A

,:56-.,,,f i . )2., e 4 tt.is.:

1; .. nn. "
-.F.::,.,: 4, '
.....,9- ,,y,, - . ,14
.0 . .

, a . ,:''. ,
',r,a, 4" -% - '"RA
..:=.,=',.'s-hi----'','
- .,,,,,, - '
.4141124kii . R7-41FTIC..
-,:',iiI, -:!`,.,,,,..,..,, .4,14

1041,,p
kr.

irt."--1F
,

===f

od

www.dacoromanica.ro
-

crA,f,

'EL

- - ,

5-s!.,s,a,
ordaarcsuismwar***.iii.****e
acra -_)=-C,3M,;:rAt&
itmariva ........
. ' '"&" '
o- twgy
4N."
a, . t,
 DIN OBNA1111 ATICA 11011/11N'Ad.

Album artistic
representAnd 284 broderii i esAituri
dup`a originale taranesti

intocmit

din incredintarea comitetului reuniunei agricole romane in Sibiiu

de

Dimitrie Coma,
profesor la seminariul Andreian si president al reuniunei.

Patruzeci tabele colorate i text explicativ.

1c) 1 i -u.

Editura i proprietatea reuniunei.

www.dacoromanica.ro
bate drepturile reservate.

www.dacoromanica.ro
 Prefata.

Albumul artistic, care Intruneste In sine o parte Insemnata a gradului de conceptie estetica,
la care s'a a-vntat
spiritul poporului nostru, este chemat s, formeze un monument cultural al timpului si un isvor nesacat de inspiratie pentru
toate generatiile .viitoare.
in aceasta opera e depusa folla de munca si de pricepere a femeii romne i in ea se reoglindeaza straduintele
culturale, cari au agitat i agita spiritul straturilor mai de jos ale neamului nostru.
Comitetul reuniunei noastre agricole, avnd lute problemele lucrarei sale si promovarea intereselor reclamate de
economia casnica, a implinit una din dorintele sale cele mai arzatoare atunci, cand la expositia industrial, tinuta aici In
toamna anului 1902, a hotartt intocmirea i editarea a 12 albume cu modele brodate i esute, cum si a unui album chromo-
litografiat In 600 exemplare.
Esecutarea acestei lucrari o a luat asupra sa presidentul reuniunei.
Din timpul acesta n'a intrelasat de a se ocupa In toate sedintele sale cu aceasta lucrare, care a recerut jertfe ma-
teriale din seama afara mari pentru o reuniune saraca ea a noastra.
Avnd tusa convingerea, crt munca ce se savhrseste este o muna cultural de prima ordine, n'a erutat nici o jertf,
ca sa vada opera dusa la bun sfrsit.
Terminata acum aceasta opera, la care atati factori inehinat puterile lor de munca, o presentam publicului
spre justa apretiare i sprijinire.

Si bii u, Octomvrie 1904.

Comitetul reuniunei agricole romane.

www.dacoromanica.ro
 I. Architectura, sculptura si pictura la Romani.
Acum c dat 'mi-a fost s vad ispravita opera mea predilecta,
albumele, pentru cari am cheltuit zel i abnegatiune i truda far
preget de ani Intregi, bucuros m'as dosf in umbra tignei meritate,
lasand In grija altcuiva scrierea cuvntului-Inainte.
Nedumerirea ce ma apasa datorita e mai ales faptului e, In
materie de ornamentic si de arta preste tot, nu exista, la noi, aproape
nici o traditie literara, necum o lucrare sistematica si de natura a'rni
serv drept calauza. Dar nici Incumet a suleva cestiuni artistice
propriu zise. Sa'mi fie totusi permis a indica, in putine cuvinte,
trecutul i presentul artei la Romani.
incep cu architectura, arta matc, din sanul creia se desprind
mai tarziu mandrele ei fiice, sculptura i pictura.
Stalpii podului preste Minare, ruinele de langa Turnu-Severin
si alte cateva ramasite, descoperite ici colea, ne reamintesc,Inceputul
coloniei romane de aici. Mai pre sus de celelalte sant monumentele
dela Adam-Klisi In Dobrogea i Indeosebi turnul de preste 15 ni.
Inaltime si 10 ni. 1itne, representand cutropirea barbarilor prin le-
gionari romani. ncolo nici o zidire monumentala, care sa ne glasueasch
de inceputurile i fiinta neamului nostru.
Abia prin veacul al XIV., deodata cu organisa,tia tarilor romne,
apare, ca prin farmec, giuvaerul de lang, Arges.
La celelalte biserici vech i, cu exceptia a 3-4, intalnim
totala sau aproape totala lipsa de arta. Ziduri groase, ferestri mici,
boltituri i usi scunde, turnuri i aorea cupole tuguete, disproportie
Intre partile cldirei i lipsa de ori ce ornamentatie artistica, eata
tabloul posomorat, dar adevarat, in care se oglindeste architectura
bisericilor noastre vechi. Idea trainiciei nu pare nici ea a toate co-
varsitoare, multe biserici fiind slab construite si adese numai din lemn.
Pe malul Argesului sgomotos, in cretele falnicilor Carpati, s'a
inaltat, da, minunatie omeneasca i dumnezeeasca, biserica manastirii
Curtea- de- Argos.
Miseriile seculare, prin cari am strabatut, explica faptul umilitor
ca, Iii largul Ungariei i Bucovinei, nu s'a dada, pana In veacul
expirat, niel o biserica romaneasca de valoare artistica. De un sir de
ani incoaci vedem ridicandu-se, si la noi, locasuri dumnezeesti, modeste
si ele, cari Insusesc, In parte, cerintele architectonice dorite. Deosebita
amintire merita imposanta catedralit din Cernaut si mai ales biserica
de curand restaurata a 111irauti1or. Locul de onoare se cuvine negresit
majestoasei noastre catedrale de aici (Sibiiu), care vrednica este a fi
pusa chiar alturea cu giuvaerul de langa Arges. Catedrala sibiana
se impune cu deosebire prin eleganta i combinatia armonica a for-
www.dacoromanica.ro
melor ; ea este o .imitatie norocoash, In dimensiuni fireste reduse, a
grandioasei biserici de odinioara Sofia In Constantinopole, transfor-
mata apoi In mosee. Paguba numai ca cele 2 turnuri proprii cate-
dralei se sfarsesc ascutit, contrastand astfel cu rotunzimea coperisului,
Incoronat de o cupola dominant aevea mareata.
Architectura profana din secolii trecuti nu stiu
existe la Romani. Ruinele palatului demnesc din Targoviste, de cari
legate stint arnintirile atator fapte, cetatuia Neamt i alte e-Meya clara-
maturi paraginite nu trezesc decat interes istoric, nu si artistic.
De vre-o jumatate de secol incoaci vedem inavutindu-se, mai
ales capitala Romaniei, cu multe cladiri public e, in parte mona-
mentale i intrunind mult putin conditiile artistice cuvenite, d. e.
palatal bancii nationale si al justitiei, palatul telegrafo-postal, cassa
de depuneri, ateneul, etc.
Ca facand parte din arta romaneasca moderna se pot considera :
uriasul pod preste amare i portal Constanta.
Arta sculpturii la noi ma'rginita e la putine sapaturi in lema,
ca d. e. cruci, iconite, arnvoane, iconostasuri, etc., Mente si ele de
meseriasi, calugari i alti diletanti, cari adose copiaza bine rau, daca
nu slutesc, ceca ce au vazut te miri unde. Talentele altcum rada nu
se pot nici ele avanta, fiindca le lipsesce cunostinta desenului, temelia
ori carei arte plastice. Exceptie.fac sculptorii nostri, fireste putinei, cari
tusa abia in deceniile din urma au inceput a se afirma mai cu tarie.
S tatu ele Romniei, putine si ele, datorite sant, pe cat stiu,
in parte covarsitoare, strainilor. Putinatatea statuelor se explica de
altcum i prin aceea, ca In biserica noastra nu sant Ingaduite.
Ca lucrari atarnatoare de arta sculpturii prin ornamentele
figurile secase in relief trebue privite putinele odoar e si scule
bisericest cari s'au stracurat, ca prin urechile acului, din secolii
trecuti. Vrednica de amintire este colectia muzeului din Bucuresti.
Prin intrevenirea mai staruitoare a celor chiemati s'ar putea
injghieba asemenea colectii, daca nu in toate centrele noastre bise-
ricesti, lana cele 5 metropolii din Bucuresti, Iai, Sibiiu, Blaj
Cernaut. Decat apeiuri i cerculare cari, experienta dovedeste, la noi
nu prind, mult mai bulla isprava ar face cate un barbat expert, arrume
Insarcinat cu perandarea comunelor, In scopul colectarei odoarelor si
sculelor esite din Intrebuintare. Cu o cale s'ar putea strange diverse
alte vechituri de valoare, d. e. carti, chrisoave, podobeli si diverse
obiecte apartinand ornamenticei poporale.
Judecand dupa ce vedem In biserici si la multele expositii
artistice, Indrituiti am fi sa vorbira de belsug In pictur'd la noi.
2
 4
Bogate In zugravli srint cu deosebire bisericile.vechi. Rotocoale
suprapuse randuri-randuri, ornamentica sarbeda si in parte foarte
naiva, colorit sbierator, figuri adese pocite i imitand caricaturi.le
bizantine din epoca decadentii, eata pe scurt caracteristica vechei
uoastre picturi bisericesti.
Pictura din biserica Curtii-de-Arges nu este nici ea la inalti mea
artistica cu architectura.
Ca fiind lucrare artistica de valoare, i in parte de mare va
loare, poate fi considerata' pictura catedralei din Cernut si a biseri-
cilor -Tri-Ierarchi din Iasi, Sf. George-Vechiu din Bucuresti si a
manastirii din Sinaia.
Daca si intru-cat pictura inca neinceputa a catedralei sibiene
se va avnta preste a bisericilor amintite, viitoriul va decide.
Cu ocasia renovarilor, zugraveala vechilor biserici ar trebuf
reprodusa intocynai, de curnva intrunesce clemente artistice; de unde
nu, ea se va copia exact pe barde sau panza, de dragul intere-
sului istoric.
II. Ornameritica poporal5 i promovarea ei.
Natura si omul sant factorii, cari impreuna urzesc arta.
Arta este o imitatie a naturii. Arta imiteaza in adevr natura, insa
asa cum o vede si simte artistul in lumina geniului sal]. Arta provine
nemijlocit din intuitie si se adreseaza la intuitie, isvorul primitiv al
ori canal sentiment estetic.
O natura frumoasa mijlocete in chin firesc educatia artistica
a unui popor, creand, pe indelete, fondul estetic care, in conditii sociale
priincioase, tinde a se manifesta i, ,j utat de fantasie, produce arta.
Despre ca aa este, n'am avea decat sa ne gandira 'la Grecia
si Italia, cari amandoue intrunira, cea dintaiu data i ceealalta in
cloue randuri, cerintele atinse in cel mai desavarF,4it grad. in starea
de barbarie un popor nu poate avea arta ; caci ti lipseste putinta
de a exprima aceea ce sinite. Civilisatia rafinata nu este 'lid ea
priincioasa. artei, fiindca, toceste oarecum simtirea frumosului i tot-
data energia exprimarei.
o vadita puternica tnraurire asupra artei revine s o 1 al u i
si clime i. In mediul atat de impestritat i mret, propriu ta'rilor
sudice, imaginatia se avanta sprinter' inainte i astfel cugetarea
n'are destul ragaz a se adanci in tainele tiiiitii. Frigul sporeste
rigoarea trupeasc iprin ea increderea in fortele proprii. De aceea
In tarile recoroase prevaleaza, stiintn, ear in sud prevaleaza arta.
Locuitorii zonei glietoase, ala de matera i monotona, n'au avut
arta si nici ca pot avea.
Privind natura tarilor locuite de Romani, ochiul riostra vede
perndandu-se sumedenie de tablouri de o variatie si' frirmseta
adese neintrecuta.
Ici plaiul dunarean in largul orizontului, strataiat pe alo-
curea de arbori sau cranguri sau turnuri bisericesti, sub un cer azuriu
luminos, in care privirea se afunda Para, sfarsit, colo falnicii munti cu
uriase plete incolacite i codri seculari, intrerupti de poene mndre i co-
voare de muschiu si stanci fantastice, cu isvoare cristalino si parae, cari
serpuesc spumegand i rostogolindu-se navalnic inspre valle si campiile
invecinate. Ici coaste inverzite sau lanuri aurii cat cuprind ochii, colo
Dunarea majestoasa saltand In valuri a lene. impreuna vietuire
adapostul atator vai i unghere ademenitoare, cari se deschid inspre
civilisatia apuseana, explica unitatea de limba si de obiceiuri.
Pe tntinderi de abia 260 km. intalhim rand pe rand tarm
. Numerosi pictori i alti artisti, Romani i straini, unanim
de mare, delta uriasa, cmpil, dealuri i munti, variand intre 1 ni.,
inaltimea gurilor dunarene, si preste 2500 in., na1imea Negoiului.
Traind poporul roman, odrasla din vita nobila, in mijlocul
acestei naturi i fata in fata cu icoanele pline de farmec i maretie
pitoreasca, este en neputinta sa nu 'i-se fi Intiparit, cu vreine, in
alvia sufletului i si nu-'1 faca, a simtl frumsetile ce 'i-se ofer ca
atrita darnicie.,
Canturile poporale, doinele i povestile marturie sant, ca po-
porul nostru stapanit este de un puternic.sentiment estetic, samburele
www.dacoromanica.ro
Alai pro sus de cea bisericeasca este la noi pictu ra pro-
fa n rt, care 'si-a luat inceputul deodata cu venirea de pictori formati
prin scoalele din strainatate.
Tablourile de pana acum, cu putine exce)tii, trebue privite
ca stand, asemenea zugravelilor din biserici, in alar a de cadrul artei
Rationale, fiindca, 1.ucrarea n'a isvorat direct i instinctiv din sufletut
poporului nostru nici iin reoglindeaza, ca exprimare i maniera,
geniul i caracterul neaos romanesc.
Un modest progres s'a realisat, da, si pe taramul picturii
nationale si e ,speranta ca' urtnandu-se exemplul artistilor de frunte,
se va crol, firest pe indelete, pictura nationala aparte si gazdnind
inspiratii poporane.
Scoalele frumoaselor arte din Bucuresti si Iasi sant, asa zicand,
samburele picturii nationale.
in fata constatarilor premergatoare, va trebui s declaram
arta' nationala i indeosebi architectura, sculptura i pictura ca stand
astazi In pragul desvoltarei.
ori carei arte. Portal sau, mandru Para seaman, si broderiile si te-
saturile i celelalte minunatii, cari storc admiratia generala, s'adose
un adanc sentiment pentru alegorea si combinarea armonica, a colorilor.
Acest sentiment a incoltit si s'a perfectionat, nu in ateliere nici
prin earti tablouri mestesugite ci, la scoala harnica si darnica a
naturii. In colorile nationale, rosu, galbin i albastru, vedem T'Ara-
pata treimea armoniei colorilor.
in scurt, poporul nostru are un ltogat si pretios fond artistic.
Ceca ce insa -n'a avut, este starea sociala avantata, In care arta sa
se poata manifesta.
Acum ca, in ciuda urgiilor seculare, cultura romana a in-
ceput sa ja avantul priincios artelor, drept parola si punct de mane-
care trebue proclamata arta poporal isvor nesecat de inspiratii
si motive neaose romanesti.
Cu indatinata imitare a tot ce este strain i deci inaccesibil
gustului nostru estetic, artistii Romani nu vor putea incatusa, inimile
romanesti nici nu vor atinge tinta aspiratiilor noastre artistice
crearea unui stil romanesc original. Interesul national cere ca ei sa
vorbiasca, Romanilor rular-reste, inspirandu-se din sentitnentele reale
ale. poporului, in 'caro trajese, si aplicand la operele Ion formele po-
porale. indreptata le-ar trebui atentia i inima cu deosebire in spre
minungiile acului i razboiului taranesc, minunatii ca si care mai
pitoresti, mai drague, mai ademenitoare, nicairi si la nici un alt
popor n'an existat.
Decat bre sarbede i tarcoale in zigzag si alte imitatii bi-
zantine, armenesti, maure, etc., asadar cu totul straine, pentru cari
ne lipseste priceperea si cari astfel pricinuesc indiferenta fata de
biserica i chiar instrainare, negresit ca mai bun efect ar produce
in bisericile .uoastre _neintrecutele podoabe romauesti, cari fura ochii
inalta iiiiniile, starnind cucernicie i multamire sufleteasca.
deosebi marea obste, taranimea, cuprinsa va fi de mandra induiosare
vazand Casa Donmului impodobita cu figuri si motive, pe cari insasi
le aplica ca drag, la camasi si broboade, la cingatori, furci de tors,
fluere, toporasti, poarta curtii, etc.. Pe tarancele, carora le presentai
.alburnele noastre, le-am vazut cu ochii scanteind i uneori lacrainand
de bucurie !
cu insufletire au declarat formele i Motivele taranesti, cuprinse In
albume, ca fiind *burle de aplicat la impodobirea, bisericilor noastre,
mai bune i neasamanat mai frumoase decat cele bizantine si ar-
menesti, usitate la noi.
Alandra nobila i romaneasca fiind, arta poporala si in-
deosebi ornamentica Ii va face intrarea triumfala probabil in ma-
reata catedrala de aici, a carei podoabe imitate vor fi de numeroase
ori. Meritul initiativei i propagarei In cercuri largi revine, in mare
parte, subscrisului, care am staruit mortisIii sensul indicat.
 De prevazut este, ea ornamentica depush In albumele i co-
lectiile noastre, descrise In cap. IX, va gas cu timpul manoasa
aplicare In campul industriei, mai cu seama cand vorba e de a im-
podob romaneste cladiri publice i locuinte, haine i palarii de cu-
come, rufe i traiste de lux, ghete, mobile, parcane, vase, sfesnice,
plasele si di verse alte scule. Na de mult facui cunostinta unui sculptor
roman, care in seurt timp vanduse, la Romani i straini, mobile
sculptate in stil national, aproape 30 garnituri la fel. Cu oeasia con-
cursului pentru iluminarea catedralei sibiene a esit biruitor cande-
labrul urias, care, dei cu preste 2000 cor. mai scump decum glasuia
concursul, se croise dupa motive imprumutate din albumele amintite.
in Meya randuri as fi putut viudo, i daca n'ar avea alta
Trec dar inainte, i scot la iveala mai intai un neajuns, de
care se fac vinovati carmacii lucrului manual si. in special invata-
toarele, cari predau acest obiect. Este obiceiul, durere, raspndit, in
virtutea caruia tinute sant fetitele, pana si in scoalele satesti,
perde vremea i vederea cu monograme i crosetarii sarbede, cu ta-
blete secesioniste, cu migilloase i bizare cusaturi la gherghef, etc. A
buna seama ca mal de folos ar fi Indeletnicirea si asa ademenitoare
Cu frumoasele alesaturi i cusaturi poporale, atat de apretiate pentru
trainicia mandra lor infatisare. . resista ispitei de a'si slut costumul cu fuste scrobite asemenea
Decat plansete i albume cu isvoade straine si modele sculptate
ce se folosesc In ateliere si in scoalele de meserii din Romania, hotarat
CL mai cuminte ar fi sa imiteze vechile forme si motive poporale. Fie-
care scoala ar trebu obligata sa'si Intocineasca, pentru lucrul manual
resp. meseria ce practica, o mica coleetie de modele pamantene.
Chiar i unde exista asemenea colectii, vor fi binevenite albu-
mele noastre, atat de bogate In modele alese i luate de pretutindenea.
In deosebire de a Orientului propriu zis, mide traditionalele
podoabe se reproduc intocmai, ornamentica noastra mereu tildara
schimbari i prefaceri fel si fel.
Vina o poarta modia atat de sburdalnica, care s'a furisat
pdna si fl satele dosnice, momind ambitiile i tuduplecand cu dulce
suras cand pe o femee cand pe alta a'si cerca norocul cu figuri
colori neindatinate. A infiera asemenea incercari si a nu admite
nici un fel de abatere, este a inabus ori ce progres in ale orna-
menticei casnice, este egal cu a pune artei poporale calusul in gura.
Multe din giuvaerele albumelor noastre trebue privite tocmai ea re-
sultand din incercari i prefaceri. inovatiunile proaste, bizare sau
doara badarane dispar fara urma in noianul paraginirei, ear cele
isbutite se mentin cu staruinta.
Prin urmare, nu trebue ca, orbiti de nemasurata trufie na-
tionala, sa respingem tot ce e nou sub cuvant de strain, desgropand
pastrand formele vechi i stravechi.
Ceea ce Irisa trebue respins i huiduit fa'ra indurare, este
schimonosirea portului i izgonirea pieselor caracteristice, d. e. a poa-
lelor d'albo i catrintii i opregului, In hatarul si de dragul rocbiei,
acest dusman neimpacat al portului national. invinuite ar trebu nu
atat taran cele de rand, ci mai ales fruntea satelor, asadar preotesele,
invatatoarele, notarasitele, etc. cark In loe de a premerge cu bun
exemplu, bucuros fac esceptii spre a se deoseb i mi si de lumea opresc cu gandul de a reven, aiurea.
mai sarmana. Exista si astazi, recunosc, o seama de femei fruntase,
cari tin a pastra viu i neprilianit cultul portului national, majori-
IV. Materialul de tesut i brodat.
Ca material de tesut i brodat (eusut) serveste : lana, pan],
canepa, inul, bumbacul i matasa.
Economia de care In Ardeal luase, inainte vreme, un
oi,
avant, putem zice, neintrecut in Europa, continua a da inapoi cu
vadita i, durere, neinduplecata repejune. Urmarea este ca, in ase-
manare cu odinioara, astazi producem lana foarte putina, pe alo-
www.dacoromanica.ro
destinatie asa si faceam, micile traiste facute pe ales, perdelele,
covoarele, stergarele si cele 4 broderii, adevarate capd'opere, 3 m. 1 ungi
avand a serv ca decoratie pentru haine de cucoane.
Velinte taranesti, merindete, sorturi, traiste i covoare mari
ciliar se vand i astazi pe seama orasenilor. Piese aevea frumoase ar
avea sigur trecere daca, In urma confectionarei foarte anevoioase,
nu s'ar ven tocmai asa scumpe. Urrnarea e, ea vanzarea continua
a ramanea tarmurith' la putine bucati prost ticluite.
Pentru de a stanjin incatva concurenta tesaturilor straine si
In scopul de a chizasu produselor romanesti desfacerea pe o scara mai
intinsa si eventual in mare, puse trebuese atat confectionarea cat
desfacerea in conditii mult mai favorabile, asupra carora promit a reven.
tatea irisa tinde a se emancipa cu ori ce pret, fie si cu pretul de
a se face de ras.
Dintre pacatele oarecum mrunte amintesc in treacat : para-
darea In cutare port usitat aiurea, brodatul cu ibriin i fir scump,
inlocuirea tesaturilor de casa cu marfa stravezie de fabrica si apli-
carea de motive si tonuri neindatinate.
Greu i molipsitor pacat faptuesc negresit cari inclina iban-
drele broderii i alesaturi cu port cu tot si indeosebi cari nu pot
baloanelor san cu rochii baltate foc, cu sorturi dantelate, cu gbete de
lac, panglici i brane nesabuite, etc.
Marea obstie, odinioara atat de conservativa, a inceput si ea
sa ignoreze traditia seculara, adese nascocind forme noue i imitand
miracozeniile i colorile moderne.
In urma nesfarsitelor schimbari i refaceri, cari se sporesc
vazand cu oehii, usor se explica zapaceala marelui public, odinioara
bine orientat, zapa'ceala, care ameninta a desa-vars slutirea i cu ea
desfiintarea portului taranese, mai intai la si aproape de orase.
Asa fiind, lecuirea va trebu inceputa cu reimprospatarea
orientarei, prin strangerea vechilor minunatii azi reslete, prin edarea
de albume ii brosuri poporale asupra industriei casnice, prin expositii,
prelegeri, colectii i intemeiarea a 3-4 muzee de arta nationala.
Puse astfel in fata publicului interesat, numeroasele modele
si motive traditionale vor inlesni comparatiile i orientarea de minune.
Atunci numai poate fi vorba de familiarisarea mai de aproape cu spiritul
si finta artei noastre si apoi de injghiebarea unui stil romanesc aparte.
Albumele i colectiile noastre, pe cari le voiu descrie mai
tarziu, menite sant a urn aceast injghiebare, alaturea i impreuna
cu muzeele de infiintat, unul in capitala Romaniei i altul in casa
nationald de aici, eventual si aiurea. Judecand dupa neastamparul,
cu care se lucreaza de present, dincoaci i dincolo de Carpati, tinta
pare a nu fi tocmai departe. Aproape sau departe, ea trebue urma-
rita Para preget, cu zelul i insufletirea i pietatea ce datorirn artei
poporale, fala si gloria neamului romanesc.
Pana una alta sa nu pregetam a incuragia pe cari tin sa
ornamenteze romaneste tapete, pareti, mobile, carti, bastoane, cutii,
vase, chlimare, si c. 1.
Multe ar mai fi de zis in acest obiect important, dar ma",
Trec acum la cestiuni, cari apartin industriei casnice si cari
vor lamur si ele rostul, peripetiile i mersul albumelor.
curca o cincime din cata cere industria casnica care, pusa I couditii
mai favorabile, usor ar putea consuma tot ce prisoseste oierilor
nostri din Carpati. Ca fiind ocupatiuni neaose romanesti i oarecum
surori avisate la sprijin imprumutat, economia de oi si industria
textila casnica ar trebu calauzite, mana In mana, In spre limanul
propasirei.
 Dintre multele numiri proPrii lanei toarse i netoarse si
resp. puse in vanZare, amintim : lana turcana, barsana, stogose
tigae, din cari se prepara, la tors si vapsit, stra in a tu r a.
La stramatura i lama de obarsie straina, cari se intrebuinteaza
pe alocurea, fireste In ca'tatimi mici, apartin : p r ul, berca (birca,
diamantul, lanica ; lana berlineza), s p hanul (1Anita), i a in antul
(Pnica despartita), s r ma mestecat a, p r ul de cam il a., etc.
Paralel ca numarul caprelor, astazi putinele, a scazut la
abia o treinie catatimea odinioara insemnata a parutui de eaprei ,
din care se fac, ici colea, desagi, toale, nojite de opinci, traiste, etc.
Fuioarele i apoi tortul de in si de canepa se estrag din
cotoarele plantelor de acelas flume. in deosebire de a canepii, care
se mentirle binisor in usul traditional, cultura inului continua la
noi a se povarn si, ce e si mai rau, pe alocurea ameninta cu totala
stangere. Esceptie fac putine commie, sasesti i dbeti , i cateva
domenii private, unde productiunea a reinviat, ajutata fiind de car-
maci expert .si instalatii rationale pentru topit melitat.
Abandonarea unei culturi asa importante s,i banoase cum
era, pe vremuri, a iitului, datorita e, nu. atat imprejurarilor agriCole.
schimbate, iiici producerei anevoioase, ci mai mi sean a cutropitorului
import de "inonbac, care a reusit sa ornoare veri-ce concurenta,
inalbit fiind din nastere i trainic, calduros si mai eftin ca hurl
sau &upa. Binevenit este bumbacul i pentruca se imbie tors gata,
alb curat i stralucind ca arniciu in colori fel si fol. La brodat
si uneori la tesut se iau bucuros arniciuri matasoase, cunoscute aici
sub numele de arniciu cu ghemul, arniciu cu idulL, ar--
niciu langa matasa si ata cu cariga (mosor).
La razboiu se la urzeala a1biti i n en al bi ta de biimbac
cum si arniciuri.
Una din gloriile industriei noastre caSnice este Para indoeala
lunga i frumoasa serie de tesaturi plasmuite din bumbac i resp. arniciu,
ea'd. e. culmi, stergare, merindete, fete de perilla, velinte, brobeade, etc.
Odoarele portului national, ca d. e. gulere, ciupage, altite, cioanele,
cheite, etc., lucrate sala si ele mai ales sau i exclusiv in ar-
niciuri, intre cari focosul arniciu Mugt matasa ocupa locul dintai.
Bumbacul deci aduce mari i numeroase. servitii industriei
noastre easnice.
Dead _Tusa giolgiuri fabricate eac'asa pelara ochi, deck
sarite din te ludri ce bulendre clestramate i earasi decat sorturi de
carton, pieptare i rochii pestrite de barchent, cari mai ales ele sail-
monosese portul nostru atat de pitoresc, l'egresa mai bine am isbuti
reincepand a .produce in, fie si la cate 3-4 ani, spre a impaca
trebuintele proprii. Rareori se intampla, sa vezi tarancele cumparand .
din pravalie tort i ata de in.
Dintre conditiile prielnice culturei inului atingem in treacat
cateva, anume: clima umedoasa, paulara humos, apa moale i curatd,
brate eftine i instalatii in regula pelara -topit i melitat.
V. Va" psitul (chromatica).
Ca %cana parte din vechia noastra industrie casnica trebue priva
vapsitul lanii, tortului i celuilalt material textil.
Erezita prin traditie, probabil dela strabunii Romani, si tinuta
adese ca un secret familiar, chromatica, adeca maestria vapsitului, era,
pe vremuri, practicata la noi in toate tinuturile. in aproape fiecare sat
gasiai indeletnicindu-se cu vapsitul 2-3 sau mai multe femei, pe
seama lor i cu deosebire pe a sorioarelor Mai putin indemnatice. De
cand tusa Cu fabricatele moderne, atat de eftine i vapsite gata in fel
si chip, v'psitul acusa a imbrancit, treptat i grabnic. in comunele
mai dosnice se mentine inca, uneori cu statornicie aproape neinfranta.
inadins zic aproape ; caci marfa vapsita gata s'a furisat, deocamdata in
mi si pe nesimtite, pana si In catunele foarte indepartate de orase.
Asa fiiml, mirare nu ne va cuprinde afinci ca, din comunele
situate la indemna, langa' sau nu departe de orase, traditionalul vapsit
acasa a Inceput sa dispara si ca pe alocurea nu 'i-s'a pa'strat decat
aducerea aminte.
www.dacoromanica.ro
Xeasamanat mai respudit i oarectim proprie taranimei
noastre e atnepa, din care vedein f'dcandu-se sumeilenie de camasi
ii, saltele i ciarsafuri (lepedee), fete de perilla si de masa, inva-
litoare, saci, chingi, si asa in. d.
Eftinatatea canepii, producerea spornica i u deosebire trai-
nicia ei aproape neasamuita sant Insuiri, cari o pun in ochii ta-
ranilor mai pre sus de inul adevarat mai subtirel, mai aratatos, dar
prea scump.
Prasirea canepii s'ar avanta treptat mai ales prin instalatii
maestrite, cari ingadue topirea i melitatul in conditii foarte avan-
tagioase. Meritul de a fi unlit, 'aici, propasirea revine comitetului
reuniunei noastre agricole, care a tinut s distribue primavara, in
chiste si pe bani, samanta adusa din Bologna, leaganul vestitei canepi
italiane. Intrunirile agricole au imbiat subscrisului ocasie de a in-
'trevenl cu dare de povete si asupra culturii rationale a canepii.
11` ortul de can e p si'l. prepara tarancele ; in pravalii, la
orase, nu exista.
111-eitasa (matasea) intruneste calitati mai pretioase decat
ori-care material textil, anume trainicie fara seaman, luciu inflacarat,
'-gingasie inagica, colora ademenitor, luminos si isvorand scantei. Din
pricina scumpetei, unicul ei cusur, intrebuintarea e marginad la
broderii, cari si ele nu se faptuesc.cu matasa dead pe alocurea,
exclusiv. in adevar, la cainasi i alte panzaturi de purtat, broderiile
se fac, cu rari ,esceptii, din arniciu, strrntur i resp. ata.
La tesaturi se aplica matasa cel mult In scopul plasmuirei
diverselor gateli, ca d. e. ciucuri, vargi i alesaturi. Broboade, petece
de opreg, pachioale i alte cateva tesaturi marunte din matas curata
sau matasa cu fir in putine locuri se pregatesc, fireste pentru cei
ce au de unde cheltuf.
in usul tarancelor vedem inatasuri de vre-o trei nearnuri,
una scamoasa si de rand, pe care ele o rasucesc i uneori o supun
vapsitului acasd, alta mediocra si a treia de cea mai scumpa cali-
tate. Pe cea dintai o numesc aici matasa netoarsa ori simplu
matasa, ear pe celelalte doue iiitas Cu t id u 1 a. Aplicarea firelor
mai groscioare, numite i b r i i n (ibrisim), e foarte marginita.
De cand cu iscodirea arniciului Maga matasa atat de ratos
si relativ eftin, intrebuintarea matasei a inceput s dea inapoi. Decat
matasa eftina, dar posoiort i adose coloranta, mai bine e a se cum-
para arniciu de soiu ales si stralucind In colori dupa plac.
M'inane sa amintesc s rrna galbina si. a I b a, adeca firele
pretinse de aur si de argint, i firul galbin, alcatuit din aur
veritabil.. Din s r ra a crea ya se fac coltisori i alto gateli, ear
s'Arma mestecata .cu burnbac se ia ca bateala pelara vargi
i alesaturi.
in cele preMergatoare am insirat numirile i expresiunile
usitate in partile Sibiiului. Despre ca aiurea s'ara In us diverse alte
numiri, in parte locale, este obsteste stiut.
Atata pagubak vor fi zicand acei cari, sub pretext de marfa
eftina extrafaina stiu sa adimeneasea fudulia taraneasca, si sa
puna CO deosebire in carca femeilor tinere si mai sfatoase rumenele
de vapsit in pripa:- arniciuri, stramaturi i ciliar torturi, felurite
colorate gata. Stiu i arancele, din patanie, ea, rabdurii nu Want
decat cel mult vapselile scutnp platito si ca din cele eftine sau doara
foartex eftine adose se aleg cu tesaturi i resp. broderii cari, la
soare si in apa, se spaldcesc, se terg ori si mai rau, vapseala se
prelinge si murddreste.
Cu atat .mai dainuitoare si mai tot asa de felurite sant vap-
selile ce se pregatesc acasa, din sucuri vegetale. Si hotarit. lucro
In ale vapsitului trancele noastre .maestre au fost, in toata puterea
euvantului. O seama din ele continua a pregat si a aplica vapseli
de o frumseta, limpezime i trainicie, cari au.cucerit respectul i viul
interes papa, si al vapsitorilor de profesiune.
Este deci motivata staruinta, cu care recomandam vapsitul
acasa, care si asa urmeaza a se indeplini in dan de toiul lu-
cruliii de camp.
Expunerea urmatoare arat, in iesuniat, in ce consista mae-
stria rpsitului acasa.
Taraucele noastre i prepara vapselile din s u cul p a u--
tolo r, cu ajutorul unor adausuri (dresuri), ca d. e. peatra-acr
peatra-vanata, galisca, saramare, scortisoara de na-
ruit, calacan, var, usuc de lana, zar de vaca, lesie
apa-tar e. Ele stiu se extraga va'pseli din sucul (mazga) a nu
mai putin de 40 plante.
Deasa i obsteasca intrebuintare afla mai ales drobit a, s o -
varvul (solovarvul), frunza si coaj a de mar paduret (mar
salbatic) i coaj a de arin (arme, anin).
Plantele de vapsit se aduna pe tiinp frumos la cutare soroc
si se usca la un loe scutit de soare, vant i umezeala.
Drept cerinta neaparat se priveste- curatenia Ill toate, ear pa
jignitoare se considera mai ales : frunze patate sau atinse de bruma,
nui unsuroase sau altcum murdare si vase invechite sau cari ar
fi servit la altceva.
La vapsit se supune tot ce e textil, asadar tesaturi de lana, in,
canepa si de bumbac, lana insasi, torturi, fuior, calti, stupa (canuri), etc.
Rosu, galbin i albastru sant Colorile fundamentale, din corn-
biugia sau ainestecul carora resulta, stiut este, toate celelalte colori.
Asa d. e. din rosu i galbin resulta coloarea portocalie, din galbin
albastru coloarea verde, din albastru i rosu coloarea viorie.
DeF;+1 avisate sala a se bizuf pe apucaturile uneori reslete,
agonisite la scoala naturei, tarancele noastre stiu realisa, prin amestec
combinatie, colori de o felurime i seninatate vrednica de admirat.
Aceasta se poate zice mai ales de cele 3 colori nationale atat de res-
pandite la noi,. si de negru, care pe alocurea prevaleaza si care pare
a cucerl taram din ce in ce mai larg.
Abstractie facand de inalbirea obicinuita la soare sau prin
spalare i ferbere, cu vapsitul in coloare alba. tarancele nu se in-
deletnicesc. Dar nici ca se simte trebuinta, lana i torturile i bum-
bacul Iiind de coloare mult putin alburie sau 'alba.
depasf cadrul cuvntului-inainte voind a descrie operatiile
atat de osebite i doara apucaturile vapsitului acasa. Voiu marginf
dar spusele la cateva indegetari, drept orientare pentru cari n'au
apucat a se dumiri macar incatva.
Galbinul se extrage, cu exceptii nu .tocmai multe, din dro-
VI. Torsul, tesutul
Torsul se indeplineste in satele noastre cu f urca sau cu
roata de tors, ata de spornica i destul. de eftina. Avantagiul
furcii este ca, in tleosebire de roata, ea ingadue torsul ori i unde,
d. e. umbland pedestru, in .car ori i calare, la camp, sus la munte, etc.
Tarancle sarace prefer furca i pentruca o pot avea degiaba.
Ca material de tors servesc cunoscutele fuioare (caere) de
lana, canepa si in. Bumbacul se cumpara totdeuna tors gata:
Tesutul se face cu ajutoriul razboiului. Abstractie fa'cand de
putine exemplare, confectionate in regula prin maestri, razboaiele
noastre represinta intocmiri decum abia s.'ar putea mai primitive,
mai nevoese, mai nespornice.
Amanuntele m'ar duce prea departe. Thrmurf-voiu dar' spusele
la ce este neaparat. O scadere supara'cioasa e, ca razboiul taranesc
ocupa loe mult i adese se clatina incoaci i incolo, fiindca de-asupra
n'are proptele, care s'i asigure un mers stabil si ueted. tate sea-
derile greu sinatite se numara, ca tesutul merge foarte In sila
schiopatand de repetite ori. Vina trebue cantata in constructia paca-
toasa mai ales a itelor i iepelor, cari i unele i altele se freaca
deolalta si nu arareori se impletecesc in draga voie. Nu mai putin
anevoioasa i jignitoare este inodarea firelor de bateala.,. cari adese
se rump F,;i: se incalcesc. Ramane sa adaog, ca suveica usor scapa
de-a-mana si se rostogoleste te miri unde, ca intinderea firelor uu se
poate face decat eac'asa pe dibuite i zaboviud ici si colo, ca munca
www.dacoromanica.ro
bita pisata si bors proaspat, cari se ferb impreuna. _Galbinelle
astfel .dobandite sse trupetresc, adeca se amesteca cu peatra-acra pi-
sata si apoi se *asean materialul textil, punand vasul 'ca sa dospiasca,'
_aproape de foc. Urmeaza adapatul in lesie calcluta si in sfarsit spa- .
larea materialului de repetite ori Iii apa curgatoare. Peatra-acra mij-
loceste alipirea temeinica a vapselii, ear borsul si lesia produc un
gaibin mai intensiv, mai fajos. Ferberea, dospitul i adapatul tin cate
1 oara fie-care.
Pentru vapsitul cu dropita, practica aplica la noi 3-4 alte
metode, pe cari tusa le trec sub ta'cere.
Galbinele se mai fac si din scoarta de mar paduret, lapte-
canesc, s'Amauta. de floarea-soarelui ori scoarta de mesteacan:
A.1 bastrul (vanatul) se pregateste bucuros din ,usuc de lana
limpezit, in amestec cu indih., 'numit i peatra de llama (indigo).
Coleare de un galbin viorfu extrag unele tarance din lemnul-
canesc si indigo disolvat In spirt.
Rosu se -extrage niai cu seama din sovarv i scoarta de mar
paduret. Operatia insasi e anevoioasa si incatva complicata. Rosul
isbuteste numai daca a premers ingalbinirea materialului. Pe alocurea
se pune, deodata cu a marului paduret, frunza de corn.
V e rd e se face mal ales din drobita i coaje de mar paduret.
Tara i felul verdelui atarna si dela cum a fost operatia invinetirei, care
premerge. La inverzit se mai iau In ajutor fl.oarea-soarelui, dedetei, etc.
Negru se prepara din scoarta de arin, de nuc 'sau si de
prun, din pastai de bob, flori de boz, etc., ear in timpul mai non cu
deosebire din carbuni de naruit sau scortisoara de vapsit, un fel
de lemn, din care se extrag carbunii amintiti.
Maestria vapsitului nasa: vrednica este de studiul unui expert
care, pe temeiul a numeroase informatii si experimente, s'a constate
In .chip 'lleindoios, cari din operatiile i apucaturile tardnesti ar trebuf
mentinute resp. c imbunatatiri s'ar putea aduce. Daca resultatul
s'ar publica intr'o brosura poporala, foarte eftina i cuprinzand povete
si date precise, cbromatica romana, astazi lancezita, ar reapuca calea
avantului de odinioara. Autorul brosurei va urmarf., intre altele, scopul
de a simplifica si eftin operatiile de astazi in parte anevoioase i proa
complicate.
Idea en brosura s'ar putea realisa prin imbiarea unui premiu
marior, care sa ingadue facerea de experimente si de calatorii pe sate.
Chemarea de a jertff suma cuvenita, in folosul tara' nimei,
revine mai ales reuniunilor noastre de femei.
razboaiele tardnesti.
e anevoioasa ca, drept resplata, ne alegem cu foi unduloase
prea ingute, cari trebue deci inadite cu acul.
Daca razboiul e relativ bun. si se tese numai in 2 ite, merge
cum merge. Avand lusa de a tese cu alesaturi si in 4, sau doara
In 6 ite, la razboaiele obicinuite i inciripate de ocasie, cu bragle
ite petecite, cu iepe stramb'noage i atarnawl de legaturi netreb-
nice, cata truda i migaleala i timp perdut !
A fost dar', pentru taranime, binevenita ocasia de, a cumpara
de-a-gata, cu preturi eftine, panzarii i alte tesaturi de fabrica.
inteun viitor pe semne mi tocmai. indepa'rtat, industria mo-
derna, ata de na' vainica, se va ocupa si ca alesaturi romanesti, cu
velinte, funduri de perilla, sortur; merindete, etc. Cu fasii mazgalite
drept altite, fodori, etc., Inceputul s'a facut deja. Norocul ca preste
bina tarancele si asa au timp de prisos i ca marea multime tine
inca la obiceiul stramosesc, intre altele i fiindca, nu are cu ce
cumpara d-a-gata.
In scopul de -a incuragia tesutul aeasa si de a'i chizasuf
un non avant, cel mai uimerit mijloc, dupa opinia mea, este inlocu-
irea ra'zboaielor nevoese prin altele mai indemanatice, mai spornice
si, se intelege, nu tocmai scumpe.
Expunerile ce urmeaza vor usora orientarea.
Pentru de a confectiona in regula modelele de tesaturi ne-
cesare albumelor, trebuit-a, inainte cu 11/2 ani, sa incirip aici
 atelier cu 5 razboaie i tot atatea trance. Desi mhestre una si una
si muncind din greu, bun bucuros eram vazand ca ispravesc zilnic
'noddle, cari nu aveau impreuna decal abia intinderea unei coale de
hartie, uneori nici atata! Ca tesaturile cu mai putine alesaturi inai nteaza
si ele in sila, stiam de mainainte. Si fiindca ani de-arandul pandisem
ocasia de a iscodf, vezi dragh. Doainne, un razboiu oarecum clesevarsit,
se intelege pe seama taranimei, abum ori nici odata! 'mi-am zis.
Sa incredintez realisarea cine stie caror straini, nu'mi con-
vent. Am Inceput deci prin a contempla, din fir in par si oare
intregi, care parte a razboiului taratiesc daca si Meat functioneaza
Para gres. si resp. cura ar trebuf refacuta.
De nu as fi fost ingramadit cu alte ocupatii, probabil ca
VII. Rdzboaie perfectionate.
o scurta descriere a retzboialui Comp" va fi, asa sper,
binevenita.
incep cu i epel e de calcat cari, varate fiind intr'un fel de
grebla cu zabrele, se mica precis si langiti olalta, fara a se atinge
catusi mai putin. Aceeasi se poate zice i despre i te, In numar de
2, 4 si 6, tnzestrate cu mici toarte (gaurele), prin cari se intind
firele de urzeala i cari nu ingadue acestora a se freca de lean.
Deodata cu miscarile s pete i, urzeala i Cu ea esatura inainteaza
.
mechaniceste i foarte tiptil, pe cele 3 suluri, cu ajutorul unui re-
ffulato r de fer, excelent construit.
Acest razboiu e plasmuit aproape esclusiv din fag si brad.
El are forma unui cuadrat, a carui lature masura vre-o 140 cm.
Ocupa deci cam jumatafe din locul trebuitor razboiului indatinat. Un
mare avantagiu este latimea de 1 in. ce se 'poate da tesaturei. S u -
veica aluneca Cu deosebita inlesnire, sprintena fiind i inzestrata
din jos cu 2 rotile. Bateala se desprinde pe Child suveica se trage
grain-de, incoaci i incolo, Cu ajutoriul duor lopatele, incopeiate prin
o sforicica. Acest fel de c r in a este aproape intocmai cu a raz-
boiului de lemn orasenesc.
Dupa multe refaceri i incercari, noul razboiu, reamintesc, a
iners sprinter' i bine. Singurul cusur era, ca alesaturi nu se putean
faptuf decat foarte anevoie, cu degetele, asadar ca la razboiul taranesc.
Lucrarea atilt de migaloasa cu degetele trebue Inlocuita prin
cutare mechanism, care se aleaga struna. Eata gandul indrasnet,
care in'a preocupat inteuna.
in lama reinoitelor consultari .cu t'trance i apoi Cu maestrii,
am inzestrat razboiul cu o masina de lemn, sistem Jauar t,
nu tocmai simpla nici eftina. Prin apasare cu piciorul, pe o iapa
prelungith, si stand dechilin, se desprind si se ridica, alternativ, in-
tocmai acelea fire de urzeala, cari trebuesc. Suveica oscileaza ici
colo, Para za' bava i alesaturile se faptues.c mechaniceste ca cand
s'ar tese panza alba.
Experimentele, la inceput anevoioase i pricinuind multa batae
de cap, au isbutit destul de bine, cu exceptia alesaturilor mai mari.
Cateva imbunatatiri marunte i, probabil, aplicaren unei alte masini
mai practice, vor urina dupa ce voiu fi isprhvit cu albumele, cari,
de ani incoaci, ma preocupa si cari inteaceea au sleit finantele reu-
niunei noastre agricole.
VIII. Prnuirea alburnelor.
De cand cu intrarea In practica i pana astazi, shut acum
30 de ani, n'am pregetat eu unul a servf interesele obstiei romanesti,
mai ales pe taramul economic. Ca stand in fruntea reuniunei noastre
agricole atilt de rodnice, cate jertfe nu 'mi-au cerut ispravile faptuite,
dita munch, cate umblete! Acum Ca, dupa opintiri ca niei orlata mai-
nainte, provedinta 'mi-a randuit sa vad parguindu-se rodul atator osta-
nele, albumele, lucrarea predilecta a vietii mele sbuciumate,. un roiu
de aducen i aminte ma. Inhata.
www.dacoromanica.ro
reusiam a destainuf, pe indelete, toate amanuntele. Asa insa a trebuit,
ca diletant, sa dan tarcoale prin ateliere straine i sa cersesc sfatul a
nurnerosi maestri, intre cari n'ain gasit macar doi iiui cu opinii la
Apucasem totusi a ma dumirf binisor si In neastamphrul isbandei,
am schitat problema de resolvit astfel : razboiu indemanatic, eftin, foarte
spornic i putand confectiona pana i tesaturi de 1 m.
Dei incredintate unui dulgher iscusit in materie, cercarile,
la inceput sfiicioase si cam pe nimerite, n'au islmtit decat In parte.
'Am chiemat deci in ajutor pe un panzar vestit, care si el s'a trulit
vre-o 2 luni. Dupa numeroase consultan i opintiri i spese de preste
200 cor., in urma dat fost sa va'd noul razboiu Coma lu-
crand sprinter' si, pot zice, tara gres.
Ca'mi va succede a savarsf mechaniceste alesaturi si orna-
mente mici i mari si de ori ce neam, specialistii, pe cari 'i-am
descusut in fel si chip, un se Trimmed nici ei sa afirme, orna-
mentica romaneasca fiind cu totul aparte si complicata.
Hotarat Irish ca, asa cum este, noul razboiu intruneste aproape
toate cerintele dorite i poate fi declarat ca stand mult mai pre sus
de razboiul taranesc. De present e pus In servitiul scoalei de infiintat
pentru industria casnica, In S'aliste langa Sibiiu.
Cu idea de a introduce, si la noi, razboiul mechanic numit
R maul a, comitetul reuniunei agricole se ocupase cu ani mai-
nainte. Procurarea Irish, s'a traganat mereu, spesele de vre-o 500 cor.
parand a fi o jertfa prea mare. Norocul cu expositia noastra indu-
striala din 1902, care a spart ghiata traganarei inai departe, Intre
altele fiindch, ni-se parea brodith ocasia de a confirma, in fata
obstiei, avantagiile proprii rzlioiul ui Romania.
Prin simpla apasare, In cadente alternative, cu picioarele
stand cu manile eac'asa libere, suveica se avanta, iute ca sageata,
tesatura, In latime de 95 cm., inainteaza cate 2-3 m. pe aril. Ca
a produs, la expositie, mare si binmeritata sensatie, este dela sine triples.
incercarile, cari .s'au perandat apoi, acash, In vre-o 3--4 randuri, au
dovedit eh', acest razboiu, altcum.mic, elegant si sprinten, trebue lucre-
dintat unei fernei, care 'si-a fost Insusit In cutare atelier apucaturile
cuvenite. Pataniile scamp platite cu mesteri-carpaci au avut drept urmare
trimiterea unei femei la Buctiresti, de unde s'a reintors deunazi. Este
dar intemeiata speranta, ea de acum inainte razboiul va merge struna.
Celalalt razboiu, de lemn, se va desavars i el la timpul sau.
Act .e locul s constat ea, amndoaue razboaiele, ea instructie
experimentan i resp. prefaceri cu tot, au casunat reuniunei des-
pomenite cheltueli de preste 1000 cor.
In fata acestei grele jertfe banesti, langa care s'ar putea
adaoga truda subscrisului, ori cine va trebuf sa recurroasca, ca dra-
gostea noastra pentru taranime mare este si neinduplecata vointa de
a'i vent in ajutor ca ori ce pret. Idealul, spre care eu unul tintesc,
este inciriparea i apoi raspandirea unui rh'zboiu mic, indemanatic,
spornic avand destoinicia de a reproduce mechaniceste, asadar
pripa si de repetite ori, pana alesaturi anevoioase si pe ales cari,
vandute apoi in mic i in mare la orase, sa devina un bogat isvor
de venit pentru iscusitele noastre tarance.
Din pacla vremilor stanse se desprinde in preajma ochiului
sufletesc icoana aspiratiilor tineresti, cari ele au plamadit, Tare altele,
si idea a strange inteun album minunatiile acului i razboiului
romanesc.
Reintors dela studii, am cautat i 'mi-am gasit rostul in sanul
unei cete de tineri, sprinteni i seriosi, increzuti In fortele proprii,
Cu aspiratii literare i vanand cu neastampar ocasia de a'si trichina
nunca i destoiuicia binelui obstesc. Convenirile se peraudau aproape
 9
seal% de seara.' Obiectul de predilecti era mai ales' organisatia eco-
nomich, critica literara i indeletnicirea cu scriitorii nostri fruntasi.
Din vrzovul de planuti i aspiratii am vazut Inciripandu-se
cunoscuta Foisoara, prin care am urnit impamantenirea la noi a
ortografiei fonetice si in care ne-am fost permis a sbiciuf cultul igno-
rantei pretentioase si forma lipsita de fond, In literatura i celelalte
manifestatii publice. Fraselor golane am opus armele tiinii i ade-
varului. inteaceea ne apucasem a tiparf. carti si brosuri. Numarul
aderentilor, la Inceput putinei, mergea crescand. Farmecul izbandei
incepu a ne suride.
Atunci s'a ivit, pentru intaladata, idea de a Intemeia un mare
ziar cu tipografie, o societate agricola, o casa nationala cu muzeu,
un internat pentru baieti, o preparandie de fete, etc.
Tot atunci lua fiinta, in cercul nostru, si idea cu albumele.
Meritul de a fi sulevat, tot atunci, In public, cestiunea albu-
melor, revine distinsnlui i vrednicului meu prietin i tovaras de lupta,
Dr. D. P. Barcianu.
Cateva din ideile atinse, cu satisfactie constat, duse 'au fost
In deplinire asa ca le-a mers vestea departe-departe.
inceputul s'a facut cu expositia din 1881 si apoi cu inte-
meerea unui i n s ti tut tip ogr afi c prin care, stint este, se croise
un nou curent, in cele din urma, a toate covarsitor.
Ceea ce ne-a preocupat cu intetire a fost si a ramas, Intre
altele, reuniunea agricola Infiintata pe atunci.
Dar eata' ca revin la obiect.
tn cursul alor 14 luni, petrecute la racoare, nu odata m'a
preocupat idea cu albumele. Drept aducere atninte 'mi-au ramas o
schita i cateva date statistice. Reintors acash, luni i ani 'mi-au
trebuit pana sa ma reculeg i sa readuc In ogasie trebile paraginite,
ca apoi sa pot Tucepe realisarea ideii amintite. inteaceea n'arn pre-
getat a carmuf, pot zice, cu succes neIntrecut la noi, frnele reuniunei
agricole, care ea a luat apoi sarcina de a purta cheltuelile editarei
albumelor.
In primavara anului 1898 comitetul reuniunei a publicat
distribuit un apel ii scopul strangerei unor cusaturi i tesaturi de
reprodus in albume. Ca multe altele, apelul A avut soartea celui ce
strip In pustie. Obiceiul meu insa nu este a ma da plainic cu una
Cu doue. Vazand ca nu soseste de nicairi nimic, n'am contenit a in-
treVenf prin graiu viu. Ocasii de a capacita avut-am ea, ca doara
uimeni altul la noi, inai ales cand cu tinerea din sat In sat a multelor
Intruniri adunari agricole, expositii locale, cursuri de altoit, etc.
IX. Colectiile noastre.
in Octomvrie 1900 comitetul reuniunei noastre faptuf, aici,
a 4. expositie de poame, struguri, legume si derivatele lor.
Mandru fiind comitetul agricol. de succesul aevea neindatinat,
i dornic a presenta marelui public; roman si strain, minunatiile da-
torite acului i razboiului romanesc, la initiativa neobositului president
al reuniunei meseriasilor romani de aici, D-nul V. T or dasian u,
comitetele alor doue reuniuni au tinut sa arangieze impreuna ex p o-
s i ti a industriala din 1902, ca si care mai falnich si mai
rodnica, in orasele ardelenesti n'a existat.
Pentru de a intelege entusiasmul ce a deslantuit, ajunge
constat, ca nu mai putin de 5 reuniuni s'au gait a rivalisa la
concertul expositiei, c pentru sumedenia de obiecte, trimise de pre-
tutindenea, localul urias Gesellschaftshaus, s'a dovedit a fi cu mult
prea stramt i ca din incassarile In suma total a de preste 5500 cor.
nu mai putin. de 2000 cor. au Intrat in chiste, ca premii dela
corporatiuni i privati.
Imposanta i fermecatoare a fost cu deosebire sectia indu-,
striei casnice ,cu pitorestile costume taranesti, velinte, covoare, culmi,
stergare, camasi, pieptare i asa ni. d.
Un merit extraordinar este ca, In deosebire de multe altele,
expositia in cestiune a lasat urme adanci i neperitoare chiar, anume,
www.dacoromanica.ro
Nu mai putine ocasii 'mi-au Imbiat relatiile de prietinie cu multimea
fostilor mei elevi, preoti i Invtatori, etc.
Ori uncle descalecam, ca tovarasii din comitet, spre a da obstiei
cuvenitele povete in ale economiei, am tinut si in sa examinez, pama
una alta, interiorul a 2-3 locuinte fruntase, aceste expositii In mic,
cari gem, ca sa zic asa, sub povara mai ales a tesaturilor, fel si fel.
fata laudelor binemeritate si a viului interes ce aratam,
numai ce'in vedeai femeile despaturand, ca falnic zimbet, si colea pe
indelete, sumedenia de tesaturi i broderii, conservate In parte din
mosi-stramosi. Nu arareori mergeam cu examenul pana a le Indu-
plec-a s scotoceasca pe fundul lazilor i prin unghere chiar, dupa
vechituri. Ca dam Intaietate drentelor netrebnice fa ta de ce era nou
mult mai fatos, mai Chipes, li-se parea o gluma, eac'asa... Toate
ca toate, dar vaznd ea, impachetez cu grije drentele cersite, ma priviau
ca i cand m'as fi ocupand, aorea, cu
Eu multamiam calduros i apoi dai la informatii i rugar
Intetitoare pana ce obtineam promisiuuea, ea fasia de panza ce mi-se
va trimite inzestrata va fi -cu numeroase probe (mostre) de altite,
banicei, cheite, obinzeli, fodori, gulere i alte broderii originale cat
mai frumoase i, de se poate, foarte vechi. Aceasta din urma conditie
n'a fost chip a o realisa decal In parte; caci tarancele, mai toate,
sustin hotart, asemenea cucoanelor, ca i dud formele mai noue
oarecum moderne ar fi trebuind preferite celor vechi, cari, mai ales
ele se disting prin simplitate artistica i colorit gratios.
titre numeroasele imitatii am aflat o seama de cusaturi
vrednice de pus in albume. Am exclus insa, lucru natural, wasco-
cirile moderne, adese proaste, strigatoare i imitand cu predilectie
broderii orasenesti.
Vechile tesaturi supuse sant si ele la straformari, adese
suparacioase.
Fiindca i asa voiu revenf, constat ad pe scurt ca, in ciuda
staruintelor puse, strangerea de broderii a mers schibpatand. Din
vre-6 30 promisiuni. sigure, m'am ales, in tinip de 4 ani, cu 8
panze din tot atatea commie. Brodate erau in total aproape 300 piese,
din cari pentru albume destinaseni abia a 10. parte, asadar nimica
toata. Norocul cu drentele cersite pe rand, cari, fiind in parte
stravechi, au prins bine la adecd.
Continuand astfel, de prevazut era, ca realisarea albumului
proiectat pentru broderii ar fi mistuit sumedenie de timp. Staruitor
cum sant nu ma puteam Impaca cu asemenea traganari i urma
alege ca nu m'am impacat.
ea a prilegiuit intemeerea a trei colectii pretioase, una de papusi
costumate, alta de tesaturi i broderii noue si a treia de vechituri.
Tot expositia este, care a prilegiuit faeerea resp. procurared alor doue
razboaie descrise cum si a unui razboiu de tesut baeri i cingatori.
Coroana expositiei i rodul ei principal want i vor ramanea
alb u mele.
Meritul de a fi initiat i carmuit tustrele lucrarile, colectii,
razboaie si "alb ume, cu mandrie constat, revine subscrisului. Atat raz-
boaiele cat si colectiile i albumele sant proprietatea reuniunei agricole.
Asupra razboaielor m'am pronuntat deja. Ramane sa vorbesc
acum, pe scurt, i despre colectii, cari ele au servit, in parte mare,
ca material pentru albume.
Colecfia de pdpzqi este, cu care incep. La cele 12 papusi
mobile, sistem francez, 60-70 cm. Thalte i Imbracate tocmai In
portul original taranesc, papusi, cari la expositie cucerise admiratia
unanima, s'au adaugat, pe rand, alte 4. Avem dar 16 papusi im-
bracate in tot atatea porturi depliu reusite. Colectia urmeaza a se
inavutf pana ce fie-care tinut mai de seama va fi representat.
A suleva scopul i importanta acestei colectii, cea dintai In
tara noastra, este, asa cred, de prisos.
Idea ins* datorita e nemuritoarei Carmen Sylv a.
 o
Papusile vor Confirma si ele .originalitatea modelelor, la cari
au dat nastere..
Colegia de tescituri i broderii 11011e se compune din covoare,
msarite, stergare, funduri de perilla, costume, camas,;i, broboade
alte obiecte noue, parte daruite reuniunei, parte cumparate pe ales,
parte si mai cu seama decopiate intocmai. inceputul s'a facut cu
ocasia expositiei, din care retirmsem fruntea obiectelor, pe seam a
albumelor cum i in scopul decopiarei. Din cele vre-o 306 obiecte
retinute am fost ales, lucru natural, lamura.
urma a trei apeluri au intrat apoi, -pentru albume, mul-
tim de obiecte in parte admirabile. intaietate s'a dat pieselor, cari
se disting prin conceptie estetica i stil neprihanit. Cu chipul acesta
s'a faptuit, prin alegere rigoroasa, i reproducere intocmai, o colectie
. nu tocnia,i bogata, dar mndr i Tomaneasca in toata puterea cavan-
tului. Asa cum este, 'ea a pricinuit insemuate jertfe, cari insa au
trebuit aduse. De unde nu,. obiectele stranse cu atila tarda s'ar fi
reimprastiat, ca altedati, fard urina.
Meya tesaturi alese au fost reproduse in cate 2-5 exem-
piare, in scopul respandirei cum si pentru de a inlesni tesatoreselor
sarace greul vietii, in toiul ernii. .
De altcum modelele .din albume sant parti din obiectele ori-
ginale, cu cari seamana intocmai; ornamentatia asadar partea
esentialli, este si ea tocmai aceeasi.
. intre obiectele j modelele lesute se gasesc cateva giuvaere
artistice cari, reproduse fiind in .mare, usor s'ar putea -vinde in
ori ce oras, cu preturi bune. Gandul de a plasmuf astfel un nou
isvor de castig, pe seama atator maest.re sarace, m'a preocupat din
capul locUlui i ma va preocupa si in viitor. Un alt gand ce ma
X. Confectionarea albumelor.
in toiul pregatirilor pentru expositia descjtat i apoi dupa
expositie, comitetul reuriiunei noastre agricole a tiuut sedin.te, In cari,
la propuuerea motivata a subscrisului, s'a luat hotararea de a se
intocm nu mai putin de 13 albume, 4- exemplare la fel pentru cu-
saturi (broderii, chindiseli), 4 tot 'la fel pentru tesaturi in lana si
earasi 4 la fel pentru tesaturi in bumbac cum si .1 album chromolito-'
grafiat in 600 exemplare.
Iii scopul eventualei reproducen i intocmai si mai ales in
scopul pregatirei modelelor retinusem, din obiectele expositiei, reamin-
tesc aici, vre-o 300 piese, alese ca ingrijire. in schimb.. am fost
eliberat reverse la adresa numeroaselor colectante i resp. exponente,
cari toate s'au declarat gata a Jasa in grija i paza noastra minu-
n'atine alese. Va se zica, expositia atat de isbutita i faptul aevea
surprinzator ca, din miile de obiecte n'au perit i nu s'a .stricat
chiar nimic, au starnit incredere netarmurita. Eata unul din efectele
deosebitei ingrijiri, cu care s'a fost arangiat i caxmuit expositia.
Am scos acest fapt la iveala cu intentia de a statorl un
exemplu. vrednic de imitat in viitor.
Dupa trecerea in registre, obiectele retinute au fost asezate
In regula si, 3 zile dupa inchiderea expositiei, am injghiebat
atelier de cush'torie. Langa Cele 2 .tarance, cari lucrara la expositie
in fata marelui public, am angagiat, in pripa; alte 5.
In curnd s'a ivit trebuinta de a infiinta alte 2 ateliere,
unul pentru Cusut i altul pentru tesut.. Timp de cateva luni am
lucrat, aevea faya preget, in 3 ateliere, cu 12-25 ttrance, maestre
In ale razboiului i acului.
Mata toropeala hotarat ca n'avui in :viata!
sculam in zorile diminetii i nu ()data a trebuit sh -ma
reped la prelegeri pe uemancate. La retutoarcere colindan' din nou
cele 3 ateliere indepartate si in spre seara de asemenea. Caci volnice
nu erau tarancele a tese sau a broda deck in cadrul amanuntelor
ordinelor rigoroase ce dedeam fie-careia. Rigoarea a fost si a ramas
motivan., intre altele, prin faptul ca, .aperturile .proprii albumelor
www.dacoromanica.ro
preocupa este infiintarea unei soCietati taranesti si a unui atelier
de brodat.ii esut.
Un mic inceput s'a fcut deja prin vinderea unor duplicate
prin construirea razboiului inzestrat cu maina pentru alesaturi.
in colegia de techituri, cea mai interesanta, inceputa si ea
la expositie, sant cuprinse diverse obiecte In parte straxechi i anume:
camasi, maneci, gulere i numerOase alte drene brodate, catrinte,
petece de opreg, covoare, broboade, merindete, pachioale, etc.
In scopul procurarei vecbiturilor, in cinste si pe bani, de
necrezut este, cata, trulla am cheltuit, cate intreveniri In scris i prin
graiu viu, cate alergaturi i. capacitari !
Din cele 3 apeluri intetitoare, distribuite din greu i publi-
cate in ziare, cele dintai 2 au ramas, in privirea vechiturilor,
aproap Para efect, neintrand decat mai numai obiecte noue. Norocul
Cu al 3. apel, cir numerosii mei elevi i indeosebi .cu multimea
fruntaSilor, pe cari 'i-am prelucrat in persoana, ama la dansii
aici, ca nesrnintit sa trimita san sa aduca drente vechi
stravechi, fie ori cat de sterse sau ciuruite. $i rpetite au trebuit
capacitarile earasi i eardsi. Dela un ti inp am imbiat .prettiri urcate,
dar n'am isbutit decat abia pe alocurea.
Causa trebue cantata nu atat in negligenta .sau nepasare,
ci mai cu seama in faptul, ca multimea nu se poate impaca cut
gandul ciudat de a trimite drente eac'asa .de prin unghere...
Dintre multele scuze amintesc pe scurt, ca drentele sant menite
a serv tarancelor ca modele, ch. pe alocurea s'ar fi vanzand in-
data la sfarnari, ca de vina ar fi ici credinta desearta, colo in-
stinctul de a'si conserva siesi arta traditionala.
. Din colectia. papusilor si mai ales din a vechiturilor am
.
imprumutat material in parte .admirabil pe seama albumelor.
nu ingadue deck modele, cari insusesc dimensiuni precise. Ceca ce
a ingreuiat potrivirea uneori din seama afara, este ca numeroasele
cusaturi presinta, ca madure, forma si clori, deosebiri asa de mari.
Si cat de osebita -nu-este esatura proprie atator carnasi, broboade, etc.
Bucuros as fi luat, pe seama modelelor, fasii de panza si
resp. de giolgiu gros, -cari fasii ar fi conglasuit mai bine, cari tusa
ar fi umflat albumele si asa groase. Fasij.le din acelas giolgiu au
dat si ele broderii, uneori mai :late; alteori mai inguste decum se
cuvenia. A trebuit deci sa pregatesc fasii din 3-4 feluri de giolgiu
sa indic pe fie-care, cu cerusa, lungimea si nu arareori latimea
chiar forma broderiei.
La inceput n'a mers nici asa, femeile avand trebuinta de cate
4 -6 -zile In scopul deprinderei. Rana i intre cusaturile inguste
altcum simple destule am aflat, cari au trebuit refacute i resp.
Aurate, fie ca latimea era ca total alta, fie ca taranca nu se indeletnicise
cu broderii la fel, fie ca liase gres. sau'-''eas nu: se potrivea coloarea, etc.
De repetite ori.m'am..potigrift i pentruca .in pravaliile de aici,
r.elativ bine asortate, .niel verba sa gasesc .tot ce trebuia :la brodat
tesut. Prin urmare n'a ramas: .decat .sh' caut refugiu aiurea. .S'a
tntamplat chiar, ca nevoit am fost a .ma adresa in 3-4 locuri Si
a astepta pu saptamanile pana sa capat material intocmai la fel cu
originalul. Si cate masurari si desernnuri si probe pe nimerite pana
sa N'ad reusind, -in dimensiunile prescrise, maneci intregi sau alte
broderii combinate!
Dar nu destul cu oficial profesoral i ckmuirea .reuniunei
gricole, cu tinerea in .evidenta a sumedeniei, de. obiecte i Intinsa
corespondenta, bun b.ucuros eram. seara, desi istovit de umblete
balabaneli cu tarancele, puteam in tipa lucra, adese pana, '11
miez de noapte, alegand ornamentele de copiat i materialul trebuitor,
. pregatind schitele, randuind :modelele, etc.
inteaceea trebuia, aproape zilnici sa urc scarile alor 3 etage
spre a .lua intelegere, adose cu oarele, In .cestiunea albumelor de
litografiat In colori..
 11
As putea continua, dar ma opresc cleclarand, c ma gasiam
intr'un hal de necrezut i, probabil, as fi imbrancit, daca in ajutor
nu 'mi-ar fi stat doi tovarasi : zelul meu neinduplecat si al sotiei
mele Otilia, model de harnicie i suflet nobil in toatri, puterea cu-
vantului. Albumele sant, adevar graesc, opera mea si a sotiei mele.
Dupa cateva luni de instructie i munca, din zori de zi
si pana tarziu noaptea, femeile mai indemanatice au fost lasate ca
lucreze acasa, avand s sporeasca modelele la cate 4 exemplare.
Urinarea a fost desfiintarea duor ateliere, ramauand unul singur,
de cusatorie, trebuitor pentru modelele proaspete i cu deosebire pentru
broderiile combinate, mari, anevoioase i reclamand astfel intreve-
nirea de repetite ori a subscrisului. Lucrul a dainuit, in acest din
urma atelier, mai un an. inteaceea si de atunci incoaci au lucrat,
acasa, cate 8, 12 si uneori 18 femei in vre-o 4-6 comune.
De cand ma apucai i pana st va'd albumele terminate au
trecut preste 13/4 am, nesocotind pregatirile de mainainte.
Bucuros as fi intetit lucrarile si mai i, dar n'a fost cu
putinta, una fiindca, dei imbiam cate 2 cor. la zi, n'am isbutit sa
angagiez trance aevea maestre in numar mai mare, alta fiindca
multime de broderii si tesaturi vechi i noue, au incurs de dupa
expositie i pana deunb,zi, pe indelete, cu intrerumperi din ce in
ce mai largi.
in cele dintai saptamani lucrul a propasit grabnic, orna-
mentele i indeosebi broderiile fiind, mai toate, simple resp. inguste
apartinand, asemenea tarancelor din ateliere, la comitatul (judetul)
Sibiiului. Dar cat ce am ajuns la broderiile latarete i coniplicate,
mai ales din tinuturile departate, lucrul a mers cu anevoe si nu
odata am stat locului, nefiind, aici, cui sa Incredintez broderii
tesaturi de felul indicat. Dupa incercari, aorea repetite, s'a brodit
ca una sau alta dintre maestrele atelierului sa birue, cu chiu cu
vai. De uncle nu, piesele erau retrimise in tinuturile de origine, in-
sotite de fasii schitate i lamuriri cu gramada.
In asteptarea modelelor dura asemenea broderii resp. tesaturi
a trebuit sa raman cu luiiile, fie ca probele dintai cereau refacere,
fie ca tarancele erau ingramadite cu lucrul campului, etc.
Mud cand am fost nevoit a ma repez insumi la fata
locului sau a cinema pe cineva aici, povetele in scris, desi reinoite,
XI. Nomenclatura.
Sumedenia de numiri i expresii poporale, proprii ornamen-
telor i produselor casnice, atat de osebite, constitue o comoara lim-
bistica de mare pret.
A contribu la desgroparea acestei comori, prin strangerea de
expresii poporale i inzestrarea fie-carui model intocmai cu uumirile
usitate in graiul poporului, mi-s'a parut, din capul locului, o datorie
neaparata. Realisarea insa a fost decum abia s'ar putea inchipuf
mai complicata, mai anevoioasa. O brosura intreaga ar trebu sonsa
voind sa ilustrez cu date si exemple peripetiile i greutatile una cate
una. A renunta earasi la ori ce expunere ar fi egal cu stirbirea in-
telegerei de mai tarziu.
Voiu alege dar calea de mijloc i incep prin a observa ca,
nici chiar in toiul confectionarei n'am pregetat a intreba, respicat
la inteles, care piesa i resp. ornament cum se chiama pe tdra'neste?
Dar lucru ciudat : femeile din ateliere, desi traind cu acul
a-mana, rareori s'a nimerit ca toate sa raspunda la fel. Neinitiat
cum eram atunci, am ramas surprins mai ales vazand ca, nici chiar
maestrele din acelas sat nu conglasuesc intotdeuna. Si nu data s'a
intamplat sa le viid pe toate dand din umeri, fie ca modelul era
foarte vechiu i deci esit din us, fie ca era din alta comuna, uneori
invecinata cu a lor.
A trebuit dar s'a chiem in ajutor, fireste din satele cu pricina,
cand pe o primareasa din legea veche cand pe altcineva ; caci ne-.
stramutata a fost si a ramas parola de a inzestra diversele modele
intocmai cu numirile i expresiile usitate in satul uncle apartin. Grea
problema, dar neaparata i vrednica de realisat cu ori ce pret.
www.dacoromanica.ro
nefiind de ajuns. Norocul cu mesterele de bastina, intre cari trei la
numar, done cu acul si una ca razboiul, i insusira, dela o vreme,
destoinicie fara pareche, asa ca le-ai fi putut incredinta, in scopul
decopiarei, piese ori cat de anevoioase.
intre modelele, cari infatiseaza maneci intregi i alte coin-
binatii intinse, se afla nu patine, cari au reclamat cate 3, 5, 8 si
chiar 15 zile de lucru i spese de tot atatia fiorini, ear 3 broderii
cate 21 zile i resp. fiorini. Si sa nu uitain ca, modelele, toate, con-
fectionate au fost in Cate 4 exemplare !
Modelele tesute i gatelile lor au reclamat, asemenea broderiilor,
munca i spese din greu, una fiindca, s'au decopiat ce era mai ane-
voios, alta fiindca adese s'a ivit trebuinta de a nevedi (navadi.) ur-
zeala din non cum si de a schimba bateala, a spor sau a reduce itele, etc.,
potrivit cu originalele tesute cand in. 4 ite i ca spata deasa, cand
In 2 ite i cu spata rara, cand cu stramatura i fin, cand cu spahan, etc.
Margele si par tors acasa, gateli la catrinte i alte maruntisuri
indispensabile au trebuit procurate de unde e usitata mara la fel.
inadins am dat expresiune pataniilor i greutatilor indurate,
voind astfel a motiva traganarea confectionarei i totodata a inlesn
orientarea, in viitor. Este adeca de prevazut, ca se va afla, mai tarziu,
cine sa continue lucrarea inceputa, prin colectarea de ornamente
faptuirea unui nou album, cu modele din acelas tinut, sau doara
prin un ciclu intreg de albume drept completare.
Societatile noastre culturale i indeosebi cele femeesti chie-
mate ar fi sa intrevina cu staruinta si 'Ana a nu fi apus, In noianul
peirei, cu deosebire vechile podoabe taranesti.
In urma decopiarei pe ales, colectiile regionale si eventual locale
ar putea da nastere la album, cari sa intruneasca aproape intreaga
lamura ornamenticei romnesti.
Acum ca cel dint'ai si mai greu pas e fb,"cut, se va putea
continua mai cu inlesnire.
Ad e local sa destainuesc nona idee ce ma preocupa, de a
intocm adeca, fireste -mai tarziu, alte trei albume, unul cu panze
taranesti fel si fel, altul cu broderiile proprii cojocariei si al treilea
Cu tabele colorate, infatisand sculptura noastra casnica. Abstractie
facand de pauzele i fachioalele in parte stranse, am confectionat,
deocamdata, 7 tabele in colori, representand sapaturi in lemii, etc.
Papa avui de a face cu modele din tinuturile mai apropiate,
inzestrarea cu numiri a mers cum a mers. in proportia departarei
insa, greutatile au mers crescand, nefiind cui ma adresa verbal. Am
probat cu intrebari i deslusiri in scris, dar n'am scos-o la nici o
cale. Si fiindca nu era chip de a calator pretutindenea, a trebuit s'a
pun in circulatie un al 4. apel, de astadata in causa strangerii de
numiri locale pe seama albumelor.
Scopul urmarit a fost duplu : inzestrarea modelelor cu numiri
In regula si obtinerea unor descrieri precise cum si unor schite
infatisnd, care din cusaturi uncle e situata si ce numire,
generala, are: guler sau obinzeala, altita sau pui peste umar
sau doara umarasi sau cum ?
Modelele, aproape toate, au fost trimise, in toamna anului
trecut, deodata cu apelurile, insotind fie-care exemplar brodat i resp.
tesut cu intrebari i rubrici de umplut asa ca adresatii n'aveau
cleat sa induca raspunsurile pe fasiile de hartie ticluite gata si prinse
de modele cu ace, spre a evita ori ce confusie.
Pentru de a invedera rigoarea i incatva amanuntele pro-
cederei, ingaduit sa'mi fie a reproduce din apel pasagiile ce urmeaza:
intrebate trebue, pe rand sau deodata, 2-3 tarance mai
batrane i maestre in ale acului i resp. tesatoriei. Asemenea tarauce
dan i ele, nu arareori, raspunsuri osebite. Raspansurile la fel se
scriu ca fiind fiimerite, in timp-ce asupra celorlalte se discuta
eventual s'a chiama in ajutor o alta taranca, poate mai experta.
Decat a reproduce in scris raspunsuri sovaitoare sau altcum halo-
elnice, mai bine e a nu serie chiar nimic. Femei bogate, tinerele sau
4
 ---0
apartinnd claselor sus puse, rareori stiu da raspunsuri in regula'.
inadins -recomancl 2-3. tarance ; caci abia vei mntJii femee, care
singura ar fi in stare a raspunde fard gres. O cerinta neaparata
este de a intreta numai Si numai tarance din comuna unde apartin
modelele trimise, nu i tarance de aiurea.
La strngerea numirilor Va rog a intreven personal, in-
ducid numirile eruate cat Alai exact, egibi1 i intocmai dupa cum
le rostesc lirancele intrebate. Expresiile locale, fie si lungi, ciudate
sau de origine strain, trebue asadar reproduse intocmai, subliniate
si puse intre semnele citarei.
Deodata cu strangerea numirilor pentru singuraticele modele,
s'ar putea sayal* o alta' lucrare, foarte instructiva si de netagaduit
interes, cultural si national. A stfel se poate num descrierea cusa-
turilor mai de seama preste tot si indeosebi, care .unde se aplica in
comuna sau tinutul cutare. Binevenita si pretioasa ar fi descrierea
mai ales a cusaturilor proprii unei caniai., femeesti i barbatesti.
Urmeaza in apel 3 descrieri drept exemple de imitat
apoi .povete despre cum ar trebuf facute schitele indicate. Cestiunea
.umplerei rubricilor e tractata pe laig insotita si ea de exemple
i stint acum S saptamani, modelele pentru a doua clara ; trei dintre
concrete, in scopul orientarei: Apelul srrseste ca inevitabilul rani],
adeca cu rugarea trimiterei de vecltituri in chiste.
in fata atator explicari i ticluiri pedante, chiar i eu, .Stan-
Patitul, int leganain in speranta succesului.
Deja a 3. zi, asadar in pripa mare, primesc cel dintai plic
groscior. Curios de a E.,;tirici cum si ce, despatur modelele cu sfiicioasa
ingrijire, nu care 'cultiva sa diochiu isprava facuta asa de prompt.
Cand colea nu'mi ven a crede propriilor ochi : curmezis preste multele
rubrici sta scris, cu cerusa, numele cutarei fetnei, vezi draga, Doamne,
ca autor al broderiilor decopiate. Baspunsuri insa ca'n palma!
Preste alte cateva zile in a trezesc cu done expeditii, una insotita
de explica'ri Para rost, alta de numiri i expresii in parte nedescifrabile.
Drept pupaza pe colac, mi-s'a adus apoi, sub serpar, un plic
soios aclapostind, in loe de doue broderii scumpe,. una singura,
patata si ea cu negreala
putea cita zeci .de casuri suparacioase si in parte hazlii,
dar ma grabesc a reasuma .observnd, ca multi dintre adresati itara
sa induca numitea gener al it, d. e. ciupag, pumnas,d, etc., altii
earasi numirile s p eci al e, ca d. e. branel, sebac, coltisori, rupt-
impuns, etc. intre adresati s'au afiat doi ini, cari, in cruda urso-
riilor inasprite, continua a tacea mulcom, asa ca modelele au trebuit
.facute din non.
Destul ea, dupa o asteptare de 4 luni, dupa capacith'ri si
ursorii, in scris si verbale, masa i aiurea, m'am ales cu nomen-
clatura mai numai pe jumatate pregatita'.
XII. Felul si atiprinsul albumelor.
Spre a usora cetitorilor privirea .asupra cuprinsului, incep
prin a intregi unele date si cortstatari de mainainte.
Comitetul nostru agricol a fost hotarat, cand Cu expositia,
de a se intocmf numai 3 albume, unul in 4 exemplare la fel pentru
modele de broderii, altul, de asemenea in 4 exemplare la fel, pentru
tesaturi in lana si bumbac, cum si un album artistic, litografiat,
In 500 exemplare.
Sub cuvant ca numarul de 500 ar fi prea mic, s'a luat,
mai t`trziu, hotararea de a litografia 600 exemplare.
Modelele de tesaturi in mimar de preste 100, cate s'au con-
fectionat pe rand, ar fi avut impreuna o grosime prea mare pentru
un singur album. Deosebirea intre modelele de lana si de bumbac
fiind 1.1 asa mare, s'a acceptat propunerea de a le separa, prin in-
tocmirea a doue albunie de tesaturi, unul pentra modele in lana i
altul pentru modele in buinbac, fie-care in 4 exemplare la fel.
in urma acestor schimbari motivate, ne-am ales, in cele din
urma, cu nu mai putin de 13 album e, 4 exemplare la fel pentru
broderii, alte 4, tot la fel, perita tesaturi In lana si. earasi 4 la fel pentru
testuri in burnbac, cum si 1 album litografiat in 600 exemplare:
www.dacoromanica.ro
12
Am cuvant a. presupune, ca unii dintre. adresati, carturari
unul i unul, n'au avut l'Agraz a cet macar apelul prima, altii
Il vor fi cetit, nsa. n u cu atentia necesara, earasi altii au traganat
lucrul eac'asa, din negrije sau inclolenta.
Am destainuit aceste neajunsuri cu intentia nu atat de a
sbiciui ceea ce la uoi a devenit tiple condamnabil, ci mai ales in
scopul de a prevenf pe cari s'ar fi adresand in scris marelui
nostru public care, recunosc eu cel dinti, este foarte ospital, darnic
prevenitor. Mud irisa vorta e de servitii in scris, se codeste,
lucru mare.
in ce priveste descrierea portului, m'am ales, in urma
urmelor, ca vre-o 15 lucrari nunmi, in parte bune sau foarte bune.
Ceilalti adresati, in 'turnar de 180, s'au facut a nu st nimica.
Reintorcandu-ma acum la modelele cu numiri indoelnice sau
manee, constat ca, uneori n'a fost chip a o scoate la cale deck
merghnd insumi la fata locului i resp. incredintand oblicirea numi-
rilor unui sol trimis de aici.
Esceptie am &cut cu vre-o 12 ini, carora le-am fost expedat,
adresati s'au indurat a le' retrimite, in virtutea .duor ursorii, abia
deunazi; tnteaceea 'mi-a succes a intreg i sistemisa, cu chia i
vai, nomenclatura celorlalte modele.
Numirile, pe cari le-am indus, sant local e, asadar usitate In
comuna de provenienta. Esceptie fac nuinirile si asa putine i adese
identice, imprumutate din catare sat vecin, fie ea adresatul n'a ra-
spuns Taita azi, fie ca raspunsul a fost mane sau altcum defectuos.
Pentru greselile ce se vor fi stracurat ici colo, raspunderea cade nu
In sarcina subscrisului, care am inregistrat pur si simplu ceea ce
mi-s'a impartasit. in cateva casuri a trebuit, ce e drept, sO, cetesc
printre rnduri i sa induc ceea ce 'mi-a dictat combinatia proprie.
Daca m'ar Intreba, cineva azi, dupa atAtea svarcoliri i patanii,
care procedere ar trebu urmata in viitor, m'as pronunta hotarat
pentru mergerea, adevarat costisitoare, la fata locului, unde, deodata
cu alegerea ti numerotared obiectelor, s'ar putea induce Para gres
numirile locale.
Asupra intrebarilor despre originea, intelesul i rostul nu-
mirilor atat de .felurite si in parte ciudate, sincer declar, ca bucuros
m'as pronunta, daca m'as pricepe. Asa l'usa nevoit ma vad a pune
condeiului fetal. Am tusa speranta de a vedea luand cuvantul pe
acei cari ar fi trebuit, i pana acum, ca sit' faca din Intrebarile
atinse obiect de studiu. speCial.
Lasand dar apretiarile cu amnunte cu tot In grija celor
competenti, filologi i artisti, incheiu acest capitol, numirile fijad
asa inregistrate inteun conspect aparte.
De dragul expositiei croisem, in pripa, un mare album cit
broderii, admirabil legat in marochin cu tricolor, inzestrat cu 25 plan-
sete (cartoane) i av"and aperturi, 18 cm. largi (in spre latul albumului).
Albumul are 226 aperturi, din cari Tina erau ocupate,. pe
atrinci, abia vre-o 40, cu tot atatea broderii, inguste si ele. inaltimea
aperturilor este de 4 categorii, masurand, in directie ierticala,
4, 6, 15. si 34 cm.
Spre a evita repetirea cifrelor, voin considera aperturile
resp... modelele brodate ca fiind : ingu s te, latarete, j u in atati
intr e gi. Acesti ,din urna doi termini indica, ca asemenea mo-
dele ocupa o pagina ntreag i resp. de jumatate.
Atat exteriorul cat i cuprinsul albumului cu broderii au
fost supuse, dela expositie incoaci, la imbunatatiri i firodificari, in
parte esentiale.
Noul album se distinge prin un exterior superb i neao$
romanesc. I.-s'a dat adeca o presentatie aproape identica cu a exem-
plarelor litografiate, prin ceca ce s'au intimpinat spesele confectionarei
aparte si totodata banueala ca i cand ar cuprinde ..cu totul altceva.
Numarul plansetelor s'a sporit dela .25 la 28, asadar cu 3. Cu
 13
prisosul modelelor Inguste i Uttar*, pregatite i apoi excluse,
fi putut inzestra alte 2 plausete, numai cat albumul, i asa mare
greu, ar fi devenit prea voluminos.
Cateva aperturi sant ocupate de cate 2-4 modele inrudite
asa numa'rul acestora intrece pe al aperturilor. Am numerotat
fireste nu aperturile, ci modelele, cari ele apar inregistrate i descrise
In conspect.
Asa cum e de present, albumul cuprinde 192 aperturi inguste,
32 lat'arete, 18 jumatati si 7 intregi, laolalta 249 aperturi, i add-
posteste In total 270 b ro d er i i, fel si fel.
Observ in treacat, c randuirea i apoi curatirea modelelor,
inaspritul i calcatul lor cu ferul, numerotarea i inducerea numi-
rilor Cu condeiul au pricinuit cheltueli i grije i umblete aevea din
greu. De sigur nu zic prea mult afirmand, ca modelele mi-au trecut
prin man, fie-care de 200 de ori cel putin !
Albumul de tesaturi in bumbac, confectionat si el In 4 exem-
plare, are intocmai exteriorul celui dedicat broderiilor. Interiorul insa
presinta un fel de cutie pe seama modelelor.
Prin inzestrarea cu plansete i aperturi ar fi resultat albume
Cu Inuit prea groase. Spre a evita totusi reslatirea i mestecarea
preste olalta, am impreunat modelele de burnba,c in fascicule, cari
fireste se pot desface, cerand trebuinta. Cateva 'modele au trebuit
impaturate, Intinderea lor fiind preste a cutiei.
Albuinul cuprinde in total 58 model e, intre cari 2 lucrate
In margele taranesti alte 2 haute exclusiv cu matas. As fi
adaogat 5-6 alte modele, daca 'mi-ar fi ingaduit spatiul i mij-
loacele banesti.
in lipsa plansetelor n'a ramas decal a provedea modelele cu
Cate o fasioara de panza lustruita pe searna indicatiunilor necesare.
Albumul de tesdturi u, kind, cuprinde 56 model e. Lech
este Intocmai la fel cu cel precedent.
Confectionate fiind In ate 4 exemplare numai, evident ca
cele trei albume ca broderii i esaturi aevea, nu pot fi puse in
XIII. Explicarea conspectelor.
Expunerea premergatoare invedereaza, cum de, In albume
deci in conspectele ce urmeaza, nu m er otar ea icoanelor litogra-
fiate mm consuna Cu a modelelor. A trebuit, da, vrand nevrand,
dau icoanelor numeri osebiti de ai modelelor, incolo la fel.
Cateva modele brodate, dei inguste sau Mar*, au fost puse
fi resp. litografiate nu in grupa lor, ci aiurea, intre jumatati sau
iutregi, fie ca sant inrudite si se potrivesc langa olalta (vezi d. e.
Nr. brod. 263-266), fie ca au Intrevenit greutati technice si mai
ales ca nu putine obiecte, altcum minunate, au incurs prea trziu.
Pentru de a mentinea totusi evidenta,u'a ramas decat a numerota,
In albume si in conspecte, ant modelele cat i icoanele asa cum
urmeaza, fard a ma tinea strict de Impartirea dupa comitate
felul broderiilor.
Spatiul Ingust i consideratii de natura estetica n'au permis
inzestrarea tabelelor cu cifre si litere mai mari.
Ran d uirea diverselor piese, broderii i esaturi, a urmat
potrivit cu departarea de cercul Sibiiu, care a servit drept punct de
plecare. Stiu prea bine, ca felul portului taranesc 'nu coincide deplin
Cu granitele administrative. As fi adoptat totusi randuirea exacta dupa
comitate, cercuri pretoriale i comune, una fiindca e natural a si in-
demanatica, alta fiindca portul din acelas cerc sau tinut este cam
acelas. Motivele indicate insa 'mi-au impus unele abaten, intre altele
pentru de a evita desirarea modelelor inrudite sau apartinand la
aceeasi categorie.
in conspectul albumului litografiat textul alor trei conspecte
precedente reapare fireste, dar nu intocmai si nu in acelas rand,
cuprinsul nefiind nici el tocrnai aee1a i numerotarea de asemenea nu.
Indicarea comitatelor i comunelor va inlesni orientarea. De
altcum destainuit fie, ca n'as fi In masura sa chizasuesc in toate
casurile, care model la ce comuna apartine ; eaci unii dintre colee-
www.dacoromanica.ro
servitiul publicului romanesc de pretutindenea si cu eat mai putin
In fata strainatatii, care de mult ar fi trebuit pusa in cunostinta
neintrecutei destoinicii artistice, proprii Vranimei noastre.
Aceste doue motive, langa cari s'ar putea invoca multe altele,
sant de ajuns, pentru de a intelege rostul i importanta lucrarei
principale ce am savarsit: albumul artistic, litografiat In 600
exemplare.
Scumpetea acestui album se explica usor afland ca, In scopul
litografiarei, modelele originale urmeaza a fi reproduse, foarte precis
prin mama de artist, pe lespezi de peatra, cari apoi se pregatesc
Cu ingrediente chemice. Cate colori atatea lespezi de peatr i puneri
sub presa. Foarte mighloasa este potrivirea intocmai a multelor
desenuri, fireste isolate, cum i reproducerea colorilor originale, atat
de felurite, i tiparirea
Executarea unei tabele reclama mimed intinsa de cel putin
4 saptamani, abstractie facnd de inzestrarea cu cifre si litere pe
margini abstractie de mapa (scoarta), care a pricinuit spese din
gre-u Fi studiu i munca de luni intregi.
Din modelele depuse in cele trei albume am reprodus lito-
graficeste 187 broderii si 60 tesaturi, asa ca 137 piese au ramas nelito-
grafiate. in schimb am reprodus pe tabele alte 37 piese, intre cari
16 covoare i velinte cari, avand dimensiuni prea mari, nu s'ar fi
potrivit ca modele de pus in albume.
Albumul litografiat represinta broderii i esrtturi in nu mar
de 284 pies e, in timp-ce albumele cu modele adapostesc In total
cate 384 piese.
De cumva as fi reprodus modelele toate-toate cum si covoa-
rele i velintele, executarea albumului artistic ar fi inghitit o suma
mult prea mare pentru o reuniune saran ca a noastra. Am ramas
deci in cadrul proiectat cu 40 tabele, pe searna carora am ales, rand
pe rand, fruntea modelelor, cu excluderea celor de a doua mana. Ca-
teva modele, altcum mandre si in parte foarte mandre, au trebuit
excluse din pricina nepotrivirei pe hartie.
tanti vor fi trimis obiectele si mai ales drentele probabil in amestec,
din cate 2-3 comune Invecinate. Tarancele nu Out nici ele in stare
de a chizasui provenienta intodeuna. Dovada faptul ca, nu odata le-am
auzit reclamand cutare broderie resp. tesatura in hatarul child a unui
sat cand a celuilalt. Nu trebue earasi uitat, ca multe podobeli s'au
fost importat si se impoarta de aiurea i ea multe altele se imbina
uneori se contopesc, resultand astfel combinatii ornamentale fel si fel.
Acest capitol sfarseste cu un r ea sum at tabel ar, invederand
intre allele, ca cele 384 modele, broderii i tesaturi, apartin la 20 co-
mitate. Comitatul Sibiiu participa cu 220 piese, ear celelalte comitate
impreuna cu numai 164 piese. Care va se zica, partea leului revine
comitatului Sibiiu, ca fiind situat la indemana. Constat de alta parte,
ea minunatiile expositiei au fost incurs, cu esceptii nu tocmai multe,
din comitatul sibian, care si asa pare a sta mai pe sus de celelalte
comitate, mai ales cand vorba e de broderii filigrane.
Am staruit, adevar marturisesc, din rasputeri si cu zel ne-
clintit ca sa pun in servitiul albumelor comitatele i tinuturile cu
poporatie romana fait, esceptie, dar n'am reusit intocinai. inadins zic
intocmai ; caci, asa cum sant, ele intrunesc modele din chiar toate
tinuturile mai de seama i represinta deci, in mic, lam ura orna-
menticei noastre casnice de pe teritoriul Ungariei locuit de Romani.
In cele patru conspecte, trei pentru modele si unul pentru
icoanele litografiate, vor fi trecute In revista atat modelele cat i icoanele.
Nu in irile sant, repetesc, esclusiv poporale i de doue cate-
gorii : generale si special e. Ele sant tiparite cu litere mai groase
spre a le osebf de restul textului. Precaderea ce se cuvine numirilor
expresiilor generale apare indicata prin caractere incatva si mai groase.
Numirile expresiile mai putin usitate, in aceeasi comuna
si respective in cutare comuna invecinatd, Want puse In parantez0,.
Rubrica din urma (Observari) indica, litre altele, vechi in ea
4*
 14

pieselor reproduse. Expresiile mod. (model) vechiu,. f. (foarte) vechiu,
stravechiu, arata gradatiile, asa cred, destul de bine. Vorba e, lucru
natural, de vechimea aproximativa. in cateva casuri a fost data pu-
tinta de a erua intocmai anul confectionarei. linde n'am putut stiricf
vechimea aproximativa si 'lid macar, daca ornamentul e usitat in
cercuri mai largi, n'un pus nimio.
Gratie staruiutei 11110T colectante zeloase i patrunse de importar*,
albumelor, Meya tinuturi si comune sant representate, in
deci in conspecte, cu piese relativ multe sau
tinuturi mai slab representate i chiar prin cate o piesa numai.
Deosebirea aevea mare trebue considerata ca provenind mai
ales din faptul ca, in unele tinuturi broderiile propriu zise lipsesc
aproape cu totul, d. e. pe la Deva, Fagaras, Brasov, etc., in altele
gasim belsug, d. e. (pe Hartibaciu in partile Nocrichului, pe campie
si In cercurile Saliste, Miercurea, Sebesul-sasesc, Beius, Bargau,
Arad, etc. Unele comitate i tinuturi par a fi sarace in tesaturi mai de
seama, altele earasi exceleaza si au castiga binemeritata reputatie
tocmai in ale tesatoriei, d. e. Tara-Oltului i comitatele Hunedoara,
Alba-inferioara, Solnoc-Dobaca, Cojocna, Muras-Turda, Selagiu, Turda-
Aries si indeosebi Banatul.
Nu va fi, asa cred, trebuinta s indic apriat, cari dintre piese sant
foarte multe. SAJA earasi femeesti, tocmai fiindca apartin, cu exceptii nu tocmai multe, portului
femeesc. Spre a le deosebi Ins, ajunge sa scot la iveala, prin adaosul
barb. (barbatesc) piesele relativ putinele, cari apartin sexului barbatesc.
Conspectul ce acum urmeaza indica, in tre al tele, cate modele brodate
tesute, apoi cate icoane din album, la cari comitate i CO11111110 apartin.

1 l'artwipd la albuine cu Participa' la allaune cu

icoano :- coano.
Ni. modele Nr. modele
'8
, '
--
representAnd ,.. ,i,
1

ropresentand

,.'
,- 7r,
e o in u n a
,..- Comitatul 1 c o ni u n a
comi- C o rn i t a t u I '-',-. I :p. F_-,, ,ce com i- g )0
tatelor oE tz' tatelor oE
z8 '5
. Zo -5 w .-o
.
. >o
u,
.__T
o u> o o o c,, -6 0''. U)
.-,--
a>
--.as ;-. .0 .0 es
cl, cd CU cu
-O 4-- -O -I-A .--. ...a. --.

. &hilo

1
2
Allana
Apoldul-superior
1
1
1
1
2
2
1
1
1
1
2
2
VI. Thrnava-micd 1

2
Bija
Micdsasa
1 2 2
I

1
1

1
1

2
11

3 Avrig 1 9 10 1 2 3
2 cenit une 2 1 2 3
2
o 4 Bendorf 3 1 4 2 2
5 Boita 2 1 3 2 1 3
6 Bradu 2 2 -- 2 2 VII. Alba-inferioard 1 Buciumani 1 1 2 1 1 2
,, 7 Bungard 1 1 1 1
2 Fenes 5 1 6 1 1 2
8 Cacova 1 1
3 Ocna-Sibiiului 3 2 5 1 1

o 9 n'ole 1 1 4 Petringeni 1 1

o 10 Chirpdr 2 2 2 2 6 Porcurea 1 1 1 1

o 11 Fofeldea 3 3 3 1 4 6 Presaca 2 2 1 I

12 Gales 4 3 7 4 4 o 7 Tema 1 1 1 1

13 Gurariu 8 2 10 5 5 7 con lllll e 14 4 18 6 2 N

14 Ilimbav 22 2 24 20 1 21
15 Ludosul-mare 2 1 3 1 1
VIII. Bintint

22 26 5 2
o 16 Marpod 10 1 11 11 1 12 Hunedoara 1 2 2 1 1

o 17 Miercurea 7
111
1 8 6 6 n 2 Boutariu-inferior
Brad
1 2 3 1 1 2

2
o 3
18 Mohu 1
19 Nocrich 1 1 2 2 2 4 4 Buces 4 1 1

20 Nucet 1 1 1 1 5 Cdinel 1 1 1 1

6 Campuri-Surdue 2 2 4 2 2
o 21 Orlat 1 1 1 1

22 Petrifaldu 2 2 1 1
7 Cebea 1 1
"
o 23 Pianul-inferior 1 2 3 8 Fintoag 1 1 1 1

24 Pianul-superior 18 3 21 14 3 17 9 Fizesti 2 2 1 1

25 Poiana 2 2 1 1
o 10 Ghelar 2 2 2 2

.
o
26
27
Poplaca
Racovita 5
3 3
5 4 4


11
12
Ordstie
Romos
1
114
1 2 1 1 2
4

O
o
o 29
28 Rdchita
Rhdu 443
1 1 1 1
3
o

13
14
Roscani
Sibot
1
2 2 4
1
2
1
2 4
1

30

32
31
Rdinari
Rod
Sdcel
8

3
1 41 2
1

1
1 9 7 7
1

o
15
16

16 comune
Turdas
Ulpia-Traiand
1
1
1

21 15 36 14 12 21;
2
1 1
1 1

33 S'aliste 25 2 27 19 1 20
34 Sdsus 2 2
IX. Moras-Torda 1 Jabenita 1 1 1
' 35 Sdsciori 2 1 3 1 1 2
o 2 Pogdceaua 5 1 6 5 5
1

Sebesel 2 2
-- .5
36 1 1
o 37 Sebesul-inferior 2 2 4 3
II
Toplita-romfind 1 I 3 3
o 38 Sebesul.sasese 6 6 3 3 3 comune 5 2I 7 4 9
39 Sebesul-superior 1 2 3 1 1

' 40 Slimnic 2 2 2 2
.
"
41
42
43
Talmdcel
Tilisca
Toprcea
10
1

2
1
1
10
2
3
12

2
1 1
1
12
2
3
X. Turda-Aries
o

2
3
1 Certege
Lupa
Ofenbaia
1
111
1
1

1
1

44 Tichindeal 1 1
4 Murds-Ludos 1 1 1 1

I 45 Vale 2 2 1 1 4 com.utte I 1 3 4i I 2 2
45 comune 162 58 220132 30 102
XI. Cojocna 1 Cdltele 1 1 1 1

II. Fgdrq 1 Bran 1 1 o 2 FinzUu 5 5 4 4

2 Porumbacul-inferior 2 2 3 Mdrisel 4 4 4 4

22

3 Porumbacul-superior 1 1 2 1 1

4 Rucdr 3 1 4
3 comune Ij0 10 9 9
5 Streza-CArtisoara 1 1 1 1
6 Vistea-inferioard 1 1
XII. Solnoc-Dobaca 1 Diug 1 1 1 1

n 7 Vistea-superioard 1 1 1 1
2 Fizes-Sdnpetru 6 2 8 3 2 5
'7 comune 5 5 10 2 5 7 2 comune 6 3 9 3 3 6
III. Brasov 1 Codlea 3 3 1 1

1 comuna 3 3 1 1 XIII. Bistrita-Nsdud 1 Borgo-Bistrila 1 1 2

.
2 Borgo-Mijloceni 1 1

o 3 Borgo-Prund 1 1 2 2 2
IV. Treiscaune 1 Intorsura-Buzdu 1 1
4 BorgoRus 1 1
1 I con lllll A 1 1 o 5 Borgo-Suseni 6 2 8 1 2 3
o 6 Ndsdud 2 2
V. Tarnava-mare 1 Bazna 2 2 1 1

2 Boarta 1 1 1 1
6 comune 8 5 13 1 7 8
3 Seica-mare 3 3 2 2
4 Sighisoara 2 2 1 ,- 1 XIV. Marmatia 1 Viseul-superior 1 1

4 contune II 5 3 8 3 2 5 1 comunal I1 II I 1 i

www.dacoromanica.ro
 15

Participii la albume cu Participa la albume cu

,..
icoane
Nr. -5
,.. . modele
icoane
n
representa('
Nr. -5
,I

CI,
modele representand

Comitatul Comuna
1

,
;,,
comi- Comitatul 7 e,
C o ni u n a ,ct comi- 2 Fr:, ,m ::,',
. .
';'7., ,ce

ttl 4,
.
. cd .---: . rz
E, ,:--,
o ,-. o o5 Q -'-' El
aeor E. ct a,
tatelor .o
-. ;,-4
:--.-

8 -o
o
1_-,.
...'
.
-5
cu
-I.
.7 '
""c",
c,,
--,
o
...
,--.
r,
cu
..+
-1
'S 8 9
" .5
-5

co
a,
-1...
as
o
.--.
9"" rnS
a., ccS

XV. Selagiu 1 Tresnea 2 2 1 XVIII Caras-Severin 1 Maidon 1 1 1 1

1 comunil - _ 2 2- 1 2 Tincova
2 comune 1
3

3
3

41 2
2
3
2

XVI. Bihor 1 Beiu 1 1

XIX. Timi 1 Belint 1 1
. 2 Crbunari 2 2 2 , 2 Lighed 2 4 6 2 4 6
1
, 3 Cheresig 1 1 3 Seca -- - 2 2
, 4 Dragoteni 10 10 9 9
3 comune 2 5 7 2 0 8
4 comune 12 2 14 11 - 11
XX. Torontal 1 Alibunari 1 1 1 1

Arad 2 1 2 , 2 Banloc 2 2
XVII. 1 Cherelus 3
, 2 Pecica 5 5 , 3 Ecica-romana 5 5 5 3 8
. 3 Tfirnova 2 2 2 2 3 1 comune 1
5 1 6 5 0 11
3 comune 91 10 4- 4
XX. comitate 118 comune 1270 114 384 199 85 284

XIV. incheere.
Ca sa mi mai vorbesc de marile clieltueli cu razboaiele, co- T adevar, executare mai solida, mai dibace i totusi eftina, nu as
lectiile si mai ales cu cele 12 albume, eari impreuna adapostesc nu fi brodit, probabil, la nime i nicairi. Un avantagiu de nepretuit e
mai putin de 1536 modele brodate i esute, ma grabesc a suleva faptul, c institutul mi-a fost la Indemana. Executare asa isbutita,
In pripa suma de 3500 cor., pe care comitetul agricol n'a esitat a In strainatate, cu anevoe s'ar fi putut.
o vota singur numai pentru exteriorul alor 600 exemplare, exterior Nu mai putina lauda merita firma F. Neuzi 1, care a exe-
aevea superb, neajuns Inca la uoi. Asa se si cuvenia pe seama unui cutat mapele (scoartele) albumelor cu atta verva si gust artistic.
op de talia albumului nostru artistic. De asemenea harnicele tarance-maestre, cari au savarsit minunatiile
Calculand executarea tabelelor In colori i textul i adjustarea brodate tesute, proprii albumelor, cu atata istetime, cinstit i eftin.
anunturile, colorate si ele, opul Intreg se vine cu preste 12,000 cor. Un ultim prinos de recunostinta, sincer adus i cu draga
Cand va fi data putinta deplinei acuitan, bunul Dumnezeu inima, apoi incheiu.
va fi Ceca ce stiu este, ca eu unul 'mi-am Implinit datoria Colectiile de broderii i esaturi vechi i noue, papusile costu-
Cu varf i Indesat. mate si Indeosebi albumele i ciliar razboaiele sant ispravi, cari au
Deosebita lauda si recunostiuta, se cuvine eolegilor mei din reclamat zeloasa i desinteresata conlucrare a o multime de persoane,
comitetul agricol cari, repetesc, n'au pregetat a Incuviinta, cu mana tarance i arani, primdrese i primari, invdt'atoare i invriVttori,
larga, sumele cuvenite, mijlocind astfel realisarea ideii cu albumele, preotese i preoti, advocati, profesori, medici, functionari, studenti,
colectiile i razboaiele. ineseriasi, etc.
Maui e acum la inteligenta noastra de pretutindenea, ca Pagini intregi ar trebui voind a Insira, cu numele, pe toate
sa Intrevina Cu sprijinul sau, 'pariese si moral, cumparand pe intre- si pe toti cati au stat in ajutor, cu drag i aducand jerife in parte
cute Indemnand marele public sa cumpere albumele, ce cu drag grele, spre a chizasui reusita.
le-am savarsit, In cinstea i servitiul neamului romanesc. Rellane dar sa le exprim, de astridata cumulativ, sincera si
Institutul artistic lo s. Drotlef f, care a purtat sarcina exe- cordiala recunostinta.
cutarei technice, cu placere declar, s'a aratat la Inaltimea chiemarei.

Sibiiu, Iulie 1904.

Dimitrie Coma,
profesor la seminariul Andreian si
president al reuniunei agricole romilne in Sibiiu.

3*

www.dacoromanica.ro
 I. Albumul modelelor brodate.
Comp.
Nr .
brod.
Comitatul Cercul Comuna N u m i .r i 1e Se aplicU". Nr. .0bservar 1
brod.

A. Broderii trigus-te.
I 1 Sibiiu Sibiiu` Talmiteel Crilmpotei: mari sau cu stea. Po m'Iliaca in jos Model foarto vechiu

2 e . Crmpotelul: trsurilor (pita trulali).

Altit'a: trandafirul intreg sau tulpanul pe jumAtate (puii
3 , , ,
Cu 5 umplhturi).
Pesto ornar Model strilvochiu

4 , . . Altitii: lingurici sau cdrutul. e _

5 , e , Altital: spicul (pul cu piciorul broastii).

fi . , e AMO: strugurelul sau strugurelul intreg.. e Modo! striivochiu

.
Pesto um5r. sau si po mfinec5
7 , Altillt: vermele sau puiul soacrii sau gura serpelui. In jos Modo] vecliiii

8 Flori (calen, mortii). La gura milnocii bilrb.

9 . .. , 111reaja: cu riurile (pe margine) a) rail; b) mreaje. De-a lungul mnocii

lo . , . Cheitil (ciociinel): c .... puiului. .

Strfunbul dela manit = a) strambnl: presenri (fig.

11 . . Boifa cu verde) si .trasuri (patratii in chm pul rosu); b) sti- La gura mAnocii
pneala si: c) toiagal impletit peste macho.

Ciupag, alcatuit din beata si ciupag a) straje;

12 . . , b) beata': crucittlita ocolita si ochii ea dela florida La gat (grumazi) Mod. strilvochin
(fig. Cu 4 puncte negre) si o) einpag: ca sub b).

13 . e Sebeful-inferior Pui peste mmir : busioc sau cei de 8.

14 . , . Pul peste untar tulpan sau si pul: cu piciorul broastii. Mod. cocida

15 . e . Sebeful-super, Pui peste umiir : trandafirul mare sau trandafirul intreg.

16 , , Bacovifa Fui peste umar: pintenul. _ Mod. veoldu

17 , , , Pul peste umir (altitil): sarpele. _ Mod. f. vochiu

Mod. f. vochiu. Asomenoa broderii

18 Pul: rotunzi. . Peste cot la feto so coasii po dos.si so mimoso astfol s i
pul pe dos

19 , , . e Pul peste cot: trandafirul. 18 Mod. vechin .

20 e e , Fui. peste cot: cornul berbecelui. 18 Mod. strrivecliin

21 , , Avrig Picilturi: crete. .

Pe mrinocii in jos '
1

Spirturil: cu tantacul a) sibace; b) spirtura ea

22 , , Rdfino/i. Do-a lungul mrinecii .
.
t iintacul.
.

23 Splirturil: Cu 8 si cruce. , 22

24 , , Spfirtorii: a) pieatari ; b) ibace; o) crucea en 2 ochi. _ Din ano! 1835

25 e e Spairturil: cu pui sau si cu rand. e _ Mod. striivecliiu

Cinpag, alcaluit din beata si ciupag -- a) lancet ; b) beata : .

26 La gra -.--

alaturata ; o) einpag: alma en oelliari ; d) brauisoare.

. Ciupag, alc?ituit din beata si ciupag a) lance t; b) beata :

27 . . serpoaiea ; o) eiupag : vilrtelnita ; d) branisor panturit.
,
Din anul 18:35. La iile (crimesile
Umerei a) eoltisori ; b) seaunul meseioarii si en _ fem.) de ast5zi, mueren se numesc
. 28 , . ochii ponsorului; c) branisoare. banieei

29 Slimnic Altitii: cu grbaciu. Pesto um1ir _ De SO ani. In Girarlo (nr. 65 etc.)

garbaciul se numesto silrhe

Cinpall, alcatuit din ,beata. si ciupag a) branel ;

La g ri t Mol. strrivec d u
30
b) c.. iMpins ; c) floriei ca.

AMO', - a) eol(isori; b) brand; e) lama sau obinzeala

-
De 90 ani
31 . Nocrich Nucet Peste undir
stramba; d) ebac alb ; e) laneet en .eoada.

www.dacoromanica.ro
 . 18

Comp.
Nr.
bred.
Comitatul Cercul Comuna Numirile Se aplica Nr.
brod.
Observari

Nocrich Marpod Pui la giolgiu: cei tri a) unghia caprii; b) Iebae La proboadA si la gura climilsii Mod. strlivechiu. =brobeada
32 Sibiiu oi c) strambuletul. birb.

33 Luncet (purana0). La cretul milnecii din jos Mod. f. vochiu

Pull la mfuneca bdrb.: eei umpluti a) pui cu 4 um-

La gura nilinecii bruit. sau si la
34 platuri sau lioarea fragii ; b) sebac; c) strambulet; giolgiu 32
d) delta.
Fui pe dos a) vartelnita; b) c.... puinlui; c) pot-
35 coava (crengi); d) niaciuca calugarului ; el lloarea Peste cot sau pesto urnitx 18 Mod. strlivechiu
(lomneasea.

36
Fui pe dos a) cocarlat (corma berbecelui); b) puiul 18
cu cruciulita; c) pni cu ochisori ; d) pui cu dargul.

Alibi* a) penite; b) branel ; c) vartelnita si &area Peste lunar Mod. vechiu

37
domneasea; d) lnneetul Cu chin si eirlig.

PrInsititurii (prinsoare): erpoaica, cu stipuitura pe Do-a lungul milnecii barb. san

38 si peste untiir
margine.

Guler biirb. a) brand; b) barca ea laditae; c) col-

39 Maui? La gilt

Peamti la iodori a) urzituri ; b) 11rul (alb); c) col-

La gura nilinecii Mod. stillvechin
40

41 Fofeldea Pui peste unntir: magheran (pui pe NO.

42 Fui peste unnir: stipuiti. Mod. striivechiu

Pul peste unntie: cu o obrare serpuitoare (pui strambi

43 Pe dos).
a) strambulet ; b) trascior ; e) altita La gdt ca OHO, dadi aro lfincet ;
Anita: cu darg dacti nu are, atunci pui peste Chiscovean e numele unni deal
44 aproape do comuna Ilimbav
darg; d) branel; e) lance chiseovean sau chiscovenese. uma

Anita a) ciocanel (pl. ciocanei) sau yid de puiu;

b) bat sau bat impletit; c) flores cu. ochisori (barca Poste unillr 44 Mod. f. 'mala
45
din sari); d) brand ; e) lancet chiscovenese.
o preoteasil Meuse pe vremuri cea
.

Anita: lui Alexe a), b) i d) intocmai ca sub Nr. 45, dintiliu un guler la fe ,1 do dragul uni-
46 cului ei fecior, un tat frames rtIsfii-
c) &area lui Alexe. tat, co numele Alexe

Altit a) barca fragii; b) branel ; c) altita : ea Pesto timar 44 Mod. strilvechin

47 tablite i vartelnita; d) lancet chiscovean sau chis-
covenesc.

Pal peste cot: frunza vital. Mai ales pentru fete

48

Fui peste cot a) bojar (fig. cu rosu); b) puisor; 18

49 c) bat en mute.
Fui peste cot a) puiul ca scara sau paid en masa 18
50 (fig. 1, 3 si 5); b) c.... puiului (oachisa); c) maciuca
caltigarului (fig. 2 si 4).

Fui peste cot a) plaid imbinat ca calla (fig. mari La foto pesto cot, ear la noveste 18
51 1 si 3); b) c.... puiului (oachisa); c) puiul jumatate peste umrtr
imbinat (fig. 2 si 4).

52
Capete sun pui peste cot a) puiul din dip,: Pe imlnecil In jos si peste cot
la copile
2
ea 8 albusuri sau ochisori i tablite ; h) puisori.

Brititare, alcdtuitd din obinzeal si bratare a) brand; La gilt Mod. f. vochiu. Pl. briAtiri
53
b) obinzeala; c) bratare: tloricica.

54 Britilare: mare cu 5 ochi.

G'uler barb. a) br'inel: vilrful mfigheranului ; b) ma-
55 nta en puiul din data in feluri ; c) cheita ; d) trascior Do presto 100 ani
(ca galbin); e) poi stareiti.

Guler barb.: al morariului a) brand: b) 1loarea din Mod. f. vochiu

56 barson i vartelni(a.

Guler saldorean a) coltisori; b) delta; c) tras- Adus, pa vremuri, de un fecioras

57 cior; d) guler: en cruel; e) brand. din comuna Saldorf

Guler barb. eoltisori; b) delta; c) guler : en Mod. strilvochiu. So numosto siguler

a) pe NO, In deesebire de cart se coasit
18
58 3 cruel si gradinuta; d) brand ; e) c puiului. pe dos

Guler barb. a) eoltisori; b) branel; c) trascior; Mod. strilvechiu

59 Chirp& d) guler en deuce (crengi); e) ebeita.

Guler Varb. a) coltisori ; b) trascior (Cu galbin); Mod. f. vechiu

60 e) 1loarea domneasca ; d) pu i starciti.

www.dacoromanica.ro
 -4) 19 4>---
.....
Comp.
Nr.
brod.
COMitatul Cercul Comuna Numirile ,
Se aplicA Nr.
brod.
Observri
I

61 Sibiiu Nocrioh Bendorf Pul peste umalr: cu cruciulitA. Mod. vechiu

Fui la gura m-tueca brb. (pui ttiulumbergeni

62 . .
sau si pui cu fire scoase) a) valla nniglie- roa. f. vechiu. fllumberg e numelo

ranului sau puii mari en pura; b) dusuril sau brdn n'' sat
sau 1)4; c) feregi sau ferece; d) eoltisori.

. . Guler bArb. a) eoltisori; b) elieiti ; e) brand ; d) pui La gilt

63 a Mod. stravechiu
aPe:nuptaiha(rfiegir cu cele 6 foite); e) gaurari.

64 . SaliOe Orlat A eltui i Peste umar Mod. vechiu

65 . a Gurarizt AMO,' : strugurelul intreg. Mod. stravechiu

66 . . . AMO,' : patdcile.

67 . s Altit. In saliste: vita viei pe 13

68 . . a Altitit: mgheranul m6gesc. in Saliste : magheramit. Mag o nu-

molo unui sat apropiat

69 . . . Altit: pul trufasi. In Saliste: trandaliri

70 . . a Altitil: fesnic. in com. Vale: preseurele

. . . Mod. f. vechiu. In Saliste: 1111-

71 Reat,: crucile. La gr it eeaua pe dos

Guler barb. a) eoltisori ; b) branel ; c) gnler: en fo-

.
72 . . .
rieele.
Mod. f. vechiu

Cheit: Cu podobeal a) po(Iobeald: onisorii; 1)) rupt- In comuna Gales podoboala = mudar-
73 . . Saca Input ; c) chei(ii..
Do-a lungul manocii loante. Oniporii e diminutiv din cuy.
on = puiu cusut

74 . . Altit: plirele (spetezele pe 9). Peste umar , Mod. f. vechiu. in Saliste: a le

satului pe 9

. Ciupag, aletuit din beat si ciupag a) brand ; La gat Mod. f. vechiu

75 . b) beata; e) cinpag: en 9 ()chi.

76 e . Vale Altitii: pe 9 Cu carlige. Peste umar

. La crotul manecii din jo pi Mod. vechitt. ilasinari e.numole

77 . Pumua : rsinArescul (beata cu cruel). unoori ca beata la gat unoi comune Muga Sibila
1

78 . . Galef Pumuavul: dela flodori. La cretul manecii din jos 1 Mod. vechiu
i

79 . . s Pumnal: crettil dela flodori sau pumna: blnita. ' Mod. f. vechiu
II

80 , . e ii.: cu unghia matil si steua pe 11 (fig. co tricolor). Pe manea in jos

81 . Sellifte ir: cu han si cu stea. .

82 . . a Altit : cu carlige pe 6 sau plArei pe 6. Peste timar

83 . . . Altitii: frunzisoara pe 7 san frunzan vie. ' Mod. vechiu

84 . . . Alltitia: Cu steua pe H sau carAle pe H.

85 . . . AJltit: pe 9. '
86 . . . Altipi: trandaflrul. ' Mod. f. vechiu
11 --
87 s . s AMO,' : magheran. . Mod. stravechiu

88 . . , Anilla : strAinele sau stelele. '

89 . . . Altitil: pe 14 sau pui trufasi. . Mod. vochiu

90 . . Mata' : trifoiul pe 13.

91 . . . Gliirland: pahar si stele. Do-a lungul manecii si Po piept .

.

92 . . . Ciocaluel : cu podobeal, numita pene.

93 . . , Beata: cu 4 urzituri sau ochi. La gura iei (camosii) feteresti Mod. f. vechiu

94 . .
.

Beata' : pe dos. La gat . .

95 . . a Chipa!! : rodasca. .

Ciupa(J, alatuit din beata' si ciupag a) brfutel ;

96 . . s b) beati: poteovena; c) einpag : Cu steua inclusa en .
oebisori.

(37 . s . Beatii: procovita. . Mod. vechiu

Ciupag, aleAtuit din beati si ciupag a) branel ;

98 s n b) beata: lloriciea sau en ladfitue ; e) cinpag: comal .
jumtate.

5*

www.dacoromanica.ro
 20

Comp.
Nr.
brod.
Comitatul Cercul Comuna Numirile Se a p.1 i c t'l, Ni.
brod.
- Obsrvliri

.
I

Sdlifte Ciupag, alciltuit din beata ,si ciupag. La grit Mod. vochiu
99 Sibibt, Sal4te
Ciupag, alcatuit din beata si ciupag a) brand ; b)beata: Mod. striivochiu. Cacova o inmolo
100 S unui sat fuvocinat
S serpoaia; o) ciupag: .cacovenescul.

Ciupag, alcAtuit din beata si ciupag a) brand; b)beita Mod. vochiu

101 . . si cinpag: Iloarea sau lloarea mare.

Guler bArb. a) tiveala; b) strambanog ea urzituri si . Mod, f. vochiu

102 S
'
Blinde.
,

103 S Miercitrea Poian a Unuirasi: magheran umplut. S

Posto umrir

. 92, Aceastri, mis:a-inri, siniplil si %gusta,

Ciocalnel (pl. cioenele) a) raptimpuns en 3 muscute; a dat mistare, asa mi-s'a son, la
De-a lungul milnocii 108 pomposii mocanei do sub Nrii alatu-
104 S S S b) ciocanel: peste muelle. etc. rati etc.

Pumnav a) branas ; b) dargul imprettnat; c) elieita;

La gura milnecii Mod. do vre-o 80 ani .
105
_ Illiereurea d) lanceta': rapt.
s

Puinnaq a) bribas; b) steana; c) delta; d) Ilori- . _ .

106 S s cica' de 5 ' ate.

107 S
Pumnav a) bramas ; b) magberan; e) cornite. Mod. do presto 100 ani

Cioefinel: impodobit a) podobitnra: floriceana de 7 ; De-a lungul manocii

108 S ) S b) cioeanel garbacese, urzit en sarilla.
Mod. stravechiu. in Tilica i mil-
Anille,: magheranul mare. Pesto undir glieranul de 12
109 >> s

Betn,: fetereasen a) branas ; b) beata: en .9 oclii; La grit Mod. f. vochiu

110 S c) cheita; d) lanceta' .rapt:

111 S S
Ciupag: .floarea mare din cerb. . Mod. de presto 100 ani
S

Cuseiturii la naineei ball. a) sabed; b) vere-

Apoldul- super . La gura manecii 7-
112 ' S sele sdu pene verese; c) s nbace.
La gura manocii sau si la gflt
113 >> , Top drcea Triisurit: pe 1 fir. ca ciupag Mod. f. vecina
'

' Ciupag, alciituit din beata si ciupag a) brfinel;

La gilt ,
114 , S b) beata: ea 4 ()chi; c) ciupag: pe 1 lit'.

Beatii: fetereasc sau pumnali: pupejoara (Zara) La gilt sau la cretul indnecii
115 )) Ludos ul-nz are a) br3naki; b) papejoara; e) lancetal rupt.

Citipag: floarea din cerb (floarea .mare). La grit Mod. strrivechiu

116 S S S

.
Cheiln: cu 1 ochiu, sobocita .pe margini cu cruciulite. Pe mrineca In jos
117 , Sebequl-s4sesc Sebe f ul-s iisese

IlIfineeariu : din magherane a) erderelul mare (fig.

118 S S
patrate); b) dargutul .(triunghiurile); c) sitbag ; d) do- La gura maneen Mol. strrivechiu
canelul: en negra.
riliineearin: din magherane a) cnferelnl mare en
umpinturi; b) (1argutul: en creasta; e) subag: en in pajura orasului Sibiiu so aflr, 2
119 S S O negra; d) lioarea Sibiiului: en suveicata si creta spade Incrucisate
pintre ele; e) pe dupa ac (Cu galbin); f) bungliita. ..
Cusaturii din miegherane a) .eilferelnl mic;
120 1

, , S
b) bungbite mari; c) ub a g ea negra ; d) floarea Si- La proboade 119 Mod. strrtvechin
biiului: en saveienta; f) bungliite niki; g) eereelnu1.

Unnirali a) cruce (fig. cu fir); b) mnscute (figurile Peste umrir Mod. f. vochiu
121 s S S mititele); c) cocos (fig. cu verde).

Uniiiralji: Cu strugurel (fig. cu ferestrui) si cu mida Fig. triunghiulare mi au numo

>
122 S S (pe inarginea strugurelului).

Beata sau brillar: floarea Sibiinlui. La grit 119 Mod. vochiu

123 s Bits ciori ,

Beata sau brailar: a) bramas; b) lloarea Sibiialui ea 119

124 S s ocian si cruce; e) tighitura (tivitur5).
Salpa: frn ochi sau miel , a) stalpi (fig. pittrate); La proboade
Pianul- super . Mod. vechiu
125 S s U) sera* (triutighiurile); c) ebac.

Stillpii la m'Aneen: ochivri san cu 6 ochi a) stalpi: La gura milnecii 125 mod. f. vochiu
126 S S S en ocbisori; b) searite ; c) sebac.

Stfielpii : .cu chiee a) sifilpii: Cu 4 ochi (fig. plitrate).; .

.

b) sebac; e) tivitura: en col(isori; d) dice en tire. La gura manecii brirb. Mod. strrivechiu
127 S S S
scoase; e) ebiee ca ' 5. ate.

Thieturfi la maneen, al plutite; b) efiac; c) tal- '

. .
128 S S S ietura ea 2 gbiare, d) tivitara: ea coltisori.
Cusalturn, (stillpin la milmeell: cu suveicu e De-a lungul milnecii bilrii. sau
si curmezis peste piept s
129 ' ' S S a) pinstite; b) saveicute si cruci.

www.dacoromanica.ro
 21

Comp.
Nr.
brod.
Comitatul Cercul Comuna Numirile Se aplic' Nr.
brod.
Observani

Cusitturii din nuighiran san tiiieturii la pro-

poadii, a) urziturii; b) ruptimpuns ; o) lloarea j a-
130 Sibiiu Sebeul-sa'sesc Pianul-super. La broboade Mod. strrtvechiu
naitate: creste sau thietura en 3 gbiare; d) pe (Iupd
ac; e) urzituri miei.

Umiira0 (umerei) sau ii : din Peste umar i resp. po manees

131 1 t'alelara*. In j. Mod. vochiu

132 Umitra0: chinaresti, cu pristin la mijloc. Peste lunar Dela cuv. Chian = Pian

133 Umiira0: cu retal la mijloc. 18 Mod. vechiu

134 Umitra0 : prescura cu 4 ochi. 18

135 Umetrali: cu ban la mijloc. 18

136 Culitrule: cu !tan din 17. La gat Mod. vechiu. Cularnpe=gulerupe

Culalruve: pe chinaresti a) tiviturti; b) pe chinti- 132 $i

137
resti: cretul en gbiare; c) r}ebac. 136

Culirule: cu floarea Sibiiului a) tiviturtl; b) lloarea 119 $i Mod. f. vochiu

138
Sibiiitlui; c) ebac. 136

139 Culalrule: muscuteascd. 136 Mod. vechiu

Guler brb.: cu pristin a) tivitarti; b) creta' (ca Mod. stravechiu

190 galbin) $i pristin (fig. cu fir); c) ruptimpuns; d) sebac.

Guler barb.: pe 15 fire a) tiviturd; b) preseurd C11

141 striji (fig. ea rosa si alb); crucittliti (fig. ro$ie)
presatril (fig. alba); e) ruptimpuns ; d) sebac.

Guler barb. a) tiviturd; b) poendreascd cu &are Mod. vechiu. Poiana e numele m'un
142 (fig.cu galbin $i verde resp. cu galbin si albastru), sat
suveicuti si pristine en ghiare ; c)ruptimpuns ; d) sebac.

Gnle brb. a) tiviturti; b) comal berbecelui, eretul

143 Pianul-infer. (fig. ca galbin) $i preseura cu glaare (fig. cu cruce Mod. stravechiu
ro$ie la mijloc); c) raptimpuns; d) sebae.

Pumitta0 a) setrange en tlori sau Cu cruciulite; La gura maneen

144 Fdyeiraq Arpaul-infer. Viftea-super.
b) branel.

AMO', a) poi en gaurii; b) trtiscior ; c) in- Mod. f. vechiu. in tinutul apropiat

145 Rucdr cornoratti (fig. ro$ie), Cu rotogoale (fig. pdtrata, cu Pesto lunar Nocrich lance san Inucet
verde) si zale; d) lunget.

A1ti: floarea a) zalitd; b) stipuitur; e) altitd en

146 de-a coasta (fig. 1), floarea lungureatti (fig. 2), cornoratd Mod. f. vechiu
(fig. 3) si rotogoald, (fig. 4 cu 8 ochi$ori).

147
Guler a) coltisori; b) cheit; c) guler: en zal, La grit Mod. stravechiu
cruciulitd i ochisor (fig. cu albastru).

198 .13).ary Bragov Codlea Umplutoricil a) contri; b) curpeni ; c) cheitit. La piept Mod. de preste 150 ani

149
Obinzealii a) curpeni si stipueant (cu fir) ; b) brescan; Peste lunar
c) brittdruicti.

150 Tarnava-mare Sighirara Sigh4oara Cheita: umplut cu stelute, pe margine cu sebac.

151 Bentitti: feral orasului a) coltisori; b) ruja mare. La gat Mod. stravechiu

iintor pe mfineca a) eel oblu cu coltisori i do-

152 qeica-mare De-a lungul mrinecii pi pe piept
mnele ; b) sinorttl: inodat

Beat, alcatuit din beata si ciupag a) coltisori ;

Mod. f. vochiu
153 La gat
>
b) beata en steud; e) ciapag: en roatti dela Sibila.

154 Alba-inferioard Ocna-Sibiiului Oena. Beat sau tritsurii, la metneci. La gilt pi la gura manecii

Pni peste cot sau scumpele (lela vitlitoare. Med. f. vechin. l'Oteare bro-
155 boadd

156 Fui peste lunar: in brnel. Mod. vechiu

Pene peste cot: cu labe a) pene: cu 8 labe, in-

157 Iyhiu Tema dartitnicu(d (fig. CO seamana a liintisor) $i ochi ; b)brdnel ; Mod. stravechiu
c) pene en 4 labe, pui i chi:

158
Pene peste cot a) brazi; h) brazisori ; e) sirut
Fene.F sau nintisor sau ltintut.

Pene peste cot: dupa ac' a) pene (mide; b) (ca Mod. vechiu
159 sub Ni. 158); e) laba mata.

Guler a) brnel ; b) guler; c) brfitare: en penute

La gat Mod. strrtvechiu
160 si emite; d) tritsurd.
6

www.dacoromanica.ro
 22 *-
,,,..........
Comp.
Nr.
brod.
Comitatul Cercul Comuna
.
Numirile Se aplica Nr.
brod.
Obser.vitri

Guler a) coltarei si brand.; b) brine]; c) guler; Mod. stravochiu

Presaca La gilt
I161 Alba-inferioard Ig hin d) bratare: en stelnte (fig. alburie) si postaute.

Gider a) colturei; b) guler: Cu stelate, mod. vechu

162 O
O

163 Rogia-montand Bueiumani Guler.

Varga la proboadil a) coltisori; b) postae; La proboada pe margino Mod. f. vechiu.
164 Hunedoara: Ordgtie $ibot c) chideala.
Il

165 Guler a) branas; b) barson; c) varga (chideala). La gat

Turdas Obinzealii: Cu cruce si ochi Mire potcoave. . Mod. stravechiu

166

Cusatural la metneca barb : cu cheie a) varful

penelor; b) cheie ingradita si alcatuitd din secerue .

(fig. 1), cruce (fig 2), militarescal (fig. 3), zala (fig. 4), La gura manecii
I

167
Ordftie
militarescul en potcoave (fig. 5); c) coltisori; d) cheie: ,
1

cu zaluta.

168 . Deva Cdinel Gnler a) coltisori; b) branele; c) inorelnl. La gat 'Mod. vochin

s
'
Pumnav (pumnariu) -- a) zaluta sau pizaran: en
tritingliiulard, cu negro $i al- La gura manecii fem. i barb.
169 , Murdg-Ilia Finloag pizari; b) walla (fig. cum m la peale Mod. f. vochiu
bastru).

170 , . '
r
H unedoaa Ghelar Guler sao pumus:tt steaua sinoreasca. La grit si la gura mamma

. Fodor a) pene; b) cale en pene; 0) triisura, cale si Mod. stravechiu

171 O
Brad Brad tivitura; d) cipea.
La gura manecii

Fodor a) pene; b) trasura; c) cale; d) &Aura,. 171 Mod. vechin

I 172 Buceg e) eipea.

Guler barb. a) tivitura si trisara; b) cale; 0) urzi- La grit Mod. do presto 80 ani
173 h a a tara si lunplatura; d) cornite. .

.Pene: la camase bArb. a) pene pe dapa ac; b) tril- La gura camilii barb. Mod. vechiu
174 O O o sari; c) tivitura; d) cipca.
,
1

175 Mural -Turda Murdg Pogaceaua Umerali a) sebacul; b) eoltari en urcnlas. Pesto timar a

176 Turda -Arieg Cdmpeni Certege CheiVt : cu pene. Do-a lungul mamma

il Guler ball.: cu tdeturi in furcate, ochiul broastii si

La grit . a
177 Cojoena Huedzn Calatele postaute.

.
Finein Pui: gretarul (critarul). Po inalleca In jos Mod. vochin
178

179 Pill : cocoara cea mica. Pesto cot a

s

Guler barb. a) brinel; b) coltuneasea; c) guler pe La gat a

180 s s dos; d) haute.
Mol. vochin. In tinutul numit BA,
Peste cot san la burzalai = gau brodoriile ca margele stint
181 Bistrila-Ndsdl1 _hm d Borgo-Pr. und Fui: cu margele in cruci. iled
foui aproapo ob5te0e usitate

182 O . s
Fui: pe pasitura cu buburuzi (boboci). Pe maneca in jos 181 -
Pe margi nea din jos a rochiei
Fui la poale: ridicati pe MO ac.

,
183 S Thirgo-Suseni (fustoi)

184 Solnoe -Dobtica Cictehi- Garbdu Fizeg- Seinpetru Pumniisei. Pesto cot Mod. vanilla

185 , O O
Puiti peste umeir a) stroje; b) berchita; c) ruptura.

186 g
*ir: pe maned . Po mmma
a dola cot In sus a

187 s s
Sir: pe maneca a) ciar ; b) 'IWO; c) pasta. Do-a lungul manecii Mod. strrsvochiu

188 O o
*ir: pe manecd. Peste cot

Sir: peste cot a) jug (fig. langureata, cu mult alb);

189 O s O
b) urziala en chic (mijloc).

190 Bihor Being Drdgoteni Pumnari: trasi cu roate.. La gura manecii prinieqti - Mod. f. vechiu

191 O s O
Pumnari: pruncesti trasi.

Guler: la space! a) panta sau batatura; b) guler La gilt

Mod. stravechiu. Spilael,=- camp
Timif Ciacova Lighed fem. pana.la brau
192 cusut gin; c) bratari.

B. Broderii 15.Trete.
Pui la miinecii lidrb. -
a) pui inearigati; b) bilt;
c) stramba; d) sebae; e) cheita ea colti; f) prinsoare La gura manecii Mol. f. vechiu
193 Sibiiu Nocrich Nocrich
en 2. efirari.

Briitare: cornul berbecelui a) lance t ebiscovenese La grit 44

194 Dinibav (2 randuri); b) bratare: cornul berbecelni. .

'

Attalla
Brigare: cu 9 ochi a) branel; b) obinzeali: en , _
195 O O coada; c) lancet: en chi; d) bratare: ea 9 odd. a

www.dacoromanica.ro
 --o- 2 3

IGuler Numirile
Nr. Comp.
brod.
. Comitatul Cercul Comuna Se aplica Nr. Observari
brod.

brb. a) eoltisori; b) greblutd sau sedritd san

196 Sibiiu Nocrich Tichindeal cheia morii (fig. cu alb); o) Mita sau ebristornic
1 _
sau feliute; d) chita.
197 F(garas Feigetras Porumbacul-sup. Britithri. La grit si gura manecii

Pui peste cot a) lloare ea 16 umplaturi si cu

198 Bramv Braov Codlea ramari imprejur; b) curpeni ca stipliealii (ca fir); Mod.zde preste 150 ani
C) cioctinei.

199 Triscaune Sepsi- S.- Georgiu Intorsura-Buzdu M'inri: in flor'. Peste amar

Fodori a) penele cu 4 gfinri en el:tic:lude; b) sebali;

'
2(10 Ta' rnava -mare Media .1 qeica-mare La gura mrtnecii
c) ciare! ; d ) cel oblu ; e) coltisori. Mod. vechiu

Pene peste cot: tulipan a) tulipan; b) Milite san

201 Alba-inferioarei Ighiu li ene.,s
efirlibata (sirut); c) limba nifitii. _ .
Mod. L. vechiu

202 s s
Pene peste cot: creasta cocosului a) creste;
s
b) &l'ate; e) laba (limba) matii. s

203
Pene peste cot a) pene sau rotogoale; b) lintisor ;
s Abrud Petringeni c) zalute ; d) pene miei.

204 . Gioagiul-inf. Por curea Pene peste cot a) aflige; b) tir pe niijloc. 18 Mod. stravechiu

Pumnas brb.: cucuruje

barb.: ruje(fig.
(fig.rosie)
rosie)sisiUrca
Urca'(fig.
(fig.cu
ca negru
negro
205
205 Hunedoara Fui Fizefti
Fizesti '
si cruciulite albe). La gura mrtnecii Mod. vochiu
.
206 Guler. La gil san ca pumnasi la gura 31od. f. vechiu
manecii

207 . Hunedoara Ghelar Pui cornurati. Pe marginea gurii de cralas()

si pana jos la brilu

Pene peste cot a) Mi broastii; b) stillpi (vr-

208 Mara f-Iiia Citmpuri-Surduc gutele negre verticale) co rujitil, marginita de oellisori ; De presto 100 ani
c) elide (fig. alb).

209 Brad Brad Pene peste cot a) cale (varga zigzag); b) cruel. Mod. f. vechiu

210 Hateg Pul: cocosi. Pe piept cum si la peale din

Ulpia- Traiand jos si clinii lor Mod. strilvechin

Guler a) cipcd; b) tivituri; c) urziturd si umpla-

211 . Brad Bucee turd; d) trdsurd; e) penite pe (lupa ac. La gura crtmesii brial. Nr. 173 Mod. vedija

Pumnisori la mnecii, barb. a) coltisori; b) se-

bacul; e) anulas; d) ruja (fig, patrata), ingrfitlitg de
212 Murdf- Turda Mura .F Pog aceua tdeturi si postdate; e) coltal: ea tileturi impedecate
(fig. triunghiulare). .

,
Pumnivori la mancera, brb. a) eliacttl; b) pa-
angina! cu urculas; d) rotita (fig. cu rosa-verde) in
213
tgeturi umplate, pe margine en postfiate; e) tdeturi
in colturi. .

214 Bistrit a-NdstIud Iaad Borgo-Bistrita Pui: vfizdoagd (garoafd). Pesto cot la birhati ti femei
cum si la poemeti (mitneciiri)
.

Pttmnari: roatd tdiata cu miez de jumdtate a) col-

215 Bihor Betas Carbunari ciori suciti sau si din(i ; b) ruda cea impletitd; e) ciar Pesto amar si la ismene din jos
cu ruda cea intrieta (in jurel fig. ptrate); d) rotutd.

Punmari a) ruda intrietd; b) cdrligul mic tdiat .

216 s. s Pesto amar Mod. strivechiu
.
ea miezuri; c) colciorasi.

Speteaz.: ruda talar si umplut a) lioca: en rup- Mod. vedan. Spitoin = cilmase parra
217 s Drelgoteni La gura mfinecii pe spiltoin in lariu
turi ; b) tdietura si ruda intrietil cu miezuri pe 4 tire.

218 s s s Pumnari brb.: trasi cu roate si curcet. La gura nainecii 11

Mod. veclau

219 s s s Pumnari brb.: trasi cu spatele cdtra olaltd. s s

Pumnari: ruda cea curmezis talar a) prescura

(crucea din mijloc); b) eolturi (micile triunghiuri um-
220 s s s Peste umrtr
plute); e) ruda intrieta (cele 3 ire, cari inprejmuesc
col(urile); d) potcoava (restal fig.).

Pumnari: prescur, cu ruda tdiata" si miezuri intregi .

221 s s s s s
si de jumatate. -

La spicel (ciimaso fem.) po

222 Arad Pectect Pecica-roniiind Sidibiinasi: ochiat. poalo din jos

223 SillbAnal: cu rosmaring. . .

224 . Chela: cu 8 gropi. Din jos la peale

. ,

225 s s s Cheie: cu 9 gropi.

.
226 Cara f - Severin Gravita Maidon Gnler brb. -- Mod. de 100 ani

6*

www.dacoromanica.ro
 * 24 c,

Comp.
Nr.
brod.
Comitatul Cercul Comuna Numirile Se aplica Nr.
brod.
Observiiri

C. Jumtdti. .

227 Sibiiu Nocrich Marpod Pul la (Jiol(ibt a) cheita; b) sebae; c) braduleti. La broboado Po margino 32 Mod. f. vechiu

,
Pul la qiolqiu a) pul en pura; b) kit; o) guler; 32
228 (1) elitic; e) dimita cm coltisori.

229 Pul la giolqht a) ungbia caprii; b) bat; e) cheitri. .

32 Mod. stravochin

Ilintbav
Pui la 9ioluiat a) bat ; b) delta; e) pul intorsi 32
230 sau inearigati.

Pui la giolgiu a) lloarea fragii; b) gradinuta; 32

231
intre ele callen.
e) bete (doue) i

Pui la ftiol9in a) pui umpinti in 4 loenri; ti) bat; 32 Mod. stravochin

232 e) strambulet; d) chata.

111Emeeti, alcAtuit din: a) varful bradului; b) altitii:

tablite; c) i d) luncetul chiscovean sau pe prost; Po brat 44 Mod. de presto 70 ani
233 l'ofeldea e) capat: puiul din dita; f) prinsoare cu darg si
pe margine cu tioarea fragii.

Alti a) dan' mnntelui; b) altita: n'aciales caln-

234 Ilimbav gandul ; e) traseior si brand ; d) lance chiscovean Pesto lunar 44 si Mod. do presto 200 ani
sau pe prost Sau llorieica en 1 curare. 235

Brigare a) lancet: lloricica en 2 earari; b) e .. La grit 234 Mod. de presto 200 ani. Nr. 234 si
235
impins. 235 sant (lela acooasi iie (amase fem.)

236 Sdlif te Sdlifte Fiuuri (trei): chindisite dela o arpa de mire. 237 Mod. f. vochin. Apartinand la Nr. 237

237 , Pui rotuuzi: dala o carpa de mire. 236 Mod. f. vechiu

Hateg Boutariu-infer.
Tabla a) nrzariu parean (fig. zigzag a punctatit); Po manocit
238 Hunedoara b) roata albie (fig. rosie) ca umplatura (Cu negru). _

239 Murdf - Ilia Rofcani Cheie: cu urzariu, branel si varfurile brazilor. Po maneen si la gura climesii
Pe piept Mod. stravochiu

Rtuaduri a) manioasa (Wioara diagonalfi, cu zale);

Po maneca In sus
240 Ceimpuri- S urduc b) vrfiul pnilor (resta' fig.); e) inior sau framba.

241 Mudf- Tarda Mur( Pogdceaua Pettnnl: in taeturi umplute. Ca fund (fata) de perilla Mod. vochiu

Forma turuului a) en cruce; b) duele;

La o frita de perinfi
Mod. de 86 ani. La amaga fata de
242 c) tima matii; d) taetura in colturi cu postaute. perilla a lucrat o taranca 21/2 ani

Spitirturit Sau ruptura a) penele crengurate; b) dul ;

243 Cojocna Huedin Finciu cl /locas; d) ruja eea mace; e) ruptura; f) eoltisori.
Mod. f. vechiu

244 , Spartura sau ruptura: ciurul cu pardu.

245 Bist rifa-Ndsdud Iaad Borgo- Suseni Pui: cu mrgele in psitur. Poste cot 181

246 Pui: in cruel. La piept pe camas barb. 181

247 Pui: Cu margele in pdsitur. , 181

Guler: pui in cruci. La grit i resp. la hurzaliii

248 (fodori) 181

249 Bihor Beiuf Drilgoteni Ruda ea miezuri: preso*. Do-a 'ungid manecii Mod. f. vechiu

250 Pumnari: prescura. Mod. vochiu

Ruda titiat, a) carloantele: en spicuri; b) ruda; Mod. f. N'acida. Tauti = Slovaci

251 c) carlige tantesti.

Forma: Tiganei a) sima en juluti (vrgutele in Po manera

252 Arad Chifineu Chercluf zigzag); b) trasura en barnele (vrguta oabla neagr6).

Salbituali a) banusei ; b) rupl urit insirat cu bumbac Din jo po isntenele de june

(=mire) foarto largi, po can lo
253
alb; e) roit; d) cheie: eobila; e) cipcii. daruesto rniroasa

IlIrtneciti impistrita (fmpistritura) a) pupi;

Pe infineca Mod. vechiu
254 Trnova Trnova b) paute; e) pana.

Ciuraturii la gura chime0i a) penite; b) papi;

255 punte ; d) ciuratura.
,
Panal: ruje (fig. din inijloc) i pupi, pe margine co ur-
256 Ciaco ra Lighed zariu (urzitnra, m'aura; cu negro) toate luerate im- Pe manera Mod. do presto 100 ani
punsuriu.

257 Torontal Ecka Ecica-rom nd Pava: urzit si umplutd cu aur. 258 Apartino la Nr. 258

258 Guler: impunsuriu, din jos cu Malura. La gat 257 Apartine la Nr. 257

www.dacoromanica.ro
 25

Comp.
N r.
brod.
Comitatul Cercul Comuna Numirile Se aplic , Nr.
brod.
Observ'ari

. D. intregi.
259 Sibiiu Sibiitt Rafinari 111ftnee, alcAtuit din:
A. ARO a) coltisori ; b) mescioarA cu gura serpelui ;
c) brAnisoare.
B. SprturA a) ibac; b) crucea en 2 ochi.
C. Umbreje a) sibac; b) umbreje ; c) pintenul.
La o iie (camas() fem.) de
D. BAnicei : pintenul. mireasA Mod. din anal 1835

260 Salifte Galef Alaneefi, alcatuita din:

A. ARO: Jidovoaicele pe 13.
B. Sir: steaua en bAnutul.
C. CiocAnel, impodobit pe margine cu frunzisoarA.
D. Cheig : en llori. Mod. f. vechiu

261 a a &Rifle Aliinee, alcatuita din:

A. Altitele: pe 14.
B. Sir: Iloare si bAnut (fig. Intunecat).
C. Chita: cu toiag si pe margine cu podobeall.
D. CiocAnel : bucisana pe margine cu podobeald : bnci-
sana si coroanele. La o iie (cainase fem.)

262 ' Tilifca CtImalle barb. (partes dinainte).

A. Guler a) tiveali: in colti; b) strAmbAnog : cu
bulul sau bumbisori; c) Ilori.
B. Gura cAmAsii, ingradita cu ruptimpuns si cu flori.
C. Penele a) strAmbAnog (la mijloc) ingradit cu pene
i fiori.
D. Pene : cu Ilori.
E. Barburii (custurile barburi) a) gbirland: cu
paliar; b) ghirland : en stea (la mijloc). Bled. f. vechiu

Cojoena Geldu Ma rifel

Guler a) brand ; b) guler : raje umplutA; c) zilmtei; Broderiile de sub Nrii 263, 264, 265
sant dala aceeasi camas din
263 La gat si
d) tritsurele; e) trAsuri emite. anul 1768

Pumnarei mar' (eocorul) a) ruji de hobod;

264 > > .
b) zAmtei ; e) crucituri ; d) brAnel. Peste lunar 263 _

265 Piept a) brAnel; b) raje umplutA. La gura ciimesii 263

266 ' Fodrii, a) trAsurele; b) zmti; e) briinel. La gura maneen 263

Guler a) bAtAturA; b) gnler in matara' eiemAreascA;

La gat Nrii 267, 268 si 269 apartin la acelasi
267 Torontal Becicherecui-m. Baca-romana e) brAtAri cusute M in. einpag=climap fem. prima in briiu

268 a a . Urzariu: la fodori, cusut impunsuriu. La gura manocii 267

269 > a a Urzari: la maneci, custiti impunsuriu. Pe infinecii 267

Forma: pe m'Anea a) pancova en cota (fig. mari

270 Arad Pecica Pecica rotunde); b) .,arpe ineovoiat (semicercul); e) loza
arpelni.

www.dacoromanica.ro
 II. Albumul cu modele tesute in bumbac.

Ni. Comp.
brod.
Comitatul Cercul Comuna N u in i .r i 1e Se aplica Nr. ObservAri
brod.
,

Sibiiu Sibiiu Sebeful-super.

Fat de er a) vargil; b). tioricelele intregi;
1 Model stravechiU
c) varga:cu coltisuri; d)tioricelele de juntAtate; e) eotert.

.
, Sebeful-inter.
Fatal de perina a) cApatillul boicenesc; b) vargii;
La coa., i porini, pe pat pi Mod. f. vechiu. llalla o inmolo
2 c) aIesliturii cu cruce; d) viirguta ; e) varga en stfilpi; po colme tului sat
f) lioricelele intregi cu stfilpi; g) ttoricelele de 3.

'Stergar a) corma berbecelni, bielas; b) alesturrt

Cu cruce; c) cruce; d) trandatirul mic; e) grAdinuta
3 ,, . Bradu
mica; f) trandatirul mic, %chis; o cieuri inodati de
Mai ales ca podoaba

' 2 ori.

.5tergar la ieoane a) buzdugan; b) alestiturii en

4 . Avrig acul; c) Iluturei; d) grrulinuta ,cu ochisori; e) eicuri La icoane ca decotatie etc. Moil. strilvechiu
de glugfi.

Stergar la icoane a) trandattrul mic; b) eortml

5 berbecelui; c) ridichturii en speteazii; d) strajnie ea 3 Mod. f. vechia
aleslituri; e) cieuri cu alesiitnri.

6 . . . Linie a) ochisori; b) comal berbecelui. Pe calme

. . .
Cpiitain de pat a) ciocane; b) piezesate de doue ;
7 6 Capaudu = perina
c) griidinuta mica, inchisii; d) eieuri legati in ()d'hui.

8 Alba-inferioard Ocna-Sibiiului Ocna-Sibiiului Vargit. Mod. stravechiu

9 Sibiiu Sibiiu Avrig Alesfitura a) eoltisori inchisi; b). fitrenlite.

10 , Alesaturfi : plezesa' te,- intoarse 'in 3.

11 , Poplaca Vara.
Alesaturit a) ziniti en brfin (varga din inijloc);
12 Hunedoara Brad Buce
bY furcutil. .

13 Sibiiu Miercurea Ludoful-mare Alesfitura.

14 . Sebeful-sdsesc Pianul-infer. Vartpl a) vargii suveicatti; b) drugrilitu. Mod. stravochin

, 15 Alba-inferioard Ocna-Sibiiului Ocna-Sibiiului Varg: totasca' Cu steluta (fig. mare). . - - Mod. etriivechin. To0i = Slovacii

- tergar la icoaue a) ochisorii mari ; b) ridieli-

16 I'dg((Uf Fagdraq Porumbacul-sup. turi cu speteazii; e) cruce; d) graditinta mica, inehisli; La icoane ca decoratio etc. 3 Mod. stravechiu
e) furculite; f) cieuri de glugii.

Cfipfitain de calme a) cruce si presettri ; b) strajnic;

17 Arpaqut-inferior Porumbacul-inf. c) cunuml; d) cicuri. Po calme

Faya' de perilla a) cornul berbecelni.; b) ales- '

18 . . . tara eu speteaz, de 3; c) piezasatele; d) ciocane. mod. vechin

Leynientil a) colti; b) .bumbice; c) oclituri; d) tra-

19 Sibiiu Sibiiu Bafinari surii; e) eiucuri. Po calme Mod. de presto 100 ani

.
Lelnice a) ridicaturti mica Cu speteaza; b) ridi-
20 Poplaca ciituriti mare cu speteaza ; e) ciucuri inodati. . Mod. stravechiu

Lesnice a) paliara alese pe 2 tire; b) vargfi en

21 . .
.

desrattri; o) pnisori; d) opturi de cele mari. 6 ' _

-
Levnicd, a) paliara; b) ridicitturit cu speteaza pe
22 . Salifte Gurariu Mod. stravechiu
. 9 lire; c) crace; d) ciucari inodati.

23 . Nocrich Bendorf Pastural a) cruce; b) pana; c) vargrt. Ca !lata de tuasa Mod. f. vochiu

, Masa' de panza' a) ertpri( ; b) alesiiturfi pe 4 tire;

24 . Al(iina a) bat ami alesitturii pe 16 tire; d) (largul ; e) loare Pe masa sau pi pe pat ,
din barson.

Lelnientfi a) on cu 'rostul inclieiat; b) cruce en

25 . Salifte Sdcel speteazti ; c) tioare cu rostul inelleiat; d) sucituri sau Pe calme 2
rupturi; e) (leste (degete)..

www.dacoromanica.ro
 27

Comp.
Nr.
brod .
Comitatul , Cercul Comuna Numirile .

Se aplic Nr.
brod.
Observ,ri

Lesnieutii, a) 'cernid berbecelui (zaluta intoarsa);

26 Sibiiu Sdli .7 te .Rod b) ochisori; c) cornurariu sau zal jumatate in degete ; Pe culme Mod. vechtu
d) gheorghina;

,
Ch inden pe feulme a) totasca; b) coperemintele ;
27 Mi ercurea Topare ea 1521*i Mod., stravochiu. (itindett= $tergar
e) cristornic; d) ciucuri inodati.
.

.
Illaisiirltirt a) varga en umplatura; b) varga ea
28 Sebeful-sdsesc Bithdu Pe masa
zamti.

Fund de .perinfi a) zamti ; b) gogoloti cu elence

29 . . . (crengi) si creasta pe Janga el; e) coltisori; d) creasta Mod. vechiu
Si cruce; e) lluture (fig. rosie co verde etc.) si furculita.

Fund de perinfi: a) 'cernid berbecelui cel gras,

intillnit (fig. cu rosu la mijloc); b) zala grasa cu
30 . . .
clence (crengi); c) coltisori ; d) creasta grasa ; e) zamti ;
f) crucea grasa, inchisa ca gogolot si creasta:
Fund de perinit, a) varga en gogolotul cel gras; 10 $i
31 . .Calnic b) varga in tesatura ; o) varga cu eoltisori; d) masa 29
en clenee (creng.); e) varga cea grasa.

.. tergitfor a) varguta ca coltisori ; b) varguta cu Mod. stravechiu

32 Fdgdraq Arpa fs ul-inferior Rucdr Pe calme etc.
cruciulite; c) ciucuri legati ca chic:

33 . . 2/reza - Cdrti- Fata de perilla a) cornul berbecelui; b) ochiul _ Mod. vechin

foara boului ; e) prescura ; d) cruel in 5.

34 Tit' rn a va-nt are Medias Boarta

Fata de perilla' a) dintisori ; b) cracuroasa cea Mod. f. vochiu. Ocna e o comuna
aproupe de Sibila
mare ; c) alesatura : d) erficuroasa cea mica ; e) ogneana.

Tei rnava-mica
Fetilor (fat de perilla') a) scantentil; b) zale ;. Mod. f. vochitt. Co Insonmeaza cu-
35 Hosusd u, Miedsasa e) mununa ; d) pa en rostul inchis; e) cornul. vilintul nomina. nana putut erua

tergar de eulme a) cfciugil de jumatate ; b) vrasta ;

36 Hunedoar a Deva Cdin el e) vrasta suveicata ; d) zala cea mare; o) caciuga en Mod. f. vecina
gandacel; f) piciorul gliilaului; g) d'inri.
37 Baia-de- Crif Cebea Tindeu a) colti; b) zimti mici; c) zimti; d) ciuenri. Atarnat pe ',arete ca podoaba 29 alud. stravochiu. Tinden = stergar

38 ' Brad Buce f Tindeu a) alesatura; b) bran; e) ciucuri si nodatura. 12 Mod. striiveChiu

39 Mur11.1- Ilia Campuri-Surdt Latitit a) ruje; b) staii). Ca cingaloare

40 .. , Latitit. Ca salba la grit

Chinden a) alesfituri marnnte ; b) alesaturi in se aplica qi ca fund de perina

27 Mod. veda
41 Murd,y- Turda Murdf Pogd ceau a
tablite: i fata pe masa

42 Tarda- Arief Trdscdtt Lttina Chindeu *a) cruciulite; h) vrste ; e) Dilate; d) zimtei. _ 27

43 . Ofenbaia
Chinden a) Mal boulni; b) petecuta; c) furcuta; _ 27 .
d)', zimtei; e) chica&

44 Solnoc- Dobtica Betlean Diug Titulen a) geanil sau genuta; b) colti, encuita:1u
37
(cucurbeu); e) petecituri.

45 Bihor Beius -11 Faltar a) vraste ; b) prescura aleasa; c) vraste intre I

Bein .1
II inerengurata en
alesatari;, d) pana spieuri.
Mod. vechiu. t'atar =$tergar

Cabros sau fatal de masa a) flori ea emite

4(i Cefa Cherefig. (pumnari); b) miezi cu crucite; o) peana trasa (alosa);
d) alesatura pa bot..'

47 Arad Chip'. neu Cheretuf Dos a) capre; -b) alesiltura cu 4 pupi* (muguri);
Mod. vechiu. Dos =ltergar -
c) vraste; d) carligul; e) cincuri.

48 Timi*. Recaf Belint Conein: pul marunti cu gaitan. Ca broboa(la Mod. de preste 120 ani .

' 49 Caras- Severin Tintif Tincova Coneiu: pul mdrunti cu gaitan. . 48 .

.

, 50 Set agi u Zet du Tresne a

terurit
g a) rupturtl cu cordencin in 2 virgele;
Mod. f. vochiu. ergura = $tergar
b) tesatura in laturoi; e). pene ; d) ruji alese in laturoi.
d)

terguriii a) ruptura din pene: in 'cordencin in

51 . 2 ite ; b) ruptura cu 2 vargele; e) ruptura cu 3 var- I 50 Mod. f. vechiu
gele; d) ruptura 'cu. 7 vargele.
. tergar la icOane a) trandatirul mic; b) straj-

plecata;
1

Avrig nice ;c) cruce; d) jumatate trandalirul mic; e) cruce Combinatie taraneasca din modele
52 Sibiiu Sibii u Se aplica si penirrt alto scopuri 6 vechi
plecata ; f) gradinuta mare, inchisa; g) ochisorii inri;
h) cicuri de gluga.
' . Fund de perinit a) varga ca coltisori; b) ereasta
ideo parte; c) varga en zal,' (fig. ca galbin), gogolot Combinatie tarlineascil din modelo-
53 . f
Sebeul-sasesc Cacova 29 f. vechi
(fig. cu alb), cruce $i clence (fig. rosie); d) uniplatura ; .

e) gogoloti, cu. clence (crengi). '

7*

www.dacoromanica.ro
 28

IIMII
Comp.
Nr.
brod.
Comitatul Cercul Comuna Numirile Se aplica Ni..
brod.
Obseryari

Fund de perinit a) gogoloti; b) varga earlontata .

Se aplicii st pentru alto scopuri 29 si _
54 Sibiiu Sebeful-sasesc Rdhdu din ei pea. 53

Mod. proaspat. Alte numiri deci nu

exist.
55 Solnoc-Dobetca Ciachi-Gd rbdu Fizef -Slin-Petru .. terljar a) genuta; b) berchita.

Chin(1en a) ntuguri de trandatir; b) trandatiri; 27 Mod. f. vechiu.

56 Bistri(a-Ndsllud laad Borgo-Rus c) viorelo; d) Maui inodati.

Chindeu: alesatura In dupcele -- a) pasere ell frunza 27

57 . . Borgo-Bistrita de viie gi strugttri; b) frunza de stejar.

CI leu a) varsta hat en alesatnra in dupacele; a 27

58 a n Borgo-Suseni b) frunza de stejar.

III. Albumul cu modele tesute in lAna.

Comp.
Nr.
brod.
Comitatul Cercul Comuna Numirile Se aplica Ni.
brod.
Observari

59 Sibiiu Sibiiu Sebeful-superior Bran. Model foarte vechin

Sebeful-inferior Ciltrintii: vegtemenease, din jos co bortit san eheitd. _ Mod. f. yeah:. Vetem o numele
unui sat
60 a

61 , . Bradu Caltrintii a) varga ell Bruce; b) zaInta; c) coltigori. Mod. strilvechiu

a Boita Brim sau cingatoare. -- _

62

Crtitintit : brdeneascd a) chilli mic cu Mesa- 1 _ Mod. vechiu. Bradu e nuniele unui
sat Invecinat
63 . o Avrig
tura; b) child mire en 3 alesaturi; c) elmita.

Cratintii --a) guritele; b) gtiueulete (bucatele); c) ale-

64 . Mohu
saturi; d) cicuri.

Bungard Mod. vechiu

65 a Cridintit a) gtiuculete; b) foarfeci gi 'Tuba; c) cieuri.

Crildiutit a) strajnicel ; b) varga eu dinti g't straj-

Mod. f. vechiu
66 . Nocrich Marpod nicele; c) varga cu cruce ; d) varga cu (larg, inehisa;
e) cheita.

Crfitintii a) strajnicel; b) varga de pe inel; c) varga Mod. de preste 100 ani

67 . Ilimbav en cruce; d) cheita.

Cratintit a) margelute; b) tam* en cruce; c) 1111'- Mod. vechiu

68 . ' ocu:teatlle:nd:e tpreaturdeeantitre;; ed)) elioneietui.

Ciitrintii.
, a) margelute ; b) bortacul en baerue;
t,
69 a Nocrich
en strambulet.

70 a Sellifte Gurartu Criitintit a) geana ; b) zalnta; c) coltigori. Mod. strilvechin

71 a a Galef Bran. _

72 s Brilu. _

73 . &Hite Brill'.
Critintii a) speteaza inchisa en rupturi; b) eerbul
de 7; c) vrgi alese; d) zaluta; e) ochigori de 4; Pentru fete fetite dinapoi si Mod. voch iu. Nevestele poartilri
74 ' a Tilifca dinainte dinainte si dinapoi pirte negre
f) colti sau coltigori.

Criiiintii a) varga aleasa ; b) pui rodenegti; 0) ochi- 74 Mod. vechiu. Red e numele unui sat
75 > S011ifte sori de 4; d) cerhul en crengute; e) Wirth. din apropiere

Cratintit a) alesatura en speteaza; b) varga en rup-

Mod. vechiu
76 a Miercurea Miercurea tele; c) coltigori.

Crfitintii a) dargul mare; b) tloarea mare din cerb; _

77 > a Apoldul-super. c) coltigori.

www.dacoromanica.ro
 29

Nr.
brod..,
.

Comitatui C e r cu 1 Comuua
1

Numirile Se aplica
Comp.
NI..
brod.
Observari -

Cingiltoare a) zata judicial' sau serpulete (secasul);

78 Sibii u Sebeful-sd ses e Sdsciori b) chi .itteltisi; e) broasea sao (leste (degete); d) dial Mod. do 90 ani. Secasul e nu-.
mele unui riulot
cu creasta ; e) ticbiul inchis en cruce.

Cittrintii, a) nationalul; b) furcuta cu sucitura;

79 , Sebesel o) umplatura cu 3; d) umplatura earlontata; e) chi-

C:
da attei;

80 Pianul- superior
rtiantati a)pritin
stbil enb)2za ghiare;
Cu gliare; a
Mod. f. vechiu. Mama o numole
cc:rico:ni' becelui ; d) poenareasca en glitare; e) pri- unui sat
kltintil mare; f) cincuri.

' Cratintii a) turenta pienareasea; b) serpoaica; Nr.-

bi.od.
81 ,
Mod. vechiu. Pieuireasefi lela cuy.
e) barca Sibiiului; d) eiucurei. Pian
119

82 , , Vargil la surf, din jos a) pristin; b) drugalaie ; _

e) seltioape; d) cornul berbecelni ; e) eiuenri. .

Cefitintil. a)..drugillIut; b) seltioape; o) ban mic;

83 ' Pi anul-inferior Mod yechiu
. d) ban niare;' e) coltisori.
.

Cralinta a) trasura cu suveica; b) dusuri. de 9 ori;

84 . a Rachita e) trasura CH speteaza. de 3 ori;. d) tivitura cu col- -- Mod. probabil non
tisori; e) ciamtri.

Ciitrintit -a) diirg'ill ;* b) umplatura cu acul; e) um-

pliitura cu cruce; d) furcuta cu chi ; e) cotetul;
85 . . Petrifaldu f) broasca en stfilp; g) erpulete (secasul); h) pomul 78 Mod. vechin
Cu broasea; i) ciucuri cu creste. .

Cittrintii,
, a) broasca; b) na tionalul , c) floarea Si- NI-
86 . , biiului Cu furcutii; d) zal, ; e) pomul; f) umplaturii _ brod. .
CU cruce. 119

Crlint a) matar; b) alesatnra inebisa; e) ruju-

87 Tarnovn-micti San- Mart in Bazna lita; d) roda; e) Omita oabla.

Crilitinyi a) slip cu floare; b) ochisori; e) furenta;

88 . ,
d) spicul; e) roata eu stalp; f) delta, oabla; g) ciucuri. Mod. strilyechiu

urt; a) stalpii cu boboroane; b) vartelnita; c) ciu-

89 Hosusdu Micdsasa curi cu m'ad. _ _

90 Sibiiu Sdlifte Gales Cingiitoare. _

91 Alba-inferioard ii Feney Cingfitoare.
92 Hu ?I edoara O raftie Bintinf Campal, la pat.

Zadie a) alestitura in calea ratilcita; b) alesiltura -

lantitliti; o) sucitura in vrasta neagra; d) vraste;

93 Al ba-i nf eri oa rd . B uciumani e) oute sao emite; f) campa eel mare (partea al- Zadie =- ciitrintrt. Numele catrinta
se da in acost tinut sortului (dinainte)
bastrd) Cu pristatt (fig. cu galbin) coarnele berbecelui .

si darg; g) eincuri.
_

H unedoara . Jibot
Varilii la lurt --a) alesatura en speteaza; b) fur-
9-1 La sort din jos Mod. f. vechiuS
dita sau militaresc ; o) militarese en doape pe de laturi.

95 , Vargit la lurt a) coltisori; h) elli(Iealii; c) eineuri. Restul sortului e tinut In co oare

albastril
_

Cittrintil a) presura; b) spic (pl. spienri); c) sea- Nr.

9(; ' . Binfinf dele ;d) barca Sibiiului; e) serpoaica mica; f) pri- Mod. yeehiu. Cincurii se poarta In-
brod. doit mai lungi
S.stenul mic; g) pristenul mare; h) colacei. 119

. Cittriutia -- a) corita' berbecului eel mic; b) spice en.

Nr.
97 i, . O rd Vie oehisori; c) Iloarea Sibiiului; d) potcoava; e) pristenul brod.
.

mic; f) zala; g) ininta; II) mesteeata. 119

' Catitrintli a) sucituri; b) zalute sau zale; e) se-,

98 , Turdas Mod. yeehiu
ruin; d) pristenul tale.

99 Illur(iq- Turda Beghinvl-sdsesc J" ab e ni(a Catitrintasi.

. ,

Zadie a) vraste; b) raje; c) impunturi; d) coarnele

100 Tarda- Arief illurdy-Lu dal Micra f- Ludoq
berbecelui.
DrepSt catrintll 93 Mod. f. vechiu.

Zadie a) alesatura de carcei si cornatei; b) alesa-

101 Solnoe-Doblica Ciachi G d rb d u Fizeg- Senipetru tuya mare : paingin; c) alesatura pe mijloc; d) maitu- Dinapoi si dinainte 93
.
Mod. striyechiu
qeascA ; e) ciueuri.

Pillizalturii a) genita; b) alesatura in pasitura; - Ciltrinte astfel Impodobite en flori

102 Bistri( a. IV dsd u d Iand Borgo- Suseni c) gene; d) varstele ; e) tivitura; f) canaei in odati.
Drept cltrinta sant in Ilfirgau. obsteste *futre-
buintate

.
Panziiturii a) guita ; b) flutM; o) alesatura in
103 Borgo-Prund pasitura; d) tivitura; e) callad inodati. Mod. yeehiu

www.dacoromanica.ro