mbuntesc sucul gastric i cur stomacul de tot felul de substane care se elimin greu. Tijele proaspete pot dizolva fr dureri calculul biliar, ele stimuleaz ac-tivitatea hepatic i biliar. Pe lng sruri minerale, ppdia conine substane cura-tive i de sintez foarte importante pentru nlturarea tulburrilor de metabolism. Datorit efectului su depurativ, ajut i n artrit i reumatism; inflamaiile gangli-onilor se retrag, dac se ine pn la sfrit cura de 3-4 sptmni cu tulpini proaspete. n icter i n afeciunile splenice, ppdia se folosete, de asemenea, cu succes. Rdcinile de ppdie, mncate crude, la fel ca i cele uscate servite la ceai au efect depurativ, de stimulare a digestiei, sudorific i diuretic, precum i stimulant. Ele fac sngele foarte fluid, fiind considerate un mijloc excelent contra sngelui ngroat. Vechile cri despre plante medicinale istorisesc c femeile foloseau ca produs cosmetic infuzia preparat din oprirea plantei i a rdcinii. Obinuiau s-i spele cu ea ochii i faa, spernd s capete astfel un chip mai luminos". Ppdia face parte din acele plante care nu hiberneaz", ci le cresc frunze i n anotimpul rece. 39 40 n fiecare primvar mi prepar un sirop din flori de ppdie, care are un gust ex- celent, fiind n acelai timp i n profitul sntii. La turta dulce pe care o fac de Crciun, folosesc numai sirop de ppdie. Mama mea s-a ntlnit odat cu o femeie care-i umpluse orul cu flori de ppdie. ntrebnd-o ce face cu ele, a aflat reeta pentru prepararea deliciosului sirop de ppdie, pe care, la rndul meu, o transmit mai departe: Se pun de 2 ori cte 2 mini pline de flori de ppdie ntr-un litru de ap rece. Se pune la foc mic pn ncepe s fiarb, se las s dea cteva clocote bune, se ia oala de pe foc i se las totul s stea peste noapte. A doua zi, se golete coninutul ntr-o sit, se scurge, iar florile se storc bine cu ambele mini. Sucul se amestec cu 1 kilogram de zahr nerafinat, la care se adaug o jumtate de lmie tiat felii (coaja se arunc dac a fost tratat cu substane chimice). Mai mult lmie acrete prea tare. Oala se pune fr capac pe maina de gtit. Pentru a se pstra toate vitaminele, se d la focul cel mai mic. Astfel, lichidul se evapor fr a fierbe. Siropul se pune la rcit o dat, maximum de dou ori, ca s i se poat stabili adevrata consisten. N-are voie s devin prea gros, cci s-ar zaharisi dup o pstrare mai ndelungat, dar nici prea subire, cci atunci ar ncepe s fermenteze dup un timp. Trebuie s devin un sirop adevrat, vscos, care, uns pe chifla sau pinea cu unt de la micul dejun, este absolut delicios.