Tema: Caracteristica reliefului teritoriului urban si metode de ameliorare a formelor

lui.

Din punct de vedere a caracteristicii teritoriale, teritroiile urbane se caracterizeaza in 3 grupe

principale cu caracteristici separate a conditiilor naturale a teritroriilor.
Dintre conditiile naturale deosebim:
I. Relieful teritoriului caracterizat prin valorile declivitatii si orientarea lui (N,S,E,V)
Relief- totalitatea neregularitatilor suprafetei pamintului, diferite dupa forma, marime si geneza.
Determina in mare masura caracterul si repartizarea in spatiu a apelor de suprafata si a celor
subterane, a solului, a invelisului vegetal, a lumii animale, cauzeaza diferintierea climei pe glob.
Relieful in Moldova - teritoriul se intinde de la:
N la S 350km;
V la E 150km;
Altitudinea medie -147m
Altitudinea maxima 429,5m (dialul Balanesti)
Inclinarea generala in directia NV si SE a suprafetei teritoriului 14,5% din teritroriul Codrii
6-7-8 grade intensitatea seismica
Directia apelor subterane de la N la S spre Marea Neagra. Rocile primare (de baza) de pe cea mai
mare parte a teritoriului- argila-nisipoase au o mare capacitate portanta sunt bune de fundatie
Adincimea apelor freatice 0,5- 2,5m terenuri din lunci 0,5-30m pe cumpele apelor si pe pantele
vailor.
Alunecarile de teren sunt mai frecvente in reiunea Codrilor, pe inaltimea Tigheciului, in pantele vailor
Nistrului, Prutului.
Eroziunea (formarea ripelor) in partea de sund. Procesele carstice sunt dezvoltate in N si NE pe
interflufiul Nistrului, Raut, fiind exprimate prin mici adincituri rotunde, grote, pesteri, fisuri.
II. Nivelul apelor subterane
III. Posibilitatea inundatiilor teritoriilor cu apele riului, lacurilor, marilor.
IV. Conditii extraordinare (alunecari de teren, carsuri, seluri ).
Dupa caracteristica fiecarei grupe de conditii naturale teritoriului presupus urbanizarei poate fi
caracterizat in 3 categorii:
a) teritoriul favorabil
b) putin favorabil
c) nefavorabil
Teritoriile categoriilor limitate favorabile si nefavorabile pot fi modificate, ameliorate, ameliorate,
supuse unor schimbari ingineresti cu scopul trecerii lor in categoria favorabila si utilizarii lor conform
cerintelor urbanismului .
Astfel pentru modificarea reliefului se foloseste sistematizarea verticala.

In categoria teritoriilor favorabile sint incluse terenuri cu urmatoarele caracteristici:

1. Relief i = 5100- promile
2. Inundatii cu strat de apa mai mic 0,5m nu mai des de o data in 100 ani (asigurarea de 1%).
3. Nevelul apelor subterane Ha.s 3,5m.
4. Lipsesc alunecari de teren, carsuri, seluri
In categoria limitat favorabila se include urmatoarele teritorii:
1. Relief i = 0 - 5 ; 100-200
2. Inundatii cu strat de apa panoi la 1m o data in 50 ani asigurare2%.
3. Nivelul apelor subterane Ha.s 2m.
4. Lipsesc alunecarile de teren, carsuri si seluri.
In categoria nefavorabila se include teritoriile:
1. Relief i 200
2. Inundatii cu strat de apa mai mare de 1m o data in 20 ani cu asigurare 5%
3. Nivelul apelor subterane Ha.s 1m
4. Predomina alunecari, carsuri, seluri.

Clasificarea teritoriulor prezentate mai sus este recomandata prin terenuri cu constructii capitale.
Pentru spatii verzi indicii prezentati sint aevidenti altii .
In practica urbanismului la prima etapa se folosesc doar teritorii favorabile. In caz de teritorii imense
nefavorabile se precauta posibilitatea ameliorarii teritoriului limitat favorabile, ceea ce aduce la
folosirea teritoriului pentru formarea unui plan mai compact a orasului sau localitatii proiectate.

Stiati ca.
Cea mai grea grindina a avut 1kg si a cazut in Gapalgani, Bangladesh in 1986
Cel mai umed loc de pe pamint este Mawsynnrma, India. Cantitatea de precipitatii ajunge la
12m pe an
Cel mai mare fulg de nea inregistrat a fost de 38cm diametru si a cazut in Montana SUA in
1887.
Cel mai secetos loc este desertul Atacama, Chile. In unele locuri nu a plouat de 500 ani.
Cel mai fierbinte loc este desertul El Azizah, Libia. In 1992 sa inregistrat o temperatura de
58C.

Tema: Metode de sistematizare verticala.

Sub termenul sistematizarea verticala a teritoriului vom intelege modificarea formelor reliefului
existent cu scopul aducerii lui la forme corespunzatoare cerintelor urbanismului dintre care sunt:
1. Asigurarea cursului liber a apelor atmosferice.
2. Crearea unor forme de reilef care asigura trasarea mormala a retelelor ingineresti (apa, canalizare,
electricitate, telefon, etc.)
3. Crearea unor forme si elemente de teren capabile sa asigure circulatia normala a transportului si
pietonilor.
In procesul sistematizarei vericale este necesar sa tinem cont de necesitata bilantului volumelor de
terasament pentru teritoriul sistematizat ( egalitatea volumelor sapaturilor cu volumele impluturii).
Exista mai multe metode de sistematizarea verticala:
a) Metoda profilelor
b) Metoda grafic analtica de priectare a sistematizarei verticale.
c) Metoda curbelor rosii de nivel

a) Metoda profilelor se foloseste limitat pentru proectarea sistematizarii verticale a strazilor

pistelor de decolare pe aerodromuri, fisii inguste de trenuri urbane. Rareori aceasta metoda
poate fi folosita pentru sistematizarea verticala a terenurilor urbane integre. In acest caz
terenurile urbane se impart in patrate sau dreptunghiuri cu laturile de 40, 50 , 100 si mai multi
metri, se construesc profile longitudinale pe o directie a laturilor dreptunghiurilor , apoi tinind
cont de cotele de proiect initiale se construiesc profile longitudinale consecutiv pe directiile
perpendiculare, este evident ca uneori devine imposibil pastrarea datelor de proiect initiale,
reintorcinduse la proiectarea profilelor cu scopul racordarii in punctele de intersectii a
profilelor. Aceasta aduce deseori la lucrari suplimentare imens, deaceea aceasta metoda este
limitata.
 b) Metoda grafic analitica consta in folosirea calculatoarelor si aparatajului matematic cmplicat
de seriere reprezentarea a reliefului cu ajutorul curbelor de nivel , exprimate in functie de
ecuatii matematice. Se folosesc rar din motive de volum mare a informatiilor initiale de
descriere a reliefului in forma matematica.
c) Metoda curbelor rosii de nivel da posibilitatea modificarii formelor reliefului existent cu
ajutorul liniilor rosii de priect ( curbe de nivel proiectat) cu echidistanta curbelor de nevel
existente mam mare de cit echidistanta de proiect , fiind aplicate pe acelasi plan si aceeasi scara
impreuna cu curbele existente. Curbele rosii de nivel vizual caracterizeaza gradul de modificare
a formelor reliefului existent reesind din scopul si cerintele de pastrare maximal posibile a
formelor existente a reliefului. Aceasta conditie va fi satisfacuta atunci cind curbele de proiect
vor fi maximal apropiate de curbele existente.
De obicei relieful existent este caracterizat in linii generale cu curbe de nivel cu echidistanta destul de
mare, cu scopul detalizarii formelor reliefului proiectat este necesar nicsorarea valorii echidistantelor si
din practica, echidistanta se recomanda:
H nech = 2.0 m H rosu
ech = 0.5 m
H nech = 1.0 m H rosu
ech = 0.2 m
H nech = 0.5 m H rosu
ech = 0.1 m

Cu ajutorulu curbelor rosii este posibil atit detalizarea reliefului cit si generalizarea lui.
Detalizarea este necesara in cazuri unui relief cu forme complicate schimbatoare. Pentru detalizare
sunt necesare unele masuri topografice suplimentare si invers, pentru generalizarea reliefului nu sunt
necesare masuri topografice si ea se filiseste in cazuri de relief cu forme omogene .
 In practica de proiectare reala
sistematizarea verticala se efectuiaza
de obicei la scara S 1:500 cu
echidistanta existenta de Hex = 1.0 m si echidistanta de proiect Hpr = 0.20m , in cazuri de necesitate
cind declivitatile reliefului sunt foarte mici, echidistanta de priect poate fi de Hpr = 0.10m.

Tema: Sistematizarea verticala a strazilor

Prin proiectul de sistematizare verticala a unui oras se determina pozitia in plan orizontal si vertical a
retelei strazilor, pietonilor, cartierilor, precum si a unor constructii izolate.

Amenajara reliefului orasului astfel incit sa corespunda necesitatilor de constructie si de scurgerea a

apelor se face cu ajutorul proiectelor de sistematizare verticala a terenului, utilizinduse datele
ridicaturilor topografice. La amenajarea teritoriului trebuie de avut in vedere principiul minimului de
deplasari de pamint. Prin acest proiect se face cautara de a se analiza o compensare a terasamentelor si
sa se evite transporturile de dimensiuni mari. Cu acesta ocazie trebuie sa se tina cont si de utilizarea
pamintului ce rezulta din sapaturile pentru fundatiile constructiilor. Aceasta se elaboreaza concomitent
cu planul general al orasului si fac parte integranta din planul de sistematizare a orasului.
La intocmirea profilului trebuie sa se tina cont ca strazile sa reprezinte un colector al apelor de
suprafata si de aceea trebuie sa fie trase pe cit posibil in lungul depresiunilor. La alegerea directiilor
cele mai convinabile pentru strazi, trebuie sa dea preferinta strazilor ale caror declivitati sa fie mici, iar
evacuarea normala a apelor e asigurata printr-un volum redus de terasament.
Ca regula apele de suprafata de teritoriul evadat se scurg pe strada, afara de cazul cind exista
canalizarea in interiorul cartierului care colecteaza aceste ape .
Apele de suprafata trebuie sa fie dirijate din interiorul cartierului spre strada. In cazul strazilor
asezate pe versanti cu pante mari, sistematizarea verticala se realizeaza prin amenajara trotuarelor la
cote diferite sau prin amenajarea partii carosabile la niveluri diferite.
Proiectul de sistematizare verticala a strazilor urbane se intocmeste pe baza schemei de amplasare pe
verticala a teritoriului orasului pe care sunt indicate liniile rosii ale constructiilor, cotele nivelarii in
punctele caracteristice si pantele de proiect pe treceri.

La constructia curbelor de nivel proiectate se foloseste sectiunea transversala pe care se indica latimea
partii carosabile a drumului, gazonului, trotuarului si pantele transversale. Trebuie de avut in vedere ca
cotele de proiect ale trecerilor se stabilesc in dependenta de pantele admisibile ale drumurilor urbane
conform cerintelor normative in vigoare NRC ii- 60-75.
 Categoria drumului si strazii Panta longitudinala Diferenta algebrica a pantelor
sectoarelor invecinate
Strazi cu drumuri magistrale:
a) cu destinatie oraseneasca 50 7
b) cu destinatie raionala 60 10
c) cu transport de marfuri 40 7
40 5
Drumuri cu destinatie rapida
Strazi si drumuri cu destinatie locala:
a) strazi din localitati 80 15
b) strazi raioanelor comunale,
40 -
industriale, etc.
c) treceri
80 -

Determinarea pozitiei curbelor de nivel proiectate incepe cu calcularea pantelor longitudinale

proiectate a segmentelor duse dea lungul trecerilor, cuprinse intre punctele de schimbare a pantei,
conform formulei:
i l = h/d = H/L, unde: h diferenta curbelor de proiect

d distanta dintre aceste puncte

ros
it l1 i l i i
= 20=0.02, = H ech / l , 2 = (B/2) tr / l unde: B latimea strazii . =
ros
H ech =0.2
 Sistematizarea verticala a

intersectiilor de strazi urbane

Reesind din scopul principal a sistematizarii verticale (evacuarea libera a apelor de suprafata),
momentul cel mai important in procesul sistematizarii verticale a intersectiei il constituie crearea unor
astfel de forme noi de suprafete care vor asigura scopul dat. Aceasta inseamna racordarea corecta a
curbelor de nivel ce vin spre intersectie respectind valorile necesare ale declivitatilor pentru atingerea
scopuli dat. Este evident ca intersectia propriu zisa uneori se va modifica esential, forma profilului
transversal macar a uneia dintre strazile de intersecie.

Din practica de priectare vom deosebi doua cazuri de priectare a sitematizarii veritcale a intersectiilor:
a) Strazile de intersectie sunt de aceeasi categorie si parametri - in acest caz forma suprafetei
intersectiei se aduce in apropierea formei reliefului in locul dat cu o singura declivitate generala
de orientare a reliefului. Adica in preajma intersectiei profilele transversale ale strazilor capata
forma intr-o singura panta. Trecerea treptata spre aceasta forma intr-o singura panta a profilelor
transversale se efectuiaza treptat la distanta de 30-50m de la intersectie, racordind curbele de nivel
ale strazillor de intersectie .
b) Una dintre strazile de intersectie este de categorie superioara ceilalte in acest caz strazii
superioare i se ofera prioritate totala pastrind forma profilului transversal constanta pe tot sectorul
proectat inclusiv la intersectie. Racordarea curbelor se face din contul profilului transversal al
celeilalte strazi (analogic cazului a).
 Intersectii
denivelate
La sistematizarea intersectiilor probleme ce apar sunt: crearea unor conditii bune de circulatie
pentru pichete si asigurarea evacuarii rapide a apelor in canalizarea subterana sau prin rigoli in afara
limitelor intersectiei.
Sistematizarea verticala este determinata de forma bombamentului profilelor transversale si de
sensul declivitatilor strazilor ce se incruciseaza. La proiectarea intersectiilor in plan vertical trebuie sa
se aiba in vedere asa regul:
1. Pe arteriile principale nu este permisa executarea rigolilor transversale.
2. La intersectia unor artere principale cu o strada secumdara, profilul longitudinal al celeia din
urma se recomanda cu o rigola a arterei principale, iar profilul transversal in forma de acoperis
cu doua pante a strazii secundare, transformata intr-un profil cu o singura panta egala cu panta
profilului longitudinal al arterei principale.
3. In cazul intersectiei a doua strazi de aceesi categorie si o circulatie de intensitate egala , dar una
din ele avind o declivitate mare cea cu declivitatea mai mica isi modifica profilul transversal in
apropierea in apropiere de intersectie creasta profilului transversal fiind deplasat spre rigola din
amonte dupa panta primei strazi.
4. Pentru asigurarea scurgerii apei din intersectii cel putin una din strazi trebuie sa aiba panta in
sens opus fata de interes.
5. In cazul cind declivitatea tuturor ramurilor intersectiei sint indreptate spre intersectie este
neaparat nevoie sa se prevada o canalizare subterana cu goluri de scurgere amplasata la
intersectie.

Sistematizarea verticala a terenurilor urbane alaturate strazilor

Pein proiectul de sistematizare verticala a unui cartier se stabilesc cotele cladirilor ale drumurilor si
aleelor interioare, ale locurilor de parcare pentru autovehicule, ale celor pentru odihna si joc etc. Datele
principale care servesc la intocmirea proiectelor de sistematizare verticala ale cartierelor sunt cotele
cladirilor principale.
Prin proiectul de sistematizare verticala trebuie sa se urmareasca asigurarea scurgerii apelor de
suprafata in conditii cit mai bune si amenajarea suprafetei cartierului cu utilizarea rationala a
pamintului rezultant din aplanarea terenului si din sapaturile facute pentru fundatiile cladirilor si a
celorlalte amenajari si instalatii evitindu-se transporturile la distante mari.
Apele de suprafata trebuie sa se scurga pe cit posibil prin scurgerea lobera si pe drumul cel mai
scurt, prin rigolele strazilor. La sistematizarea verticala drumurile si aleele din interiorul cartierului
formeaza o retea pentru evacuarea apelor de suprafata si ele trebuie sa fie in acest scop proiectate cu
declivitati corespunzatoare asigurarii evacuarii apelor dincolo de limitele cartierului. Relieful
cartierului dupa sistematizare poate avea forme diferite.
In cazul unui cartier cu relief linistit cu inclinatie dominanta unilaterala suprafata cartierului poate fi
sistematizata sub forma unui acoperis cu un singur versant plan, forma care asugura evacuarea si
scurgerea in conditii bune a apei de pe terenul cartierului si de pe drumurile si aleele interioare.
Daca relieful prezinta pante dulci spre marginile cartierului, suprafata lui se poate amenaja in forma
de acoperis cu coama situata simetric fata de strazile paralele sau deplasate lateral, dupa conditiile
locale. Cind suprafata cartierului este strabatuta de o cumpana naturala a apelor , linia de intersectie a
celor doua plane care formeaza coama suprafetei cartierului poate fi proiectata fie suprapusa peste
coama naturala a cumpenei apelor fie putin deplasata. In asemenea cazuri se asugura evacuarea apelor
de suprafata cu miscari minime de terasament.

Cartierele de pe terenurile de coasta se amenajeaza in forma de terase. Fiecare terasa trebuie sa aiba
drumuri interioare proprii si un sistem independent de evacuare a apelor de suprafata spre rigola strazii
celei mai apropiiate sau la canalizarea subterana a cartierului. Nu se admite evacuarea apelor spre
terasele din vagauna pentru a nu se provoca inundarea acestora .

La proiectarea sistematizarii verticale a cartierelor se foloseste metoda curbelor rosii de nivel

proiectate .
Datele principale ce servesc la intocmirea proiectelor de sistematizare verticala ale cartierelor sunt
cotele principale ale cladirilor (negre, rosii). Cotele negre ale cladirilor se calculeaza :
Cotele rosii de proiect a cladirilor se calculeaza identic dupa cotele rosii de proiect ale terenului .
ros
H0
Cota zero a pardoselei parterului se calculeaza : = H max + H (m) unde :
H ros
max cota rosie maximala
H 0.30 . 0.50 m inaltimea minima de la cota terenului pina la cota pardoselei parterului.
H0
Dupa ce am calculat trebuie efectuata verificarea pentru a stabili ca inaltimea soclului sa nu
depaseasca valoarea de 1.80m
max min
H scl = H 0 - H ros 1.80m

H scl
In cazul cind este mai mare decit valoarea limita stabilita sub parter se construieste demisol
sau etaj tehnic .
V sb s = f hs, ( m3 ) unde:
2
f aria subsolului , m
hs adincimea subsolului , m

V fun = p b hf, ( m3 ) unde:

p perimetrul fundatiei
b latimea fundatiei
hf adincimea fundatiei

Pentru retele ingineresti :

 V inj = r Ld + f 3
hf n , m unde :
r aria sectiunii retelei ingineresti , m
2

Ld lungimea drumului

f sectiunea fintinelor , m
2

hf adincimea fintinei, m
n numarul de fintini

Cind se fac drumurile:

V d = a ha Ld , m3 unde :

a - latimea drumului , m
ha adincimea sapaturii pentru
Ld lungimea drumului.

hn l hb l
a= hn +hb b= hb +ha

k af V sbs V fun V ing Vd Vt

V + + + +

Calculul volumului de teren

Reesind din scopul si conditiile de sistematizare verticala este de dorit ca volumele sapaturii si
volumurile adausurilor pe terenul sistematizat sa fie aproximativ egal ,cu alte cuvinte este necesar
bilantul volumelor de terasament. De mentionat ca volumul solului extras din gropile subsolurile
cladirilor , a santurilor pentru fundatii a santurilor pentru retelile ingineresti si alte volume de sapatura.
Pentru calculul acestor volume se efectuiaza cartorgrame lucrarilor de terasamente a teritoriului
sistematizat. Exista mai multe metode de calcul una dintre cele mai importante si raspundita fiind
metoda patratelor care consta in urmatoarele : pe planul teritoriului sistematizat prin metoda curbelor
rosii de nivel in aceeasi scara cu proiectul sistematizat se aplica o retea de patrate de 20, 40, 50, 100m
si mai mare in dependenta de gradul de complicitatea elementului. In virful fiecarui patrat se inscriu
cotele calculate (rosii, negre) dupa calorile executiei si se construeste linia 0 (de egalitate a cotelor
rosii cu cele negre) de trecere de la sapaturi la adausuri ( cu semnul + sau - ) ale fiecarui patrat sau
alte forme de figura geometrica.
Volumul sapaturii sau adausului:
V o = S0 hmed hmed = hex /4

S aria patratului in scara data

 Tabela valorilor de terasament

Nf S( n h = V = S
m2 hex
hex h
/
n
+ - 0 0 0 + -
1 175 4 0.75 0.11 19.25
2 225 4 0.70 0.17 39.4
3 235 4 0.30 0.32 75.2
4 165 4 1.00 0.25 41.25
I 60.5 114.6

Pentru respectarea principiului de egalitate aproxomatova a volumelor de sapaturi si adaosuri (V= |

+
V | - | V | 0 ) in volumul sapaturilor se include:
a)

V sbs
Volumul sapaturilor pentru subsolurile cladirilor cu multe etaje ( )
V fun
b) Volumul extras din santurile de sub fundatii ( )
V ing
c) Volumul solului extras din santurile pentru retelele ingineresti ( )
 + k af V sbs V fun V ing
V V + + + unde:
k af coeficient de afinare a sulului
Sapatura si adaus

h
V= unde:
n
aria patratului sau alta forma giometrica
n numarul punctelor in aceasta forma
h inaltimea sau adincimea sapaturii sau adaosului (sau cota
de executie)

Proiectarea evacuarii apelor de suprafata.

Evacuarea apelor de suprafata se poate asigura prin urmatoarele sisteme:

- Canalizarea deschisa
- Canalizarea subterana
- Sistemul mixt

Canalizarea deschisa

- Consta din : rigole strazii

santuri

transee de evacuarea apei pina la o albie

naturala si podete la traversari

Canalizarea deschisa se utilizeaza in orase

mici , mijloci, pe teritoriile parcurilor.
 In totalitatea lor, rigolele trebuie sa alcatuiasca un sistem care sa dirijeze scurgerea apelor de
suprafata catre santuri si transeele de evacuare. In locurile de intersectie a santurilor cu trotuarele se
construiesc podete pentru pietoni, de cel putin 1,5m latimea. Pantele longitudinale sint de minimum
5. Vitezele admisibile in santuri sint in functie de materialul din care sint confectionate fundul si
peretii santului.

Canalizarea subterana
Sistemul consta din:
a) Gurile de scurgere, in care se scurg apele din rigolele partii carosabile.
b) Conductele de racordare, care unesc gurile de scurgere cu colectorul de canalizare.
c) Colectorul de canalizare a orasului

a) Gurile de scurgere pentru apele de suprafata se asaza in urmatoarele puncte:

- In punctele joase ale profilului longitudinal al strazii in care se aduna apele si evacuarea nu se
poate face decit prin canalizarea subterana.
- La intersectiile strazilor
- Recipiente intermediare intre intersectii

Dimensiunile gurei
Latimea 0,6m
Lungimea 0,9m
Diametrul 0,7m daca este rotunda

Distanta intre gurile de scurgere

Declivitatea strazii Distanta intre guri (m)

Pina la 0,004 50
0,005 - 0,01 60-70
0,01 - 0,03 70-80
Mai mare de 0,03 60

b) Conductele de racordare
Lungimea conductei de racordare sa nu depaseasca 40m, declivitatea min de 0,005, declivitatea
recomandata 0,02-0,05 diametrul in limitele 200-300mm
 c) Colectorul de canalizare se amplaseaza in drept cu axa strazii sau sub rigola strazii la distanta
nu mai mica de 1,5 ; 2 m de la bordur sau sub zona verde.
Teava colectorului de obicei este de forma rotunda si numai la marimi mari dreptunghiulara.
Materialul din care este confectionata: ceramica, asbociment, beton, beton armat (metalice se practica
la declivitati mari). Dimensiunea tevilor in regiunea cvartalelor, microraioanelor e de 200mm , sub
strazi 250-300mm cea mai mica, maxima 1250 1700mm.
Se amplaseaza la o adincime nu mai mica decit 0,7m pina la suprafata tevei, si nu mai adinc de 56m.
Adincimea normala e de 2-3m.

Sistemul mixt

Sistemul mixt este compus din elemente de retea deschisa si elemente de retea subterana de
canalizare. In acest caz teritoriul necladit al orasului si partile mai inalte sint deservite de un sistem
deschis de canalizare, iar in partile centrale si locurile joase se construieste o retea de canalizare.

Notiuni despre drenaje, tipuri, constructii

Drenaj (din engl. to drain- a usca, a seca) sistem de drenuri (conducte subterane cu ereti
absorbanti, canale, galerii sau fintini speciale) care serveste pentru indepartarea apelor de infiltratie
dintr-un teren, pentru covorirea nivelului apelor subterane in vederea consulidarii sau desecarii
terenului.
Dupa constructia sa se deosebesc drenaje orizontale, verticale, combinate, deschis si drenaj inchis.
Drenaj orizontal consta dintr-o retea de drenuri de absorbtie instalate la o anumita adincime. Din
drenuri apa nimereste in colectoare, apoi in canale de evacuare deschisa, iar de aici intr-un bazin de
captare. Pentru scurgerea apei se folosesc tevi de beton, de ceramica.
 Drenaj vertical consta dintr-un sistem de fintini de absorbtie din care se scoate cu
pompe. De obicei se foloseste injurul unui depozit.

Inundatia terenurilor urbane

Revarsarea peste maluri a apelor curgatoare sau a locurilor poate avea loc in tumpul viiturilor, in
urma ploilor torentiale, topirii bruste a zapezilor, in urma actiunii vinturilor, care bat dinspre mare,
cutreburilor de pamint submarine.

Pentru prevenirea inundatiilor avem 4 metode:

1. Nasipirea malului de pina la 400m
2. Se construiesc diguri, baraje (3m minim)
3. Constructia bazinului de retinere a apei, loc de acumulare, rezervor litoral.
4. Marirea capacitatii portante a riului

1. Nasipirea, hidraulica cu apa si sol gravii si cu ajutorul autovehiculelor

2. Deg, baraj poate fi din blocuri de beton, din beton monolit, piatra. Baraj poate fi efectuat cu
ajutorul nasipirii si hidraulic din rambleu de pietris, dig de mal , dig inchis inelar, dig adormit,
dig parasit.
Taluzul digului se inierbeaza. Digul se formeaza pe un strat argilos impermiabil fara vegetatie. Cel
mai mare sistem de indiguire este riul Misisipi , inaltimea de la 1-7m lungimea 5,6km.

Amenajari pentru imbunatatirea teritoriului cu ripi

Ripa, ravena vale strimta si adinca cu versanti abrupti, formata in urma actiunii erozive a
torentelor temporare de apa. Lungimea ripei poate ajunge la citiva km, iar latimea si adincimea la zeci
de m. Iau nastere pe teritorii deluroase, alcatuite din roci friabile.
Metode de amenajarea teritoriului:
1) Sistematizarea verticala prin metoda nasipirii cu ajutorul gunoiului in urma constr. (5-10 ani ) cu
ajutorul solului gravii-nisipos si prin metoda hidromecanica ( 3-5 ani).
2) Proiectarea evacuarii apelor de suprafata: constructia canalizarii deschise si subterana.
3) Constructia sistemului de drenare a apelor subterane
4) Plantatia pomilor si arbustilor, sadirea pentru marirea capacitatii solului, consolidarea terenului
pentru fixarea pantei.

Alunecari de teren si metode de combatere a acestora

Alunecarea de teren deplasarea pe panta in jos a maselor de roci, datorita fortei de gravitatie.
Alunecarile de teren se produc pe povirnisurile muntilor si dialurilor, pe versantii vailor ripilor pe
peretii carierelor.
 Dren din tevi din
polimer care filtreaza apa fara
ca sa patrunda in tava solul.
Fintini de dren pentru
pomparea

apei la schimbarea
directiei colectorului.
Distanta dintre drenuri verticale depinde de impermiab. solului, volumul precipitatiilo, necesitatea in
dependenta de functia constructiei. ( 5-12m).