Sunteți pe pagina 1din 4

RIVALITATEA FRATERNA

Iata sintetizate cele mai importante indicatii pentru parinti, care sa-i ajute sa cultive o relatie

armonioasa atat intre copii, cat si intre copii si parinti.

Unii parinti asista la lupta propriilor lor copii, la zecile de ciondaneli, conflicte, dispute si
dezacorduri, si mi-au marturisit ca uneori se intreaba, de cele mai multe ori cu teama daca
sunt parinti buni.

Ceea ce nu stiu acesti parinti este ca toate relatiile interpersonale au drept punct comun
conflictele si fiecare parinte trebuie sa stie ca relatia dintre frati nu face exceptie. Copiii se
lupta intre ei, concureaza unul cu altul, se enerveaza unul pe celalalt, isi disputa teritorii si
jucarii, iar toate acestea duc invariabil la conflicte deschise, uneori cu tipete si imbranceli.

E important ca parintii sa inteleaga si sa ajunga, in final, la concluzia ca daca exista


aceste conflicte, iar ei vor trebui sa le indure, ar fi bine sa le transforme in oportunitati
de formare pentru copii. Ca urmare, e important pentru parinti sa isi invete copiii sa se
respecte reciproc, sa isi vorbeasca frumos unul altuia si sa isi rezolve conflictele atunci cand
acestea apar.

De multe ori, sa imparti aceiasi parinti si aceeasi locuinta cu un frate sau mai multi frati nu
este o alternativa chiar simpla. Mai mult decat atat, ordinea venirii pe lume poate naste
rivalitate dintre frati.

In general, primul nascut este gelos pe noul nascut pentru ca pierde atentia excesiva pe care
obisnuia sa o primeasca de la parintii sai. Noul nascut aduce gelozia intre frati, deoarece
celalalt copil intotdeauna se simte detronat de sosirea noului frate.

Daca copilul tau da semne ca este gelos pe fratele sau, este important sa il ajuti sa depaseasca
aceste emotii. Procesele invatate care alimenteaza gelozia pot fi extrem de dureroase si de
neplacute pentru membrii familiei, fie ca este vorba despre copii, parinti, frati mai mari sau
chiar bunici.

Ce poate cauza gelozia intre frati?

Rivalitatea dintre frati incepe in copilarie, cand parintii fac greseli care dau startul micilor
concurente dintre copii. Iata cele mai comune doua greseli pe care le fac parintii si care
conduc la aparitia geloziei intre copii:

1. Crearea competitiei intre frati

Prima greseala pe care parintii o fac si care genereaza rivalitatea dintre frati este sa ii lase sa
desfasoare aceleasi activitati. De exemplu, parintii isi pot trimite copiii sa practice acelasi
sport fara sa-si dea seama ca fiecare dintre ei are talente si abilitati diferite, drept urmare
copilul mai putin talentat va fi intotdeauna gelos pe copilul mai talentat. Este iluzoriu sa te
astepti ca doi copii sa aiba aceleasi abilitati, talente si la acelasi nivel. Copiii sunt diferiti si
vor concura unul cu celalalt. Concurenta, dezacordul, conflictul si scindarea au existat
dintotdeauna.
2. Compararea unui copil cu celalalt

Aceasta intotdeauna conduce la dezvoltarea geloziei dintre ei. De ce nu poti sta cuminte ca
fratele tau sau uite ce note bune are sora ta sunt afirmatii des intalnite care genereaza gelozie
intre frati, fara ca parintii sa constientizeze acest lucru. Comparatiile plaseaza un copil
inaintea celuilalt si astfel se creeaza ierarhii, ceea ce poate duce automat la resentimente.

Prea multa nesiguranta? Te autosabotezi!

Copilul aflat la capatul negativ al comparatiei se simte devalorizat si lipsit de importanta, in


timp ce copilul care se afla la capatul pozitiv al comparatiei resimte presiunea de a-si mentine
statutul exaltat si poate simti chiar vinovatie si parere de rau pentru fratele sau care nu a primit
opinii favorabile de la parinti.

Foarte important, punctati atributele/calitatile fiecarui copil fara a face comparatii. Copiii sunt
diferiti, chiar daca sunt frati. Ei au interese si abilitati diferite, trebuie tratati diferit, nu
comparativ. Copiii ar trebui disciplinati punctual pentru greselile pe care le fac, si nu
comparati intre ei.

Compararea unui copil cu un altul, fie el frate, coleg, vecin, copilul altor prieteni, nu creeaza
doar ierarhii, ci are si efecte mult mai profunde in structura personalitatii copilului si in
evolutia sa ulterioara, atat in relatiile cu fratele/fratii sai, cu alti copii de aceeasi varsta, dar si
in relatia cu el insusi.

Nu numai ca acesta va avea o stima de sine scazuta, simtindu-se inferior celorlalti, dar cel mai
grav lucru este ca de multe ori acest discurs negativ il va avea aproape tot timpul in mintea lui
la adresa propriei persoane.

Concluzii din literatura de specialitate si practica in cabinet

Ca parinti, este important sa abordati comportamentul de gelozie al copilul dvs. si mai ales sa
vorbiti despre el, pentru ca acesta nu va disparea pur si simplu. Fara sa exagerati in vreun fel
si fara sa va plasati copilul in defensiva, puteti incerca sa faceti o afirmatie spontana de genul:

Este normal sa fii gelos pe altii uneori. Sora ta danseaza foarte frumos, nu-i asa? Dar am
vazut la tine niste schite uimitoare in caietul de desen. Fiecare are daruri si talente diferite.
Astfel, copilul va sti ca ceea ce face el nu e mai putin important decat ceea ce face sora sau
fratele sau.

De asemenea, psihologii va recomanda sa petreceti momente in doi cu fiecare dintre copiii


dvs., astfel veti reusi sa promovati sentimente de valorizare si importanta. Un copil care lupta
cu emotiile de gelozie are mare nevoie sa se simta important, iar a petrece timp in doi cu el il
poate convinge de acest lucru.

Puteti citi, juca jocuri, sa mergeti la cumparaturi impreuna, sa mergeti la o cafenea pentru o
gustare sau, de ce nu, sa faceti plimbari sau sa gatiti prajituri impreuna, atunci cand nu este
nimeni acasa.
LA GRADINITA

Specialistii confirma ca cei mici se adapteaza gradinitei in ritmul lor, niciodata acelasi pentru doi copii.
Oricare ar fi varsta copilului, parintii il pot ajuta sa treaca mai usor peste separarea de ei si adaptarea
in colectivul gradinitei.

In primul rand, copiii isi dau seama daca parintele nu este in apele lui atunci cand il lasa la gradinita,
iar ei se adapteaza acestei stari. Indiferent de varsta copilului, explica-i de ce trebuie sa pleci si el
sa ramana acolo, precizandu-i si cand te intorci (ora, pentru copiii mai mari sau momentul dupa
somn, dupa gustarea de dupa-amiaza- pentru cei mai mici dintre ei). Mai ales in primele saptamani de
gradinita ale copilului, incearca sa fii cat mai punctual cand vine ora de luat copilul acasa. Vazand
ca intarzii, cei mici se pot ingrijora sau speria de-a dreptul, crezand ca i-ai uitat acolo.

Majoritatea copiilor se adapteaza in decursul a catorva saptamani, maxim 1 luna si jumatata,


personalitatea si varsta copiilor avand un cuvant greu de spus cand vine vorba despre ritmul in care
fiecare dintre ei se obisnuieste cu mersul la gradinita, activitatile care se desfasoara acolo si, nu in
ultimul timp, cu educatoarea si colegii de grupa. Rar se intampla sa existe copii care nu se adapteaza.
Daca trec 2 luni de zile si cel mic inca refuza sa mearga la gradinita, este cazul sa schimbati gradinita:
poate mediul de lucru nu i se potriveste sau este un copil care necesita mai multa atentie decat ceilalti
copii de varsta lei, ceea ce inseamna ca o gradinita cu grupe formate din copii putini (maxim 7-8) ar
putea fi o solutie pentru el.

Ia in considerare si aspectele de mai jos atunci cand trebuie sa adaptarea la gradinita mai uosara
pentru copilul tau:

Cand ii vorbesti despre gradinita, fa-o intr-un mod distractiv, amuzant, care sa-i incite
curiozitatea. Inventeaza povesti despre gradinite, povesteste-i amintirile cu care ai ramas de la
gradinita unde ai mers, tu si tatal lui, spune-i ca merge la un club/ loc de joaca daca este reticent la
notiunea de gradinita, un loc unde se va juca cu multi copiii si va invata sa faca tot felul de lucruri: sa
picteze fructul lui preferat sau personajul de desene/ carte preferat, sa invete cantece/ poezii noi, etc.
Vizitati impreuna gradinita. Ia-l cu tine sa vizitati gradinita inainte de inceperea propriu-zisa a
anului scolar. Lasa-l jumatate de zi in sala de clasa impreuna cu viitorii colegi de grupa, insa ramai in
apropiere. Invita-l sa se joace, sa interactioneze cu copiii. La sfarsit, pe drumul de intoarcere, intreaba-
l daca i-a placut si daca ar fi incantat sa se joace cu noii lui prieteni in fiecare zi. Repetati vizita de 2-3
ori pe saptamana, timp de 2 saptamani: ii va permite sa invete copiii si sa te intrebe despre ei, in cazul
in care va fi incantat de orele petrecute la gradinita. De asemenea, copilul se familiarizeaza cu sala de
clasa, copiii si activitatile care au loc in orele de curs.
Explica-i programul. Spune-i ca o sa-l aduca mami sau tati dimineata la gradinita, apoi el
ramane acolo sa manance si apoi sa se joace cu prietenii lui. La pranz va manca din nou, apoi se va
spala putin si va merge sa doarma, tot alaturi de prietenii lui. Dupa ce se trezeste se mai joaca putin si
apoi vine mami sau tati sa-l ia acasa. Fiecare cu serviciul lui!
Nu te furisa pe usa, chiar daca incepe sa planga. Ii vei ruina sentimentul de incredere pe care
il are in tine. Ofera-i siguranta explicandu-i ca Mami trebuie sa mearga la munca, saruta-l,
imbratiseaza-l si apoi iesi pe usa, lasand educatoarea sa-l atraga in activitati care sa-i distraga atentia
de la separarea de tine.

Noii prieteni din grupa il vor ajuta sa se acomodeze mai repede


In saptamanile de acomodare, adu-i cateva lucruri familiare de acasa. Paturica sau jucaria preferata ii
da un sentiment de siguranta, ca nu e singur pe lume, abandonat de toti si toate.

Nu monopoliza discutiile zilnice dintre tine si copil despre mersul la gradinita. Mai mult decat
atat, fii calma si relaxata in prima zi de gradinita pentru a-i induce si copilului o atitudine de incredere
si siguranta.
Puteti incepe acomodarea la gradinita doar cu programul de jumatate de zi, pana la masa de
pranz, pentru primele 2-3 luni. Apoi, odata ce s-a imprietenit cu toti copiii, ii poti propune sa ramana sa
doarma acolo, impreuna cu colegii mult indragiti.
Seara, inainte de prima zi de gradinita, faceti bagajul impreuna si lasa-l sa-si aleaga hainele
pentru a doua zi. Pune-l la culcare mai devreme: dimineata trebuie sa va faceti gata la timp.
Poti sa-l inveti o poezioara despre gradinita: Gradinita mea iubita, Toamna la
gradinita, Gradinita.
Cat de repede s-a acomodat copilul cu gradinita? I-a placut de prima data sau a durat vreo 2-3
saptamani pana s-a obisnuit?