Sunteți pe pagina 1din 37

- , ---

Autoevaluarea
ersonalitl"

Un model de autoapreciere
a DersonaIiti"..
Dup~ cum se tie, prin autocunoatere se intelege procesul complex de
dezv~uire a esentei propriei personalit~~. Autocunoaterea poate fi empiridi i
tiinpfica. Primul tip este foarte mult marcat de "bunul simt", de intuitie,
stereotipuri i prejudec~~, de caracteristicile sistemului cognitiv al individului, de
sistemul s~u de valori. Astfel, obiectivitatea autocunoateriise relativizeaza foarte
mult in functie de factorii enumerati, de nivelul de instruire a persoanei, de
statutele i rolurile sociale detinute etc. Dar aceasta nu inseamna ca nu se poate
realiza i aa 0 autocunoateresatistacatoare.
Cunoaterea tiintifica-psihologicaincearca sa elimine subiectivismul empiric,
permitind ca la nivel individual (autoapreciere)omul sa devina contient de _

trasaturile proprii, realizind "in extenso" cunoatereade sine, fiecare percepindu-i


corect efectele comportamentului propriu asupra altora. Pe de alt~ parte,
cunoscindu-itI:asaturilede personalitate,fiecare va inv~ta sa asculte pe al~i i sa
accepte critica eventuala a celorlal~, in consecint~ va dezvolta forme cit mai
corecte de comportament, realizind astfel posibilitl:}teaatingerii unui nivel mai
ridicat de incredere in sine i in ceilal~.
De asemenea,.autoapreciereaprin autocunoatereacit mai aproape de realitate
creeaza premisele unor rela~i interpersonale aeschise, cinstite, sincere. in cele ce
urmeaza va oferim una dintre metodele-testde autoaprecierea personalita~.
Citi~ cu aten~e adjectiv~lede mai jos referitdare la anumite trasaturi de per-
sonalitate care va pot caracteriza. prima grup~ cuprinde tras~turi pozitive, iar a
doua trasaturi negative.
J
220 Psihoteste

INSU~IRI POZITlVE INSU~IRI NEGATIVE


1. Activ - participativ 1. Agasant
2. Altruist 2. Arogant
3, Ambilios 3. Comod (superficial)
~. 4. Conservator
4. Aptitudini profesionale deosebite
5. Autoexigent . 5. Dezordonat
6. Cooperant 6. Dur (agresiv)
7. Combativ 7. Incorect
8. Comunicativ 8. Indisciplinat
9. Con~tiincios 9. Individualist
10. Creativ 10. Impulsiv
11. Cult 11. Intrigant
12. Curajos 12. Invidios
13. Diplomat 13. Laudaros
14. Disciplinat
15. Drept
. 14. Lingu~itor
15. Lipsit de personalitate
16. Echilibrat 16. Necomunicativ (nesociabil)
17. Entuziast 17. Neprincipial
18. Inteligent 18. Nerespectuos
19.-Lucid 19. Nervos

~: 20. Modest
21. Onest
20. Orgolios
21. Ranchiunos
22. Serios 22. Repezit
23. Sincer 23. Slugarnic
24.. Spirit organizatoric 24. Subiectiv in aprecieri
25. Vesel (bine dispus) 25. Vulgar

Alegeti cit mai sincer posibil din fiecare grupa de insu~iri (adjective) pe ace-
lea pe, care Ie considera~ ca va caracterizeaza,scriind in dreptul lor cuvintul DA.
Calcu1area i interpretarea rezultatelor
Pentru a putea constata daca va autoaprecia~ relativ corect, se poate aplica
urmatoarea formula c1asica:

AP =.::
a .unde: AP = autoapreciereapersonalita~i,na = numarul adjec-
\..
tivelor alese, nt = numaruI total de adjective '"
Aceasta formula se poate aplica pentru fiecare grupa de adjective, rezultind
doi coeficienli,unul pentru prima grupa, altul pentru cea de-a doua (API ~i AP2)'
Pentru grupa 1: .
- daca AP1 e~te apropiat 'de 1, va apreciali nttcritic, va referi~ necritic la
propriapersoana,va supraapreciali; ,

- daca AP1 este apropiatde 0, va apreciaphipercritic,va subaprecia~;


- dadi API este aproximativ0,5, va apreciali relativ ~orect.
- Pentru grupa 2:
- dadi AP2 este apropiat de 1, va supraapreciali;
- dadi AP2 este apropi~t de 0, va subaprec:ia~;
- daca AP2 este aproximativ0,5, va autoaprec1'a~relativ corect. (C.I.S.)

r.

---
'
.'
~
,~

221 Autoevaluarea personalWitii

Carui tip de personalitate


aDartirieti?
Desenati diferite motive in figurile' de mai jos. Nu este 'obligatoriu ca
desenele sa fie la fel in toate figurile.

)
0< )<~C>
< >< )00
~ Se ob~n citeva tipuri de desene-motive,carora Ie corespund anumite tipuri de
personalitate, in functie de tipul dominant de motive, fapt ,ce p_ermite0 auto-
cunoatereglobala a potentelorpsihologice mai semnificative,disponibile.
Tipul analiticde personalitateva imparti cele mai multe figuri in modele ce
utilizeaza fiecare latura a figurii date in mod individual. Se cauta 'simetria, ceea.ce
pune in evidenta 0 personalitate ordonata, atenta la detalii, cu spirit de observa~e
bun..lata citeva exemple din acest tip:

pe ace- AI doilea tip este eel sinretic (fig. C, D, E). Acesta va efectua desene ce
ni DA. folosesc total sau par~al mai multe laturi ale figurii date. Este un tip integrativ,
caruia Ii place sa faca sinteze, generalizari, uneori interesante, alteori mai putin
: aplica interesante. . ~auta ceea ce este mai important (din care motiv folosete adeseori ca
"'punct de plecare laturile mai lungi ale figurii. date spre completare). Desprinde
. uor ceea' ce este ma~ important din diferite siiuatii (in mod spontan, nedeliberat).
c-

:zultind g
C-:nlegIGliv E -combonGI
AP2)'
Tipul 3 - tipul artistic- va organiza desene cu motive omamentale smuoase
ritic la i diverse. lata citeva modele mai obinuite:

F. conformist G_nonconform.st

Tipul mixt va avea mai multe feluri de desene. lntereseaza ce tip de desene
,) predomina din cele 8 cadre-tip ce s-au dat spre completare. In calcularea rezul-
tatelor se pot obtine uriTlatoarelestructuri, notind la numarator tipurile dominante,
" 222 Psihoteste

iar la numitor cele mai pupn dominante: 4F,2G


ID, lA
:a. in acest caz este"vorba de un tip artistic, neconformist,creativ, complex.
~ 2C, 2E
In cazul In care se obpne: IA:, 1B ' este vorba de un tip sintetic, cu tend ::.:..

artistice complexe, cu mult control analitic.' (U.~.)

.,'

. Renere caracteriale
Acest chestionar va ajuta sa va cunoateti propriul dv. caracter. Urmeaza sd
raspundeti cu DA sau NU la fiecare Intrebare. Sinceritatea absoluta este c
conditie esentiaHi.
~~ A. 1. Ayeti simtul umorului? unUl examen, ca sinteti perfect stapin
2. Sinteti sinceri cu prietenii dv. i pe materie?
aveti Incredere In ei? 3. Va place. s'a faceti morala.
3. Puteti sa taceti 0 ora i mai bine? observatii etc.?
4. imprumutati cu pUicere lucrurik dv. . 4. Va simtiti tentat sa faceti pe origI-
personale? nalul pentrua va uimi prietenii?
5. A'{eti multi prieteni? 5. Va place sa ironizati parerile altora....

B. 1. ~titi sa va distrati musafirii? E. 1. Preferati profesiile de jocheu


2. Sinteti punctual? actor, crainic de televiziune, In locu~
3. Reuip s~ faceti economii? celor de inginer, laborant, bibliograf.'
4. Va place stilul sobru In 2. intr-o societate de oameDl
Imbradiminte? necunoscuti va simtiti In largul dv.?
5. Considerati d\ este necesara disci- 3. in orele libere va place sa facet:
plina interioara?
I sport, In loc sa stati linitit acasa l
sa cititi 0 carte?
c. 1. Va manifestati In public 4. Sinteti capabil sa pastrati un secret'?
antipatia fata de" 0 anumiHi persoana? 5. Va place atmosfera de sarbatoare?
2. Sinteti impulsiv? . . ,
R, , 1. In corespondenta
~

3. Ayeti spirit de contradictie? . dv. respectati


4. Va place sa fiti centrul atentiei In cu strrctete regulile de ortografie?
societate? 2. Va pregatiti din vrenie pentru dis-
5. Ati obscrvat ca altii va imita? tractiile de duminica?
3. ~titi sa va tineti evidenta cheltu-
D. 1. Folositi cuvinte grosolane care ielilor?
Ii ocheaza pe interlocutorii dv.? 4. Va place sa faceti ordine?
2: Obinuiti sa va laudati, In ajunul 5. Sintep ceea ce se spune "prapastios"?

/'
--
223 Autoevaluarea personalit1:itii

Interpretarea raspunsurilor se face in felul urmator: daca la majoritatea


intrebarilor dintr-o grupa (A, B, C, D, E, F) ali raspuns DA, notali litera grupei
respective; daca predomina raspunsul NU, notali cu zero. Se formeaza mai multe
combinalii. /

. te RAspunsuri
. Facind raportuldintre'raspunsurileafirmativei cele negative,obtineti ima-
ginea, este drept, destul de schematidi, a caracterului dv. Nu va faceli singe rau
daca raspunsul nu va va fi pe plac; nu uitati ca este vorba totui de "un joc" i
ca. enervindu-va, v-ati caracterizat, de fapt, singur.

Cum p!rep celor din jur


AO.O. - Sinteli considerat adesea un om pe care nu te pOli bizui (dei in
realitate sinteti doar pUlin artificial). Sinteti vesel i comunicativ. Va lasap uor
antrenat de prietenii de acefa pareti influenlabU(in chestiunile importante insa,
tili sa va aparati punctul de vedere).
~ A.O.C. - Faceti impfesia J.lI1uiom dezghelat, uneori chiar nepoliticos.
o Tinzind spre originalitate, contraziceti pe alpi i uneori pe dv. iniva, infirmind,
la un moment dat, ceea ce altora ali afirmat. Parep nepasator, nepunctual. Dar
cind vreti, tili sa fili harnic, energic. Va lipsete ceea cc se numete echili&ru.
AB.O. - Aveli toate motivele sa va bucurali, placeli cclor din' jur, sintep
comunicativ, serios, rcspectati opinia' altora, va sprijiniti prietenii la nevoie. Dar
nu-i uor sa va citigc cineva prietenia. '
AB.C. - Va place sa clominati pe cci din jur, dar acest neajuns il simt
doar familia i prictenii. Fata de ceilalp, va sH\piniti.Enunlind 0 parere, nu va
gindili la impresia pe care 0 va face asupra celor din jur. Acetia va eviH\une-
ori. din teama de a I1Uva jigni. '

0.0.0. - Sil1teti 0 fire inchisa i rezervata. Nimeni nu va cunoate


gindurile. Sintep greu de inleles.
O.O.C. - Nu-i exclus sa se spuna despre dv.: "Ce om imposibil". Va ener-
vap interlocutorii, nu Ie ingaduiti sa-i spuna par~rea, impunindu-le-o pe a dv.,
Dl
i nu faceli concesii. , "-

O.B.O. - Oamenii ca dv. sint in anii de coala elevi silitori, corecp, disci-
plinapi respectali, intotdeaunacu note bune. Cit priveteprietenii, unii va consid-
era infumurat, alpi va iubesc i sint bucuroi sa se numer~,printre apropiapi dv.
Nu sintep nici prea vorbarel, nici laudaros. Sintep intotdeaunacalm i sigur de dv.
O.B.C. - Sinteli con,siderat un om caruia i se pare intotdeauna ca e
nedreptapt. Va certali pentiu fleacuri. Vi se intimpla sa fip bine dispus, dar 'rar.
Pareti suparatori biinuitor. .

Cum smtep in realitate


O.O.F. - Sinteli mai curind un timid; constatarea devine evidenta cind aveli
de-a face cu oamenii pe care ii cunoateli mai pUlin. Sintep eel adevarat numai
in cercul familiei i al prietenilor. Prezenla necunosculilor va stingherete, dar
/ cautati sa va ascundeti jena. Sintep contiincios i muncitor, aveti multe idei i
intentii bune, dar modestia va face sa ramine'ti in umbra.
O.E.O. - Sinteti foarte sensibil. va place sa discutap i sa va inconjurati de
224 Psihoteste

prieteni. Nu puteti suferi singuratatea, nici chiar atunci cind trebuie sa I...:::r~~
ceva important. Spiritul de contradicpe va indeamna sa faceti lucrurile altfeJ JO.:~
ceilalti. Dar nu intotdeauna urmariti acest indemn, de foarte multe ori va stapir~;:.
. O.E.F. - Sintep rezervat, dar nu timid, vesel, dar nu exuberant, respectuos..\-
ap obi~nuit sa tip Iaudat. caci sintep adesea. Ati"dori sa tip pe placul celor .:L~
jur, dar nu facep efort in acest scop. Simpp nevoia de a ti in societatea unor r-
etem. Va place sa ajutap oamcnii. Vi se poate repro~auneori c~ "sintep cu cap~
in nori".

, D.O.O. - Sintep inc1inat sa emitep ~i sa va aparati cu inver~unare parer~t


paradoxale. De aceea multi nu va agreeaza, se intimpla ca pina ~i prieteru, ~
nu va inteleaga. Dar nu va pasa. Pacat!
D.O.F. - Sintem nevoiti sa va spunem adevaruri nepIacute. Cum ap re~.:
sa ajungeti la aceasta combinatie de litere? Ayeti un caracter dificil. Sin~e;.
foarte incapapnat. Nu suportati glumele la adresa dv. Criticap adesea atitud~4
ahora ~i va impuneti punctul de vedere cu dirzenie. Va infuriati daca nu VI ~
da ascultare; de aceea, aveti putini prieteni. .
D.E.O. - Ati ~tiut ca sinteti un original ~i ca va place sli faceti senza~e
Daca vi se da un sfat, procedati exact impotriva lui, pentru a vedea ce ~
intimpIa. Pe dv.' va amuza, pe altii insa ii irita. Numai prietenii cei mai bur:.:
(apropiati) ~tiu ca, de fapt, nu sinteti atit de increzut cum parep.
D.E.F. - Sintep energic, va simpti pretutindeniin largul dv. Sintep COmUIUCd-
tiv, dar se pare ca societatea prietenilor va satisface doar cu condipa sa aveti d\
I

rolul principal. Va place sa faceti pe arbitrul in dispute ~i sa organizatijocuri. Ce


din jur va recunosc autoritatea, deoarece in rationamenteledv. exista intotdeauna
mult bun simt, insa tendintele dv. .moralizatoaresint citeodata obositoare.(I.~.)

ersonala ~. "

Pentru unele persoane amintirile-.placute valoreaza mai mult decit succes~


financiar. Unii sint visatori, altii inc1inati spre lucruri practice. Atractia spre
sexul opus domina viata multcira. Care este ecuatia personalitatii dv.? The
Personal Equation Test va va ajuta sa raspundeti la intrebare.
In acest scop, incercuip litera din dreptul intrebarilor la care raspunsul ch
este pozitiv. .Atentie! Primele 21 de intrebari sint pentru fcmei, iar celelalte 21
pentru barbati. Nu va grabiti cu raspunsul. La acest test nu exista raspunsun
corectesau incorecte! .

NUMAI PENTRU FEMEI


I
1. Va place in mod deosebit sa /3. Barbatii va considera 0 femele
primiti cadouri personale? ~
atragatoare (sexy)? S
2. Primiti frecvent complimente din 4. Tineti socoteala banilor pe care i.
parteabarbaplor? \2) cheltuitipe imbrikaminte?- P

~
225 Autoevaluarea personalWitii
, ,
s.1 lucrati
tiel decit 5. Va intereseaza schimbul valutar?P 13. Va plac cadourile-surpriza?V
srnpiniti.
. .
IUoS.V- 6. Urmati 0 anumita dieta pentru a 14. Preferati drept cadou un parfum
celor din. va mentine silueta? S fin? S
unor pri-
cu capul 7. Doriti ca sotul dv. sa-i 15. Va administrati uor bugetul
P
aminteasdiceorochie ati purtat la re~ familiar? "

parerile lionul de acum doi ani? QY


e~enii sa 16. Faceti exercitii de gimnastica in
8. Sinteti impresionaHi de senti- mod regulat?
"
P
mentele celorlalti fata de dv.?@
I 7. Va place sa va plimbati S!l~
. 9. Pastrati scrisorile de la persoanele 'crar de luna? (i)
iubite? . @
18. Sinteti 0 cititoare pasionata? P
10. Va plac in mod deosebit dineu-
rile intime la lumina luminarilor? @ 19. Va place sa vi se admire
imbraca-minH:a? S
11. Se intimpla sa va imbrac~
romunica- neglijent? (V 20. ~a place sa faceti sport? P
"aveti dv.
12.
lOCuri.Cei
tdeauna
(I.~.)
Va place
primiti fIori? in mod deosebit ~ 21. Ayeti anumite cintece care
amintesc de tineretea dv.?
J:!-
\V
.
NUMAI PENTRU BARBATI

1. Acordati 0 atentie speciala felului


cum va imbracati? S 8.> Agreati plimbarile sea~a tirziu? R

2. Sinteti foarte impresionat de senti- 9. ' Va place sa se uite femeile admi-


mentele celorlalti fata de dv.? S rativ dupa dv.? ' S.

3. Va plac in mod deosebit dineurile 10. Va administrati chibzuit banii


intime la lumina luminarilor? S in interesul familiei? P
unsul dv.
elelalte 21 4. Va place sa purtati tricouri 11. Va plac in mod deosebit
raspunsuri deschise la git? S lotiunile after shave fine? S

5. Aveti anumite cintece care va 12. Va cheltuiti cu grija banii r~zer-


amintesc de iubita dv.? R vati intereselor personale? P
o femeie
S
6. V-ar pHicea "sa evadati" undeva, 13. Va place sa scrieti scrisori
departe, cu iubita dv.? R iubitei dv.? R

pc care Ii 7. Va place sa cumparatiparfum 14. Faceti. cu regularitate exercitii


P
pent~ iubita dv.? S de gimnasticay P
226 Psihoteste

15. Dadi v-ati cumpara un automo- 19. Va place sa cumparaticadoun


bil, v-ar interesa consumul' de benzina?P pentru cea pe care 0 iubiti? . . R

16. De obicei, va cumparati smgur 20. Va reintoarceti in locurile


hainele? P incarcate de atnintiri pIacute? R
17. InaiIite de a investi bani intr-o 21. Va preocupafoarte mult mersu:
afacere chibzuiti indelung? - P afacerilor ,dv.? P
~l 18. Obinuitisa cumparatiflori pen-
tru iubita dv.? R

Interpretareamspunsurilor
Numarati de cite ori ati incercuit fiecare litera. Litera cel mai -des incercuit1'i
simbolizeaza solutia ecuatiei personalitiltiidv.
TIPUL R (ROMANTIC)se distinge printr-o mare sensibilitate. Traiete mal
mult in trecut decit in tumultul vietii cotidiene. Acorda 0 deosebita atentie senti-
mentelor sale i ale altora fata de persoana sa.
TIPUL S (SENZUAL) este dominat de interesul pentru relatiile cu sexul
t~ o'pus.Sentimentebogate,senzatiiintense.Vibreazaafectiv. .
TIPUL P (pRAGMATIC)se .caracterizeaza prin rationalitate. Este interesat
de surselematerialeinaintede orice. Se descurcain afaceri. ' a
Ati recunoscut tipul de personalitate caruia ii apartineti? Foarte bine. Cele
mai multe persoane sint i romantice i senzuale i pragmatice in acelai timp.
Difera propoqiile: mai mult romantic i senzual, dar i pragmatiCiin mica masura
.a.m.d. S-ar putea ca i dv. sa nu reprezentati un tip pur R sau S sau P.
Ar fi interesant daca ati compara raspunsurile dv. cu cele ale iubitului sau
iubitei dv. Aceasta v-ar ajuta sa gasiti sursa unor neintelegeri i astfel sa Ie
depaiti mai uor. Incercati! (A.C.) . .

Fiecare cu "nebunia"lui
Jules Romains a afirmat prin gura doctorului Knock ca sintem cu totii "bol-
navi care se ignora". EI n-a fost singurul; un oarecare numar de psihiatri cred
ca manifestarile morbi de pe care Ie observam la bolnavii mintali nu se
deosebesc radical, ci sint simple exagerari ale tendintelor psihologice normale.
Ernest Kretschmer, profesor de neurologie i psihiatrie la Universitatea -din
Tiibingen, unul dintre cei mai mari caracterologi, a aratat, folosind numeroase
- statistici, ca fiecare caracter contine in germene tendintele unor maladii mintale.
Aceste tendinte se dezvaluie atit prin tipul fizic, cit i prin cel caracterologic.
Chestionarulcare urmeazaincearcasa va ajute sa afIati - orientativ -spre
care categorie de "nebunie" inclina constitutia i temperamentul dumneavoastra.
-- --
227 Autoevaluarea personalitapi

Incercuiti litera a, b sau c din fata variantei de raspuns care se acorda eel
mai bine cu linia generaIa a modului dv. de a fi sau de a gindi.

ile .
R Caracteristicifizice Caracteristicipsihologice
sui 1. Ce talie aveti? 7. Visap cu uurinta?
P Barbati Femei .. a) da, mi se intimplaadesea;
a) mai mica sau egala cu: b) nu, nu e genul meu;
170 em . 155 em c) mi se intimpla in adolescenta.,
. b) intre:
171-175 em 156-160 em 8. Ayeti destul de des 0 tinuta
c) mai mare decit: excentridi?
175 em 1.60em a) da, nu strica un pic de picanterie
in tinuta;
2. Greutatea intre 20 i-30 de ani b) mi-ar placea, dar n-am curajul sa
Barbati Femei fiSC;
a) mai mica sau egala cu: ,. c) niciodata, nu-mi place sa "sar in oc}1i",
.50 kg 45 kg
, 51-60 kg
b), intre:
46-55 kg
9. Nutrip mari ambitiipentru viitorul
dv.?
c) mai mare decit: . a) da, trebuiesa vezi grandiosulca sa
60 kg 55 kg (eueti; .
b) ambitia mea e sa am 0 calificare
3. Care este circumferinta capului? inalta. Nu e nimic grandios In
t a) mai mica de 56 em; proiectele me1e, caci nu-mi place sa
b) intre 56 i 57 em; ma disting de ceilalp;
c) mai mare de 57 em, "c) imi repugna cei care fac pe vede-
tele in public; imi place sa ocup un
4. Dezvoltarea trunchiului loc modest.
a) mm degraba slab i sprinten;
, b) umeri largi i puternici, abdo- 10. In tineretea dv.., v-a venit vreo-
men lat; data sa fugip de acasa?
c) torace profund i bombat din care a) m-am gindit mult, dar n-am tacut-o;
coboara un abdomen gras, b) nu m-a tentat niciodata;
~ c) da, mi s-a intlmplat. Astazi mi se
1- S. Pielea este mai curind: pare infantil. '
j a) uscaHii anemica;
e b) intinsa, tara exces de grasime; 11. Ati avut vreodata lungi perioade
, c) grasa i moale. de depresie? Vi se intimpla frecvent?
. a) resimt din cind In cind 0 plic-
.6. Membrele sint: tiseala. darnu ma las in voia ei; nici
a) slabe i descarnate; cei apropiap nu-i dau seama;
b) musculoase; b) imi vine greu sa ma restabilesc; in
c) scurte i groase, viata. circumstantele Iiu-mi slnt deloc
favorabile;

---
-- ~

228 Psihoteste

~ c) am mereu urq.lurii coboriuri;mi "c) nu, mai curind mi.se reproeazaca


se Inumpla sa nu fiu in forma, dar nu nu am .destul orgoliu.
dureaza niciodata mult.
17. Ave~ 0 voce i un ris d\sunator"
12. Va este greu sa desfaura~ mult a) nu, comportamentul meu e mal
timp 0 activitate monotona? degraba blind; .
a) aa e: se spune de altfel despre b) da, am 0 voce puternidi;
mine ca nu stau locului; . c) vocea mea mi se pare pur i sim-
:t b) nu-mi pljice prea mult, dar dad plu normala.
." trebuie, 0 fac;
c) nu mi-e greu, dimpotriva, imi place. 18. Cum reactionati la stimulii care
tind sa va distraga atentia de la
13. Sinteti foarte neln~rezator? Indeplinirea unei sarcini?
a) nu, nicidecum; i asta imi joaca a) nu-mi este greu sa nu tin'seama de
feste; ei; slnt foarte concentrat i tenace clnd
'b) trebuie sa fii uneori; dar nu-mi sta fac ceva; .
in fire; b) slnt foarte sensibil la stimulii exte-
c) da, slnt: analizez intotdeauna 0 pro- riori i nu pot continua sa lucrez daca
blema inainte. de a-mi asuma un rise. nu slnt suficient de izolat;
bl "c) depinde de moment; uneori ma
14. Evenimentele exterioare au un concentrez bine asupra a ceea ce am
mare rasunet In ce va privete? de facut, alteori mai putin.
a) da, slnt foarte sensibil i eel mai
mic eveniment ma tulbura mult; 19. Sinte~ considerat de cei apropia~
b) nu, am propriile mele. treburi pe ca un optimist sau ca un pesimist?
care mi Ie fixez singur i. nu ma las a) ca funciar optimist;
influentat de circumstante exterioare; b) deseori ca pesimist;
, c) unele evenimente ma impresioneaza, 4 c) nici una, nici alta.
dar Incerc sa nu ma las In voia
impresiilor. 20. Aveti sentimentul ca gindurile
dv., fiinta dv. profunda sint neintelese
15. Sinteti predispus la Imbufnare? de anturaj?
.,a) nu, mi se IntlmpH\ sa ma Infurii, , a) nu in mod. special;
dar uit imediat ce a trecut; b) nu, dimpotriva, ma simt incurajat
b) ma supar un pic, dar rar; de intelegere; .
c) ma suparam mai ales clnd eram c) da, ma simt teribil de neinteles.
mai tlnk E 0 arma eficace, care nu
face zgomot; mai uzez uneori de ea. 21.
Ayeti uneori furii teribile i
imprevizibile? Anturajul dv. se teme
16. Sinteti considera~ orgolios? de ele?


a) da, se spune asta despre mine; am a) da, i clnd slnt furios sint violent;
totui grija sa ma arat intotdeauna b) nu ma enervez prea des; clnd mi
Intr-o lumina modesta imediat ce se se intimpla, sint suficient de motivat
ivete ocazia; pentru a nu-l surprinde pe eel care
b) nu sint In mod special modest, dar mi-a suscitat nervii;
n-am fost niciodata taxat drept orgo- c) nu ma enervez niciodata In mod
lios, eel putin din cite tiu; semnificativ.
. ..
--- - --- - -------
,
229 Autoevaluarea' personalWitii

IZ.1di 22. Susceptibilitatea dv. este exage-


pl~ce sa ma dezvalui in mod gratuit;
rata? ' f b) incerc, dar nu reuesc Intotdeauna
I a) nu-mi place sa fiu atacat; in acest cum:a vrea;
Dator? caz, tiu sa ma apar; c) nu, sint prea nervos pentru asta.
: mai b) nu cred ca se poate spune asta
despre mine; nu sillt foarte susceptibil; 27. Sinteli perseverent?
c) sint adesea tratat ca rasfalal. a) imi place continuitatea intr-o activi-
Slm- tate i ma adaptez greu la schimbari
1
I , 23. Ali remarcat ca sinteli mai in frecvente;
forma in s-ocietate dedt in mod b) imi pla~e schimbarea i nu pot
l care
obinuit? suporta munca mereu in acelai loc i
e la
a) da, asta -imi face privirea mai in acelai fel;
stralucitoare, fata mai tinara, mai co- "' c) imi place schimbarea, dar i stabili-
na de
cind
lorata; tatea; e nevoie de amindoua pentru a
. b) nu, timiditatea ma face in general fi fericil.
tern;
exteo
dadi
c) ip societate sau nu, ramin acelai. 28.
Sinteti cu uurinta familiar?
a) imi place sa pastrez distanta;. prea
1 ma
24. Intrali uor in panica in fala muM familiaritate duce la indiscretie;
unei boli? b) .n-am dificultati in a fi familiar;
e am
a) nu, n-am nimic dintr-un ipohondru; . toate fiintele au valoare, oricare ar fi
mi se reproeaza di uit sa ma ingri- clasa sociala careia Ii apartin; sint prea
jesc dnd ar trebui; democrat pentru a acorda importanta
ia
I b) nu-mi place sa fiu bolnav, dar atita dife-renlelor de c1asa;
. vreme dt nu sint, nu ma' gindesc 11c) respect convenienlele in uz in mij-
deloc la asta; locul cercurilor pe care Ie frecveritez.
f)c) cred di e mai uor sa. previi dedt
29.
furile
sa vindeci, caci nu-mi place sa sufar
Va place izolarea?
i un pic de prevedere evita multe a) uneori, dar "nimic prea mult";
reIe; ma ingrijesc daca trebuie. b) nicidecum, omul e 0 fiinta sociala
(elese care se, ofilete daca ramine.prea mult
.

25. Va pl<\ce ~ va justificali izolat;. I


aCliunilein mod logic? c) imi piace singuratatea; am nevoie
najat de ea.
,a) prefer sa fiu logic in', eeea ce fac
(pulini oarneni sint capabili de aceasta
performan11i); 30. Dispoziliadv. e subiectulunor
-b) 1mi place actiunea pentru actiune i varia~i importante?
le i ~ a) ca mai toata lumea, am momente
(erne nu resimt nevoia de a 0 justifica prin
cuvinte; de buna i de proasta dispozitie, dar
~nt; c) sint mai mult intuitiv dedt logic i exista intotdeauna un mijloc de' a
d mi detest justificarea ralionala a unora reaclionaimpotriva lor;
)(ivat , pentru tot ee fac. b) da, ,am un caracter instabil care Ie
care -face viala dificila celor din jurul meu;
26. Ramineli eu uurinla impasibil c) nU,sint considerat de cei apropiati
'tnod pe plan afeetiv? ca avind 0 dispozitie stabila.
a) da, in aparenta cel pu~n, caci nu-mi
a

230 Psihoteste

31. Sintep indipatinat? b) am avut, dar m-am debarasat de


a) da, i cred ca e'o calitate sa tii sa ele de mult timp;
persiti intr-o decizie pe care ai luat-o; c) nu, i nici nu-mi amintesc sa f1
. b) sint un pic; avut vreodata.
c) nu, niciodata, dimpotriva,. ma tern
ca sint influentabil. 36. Avep tendinta de a vorbi mul:
i de a gesticula?
32. Sinteti stabil afectiv? a) uneori imi place sa vorbesc, dar nu
a) nu, sint mai degraba inconstant; gesticulezniciodata; .
prea muM fidelitate inlatura savoarea b) sint mai degraba tacut insocietate:
existentei; gesturile mele sint repnute;
b) cred ca ar fi bine sa fiu, dar nu ~c) ador sa vorbesc cu altii, se ride
poti comanda sentimentelor i citeva adesea de gesturile mele, dar ma ajutA
infide,litati mai degraba Ie intaresc sa ma exprim.
dedt Ie distrug;
'c) sint foarte stabil afeetiv i atept de 37. Va invinovatiti adesea pentru
la ceilalti acelai lucru. greelile altora?
a) da, din cauza simtului meu social
33. Sinteti. capabil de ironii muca- dezvoltat, uneori ma pne zile intregi;
toare? . b) nu ma simt vinovat decit pentru
a) da, de ce sa fii totdeauna ipocrit, greelile mele i nu ma impovarez cu
curtenitor? E all"!:de amuzant sa taxezi ale altora;
uneori pe cineva! , c) daca am comis 0 nedreptate, incerc
r.) b) imi place sa rid, dar incerc sa evit s-o repar i apoi uit repede; n-are sens
ceea ce ar putea rani sau deranja pe sa te lai dominat de idei lugubre.
altii;
c) imi place inainte de toate sa ma 38. Aveti. un sentiment putemic de
simt in armonie cu ceila1ti; ironia mi dedublare a personalitapi?
se pare intotdeauna inutila. . a) nu, ma simt bine in pielea mea;
,b) am mai multe tendinte, dar incerc
34. Vi se pare greu sa treceti la' sa Ie impac aa incH sa nu-mi fad
acpune? pro-bleme; .
a) da, pentru di ma incearca adesea 0 c) da, i acest sentiment e uneori aut
mare delasare; se poate spune ca fac de putemic incH am impresia ca 0
totul in sila; parte din mine privete cuin evolueaza
b) nu, imi place mai mult sa acponez cealaltA,lata a se amesteca.
dedt sa fiu pasiv;
. c) mi se intimpla dnd sint obosit, dClJ 39. A.vetisentimentulca sinteti
nu e 0 atitudine frecventa. insarcinatcu responsabiliHiti care va
depaesc capacitatile i forte1e?
35. Aveti ticuri sau comportamente t a) nu, accept cu pUicere i'esponsa-
stereotipe? bilitaple;
~ a) da, am dteva mici manii care apar b) sint momente in care sint depait,
mai ales in momentele de plictiseala, dar nu dureaza mult;
de depresie, dar aveam mai multe in c) da; i inca cum! Neansa imi aduce
adolescenta; pe cap probleme care ma dep1iesc.
- -- .- -= - --
231 Autoevaluarea personali~tii

at de 40. Sinteti refractar la activitl1tile 20:


21.
Halucinatii
Greoi
colective?
sa fi a) da, am fost considerat intotdeauna 22. 23.
Scandalagiu
IDs discordant
ca un independent; am nevoie de
24. Ris jovial
multl1libertate personall1; 25. Nu ride
mult b) nu-mi par totdeauna agreabile, dar
sint necesare pentru a tr11iin societate; 26.
27.
Imperturbabil
Revoltat activ
.
~ nu Arc) tiu d m-l1adaptez activitl1tilor 28. Inhibat
colective.
29. Divagheaz1\
~tate;
41. Iatl1 0 listl1 de tr1\s1\turi domi-
30. Idei de suicid
31. Lipsit de idei
ride
ajutl1
nante. Dintre acestea. alegep trei care
apar eel mai frecvent la dv. i incer-
32. Vrea s1\ aiM mereu dreptate
33. Versatil. nervos
.
cuip-Ie. Apoi c1\utapin tabelul de mai
34. Capricios
jos in care coloan1\se g1\sesccele trei 35. Gesturi rare
~ntru riispunsuri i yeti putea astfel sl1 Ie 36. Reflexiv
faceti operationale in tabelul rezul-
tatelor testului. 37. Mereu in proces
pcial 38. Cautii facilul
I. Flegmatic 39. -Cautii dificultatea
~1; 2. Revendicativ
ntru _40. Voce monocord1\
cu 3. Egoist
4. ~tie-tot (atottiutor) a b c d e
",,5.Trist
~rc .6. Exploziv
1- "2 3
'7 ~
6
~
~ns "8
7. Indiferent
8. Gelos
11 12 13 15
I 16 18 17 20
de -89. Dezordonat
21 22 23 25 24
10. Posomorit
26 27 28 30 29
II. Lent.
3f 32 33 35 34
ere 12. Neinteles 36 37 39 40- 38
13. Glacial
:aca Total;
.14. Prea rapid
atit 15. Lipsit de inipativ1\ Coloan1\ dominant1\
I 0 16. Lipsit de fantezie a - b c d e
~ii 17. Lipsit -de armonie
18. Vanitos
19. Fuge de idei

ka-

~t,

Ice
232 Psihoteste

In tabe1ul de mai jos, incerc\.liti litera care corespunde dispunsului dat de


dv. la intrebare. Face~ apoi totalul pentru fiecare .coloana.
Intrebare ' Raspuns Intrebare Raspuns
I II III lv V I II III IV.V
1 c. ($) a 22 b -Val
.....,
2 c) a fb) 23 c to)
3 (a) b, . 24 a rn
,
b
4 ) a c. 25 b 7I 1.0
5 . ( a (CJ 26 a c (1,)
6 ( 51 (a) c 27 a re1 b
7 1 all' c 28 (C, a (1:>'
"'-'
8 (I . a 29 Ca1\ ,c b
'9 ) (a)' (cl 30 C '-b -.
10 \.b) ('C) a 31 (aJ Cb) c
11 a b fl'c}') 32 c) (1)) a
12 c ( b' (t' 33 c M (a)
13 [ C"" fO) a 34 11)) .-.. a fC)
--
14 '15 ffi a 35 (bj t!J (;'
15 (la' c b 36 (a) b (fc
16 .'-=/ fa) (c) b 37 (bJ a Cj
17 UCI1 a b 38 b c iI'i\j
18 a 't) (CD 39 ) . c 6).
19 .((C)) b a 40 ( a C
20 c .b 41 ) b c 1ft Ie
21 a c (6) Total rp( n. J 2-
.-
I
Dacli' coloana I contine mai mult de 14 dspunsuri pozitive: inc1inati spre
constitutia atletica. Tipul dv. de "nebunie", dupa Kretschmer, ar fi epilepsia.
Temperamentul dv. ar fi predominant ixotimic (visceral), comportament flegmatic-
i perseverent, intrerupt uneori de explozii de violenta acumulaHiprogresiv. lata
cum descrie comportamentul atleticilor Joseph Nuttin: Atle~i reaqioneaza pu~n
la stimuli care tind sa Ie distraga aten~a in indeplinirea unei sarcini. Reactiile
lor motrice- sint .lente i greoaie. La testul Rorschach, dovedesc.putina fantezie.
Kretschmer a conc1uzionatca exista' ceva tenace, aderent, greoi i pu~n mobil in
acest comportament: ideile, reactiile i activitatile I,1rmeazaun curs stabil i nu
"decoleazif' deci't dificil, ceea ce sugereaza i termenul "greoi", care exprima
caracteristica dominanta a acestui temperament. In fata unui excitant, atleticul
ramine impasibil, imperturbabil, cu posibilitatea de a avea reactii explozive i
maSlve.
Dacli coloana a II-a contine mai mult de 3 dspunsuri pozitive: inc1inatispre
constitutia paranoida. Tipul de "nebunie" ar fi delirul sistematizat cu idei de
grandoare sau megalomanie, supraestimare a eului, sentiment de persecutie,
gelozie; dupa GeniI Perrin, "paranoicii constituie 0 c1asa de psihopati a caror
anomalie merge de la simpla regresie mintaHila delirul confirmat. Ei sint carac-
terizap mai mult sau mai putin de 0 insociabilitate generaHiagreslva.-Tipul aces-
ta este al persecutat persecutorului".
- -- --------

233 Autoevaluarea personalitiltii


dat de
Dacii coloana a ill-a contine mai molt de 8 riispunsuri:inc1inati spre 0 con-
stitutie autistidi, egocentridL Tipul dv. de "nebunie" ar fi schizofrenia. A~est
temperament,numit de Kretschmerschizotimic,"e l.vmplicat i poseda 0 dubHi
personalitate: una la suprafata, cealalta in profunzime, numitli de Bleuler auiistit
Suprafata poate lua mai multe aspecte: brutalitate, ca i timiditate: ironie sau
insensibilitate. In profunzime, personalitatea cunoate extremele: golul afectiv i
sensibilitatea cea mai rafinata sau 0 viata imaginara dintre cele mai bogate".
Kretschmer spune ca "multi schizoizi sint ca acele case romane cu obloanele
inchise contra soarelui arzator, dar in care, la lumina cernita.din interior se cele-
brau orgii". Caracterul lor hipersensibil fat;e din ei timizi, anxioi, nesbciabili,
taciturni, rezervati, gravi i chiar bizari. Sint considerati adesea pe nedrept docili,
maleabili, marginip dki la ei totul se petrece in interior i pupn din aceasta
viata ascunsa se rasfringe in afara.
Dacii coloana a IV-a contine mai mult de 4 riispunsuri pozit,ive: inc1inati
spre oconstitutie melancolica, din grupul psihozelor maniaco-depresive,care con-
fera bolnavului momente de mare voioie alternind cu momente de mare tristete.
Tipul dv. de "nebunie" ar face loc mai mult celei.de-a doua faze a acestei mal-
adii. Caracterul melancolic se manifesta la "indivizii.mai degraba linititi, calmi,
blinzi i mai ales triti, care vad totul in negru". Fata cu dificultaple ei sint
. depresivi, obosesc uor, se <:redintotdeauna vinovati, nedemni, amplifica greelile
pe care pot sa Ie faca, micile neajunsuIj i dificultatile baneti. Perpetua lor
oboseaUiii impiedicasa intreprindacev"".In conc1uzie,sint pasivi. .
Dacii coloana a V-a contine mai molt de 13 riispunsuri pozitive: inc1inati
spre 0 constitutie maniaca, in sens~l psihiatric al cuvintului, caracterizat prin
agitape, hiperactivitate. Tipul dv. de "nebunie" ar fi psihoza maniaco-depresiva,
care confera bolnavului momente de nebuna vesclie, de vivacitate, minie,
alternind cu momente de tristete, in care bolnavul vede totul in negru, se acuza
de toate pacatele, atins de toate relele, nu are nici 0 putere de actiune. La unii,
faza maniacaUii activa domina net faza depresiva i pasiva. La altii e invers.
Indivizii din prima grupa, "hipomaniacii, au reacpi foarte vii i rapide; proiectele
i planurile abunda in capul lor, dar se schimba uor". Kretschmer a descris mai
multe variante ale acestui temperament: umoristul linitit, vorbaretul jovial, tipi-
carul,!practicul activ, sentimentahHpanic, sangvinicul.
In conc1uzie: bineinteles, in viata, nici una din aceste categorii caracteriale
nuse prezinta in stare pura. Mai multe tendinte pot cocxista in noi, nuanpndu-
se diverse aspecte ale reactiilor noastre. Psihiatrii au observat unele analogii intre
psihoza paranoida i schizofrenie; ei leaga tulburarile opuse care alterneaza in
psihoza maniaco-d~presivaprintr-o serie de trasaturi comune apartinind unui tem-
perament ambivalent, numit cic1otimic.
Cic10timicul este sociabil, amabil, sufletist, indiferent daca este maniac sau
depresiv. Dispozipa vQioasaa hipomaniaculuipoate fi dublata de un fond melan-
colic. La fel, tristetea poate f! temperata de un fond dispozitional maniacal.
Astfel, diferitele tipuri nu numai ca nu se exc1ud,ci se completeazapentm a .
forma perso-nalitatea bogatli i complexa.
Fiecare poate cerceta, cu un pic de reflectie, care sint nuantele care n car-
acte-rizeaza. (C.B.)
234 . Psihoteste

.
Echilibrul fiin' :1 umane
In limQajulcurent,cuvintul"echilibrat"revine frecvent:vorbimde "echilibru
biologic","echilibrudemografic",-
"fire echilibrata"etc.
Echilibrulfiinteiumaneapare ca 0 rezultantaa mai multor"echilibre":echili-
brul fizic, echilibrul psihic - care condiponeaza i starea de san1itate- i mai ales
echilibrul social. Un om cu adev1iratechilibrat trebuie s1i satisfac1i,in. mod egal.
aceste trei direcpi. Acestui element spapal i se adaug1iind 0 dimensiune specifica
flinte10rvii: timpul. Existenta bioritrnului,ca parte a patrimoniu1uigenetic, in care
mediul arnbiant joac1i oo1u1de "sincoonizator",este ast1izi0 tem1ide discupi, mill
suspnind d\ desincoonizareadevine sinonirn1icu "starea de boal1i".
R1irninela latitudinea-dv. de a judeca unde v1isituati in acest ansarnb1umul-
tidimensional.
Fiecare intrebare din testul de mai jos, preluat i adaptat dup1i cartea lui
Michel i .FranIoise Gauguelin "20 de teste pentru autocunoatere",admite patru
raspunsuri posibile, notate cu a, b, c sau d. Bifap litera care coreSpundecel mai
bine comportarnentu1uidv. Alegep f1ir1is1iezitap, conform primului impu1si f1ira
s1imeditap prea mult asupra raspunsului.

A. ECHILIBRUL FIZIC b. variabi11i,in funcpe de anotimp;


c. am 0 tendinta constanta de a sl1ibi
1. Imaginap-v~ c1i stap intr-un picior (sau de a m1iingraa);
i cu ochii' inchii. Cit puteti sta in (@)greutatea variaza tar1iun motiv bine
aceasta pozitie? definit.
a. 30 de secunde;
b. mai mult de 20 de secunde; 5. Stabiliii-va echilibrul iniHtime-
c. mai putin de 10 secunde; greutate utilizind urrnatoarea formula:
@ citeva minute. G = i - 100 + (4 x m) I 2
unde:
2. Dormiti: G = greutatea corporala
E:V,de cele mai mu1te od cu mici i = inaltimea (in centimetri)
intreruperi ale somnului? m = circumferintaincheieturii miinii
b. intre 6-7 ore? (in centimetri).
c. de 1a 3 la 11 ore, in .functie de Exemplu: dad masurap I m i 65 cm,
perioad1i? circurnferintaincheieturii miinii este de
d. 8 ore in ir? 15 cm, greutatea ideala trebuie sa fie:
165 - 100 + (4 x 15) I 2 = 62,5 kg.
3. Pe marginea unei fa1ezesau a unui Diferenta dintre greutatea ideala i cea
balcon situat la' mare in1ilpmesimpp: reala este de ordinul:
a. un sentiment de securitate; a. :!: I kg
~ 0 anumita arneteal1i; b. :!: 10 kg
c. 0 repu1sie puternic1i; ~:!: 5 kg
d. 0 atracpe c1itre vid. d. :!: 15 kg.

4. Cum este greutatea dv. corporal1i? 6. Mincareava inspira:


a. stabi11i;
~o pofta irezistibila?
. ---~ -
235 '
Autoevaluarea personalitiltii

b. mai degraba repulsie? b. la ore regulate, dar in functie de


c. 0 satisfactie? dispozitie?
d. pofta i repulsie succesiv? x intotdeauna foarte tlrziu?
"echilibru (g) niciodaHila aceeai ora?
:-: echili-
7. La 0 petrecere cu prietenii
obinuiti sa consumati alcool?' 13. Sinteti un tip sportiv?
maiales a. da, in cantitati destul de mari; A 'da, practic regulat un sport;
~ ,

IIOd egal, rezonabil,nu mai mult de 2-3 pahare; @ nu chiar, dar cind pot practic jocuri
specifid\ c. nu beau deloc alcool; . sportive;
:.. in care d. cind incep sa beau alcool nu ma c. orice activitate fizica imi displace;
=utii, unii mai pot opri la timp. d. am practicat numeroase sporturi, pe
care Ie-am abandonat pe rind.
lIblu mul- 8.Fumati zilnic:
a. mai putin de 15 tigan; 14. Din' punct de vedere al sanatatii
:artea lui b. nu fumez deloc; va considerati:
Rte patru (9 nu-mi numar tigarile pe care Ie a. dotat cu 0 "sanatate de fier";
: ul mai fumez; @ cu 0 sanatate foarte buna;
Is i fara d. 1-3 pachete de tigari intr-o zi, apOl c'. in ceea ce privete sanatatea, am
fac 0 pauza de citeva zile. unele necazuri, ca toata lumea de altfel;
d. un etern bolnav.
:imp; 9. Apelati la excitante cum ar fi
~ a sUibi cafeaua sau ceaiul? 15. Cum ilpreciati viata dv. sexuala9
a; nu" evit sistematic orice excitant; a. normala i _plina de satisfactii;
OIlV bine b. beau una sau doua ceti pe zi; b. variabiH\;
c. am nevoie de a fi- stimulat in per- c. mediocdi; ,
manenta; @refuz sa dispund la aceasta intrebare.
inaltime- @ da, in perioade foarte aglomeratenu
lmluUi: pot lucra decit daca beau cafea sau ceai. B. ECHILIBRULpsnnc

10. Folositi medicamente? 16. Sinteti capabil sa va impuneti


a. Iniciodata, am oroare de medica- tin efort sustinut?
mente; a. da, sint un om al datoriei;
11 miinii e:g) numai in cazuri gr!ve i cu avizul @ da, daca acest lucru este necesar;
medicului; c. orice efort imi este neplacut;
ii 65 cm, c. din pacate, iau' destul de des d. uneori.
i este de medicamente;
sa fie: d. . trebuie sa consurn permanent 17. jnaint~a unei. decizii importante
S2.5 kg. medicamente. ' cum va comportati?
Ia i cea a. prima idee este intotdeauna cea mai
11. Faceti cultura fizica? buna;
a. niciodaUi: b. gindesc mult argumentele pro l
b. citeodata, dar pina' la epuizare; contra;
c. 10 minute in fiecare dimineata; @ ma decid tara dificultati;
<@jdin cind' in cind. d. ma decid foarte greu.

o 12. Va culca1i: 18. Cum suportati zgmnotele:


a. intotdeauna la aceeai ora? a. zgomotul mi-e indiferent;
,
.-

236 Psihoteste

b. nu suport absolut deloc zgomotula. da, asta ma stimuleaza;


dnd lucrez; ~
da, dar cred ca nu foarte bine;
c. am nevoie constanta de zgomot Inc. sint incal?abi! sa fac mai muIte
}RnIl meu; - lucruri In acelai timp;
~ suport hine zgomotul, dar constat d. nu, pentru di ma obosesc sau Imi
ell lucrez mai bine In linite. ies prost.

19. In generaLcum va simtiti: 25. Cum adormiti?


a: la pamlnt, deprimat; a. imediat ce Inchid ochii;
b. In plina vigoare; b. ma foiesc mult plna adorm i fac
c. In forma; deseori apel la somnifere;
@ depinde de la 0 zi la alta. f2\ In functie de starea mea de
'oboseala sau de ceea ce am mlncat la
20. Va apuca Indoiala dupa ce cina;
Intrep1jndeti0 actiune? d. am absoluta nevoie sa citesc Inainte
a. nu, regretele slnt inutile; de- a adormi".
b. da, destul de des; .
) da, pentru lucrurile foarte Impor- 26. Va place viata?
b~,
tante; . ~ d~, profit din ~lin d~ ~ecare c1ipa;.
d. da, aproape obsesiv. b: vlata este putm atragatoare pentru
mIlle;
21. In fata unei contrarietati impor- c. numai daca Imi dau seama ca slnt
tante: Intr-o .discutie violenta, cum mai favorizat de soarta dedt al~i;
reactionati: d. In viata mea sint mai multe bucurii
a. Imi pastrez "slngele rece"; dedt necazuri.
b. explodez;
> ma fortez sa rationez i sa ma 27. Dati dovada de oarecare teama
staplnesc; atunci dnd completati un chestionar?
d. slnt paralizat. ~putin;
b. nu;
22. Viata dv. se desHioara In c. da;
acelai ritm? - d. da, pentru anumite Intrebari.
a. da; I
.
b. nu; 28. Va considerati un om echili-
C) depindede Imprejurari; brat?
d. am perioade de activitate foarte inten- a. da;
sa, urmate de inactivitate aproape totaIa. b. nu;
c. nu tiu;
23. lnaint~a unui examenimportant @ sint 0 fire foarte labila.
slnteti:
a. speriat, angoasat; 29. Opinia dv. cu privire la acest
~c. calm;
nelinitit; subiect (om echilibrat) coresplJnde' cu
cea a cunoscutilor dv.?
d. In plina forma, gata de ac~une. a. da;
b. mai mult sau mai putin;
24. Sinteti. capabil sa faceti mai
multe lucruri 0 data? .'
~d. ceilaIti 1~1adetesta.
nu tiu, dar asta Imi este indiferent;
- -- ---- -. --

237 Autoevaluarea personalWltii

C. ECHILIBRUL SOCIAL a: sint foarte expansiv, ies intotdeauna


. 'in fata;
muIte
30. Sintetifericitdnd va reintoar-- b. ramin in coltul meu, fara sa fac
ceti in sinul familiei dupa orele de conversatie;
munca? c. particip intotdeauna cu mare
11.:1imi
a. da; placere;
b depinde de zile; d. caut oamenii care ma intereseaza i
c. nu, prefer sa flu singur; daca nu-i gasesc, plec.
d. trebuie sa fac un efort pentru a ma
adapt~ ambiantei familiale. 36. Cum suportati singuratatea pe
}l fac termen scurt?
~d de
31. Daca sinteti casatorit, cine ia a. bine;
deciziile flnanciare in cadrul familiei? b. destul de greu;
tiCat la
a. sotia mea (sotul meu); c. imi place singuratatea, de altfel sint
inainte b. luam deciziile in comun; intotdeauna singur;
/

c. nu reuim niciodata sa ne punem d. nu pot ramine singur.


de acord; .
d. unul din noi sflrete prin a-i 37.
Care este atitudinea dv. fata de
impune punctul de vedere. persoanele necunoscute?
:l1pa;. a. imi plac oamenii i sint bucuros sa
pentru
32. Aveti sentimentulca nu sintep fac noi cunotinte;
:a sint inteles in cadrul familiei? b. depinde de persoanele respective;
a. uneori; c. indiferenta; .
;,ucum b. nu; . d. am mai degraba tendinta de a fi
c. deseori; agasat de prezenta persoanelor absolut
d. nimeni din familie nu ma intelege. necunoscute.

leama
oar? 33. Sinteti pentru sau contra dlsa- 38. Sintep multUlnitde munca dv.?
toriei? a. mai mult sau mai putin;
a. pentru; b. da;
b. contra; c. nu;
c. depinde de disatorie; d. da, daca ocompar cu a altora.
d. ~int pentru, clnd aceasta mi se
~chili- potrivete. 39. Cite ore lucrap pe zl?
a. in jur de 8 ore;
34. Va jucati cu copiii dv.? b. zi i noapte uneori, apoi trebuie sa
a. da, dar nu am prea mult timp pen- ma opresc;
tru a 0 face; 0 c. in orice caz, muncesc mult;
b.o imi gasesc intotdeauna timp, este d.. am sentimentul ca nu-mi term~n
indispensabil pentru echilibrul meu i niciodata tot ce am de tacut.
acest al copiilot; ,
ide'cu c. nu suport copiii dedt un timp scurt; 40. Considerati ca retributia dv.
d'. copiii mei ma epuizeaza. este:.
a. meritata?
35. Care este, in general, comporta- b. prea mica?
mentuldv. in societate? c. in concordanta cu munca depusa?
~ent;
d. prea mare pentru valoarea dv.?
238 Psihoteste

,
41. $titi sa va relaxa~, sa sta~ f'ara c. imi place sa ies, sa frecventez
sa faceti nimic? reuni-uni,bineintelesdaca sint intere-
a. mi se intimpla foarte rar; sante.
b. da; d. uneori.
c. niciodata;
d. pot sta fara sa fac nimic, dar nu 47. Practicati un sport de grup
ma pot relaxa cu adevarat. (colectiv)? .
a. intotdeauna mi-au placut jocurile de
42. Cite c~ citi~, in medie, anual? echipa;
a. douasprezece, dar importante; b. am nevoie de contactul cu altii;
b. nu am niciodata timp sa citesc; c. nu, dar fara motiv;
c. citesc tot ce imi cade in mina; d. nu am spirit de echipa.
d. douazeci .in medie.
48. Va place sa plecati in excursie
43. Ieiti deseori seara in ora? la sfirit de saptamina?
a.'niciodata; a. imi este indispensabil pentru a ma
b. 0 data sau de doua ORpe saptamini1; recrea;
c. in fiecare seara, nu pot sta in casa; b. imi plac excursiile de sfifit de sap-
d. numai cind am ocazia. tamina, dar nu pot pleca de fiecare data;
~. c. am prea multe de facut pentru a
44. Aveti una sau mai'multe pasiu- ma gindi la weekend;
ni extraprofesionale? d. nu-mi plac duminicile.
a. da, dar destul de instabile;
b. da~ 49.
Ya place sa pleca~ in vacanta?
c. nu; a. ma simt foarte bine acasa, n-am
. d. n-a putea sa spun ca am un hobby.
nevoie sa plec in vacanta;
b. abia atept vacantele;
45. De cite ori pe saptaminaprivi~ c. imi plae vaeantele, dar toate la tim-
la televizor? pul lor;
a. de doua-treiori, in medie; d. am plecat, 0 data, 0 zi in vaeanta
b. nu am televizor; i am regretat.
c. uneori;
.d. in fiecare seara. 5.0. . Care este atitudinea dv. fata de
ceilalti?
46. Va d~ceti cu placere la con- a. intotdeauna speriat;
ferinte,expozi~isau concerte? b: dominator;
a. da; . e. eontactul.cu ceilal~ i~i ofera expe-
b. am tot .ce-mi trebuie acasa, pentru riente noi;
ce m-aducela astfelde manifestari? . d. sint retrasin raporteu eeilalti.

Calcu1area scorului
Tabelele de mai jos regrupeaza eele patru variante de raspuns de la fieeare
intrebare a ehestionarului. Incercuiti.litera a, b, c sau d din ehestionar care eo-
respunde raspunsului dv. Face~ totalul paqia\ i apoi totalul general.
--- - -- --- -----. ....----.

239 Autoevaluarea personalWitii

A. ECHILIBRUL FIZIC C. ECHILIBRUL SOCIAL


tez
re- I -
Intrebarea
I
Raspunsul dv.
II III IV
Intrebarea
I
Raspunsul dv.
II' III IV
Familia
30 a b d c
31 b
. , a d c
up II i :I (f.h) ,. iI 32 D a c d
33 a c d b
de -------- ---1:';:--- "-I.-----C\ 34 b a c d
Relatiile cu ceilalti
35 c d a b
36 a b c d
37 a b d c
Munca dv.
38 b d a c'
39 a c b d
40 . a c b d
41 b d a c
Cultura i timpul liber
42 a d c b
43 b d c a
44 b a d c
45 a 'c d b
46 a c b d
47 a b c d
48 a b c d
B. ECHILIBRUL PSIHIC 49 c a b d
Intrebarea Raspunsul dv. 50 c d b a
I II III IV Total partial C:
Vointa
16 a b d c
17 c b a d
Emotivitatea
de 18 a d c b I II III IV
19 c d b a Total partial A: "?>
20 a c d b Total partial B:
/
21 a c b d Total partial C:
pe- 22 a c b d Total general:
23 d' c b a
24 a b d. c
25 a c d b
26 a c d b
27 b a d c
28 a c b d
are
co-
29 a b .c d
Total al B
240 Psihoteste I'

lata inventarul terminal. Ati remarcat, desigur, ca distinctia operatl\ intre


fizic, psihic i social este un pic artificiala; in realitate, aceste trei domenii ~
intrepatrund: somnul, oboseala etc. tin atit de domeniul fizic, cit ipsihic.
Pentru fiecare grupa de raspunsuri (fizic, psihic, social) exista patru coloane.
care reprezinta pozipile de echilibru (I: foarte bine echilibrat; II: bine echilibral
III: echilibru instabil; IV: dezechilibru net). Totalul partial pentru fiecare grupa
de raspunsuri, cit i totalul general se fac insumind' numarul de raspunsuri pe
fiecare coloana.

Interpretarea rezultatelor
A .
In cazul in care coloana I este dominant!: daca ati raspuns cu sinceritate la
chestionarul nostrO, aveti un echilibru foarte bun. Sinteti aproape. 9 exceptie in
viata moderna tumultuoasa, plina de modificari rapide. Un astfel de echilibru
este "prea perfect"; omul are nevoie i de putina fantezie; rara intenpa de a va
ofensa, sintep un tip prea sobru i, la urma urmei, putin plictic,?s. Renuntati din
cind iIi cind la rigoare i yeti vedea ca va fi mai bine.
In cazul in care coloana ii ll-a este dominant!: personalitatea dv. este cu
adevarat "bine echilibrata", reactionati normal la necazurile vietii cotidiene, tiind
sa va adaptati rapid la schimbari. Sinteti suplu, maleabil, intr-un cuvint, modern.
h In cazul in care coloana a ill-a este dominant!: sintep 0 persoana echili-
brata, dar la limita. Sinteti capabil sa stabiliti "un echilibru in dezechilibru".
schimbarile majore va dezorienteaza, va nelinitesc, dar in cele din urma va
reveniti la starea de echilibru.
In cazul in care coloana a IV-a este dominant!: poate ca judecata dv.
asupra propriei persoane este un pic pesimista, dar pesimismul nu reprezinta oare
o anumita forma de dezechilibru? Nu va simtiti prea bine in propria piele, expe-
riente succesive au instalat in dv. un sentiment de eec i chiar de angoasa
autointretinuta. Sintep un posibil candidat la depresie psihica, la nevroza. Analiza
dv. arat1ica sintep foarte conti~nt i deci foarte capabil de a reacpona pentru
restabilirea propriului echilibru. Inainte de orice, refaceti testul de la zero, fara
sa va autoinfluentati intr-un mod defavorabil. Daca i dupa a doua lectura
coloana a IV-a este dominanta, trebuie sa reacponati. Inseamna .ca exista serioase
conflicte intre tendintele propriei dv. personalitati. Sinteti, in general, "desin-
cronizat" fata de lumea inconjuratoare.Trebuie sa analizap originea acestor com-
plexe, nu neaparat evidente, i sa apelati la un psi.bolog. Paralel cu aceasta
autoanaliza, reorganizati-va existenta. Formati-va deprinderi noi, mincati bine
dimineata, moderat la prinz i frugal seara, faceti cinci minute de gimnastica in
fieoare dimineata. Impunep-va 0 anumit1idisciplina a somnului, ieip mai des la
sfirit de saptamina, bucurati-va din plin de vacantele dv. Aduceti mai muM
veselie in viata dv. i. yeti vedea cum aceasta se modifica, devine mai armo-
nioasa. (s.er.)
~ I!I!!=
-

241 Autoevaluarea personalWitii

intre
IJ se Coeficientul de
Jane,
ibrat:
masculinitate/feminitate
:rupa Sintem cu tolii de acord ea barbalii i femeile difera intre ei prin' multe
1 pe caracteristici fizice: dimensiunea pieptului, pilozitatea, gravitatea vocii, dezvoltarea
muchilor. Sint diferili, de asemenea, prin contribulia lor fiziologica la actul
reproducerii. ~i rolul social pe care il joaea ii diferenliaza. /
Fara indoiala, eind vorbim de 0 persoana cu un caracter "foarte viril", ne
!e la refe-rim la un barbat, iar eind vorbim de 0 persoana "foarte feminina", ne refer-
Ie In im la 0 femeie. Realitatea este insa mai subtila, diferenlele caraeteriale intre un,
libru
barbat i 0 femeie nu se apliea niciodata la tOli barbapi i la toate femeile in
a va
aceeai masura. Ca~actere1etipic masculine sau feminine sint, de fapt, rare. in
din
personalitatea unui barbat, orieit de viril ar fi el, mocnesc unele tras1Huride car-
acter feminin, i invel's. Este normal i chiar dezirabil. Fadi indoiaIa, proporlia
~ cu
feminitalii la un barbat trebuie sa dimlna moderata pentru a nu trece drept un
[tind "efeminat", iar 0 femeie cu 0 personalitate prea masculina ar put~a fi luata
mI.
tuli-
drept un "baieloi". Fiecare barbat 0 poarta pe Eva in sine, zice un proverb pop-
" ular. ~i inversul este la fel de adevarat.
1rU, Testul care urmeaza ii propune sa va contientizeze asupra gradului de
apartenenla caracteriala la aceste doua efititali psihologice. Intre~arile urmatoare
va VOl'releva care este coeficientul dumneavoastrade masculinitate/feminitate.
dv.
Inconjurali cu un cerculel litera a sau b, pentru fiecare raspuns care se
oare
potrivete mai bine eu felul dv. de a gindi.
lpe-
~asa
iiiza
Dtru
1. Dintre aceste doua calitali, care 6. Citili eu placere 0 revista .consa-
este, dupa parerea dv., mai im~ortanta? crata popularizarii tiinlei?
lara a) da; b) nu.
a) autoritatea; b) tandrelea.
rura
I.
>ase
SIn-
2. Roili destul de uor in anumite 7. Ce preferati?
circumstanle? a) muzica lui Mozart; b) muzica lui
om- Wagner.
a) da; b) nu.
ISta
:nne
~ in
3. Va
fiori?
plac camerele decorate cu 8. Sinteti mai dotat:
a) pentru sporturile care presupun
, la a) da; b) nu. indeminare? b) pentru sporturile in
Dlta care predomina forla?
[110-
4. Va place sa purtali paml scurt?
a) da; b) nu. 9. Va place sa vi se scrie pe hirtie
co~lorata?
5. Mulli barbali prefera sa conduca a) da; b) nu.
ei maina eind sint. impreuna cu solia
dedt sa stea in dreapta postului de 10. Pe care dintre aceste doua ani-
pilotaj. Dv. sinteli de acord eu ei? male il preferap?
a) da; b) nu. a) pisica; b) eiinele.

i'
242 Psihoteste

11. Va place sa va schimbap zilnic 21. Ezitali timp' indelungat inainte


hainele? de a alege un obiect pe care vrep sa-l
a) da; b) nu. d11ruip?
a) da; b) nu.
12. Ce parere aveti: felul in care
oferiti ceva valoreaza mai mult decit 22. in societatea noastra moderna,
obiectul in sine? gatitul mincarii nu mai este un privi-
a) da; b) nu. legiu exclusiv feminin. Sinteli de
acord cu aceasta?
13. Considerap ca este pasionant sa a) da; b) nu.
urmareti progresele in dezvoltarea in-
telectua.1aa unui copil? 23. Este exagerat sa plingi asistind
a) da; b) nu. la un spectacol, oricit de emotionant
ar fi el?
14. V-ar pUicea sa putep asista des a) da; b) nu.
la conferinleasupra artei contemporane?
a) da; b) nu. 24. Este bine pentru oricine sa-i
urmareasca permanent silueta?
15. Viata ar fi de nesuportat tara a) da; b) nu.
indulgente reciproce?
a) da; b) nu. 25. Citili regulat reviste de arta sau
pentru 'decorapuni interioare?
16. Portul ochelarilor nu este prea a) da; b) nu.
estetic. Este de inteles de ce unii nu
vor sa-i poarte permanent. Dv. ce 26. Ce parere avep: 0 civilizape se
parere avep? poate caracteriza mai bine prin:
a) da; b) nu. a) gradul de emancipare a femeii?
b) nivelul tehnic?
17. Scriep cu placere scrisori lungi
prietenilor dv.? 27. V-ar amuza sa va fadi cmeva
a) da; b) nu. horoscopul?
a) da; b) nu,
18. Suportali sa fili sub ordinele
unei persoane de sex opus, daca ea 28. Amabilitatea poate deschide
este mai competenta in meseria dv.? multe porp. Dv. ce parere avep?
a) da; b) nu. a) da; b) nu.

19. Ce parere aveli: cea mai mare 29. Manifestali placere sau oroare
parte a accidentelor de automobil se cind tili di infruntap un pericol?
datoreaza: a) placere; b) oroare.
a) vitezei excesive? b) prudenlei
exagerate? 30. Daca ali avea posibilitatea, ce
ali alege in viata profesionala?
20. Care este cadoul care v-ar face a) independenla; b) securitatea.
in general mai muM placere?
a) 0 cutie cu ciocolata; b) 0 bricheta. 31. Instincti v,' remarcati detaliile
-.-------- ...

243 Autoevaluarea personalWitii

~ainte vestimentare ale persoanelor pc. care Ie 41'. Ce preferatisa cititi;


p sli-1
intilnip? ' a) 0 schita?b) un roman?
a) da; b) nu.
42. Va displacemult sa locuiti intr-
klema,
32. Credep in Cla-zise1e"ghicitoare"? o camera tara perdele la ferestre?
a) da; b) nu. a) da; b) nu-i dau atentie.
pnVl-
ti de
33. Cind observati un obiect, 1a ce 43. Dadi va analizati cu atentie l
va ginditi mai intii? sinceritate credeti ca sinteti:
a) la folosinta pe care' i-o puteti da; a) mai mult vanitos decit orgolios?
slstind b) la pHicerea pe care vi-o procura b) mai mult orgolios decit vanitos.
~onant vederea i atingerea lui.
44. Cind faceti cu,mparaturi sinteti
34. Ce vi se pare mai util (agre- influentat in general:
abil) sa colectionati? a) de utilitatea lor? b) de aspectu1lor?
a) timbre; b) bibelouri.
45. Daca vi s-a intimplatsa deveniti
35. Sinteti uor impresionat de un gurmand, care este punctul dv. slab?
film dramatic sau de 0 piesa de a) carnurile; b) brinzeturile.
teatru?
~ sau
a) da; b) nu. Atenpe! Numai pentru biirbaP

36. Vi se intimpHideseori sa va sur- 46. Daca ar fi sa optati intre doua


tie se prindeti il,1tren privindu-vain fereastr1i? existente celebre, pe care ati prefera-o?
a) da; b) nu. a) viata lui Nureev, dansator celebru;
meii? b) viata lui Jim Clark, campion de
37. Ce credeti despre sportul com- automobilism.
petitional?
meva a) este '0 distractie utila; b) este 0 47. Ce parere aveti: in timpul
activitate inutila. copilliriei ati rlimas prea dependent de
mama dv. (sau de femeia care v-a
38. Daca ati avea ocazia, despre ce crescut)?
chide ap prefera sa discutati cu prietenii? a) da; b) nu.
a) despre poezia moderna; b) despre
raliuri de automobil. 4.8. Vi s-a intimplat sli visati ca
sinteti femeie?
39. Se intimpla cel putin 0 data a) niciodatli; b) da.
~roare fiediruia sa se infurie in conflictul cu
o alta persoana. Ce ati' face in astfel 49. Clnd ~rati adolescent, colegii vli
de situatii? Ati fi gata sa dap: tratau ca pe un "tatlilliu"?
p.a, ce a) unpumn? b) 0 palma? a) da; b) nu.

40. Consideratica vederea.singelui 50. in condipi egale, ap prefera pen-


v-ar impresiona? tru casatorie 0 femeie la care domina:
Italiile . " a) mult;' b) nu prea mult. a) gustul elegantei ? b) instinctul
matem?
244 Psihoteste

Atenpe! Numai pentru femei 48.. Vi s-a intimplat sa visati c:"


sinteti barbat?
46. Dadi ar fi sa optati intre doua a) da; b) niciodaH'i.
existente celebre, pe care ati prefera-o?
a) viata .1uiGeorge:: Sand, scriitoare; b) 49. Clnd erati tinara se spunea
viata lui Marie Curie, fiziciana celebra. despre dv. ca sinteti un "baietoi"?
a) da; b) nu.
47. Ce parere aveti:...atunci cind n
comparati pe tatal dv. cu altii, va dati 50. In conditii egale, ati prefera pen-
seama ca putini sint la fel de tru casatorie un barbat la care domina:
inteligenti ca el? a) forta, vigoarea fizica? b) sensibili-
a) nu; b) da. tatea?

INTERPRETAREA TESTULUI
Intrebarea Masculinitate Feminitate Intrebarea Masculinitate Feminitate
1 a b" 26 b a
2 b a 27 b a
3 b .a 28 b a
4 a b 29 a b
5 a b 30 a b
6 a b 31 b a
7 b a 32 b a
8 b a 33 a b
9 b a 34 a b
10 b a 35 b a
11 b a 36 b a
.12 b a 37 a b
13 b a 38 b a
14 b a 39 a b
15 b a 40 b , a
16 b a 41 a b
17 b a 42 b a
18 b a 43 b a
19 b a 44 a b
20 b a 45 b a
21 b a 46 b a
22 b a 47 b a
23 b a 48 a b
24 b a 49 a b
25 b a 50 a b
Total masculinitate: Total feminitate:
245 Autoevaluarea personaliHitii.
r

INTERPRETAREA PENTRU BARBATI


Dadi ati acumuhlt intre 25-40 de puncte (vezi tabelul) caracterul dV.este in
totala armonie cu fizicul cu care v-a inzestrat natura. Sinteti 0 fire calma, prac-
tiea, suficient de curajos. Intr-un cuvint, va simtiti bine in pielea dv. Dar tara
punea execs. Pastra~ unele clemente de feminitate, ceea ce va da lIn plus de sensibili-
t tate, i'ntelegere i finete.
Peste 40 de puncte: sinteti foarte viril, foarte multumit ca si'nteti barbal. Dar
prietenii din anturajul dv. regreta uneori ca nu aveti i unele "sUibiciuni". In
pen- realitate, mai multa tandrete, mai putina impulsivitate v-ar face personalitatea mai
putin monolitica.
[nina: Sub 25 de puncte: sinteti cam efeminat. Incercali sa invingeti nevoia de
~ibili-
protectie, sa atenuali prudenta i sensibilitatea care va caracterizeaza. Este
dezirabil sa va dezvoltati simtul practic, spiritul de independenta i de decizie.
INTERPRETAREA PENTRU FEMEI
-
Ditate
Daca ati acumulat 25-40 de puncte: caracterul corespunde sexului dv. Nu va
lipsesc nici finelea, nici prudenta. Ayeti un simt artistic i un spirit conservator.
Dar toate acestea rara exces. Faptul ea sinte~ femeie nu inseamna ca sinteti 0
persoana dominata de barbat sau de evenimente.
Peste 40 de puncte: va lipsete, in buna masura, simtul practic, aveti difi-
cuWiti in luarea deciziilor, iar cochetaria dv. este putin fortata.
Sub 25 de puncte: oricit de agreabila ali fi din punct de vedere rizic, tre-
buie sa recunoate~ ca aveti un temperament cam masculin. Asta va complica
viata. Aspiratiile dv. i reac~ile sint apropiate de cele ale sexului opus, ceea ce
pune pe ~lnduri barbatii din anturajul dv. Stilul dv. direct i tara menajamente
ocheaza. Incerca~, in propriul dv. interes, s~ dati. 0 tumura de docilitate, "diplo-
matica" comportamcntuluidv. fata de ceilalti. (s.er.)

Autoaprecierea
imaginii de sine
Noi, oamenii, sintem in situatia unica de a ne putea privi din exterior ~i a,
ne descrie, aprecia i judeca. Penlru noi, EUL este lucrul eel mai important.
Ceea ce facem, ce i cum simtim i ceca ce credem di sintcm se organizeaza in
jurul a ceea ce consideram a fi eul nosll-U.
Ati't filolOfii, cit i psihologii au simtit nevoia de a studia individul i
imaginea lui despre sine. Socrate a lansat i'ndemnul"CunO<lte-te pe' tine insu~...",
A. Adler a afirmat ca "tendinta de a-I umili pe ceilaW' provine din sentimcntele
de inferioritate, iar E. Fromm ne-a indemnat "sa ne iubim, pentru ca senlimentele
de dragoste pentru noi inine i pentru ceilalti mcrg mina i'n mina".
246 Psihoteste

La 0 prima privire, studiereaunei astfel de teme pare dificiladeoarecevizeaza 0


perspectiva personala, intima. Psihologul care s-a preocupat in mod deosebit de
dezvoltareatehnicilorde cercetarea imaginiide sine ~i de integrareaacestui concept
in psihoterapie a fost C. Rogers. EI a observat ca muIte dintre persoanele ce-i
solicitaupsihoterapieau 0 imaginede sine negativa,0 neconcordantaintre ceea ce ar
dori sa fie ~i ceea ce cred di sint in momentulrespectiv.Astfel de discrepanteintre
felul cum ne vedem ~i ceea ce am dori sa fim formeazaconflictuldintre eul actual
~i eul ideal; el poate conducela frustrare.stres ~i 0 scazu~ stima de sine. Pentru unii
dintre noi conflictulpoate parea cople~itori poate conduce la depresie; pentru al~i
un astfel de conflict constituie modalitatea mobilizarii resurselor necesare atingerii
idealurilorpropuse. -
Pentru a va ajuta in ob~nereainforma~ilordespre ~ul dv. actual ~i eul ideal, va
prezentam0 lis~ de 32 adjectivereprezentind0 trecerein revis~ a unor caracteristici
pozitive ~i negative.Utilizareaunei astfel de lisle i~i are origineain practica ~i ideile
lui C. Rogers. Sincer vorbind,lista nu este un test; ea nu con~ne raspunsuribune sau
gre~ite,ci doar informa~ despre felul in care va vede~ dv. in~iva.
Citi~ adjectivelenotate mai jos. Plasa~ un X in coloana intitula~ "Cum sint in
prezent" in dreptul fiecarui cuvint care, dupa parerea dv., exprima 0 trasaturace va
caracterizeaza.Apoi, tara a privi semnelepe care le-a~ tacut, reciti~ lista. De aceas~
data insemna~ cu 0 in coloana intitulata "Cum a~ dori sa fiu" fiecare cuvint care
exprimainsu~ireape care a~ dori sa 0 ave~ daca a~ putea fi 0 persoanaideala:
Cum sint Cum ~ dori Cum sint Cum a~ dori

Emotiv ~ __
in prezent (X) sa fiu (0)
Vesel
in prezent (X) sa fiu (0)
~ ::fL-
Impresionabil
Plin de umor
Independent
~
~
--= ~
_ Invidios
Energic
Politicos ..1-
Prietenos !.- --=-- Lini~tit'
Ambi~os _ ~ Iscusit :
Interesant _ _ Sigur 9
Cinstit _ _ Maleabil
Atragator _ 2-. Interiorizat :J
Rezervat _~ _ Fragil
, ()

_
Entuziast ~ Sincer
Mediu _~ _ Relaxat
Sensibil
Demn de incredcre~
Inteligent ~
__ Puternic
Cinic
Impulsiv
-
I
. Comod ~___ Apatic
Notare. Pentru a afla scorul dv., acorda~ un punct pentru fiecare adjectiv notat
in ambele coloane, cu X, respectiv 0, ~a i pentru cele care in ambele coloane nu
au primit nici un semn. Daca un adjectiv este notat doar in una din coloane, e1 nu
primetenici un punct. Pentru ob~nereanotei totale, face~ suma punctelor.
Interpretare.Pentru dv. ar fi importantastabilireanivelurilormaxime i minime
pornind pe la 0 a~tfelde lista. In prezent nu exista studii care sa confirmeexistenta
unui acord unanim al oamenilor asupra unor insu~iri. Examinarea imaginii de sine
247 Autoevaluarea personalitatii
t
prin acest procedeu nu presupune scoruri precise. Va propunem ipoteza ca existenta
unui acord de eel putin 75% (un punctaj de eel putin 24) sugereaza un nivel
rezonabilal confortuluipsihicpe care 11avep. Dar nueste exc1usca, deiavind0
nota mare, inexistentaunui acord asupra unor calitap consideratede dv. importante
sa provoace sentimenteputernice de frustrare, dupa cum 0 nota mica sa va asigure
un echiIibru psihic rezonabil, ceea ce inseamna ca ati invatat sa va acceptap aa
cum sintep, mai mult sau mai pupn departe de modelul ideal la care aspirap.
Reflectind asupra a ceea ce inseamna aceste trasaturi i ell de important este
pcntru dv. sa Ie avep, putep ajunge la 0 mai profunda autocunoaterei la 0 mai
adevarataimagine de sine. (lD.)

Sintep multnmit
de dumneavoastra insiva?
Raspunsurile pe care Ie vep da cu maxima sinceritate la intrebarile formu-
late in acest test va vor ajuta sa aflati daca i in ce masura sinteti
multumitlnemultumitde propria,dv. persoana.'

1. V-ati gindit vreodata dadi v-ar 6. Va deranjeaZadaca aflap di sintep


pHiceasa va mai natep din nou i sa considerat un om plicticos, antipatic?
luap viata de la capat?
7. Suferip cind constatap ca 0 anumita
2. Avep vreun hobby? treabaa mersmult mai bine tara partic-
iparea dv.? .
3. Clnd nu va reueteceva sintep in
stare sa spuneti: "Asta mi se poate 8. Dorip deseori sa c1tigap 0 suma
intimpla doar mien? mare de bani la loterie sau pronoexpres?

4. Va face placcresa aflap ca sintep 9.


Vi se "accelereaza" pulsul cind
invidiat(a)? aflati ca rudele sau prietenii dv. au
flicut 0 cumparaturnscumpa?
5. Gasip 0 oarecare consolare in faptul
ca i cunotintelordv. Ii s-au intimplat 10. Va placesa va exprimapopiniile
aceleailucruri nepIacuteca i dv.? in prezenta unui auditoriu mare?

Calcu1areapunctajului:
, Acordati-va punctajul in functie de raspunsul pe care l-ati dat in felul
urmator: 1) da - 4; nu - 16. 2) da - 18; nu - 5. 3) da - 6; nu - 12. 4) da -
16; nu - 2. 5) da - 3; nu - 12. 6) da - 18; nu - 5. 7) da - 2; nu - 16. 8) da
\
- 4; nu - 2. 9) da - 1; nu - 12. 10) da - 16; nu - 3.
248 Psihoteste

Interpretarea rezultatelor
Daca ati totalizat peste 120 de puncte, slnteti excesiv de multumit de dv.
In~iva ~i, indiscutabil, dovediti lipsa de spirit autocritic, precum ~i qlpacitate
scazuta de autoevaluare realista. Incercati, de aceea, sa va analizati cu ajutorul
prietenilor ~i al eelor apropiati de dv. .
Daca 'punctajul dv. se situeaza intre 60 i 120, aveti multa Incredere In
fortele proprii, lara ca aceasta sa dud! la 0 multUinircde sine excesiva, sa va
faea Increzut(a). .
Un scor care se situeaza sut> 60 de puncte arata ca .slnteti o pcrsoana
nemultUinitade ca Insa~i. Stdiduiti-va sa va dobi11ditiincrederea In forte1e pro-
prii. Priviti cu atentie In jurul dv.: s-ar putca $a va In~elati In ceea ce va
prive~te. (M.P.)

,e
Rcuiti sa va adaptati la situatiile dc viata, rczoMnd eficient ~i realist pro-
blemele pe care vi Ie puneti? Aveti suficienH\Incrcdere In fortele proprii de a
face fata oricarei situatii?
Yeti ana un raspuns - orientativ - la aceste problcme, optlnd pentru DA sau
NU la urmatoarele intrebari: ..
. 1. Singura parte interesanH\ a unui 8. Adcsca oamcnii a~teapH\ prea
mult de la mine.
supliment literal' de vacanta este cea
umoristiea.
9. Mi-e greu sagasesc subiecte de
2. Am avut expcricnte de viata convcrsatie adecvatc cind sint In soci-
foartc ciudatc' i bizare. etate.

3. Daca cineva Imi face. 0 nedrep- 10. Am fost un elev care Invata u~or.
tate, In general cred ca trebuie sa-i
raspund cuaceeai moneda daca pot. 11.. prlrin~imi-au dezaprobatadesea
prieteniile. .
4. Uneori imi place sa birfesc.
12. Profcsorii ateapta adcsea prea
5. 0 furti.ma puternica ma mult de la mine.
Inspaiminta.
13. Citesc eel putin 10 carti pe an.
6. Adesea, am impresia ca viata
trece pc llnga mine. . 14. Am avut prea mult parte de
necazuri.
7. Mi sc pare ca slnt la fel de
inteligcnt ~i capabil ca majoritatea 15. In coalAimi era foartc grcli sa
cclor din jurul meu. vorbescin fata clasei.
;

,..
249 Autoevaluarea personalitatii
.
,
,
de dv. 16. Citesc cu pHicere scnen cu car- 21. Visez rar cu ochii deschii.
acter istoric.
~acitate
22. Slnt gata sa abandonez uor,
ajutorul 17. Recunosc ca nu doresc in mod daca lucrurile iau 0 intorsatura proasUL
dere in special sa Invat lucruri not
. sa va 23. Dadi oameniinu mi-ar fi pus bete
18. Imi place tiinta. In roate, lliifi l'Cuitmai bine In viatl\.
~rsoana
:Ie pro-
19. Viitorul mi se pare lipsit de 24. Ma nemultmll,esc scriitorii care
ce va spe-ranta pentru mine. folosesc In lucrarile lor termeni ciudati
i neobinuiti.
. 20. Succesul este 0 problema de
vointa. 25. Imi place viata.
I

Interpretarea rezultatelor
Acordati-va cIte un punct pentru fiecare raspuns afirmativ la Intrebarilc 4. 7,
10,.13, 16, 18, 25 i pentru fiecm'e NU la intreMri1e L 2, 3, 5. 6, 8. 9, 1L
12, 14. 15, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 24.
i<>tpra- Daca ati totalizat 18-25 de puncte, slnteti 0 persoana matura, adaptata bine
II de a situatiilor, va rezo1vati,plin de incredere in forte1eproprii. problemele, va place
sa cunoate~ i sa invatati lucruri noi. Slnteti deschis i receptiv la nou, nu va
DA sau faceti griji din orice lucru, puteti depai relativ uor difi.cultiltile.
Daca scorul dv. este intre 15 i 18 puncte, aveti posibilitati de a face rata
problemelor vietii, dei nu totdeauna preferati 0 confruntare direcLa i ofensiva
pre a cn acesLea.Eecurile se pot datora dezinteresului pcntru 'preglHireadv. generaIa.
Resimtiti viata ca pe 0 lupta.
In cazul In care punctajul este sub 10, InLlmpinatidificuWltiIn primul rind
ecte de datorate nesigurantei i lipsei de Incredere In fortele proprii.' Reveniti la inLre-
in soci- barea 25 i incercati sa va lamuriti care sint eecurile (i cauzele acestora care
tin de dv.) ce v-au adus in situa~a de a spune "nu" In fata vietii. Daca este
vorha de 0 slaM pregatire profesionala, aceasta se poate remedia partial prin
iIa uor. . vointa; succesnlpentru dv. este legat i de schimbareaatiLudiniifata de ceilalti;
In sensul unei mai mari increderi In cei din jur. (I.~.)
adesea

A
e4 prea
Increderea m
A

pe an. tine insu".


acte de Nava succesului este condusa de increderea omului In sine. Cine se
indoiete de reuita sa rareori cItiga. Nu increderea naiva, oarba, paLimaasau
orgolioasa, ci siguranta de sine rationala i senina, dobindita In expericnta de
grcu sa viata, prin aULocunoaLere, confera suport "de stinca" actiunilor i deciziilor In
conditii de incertitudine.
I

,
250 Psihoteste

Va propunem sa reflectati in legatura cu aceasta traSaturade personalitate at])


de necesara omului de succes: cit de mult va incredeti in dumneavoastr'ainiva?
ate din enunturile de mai jos va caracterizeazamodul de a gindi i actiona?
1. Cind, in prezentamea. oameniise 7. Daca a observa di cineva
cearta. incerc sa-i linitesc. incearca sa comita 0 infractiune, a
anunta imediat personalul de paza.
2. Sint un conducator auto excelent.
8. Pot tine 0 cuvintare in fata unui
3. Daca a fi in situatia de a ajuta public numeros.
politia sa prinda un infractor, a face-
o lara nici 0 ezitare. 9. Daca cineva incearca sa se "bage
in fata", ii atrag atentia sa stea la rind.
4. A putea practica orice profesie
cu succes. 10. Reuescin tot ceea ce intreprind.
5. Daca eful direct mi-ar cere sa-l 11. In cazul unui incendiu, a ajuta
inlocuiesc temporar, a fi gala sa 0 fac. persoanele in pericol.

6. Impresionez pozitiv orice persoana 12. Dineolo de aparente, toti


careia ii sint prezentat. oamenii au un dram de laeomie.
Scorul
Pentru fiecare enunt adevarat in ceea ce va privete pnmiti cite doua punete
i pentru fieeare enunt fals, care nu eorespunde felului dumneavoastra de a fi,
obtineti cite un punet. Puteti deei totaliza intre 12 i 24 de punete.

Interpretarea rezultatelor
Daca ati totalizat intre 12 i 15 puncte, nu s-ar spune ea va autoevaluati
pozitiv: aveti 0 'slaha ineredere in propria dumneavoastra persoana. De ce?
Merita sa meditali asupra acestui aspect. Nu sintem de aeord eu acel veehi
proverb care spune ca: "Este un mare prost eel care nu erededespre sine ea
este mare detept". dar niei nu ne imaginam ea acordindu-ne singuri foarte
putina incredere a1tii vor fi mai generoi!
Cu un seor de 16 - 19 puncte. va plasati in rind eu marea majoritate. Nu e
diu. dar niei bine nu este: aveti 0 ineredere moderata in dumneavoastra. S-ar
impune "sa stati de vorba" eu dumneavoastdi iniva. Oare suceesele de pina
acum nu se dato-reaza i modului dumneavoastra de a va impliea? De ee sa nu
va stimati mai mult? Sinteti 0 personalitate!
In fine, sinteti un bun capitan pe nava sucesului dad ati obtinut intre 20 i
24 de puncte, Ce sa spunem mai mult? Felieitari i vint din pupa! (L.C.)
251 Autoevaluarea personaliHitii
t
tate atit
iniva? .Limbaiul culorilor
[1<1?

Cll1eva Cartea' "Puterea culorilor", autor Dorothee L. Mello, contine consideratii i


teste interesante, care pot dirija individul spre 0 mai buna cunoatere a propriei
tIne, a personalitati.
U.
Autoarea intentioneaza sa completeze c1asicultest LUscherin latura sa lacu-
I{.aunui
nara: paleta limitata de culori, utilizind 0 metoda care permite individului sa
aleaga gruparea care ii reprezinta personalitatea dintr-un numar mai mare de
douazeci de culori.
Aceste culori sint:
~ "bage roz rou galben
1a rind. purpuriu
aunu oran) maro gri
alb culoarea piersicii verde-mar verde-menta
reprind. albastru-c1ar negru verde bleu-verde
albastru-inchis argintiu mov violet
~ ajuta
Primul Sistem de Interpretare a Culorilor i de Autoanaliza (SICA) este un
ansamblu de intrebari care vizeaza imaginea dv. exterioara, modul in care va
e. toti vedeti i doriti sa fiti vazut de altii.

Conditli de rezolvare:
. puncte - raspundetispontan,fara prea multa analiza
de a fi, - utilizati0 singuraculoareca dispuns,pentrufiecareintrebare

levaluati
De ce?
1. Daca oamenii ar' fi culori, ce (0 culoare complementara sau potriviUi
cu cea de la numarul 1.)
culoare a fi eu? .
:1 vechi
sine ca
(Nu alegeti culoarea pe care va place
.s-o purtati in permanenta, ci pe cea
5. Ce culoare contrasteaza cu cea
i foarte aleasa la numarul I?
care vi se pare ca va exprima mai (0 culoare diferita de cea care va
e Nu e
bine perso-nalitatea.) \ reprezinta, dar care nu va stirnete
ira. S-ar 2. Ce culoare se acorda cu prima repulsie.)
de pina culoare?
:e sa nu (Cautati 0 culoare care invese1etesau
6. Care este culoarea care imi este
"nesuferita"?
pune in evidenta culoarea care va
(0 culoare pe care nu va place sa 0
repryzinH'i.)
purtati sau sa 0 intllniti in mediul
inconjud'itor.)
3. Ce culoare unete armonios aceste
doua prime culori?
(Asemenea unui pictor, creati 0 7. Fara a privi culoarea "nesuferita",
armonie cromatica.) examinati un timp selectia de culori.
Care culoare face sa se potriveasca
4. Ce culoare se armonizeaza cu intre e1e culorile deja alese?
culoarea aleasa la numarul I?
'1

Interpretare
--,-, --
I. Vii vedep. ca
Rou
--./. . --,-,_.,--
i ambitios,'
- --
afectuos,
Roz - Purpuriu
senzual,
-- --- Oranj
competent,
_Cu~oare~~ersicii.
gentil,
cum ap. fi: energic, iubitor, emotiv. organizat, caritabil,
curajos, amabil, gregar, activ entuziast
extrovert :._ simpatic _ hiper~ensihil_ _ _ _ __ _
2. Vii simp.p.bine practicali exercitii sinteti de acord va amuzati, faceti proiecte, va cxprimatlUor
atunci cind: fizice, realizati cu dv. iniva sinteti aventuros i sinteti cficace N
VI
scopuri amhiJioasc . ... senzual \ .N
3. Vi ec1iilibrail exerGltiifizicc~-- -- drago~ - scnzualitate-:- - - reahzarea o mescric in slujba
,.
prin: exercitarea putcrii sustinere moraJa muzidi, proiectelor comunitatii .

___ _ __de c~t~'!!1!i_ dans '- _ __ __ _ _ ":'0


4. PI1eteniif -- lideri, bi,nefaditori comedieni, arhiteqi, attruitf '"
......
asociap.idv. sint: oameni politici, oameni cu inima aventurieri, decoratori, ::r
o.....
industriai de copil epicur~-.!!i__ ingincri ___ _ (1)
'"
realist, "tata" indulgent cu sine, motivator, amabIT, .....
(1)
fuarte senzual indragostit, comic coleg de mund! tandru
5. P~ncru1 jI B
protect~~_ ___ ____ -------
\
dv. ideal este: F vivace, maternasau tachinatoare, libera, generoasa,
__ ~enzuala __ __ ~!!.l!i~~~ _ _nelinititoare il!.d~endel1~ devotata
6. Sllibiciunilcdv. nu va controlati sintetidependent poiatiin victima raminep. . perplex, - nuva organizat'i
se dezvMuie cind: de altii . frustrat, timpul
va blocati
7. Factorii esenp.ali increderea in--dv~-'. re1atiile amoroase stapinirea emotiilor, orgamzarea participarea la
de motivap.e sint: pIacerea, planificarea proiectc umanitare,
aventura rol activ i11
comunitate
(COl1linuare tabel)
r
Galben Verde-menm Verde-mw- Verde Bleu-verde
1. Vii vedep. ca i comunicativ, modest, inventiv, caritabil, idealist,
sociabil, aventuros, umanist, sentimental,
cum ati fi:
atras spre alpi
perspicace,
calm,
- schimbator spirit tiinpfic fidel
binevoitor
2. Vii sp.p. 'bine comunicati in va controlati evaluati, ajutati pe altii' aveti incredere in
atunci cind: societate emopile, faceti proiecte dv., va urmariti I I
sinteti lucid idealul, va pastrti
optimismul
3. Vii echilibrap. impartairea frecventarea perspectiva profesie (in sanatate participati la
prin: cunotintelor cursurilor unor interese noi sau tiinta) grupuri religioase ;J>
s:::
......
de perfectionare sau filozofice, 0
(1)
activiHiti creative _ <:
inovatori, ..-
s:::
4. Prietenii i aso- experti, medici, poeti, medici, umaniti, misionari, psihologi,
ciap.i dv. sint: consilieri, esteticieni liber-cugeHHori savanti' filozoq (1)
mediatori - --- - - "d
amic, camarad - terapeut o noua partenedi asoCiat In caritate spirit independent (1)
'"1
en
- 0
5. Partenerul jB
dv. ideal este: sociablla, cOl11unlca-capabila sa va idealisHl ::I
ate-ntaTa Iproblemelestimulativa
F tiva surprinda dv. de sanatate psihologic i :::-:
......
c
intelectual .......
.....
.....
6. SllibiciwllIe dv. sinteti agasat viata e prea nu v puteti exprima sintep intr-un v-ati pierdut
se dezvIDuie cind: de critidi monotona idcile i opiniile lIupas, credinta sau
--. - -- vJ\ lipsete motivatia speranta
7. Factorii esenp.ali posiQilitatea de operele umanitar!: o schimbare in o viziune clara a liberlate.1 de alegerc
de motivape sint: a interveni in obinuit lucrurilor,
societ.1te, libertatea de actiune
participare.1 1.1grup i manevra

l
#
(Continuare tabel)
-
Albastru-clar-- Albastru-incbis Mov
- Violet
- - -- Maro
1. V vede ca l creatCv,-- inteligent, ---- delica - mtUftiv, onest,
cum ap fi: perceptiv, voluntar, rezervat, pasionat, realist,
imaginativ, responsabil, sensibil, spirit superior solid
analitic independent reconfortanl
2. V simpp bine va imaginali, va adilali va incredeti- -- sinteli recunoscut sintcli Increzator In
atunci cind: va exprimali artistic independent In intuitia dv. de altii ca fiinta propria valoare
- i sigur de sine scnsibml - I I
3. V echilibmp punerca In practidi contientizarca practica meditatiei o mare energla pc care
prin: a. cunotinlelor responsabilitatii i relaxarii disponibilitate de v-a da pamintul
vizavi de altii a-i asculta pe altii ""0
4. Prietenii i aso- artiti, desenatori, managen, artiti teologi, muncitori calificati, ....
r/>

ciapi dv. sint: urbaniti, analiti liber-profesioniti, filozofi agricultori, oameni ::r
0....
educatori Indragostiti de (I)
r/>
....
natura (I)
artist sau creator om de afaceri, fiinta sensibila partener spiritual fiinta "solida",
cadru superior de Incredere
5. Partenern1 JIB om de afaceri, intuitiva, sensibil, capabila sa va ajute
dv. ideal este: F artist sau creator cadru superior Impartaind nobila
idealurile dv.
6. Slbiciunile dv. slnteti la capat, va slnteti la capat, va credep ca alpi credep ca altii va slnteti angoasat,
se dezvlluie cind: lipsesc destinderea lipsesc destinderea slnt insensibili impun convingeri, culpabil
i distracpile i distracpile la emopile dv. reguli, religie, prin-
cipii
7. Factorii esenpall proiectele artistice cunoaterea, increderea in marea incredere, securitatea,
de motivape sint: i tiinpfice, responsabilitatea reactiile intuitive contientizarea Increderea In
probleme1ede vizavi de sine noilor valori propria valoare
rezolvat spirituale
rczolval spiriluale

(Conlinuare label)
~ Alb Gri Argintiu Auriu
1. Va vedep. ca i disciplinat, . egoist, pasiv, cavaleresc, idealist:--
cum ap. fi: puternic, solitar deprimat romantic nobil, cu inalte val-
independent _ ori
- morale
- -
2. Va simpp. bine sinte~ independent, aveli idei originale vreli sa uita~ grijile cautati adevarul, urmarili
atunci cind: va atingeli scopurile sinteti onest un ideal inalt N
Ut
Ut
3. Va echilibrap. disciplina mod de viata destindere, contiinta propriei satisfaqia de a
prin: simplificat proiecte de vacanla valori obline succesul

4. Prietenii i aso- administratori,dicta- egoiti pacifiti militan, precursori, ;3>


t::
......
ciapi dv. sint: tori avocali, oameni ai finantelor 0
0
<:
\

tadi partenera egoist , solitar fiinta concilianta


justiliari
"cavaler in armura" miliardar, banchr -t::
5. Partenerul JIB iubitoare a romantica, nu pune intreb1iri, autonoma,
dv. ideal este:..... F tara partener "0
singuratatii demna de incredere supusa sigura de ea 0
'"'I
6. Slabiciunile sfnteli descurajat,
--.
sintcti singur, sinteli dezonorat ca aveti impresia ca (I)
va simti respins, 0
se dezvaluie cind: abalut, delaat de tot frica de eec, nu v-ati tinut n-ati rt<uitsocial i ::s
va subestimali lipsa de incredere promisiunile financiar ......
(
in sine .......
:::
7. Factorii esenp.ali independenta, ideile noi; destinderea, afirmarea propriei idealurile inalte,
de motivap.esint: autonomia, modul de viala mai eliberarca de grijile valori, dorinla de a reui,
pozitia autoritara simplu cotidiene onestitatea, obiectivcle
increderea in ambitioase
prieteni

(D.C.)

;;;;;
....