26.

Modalitati de diminuare a riscului

Se cunosc urnatoarele modalitati de diminuare a riscului:
1. Diversificarea este principiul de baza al activitatii investitionale. Idea de baza a
acestui principiu este de a nu aloca toti banii la acelasi proiect investitional, oricit de atractiv ar
parea acesta. O asemenea limita va permite evitarea pierderilor catastrofale in cazul unei erori.
2. Distribuirea riscului se realizaeza efectiv in procesul pregatirii planului proiectului si
documentelor de contract. E necesar sa se ia in consideratie ca majorarea riscului unui participant
trebuie sa fie insotit de modoficarile adecvate in distribuirea profitului.
3. Constituirea rezervelor reprezinta o metoda de combatere a riscului ce prevede
determinarea corelatiei dintre riscurile potentiale care influienteaza costul proiectului si marimea
cheltuielilor necesare pentru depasirea devierilor in desfasurarea proiectului. Dupa indeplinirea
lucrarilor pentru care au fost repartizate reserve e necesar sa se compare repartizarea cheltuielilor
neprevazute de plan si a celor effective. Partea nerealizata a rezervelor se intoarce in proiect.
4. Diminuarea riscului in planul finantarii presupune asigurarea excesului fluxului de
intrari probabile asupra fluxului de iesiri de mijloace banesti.
5. Asigurarea trebuie realizata in baza conditiilor speciale de asigurare cind se ia in
consideratie specificul ordinei si conditiile asigurariiordinului dat, si cind e prevazuta
responsabilitatea asiguratorului. Asigurarea riscului de antreprenoriat presupune incheierea
contractului de asigurare de proprietati, in care asiguratorul se obliga sa achite plata contractata
in cazul aparitiei evenimentelor contractate asiguratului sau a altei parti in a carei favoare se
incheie contractul.

27. Influenta inflatiei asupra deciziilor investitionale

Consecintele (efectele, costurile) inflatiei pot fi analizate atat la nivel microeconomic, cat
si la nivel macroeconomic. Fenomen complex, care afecteaza structurile intregului organism
economico-social, inflatia are si importante consecinte.
Influenta asupra consumului, economisirii si investitiilor Inflatia, prin efectul
deprecierii monetare, schimba comportamentul individual, atat in actul de consum, cat si in cel al
economisirii. Pe fondul unei inflatii rapide, indivizii prefera satisfactiile prezente celor viitoare,
neavand certitudinea ca in viitor economisirea unei parti din venitul actual le va duce aceeasi
satisfactie. Acest gen de comportament conduce la modificarea structurii economisirii. Astfel, va
creste ponderea economisirii pe termen scurt si cu caracter speculativ, in detrimentul celei pe
termen lung. De aici, rezulta efectul direct si negativ asupra investitiilor. Sunt preferate si chiar
privilegiate investitiile pe termen scurt, in defavoarea celor pe termen lung, mai costisitoare, dar
destinate formarii brute de capital in economie, unde perspectiva obtinerii de profit este mai
indepartata. Consecinta este aparitia unui sector tertiar supradimensionat, in care intreprinzatorii
investitori ajung la profit intr-un timp relativ scurt. Literatura de specialitate nu omite faptul ca s-
au inregistrat si se inregistreaza fenomene de crestere economica inflationista. Acest lucru este
posibil si explicabil prin preturile relativ mari, incitante pentru producatori si prin rata medie a
dobanzii mica, permisiva amortizarii investitiilor. Continuarea intretinuta a unui asemenea
proces se loveste, insa, de anumite restrictii (limite). Economisirea fortata, prin renuntare la
consum din cauza preturilor mari, si transformarea ei in potentiale investitii nu se realizeaza in
orice conditii. In primul rand, acest lucru se intampla doar in tarile dezvoltate, unde veniturile
populatiei sunt suficient de mari, incat sa poata fi diminuate nominal si real, pentru a spori
economiile prin renuntare la consum. In al doilea rand, este posibil ca celelalte efecte negative
ale inflatiei sa fie mult mai mari decat efectele pozitive ale cresterii economice inflationiste. In
concluzie, cel putin teoretic, inflatia nu este acceptata ca factor al cresterii economice durabile.

28. Actualizarea in procesul evaluarii proiectelor investitionale

Factorul de actualizare (factorul de discontare) este folosit la aducerea din viitor n
prezent a unei sume de 1 leu i exrim ct valoreaz zi 1 leu, luat la o dat viitoare peste h ani.
Dar dac se investesc X lei?
Dac se noteaz cu Y suma total cumulat peste h ani a X lei investii n prezent, atunci
se va obine
Y = X x (1+a)h, de unde:
X = Y x 1/(1+a)h,
n care: X reprezint valoarea actual a Y lei obinui n anul h.
Astfel, FA (factorul de discontare) va fi reprezentat de relaia 1/(1+a)h.
Reieind din cele menionate, factorul de actualizare se folosete la aducerea n prezent a
unor sume ce se vor realiza (se vor cheltui sau se vor obine) n viitor, micornd aceste sume,
deoarece acest factor ntotdeauna este mai mic ca unu.
Se mai impune nc o remarc deosebit de important i anume:
n cazul aplicrii factorului de actualizare, h ia valorile 1,2,t;
n cazul aplicrii factorului de compunere, h ia valorile 0,1,2,t-1, unde t reprezint
intervalul de timp cuprins ntre momentul la care se face actualizarea i momentul n care se
obine ultima sum ce se actualizeaz. Valoarea 0 pentru h n cazul aplicrii factorului
de compunere se exprim tocmai prin faptul c suma ce urmeaz a fi actualizat a fost
nregistrat la sfritul anului.
n literatura de specialitate simbolul a este denumit coeficient de actualizare (rata de
actualizare).
el reprezint profitul ce poate fi obinut ntr-un an ca urmare a sumei de 1 leu investite
productiv la nceputul acelui an.
a = f (ri; rd; rr; e;), n care
ri rata inflaiei;
rd rata dobnzii;
rr rata de risc investiional;
e - eficiena medie din domeniul de activitate, n care se realizeaz investiia.
n activitatea practic, indicatorii care se actualizeaz sunt: profitul, costurile, producia
etc.
 29. Politicile investitionale in functie de utilizare a veniturilor obtinute

Politica investiional reprezint o parte a strategiei financiare a ntreprinderii, ce

const n alegerea i realizarea celor mai eficiente forme ale investiiilor sale reale i financiare
cu scopul asigurrii unui nivel nalt al dezvoltrii i majorrii potenialului economic al activitii
sale.
30. Determinarea VAN, IP, PP
1. Valoarea actualizat net, VAN mai nti se calcul valoarea actual a fluxurilor de
lichiditi viitoare din care se deduce suma iniial a investiiei.
Formula de calcul este:
VAN = (CFn/(1+1)n) - CI
CFn cash flow; i rata de actualizare; CI suma iniial a investiiei.
n cazul n care ipoteza este n mediu economic cert rata de actualizare reprezint rata
dobnzii pe piaa financiar care rezult din cererea i oferta de capitaluri. O investiie este
acceptat dac VAN > 0. Pe plan economic i financiar, un proiect investiional cu o valoare
actual net i pozitiv semnific urmtoarele:
-Posed capacitatea de a rambursa pe parcursul ciclului su de via economic capitalul
investit;
- are capacitatea de a produce cash flow n exces, asigurnd obinerea unui anumit volum
de valoare net.
Neajunsurile acestui indicator sunt:
- VAN ne permite s stabilim dac proiectul investiional este sau nu rentabil, dar nu
scoate n eviden importana relativ, comparativ a acestui proiect;
-VAN nu ine cont de mrimea termenul de recuperare;
-VAN depinde foarte mult de mrimea ratei de actualizare ce se ia n calcul i, din acest
motiv, este foarte important ca aceasta s fie stabilit corect, n funcie de componentele sale
principale (costul capitalului, prima de risc, prima de inflaie).
2. Rata intern de rentabilitate, RIR, specifice fiecrui proiect i este rata de
actualizare pentru care se obine VAN nul. Calculul RIR se face prin ncercri repetate pn
cnd VAN se apropie de zero. Acest indicator mai poate fi calculat i prin urmtoarea formul:
RIR= r min+(rmax-rmin)VAN max/VAN
Astfel calculat acest indicator este mult mai precis.
3. Indicele de profitabilitate, Ip exprim rentabilitatea relativ a proiectului de
investiie pe o durat ntreag de via a acestuia. Se determin ca raport dintre CF actualizate i
suma iniial a investiiei:
 Ip=( CFi / (1+i)n)/ CI sau Ip=VAN/I0+1
Proiectele sunt acceptate dac Ip este mai mare de 1.
Acest criteriu avantajeaz proiectele cu cheltuieli iniiale mici chiar dac celelalte
proiecte au un VAN mai mare. Se utilizeaz pentru comparaia proiectelor de investiie cu VAN
apropiate.
4. Termenul de recuperare asigur o alegere a variantelor de investiie n funcie de
rapiditatea recuperrii capitalului investit. Se calculeaz ca raport dintre suma iniial a
investiiei i CF actualizate: TR = CI/[ CFi / (1+i)n /n]
Prin aceast modalitate se penalizeaz investiia care recupereaz capitalul investit ntr-o
perioad mai mare pentru c riscul de nerecuperare crete proporional cu aceast perioad.
Exist un dezavantaj c se elimin de la selecie proiectele cu o bun rentabilitate dar cu termen
mai lung i care pot fi mai avantajoase.