si a pietrelor .

41. Complica i imediate dupa prepara a bontului dentar :

- durere persistenta si violenta ( simptom patologic al pulpitelor acute ,aparute spontan . Slefuirile intense au ca indica e majora sa fie urmate de acoperiri cu microproteze provizorii fixate cu Calxil sau eugenat de Zn pentru cel pu n o saptamana. )

- daca sunt mai mul din prepara , pt o punte dentara si apar dureri violente se recomanda ex rparea vitala .

42. Complica i tarive dupa prepararea bontului dentar :

- necroza pulpara si gangrenarea pulpara determinate de slefuiri incorecte, reprezentate de supraincalzire;

- fractura bontului coronar, sub coroana, in special daca bontul a fost devital .

43. Ce trebuie sa inregistreze o amprenta pentru acoperirea unui dinte cu o microproteza?

- bontul dentar ;

- din i vecini ;

- din i antagonis ;

- ocluzia dentara in pozi a de intercuspidare maxima .

44. Fazele amprentei de spalare – wash technic – unimaxilara :

In prima faza elastomerul solid (chit) este preparat, depus in lingura universala prevazuta cu system efficient de

reten e ( orificii de 2 mm ) sia sezata pe campul prote c. Dupa priza materialului amprenta este indepartata de pe campul prote c . Amprentareprezentata de elastomerul solid e prega ta as el :

2 faze :

*

- suprafata e spalata sub jet de apa;

- uscata cu jetul de aer de la unitul dentar;

- sunt taiate langhetele ;

- sunt decupate santuri dentare triunghiulare la nivelul fetelor V si O ale indenta iilor.

· In a doua faza este prega t elastomerul fluid , care se introduce intr-o seringa pentru a de pune in santul gingivo-dentar , pe suprafata bontului , pe din i vecini si in impresiunile amprentei realizata in faza 1. Lingura cu elastomerul fluid se reintroduce in cavitatea bucala in aceeasi pozi e . Dupa o priza de 2-4 minute se indeparteaza amprenta. Este spalata si uscata

.

45.

Caracteris cile amprentei de spalare :

- materialul fluid foarte plas c este comprimat intre bontul dentar si materialul chitos polimerizat; fiind dirijat sa patrunda in santul gingivo-dentar sis a-l amprenteze in totalitate ;

- succesiunea celor doua faze de amprentare pot fi realizate numai de un singur specialist ;

- materialele de amprentare u lizate in cele doua faze diferite au consecinte total diferite , ceea ce poate avea ca urmare deformarea amprentei in afara campuluinprote c si a modelului .

46. Caracteris cile amprentei in amestec dublu – intr-un singur mp :

- santul gingival e preparat dupa o metoda cunoscuta si preferata de specialist ;

- in prima faza,materialul elastomer chitos , e asezat pe arcada unde se afla bontul dentar. Se fac miscari orizontale ,

ob nandu-se impresiunile din lor marite si deformate. Se indeparteaza lingura cu materialul din cavitatea bucala ;

- materialul chitos in stare plas ca este uscat. Elastomerul fluid,tras in seringi se depune in santul gingivalpe suprafata

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

bontului sip e suprafata materialului chitos din lingura .

- lingura cu cele doua materiale se reintroduce in cavitatea bucala si se aseaza pe arcada dentara ; dupa priza ,amprenta e indepartata , se spala si se examineaza systema c toate elementele .

47. Caracteris cile amprentei in ocluzie cu material thermoplas c si elastomeric fluid :

- nu u lizeaza lingura pentru depunerea elastomerilor ;

-

- u lizeaza materiale termoplas ce de pul stentului si kerrului ;

- foloseste o banda de fon cu lungime variabila si la me de 2 cm .

nu u lizeaza elastomeric chitosi ;

48. Caracteris cile amprentei in ocluzie cu siliconi de consistenta diferita :

-nu foloseste lingura universala pentru depunerea materialului chitos deoarece arcadele dentare trebuie sa vina in contact, fiind interesata ocluzia. -se foloseste materialul chitos in primul timp care devine o portamprenta pentru materialul fluid. Dupa ce chitosul face priza amprenta se spala si se usuca dupa care se depunde in ea materialul fluid pe fata aracadei unde se afla bontul preparat. -rezistenta in timp la deformabilitate -inregistreaza fidel detaliile campului protetic, cu punctele de contact ale viitoarei microproteze si relatia cu dintii antagonisti, ocluzia in pozitia de intercuspidare maxima.

49.

elastomeri fluizi.

Avantajele

amprentei,

Caracteristicile

Argumentele preferintei sunt:

amprentei

in

ocluzie

cu

materialele

termoplastice

si

- pretul de cost redus: sunt exclusi elastomerii chitos care se consuma in cantitate mare, cel fluid este folosit n catitate mininima

- economie de timp: intr-o singura amprenta sunt inregistrate deodata toate componentele campului protetic

- usor de realizat tehnic; manevrele fiind cele uzuale

- fidelitatea amprentei corect executate este in limite corespunztoare, in special pentru microproteze si punti reduse (Jonston)

50. Defectiuni constatate la controlul amprentei cu siliconi.

La amprentele cu silcon :

- santul gingival nu este amprentat sufficient de bine pe toata circumferinta bontului dentar.

- Siliconu fluid este subtire si desprinsde pe cel vascos(observatie posibila cand cele doua materiale au culori diferite)

- ocluzia, pozitia de intercuspidare, nu a fost cea maxima, constata print-un start gros de material la nivelul fetelor ocluzale ale perechilor de dinti antagonisti vecini bontului dentar;

- preparatii speciale – reprezentate de praguri, santuri,sau puturi – nu au fost in totalitate inregistrate, deoarece materialul nu a fost preset la acest nivel;

- daca suprafata amprentei la nivelul fetelor dentare prezinta depresiuni netede, acest lucru indica existenta unei bule de aer.

51. Tehnici pt protec a bontului dentar.(Clasificare)

Chimice - de acoperire cu lacuri

-impregnare (hidrochinona,nitrat de argint) Mecanice :se acopera cu coroane provizorii

52.Tehnica de protejare provizorie cu ajutorul capelor de celuloid.

1. -adaptarea cervicala transversala prin proba capelor pe bonturi(perimetru) -adaptare axiala prin rascroire cu foarfeca dupa modelul gingiei

2. -proximal:creearea de orificii cu freza pt refularea acrilatului si ob nerea punctelor de contact -oral spre incizal:creearea unui alt orificiu pt eliminarea aerului si a acrilatului in exces cand este introdusa capa pe bont

3. alegera culorii acrilatului cu ajutorul cheii de culori

4. prepararea pastei

5. introducerea pastei plas fiate in capa

6. introducerea capei cu acrilatul pe bont

7. indepartarea cu freza a capei dupa polimerizarea acrilatului

8. adaptarea ocluzala prin slefuirea a capei

9. finisarea cervicala si lustruirea orala a coroanei provizorii ob nute

10.fixarea provizorie cu eugenat de zinc care are ac une calmanta si s muleaza neoden nogeneza .

53. Tehnica de protejare provizorie cu ajutorul coroanelor prefabricate.

-comercializate in truse cu diferite forme, culori si dimensiuni -alegerea pt adaptarea transversala la colet se face cu ajutorul perimetrului. -adaptarea axiala se face cu freza diamantata -adaptare aproximala -adaptare fata de antagonis pt a ob ne intercuspidare maxima -captusire cu pasta acrilica -fixare provizorie cu ciment obligatoriu pt a nu fi inghi ta sau aspirata

54. Tehnica de protejare provizorie cu ajutorul modelului auxiliar.

1. amprentarea dintelui si a din lor vecini cu metoda dublului amestec.

2. prepararea bontului

3. amprentarea cu alginat a bontului si a din lor vecini.

4. turnarea modelului auxiliar din Moldano

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

5. introducerea pastei de acrilat autopolimerizabil in prima amprenta

6. introducerea modelului auxiliar izolat cu Izodent in prima amprenta in dublu amestec

7. dupa polimerizare coroana este probata, prelucrata, cimentata.

55. Tehnica de copiere Scutan. Faze clinice. Enumerare

1. amprentarea dintelui si a din lor vecini cu metoda dublului amestec

2. prepararea bontului

3. introducerea acrilatului autopolimerizabil in amprenta si reasezarea ei pe campul prote c .

4. dupa autopolimerizare se indeparteaza coroana provizorie din amprenta

5. coroana provizorie este probata,prelucrata,cimentata.

56. Examinarea complexului model – microproteza.

Se face in 2 timpi:

1. se examineaza ansamblul model-microproteza in lipsa pacientului

2. microproteza examinata pe campul protetic al pacientului

1. -se examineaza aspectul general al celor 2 modele -integritatea componentelor celor 2 modele -forma si dimensiunea dintilor vecini si antagonisti -pozitia de intercuspidare maxima care poate sa:

- existe

- sa nu existe

§ daca nu exista se pot observa urmatoarele situatii:

I -nu exista contacte pe dintii vecini si antagonisti,ci doar pe coroana=> microproteza este

inalta . Solutia: -se reduce din coroana in limitele de siguranta (ex:0,5-0,4mm grosime de metal)la coroana metalica. -se reiau toate fazele incepand cu slefuirea bontului

II –exista contacte pe din i vecini si antagonis ,microproteza este in infraocluzie Solu e: -se mai adauga portelan sau compozit pana se realizeaza ocluzia . -daca este metalica se reiau toate fazele

III – nu exista contacte ocluzale intre din i celor doua arcade(se datoreaza inregistrarii deficitare a ocluziei-lateropulsie

/propulsie)

Solu e: -se incearca pe cat posibil o adaptare a coroanei in cavitatea bucala -sau se reia ocluzia

IV – daca exista contact prematur la nivelul microprotezei(cuspid, foseta)

Solu e:

-prin folosirea har ei de ar cula e se face retus -se observa aspectul morfologic al fetelor microprotezei -se observa pul de contact ocluzal ob nut(varf cuspid-fund foseta) -sa nu existe contacte nefunc onale(varf cuspid-varf cuspid,varf cuspid-panta cuspidiana) -se observa punctele de contact cu vecinii -adaptarea axiala si transversala pe bont a microprotezei -aspectul turnaturii(absenta sau prezenta porilor) -se observa daca s-au realizat :convexita ,praguri,lacasuri pt pinteni la microprotezele care vor acoperii din i stalpi pt protezele scheletate

57. Examinarea adaptarii ocluzale in cavitatea bucala a coroanei total metalice.

- se observa in pozi a de IM

- daca contactul intre antagonis este de p varf cuspid-fund foseta sau tripodic

- in pozi a de propulsie si latero-pulsie sa nu apara interferente

58. Erori posibile, I.M., a adaptarii ocluzale a coroanei total metalice.

1. contacte premature la nivelul protezei in timp ce vecinii nu prezinta contacte (se elimina contactele premature cu ajutorul hartiei de articulatie prin slefuire din aproape in aproape ) 2. microproteza subdimensionata in infraocluzie si se poate produce migrarea antagonistilor

59. Erori posibile, in dinamica mandibulara, a adaptarii ocluzale a coroanei total metalice

1. in miscarile mandibulei de propulsie, cap la cap, lateralitate pot sa apara interferente (contacte in miscarea mandibulei) la restul din lor

2. sa nu se poata produce in miscarea de lateralitate conducerea de grup si canina

60. Examinarea adaptarii cervicale in sens axial in cavitatea bucala.

In mod normal coroana trebuie sa acopere in totalitate prepara a bontului. -dar mai poate ca:

1. marginea cervicala a coroanei sa fie la nivelul gingiei

2. coroana sa fie mai lunga ,supradimensionata - este grav pt ca se pate leza inser a ligamentului alveolo-dentar Cauze:

- macheta modelata in exces cervical dupa o gravare excesiva in laborator

- pungi padodontale adanci

3. marginea este mai scurta Cauze:

- amprentarea s-a facut fara evic unea santului gigivo-dentar

- santul nu a fost uscat si a fost amprentat cu material hidrofob

- amprentarea s-a facut pe un parodon u lezat in mpul prepara ei(cicatrizarea este inso ta de modificarea nivelului gingiei)

4. scurtarea in laborator a marginii gingivale

5. falsa adaptare axiala (coroana nu a fost inserata complet pe bont)

61. Examinarea adaptarii cervicale in sens transversal in cavitatea bucala.

Se efectueaza cu sonda 17.Pot aparea urmatoarele situa i:

1. coroana larga =>marginea gigivala trauma zeaza festonul gingival ,culoarea gingiei se virand de la rosu la roz.

2. coroana stramta, diametrul ei fiind mai mic ca al bontului marginea ei cervicala, fiind la distanta de gingie.

Indica ile cimentarii provizorii.

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

1. ptr a se observa toleranta organului pulpar (daca e nevoie sau nu de devitalizare)

2. comportamentul tesuturilor parodontale ( ptr a se pastra configura a pragului, al el gingia ar invada pragul)

3. aspectul este c ptr din i frontali

4. adaptarea la dinamica mandibulara

62.Timpii cimentarii finale

1.Prega rea instrumentarului

- trusa de consulta e

- placuta de s cla sablata

- spatula

- cimentul

- aspiratorul de saliva

- rulouri

2.prega rea protezei din punct de vedere fizic( curatarea de resturi ), chimic(degresarea) si igienic (dezinfectarea)

3.prega rea campului prote c la nivelul bontului dentar.

- indepartarea resturilor de ciment provizoriu

- degresarea bontului

- izolarea bontului,

- uscarea lui cu jet de aer

4.prepararea pastei de ciment

- incorporarea pulberii in lichid e progresiva

- trebuie sa rezulte o pasta fluid vascoasa care are tendinta sa curga.

- spatularea trebuie facuta in mp f scurt

63.Indica ile coroanei Jacket.

· Restaurarea aspectului coloris c al din lor devitaliza

· Restaurarea integrita i morfologiei din lor frontali fractura ,ce nu beneficiaza de tratament conserva ve(obtura i)

· Restaurarea aspectului este c al din lor frontali cu procese carioase profunde

· Restaurarea este ca a din lor cu anomalii de forma ,volum si pozi e

· Restaurarea este ca a din lor ce prezinta displazii ale smaltului la nivelul fetelor ves bulare

· Restaurarea volumului si a formei din lor abraza ,atunci cand rela a ocluzala este favorabila (confec onarea pe

o prepara e echilibrata)

64.Contraindica ile coroanei Jacket.

· Dimensiunile foarte reduse ale bonturilor dentare ,deoarece prezinta o suprafata de reten e nesa sfacatoare

· Ocuzia adanca acoperita,inso ta de existenta unor din fontali cu dimensiuni reduse in sens ves bule- oral(apla za )

· Abraziunea intensa a tuturor din lor ,ceea ce reprezinta dovada ca exista o puternica musculatura mobilizatoare

a mandibulei ,ac ve ,capabila sa sparga construc ile prote ce casante

65. Timpii prepararii unui dinte ptr cor Jacket

1. reducerea marginii incizale

2. reducerea fetei meziale si distale

3. reducerea fetei linguale cu respectarea profilului plan concav

4. reducerea fetei ves bulare

5. reducerea muchiilor si unghiurilor ascu te

6. crearea pragului chanfrein cu freza diamantata fara sa se agate firul de evic une

66.Tehnici de preparare a fetei ves bulare a bontului ptr o coroana Jacket

1. Slefuirea progresiva

2. Slefuirea cu repere

1. Slefuirea progresiva.

- Din aproape in aproape.

- Freza folosita e cilindrica si diamantata cu diam 1-1,5.

- Se ia punct de sprijin din i vecini.

- Freza este ac onata in axul dintelui dinspre mezial spre distal si invers.

2. Slefuirea cu repere

- Este o tehnica f u la.

- Indepartarea tesutului dentar se face in mod uniform pe toate fetele dintelui. Exista 2 variante:

a/ cu un singur sant creat axial pe mijlocul fetei

ves bulare. Santul este creat cu o freza diamantata cilindrica. Dupa crearea

santului fata ves bulara se slefuieste de la mezial la distal pana dispare santul.

b/ cu doua santuri axiale

- unul catre mezial si unul catre distal

- se procedeaza la fel ptr slefuire ca la prima metoda

- este o metoda mai buna ca cea cu un singur sant

67. Scopul evic unii santului gingival

Evic unea santului gingival este indicata ptr:

1/ Slefuirea subgingivala a dintelui fara a trauma za gingia 2/posibilitatea amprentarii subgingivale a bontului cu eliminarea procesului de gravare aleatorie pe model 3/permite slefuirea cu prag si ca urmare o f buna adaptare a coroanelor

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

68-69-70. Metode de evic une a santului gingival

1/ Mecanica (cu cape prefabricate umplute cu diverse paste care raman pe dinte 20-40 ore) 2/ Chimica asociata cu mecanica(snur impregnat cu diferite substante vasoconstrictoare ex efedrina, care se introduce in santul gingival). De re nut ca nu se foloseste efedrina la :hipertensivi, hiper roidieni, cardiaci.

3/Cu bisturiul electric. Este o metoda mai recenta. Trebuie facuta cu multa aten e.

71. Indica ile coroanei mixte

a/ ptr restaurarea din lor din zonele vizibile ale cavita i bucale b/ Ptr imobilizarea din lor mobili,coroanele facandu-se unite intre ele c/ Ca elemente de agregare ptr pun dentare care restaureaza integritatea arcadei d/ Din in oropozi e e/ In tratamentul proprote c pe din i pe care urmeaza sa se ancoreze proteze scele zate

72. Contraindica ile coroanei mixte

a/din cu coroane mici(nanici)

b/din cu apexul larg deschis c/alergici la metale sau acrilat

73. Dezavantajele coroanei mixte

a/Sacrificiu mare de substanta dentara b/complica i pulpare datorita slefuirii masive (deoarece trebuie sa se creeze spa u si ptr componenta metalica si ptr cea fizionomica) c/Descimentari frecvente datorita reten ei reduse pe bonturile supuse unei slefuiri masive. d/desprinderea destul de frecventa a componentei fizionomice datorita:

-fie a faptului ca a fost prea sub re (bontul fiind slefuit insuficient, sau reten ile din laborator au fost necorespunzatoare) -fie ca a existat un contact prematur e/fisurarea componentei este ce. f/ daca componenta este ca este din acrilat pe fata ocluzala sufera un process de abraziune si permite antagonis lor sa egreseze creand blocaje in ocluzie

74. Timpii prepararii unui dinte ptr coroana mixta

I/ Se slefuieste marginea incizala sau fata ocluzala -din aproape in aproape -cu repere -cu treapta

II/ se slefuiesc fetele proximale -cu separatorul Ivory ptr frontali cu fata abraziva orientata catre dintele ce urmeaza a fi slefuit si cu cea inac va catre vecin. -cu freza cilindro-conica diamantata (cand nu sunt vecini sau e spa u intre din ) -fetele proximale tb sa fie orientate doar pu n convergent ocluzo-incizal

III/se slefuieste fata ves bulara -cu piatra len culara diamantata cu diam 2-3mm -santul axial se instrumenteaza cu o freza diamantata cilindrica de 10mm lungime si 1-1,5mm grosime

IV/se slefuieste fata orala -cu piatra roata diamantata si freza cilindrica diamantata -se urmareste sa se pastreze morfologia zonei chiar daca se creaza spa ul ptr viitoarea coroana

V/Se prepara pragul subgingival( cu freze “en conge”) + bizotarea lui (cu freze diamantate efilate) si se elimina prin rotunjire muchiile ascu te aflate la intalnirea dintre fetele bontului

75. Caracteris cele bontului dentar ptr coroana mixta

-

are forma caracteris ca

 

-

configura e nereten va in sens cervico-ocluzal(incizal)

 

-

are prag subgingival in zona coletului -ves bulo- proximal la coroanele semifizionomice -circular ptr coroanele total fizionomice

 

-

fata

ves bulara

se

reduce

cu

aproxima v

2

mm

deoarece:-

0,30-0,40mm

are

componenta

metalica

 

- 1,5-cea fizionomica

- pragul are 1,5mm la me ves bule-orala si adancime subgingival=0,5mm

- fetele proximale sunt USOR convergente spre incizal(ocluzal) deoarece o convergenta mai mare favorizeaza descimentarea coroanei.

Starea biologica a bontului dentar.

- bontul poate ramane vital in cazul din lor globulosi (mari) situa e mai rara

- cel mai des bontul trebuie devitalizat si armat obligatoriu cu recons tuire turnata

-

77. Caracteristicile coroanei mixte metalo-acrilice.

- rasina prezinta un pret de cost redus;

- tehnologic este realizata in conditii materiale modeste, cu instrumentar obisnuit;

- de la inceput componenta estetica nu poate satisface solicitarile din punctul de vedere al nuantelor cromatice si al transluciditatii;

- aspectul coloristic progresiv se modifica datorita:

· impregnarii cu un lichid bucal

· fenomenului de imbatranire

· structurii cu multiple porozitati de suprafata si in profunzime;

· rezistenta mecanica redusa este contraindicata pentru acoperirea fetelor ocluzale, putand sa produca fisuri, spargere sau abraziune;

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

· desprinderea este un accident cu consecinte nefavorabile si reprezinta rezultatul unei activitati tehnice neglijente.

78.

Caracteristicile coroanei mixte metalo-ceramice.

1.

dpdv estetic reprezinta idealul, datorita stabilitatii cromatice, al nuantei coloristice, al transluciditatii si al luciului permanent; aspectul estetic este durabil in timp;

2.

dpdv masticator si dpdv al stabilitatii ocluziei functionale: fetele palatinale, pentru grupul frontal si fetele ocluzale, pentru grupul lateral, realizate din masa ceramica sau din aliaj metalic cu relief morfofunctional individualizat, pot sa participle in mod eficient la triturarea alimentelor si la mentinerea contactelor dento – dentare stabile.

3.

dpdv biologic – nu este posibil sa se faca o afirmatie prin care sa se manifeste preferinta pentru acest tip de coroana in locul celei metalo – acrilice, deoarece, pentru ambele tipuri de coroane mixte, se impune reducerea intensa a fetei vestibulare pentru a se crea spatiul necesar, componentei metalice si nemetalice. Tolerabilitatea biologica a maselor ceramice este mult superioara rasinilor acrilice. Masele ceramice sunt suportate bine de tesuturi, fiind inerte.

79.

Indicatiile coroanelor de substitutie.

1.

indicate ca elemente protetice singulare in :

è

leziunile coronare profunde determinate de carii, care nu mai pot fi tratate cu obturatii, incrustatii, coroane de acoperire sau de reconstituiri corono-radiculare acoperite de coroane;

è

leziuni coronare post-traumatice produse datorita accidentelor din sport, de circulatie sau de munca.

è

Culoarea modificata a dintilor frontali si premolari a caror dimensiune cervico-incizala contraindica acoperirea cu microproteze estetice;

è

Abraziune intensa a coroanelor dentare pentru care indicatia de acoperire nu mai este posibila, dar radacinile sunt capabile sa suporte interventiile pentru substituire;

è

Distrofiile si displaziile asociate cu leziuni carioase sau cu rezistenta scazuta a tesuturilor dentare;

è

Edentatiile partiale intinse;

 

2.

indicate ca elemente de agregare ale puntilor dentare:

è

restaurarea integritatii arcadelor dentare prin punti in zonele frontale sau frontolaterale, caracterizate de dintii stalpi cu dimensiuni coronare axiale reduse.

80.

Contraindicatiile coroanelor de substitutie.

a.

dimensiunile reduse ale componentei radiculare in sens axial si transversal

b.

canalele radiculare impenetrabile, datorita prezentei corpilor straini

c.

imbolnavirile periodontale si periapicale acute sau cronice netratabile

d.

infectiile endodontice imposibil de rezolvat datorita formelor particulare ale radacinilor

e.

anomaliile radiculare de forma si dimensiuni

f.

mobilitatea radiculara patologica determinata de resorbtia peretilor alveolari

g.

fracturile radiculare post-traumatice, axiale sau transversale

h.

chisturi sau tumori in vecinatatea componentei radiculare.

81.

Examenul radiologic al radacini dentare.

Evidentiaza urmatoarele:

 

-

dimensiunile radacinii in sens axial si transversal;

-

forma radacinii – alungita, curbata

-

starea canalului radicular tratat (obturat) corect sau incorect, corpi straini in canal;

-

implantarea in alveola, osul alveolar

-

spatiul periodontal si periapical ; aspectul tesuturilor periapicale

-

integritatea peretilor canalului radicular (fisuri, fracturi sau cai false);

-

resorbtia radiculara sau alveolara

82.

Desenati elementele component ale coroanei de substitutie.

P A G I N A

4 4 1

-> figura II. 5.1.

83.

Tipuri de dispozitive radiculare pentru coroana de substitutie.

Coroanele de substitutie sunt confectionate cu dispozitiv radicular simplu sau cu dispozitiv radicular compus. Coroanele de substitutie cu dispozitiv radicular simplu sunt formate dintr-un pivot si o coroana. Coroanele de substitutie cu dispozitiv radicular compus, prezinta la nivelul pivotului unele intarituri care impiedica spargerea radacinii prin infundare sau prin basculare laterala. Dispozitivele radiculare compuse pot fi continuate cu toate formele de dispozitive coronare.

84.

Tipuri de dispozitive coronare pentru coroana de substitutie.

Dispozitivele coronare sunt formate dintr-un suport metalic, sub forma de bont sau de caseta si din elementul estetic, care este coroana sau o fateta fizionomica. Suportul metalic. Dispozitivul radicular simplu se continua cu un bont metalic sau cu o caseta metalica. Elementul estetic este reprezentat de :

· coroana din portelan fabricate tip Logan, Parmly, Braun, Davis, Noroton, White

· coroana din acrilat autopolimerizabil

· coroana din acrilat termopolimerizabil confectionat in laborator

· coroana metalo-ceramica

· fatete din portelan fabricate cu crampoane lungi, scurte, butonate sau cu glisiera tip Steel;

· fatete din acrilat termopolimerizabil realizate in laborator sau fabricate.

85.

Clasificarea coroanelor de substitutie dupa aspectul estetic.

-

coroane de substitutie total fizionomice

-

coroane de substitutie partial fizionomice

86.

Clasificarea coroanelor de substitutie dupa scopl urmarit.

-

restauratoare ale morfologiei coroanelor dintilor in: fracture coronare, distructii carioase intinse, abraziuni avansate, distrofii si displazii;

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

-

protetic, element de agragare, realizat numai pe grupul dintilor frontali si premolari. Incisivii inferiori beneficiaza mai putin de aceasta microproteza datorita dimensiunilor reduse ale canalelor radiculare. Tot in scop protetic, este realizata pentru mentinerea, sprijinul si stabilizarea protezelor mobilizabile.

87.

Conditiile indeplinite de o radacina dentara pentru realizarea coroanei de substitutie.

-

radacina sa fie unica sau doua radacini cum au premolarii I superiori (sunt preparate ambele canale radiculare daca sunt paralele)

-

radacinile sa fie recuperabile, structura tesuturilor nealterata, peretii sa depaseasca limita festonului gingival

-

lungimea radacinii sa reprezinte o data si jumatate inaltimea viitoarei coroane, ceea ce inseamna ca trebuie sa fie cu o implantare alveolo-dentara foarte buna

-

radacina sa fie tratata si obturata corect ( pana la apex)

-

canalele radiculare sa fie accesibile, sa se poata prepara in mod optim, pentru a solidariza foarte rezistent prin cimentare pivotul, placuta si inelul.

88.

Tehnica de preparare a bontului radicular pentru coroana de substitutie.

Bontul radicular este delimitat in sens apical de insertia epiteliala; suprafata de sectiune este situata la 1-2 mm deasupra tesuturilor gingivale. Fetele laterale sunt neretentive, foarte putin convergente spre suprafata de sectiune. Suprafata de sectiune este formata din doua versante; unul vestibular oblic intr-un unghi de aproximativ 45 de grade si concave, si altul oral, situat orizontal. Aspectul general este asemanator cu un “acoperis de casa”.

89.

Instrumentalul necesar prepararii canalului radicular.

-

acele Kerr, numerele 3-4, preferate de incepatorii cu experienta redusa;

-

frezele sferice montate la piesa de mana, la turbine pentru marii specialisti cu manualitate si bogata experienta;

-

frezele speciale pentru canalele dentare avand forme:

 

· cilindrice spiralate, montate in piesele de mana

· cilindro – conica, cu spirale alungite;

-

frezele cu trei muchii (drei-kant) – montate la piesa de mana

90.

Caracteristicile canalului radicular.

·

dimensiunile :

1.

axial – lungimea raportata la radacina sa fie 2/3 din lungimea radacinii; in treimea apicala, radacina ramane cu obturatia canalului radicular efectuata anticipat. Pivotul radicular al coroanei de substitutie va fi realizat cu aceasta lungime, care este cel putin egala cu inaltimea componentei coronare a microprotezei de substitutie

2.

transversal – raportata la suprafata de sectiune orizontala a radacinii, canalul radicular, la orice nivel, are dimensiunea de 1/3 din diametrul total al suprafetei in ambele sensuri, vestibulo – oral si mezio – distal, dimensiune care, raportata la diametrul sectiunii radacinii, asigura obtinerea unor dimensiuni egale si rezistenta optima pentru peretii canalului

·

forma in sens axial si orizontal:

1.

in plan axial este preparat cu forma cilindro-conica, asemanatoare formei radacinii dintelui. Niciodata preparatia in sens axial nu este permis sa aiba alta forma. Forma cilindro-conica este neretentiva pentru momentul amprentarii. Pivotul radicular cu aceasta forma disperseaza fortele ce se exercita in zona extermitati libere, pe fetele laterale

2.

in plan orizontal forma conului se inscrie in forma conturului suprafetei de sectiune. Toate radacinile dintilor prezinta aplatizari mezio-distale cu exceptia radacinilor palatinalae ale molarilor superiori (vestibulo-oral). Cea mai mica aplatizare se observa la nivelul incisivilor centrali superiori. In general, forma canalului radicular este ovala, aceasta impiedicand tendinta de rotatie a pivotului in canalul radicular.

91. Timpii de preparare a unui dinte pentru coroana de substitutie. (CRED CA A VRUT SA SCRIE timpii de AMPRENTARE asa ca raspunsul este pentru timpii de amprentare).

AMPRENTAREA se efectueaza in urmatorii timpi:

-

alegerea si adaptarea inelului de cupru

-

o realizare a stiftului din sarma cu diametrul de 1-1,5 mm, cilindro-conic, cu retentivitati pe fete si extremitatea ocluzala in forma de semnul intrebarii;

-

amprentarea canalului radicular

-

amprentarea bontului radicular

92.

Tehnica de amprentare cu mase elastice pentru coroana de substitutie. PAGINILE 450 – 451 – 452 – 453 !!!!!! FOARTE MULT !!!!!!

93.

Proba si adaptarea dispozitivului radicular in cavitatea bucala.

In mod obisnuit, piesa turnata se adapteaza foarte precis pe bont. Retusuri pentru adaptare constau in: scurtarea marginii inelului, cand este lunga si patrunde mai mult subgingival se obtine prin slefuire cu ajutorul pietrelor; bizotarea marginii inelului, daca este groasa; reducerea grosimii placutei capei este permis sa se faca daca depaseste 0,30-0,40 mm, slefuirea ei fiind recomandabil sa se efectueze dupa masurarea dimensiunii cu un instrument special; retusuri in interiorul capei nu sunt admise teoretic, dar, in practica, se pot realiza daca sunt vizibile mici plusuri.

S-ar putea să îţi placă şi:

Coroana de substitutie Amprentarea Incrustatiile dentare Cimentarea microprotezelor dentare Pozitiile mandibulei

Medicina Dentara: Intrebari si raspunsuri PROTETICA

http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p

raspunsuri PROTETICA http://medicinadentara.blogspot.co.at/2013/03/intrebari-si-raspunsuri-p 14 von 14 23.08.2013 18:19