MarfaTreben

SAnAtate
dln tarmacla
Domnulul
 PLANSAI

Satyq. .l$rri
l'SdV*a olt'mu'lanrs,,

Turi!a-mare
(Agri rnonia eu patori a)

l["r"acte-oFbfurl,lu
Cimbrul rcarcafla@;r
(Thymus serpyllum)
 PI.ANSAII

(Allium ursinum)

Filimica
(Calendula officinal

Ofgarca, iinzienele
(Wrn)

(Taraxacum offi ci nale)

Cagul-popii,nalpa
(Malva vulgaris)

f
f
.'
r
(

f;
Podbalul Pedicufa Brusturele
flussilago fartan) (Lycopodium clavatum) (Pqbs ites otricinalis)
 PLANSAIII
Titlneasa
(Symphytum officinale)

Coada-goricelului
(AchiIIea mill efoli um)

Uzica
(Urtica dioica)

Ciubolica-cucului
(Primula officinalis)

Porumbul Creligoara
(Zea mays) (Equisetumaruense) (Alchemilla vulgaris)
 PTAN9AfV

Mugelelul
(M atricaria chamomiIIa)

PufuIi!a-cu-flori-m
ici
(Epilobium paruiflorum)

Uzica-moart5-galbend
(Lamium galeobdolon)

(Veronica officinalis)

Splinula Sunitoarea
(Acorus calamus) (Solidago virga-aurea) (Hypericum pertoratum)
 INDEXALFABETIC

Abcese 11,17,24,53,1 19 - ale auzuluidatoraterdcelii90 brongitd11,42,46,47,60,7

1
- ale bronhiilor47 - cronicS14.19.46
- ale cavitAliibucale56,102
- ale cdilorurinare44,65,69
- ale coapsei30
- ale fum5torilor47 Calcul(piatrd)17,42,48
- dentare 56
- ale gingiei35 - biliar39.91.103
accese:
- ale glandelor42 - renal18,102
- de isterie58,72
- de nebunie20
- ale laringelui35 - vezical'l6,18.'1 02
- ale m5duveiosoase22 cancer:
aciditategastrica38
- ale mdduveispinirii 55 - al esofagului113
acnee35,40,88
- ale muschiuluicardiac24 - al ficatului118
activitate:
- ale organelorpelviene - al ganglionilor limfatici111
- biliarA39
(genitale)23,33,44,56,69 - al glandeitiroide117
- cardiacd19,73
- ale pancreasului94 - al glandelor42
- hepatica39,64
- ale singelui66 - al intestinelor 37,80,81,111
- intestinald22
- ale uterului(uterine)26 - al laringelui12,27,113
- renald22
- articulare(aleincheieturilor) - allimbii26,113
adenom119
24,44,77 - al oaselor113
agitatie73
- biliare(aleveziculeibiliare)39, - al organelorpelviene21,114
alcool (interdicliestricte)82
53,66,80 - al ovarelor114
alergie66,99
- cardiace(de inimi) 16,73,86, - al pancreasului114
- faciali 11
91 - al pielii26,29,53,54,114
alunite80,99,1 15
- cardiovasculare 32 - al pl5minului22,37,115
amenoree33
- circulatorii(alecirculatiei - al prostatei50
amigdaliti11,19,56,1 02
singelui)91 - al rinichiului115
amnezie19
- cutanate (de piele) - al sinului28,118
anasarcd48,69
25,26,27,31,53,71 - al stomacului 32,68,116
anchilozd20
- cronice31,32,70,71 - altesticulelor117
anemie 24,64,66,84
- de astm 47 - al uterului114
anghin564
- brongic14,41,42,46 - alveziciiurinare50
- pectorala22,86
- cardiac81,97 - mijlocprofilacticcontra 19,74
anxietate73
- pulmonar41,42 catar vezical48
apoplexie14,16,60,88
- de gft 35,56 cataracta53,92
- atac de 55,88
- de gugd (aleglandeitiroide) cddereapdrului35
- metode profilactice89
25,26,97 cdlciicu stratcornos 18
arsuri 10,24,28,59,84
- de ochi 22 celiachie36
- de soare 58
- de prostate49 chist119
- la stomac (piozis) 22,32
- gastrice (de stomac) 80,82 cicatrice75,84
arteriosclerozi19,31,71,72
- gastro-intestinale29 - de pe urma operaliei29
arterite66
- hepatice (de ficat) 29,39,42, - de pe urma rdnilor(semnele
artrite (guti) 10,16,17,36,39,44,
53,64,65,66,71 ,80 rinilor) 75,84
48,60,66,71 ,79,89
- intestinale56 ciclu (menstruatie) 13,22,23,33,
artroza89
- maligne(canceroase)29,80, 62,69,73,83,101
atrofie musculari 14,24,62,63,90
83,122 - in pubertate23,62
auz slab 34,78,81
- musculare(alemugchilor) - neregulat21,58,73
avoft 13,24,90
24,62 cirozl hepaticd 44,64,11I
- nervoase(de nervi)13,25,58 ciumd 84
Balonare31,33,55
- pulmonare(de pldmini) 46,47, circei45
- intestinala36
66 - la picior45
- stomacala22,36
- renale(de rinichi)17,26,53, clorozd25.36.66
bdtdturi 53,67,80,84
56,64,65,69,80 coji35
belie 14,84
- specificefemeilor24,69 colicd:
bilbiiali 79
- splenice(de splinl) - apendiculard93
boli (afectiuni,maladii):
39,64,66,71 - renaf5 44,48,79
- ale aparatuluidigestiv60
- vezicale(aleveziciiurinare) colici31,36,80,82
- ale aparatuluirespiratot14,41
17,42,56,64 - la sugarisicopiiimici33,58
 colitede putrefactie 35 diabet zaharat 24,35,99,7 2,80,94 excrescenteale cdrnii 83
comedoane 25 diaree30,31,33,38,56,58,75 expulzare(mai ugoari) a
concentratia colesterolului(in dilatarea: placentei33
singe)70 - intestinelor64 elitracliedentare (dupd o) 24
congestiecerebrala 22,73 - stomacului64
conjunctiviti33 dinli: Faringitd46,56,64
constipatie 31,35,44,82.93,102 - mobili56.94 febrd 10,24,33,34,83
contuzii14,29,60 - stricali 102 - din cauzaleziunilor24.33
copii: discopatie19,20,60, 10B ficat marit (umftat)80
- bolnAviciosi,debili14,24,41 dizenterie73 fimozd 98
- cu tulbureride vorbire109 dureri: fistule18,19,28,84,99
- handicapali 108 - abdominale(de burtd) 38,58 - faciald (pe obraz) 67,98
- mongoloizi 108 - ale organelorpelviene14 flebiti 11,28,30,47,8O
- paralizali,cu spasme108 - afe testiculelor44 flux diuretic13
cordmirit 64 - articulare71 focar de puroi:
coree25 - artritice17,60,71 - in ureche 80
coxartrozd 89 - biliare82 - la dinli (abces dentao s6
crampe: - cardiaceincipiente86 formarea:
- abdominale14,33 - de cap 16,65,67,76,80 - de calcul(formatielitiazicd)17,
- menstruale 14 - de dinli33,82 42,49
- musculare 45 - de discopatie20 - de noduli116
- stomacaf e 14,22,29,66,82 - de ochi22,34 - gusei 98
crdpdturiale pietii42 - de prostata49,51 fortificareafibrelor uterine24
cresterea pdrului: - de spate22,59 fracturd11,60
- excesivd54 - de stomac19,33,38 furuncule25
- frumoasd94 - de tot felul79,82
crispare13,76 - de urechi47,83 Gastrita11,80
crize', - dupd amputare(la piciorul- gaze 82
- biliare19,78 fantomd)60,96 genunchi:
; de epilepsie14,28 - in ceafi 60 - ?nfepenit80
- hepatice19 - la inghilit 82 - umflatg0
c r u s te11 5 - la oase 60 gingivitd19,35,56
- in nas30,82 - menstruale69 glaucom92
- laochi108 - nevralgice17 greate22,83
curi depurativi16,30,31 ,67 - faciale13 gripi (mdsuriprofilactice)79
curatirea: - postnatale83 guturai34,79
- ficatului 35.53 - renale 44,48,79 - de fin 66.99
- singelui(depuratie)16,19,22, - reumatice17,22,60,7 1,94
29,29,32,35, 39,53,55,65,69, - spastice17,83 Hemangiom29,80,99
70,71 ,90,113 - vezicale50 hematom29,58,60,119
- stomacului35,g6 hematopoeze22,53,65
Echimozd(vindtaie)77,78,84 hematurie29
Debilitatenervoasi71 eczeme 29,32,39,4'1, 53,65,67,Z0 hemofilie99
deceplii5T - la cap (la sugari)35 hemoragii17,18,62
deformdri44,76,77 edeme48,97 - dupS nastere(metroragii
degerdturi28,35,37,7z emfizempulmonar11,14,M,97 postpartum)73
depresiune14,20,31,58,83 entorsa10,14,60 - intestinale56,62,73,81
deregldri: - a glezneiS0 - menstruale(menoragii)62,Tg,
- aleficatului104 epididimitd33 101
- alerinichilor
20 epifepsie 1O,14,24,25,7 2,28,Bg - nazale 19,22,62,73
- de pigment99 epuizare33,66 - pufmonare19,22,73
- glandulare 36,55 erizipel46,83,97 - renale62
dezlipirede retina53,79 erupfii cutanate 18,32,33,35,39, - stomacale19,22,60,62
desosare(retragerea gingiei)56, 41,69,82 - uterineneregulate
94 escara29,45 (metroragii)19,62
hemoroizi 18,19,22,34,44,53,62, - la venirealaptelui83 limbd:
80,83 - purulente alepatului - b5gicipe 82
hemostaza 17,19,22,73 unghiilor 18,100 - saburald(inclrcatd)101
hepatitd39,44 insecte(produsecontra)35 limb ric3i1 , 1 1 0
hernie24 insomnie 15,16,24,31,33,58,69,lipsachefului de munci 73
- inghinal5 24,63 84 lumbago58,64,67
hidropizie 16,18,25,29,31,36, 66, insuficien!d: lu p u s1 8
82 - cardiacl86 luxalie10,60
hipertensiune aneriala - respiratorie 10,44,46,73,97
31,45,62,73 intoxicalie cu carne75 Manii(ideifixe) 20
hipertrofia prostatei49 irigare: matreate 19
hipometabolism (metabolism - renald57,69 melancolie 71,83
scdzut)36 - sangvind 60,66 me la n o m
1 19
hipotensiune arteriali62,73 isterie25,58,72 meningitf 79
hipotonie (lenevie): istovire79 menopauzd (indispozilii
de)21,
- intestinalA 36 22,23,62,73,101
- stomacall35 inghelareadiferitelor pa4iale metastaza 112,114
corpului72,84 micozA(ciuperci):
lcter32,35,39,53,71,75,83, 120, ingrijirea: - in zonavaginalS29
121 - (cosmeticd a) tenului33 - la picior29,30
- infeclios28,29 - pdrului33,94 - la unghii67
inapetenla(lipsapofteide intlrirea: migreni16,22
mincare)22,35,36 - facult5liivizuale(vederii)29, miom22
- la copii100 53,54 mirosul gurii101
incontinenla urinard19,21,48,58, - memoriei 31,71,80,82 miini:
100 in1epdturi24,53 - inghelate8+
infarctmiocardic91 - de insecte56,77 - reci37
infecliibacteriene 29,66 - deviespe42,77 - umflate11
inflama!ii: - la inimd86 mincdrimi:
- alebazinetului renal18 - alepielii18,39,67,70,78
- aleburseisinoviale 19,46,79 Junghiuri intercostale25 -vaginale22
- alecavit5liibucale56,64 molegeald 73
- alecdilorurinare65 Keratozi senild (pete de mugcdturd 42,84
- alecolonului29,30 betrinete) 29,99 - de ciine 42,84
- alefaringelui 56 - de garpe 42
- aleganglionilor 29,39,58 Lapsus 71 mucozit{i36,55
- limfatici59 laringitd 11,12,35,46
- ale gftului64 ldcrimare 22,101 Nasinghelat72
- alemtrduveiosoase liuzie 83 nefritd32,48,69,102
(osteomielitl)109 leprd13 nelinisteinterioard 22,31
- alesfircurilor 1 16 legin 83 nervozitate 71
- alemiocardului 16 leucemie 53,66,118 neurodermita 105,106
- alemucoaseibucale 19,64 leucoree(scurgeri, poal5 nevralgie 17,34
- alemucoaseloi 11,33 albi) 19,21 ,23,35,83 - faciald13,1012
- aleochilor33 leziuni24,60,71 - a trigemenului 58
- aleorganelorpelviene24 - alecoloanei vertebrale101 nevritA22,67
- aleovarelor 21 - alelesuturilor46 nevrozd58
- alepieliipicioarelor 60 .-cerebrale 81 nisip:
- aleprostatei4S - de pe urmardzboiului45 - la rinichi17,18,25,44,65,102
- aletraiectului stomacalgi - de pe urmaunuiaccident 45 - la vezicdf;ncdileurinare)17,
intestinal22 - nervoase58 18,25,65,71,102
- articulare60 - postnatale 24 noduli27,43
- cu supuraliipurulente 81 - ulceroase alesinului23 - hemoroidali 18
- de tot felul33 - ulceroasecanceroase 10 - mici gitari pe piele115
 obezitate24,94,96 - de v5rsat 82 seboree80
oboseald 34,66,67 secareasecretiei lacrimale11
ochi: Racordarela rinichiartificial57,69 secreliiabundente:
- injectali32 rahitism35 - aleaparatuluirespirator41,66
- sldbiti36 rdceald14,22,66,79 - alebronhiilor14
- suprasolicitati
53,79 r5celivezicale17,69 - alemucoasei nazale102
ocluzieintestinalA75 rdgusealS11,41,46,47 - intestinale
36
osteite(puroila os) 60 rdni: - pulmonare 11,31
osteoporozA 17,18,22,30,9s - care nu se vindecd18 - stomacale 33,36,66,70
oxiuri110 - care se vindecdgreu 31 semnedin nastere29,90,99
- de pe urma unei arsuri 84 senzatiede apdsare(lacap)31
Paloare 41 - de pe urma unei lovituri58 sinuzitd 34
palpitalii73 - de pe urmauneioperatii29 - frontale76
panariliu(suget)103 - deschise42,45,58,91,1 14 - purulentd76
paralizie 13,14,47,76,80,83,88, - de tot felul 11,24,2s,29,30,42, singe:
120 60,64 - fluid39
- a corzilorvocale26 - dureroase28,33 - ingrosat35,39
- a membrelor 34,60 - la cap79 - prost41
- a veziciiurinare69 - la mini 81 singerarea:
paraplegie 60 - necrozate17,84,114 - gingiei19,56
paratifos29 - pe bonturilerimase dupi - retinei53,79
parkinsonism (boalalui amputare42 s?niumflati62
Parkinson) 39,103 - prin impugcare84 sldbiciune:
patima: - purulenteZ4,gO,gg - a organelordigestive36
- beliei14 - singerinde62 - generali19,55,79
- fumatului36 - vechi18,83,84 - musculard si articulard
24
pAduchide cap35 - vindeciri de 28,42,58,84 - oamenislabi36
pecingine 18 relaxarea: somnnelinistit 58,109
pete: - organelorpelviene somnambulism 58
- pe cornee53,82 (genitale)24 spasm55,72,83,
- pe piele29,67,80,99,1 15 - sfincterului63 - alorganelor genitale14
picioare: - intestinalSl -vascular22
- caretranspird19,35 retenlie: - vezical45
- ?nghetate 8+ - de apA 122 stAri:
- ranitede preamultumblat1O - in pericard'18 - de epuizare 33,66
- r e ci3 7 - in pleurl 18 - emolionale57
- umflate 11,46 - urinard25,65.69 - melancolice 71
pionefritd (puroila rinichi)18,26, retina poroasa 79 - sufletesti5T
102 reumatism14,16,17,22,32,99,44, - stresante57
pldgiusturitoare10 49,59,60,64,66,71,79,94 stenozdmitrali66
pleurezie 46,60 - articular34,60,71 sterilitate 73
pneumonie 14,76 rezultategcolareslabe 106 stimularea circulatiei
singelui2g,
polipi19 rofii (coji)35 80
predispozilie la riceti 66 rupturamusculari 29 stomatite ulceroasi19,35,64
prolaps: sucgastric38,39,102
- intestinal63 Sarcini 83 sughit109
- uterin(histeropioz e) 21,24,69, scabie (riie)29,35 suplrdri33
10 0 scaun 22,93 supraponderali 48
pruritsenil(mincdrimi de schilodire76 suprasolicitare intelectuald
71
bitrinele) 70 sciaticd58,66,67 supuratii:
psoriazis 104 sclerozi: - purulente 24,81
- rogu104 - in pldci (multipli) 14,24,107 - maxilare82
pustule29,83 - renali 26,57,69,1 15 surescitare nervoasi14
- de ciumi 84 scrofulozi 32,35,64,69 surmenaj60
 surzenie81,83 tumefieri: - intlrite ale bratelorsau ale
(ererantiazis)
111
s7
socarectiv -fl?E:x3*'"'*
- la incheieturilemiinilor60 "oJ:':?:i!"J
- vinete35
TAieturi24,42,75,84 - (reumatice)ale muqchilor60 unghii:
ten: tumoare119 - accidentate100
- aspru 58 - la cap 120 - friabilelcasante)t oo
- ofilit25 - la organele pelviene 112 - purulente18,35,100
tenie83,110 - la splind66 uscdciunea:
, tifos 13,73,75 - la tesutulconjunctival - gitlejului,gurii si nasului12
topireasubstanleiosoase109 ficatului44 - gurii 11
transpiralienocturnd55,109 - malignd19,27,30,42,53,68,120 - ochilor12
tremurulmembrelor55,84,110 - papilard119
trombozd43,80 tuse 11,41,46,47 Varice28,60,64,69
tuberculiintestinali37 - convulsivd14,41 varicelS83
tuberculozApulmonard19,31,41, varsat82
46,83 Tiuitin urechi80, vdrslturi 75
tulburdri: - cu singe 17
- ale circulatieisingelui22,73 Ulcer: vedereslabd53
- ale irigalieisangvine60,66 - duodenal38 vertii(ameleab)22,31,71,73,79,
- ale sistemuluilimfatic25 - gastric(stomacal)11,29,60, 80,82,83
- cardiace31,73 61,66 verucd(neg)29,53,80,83,99
- de metabolism 39,72 - intestinal11,66 viermiintestinali 29,31,32,83,110
- de vedere18,73 - scrofulos46 virozd29,66
- de vorbire58,79,109 - varicos11,18,28,30,42,43,60 vijiitin urechi53,73,80,83
- digestive32,35,64,69 ulceralii69
- hepatice22,32 - ale gambei 64 Zona zoster 110
- hormonale72 - canceroase10,18,26,27,29, zone albe de pieledelimitategg
- intestinale37,56,70 30,32
cardiace73
- in ritmulactivitAlii - purulente29 Cifreletiperitealdin se referd
- menstruale23,33,69 umfldturi14,19,29,60,77,83,119 la prezenterile detaliate de la
- nervoasede tot felul 16 - ale genunchiului90 capitolele"Sfaturipentru diferite
- renale18,20 - din cauzarelineriide lichidin boli" gi "Sfaturi .pentru boli de
- stomacale37 tesuturi97 naturtrcanceroasd"!
 Prefatd
D i n S f. S cri pturS ,S i rach 38, vol umul 4:
adinPamin'[
?;fl';i,li:;,x::'3i:7:; ::"1:"
in ciudanumeroaselor atacuridindiversepd(i la adresapersoanei melesi a sfaturilor
mele din brogura,,Gesundheit aus der ApothekeGottes"(Siiniitafeciin farmacia
Domnului), mulfimea de scrisoriprimitede la oamenisdndtogi gi bolnavi,
'mai de la medicisi
tdmddu.itoridin tard 9i strdindtate. m-a determinat sd-mipun ,si departela dispozilib
oamenilor cunostintele si celemainoiexperienle in legaturd cu plantele medicinale, intr-o
noui editie,imbunaitAgtd gi largite, a OroguriimehlionatE.
lntr-oepocdin care atftde mullioamenise indepilteazdtot maitare de modulde
viald.naturistsi sintameninlali de boligravedin cauzauneifalseatitudini in falavielii,ar
trebuisd regdsimdrumulce ducespreplantele noastremedicinale, pe careDumnezbu ni
le ddruiestedintimpuristrdvechi prinbundtatea LUl.Preotul Kneippscriein ca(ilesale,,ci
Pln-trufiecareboalda crescuto mici planti!" Astfel,oricareom $i poateajutapropria
sdndtate, dacdva culegecu griji gi la timpplantedin ,,farmacia Domnului", dacdva bea
zilnicsauin timpulcureiinfuzia lor (subformi de ceai),dacdle va intrebuinta extracteleca
frecliisaucomprese, inhalaliisauadaosla apade baie.Celce se decidedeintrebuinteze
plantemedicinale ar trebuisd inceapdcu celedepurative (carecurSldsingele), cum'arfi
leurda,urzica,ventrilica, papddta9i patlagina. Astfelde cureurmateeiact dupdprescriplie
nu potfaceniciodatd rdu.Dacdelenu aducalinare gi ajutorsaule aducdoarfoartetimid,
esteposibilsd existein locuintdsau la loculde muncdzonegeografice de perturbare.
Atunciar trebuichematdo persoandcarecauti sursede apdsubter-ane sauzdcdminte cu
ajutoruluneinuiele, pentrua gdsinigtezonefdrdradiatii.
ln cazde indispozilie serioasd, de febrd9i altesimptome clarede boalStrebuiecerut
neap6ratsfatul medicului,consultindu-lla timp pentru stabilireadiagnosticului.
Bineintelescd desfdgurarea uneiboligrele9i consecinl6le eitrebuieurmdrite s6rupulos de
cdtremedic.
Faplulcd medicinapredatdla facultate incepetreptatsi se intereseze gi de medicina
naturistdreiesedin cel de-alXXV-lea CongresInternational de Perfeaiondre al Camerei
Federale Germanea Medicilor si al CamereiAustriece a Medicilor, dih rnai1g80,de la
Badgastein (landul salzburg), la careau participat in jur de 1500medici.
Profesorul universitar dr. CarlAlken(Universitatea dinSaarland, R.F.G.) argumenteazd
o indreptare tot maiputernicd a medicinii predatela facultate sprefo(eletdmdduitoare ale
naturiiin felulurmdtor:,,Dupdcel de-aldoileardzboimondial,mediciis-auaflatpractic
neputinciogiin falatuberculozei sau,de exemplu, a proasteifunctiondri a rinichilor.
A urmat
mareaschimbare o datdcu introducerea antibioticelor, iar astdzitrebuiesd ne luptim
de.19ctl urmirile negative ale utilizdriiparlial exagerate,pa(ial gregitea acdstor
.$inefdcitori". La aceastase adaugdo cregterede fo4auneiavalanse a micozelor de-
clangate de o perturbare a echilibrului biologicnormal,de preamultemedicamente Side
alteinfluenle alemediului."
Urmdresc de anide zilesesiunisi congresemedicale alecdrorrezultate apargiin co-
tidiene.Multi medicicu consJiinta'respo-nsabilititii pun in gardi in fata r.ineiiolosiri
excesivea hedicamentelor.'Se'aratd lnai alescft'ddpericrikoaJJ pot devenicatman-
tele. Elesint luatede nenumdrati oamenifdrdcontrolmedicalgi pot ddunafoarteserios
diferitelororgane.Medicamentdle pentruscddereatensiunii, 'd'e exemplu,luatetimp
indelungat, provoacdla femeicancermamar,dupd cum au constatattrei grupede cei-
cetdtori careau lucratindependent unelede altele, la Boston,BristolsiHelsinki.
A9 doriacumsd dauaccesbolnavilor la fortalecuitoaresi actiuneaunorplanteim-
portante,prinexperienla meadin ultimiidoi ani si jumdtate, adicddin timpulscursde la
aparitiabroSurii,,sdndtate din farmaciaDomnului", 9i sd le intind mina pentrua se
irisdn'6toqi. Esteinilldtor ca omul sd poatd iegi din disperarea pricinuitd de boal5,P|i10ro-
priilesaleiforle gi propria sa voinld, gralie ajutorului divinal plantelor noastre medicinale.
A-sirecuceri'sdhitatea, a purta 6ingur hceastd rdspundere ridicd demnitatea omului intr-o
mdsurdcareil scoatepe bolnavdin lipsade speranli a vietii sale.
Sintintrebatdtot mereude undqmi-amdobinditcunogtinlele despreplantelemedici-
nale.Nu pot da un rdspunsprecis.in copilirieimi petreceam vacanlele qcolarela familia
unuiinspector silvic.Aiciputeamtrei gi simfiintenscorelaliile din naturd.intr-un mod ce
depigei posibilitdlile
virsteimele. Astfei, copil fiind, eram deja in stare sd deosebesc orice
pldntd,gtiinOu-i gi'numele; nu-i cunogteam insd impo$anfa ca plantd medicinald. Mama
mea,o 'adeptd6ntuziastd a lui Kneip'p, se strdduiasd ne creascdpe noi,copiii,in mod
naturist, fdrdinfluenld chimici.
Doudevenimerite mi s-auintipdritin mod deosebitin mintegi vialape cindelamcopil.
O vdduvdin virstdde aproximatv +Ode ani,mami a treicopiisi bolnavdde leucemie,
flsese trimisd acasd de ia spitalca fiind un cazincurabil. Mediciiiimaididuserdtreizilede
trdit.Soraei, gindindu-se disperatd la copiii ce urmau sd rdmindodani,a dus urinabol-
naveila o vinzEtoare de buruibni de leac din apropiere de Karlsbad. Degiaceastdfemeiea
exclamat speriatS: ,,Abiaacumveni!i!" - ierburile date au ajutat. La un consultclinicefectuat
zecezilemaitirziunu s-amai gisit nici urmd de leucemie'
Un cazasemdndtor s-ainr=implat cu o femeiede 38 de ani,mami a patrucopii.$i aici
eravorbade leucemie si mediciin-aumaidat nicio speranld. Femeiaa cdutatsfattot la o
vinzdtoirede plantemedicinale, procurindu-gi ierburilecorespunzdtoare $i-a^Prpgarql
zilniccftevace$ticu ceaiuri.De fiecaredatdcind treceaprin{a!a lor lua giteo inghititurd
zdravdnd. Chiardacdn-ajutd,n-arenicice sd-mistrice,s-a gindit.Zecezilemaitirziu,re-
zultatul examenului medicala fost.Nicio urmi de leucemie!
Din aceste exemple se poaterecunoagte cft de important _egte ga se bea in timpul
zilei o marecantitat'e de ceai in cazul bolilor ce par incurabile. Miemi-afost clarde
atungicd plantelepot ajutachiargiin bolile foarte grave, cum ar fi celecanceroase.
in 1961. de ziui IntririiMaiciiDbmnului in biserici,a muritbuna mea mamd.Deatunci
am avutsentimentul precisde a fiimpinsi citre fitoterapie. S-auaddugatnoiexperienle
gi treptatm-amintegrattot mai put6rnicin problemqplantelormedicinale din farmacia
Domnului. Eraca 9i 6um m-ar fi dirijato forld mai inaltd, mai ales.Maicq Domnului, marea
'mi-ar in EA,
salvatoare a tuturbrbolnavilor, gi fi' indicat drumul cel sigur- -lncrederea
adoralia 9i rugdciunea in falaunei'icoane vechi, minunate a Fecioarei Maria,icoand ajunsd
intr-unmodcludatin miinilemele9i deciinposesiamea,au ajutatde fiecaredatdin cazde
dubiu.
Decinu md strdduiesc sd indreptoameniinumaispre plantele medicinale si puterile
lor, ci mai alesspre forla supremi a Creatorului in ale cirui miinise afldcuib-dritd viata
noastrdgi careo'hotardgte. t-b Et clutql ajutor gi mirng?iere, la
ia.r boald grea ludm smerili
si cucernici ierburidinfai'macia LUl.De ELdepindesd ne conducd, sd ne umplecu daruri
gisd;nedirijeze vialadupdvoin!-a LUI!
' in incheiereai maivreas'i subliniezci m-amstrdduitin toateprivinlelesi includ
toati fraiticar"I inl.ti"tl 91goqnletati,penirua d oferiin mod
u.r, rii revlzuita
tele-
folosiioromenirii.Lirgireavoluminoasia mateiieio leg de-o rugiminte:Nu-mi
fonatisi nu-miscrielidcrisori! Nefiindmedicpractician,nu dau consultatii!
'-"'rh.jl*rT;1il;i;;'i;;;;;";f;'d va indicddrumul corect pentrua fblosiplantele
adecvate.Ag maidorisd vd indrumsprebrogura..,Maria (Vindecdrile
Treben'sHeilerfolge"
MarieiTrebe'n - Scrisori9i despre
relatdri reugite apdrutd
temeduitoare), la aceeagiediturd.
giinci ceva.Nu vini plantemedicinale'9inu primesc
comenzi de plantemedicinale!

mai1980
Grieskirchen,
MARIATREBEN
 Cuprins
Prefati .......3
PARTEAGENERALA
Despre culegerea,pistrarea si preparareacorecti a plantelormedicinale:
Culegerea.Uscarea .......6
Moduri de preparare:Preparareaceaiului(Opdriresau infuzie. Extractrece).Tinctura(Esenta). . . 7
Suculproaspet.Terciuldeplante'Compreselecu aburidinplante . . . . . .7
Preparareaalifiilorgiauleiurilor ..........7
Bdiledeplante(Baiecompleta.Baiedegezut) ......... B
Compreselecuierburisuedeze .,..9
PLANTELEMEDICINALEDIN FARMACIADOMNULUI
.10
Brusturele ... Musetelul.... 33 Splinuta ...,..56
Casul-popii,
nalba. 10 Nucul. 35 Sundtoarea . . .57
Cimbrul 13 Obligeana 36 Tateneasa . . . . 59
Ciubotica-cucului .... 15 Pdpddia 39 Traista-ciobanului ....61
Coada-calului.... ... 17 Pdtlagina-ingusta. ........ 41 Turita-mare . . ..64
Coada-goricelului. ...21 Pedicuta ....44 Urzica ........65
Creligoara ....23 Podbalul ....46 Urzica-moand-galbend......69
Drdgaica,sinzienele ........ 25 Porumbul 47 Ventrilica .....70
Filimica 28 Pufulila-cu-flori-mici
.......48 Viscul ........72
Leurda ..,....30 Rostooasca ....... 52
Mdcrigul-iepurelui. . .. 32 Salvia,jalegul 54
ferburifesuedeze(inclusivreleta,,Miculbittersuedez"
si,,Manuscrisvechi") .........74
Vinulpentruinima. ...85 Unamestecdeceaiuripentru masadefamilie........86
SFATURIPENTRUDIFERITEBOLI
Acneea.Apoplexia(dupdun atacde apoplexiecu fenomenede paralizie) ,.. . . . ... 88
Apoplexia(metodeprofilactice).Artroza,artrita,coxartroza.Atrofiamusculari ' Avorturile. Boala
organelorauzului datoratArdcelii. Bolile cardiace 9i circulatorii. Calculul biliar . Cataractasi
glaucomul Colica apendiculard Constipalia . Crestereafrumoasd a pirului Desosarea
(retractareagingiei)si dinlii mobili . Diabetulzaharar. Dureriledupd amputare(durerila piciorul-
fantomd) . Edemele . Emfizemulpulmonar ' Erizipelul Fimoza . Fistulele Formareagusei .
Guturaiulde fin . Hemangiomul. Hemofilia' Histeroptoza. Inapetenlala copii . Incontinenta
urinari . Inflamaliilepurulenteale patuluiunghiilor. Ldcrimarea. Leziunilecoloaneivertebrale.
Menoragiile. Mirosulgurii gi limba saburali . Nefrita9i pionefrita. Nevralgiilefaciale' Nisipulla
rinichi9i la vezici 9i calcululrenal . Panarifiul. Parkinsonismul
. Psoriazisul. Rezultatelegcolare
slabe . Sclerozain pldci ' Somnul nelinigtit' Sughilul . Topirea substanteiosoase . Transpiralia
nocturna. Tremurulmembrelor' Viermii- Zona zoster
SFATURIPENTRUBOLI DE NATURACANCEROASA
Cancerulganglionilor limfatici' Cancerulintestinelor . .. . 111
Cancerullaringelui. Cancerullimbii ' Canceruloaselor. Cancerulorganelorpelviene' Cancerul
pancreasului Cancerul pielii Cancerul pliminului Cancerul rinichiului Cancerul sinului
Cancerul stomacului Cancerul testiculelor Cancerul tiroidei Ciroza hepaticd si cancerul
ficatului. Leucemia.Tumorile
Sfatim portant.... ........122
Fermentarealactic d .......122
lndexalfabetic... ..123
 PARTEAGENERAI-.A

pisJrarea9.iprepararea
Despreculegerea., corecti
plantelor
a meolclnale

CULEGEREA
Premisa estecunoagterea
culegerii plantelormedicinale. Dacdea esteindeplinitd,
atuncise pune problemaculegeriiplantelorla timpulpotrivit,la locul potrivitgi in
modulpotrivit.
Celemaibuneefectelecuitoare au,conformexperienlei, ierburileproaspdtculese;
elesintneapiratnecesare pentru o reugit5
in cazurilede grave,
imbolniviri
lerburileproaspetevi le puteliculegesinguri,incepindcu primdvara timpurie,
uneoridejainaintede sfirgitullui februarie,pind prin noiembrie.
Unele pot fi gdsite
chiarin timpulierniisub pitura de zdpadd,dacd li s-a relinutlocul (de exemplu:
rostopasca).
Pentruiarndse faceo provizienu excesivde marede ierburi.ln acestscop,tre-
buiesd le culegemin perioadaconlinutuluicelmaimarede substante active.

La FLORIaceastaestela inceputulperioadeide inflorire.

La FRUNZE - inaintegi dupi perioada de inflorire.
RADACINILE sintscoase din pimint la inceputulprimdverii
sautoamna.
FRUCTELE se culegin perioada coacerii.

A se respectaurmdtoarele indicalii:Sd nu se adunedecitplantesdndtoase, cu-

rate,fdrd insecte!Sd se culeagdplantelein zileleinsorite,in stareuscatd,atuncicind
rouas-adus.
Nu sint locuribunc de culesurmdtoarele: cimpurile ingrdgate chimic,cimpiilegi
malurilede ape murdare, terasamentele
infestate, de cale feratd9i locurileapropiate
intensd,de autostrizi9i
de strizi cu circulalie industriale.
instalalii
Cruli natura!(Nurupeplantele cu riddcindcu tot,.nu facepagube!)Unelespecii
- monumenteale naturii- sint ocrotitede lege.Existi destuleplantemedicinalecu
acelagiefect care nu se afld sub ocrotirelegali (de exemplu:urechea-ursului -
ciubolica-cucului).
A nu se striviflorile9i frunzelein timpulculesului 9i a nu se utilizapungigi sacoge
de plastic pentru adunat!Plantele incepsd transpiregi se innegrescmaitirziu,in tim-
pul uscatului.

USCAREA
Plantelenu se spal5inaintede a fi pusela uscat,dar se taiemirunt.Ceeace s-a
culesse agazdafinatpe bucdlide cirpdsau de hirtienetipdritd gi se usucdla umbrd
cdlduroase
sau in incdperiaerisite, (poduri)clt se poatede repede.Pentrurdddcini,
scoa(e sau po(iuni foartezemoaseale planteloreste adeseaindicatdo uscarecu
Temperatura
c5ldurdartificiald. nu are voiesd depdseascd 35 grade.Rdddcinilecare
sintspdlatetemeinic,visculgi pufulilaar fi binesd fietdiateinaintede uscare.
6
 Numaiplantelefoartebine uscatepot fi pdstratepentruiarnd.Celemai indicatein
acest scop sint borcanelesau cutiilede carton ce pot fi inchise.A se evitarecipientele
din plastic9i cutiilede tabld! Plantelear trebui feritede lumind(a se folosi borcane
colorate,celeverzisint celemai bune).
Aprovizionali-vd doar pentru o singurd iarnd! Planteleigi pierd cu timpul forla
tdmdduitoare. Fiecarean ne binecuvinteazd cu o noud generatiede plante.

Moduride preparare

PREPARAREA
CEAIULUI
Opirire sau infuzie: Se taie planteleproaspete9i se pun intr-unvas de sticld
sau alt recipientnemetalic.Se fierbeapa, se trage de pe foc 9i se toarndpeste plan-
tele pregdtite.Planteleproaspetenu se lasdsd steain vas - pentruca ceaiulsd ,,tragd"
- decit foartescurt timp (ajunge112minut)!Ceaiultrebuiesi fie foartedeschisla cu-
loare: galben deschissau verde deschis.Planteleuscatese lasd sd stea ceva mai
mult timp (repaos:1-2 minute).Unceai astfelpreparateste mult mai sindtos gi mai
old c u to c h i l o r .
Rdddcinilese introduc in cantitateade apd rece indicatd,se pun sd dea citeva
clocote9i se lasdsd stea3 minute.
Ratiade ceai pentru o zi se introduceintr-untermos gi se bep din cind in cind cfte
1 inghiliturdpe parcursulintregiizile,corespunzdtorindicaliei.In generalse pune 1
lingurild(cu virf)de plantela 1 4litrude apa (:1 ceagcd),altfelconformindicalieide la
fiecareplanti in parte.

Extract fce: Uneleplantemedicinale(de exemplucagul-popii, visculsau obli-

geana) n-au voie si fie opdrite,intrucitgi-arpierdeforla curativdprin acliuneacdldurii.
Un ceai din aceste plantese obline prin extractrece (numit9i macerat).Cantitateain-
dicati la fiecare plantd in parte se lasd in apd rece la macerat8-12 ore (in general
peste noapte),apoi maceratulse incdlzegtedoar ugor (pind la temperaturabund de
bdut), iar ratia pentru o zi se pdstreazdintr-untermos care a fost cldtitin prealabilcu
apd fierbinte.Amesteculde extractrece cu infuzieeste consideratcel mai bun mod de
utilizarea plantelormedicinale:Plantelese lasd peste noaptela rece,in jumitate din
cantitateade apd indicatd,iar dimineala se strecoard.Plantelerdmase se opdresc
acum cu cealaltdjumdtatea cantiteliide apd (fierbinte)gi se strecoarddin nou. Se
amestecdextractulrece (maceratul)9i infuzia.Prin aceastd prepararea ceaiuluise
oblin substanleleactive care sint solubile fie numai in apa rece, fie numai in cea
fierbinte.

(ESENTA)
TTNCTURA
Tincturilesint tot extracteoblinutede data aceastadin rachiude secardsau de
fructede 38-40%.O sticldsau alt recipientce poatefi astupatse umplecu respec-
tiveleplantepini la git, fird a se indesa,iar deasuprase toarndrachiude fructesau
de secari.Sticlaesteldsatdsd stea,bineinchisd,la loc cdlduros(cca.20 grade)14
zilesau chiarmaimult,timpin carese agitddes,apoise strecoard, iar ceeace rimine
se stoarcebine.Uz intern: amestecatecu ceai,tincturile
se iau sub formdde picdturi;
uz extern:frectiisaucomprese.
 SUCULPROASPAT
Sucurileproaspetede plantese iau sub formi de picdturisau se folosescpentru
tamponareazonelorbolnavede pe corp. Se oblin cu ajutorulstorcdtorului electricde
uz casnic care mdrunlegteplantele, presindu-lein acelagitimp. Sucurilear trebui
fdcute proaspdtin fiecarezi. Totugi,introdusein sticlulesi bine astupate,pot line
citevaluni dacd sint pdstratela frigider.

DE PLANTE
TERCIUL
Tulpinilegi frunzelese zdrobescpe un fund de lemncu ajutorulunuisucitorde
tdilei pini se formeazdun terci. Acestase intindepe o pinzd care se aplicd pe
po(iuneabolnavd,se leagdcu o bucatdde cirpd9i se menlinecald.Aceastdcom-
presdcu tercise poatepdstra9i pestenoapte.

CU ABURIDINPLANTE
COMPRESELE
Se fierbe apd intr-o oald, se atirnd deasupra o sitd in care se introduc plante
proaspetesau uscate9i se acoperd.Dupd cltvatimp se iau plantelecalde,muiate,se
pun intr-opinzdcu tesdturarard9i se aplicdpe loculsuferind.Totuleste acoperitapoi
cu un postav de lind 9i legat strins cu mai multe cirpe. N-arevoie sd apard nici un fel
de senzaliede rece.Foarteeficientesint compreselecu aburi de coada-calului. Com-
preselecu aburi sint ldsatesd-gifacd efectultimp de 2 ore sau chiar peste noapte.

9l A ULEIURILOR
ALIFIILOR
PREPARAREA
Se mirunlescde 2 ori cite2 miiniplinede plante,Se incing500 gramede unturd
de porc, se amesteciin aceastdgrdsime
ca gi cum s-arpunegnilelela prdjit.Plantele
fierbinte, se
se lasdsi sfiriiescurtin tigaie, amestecdin continuare,se tragetigaiade
pe foc, se acoperd9i se lasdla recepestenoapte.A douazi se incdlzegte totulu9or,
se filtreazdprintr-obucatdde tifon,iarcremaastfeloblinuti se introducecit estecaldd
in borcanelepregdtitedinainte.
Preparareauleiurilorare loc astfel:Florilesau plantelese bagi fdrd a se indesa
intr-osticldpindla git gi se toarnddeasuprauleide mdslinepresatela rece,in a9afel
incftuleiulsd acopereplantelecu un stratgros de 2 degete.Se lasd 14 zilela soare
sauin apropierea maginiide gdtit.

BAIIE DE PI-ANTE
Baie Completd: Plantelerespectivesint puse pestenoaptela maceratin apd
rece.Pentru1 b-aieestenevoiede 1 gSleatd(6-8litri)plindcu planteproaspetesau de
200 gramede planteuscate.A douazi, cantitatea respectivd iar extrac-
esteincdlzitd,
tul esteturnatin apa de baie.Duratabaii- 20 minute. Inima trebuiesd steain afara
apei.Sd nu vd gtergelidupd baie,ci sd vd bdgaliin pat in halatsau prosop de baieca
timpde 1 ord.
sd transpirati
Baie de gezut: Pentru1 baie de gezutse iau numai tlz gd.leatg dt plante
proaspetesau 'aproximativ 100gramede planteuscate9i se procedeazdca la baia

8
completd.Apa trebuiesd ajungapind deasuprarinichilor. Trebuierespectateindicaliile
de la fiecareplantdin Parte!
Apa reincdlzitda biii completesau a celeide gezutpoate fi folositdincd de 2 ori.

CU IERBURI
COMPRESELE SUEDEZE
CU BlrrER SUEDEZ)
(CoMPRESELE
in funcliede dimensiunea loculuisuferind, se ia o bucatdmai maresau mai micd
de vatdsau celofibrd, se umezegte cu bittersuedez 9i se aplicdpe porJiunea bolnavd,
carea fost unsdinainte in mod obligatoriucu unturi de porc sau pomadd de filimicd,
pentruca alcoolulsd nu tragd grdsimea din piele.Se poate pune deasupra_o bucatd
bevamai mare de plastic,penlrua menajalenjeria,iar abia apoi se leagd o cirpd
cald6,eventualo fa9d.Compresaesteldsati sd aclioneze2-4 ore in funcliede..boald
sau de modulin carbestesuportatd.DacdpacientulsuportS,compresapoatefi linuta
chiarintreaganoapte.Dupdindepirtareaei, pielease pudreazd.Dacdapar totugi
iritdriale pielilta persoanele
maisensibile, atuncicompresele trebuiefo-lositetimp mai
scurtsau scoasedin cindin cind.Persoanele alergice nu trebuie sd utilizezeplasticul,
ci vor legadirectcirpelepestebucatade vatdsau celofibrS. Sd nu se uite nici un
in
caz ung6reapieliicu grd'sime inaintede aplicarea compresei! Dacdapar mincdrimi,
ungeli loculcu pomaddde filimicd.
-Cu acestecompresenu esteobligatoriusd stali la pat; dacd sint bine fixate,se
poategedeasauchiarumblacu eleprincasd.
 PLANTELE
MEDICINALE
din farmaciaDomnului

(Petasites
BRUSTURELE* officinalis)
Brusturelecrestepe maluride riurisi piraie,in ganlurigi
liziere.Se mai numegte si broscdlan,brustur, buedea-
ciumei,captalan,clococean,guld-de-baltd,lipan, podval-
mare, smintinici. Este sensibil mai mare decit podbalul
galben,din a cdrui familieface parte. Frunzelesale devin
mari cit pdlSria,sint ugor dinlate 9i acoperitecu un puf gri
pe parteainferioard. Florile,in nuanlede la alb murdarpind
la roz pal, au forma unor cogulelegi sint dispusedes pe
p o rti u n e a
su p er ioar a
d tulpinii.
Rdddcinile, care au actiuneantitermrcd gi au fost foarte
cdutatein timpulepidemiilorde ciumd,se culegincd inainte
de perioadade inflorire.Ceaiulsudorificse administreazdin
caz de febri, insuficienli respiratorie,artriti (guta)gi
eoileosie.Se beauzilnic,
epilepsie. zilnic. incetul.1-2cegti.
incetulcu incetul, cesti.Frun-
zelemari9i proaspetese aplicdsub formdde comprese,
nu doarla entorse,luxatii9i picioarerinite de preamult umblat,ci 9i in oricefel de
arsurd,in leziuniulceroasecanceroase si in pldgiusturitoare.

MOD U R IDE FOLOSIRE

Preparareaceaiului: 1 linguritdrasi de riddcini de brusturese pune peste

noapte la macerat in t/+ litru de apd, se incdlzegtediminealagi se
strecoari.
Comprese: Frunzeleproaspetesint spdlate,zdrobitegi aplicatesub formd de
compresd.Aceastdoperatiese repeti zilnicde mai multeori.

CAQUL-POPIl, NALBA (Malva - M. neglecta)

vulgaris
Cagul-popri cu frunzemici (M. vulgaris) - numitsi bdnuli,cag,coldcel,covrigel,
nalbd-sdlbatici, nalbd-rotundd, turtele- crestepe lingdgarduri,marginide drum,
zidurivechisi grohotiguri de pantd,insd numaiin imediataapropierea uneiregiuni
populate.Dacdestegdsitvreodatddepartede oriceagezareomeneasc5, estesigur
cd acoloau fostodatdo curte,o fermdsauo casd.Cagul-popii cu frunzemari(Malva
grandifolia estegeneralcunoscutsub numelede nalb6,eventual
- M. silvestris) nalbd-
albd,nalba-de-cimp, nalbd-micd. Aceste plante,ca gi alte varietalide Malva, sint
rdspindite pringrddinile Eleconlinin frunze,flori9i tulpinisubstanle
de florigi zarzavat.
mucilaginoase 9i tanante.Cagul-popii cu frunzelemici este o plantdtiritoare,pulin
lemnoasd labazarizomului. Ea are frunzecu lujerlung,zimlaterotundgi florimici,de
la violetla rozpal.Fructulrotunjoraratdca o roatdde ca9,de aceeanumelede ,,cagul-
popii".Nu existi probabildecitpulinicopiicresculila tard care n-aumincataceste

' Am t re c u t p l a n t e l e i n o r din e a a lfa b e ticd a d e n u m ir ii lo r p r in ci pal e romA negti .C el el al te denumi ri popul are de ci rcul al i e mai
res t rins ds i n t e n u m e r a t e t o t in o r d in e a lfa b e ticd ,in ca d r u l su b capi tol ul ui (ezervalfi ecdrei pl ante i n pade (n. tr,),

10
 rotile de cas" sau nu s-au jucat cu ele. Florile,
frunzele9i tglpinilese culeg din iunie pind in
seotembrie.Intrucitla uscat se pierd din sub-
stantelemucilaginoase, planta ar trebui utilizatd
cit se poate de proaspdtd.Dar gi planta uscatd
mai are suficienteputeritimdduitoare.
Nalba se dovedegtebeneficdmai ales sub
formd de ceaiin inflamatiilemucoaselordin in-
teriorulorganismului, in gastrite, in inflamaliile
mucoaselor vezicale (ale vezicii urinare),
gastro-intestinale9i ale cavitilii bucale,ca gi in
ulcerelegastrice (stomacale)9i intestinale.In
acest scop se poat^eprepara o supd din frunze
amestecatecu orz. Intiise lasdorzul sd fiarbS,iar
cind s-a rdcit,se adaugdfrunzelede nalbd.
Nalba este indicatd gi in caz de secretie
pulmonari abundenti, bronsiti, tuse gi
rdgugealdputernicd (deciin laringitd),amigdaliti9i gu16uscatd.Ca sd nu se dis-
trugi'suOstanlele mucilaginoase, plantase lasi pestenoapteinapd re-ce, pentrua qe
forha aga-numitul extraclrece.Raliapentruo zi este de 2-3 cegticeldule,biute in
inghilituiimici.Chiar9i in cazulunuiemfizempulmonarrebel,considerat adeseain-
cu-ia6il, care provoaiSgreleinsuficienle respiratorii,nalbaare un efectlecuitor.Se
beauminimum3 cegtipe zi, dupd cum am menlionatmai sus, iar frunzele9i florile,
zdrobite,strecurate $i Oineincdlzite, se pun pestenoaptesub formdde compresein
zonabronhiilor 9i pe piept.
Excelente sd dovedescbdilede ochigi compresele la ochifdcutecu ceaide nalbd
c6ldu!,pentrucazurilerarecind apareo secarea secretieilacrimale,carecreeazd
bolnavului o oarecare indispozitie9l senzaliade neajutorare.
Spdldturile cu nalbi cdldutdsint beneficein alergiiletenului, care provoacd
mincdrimi gi usturimi Nalbaestefolositd,
faciale. extern,pentrurdni,a_bcese,^picioare
sau miini umflate provenite de pe urma unor fracturi sau a unorflebite.ln aceste
cazurise prescriubdide picioare sau de (a
miini se vedea ,,Moduride folosire").
Acestebdi au dat in practicamearezultatele cele mai bune. Ele sintfoarteindicate
tocqnai dupdo fracturdla picior,cindacestaestetot mereusuprasolicitat 9i se umfld.
in vecindtatea noastrdlocuiao femeiecare-girupsesecu nigteaniin urmdglezna.
Aveapermanent problemecu piciorulgi intr-ozi a trebuitsd se interneze in
iardgi-
spital.Am inti'lnit-o dupe ce a fost externatd, gchiopdtind tare,iar piciorulera umflat
pind pestegenunchi.Degimergeacu baston,inaintaintr-unritm de melc.Am luat
impreundnalbeproaspete. A douazi gi-ainceputbdile.Nu exagqrezcind povestesc
cd dupd o sdptdmindn-a mai avutnevoiede baston-sipiciorulalafadin nou normal.
La fel a fost 9i cu o altdfemeiecare-gifracturase incheietura miiniidreptes,t qce-astao
jena tot merbu.Ce gospodina9i mamdi9i poate me^naja mina dreaptd? In fiecare
hoapte,minaii zvicneagi multtimp i s-a umflatzilnic.intilnind-o, am sfdtuit-osd facd
bdide nalbd.$i acestcaz s-aameliorat grabnic.
Un picior Lrmflatcu ulcervaricosnu trebuieneglijat,. nicichiarla bdtrinele.$i_aici
ajutdbdilede nalbdcombinatd cu frunzeproaspete de pdtlagind. Acesteadin urmdse
silalabine9i se aplicdumedepe ranadeschisd. Ranase inchidepes_le noapte9i nu
sb mai deschide, chiar dacd era veche de 10-15 ani sau 9i mai mult. Dacd vi chinuili
cumvacu o astfelde rani deschisd, urmafi-mi in
sfatul legdturd cu frunzele proaspete
de pdtlagind. Velifi surpringicft de repedese va inchideleziunea. 9i !u v-e!imai gindi,
citindac-este rinduri:,,AicidoamnaTrebenexagereazd rdu de tot!" Dacdafirmtoate
acestea,estein urmaexperientei adunatein ultimultimp.

11
 Acum vreausd relatezo istorioardcare,degi pare miraculoasd, corespundetotusi
realitdtii:Este realmenteuimitorce performanlepoate avea aceastdmiculd plantd
medicinalScare se tirdgtepe pdmint.Sedeamintr-o zi in Linz,singurdla o masd a
cazinouluiteatrului,pentrua minca de prinz.O doamnd s-a asezatla masa mea si,
intrindin vorbd,am aflatcd-siface grijiin legdturdcu sotul ei care trebuiesd se ih-
ternezeperiodicin spital,iai Oe cuiinOgi-a"pierdutgi vbcea. Mediciitot evitausd
rdspunddla intrebdrileei si ii era teamdsd nu fie vorba despre un cancer laringian.
,,Nufili descurajatd", i-am ipus. ,incercaticu plantemedicinale.Doar existdminunata
nalbi care ajutdin laringite.Se face cu ea gargardde mai multeori pe zi, iar resturile
plantelordin care s-a preparatceaiul- amestecatecu fainade orz - se aplicdpeste
noapte sub formd de comprese calde cu terci." Aceasta s-a intimplatintr-o joi. La
masdne-amimprietenit 9i am fdcutschimbde adrese.Sdptdminaurmdtoare,miercuri,
respectivadoamndmi-atelefonat:,,Uningerpdzitorv-a scos in caleamea gi m-a trimis
la masa dumneavoastrd. Sotulmeu este mai bine.Am fdcut exact asa cum ali spus.
Fiicanoastrdeste medicla Viena.l-amcomunicatintenliamea de a-l dcoatepe'taidlei
din spital,ca sd incerc sd-i tratez cu plante medicinale...Dacd asta te linigtegte,
m a m d ,i n c e a r c d !" mi -asp u s. A p o i a m vor bit cu doctor ulnostr ucar e a zis 9i el cd
n-arein principiunimicimpotrivaplantelormedicinale. Deci mi-amluat solul acasd;el
fdcea gargard,iar eu ii puneam compreselecalde la git. De citevazile si-a recipdtat
chiar gi glasul."Dupd o sdptdminda venit un al doileatelefon:,,So1ul meu e bine gi
sperd s5-9i poatd relua curind orele 9i sa-gilind cursurile.As vrea doar sd vi mai
comunicce a zis mediculprimarcare-lconsultdpe bdrbatulmeu, cind i-am povestit
totul:<<Femeia aceastameritdo medaliede aur!r,"
Bunanoastrdnalbdnu estedeci eficacedoar in laringite,ci gi in cancer laringian.
^In astfelde cazurise prepardun
extractrece,lSsindpeste noaptecantitateade plante
necesarddozei pe o zi sd stea la maceratin 2il2 litri de apd (1 lingurildcu virf de
plantela 114litru de ape) Dimineala,maceratulse incdlzesteusor si se tine intr-un
iermos cldtitin prealabiliu apa fierbinte-. Se beau 4 cegtipe pariursut zitei,incetulcu
incetul,iar cu iestul se face gargarS.in cazul unei u'schciunia gurii, gttlejului 9i
nasului, care stirnegtedeseorio puternicdnervozitatea bolnavului,se face tot gar-
gara gi se cldtegtegura de mai multeori pe zi cu ceai de nalbd.$i contrausciciunii
ochilor se folosesccu succesbdi 9i compresecu acelagiceai.
Nalba,care cregtemai ales pe lingdgospoddriileldrdnegti,este alungatdtot mai
mult in zilele noastre din aceste locuri. In strddaniade a indepdrtaumezealasi
murddriagi de a da caseiun aspectplScut9i in exterior,se toarnddeseorio figiede
beton in jurul caseisau un pavajpentruscurgereaapei de ploaie.Atuncii se ia insd
nalbeilocul ei mogtenitde generalii.A9a disparetot mai mult acest mare ajutor al
omenirii,pentrucare n-avemcuvintedestulesd-imullumimDomnului!

MOD U R IDE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Numai ca extract rece! Se pune '1 lingurild(cu virf) de

plante la tlc litru de apd, se lasd sd stea peste noapte la macerat,di-
minealase incdlzegteugor.
Bii de picioaresi miini: 2 miiniplinede nalbdse lasdpestenoaptein apd re-
ce, intr-unrecipientde 5 litri.A doua zi se incdlzegtetotul atit cit suportd
miinilesi picioarele.Durata beii - 20 minute. Apa, reincdlzitS,poate fi
folositdincd de 2 ori.

12
 Comprese:Resturilede plantede dupd preparareaceaiuluise incSlzescugor
in pulinaapd gi se face un terci,amestecindu-le cu fdinade orz; terciulse
intinde pe o bucatd de pinzd gi se aplicdlocal,cit e cald.

CIM BRUL ( Thym usser pyllum)

N u mi t g i bur uiand- de- balsam, cimbr igor ,cim br u- de-

cimp,cimbru-sdlbatic, iarba-cucului, lamiila,sirpun, tdmiild,
timian,cimbrulcregtepe pdguniinsorite,pe povirnigurigi
pe liziereinguste9i preferdmuguroiulmic de furnicide pe
cimpii.Are nevoiede multdcdldurdqi mult soare;de aceea
ii plac suprafelelepietroasegi pSgunilealpineunde cdldura
pdnlintuluiradiazdin mod special.
ln arsilasoareluiamiezii,din pernileleflorilorvioletese
revarsdun parfumfoartearomatcare atrageinsectegi al-
bine.Dintotdeauna m-au ademenitacesteflori minunatecu
mireasmalor cu totul aparte;simpatia9i dragosteamea le
apa(ineincd din copildrie.
Cimbrul a venit la noi in secolul al Xl-lea din ldrile
mediteraneene, iar speciilecultivate9i iardgisdlbdticitese
gasescin gradinilenoastremai cu seamd ca cimbru-de-gridind (Thymusvulgaris),
numit 9i cimbru, cimbrigor,cimbru-mirositor,iarba-cucului,lamiiJd.Acesta, spre
deosebirede cimbrul-de-cimp, ajungepind la o indllimede 50 centimetri.Ambeleau
acelagiefectcurativ.
Cimbrulera renumitincd din antichitate.Traditiaspune: ,Cimbruleste mai ales
repezit,infierbintatgi aprins.El stimuleazdfluxul diuretic gi ciclul lunar, accelereazd
avorturile, iar la o nastere normalSgrdbegte iegireapiuncului din trupul mamei.
Bduturapreparatddin el curdldpirtile interneale organismului."
Starela Hildegardvon Bingen menlioneazdcimbrul ca leac tmpotrivaleprei, a
paraliziei9i a bolilor de nervi. Cine bea diming-at? in loc de cafeao ceagcd.cuceai
de cimbru'va resimli curind efectul sdu binefdcdtor: o prospelimea spiritului,o
senzalie pl5cutdin stomac, lipsa tusei de dimineald gi o stare generaldbund.
gi
Cimbrul,mugelelul coada-goricelului culese in soare gi aplicate ca pernd uscati
de plante,la caie'se bea simultanun ceai fdcut din aceste plante, ?jutain alinarea
durerilor nevralgice faciale. Dacd acestea sint insolite de crispdri ale felei, se
folosegtesuplimentaro pernd uscatd de pediculd. Un ldran in virstd de 79 de ani
sufer,ebde 27 de ani de o gravd nevralgie faciali. Fuseseoperat deja de cftevaori la
fa1a.i9i atrdseseboala cind veniseintr--ozi acasd ud leoarcdde la cimp gi, fiind che-
mbt in calitateasa de primar la p gedinli urgentd,nu avusesetimp sd-gi schimbe
hainele,plecindcu ele ude pe el. In ultimeleluni ale bolii,gura i se retrdsesecu dureri
mari aproapepina la ureche.Compreselecu ierburisuedezei-au adus la inceput o
ugoardameliorare. Abia cind planteleenumeratemai sus gi cul-ese in soarei s-au apli-
cat ca pernd, s-a vdzut fulgerdtor o schimbare in bine. A mai bdut din acestfel de ceai
' dupd ce i-atrecut
9i nevralgia faciala.
Cind copilulmeu aveavreo 4 ani, nu se putearefacedupa un tifos. Doi ani am tot
incercatfdrd rezultatdiferitemetode.Dupd o singurdbaie de cimbru,cu durata de 20
minute,la care fusesemsfdtuitS,a iegitun alt copil din cadd. Ca 9i cum s-ar fi apdsat
un buton, a cdzut de pe el tot ce era bolnavasemeneaunui paltongi din acea zi a
inceputsd infloreascdin mod vizibil.

13
 Cimbrulse culegein perioadainfloririi, din iuniepindin august;cel mai bun este
cel culesin soareleamiezii. Florilepot fi puseintr-osticldumplutapindla gft gi ldsate
10zilela macerat in uleisause poatefaceun sirop.Uleiulde cimbruse foldseste con-
tra paraliziei, in apoplexie,sclerozdin pldci (multipld),atrofiemuscularS,'reuma-
tisnl 9i entorse.
In cazulcrampelorabdominale, stomacalesi menstruale, ca 9i in spasmeleor-
ganelorpelviene(genitale), esteindicatcimbrul'atit in uz interncit'siin uz extern.Se
beau2 cegtipe zi. Florileculesein soargleamiezii si uscatese aplicS'extern subformd
pe pernede plantein cazulcrampelor. inaintede iulcare,aceastdperndse incdlzeste
intr-otigaiesi se punepe stomacsau bazin.Se recomandd pernelede plantesi'in
umfldturi,contuziisi reumatismvechi
Asociatin parti.egalecu pdtlagina-ingustd, cimbrulsi-a dovediteficacitatea in
combaterea afectiunilor ciilor respiratorii, a secletiilorabundenteale bronhiilorsi
a astmuluibroniic, ba chiara tusbi conuuliiue.inii o ceagcd
troduco feliede ldmiiesi 1 lingurila de amesteccimbru-pdt[agind. ", "piiiJr'ori"'ii'iX:
Repaos:1/2minut.
Ceaiultrebuiebdutfoartefierbinte si in inghilituri
mici.Se prep=ara probspatde 4-5 ori
pe zi, dacd ameninldpericolulunei pniuinonii, acest ceai luat din ord-n ord in
inghiliturimicinu-giva rataefectul.Din-fericire, maiexistdincdmultemamecaren-au
uitatcimbrul.Defoartemulteori nu se tineinsdseamade faptulcd dacdse dd copiilor
bduturddirectde la_frigider se poateajungela o bronsitdcronic6,iaraceastadubein
aniiurmdtori la emfizemcu greainsuficienld respiratoiie.
Tincturade cimb.ru(a se _vgdea ,Moduride folosire") servesteca frectiepentru
fortificareamembrelorla copiiislab dezvoltali;dar gi bolnaviiite sclerozbii plici
(multipl6)ar trebuisd apelezela aceastd frictioriare.
Decftchinar puteafi crutateunelefamilii'dacd un copilbolnavar fi tratatla timocu
cimbru,fie sub formdde ceai,fie de bdi.Mullicopiiagitatisau nervogiau cdpdtdtun
somnsdndtosprintr-obaiede cimbru.Dar si oameniisuferindde surescitirener-
voasi 9i depresiunise insdndtogesc la scurttimpdupdce fac asemenea bii.
N-artrebuitrecutcu vedereafaptulcd aceastdplantamedicinalS esteun remediu
indicatcontrapatimeibetiei.Se toarnd.1 litrude apd clocotitdpeste1 pumnplinde
cimbru,se acoperdsi se iasa2 minutein repaos.ieaiul se puneintr-untermossi se
dd alcoolicului la fiecaresfertde ceascite '1lingurdplina.lJrmeazd greturi,vdrsdturi,
purggjiegi urindriputernice, valuride sudoare,o marepoftdde mincaleii senzatie de
sete.In caz de recidive, carela inceputsintinevitabile,'iar maitir.ziutot rhairare.cura
se repetd.
. -9iil crizelede epilepsiese recomandd cimbrul.Ceaiul, 2 cegtipe zi, nu se beain
crizd, gi pe tot parcursul anuluisub formdde curdde 2-3 sdptdmini, gu intreruperi de
cite 10 zile.Minunatgi foarteprielniceste siropulde iimbru. in riceli,'el se
administreazd inaintea meselor.

MOD U R IDE FOLOSIRE

fnfuzie:O lingurila{cuvirf)de planteeste opdritdcu ilqlitru de apa proaspdt

fiarta9i se lasdsd steaputin.
Adaos la baie: Pentru1 baie completd- 200 grame de plante (a se vedea
,,Bdicomplete"la capitolul,,ParteageneralS").
Tincturi de cimbru: Cu inflorescentele culesein soareleamieziise umple o
sticlapind la git, fdrd a se indbsa,se toarnd rachiu de secari sau de
fructede 38-40%si se lasi sd stea 14 zilela soare.

14
 Uleide cimbru:Cu inflorescentele culesein soareleamiezii se umpleo sticld,
fdrda se indesa9i se toarnddeasuprauleide mdsline presatela rece,in
agafel incituleiulsd steapestefloriintr-unstratgros de 2 degete.Se
lasd14 zilela soaresauin apropierea maginiide gdtit.
Perni de plante: Se umple o pernd cu plante 9i insdileazd.
se
Siropde iimbru: Florile
9i tulpinileculese in soare se umezesc cu miinileude
la introducerea intr-unborcan.Se pun in cu
straturi zahdr nerafinatsi se
apasdpentrua se indesain borcan.Se lasdtotulcca. 3 sdptdmini loc la
imbibatecu zahdr.
florile9i tulpinile
insorit.La filtrare, trebuiespdlatedoar
cu pulindapd,carese toarndapoila sirop.Se punesiropullafoc micsd
se evaporefdri a-l ldsasd fiarbS.Siropuln-arevoiesd devindniciprea
subfire,nici prea gros,deci este ldsatsd se rdceascdo datd sau de
doudori,pentrua se faceo Prob5.

CIUBOTICA.CUCULUI
(Primula - P.veris)
cifficinalis
Florilegalben-aurii ale acesteispeciide ciubolica-
cucului rdspindesc o mireasmd pldcutd, asemdndtoare
qi
mierii formeazd o umbeld dispusd pe o tulpindinaltd
de 10-20centimetri, care se ridicd din centrulunei
rozete.Aceastdvarietatese mai numegtegi aglicd,
anghelind, calce,cinci-foi,cizma-cucului, talpa-gigtei,
tila-caprei,!i!a-oii, urechila-ursului. Ea cregte cu
precddere pe cimpiile din zonele deluroase9i
prealpine.
FoarterdspinditaPrimulaeliator,cunoscutdtot sub
numelede ciubotica-cucului, dar 9i de aglici,agrigel
saulifa-vacii, cregtepe maitoatecimpiile,la marginide
piduri gi sub tufiguri9i poartdpe tulpinainalti o um-
beli floraldde un galbendeschis,cu un parfumslab.
Fo(a ei curativd esteegaldin valoarecu ceaa Primulei
officinalis,putind fi folositdexactin acelagifel.
O alti subspecie, Primulaauricula, cunoscutd sub
denumirilecje urechea-ursului,ciubolica-cucului,
ciubolica-ursului, urechea-goarecelui, urechiuge, esteo
plantdalpind,care se afl6sub strictaocrotirea legii,
neavinddecivoiesd fie culeasd.
Aflindu-mdintr-osocietate,vecinulmeuQemasdmi-apovestitcd estela Gallspach
la curd.Aceastafuseseultimasa speranld.intrucftcurase apropiade sfirgitprobabil
fdrdniciun rezultat,nu stia ce sd maifacd.In ciudasomniferelor foarteputernice, nu
puteadormi.Neurologii din Linzgi Vienanu l-au putut eliberade acest calvar: Cindse
intindesearain pat,mortde oboseald, il cuprindeo durerede parcd i-arstinge cineva
o ligardaprinsdpe parteaanterioard a labeipiciorului. Dinaceastdcauzdestefizic9i
pdmintii in praguldisperdrii.
srflEtegte'la l-amspusci gtiuun c_eaiexcelent contrain-
somni6i. Dai va ave'ael oare efect imediat din pricina administrdriiindelungate a unor
somnifere dintrecele mai puternice? - A incercat. Am fdcut cunogtinld pe 7 decembrie
1976.$aptezilemaitirziuam mersin vizitdla nigteamicide-ailui caremi-aucomuni-

15
cat incd din ugd bucuriacd prietenulnostrucomun igi recapdtasesomnul.in acelasi
timp_fi dispiruse s,i durerea din laba piciorului.Ceaiulil ajutases5-9i regdseascb
sdndtateain cel mai scurttimp,inldturindsi toatetulburirile nervoase.Medbul care-l
tratal-a rugatapoi sd-idea retetaacestuiceai special contra insomniei:

50 gramede ciubotica-cucului Se opdregte 1 linguritd (cu virf)

25 gramede floride levdnlicd
10 grame de sundtoare
1 5 g r a m ed e co n d e h a me i
5 gramede rdddcinide odolean
din acest amesteccu 114litrude apd
9i se lasdsd stea 3 minute.Ceaiulse
bea foarte cald, in inghiliturimici,
inainte de culcare. Se poate indulci
cu pulindmieredupd gust.

Ceaiular trebui preferatoricdruisomniferchimic.Acesteadin urmd distrug

sistemul nervos,in timpce ceaiulinldturdtoatetulburirilenervoase.
Mamamea culegeain fiecareprimdvard pentrucd gtiace influ-
ciubofica-cucului
entdlinistitoareare asuprainimiigi a nervilor.Se aduni intreagaumbeldfloraldsu-
perioard.PreotulKneippa fost un mareadeptal acesteiflori.Existao fotografiede-a
lui in care poate fi vdzut cu ciubotica-cucului in min5. Prin efectul ei depurativ,
ciubolica-cubului elimindtoatesubsianlele toxicecare duc la artriti tgutei'gi aoii
reumatice.PreotulKneippafirmS:,,Cine are predispozilie spre boalaarticulafiilbr
sau
afecliunea membrelor(intelege prin aceastaartrita9i reumatismul) sd bea zilnico pe-
rioaddmailungdde timpunapindla doudcegticu ceaide ciubotica-cucului. Durerile
puternice se vor atenua9i cu timpulvor dispdrea complet."
Ceaiulde ciubofica-cuculuiestein plusgi un mijlocexcelentde intdrirea nervilor
si
de tonifierea inimii,'calmeazdmigrena9i di.rrerile de cap pe bazdnervoasi,are uh
efectiegitdin comunasuprainflamatieimiocardului, a hidropizieigi a tendinlei
spre
apoplexie.O fierturide rdddcini, amestecatd cu miere,dd un ceaipentrurinichicare
ajutdla eliminareacalcululuivezical(pietreila vezici).
Se recomandi urmdtorulceai depurativde primivari:
Se folosegte1 lingurild(cu virf) din
50 gramede ciubofica-cucului acestamestecla 114litrude apd,plan-
50 gramede mladitede soc tele se opdrescgi se lasd sd stea 3
15 gramede frunzede urzici minute.Se beau in timpul zilei2 cesti,
15 gramede rdddcinide papddie inghifiturd cu inghiliturd; ceaiul se
indulcegte eventualcu pulindmiere.
(PrinmlSdife
de soc se inlelegmuguriitineri,caretocmairdsarprimivara!)
Performanle foartebunein afectiunileinimii realizeazd vinulde ciubolica-cucului,
pe careni-lpuiempreparasinguripiimavara. Se umpleo sticldde 2 litricu floriproas-
petede ciubofica-cucului (umbelele floraleintregi),fdrda se indesa,iar deasuprase
toarndvin alb natural,curat.Floriletrebuiesd fie acoperite. Sticlase lasd,astupatd
ugorcu un dop de plutd,si stea14 zilein soare.in afeiliunile cardiacese ia Oin'cinO
in.cindcfte1 inghititurd
de vin,cardiaciipot sd beapind'la3 linguriplinepe zi.

MODURIDE FOLOSIRE
lnfuzie:Se opdregte1 lingurild(cu virf)de plantecu 1t4litrude apd gi se lasd
se steapulin.

16
 Vin pentru inimi: Modul de fabricaregi folosire se cautd la fragmentul
respectivdin text!
Ceai pentru dormit: Modulde amestecaresi de utilizarese cautdla fragmen-
tul respectivdin text!
Geaide primivari (depurativ):Modulde amestecare
si utilizarese cautdla
fragmentulrespectivdin text!

COADA-CALULU | (Equisetum
arvense)
Denumiri populare: barba-ursului,bota-calului,
brddigor,coada-iepei, coada-minzului, noddficd,opin-
tici,pirul-porcului,siruglild.
Primdvara timpurie,din rizomulcare cresteadinc
ies mai intii tulpinilefructului,coloratemaroniu,rodr-
toaregi purtdtoare de spori.Abiamai tirziuaparfrun-
zele verzi gi inaltede pind la 40 centimetri,care se
aseamdnd cu nigtebrddulicu formdregulati,Coada-
caluluise gdsestepe cimpuri,terasamente de cale
ferati gi povirniguri.Acea varietatecare cregte pe
pdmintargilosestecea mai tdmdduitoare. Conline,in
funcliede loculde amplasare, 3-16%acid siliciccare
produceun efectcurativfoartebun. Bineinleles ci se
va evita planta de pe ogoareleingrdgatechimic.
Coada-calului cu rdmurelelefoarte fine creste cu
preciderein pddurigi liziere.Si aceastdvarietateare
putqrede leac.
ln medicinapopulard,aceastdplantdmedicinald a
fost apreciatdincd din timpuriindepdrtate, in special
datoritdforteisale hemostatice(careare proprietatea
de a opri hemoragia) qi a reugitelor in cazulbolilorrenalesi vezicalegrave.Totusi,
ea a fo'stdatauitaiiiin becursJlvremurilor. ChiarpreotulKneipp,mareleiostrumedic
naturistpopular,a fostacelacarea readuscoada-calului la importanta sa anterioari.
El o declarddrept ,,unic5, de neinlocuit gi inapreciabilS"in cazulhemoragiilor,al
virsiturilor cu singe,al afecliunilorvezicalesi renale,al pietrei9i nisipului.,,lno
mie de afecliuni", scrie el, ,,iorini necrozate,chiar in abcese canceroasesau
osteoporozi,coada-calului oblineperformanle iegitedin comun.Ea spald,curdtd,
dizolvd,arde, indepdrteazd tot ce este stricat.Adesea,plantaumedd,caldi este
invelitdin cirpeude9i pusdpe loculcaretrebuiesd se vindece."
PreotulelvelianKUnzleafirmdci toli oameniiincepindde la o oarecarevirstdar
trebuisd ia zilnicca b5uturdpermanentio ceagci cu ceaide coada-calului. Atunci
toatedurerilereumatice,artriticesi nevralgicear dispdrea, fiecareom ar aveaun
apus de vialdsdndtos.Povestegte cd un bdrbatde 86 de ani a fost eliberatdatoritd
uneibdi cu aburide coada-calului de o durereingrozitoare provocatd de o formare
de calcul9i cd a maitrditincd mulliani.Preotulelvefian maispune:,,Cele mai puter-
nicehemoragii9i virsituri cu singe le va vindecaplanta,luatdinternsub formi de
cear,in timpscurt,ba chiaraproapepe loc."
In cazulricelilor vezicalesi al durerilorspasticenu existdun remediumai bun
decito infuziede coada-calului ai cdreivapori'sintlasalisd aclioneze asupravezicii,
invelindu-se bolnavul10 minuteintr-unhalatde baie.Repetind aceastdproceduride
17
citevaori, se produceo disparilietreptatda rdului.Bdtriniicare deodatdnu mai pot
urina s,ise zvircolescde durere,intruciturina nu iese deloc sau doar picdturdcu
picdturd,sint eliberalide chin gralie acestoraburi fierbinlide coada-calului, fdrd ca
medicul s6-i sondeze.
i,
I n c a z u ln i s i p u l u il a ri n i ch i ,a l ca l cululuir enal si vezical( pietr eila r inichi si la
vezicd)se fac bdi de gezutfierbinlicu coada-calului, bindu-sein acelasitimp ceaicald
de coada-calului in inghilituri mici gi linindu-se urina, pentrua o goli in cele din urmd
cu presiune.In acestfel, piatrase elimindde cele mai multeori. In legdturdcu aceste
indrumdriam orimitscrisoricare nu fac decit sd confirmecele de mai sus: Metodaa
dus la eliminareacalcululuirenal, respectivii oamenise simt bine gi nu-i mai leneazd
n imic .
in situaliiin care alte mijloacediureticenu au avut efect,coada-calului a ajutat,ca
de exempluin retenliilede api in pericard,in pleuri sau in tulburirile renale de
dupd scarlatind9i alte boli infeclioasegrele cu deregldriin eliminareaapei. Dupd ce
bolnavula suferitde una din acesteboli,un tratamentcu coada-calului este un mijloc
excelentatit intern cit si extern pentru a ajuta funclionareanormald a rinichilorgi a
veziciiurinare.
O singurdbaie de gezutcu coada-calului face minuniin inflamaliilebazinetului
renal si in pionefritd.Pentruaceastase folosegte- deci numaica uz extern- coada-
caluluicea inaltd,care are nigte tulpini de grosimeadegetuluis,i cregtein cimpiile
mldgtinoasegi pdgunilealpine gi care aduce o ugurarein cazul acestormaladii.O
bund cunogtinldde-a mea a zdcut sdptdminisi luniintregiin spitalla Innsbruckcu o
gravdinflamaliea bazinetului renal.Neintrezdrind nici un sfirgital suferinlei,mi-atrimis
de-acoloun semnalde alarmd.Am sfdtuit-osd faci o baie de sezutcu coada-calului.
La puline zile a sosit o scrisoare:,,Mi-aisalvat viafa. Sint acasd. Baia de gezut cu
coada-calului mi-a luattot rdul,dindu-miforle noi.' Coada-calului cea inaltd,cu tulpini
groase cit degetul,culeasdde pe cimpiimldEtinoase gi pasunialpineare voie sd fie
folositdnumai pentru bdi de gezut.Pentruuz intern,deci preparareaceaiului,se ia
numaiplantaculeasdde pe ogoare,drumuride lard 9i liziere.
Dupd o nagteregrea se poateintimplaca la tinerelemame sd apardtulburiri de
vedere, cauzaconstindbineinlelesin faptul cd la nagtereaunui copil rinichiifemeiiau
avut de suferitsi ei. Bdilede gezutcu coada-calului aclioneazddin exteriorin sensul
provocdriiunei irigiri sangvinea rinichilor,care trage presiunearinichilordin ochi,in
a9afel incfttulburirilede vederedispartreptat.
Marelemedicgermandr. Bohn,adept al lui Kneipp,laudi coada-calului 9i puterile
sale:,,Pede o parte,coada-calului este un mijlocimpotrivahemoragiilor,pe de alta-
gi aceastain mdsuracea mai mare- un leacpentrurinichi.Dupd consumulinfuzieide
coada-calului se elimindcu ugurinldgi din abundenldo urindinchisdla culoare.ln caz
de hidropizieeste un remediurapid 9i eficace."Cind nici un alt mijloc diuretic nu-gi
maiface efectul,se dau deopartetoatecelelalteceaiuride plantegi se beau4-5 zile (in
cazurirer,lre pind la 6 zile)in gir cite 5-6 cegti cu ceai de coada-calului,dar numaiin
inghiliturimici,repartizate pe parcursulintregiizile.Practicaaratdci in cele mai multe
cazuriurinase va elimina.
in cazulunor eruptii cutanate(de piele)insolite de mincdrimi,chiardacd sint cu
cruste sau cu puroi, ajutd spdliturile gi compreselecu infuziede coada-calului.
Spdldturile gi bdilecu coada-calului sint de folos9i in cazulinflamaliilorpurulenteale
patului unghiilor,in cel al picioarelorcu ulcer varicos, al osteoporozei,al rinilor
vechi si care nu se vindecd, al ulceraliilorcanceroase,al stratului cornos de la
c6lcii,ll fistulelorsi pecinginei9i al altoreczeme,clt 9i al lupusului.Se poateaplica
9i planta opSritd,inveliti caldd in cirpe. Pentru a combate hemoroizii durerogi_9i
nodulii hemoroidalise aplicdun terci de plante proaspete,care se face astfel:Se

18
 spald coada-caluluiproaspdtasi se fdrimileazdbine pe un fund de lemn pind se
forn^reazdun tercr.
, l,n.
hemora.gii nazale continue se pune o compresdcu infuzierdcitdde coada-
c.alului.Ca. miiloc hemostatic, ea ajuti in hemoragiile pulmonar",-in r"tioldi
(hemoragiiuterine neregulate),in h-emoragiilg stofiacal'esi ale hemoroizilor.Aici
::11T",919,,,1'1":1", de un ceaimai concentrit.ln mod normdtse tatiuteazapentruI
cea.gca (1/4litru)1 lingurifa cu virfde plante,in cazulhemoroizilor se pun insdi-C iin-
guritecu virf la '1ceascd.Coada-caluiui ajutd,combinatd cu ventritii",in .orOaGr"u
arteriosclerozei gi a.amnezieiprin efectul.ei depurativ.Poatefi caracterizatd drepi
mijlocul celmaibunde prevenire a cancerului.
Tincturade coada-calului este9i un-remediudeosebitde bun contrapicioarelor
caretranspird(a se vedea,,Moduri de folosire').picioarele spdlate9i uscatebinesint
friclionate aceastdtincturd.. in plus, trebuie s5 se beazilnii,diminbala, pe stomacul
-cu
gol,.tlzoriinaintede miculdejun,1 ceascdcu ceaide coada-calului. t-dtel de bine
?jytacontratranspiraliei picioarelor.si bdijede picioarecu coada-calului (a se u"O.i
,,Moduri de folosire'). Pentrua combatemitreata,pdrulse spall =ifniccu infuziede
coada-calului, dupd care se maseazdcu uleibe'mdslinecje calitaie.Mdtreatava
dispdreafoartecurind.
Coada-calului amestecatdcu sunitoare, ppiriti si c-onsumati1-2 cegti pe
parcursul zilei,in timpce searase mdnincdhrand'soliOd, 'aluta
impotriva incontineniei
urinare.se recoma.ndd ca apd de gargardin amigdalitb,intrjrmitii;i;;;;;3;;
bucale,stomatiteulceroase, singer5riile gingigi.gigi1gi"it",nliuie 9i poiifii" ;;:
rul guriigi 9ft:Femeilecareau sculgeri ar treibui-sd facEoXioe s"rri cu coada-calului.
Nu trebuieuitatcd aceastdplantamedicinald este unul Oinfeacurile pulm;;;
celemaibune,atitin cazde bronsiti cronici, cit si de tuberculoziputmdnara.piin
consumulregulatde ceaise obfine,ginsanatogire a ptdminut;ii"b;;dtosprinjportri
de acid silicic,dar gi inldturareisldbiciuniigLn"iai" existente in decursutboliipul-
monare.
Noilerezultateale cercetdrilor indreptdlesc, conformbotanistului austriacRichard
Willfort,
sd se.presupuni cd prinutilizarea maiindelungatd a ceaiuluide coada-calului,
sint stopatein creqterealor si in c6le din urmdfdcutesa dispari.
Hn9t,j9,ffli^O1e
Unlarpolipii organelor^pelviene sau cei rectali'sau inflamatiileburseisinoviaieJe
combatin acestchip.in plus,se folosescin anumitecazuiicompresecu aburide
coada-calului si bdi de gezutcu coada-calului. Acestecompreseiu aburiajutd9i in
durerilestomicale spa'stice,in ciizeig ft.p"tirJ (Ae tcat) si biliare (ale veziculei
biliare)si in blocajele dureroase careddune'azd activitiliicarOiaceprinpresiunea lor
ascendentd.
La 19 decembrie1977am primitun telefonde prin zonaSteier.Eravorbade un
fermierde 49 de ani,cdruiaii^apdruse in talpdo umfleturitareCirei pricinuia dureri
TSI|, N{mai putea sd calce. ln spital.a fost'tinutcitevazilegi trimii iardgiacasd.L-am
sfdtuits5-rsiOuni comprese- cu aburide ccjada-calului care dizolvdchiargi tumorile
[1i91::Y1 Oyteli ima^gina cit am fogt de surprinsd cind mi s-atetefonat pe 22 decem-
brie, deci 3 zile mai tirziu,cd umfldtura dispdrusecomplet.Pieleaera nitelflascdsi
moalela.pipdit,iar umfldtura tare nu se mai simtea.Un nou miracorJin i"h;ih
Domnului!
.Am putut constatadin experienldcd 9i cele mai gravediscopatiidisparfoarte
rapidcu ajutorul
Pdilorde..gezut
careaunuinerv.Radiografiile
cu'coada-calului, dac? nu au-fuli nlgterdprin blo-
aratdcoloanevertebraleuzatedin cauzavirstei,fi care
insdnu se vedenicio Cauzdcaresd stirneascd dureri.Presiunea unuirinichideiegiit,
care,dupdcum a dovedit-oexperienfa, actioneazd ascendent, se plaseazd in nerviiOe
la suprafaldcare-melg de-alungulgireispinariigi pricinuiesc acbstedureri.Decinu
este vorba de discurileintervertebrdle, ci de prdsiuneaexercitatdde rinichiasupra

19
nervilorcare sint deschigi.O baiede sezutcu coada-calului indepdrteazd imediat,prin
efectulsdu in profunzimeasuprarinichilor, presiunealor ascendentd.
O femeiein virstdde 38 cie ani se trata de trei ani de dureri de discopatie. in loc
sd simti o ameliorare,durerilese accentuaserd9i femeia a inlepenit atit de tare in
zona umeri-git,inc$ dimineatanu se mai putea ridica din^pat decit cu ajutorulunei
bare pe care solul ei i-o fixasede plafondeasuprapatului.In perioadaaceea am linut
o prelegerela Steyrgi cu aceastdocazieam cunoscut-o.Vd veli mira desiguraflindcd
femeiaa scdpat,dupi o singurdbaiede gezutcu coada-calului, de toatedurerile9i de
anchilozi.
Acelagilucru este valabilin legiturd cu discopatia pricinuitdde mersul cu trac-
torul. Migcdrilezguduitoarenu vitimeazd discurileintervertebrale, ci rinichiisint cei
dereglalidin cauza acestuiritm sacadat.la nagterede indatd o presiuneascendentd,
pe care biile de gezutcu coada-caluluio indepdrteazd.
O doamnddin Elvefiaera de cilivaani leapdndca un bd! din cauzavertebreicervi-
cale.Cureleanualela dr. Zeileisdin Gallspachau adus o ameliorarepasagerd,nici pe
departe insi o vindecare.Am cunoscut-odin intimplare.Mi-a promis pe un ton nu
foarte convingdtorcd va face o baie de gezut cu coada-caluluidupd intoarcerea
acas6.Foarterepedea sositapoi telefonul,plin de bucurie.Dupd numai10 minutede
baie caldi de gezutcu coada-calului a trecut orice anchilozd.$i nici n-a mai revenit
vreodatd,dupd cum am avutocaziasd aud dupd mulliani.
Mareleneurolog,dr. Wagner-Jauregg, spune in scrierilesale: ,,Doui treimi din
toli bolnavii de nervi nu ar aiunge sanatorii,daci rinichii lor ar fi sinitogi," D
in
atunci am putut sd sfdtuiesc mulli oameni nefericifi,care din cauza deregldrilor
rinichilorsufereaude depresiuni,manii (idei fixe) 9i accese de nebunie,s5 facd bdi
de gezutcu coada-calului gi sd-iferescde spitalulde boli nervoase.Aicitrebuiefolosit
intern,pe lingd urzicdgi coada-goricelului, gi ceaiul de coada-calului, diminealaqi
searacfte 1 ceagcd.
In tulburirile renale grave insolite de toate efectele lor secundare trebuie
intrebuinlatdpentru biile de gezutcoada-calului proaspdtd;cel mai bine, dupd cum
am mai mentionat,cea inalti de pe cimpiile mldgtinoase. Pentru 1 baie este necesard
o gdleatd de 5 litriplind cu plant^e (a se vedea,,Moduri folosire"ca gi ,,Bdide sezut"
de
din capitolul,,Partea generald"). In timpulbdii de gezut,rinichiitrebuiesd stea sub apd
- duratabiii: 20 minute!A nu se gtergedupd baie,ci a se intrain halatulde baie gi a
transpira1 ord in pat, abia apoi a se imbrdca lenjeriade noapte uscatd. Reincdlzitd,
baiade gezutmai poatefifolositdde 2 ori.

MODURIDE FOLOSIRE

la 1 litrude api - se opdreste,se

Infuzie:1 lingurild(cu virf)de coada-calului
lasdsd steapufin.
Compresdcu aburi:2 mfiniplinede coada-calului se pun intr-ositdcarese
agale pesteun recipientcu apd clocotit5.Cind plantelesint fierbinligi
moi, se invelescintr-opinzdde in gi se aplicdpe locul suferind.A se
impachetaneapdratcald! A se lisa sd aclionezemai multe ore sau
pestenoapte.
Tincturi: 10 gramede coada-calului se lasd la maceratcu 50 gramede
rachiunaturalde secard.Se lasdsd stea 14 ztlela soaresau alti sursd
de cdldurd.Se agitdzilnic!

20
 Bii de sezut: '100grame de coada-calului se lasd peste noaptein apd rece,
in ziua urmdtoaremaceratulse infierbintdpind'ddin clocotgi se adaugd
la apa de baie.Duratabeii- 20 minute.A nu se gtergedupd baie,ci a se
intraumed in halatulde baie,a transpira'1ord in pat. Apa baiitrebuiesd
acopererinichii.
Compresi cu terci: Coada-calului proaspdtdeste spdlatdbine9i farimilatape
un fund de lemn oindse formeazi un terci.

COADA-SORICELULUI(Achillea
millefolium)
Alte denumiri:alunele,brdddtel,ciuresicd,crestdtea,
crivalnic,garva, iarba-oilor,iarba-strdnutdtoare, prishel,
rotdtele-albe,sorocind.
Coada-goricelului este o plantd medicinaldcdreia nu
putem sd nu-i rezervdmun loc in viata noastrd. Desi ea
constituiesprijinulnostru de bazd in unele maladiigrave,
este consideratdin primul rind o plantd de leac pentru fe-
mei. Nu am cuvinte suficienteca sd recomandfemeilor
coada-goricelului. PreotulKneippeste de pdrerein scrierile
sale: ,,Demulte nenorociri ar fi crutate femeile,dacd ar
recurgedin cind in cind la coada-soricelului!"
C5 este vorba despre o fatd tindrd care are tendinte
spre un ciclu neregulaisau de o femeiemai in virstdaftaid
in plindmenopauzi sau care a trecutde aceastdperioadd,
pentru oricare,fie tindrd,fie bdtrind,este importantsd bea
din cind in cind cite o ceagcdcu ceai de coada-goricelului.
El influenleazdin toate privinlelein mod favorabilorganele
pelviene(genitale)ale oricdreifemei,aga cd o femeie nu
poate face nimic mai bun pentru sindtatea ei decit sd-si
culeagd, cu ocaziauneiplimbdriprinpdduregi cimpie,un buchetproaspdtde coada-
soricelului. Ea crestein cantitdlimaripe cimpiigi drumuriinguste de tard,pe la margini
de pddurigi de lahuride cereile.Fldrilesinialbesautrandafirii si au in soareun par-
fum aromatic,acrisor.Floriletrebuieculesein soareputernic,cdci atuncile cregte
continutul si decifortalecuitoare.
in uleiurivolatile
bunosco tindrdhangilbdesprecares-a spusdeodatdcd ar aveacancerla or-
ganelepelviene.I s-au prescrisrazecu cobalt.Rudelesale au fost ingtiinlate de
medicicd boalaesteincurabild. M-amginditla preotulKneippgi la indicaliile salein
legdturd cu tulburdrile organelor pelviene gi i-amrecomandat tinereifemeisd beaatita
ceaide coada-goricelului pe zi cit puteasd suporte.Ce miratdam fostcindam primit,
nici trei sdptdminimai tirziu,prin pogtdvesteacd se simteexcelent9i ca incet,dar
sigqr,a inceputsd-girecapete greutatea normald!
in cazuluneiinflamaliia ovarelorse intimpldadeseaca primabaiede gezutcu
coada-soricelului sd si alungedurerile,iar inflamalia sd se retragdtreptat.La fel de
eficiente sintaceste6aiin incontinenlaurinarda bamenilor bdtrini9i a copiilor,
ca 9i
in feucoree(poal6albd,scurgeri).In acestecazuritrebuiesd se bea suplimentar
ceaide coada-goricelului, gi anume2 cegtipe zi.
$i la prolapsuterinse fac o perioaddmaiindelungatd de timp bdi de gezutcu
coada-goricelului, se beauin plus 4 cegticu ceaide creligoard pe parcursul intregii

21
 zile, inghititurdcu inghititurd,gi se maseazdcu tincturdde traista-ciobanului zona
pelviand,pornindde la vaginin sus.
Miomurile sint fdcute sd dispard cu ajutorulbdilor zilnicede sezut cu coada-
goricelului continuateo perioaddmai lungdde timp, pind ce controlul'medical va con-
stata retragerealor total6.
O tindrafatd de 19 ani nu avea ciclu. Mediculspecialistginecologi-a prescris
pilula.Ciclultot nu i-a venit,in schimb i s-a mdritenormvolumulsinilor.A refuzatsd ia
in continuarepilula.Ingrijoratd, mama ei a venit la mine. Am sfdtuit-osd-i dea fetei.
zilnic,dlminealape stomaculgol, o ceascdcu ceai de coadg-soricelului. Dupd patru
siptdmini,totul a fost in regulS9i asa a r'dmasgi pina astdzi.imi amintesc9i de o altd
situatieasemindtoare,care a ajuns insd un caz pentru spitalulde boli nervoaseca
urmarea faptuluicd nu i-a folositnici una dintredoctoriileadministrate. Din pdcate,pe
vremeaaceean-aveamatitaexperientd in materiede plantemedicinale.
. 9i in menopauzdfemeiaar trebuisd recurgi hotdritla ceaiulde coada-goricelului.
Ar fi crulatd de neliniste interioari gi de alte stdri nepldcute.Si bdile de sezut cu
coada-goricelului au iniluenfdfavorabi'ld asuprasdndtdtii.Bailedb picioareci.radaos
de coada-goricelului fac bine si in nevritelede la brafe si picioare.Coada-qoricelului
trebuieinsd culeasdla ora insoritda amiezii.ln cele mai multe cazuri,acestebdi aiuta
dejadupd primadati, luindtoatedurerile,,cu mina".
Ceaiul de coada-goricelului este recomandat de Dr. med. Lutze in cazul
"congestieicerebraleinsotite de dureri de parcdar vrea craniulsd pocneascd,apoi
impotrivaametelii,a greluiitor, a bolilor dd ochi insotite de l5crimdri,a durerilor
acute de ochi si a hemoragiilornazale..."O migren6, cauzaldde schimbareavremii
sau de foehn,este inldturatdde o singurdceascdcu ceai de coada-so,;celului, bdutd
fierbinte.si incetul cu incetul;consumindu-seacest ceai in mod regr lat, migrena
poaJesd treacdde tot.
Intrucitcoada-soricelului este numita in vechile carli despre plante medicinale
,,leacul tuturorrelelor",ea poatefi folositdacolo unde oricealtcevapare a fi de prisos.
Ea va alungadin organismprin forla ei depurativi diferiteboli care se instalaserd de
ani de zile.Totuleste sd se facd incercarea.
Nu_estein generalcunoscutfaptul cd aceastaplantd are o influenldpozitivdasu-
pra miduvei osoase si cd stimuleazdacolo hematopoeza(formareasingelui).Ea
blutain afectiunilemdiuvei osoase,in care orice ilt medicamentclacheazdsi chiar
in osteopere,z6, dacd se fac cure de ceaide coada-soricelului, bdi gi frecliicu tincturi
de coada-goricelului. Aceasti plantd medicinaldesie un mijioc hemosiatic bun in
oprirea hemoragiilor pulmonare 9i poate vindeca,impreund cu rddicina de obli-
geani, cancerulpulmonar.Radacinile de obligeandsint mestecatepe parcursulzilei,
iar din ceaiulde coada-soricelului se bea dimineatasi searacite o ceasc6,inghiliturd
cu inghifitur5.Ceaiulesie de un ajutor foarte ra[io pentru hemoragiiiestoiratale,
pentru he^moroizii care singereazdputernic, ca 9i pentru greutilile si arsurile la
stomac" In riceli, dureri de spate sau reumatice trebuie biui ceai de coada-
goriceluluiin cantitatemare gi cit se poate de fierbinte.Ceaiulstimuleazd9i activitatea
renali regulatd,inldturdinapetenla,balonirile si crampele stomacale,tulburirile
hepatice,inflamaliiletraiectuluistomacalsi integtinal,stimuleazdactivitateaintes-
tina_ldgi are astfel'grijdca scaunul si fie re!ulat. intrucitajutd9i in tulburiri circula-
torii 9i sp?sme vasculare,poate fi recomandatcu multd cdldurdin anghina pecto-
rali. illincdrimile nepldcutedin vagin se indepdrteazdprin efectuarearinor sjeteturi
gi bai de gezutcu infuziede coada-goricelului.
Pentrutratamentulhemoroizilorse poate preparao alifiedeosebitde bund din
floride coada-goricelului (a se vedea,,Moduri de folosire',).

22
 MOD U RIDE FOLOSIRE
Infuzie:se opdregte1 lingurild(cu virf)cu jt4 litrude apd gi se lasd pulin in
repaos.
Tincturi: Florilede coada-soricelului culese in soare se introduc,fdrd a le
indesa,intr-o s!i9]epina la git, se toarnd deasupra rachiude secari sau
fructe de 38-40%;se rasd sd stea 14 zile in loare sau in aprop,"r"u
rnaginiide gdtit.
Alifie de coada-soricelului:Se infierbintdbine g0 grame de unt nesdratsau
de unturd de porc, se adaugd 15 grame dellori de coada-soiicelutui
prlaspete si tdiatemdruntsi 15 gramede frunzede zmeurdtdiatefin, s^e
lasd sd sfiriiescurt^ingrdsime,se amestecdsi se dd tigaia Oeoplrte. ln
ziua urmdtoarese incdlzestetotul usor, se stbarceprint-r-o Oucdtede ti-
Ign ?i se introducein borcaneuscaie,pregdtitedinainte.n se pastrala
f r i g i d e r!
Bdi de sezut: A .^" ldsa 100 grame de coada-soricelului (intreagaplantd)
p e s t eno a p tei n a p d re ce ,a se da a doua zi' in clocot Jr "iodr g","
apa de baie (a se vedeagi ,,Bdide gezut'la capitolul,,partea 9)
g"noaia,,;.

CRETISOARA (Atchemiila
vutgaris)
cunoscutdin limbajur popurarsi ca brumdrie, cretdrer,
faina-de-.in,palagca,pleagcd,rdiunjir,umbra_muntelui,
umbrarul-doamnei, crelisoaracregtemai alesla margini
de paduri9i drumuri, povirnisurigi'cimpii umededinzone
mai inalte.gi muntoase.plantadre frunzesemicirculare,
cu 7-9 lobi,o tulpinatarecarenu estefoarteinaltdsi flori
galben-verzui fdr6,strdlucire,ce pot fi vdzutedin iprilie
oingil.iunie9i ch.iar maitirziu.De ziuaTrupurui oomhutui
(JoiaVerde- sirbdtoarea bisericiicatolice,n. tr.) se
impletescin anumiteregiunicoronitedin ea, p"nti, u
impodobi apoi fruntea-Mintuitoruliii, acasd,'in coltul
icoanelor. Frunzele creligoareistauuneoriculcatela sbl,
iardiminealase vedgin mijlocullor o piciturdde roud,
strdlucindca o perld.La indllimide peste 1000metri
gasrmo varretate a creligoarei
careare parteainferioard a
It^rl::Pr_q_e _o;tielgcire argrntiesi care inftoregte p"
terencalcaros,cit^9ipe cel de rocd primard. in timpuliinorrrifprint" "tirt
;Lr"}a"i.
intregime,
iarmaitiiziunumaifrunzele; plantele sinittsateapoisd se usuce"rt" in poO.-
Cretigoara
esterenumitdmai alesca plantdde leacpentrufemei(in germana."
numeste9i ,,Frauenmantel" : mantoude damd,,Frauenkraut,, : ptaniafemeilorsau
:
,Frauenhilf" ajutorulfemeilor).Cretisoara n-ajutdnumaiin tultiurdrimenstruale,
leucoree(poali albi, scurgeri),afecliuni.ateorganetorpetvi;il j inaispoziliirJ
vjrstamenopauzei, ci, luatdla inceputul pubertdliiimpreund cu coada-soricelului, in-
fluenleazdbeneficaceastdperioad5. Pentrucazriiletinerelor fetecdroranu le vineci-
clul menstrual
in ciudamedicamentelor prescrisede doctor,cretisoaru i,rp*uni .,
coada-soricelului
(amestecate in pdrliegale)vor fi celecarevor'rbglementa
-Jsie aceastd
problemi'Crelisoara are efectastringeht si vindecdfoarterapid, totositasi ca

23
 si cardiotonic,
in febri pricinuitdde teziuni,rini purutentesi
#iff"*tetic abcese
In urmauneiextractiidentareestefoarteindicat
multecldtiriale gurii,rana se inchidein oeCuii;t ceaiulde cretigoard. Dupdmai
;*i;it;. ili;r de creligoard
slibiciunilemusculare laoinamiir!,'rtopatiite)
gi articutare
fix"ffiu""zd giajutdin
in leziunilepostnatale,in relaxareaorganelorpelviene
nagteri ale femeilorcare au avut
sreler"'l:p,::1::pgiril uygrtrrt (pentrufixarea."r"inii; fortificarea
fibreloruterine,cretigoara "qre toroJ.lrilpindcu lunaa
estede_mare 9i
ar trebuisd bea ceaide cretisoard..Este treia,astfelde femei
,n rnijro-J
atottdmdduitoi in toatebolilede
femei si ajutd,impre^und cu iraista-ciobanutui,;hL; m nirtri"p,*a lprotapsuterin)
si herniiinghinale.in acestecazurise consumairn
cegticu ceaide creligoard timpurzir'ei-incetul cu incetul,4
pregdtit.pe
cit se po"t" oin ptanie;t;;p; cutese.In afard
oe aceasta, se maseazd locurileafectatecu'tincturdde traista-ciobanului (a se vedea
"Moduride folosire",
la articolul
,Traista
ciooanutur, pag.-o+),
uterinse incepefrictionarea iarin cjiuritede prolaps
extern, z91i u"ginlrr'iin sls ni.iu. folosesc,
$i1
mentar'baide sezutcu coada-goricelului supli-
lsintneEesare i 00 gramede plantepentru1
. baipe cdciairaoe-b;;,,.intariiu,
rJi-po"teri utirizatd
flHl|r,:li, 'epiilffi,
strimosii nostri..intrebuintau
?.cesteplanteatit interncit si extern,pentruvinde-
careardnilor,la epilepsiisi hernii. latdLn ciiai Jintr-ocartefoartevechede plante
medicinale: ,,Dacdun om a avuto hernie,fie el tindrsau bdtrin,sd pund
de creligoardintr-omdsuri de apa'atitcit rugirn ou taresii fiarbd sd fiarbdun
ffIl 9i sd beafier-
in medicinapopulardactuald,, aceastdplantdigi ocupaiar loculbinemeritat.
specialmediculnaturistgi preotul.elvelian'xJnzte-relevd in
toateoperatiile aceasta: ,,Doud treimi din
femeiegtiar devenid_eoribos,d;;t ptantaastade leacar fi fost
din timp si vrememii indelungatd;'cdci folositd
ea vinleca toate inflamaliileorganelor
pelviene,febra,.lrs.Yra'. supurilia purulenti,abceselesi herniile.orice lauza
trebuisd bea 8-10ziledin acest'ceii;multicopii-ar ar
multividuvide sotiilelor,dacdar fi cunoscut mai avea parte de mama lor si
acestdar dumnereiesc. npri."i?'"1t"1.'-
zdrobitS si fdcutd.compresd - crelisoaravindecdrini, inJepituri,tiieturi.
in ciudaalimentatiei bune, o tirtculaturdrr"oa,se intdrescprin uzulcopiiicare,
acestuiceai." ", continuual
Crelisoara care-cregtela indllimimaimarrsi areparteainferioard a frunzelor
tie se intrebuinteazd mAialesin obezitate:z-s cegtizilnicau un efectdeosebitargin-
vorabit.Ajut6si ta.ins.om"1i; d-iab.dii-"i,[[ri ra de fa-
9i
debili gi bolndviciosise fortificevezirnd o"[ii Ja"a u." des din acest ceai. Gopiii
crelisoard' li se adauga in apa de baie
La 1 baiese folosesccca.200grame
", oelerouri(" t" orJ1i,,Bdicomplete,,,
la,,Partea generald").
Combinatd cu traista-ciobanului, cum esteexplicatin capitolul
banului", cretisoara _dupd
ajutdcontraatrofiei'musculare-gi ,,Traista-cio-
curabile'Aceastdplantdmedicinald in bolile rr!.rr"re grele,in-
extremd;;ro;asd se toroseiie in scleroza
multiplS. 9i
Mi s-a relatatdintr-ozonda tirii cd ceaiulde cretisoard(uz
tern- se fac sodldriin zona.inlmii; intern- se bea;uz ex-
a aduso substanliala a stariibolnavului
in cazulunorgraueafecliuni itrgchiurui"r"riorii"cardiac.
creatorulnostru,in hita sA "ie neniirginiti,a rirai ra creascdpentru
citeo plantd;n-osd putemniciodatd fiecareboald
sa:i;;ii;'mTnoe"irns pentruaceasta.

?-4
 MOD U R IDE FOLOSIRE

Preparareaceaiului:Se folosegte1 lingurild(cu virf) de plantela tlq litru de

ap5, se opdregtedoar,se lasdsd stea putin.
Compresi cu plante: Se spald o cantitatecorespunzdtoare de planteproas-
pete,se zdrobegtepe un fund de lemn cu un sucitorde taiteisi se aplicd
sub formdde compresS.
Adaos la baie: Pentru'1baiecompletdse iau 200 gramede planteuscatesau
ciliva pumni de plante proaspete,se lasdintr-o gdleatdin apa rece peste
noapte,se incdlzegtetotul a doua zi gi se toarnd lichidulpeste apa de
baie (a se vedea9i ,,Bdicomplete la Parteagenerald").

DRAGA|cA,SiNztENELE(Gatium)
E xi std ma i multe soiur i de Galium: lipicioasa ( Galium
aparine),numitd 9i asprigoard,corndtel,iarbd-lipitoare, turitd,
este rdspinditdpe ogoare,cimpiigi de-a lungulgardurilor,fiind
de aceeacombdtutdde ldranicu erbicide.Atingeo indltimede
60-160centimetri,are rdddcinafrunzelorverticilatd(agezatain
jurul unei axe la acelasi nivel) si umbele alb-verzui
pedunculate.Datoritdtulpiniicu pdr aspru,aceastdplantdeste
o cdtdrdtoare", fiind numitd de aceea ,,lipicioasa"
sau ,,iarba-
lioitoare".
D ri g a i ca (Galiumver um) , num itd si floar ea- lui- Sf.- lon ,
inchegdtoare,sinziene,sinziene-galbene, smintinicd,preferd
ine[imile,se line drept,ajungela o inallimede 30-60centimetri
9i are florigalben-aurii cu mireasmdputernicdde miere.Planta
infloritdesteculeasdin iulie.
Sinzienele(Gatiummollugo),numitesi drbgaicd,peteala-
reginei, sinziand-albd,au florile delicate, de culoare alb-
gdlbuie,asemdndtoare un parfum amintindusor
florii-miresei,
miereasi se intilnescfoarte des pe povirnigurigi marginide
drum, mai mult culcatela sol decitin picioarein timpulinfloririi.
Toateflorileamintitesint aproapeidenticein puterealor lecuitoare.Se gi utilizeazd in
acelagimod.
Plantaaceastacare crestein cantitdlimari a fost datd tot mai mult uitdrii.Dar
tocmaiei ar trebuisd i se acordeo atenliemaimareintr-ovremein carebolilede can-
cerfac ravagii.$i aicitrebuiesd accentuez cd forlacurativaa plantelor
proaspete este
substantialmai mare,deci folosirealor,in cazulbolilorgrave,trebuiesd aibdloc in
stareproaspitd$i in timpulierniise pot gesifireproaspete de sinziene albepe locuri
fdrdzdpadd,sub iarbauscatd.
Ceaiulde sinzienecurdldrinichii,ficatul,pancreasulsi splina de factoriipato-
geni.Ceice suferdde tulburdri alesistemuluilimfaticar trebuisd beazilnicdin acest
ceai.El esteindicatgi in clorozi, hidropizie9i junghiuriintercostale.Folositextern,
ajutdfoarte repedein toate bolile de piele, in rini, furunculesi comedoane.
Spdliturile
caldeajutdla intinderea tenuluiofilit.$i suculproaspdtstbrsdd rezultate
bune,dacdse ungzilniccu el porJiunile de pielebolnavegi se lasdsd se usuce.
Medicina populard recomandddrigaicagi in epilepsie,isterie,coree,boli de
nervi,retentieurinar6,nisip si piatri la rinichisi in urind.$i la bolilegugeiajutd
 acestceai dace se face zilnicfoarte.multdgargard.O femeiemi-a relatatcd a
scdpat
astfel d.eguga, de boala glandei tiroide.-
Mi intilnescanual,intr-unhotelal bailorKneipp, o perechedin Viena/Molding,
cu care sint prietena.Cind ne-amrevdzutin anul i bzg, ,cu
am constatatce solia fdcuse[
gu?e destulde vizibild.Se temeade operalie.l-am recomandatdraqaica.Se face in-
fuzie9i se folosegl.t."Jdg ca gargaraabincdde foarte rrrt" orip" z]in rrna februarie
1980 ne-amintilnit,iardsi_gi iatd,guga dispdruse.Mi-a povestit,in culmeafericirii,cd
soluleiii adusesedes drdgaicdpiodspdta;incd de taincepuir-fir" cum i se micsora
g u g p ,p i n dc e a d i sp d ruco t mp l e t. ' - - - - " ";' - - - '
In ultimaperioaddde timp s-au inmullitcazurilede paraliziea corzilor vocale.
pare cd ar fi vorba aici de o viroz5.. Se
Gargara9i cldtitulcu ceai Oe Oragaicdsint de un
rapid ajutor.oyp?.p.reoJu] elvelianKunzle,ac'estceai este un leac de'incred"r"iiln
cele mai greleboli de rinichi.saupionefrite(puroi la rinichil, crriaiatrn"i
altcevanu mai dd nici un rezultat.Foarteeficaiieeste amesteiulde drdgaicd, "Tn|"i;i;
spfinuli-
de-pdduregi,urzicd-moarte-galbenS in pdrti egale.in acest caz, efectulse manifesti
roane lute.tl vorbegted9 14 zile.Se face infuziede drdgaicdsi se bea riz ceagcdpe
inaintede miculdejun,iar restufpe pbrcursutzitei,inghiit,jii
:::f:::i9:l
cu lngnltltura.ln l0-minute
caz de boali grea trebuieconsumate4 cestipe zi.
Drdgarcaa fost foarte apreciatdin vremurilestrdvechide femeile cu afectiuni
uterine.Ea li se puneafemeiiorin pat cind se declansanagterea,pentiu ir" rii.!"il
durerilefacerii.Aceastdcredintds-a transpus apoi'asupi-aFecioarei-ftfr*
M:;;;
Domnuluia folositdra-gaica in lob de paiepentruculcusuldi sfint.S" r"t spunecd ar fi
pus prunculuilsus drdgaicain loc de perndmoalein iesle.O legJndJ
din Sileziarela-
teazd cd SfintaFecioarda luat drigai'cd pentru cd este singura pe care mdgarul
n-o
mdninca.Asta este adevdrat.Desidragaiia este cdutatdde Vaci, gi mdg-ariio re-
fuzd.' borcii
PreotulKUnzleistorisegte in scrierilesale despre un bdrbatde aproximativ45 de
ani care sufereade o grava boald de rinichi ce be tot inrautatea- in'cete din urmd a
t reb u i ts d - if i e s co s u n ri n i ch iS
. i ce l d l altr inichise ump_luse de' pr r oi r l n, mai putea
functionanormal.Atunciomul s-a pus pe o curd oe olagiLd. A-#;i litni" 4 cestidin
amesteculde plante pentru ceaiuriqenlionat mai sus] adica dragaici, sprinria-Je-
t1-zi_c3_moarta-galbend
F^111i: _?'lar consecinlaa fost cdin p?rti'egale.
Ingnltltura,
A luatde maimuiieori p'ezi biteo
boala i-a trecutcomplet.Acelagiamestecde ceaiuri
se rpcomanddsi in sclerozi renali sau alteboli grave'derinichi.
In timp ce cunoscutulbotanistaustriacRichaldWillfort atenliain carteasa
,Gesundheit durch,Heilkriiuter'
(Sdndfate pri^nplantetle "tr"g"
,"ai"iiit"t-asupra faptuluicd
biutul ceaiuluide drdgaica9i clatitulcu ei sint un milto"excelentin cancerul limbii
si
:3*?{,Proaspdt.stors 9i ainestecat
cu untglutain utceratii
CanCero;;;;'i;i%rri
:t .ln._b9li piele de
99 (Uarfea.. naturi canceroasS,-
dr. HeinrichNeuthaler
scriein ,,Dal
^rauteroucfi"
drdgaica: !espre^ plantele medicinale) urmdtoarele in legdturd cu
,,Drdgaica
albd este in'uneleregiunirecomandatdsi astdzi impotiivacance-
rului,lucrunepermiscdruiatrebuiesd ne impotrivimcu hotjriie.;---'-
. Ag dori, stima,ticititori,sd vd expun acum citevadintre experienlelemete proprii
legate.dedragaicd,pentruca sd apreciatisinguri.Cu aproximativ zecd ani in rr*a,5t
auzitdespreimbolndvireaunui medic stomat-olo_g d!n Linz de cancer al limbii. D"p;
operaliesldbisefoartetare si trebuiasd se ducila Vienapentruraze.L-am sfatuitsa
facdgargard
cu ceaide dragaicS.
o saptdminimai iirrir'"r razelenu-i
maleraunecesare
9i cd b_olnavului
ii eramultmaibine.Curind "iiuiJ.i".a
s-avindecat complet.
Ceva mai tii'ziu.am aflatdespre o femeiede 28 de ani, bolnavdtot de cancer al
limbii' A fost sfdtuitdsi consulteun medic din Kdrnten.Acestai-a promis cd o vin-

Ulele d i n t r e d e n u m i r i l e p o p u la r e in lim b a g e r m a n d a le a ce s tei pl ante

. meci i ci nal ese referd l a Mai ca D omnutur, cum ar fi
Liebf rau e n s t r o h ,a d i c d , , p aie le M a icii Do m n u lu i" si M a r ia Be ttstroh,decr
,,pai el epentru cul cusul Mari ei ,,(n. tr.).
26
decd in cinciani completsi i-a prescrisun ceaide plantepe care bolnavami l-a ardtat
la un momentdat. L-amrecunoscutca fiindceaide drdgaicd.Pentrua o scutide atitia
bani aruncalipe cSldtoriile la Karnten9i pe altecheltuieli, i-amardtatdrdgaicain naturd
ca sp gi-opoatdculegesingurd.S-a vindecatde aceastdboaldgroaznicd.
lncd un exemplu:Era sfirsitde martiecind o femeietindrddin Vienami-a povestit
cd mama ei, in virstdde 63 de ani, este grav bolnavi 9i se aflSinainteaunei a doua
operatiicare trebuie sd aibd loc pe 19 aprilie.Bolnaveiii crescusedeodatd,cu o
jJmdtdtede an in urmd, o tumoare canceroasd pe laringe.Doctorulnu-i spusese
atunciadevdrul,descriindu-r boala ca fiind o formarede gusd. Astfel,bolnavaajun-
sese la prima operalie.Timp de gase luni totul decursesenormal.Acum apdruserd
insd la bralulsting durerifantastice,care nu conteneauzigi noapte.Minaera umflatd,
bolnavanu-gimai simleamina 9i bralul,nemaiputind!ine nici mdcaro foaiede hirtie.
Pentrua-i usura durerile,mediculprimarcare o operaseprima datd propuseseo a
d o u a o p e r a t i ec, a retre b u i ad, u p d cu m a m mai spus,sd aibaloc la 19 apr iliegi la car e
sd-iseclionezeun nerv dintregit si claviculdpentrua o eliberamdcarde durerilecele
mai insuportabile. Doctorulsuslineacd nu mai existdnici un alt ajutormedical.Totugi,
eu am sfdtuit-ope femeiarespectivdsd bea ceai de drdgaicdgi sd facd gargardcu el.
l-am mai recomandatun amestec- cu efectde impiedicarea formdriicancerului- de
ceaiuride plante,9i anume300 grame de filimicd,100 grame de coada-goricelului gi
1 0 0 g r a m ed e u r zi cd(1 1 /2l i trup e zi , ci te 1 inghilitur lafiecar
d e20 minute)pr, ecum9i
ungerea9i friclionarea cu alifiede drdgaicd.Va puteliimaginamirareagi bucuriamea
cind am aflatcd durerileincetaserddupd 4 zilelInaintede 19 aprilie,femeiaa inceput
sa-gisimtaiarSgiminagi bralul,putindsd le migte.Mediculprimara fost vizibilsurprins
cind fiicaei l-a rugatsd nu mai efectuezea doua operalie.A rdmasimpresionatatunci
cind i-a relatatfidel despretratamentulcu plantemedicinalesi i-a spus: ,,Mamadum-
neavoastrdsd continueaga! Am aflat dupd citva timp cd femeiifi merge ,,strdlucit" -
citezexactcum mi s-a comunicat gi ca - poate deja sd se ocupe de gospoddrie gi de
familiaei de sasepersoane.
$i tratind ulceraliile canceroase se pot obline vindecdri.In ultimultimp s-au
inmullitbolile maligne de piele care se manifestdsub forma unor pete intqnecate,
bine conturategi aspre.Se presupunecd ar fi vorba de o boald infeclioasd. In acest
caz, tratamentul cu suc proaspdt de drigaicd gi alifiede filimicddd rezultat.
Simultan
trebuiefolositinsd neapdratceaiuldepurativde filimica,urzicdgi coada-goricelului.
O femeiedin Austriasuperioardaveaun nodul in cerulgurii,care-ipricinuiadureri
ingrozitoarein toatd gura. ClStindu-secu ceai de drdgaicd,a scdpat in 4 zrleatit de
nodul clt 9i de dureri.Afirmaliacd folosireadrdgaiceiin astfelde boli este ,,unlucru
nepermis"nu poatesta deciin picioare.Esteinsd sigurcd nu numaiplanteleaduc aju-
tor, ci gi atotputernicia Domnului.La urma urmei,totulestein miinileDomnului!

MOD U RIDE FOLOSIRE

Preparareaceaiului:Se folosegte1 lingurild(cu virf)de drdgaicdla 114litrude

apd,se opdregte,se lasdsd stea pulin.
Suc proaspit: Se spald drdgaicaproaspdtdgi se stoarce,cit esteincd in stare
umedd,cu ajutorulstorcdtoruluielectricde uz casnic.
Prepararea alifiei: Sucul proaspdt este amestecatcu unt la temperatura
camerei pind se formeazdo pastd alifioasdcare se pdstreazdla frigider.

27
 FlLl MICA ( Catenduta
officinatis)

. ,.Filimicaocupd un loc de seamd printre plantele

i n d i g e n eEa
. ar e numer oase
denumirpopular
i e,cum ar fi:
boance, calce, calddrugd, coconite,'fetigcd, floare_
galbend, gSlbenioare,ndcolele, ochi-galbeni,rosioard,
rujinicd,salomie,stincutd,tatdisi,vizdoige. Fiiimicbeste
dintre acele plante care intervin,oferindu-giajutorul,in
cancergi ulcerecanceroase.se gdsestein unelegrddini
la,!ard,uneoricregtesdlbaticEi pe grbhotisuride"pantd.
Fiind din nou cunoscutdsi Obritain popdr, avind deci
iaragicdutare gratie fortei'ei vindecdtoar'e,n, o intitnirn
i n g rddini,ci_gi pe ogoar e. Filim icaajunge la o
"indltime
Og ? l de 30-00 centimetri, capitulele' ei" florale
strdlucescin nuanle de la galben pind la portocaliu-
galbui,iar tulpinagi frunzelesint zemoasegi lipicioasela
pipdit.Exlstadiferitevarietiti: cu capitulelefldralepline,
cu sta mi neledeschisesau' inchise' laculoar e.Eld sini

turere
ro,rro,."r"''srtuln""HrJ":ttiln$g'":
?,i1,11p1:-"ap
filimjca
?,l::?f
=l',?iil3il:B?'isT; ' vv qveeq'
era.,consideratd incbdin secolele trecuteoreptbarometru
. ln medicina populardaceastd
-plantdse culege9j se utiliieazdcu flori,tulpinasi
frunzecu tot. Trebuieadunatdinsd pe soare"stidlucitor,cdci atunciputJrileei
timdduitoare ating?pogeul.Filimica poatefi luatdproaspdtd'Oin gredna
toamnd,.atita timpcit n-afostnapaditb r -'-"' pihi t1riilin
de rugind(mane).
Filimica se aseamdnd puterniccu arnica,-tiinOir-iinsdsuperioard in puterecurativd.
Arnican-arevoiesd fie administratd interndecitsub supriveghere medicald, intrucit
este posibilca ceaiulmai degrabdsd ddunezebolnavilorde inimdOecift Ji le
foloseascd, pe cind ceaiulde filimicapoatefi consumatfdrda dduna.Fiindo pfinti
depurativi,ea constituie pentrunoi uh ajutorpreliosin iciliui iniecits. Bautulzilnic
a.1-2.cegti cu ceaide filimicafaceminurii.ritihricbare efecto" stimuleazd
circulatiasingeluisi grdbeste vindecarearinilor. "rijtire,
Un om a intratcu minaintr-unfierdstrdu circularsi durerilede pe urmar6niinu au
il.."lqJ nici.dupd iegirea din spital. Auzind aceasta, i-amsfatuitsd apetezela alifiade
filimicd' A fost entuziasmat db efectulacesteipomezi9i mi-a cd durerile
care-ipricinuiserq noplinedormite au trdcutin sburttimp. "orrnlc"t
De atunci,solia iui
planteazd ryr.lt?
iarigifilimicd in grddind.
Aflindu-mdintr-o vizit5in Mrjhlviertel, gazda mi-a ardtat picioareleei pline de
varice.Am luatfilimicddin grddind. g,iam -preparat alifia.Ranidsitele i le-amJplicat
im.ediat pe gambe(resturile fot fi refdlositede 4-5 ori).pe ,tra, ]"r"iu intins'zilnic
alifia,cu o.grosimecit muchiacutiturui, pe o-bucatade pinzap; ;;r; gi-a " regat-ode
qambe..Ve!i fi uimiti-auzind ca pairu saptaminimdi ti''iir, CinJ m-a vizitat la
Grtesktrchen, varice_le ii dispdruser5. Ambelepicioareaveauiardgio pielefrumoasi,
netedd.O cdlugarildmi-arelatatcd sfdtuiseo'femeiebatrinapJ .tr" 6-,"*"rcase pe
stradddin cauzavaricelordeosebitde marisd se tratezecu alifiede filimica. A fdst
surprinsdcind aceafemeiei-a ardtat,o lundmai tirziu,in cutmJi fericirii, picioarete.
Toate.varicele dispdruserd gi pieleaigirecapatase netezimea.
Alifiaaceastaqutdfoartet?p_i.d 9i'inflebite,ulcerevaricoasecare nu se vindec6,
fistule., degeriturisi.arsuri.Riitia$i resturile de pe urmaprepardrii ei se folosescla
leziunileulceroase'ale sinului,chiir da_cd sintmdligne(cancermamar).
Uneicunostinte a trebuit,deodatd,sd i se extirp6ze iinul. in timb c" se aflaincdin
spital9i toli nejteieamgrijiin tegeiuracu stareaei, i-ampregdtitatifiede filimicd. Cu
aceastaalifiegi-auns mai tirziuuriagarand rdmasdde pe urma operaliei,drept care
mirimea rdnii s-a redus mult. Gicatriceleei au dovedit la consultulpostoperatoro
vindecareatft de frumoasdin comparatiecu cele ale altor paciente,incit n-a mai fost
necesari decit pa(ial radioterapia.
Alifiade filimicdeste de mare ajutorgi atuncicind piciorul este nipidit de ciu-
perci. Multe scrisorimi-au confirmatacest lucru, chiar in cazurilein care ddduserd
greg toate metodeleincercatepind atunci.$i infuziade filimicaproaspdtdpoate fi
folositdcu succesin aceastdboald. Dacd o astfelde micozi a cuprins zona vaginu-
lui, trebuiefdcutespdldturisau bdi de gezut.Se iau 50 gramede filimiciuscatesau de
2 ori cite 2 miiniplinede filimiciproaspetepentrufiecarebaie de gezut.O femeiedin
Stuttgartmi-a scris cd solul ei suferisede o ciuperci la picior. Ce nu incercaseri!
Bdile,alifiilesi pudra nu ddduserd nici un rezultat.Atunci au incercatcu alifiede
filimic5.Dupd opt zile,locuriledeschises-au vindecatgi aga au rdmas.Nu-i minunat?
Pe lingdalifiear trebuipreparatd9i o tincturdde filimicd(a se cduta reletala ,,Moduri
de folosire').Aceastdtincturd,diluatdcu apd fiartd,estefoartepotrivitdla compresele
preparatepentrurdni, contuzii, hematoame,rupturi musculare,ba chiar pentruul-
ceralii purulentesau de naturi canceroasi, pentrurdnideschisedin cauzaescare-
lor, pentru umflituri, abcese si pustule.
Nu numai preotulKneipps-a zbdtut pentru a impune filimicadrept un mijlocfi-
toterapeuticde vindecarea ulceraliilor canceroase,ci 9i medici cunosculica dr.
Stager,dr. Bohn,dr. Halensersi allii.Dr. Bohn citeazdaceastdplantdca fiind cel mai
importantmijloccurativin bolile canceroase,atuncicind nu se mai poateintervenipe
cale chirurgicald9i recomanddsd se bea ceai de filimicdo perioaddmai lungd de
timp. Suculproaspdtstors al filimiciipoatefi folositcu mare succeschiarin cancerul
pielii. Hemangiomuluns vreme mai indelungatdde citevaori pe zi cu suc proaspdt
de filimicapoatefi fdcut sd dispard,la fel 9i semnele din nastere (sub formd de patd
coloratd)sau keratozasenili (petelede bitrinele) 9i petele aspre de naturi can-
ceroasd de pe piele pot fi astfelindepirtate.Recent,mediculgi cercetdtorulameri-
can,dr. Drwey,a atrasatenliaasupraputeriicurativeunicea filimiciila cancer;a putut
consemnareugitetdmdduitoare foartebune.
Ceaiulde filimicdse administreazd intern9i in boli gastro-inte$tinale, in crampe
si ulcere stomacale, in inflamalii ale colonului, hidropizie si hematurie. El
reprezintd,de asemenea,un mare ajutorin viroze gi infeclii bacteriene.Ce efect
minunatare folosireaceaiuluiproaspdtde filimicdreiesedintr-odeclaratiepe care mi-a
fdcut-oun medic: O fetilade doi ani gi jumdtatese cam imbolndvisedupd repetarea
vaccinuluiantipoliomielitic; avea diaree cronicd,sldbise,se constataserdo scddere
evidentda vederii9i tot felulde greutdlide nutrilie.La un consultclinicse determinase
in cele din urmd cd ar avea paratifos, motiv pentru care fata era linutd sub observatie
medicald.Dupd o folosirede o sdptaminda ceaiuluipreparatdin flori proaspetede
filimicd9i administrareaunui numdr mic de medicamentehomeopatice,copilul s-a
refdcutin mare mdsurd.Rezultatulanalizeifdcute imediatgi repetatede 3 ori a ma-
teriilorfecale,in vedereadepistdriiagenlilorpatogeniai tifosului,a fost pentru prima
datd negativ."
Deoarecefilimicadd rezultatebune in icterul infectios,este un leac excelentsi in
bolile de ficat. Florile,frunzelegi tulpinasint opdritecu'apd clocotitd,iar ceaiulse bea
neindulcit. La bolileenumeratemai sus se pot bea 3-4 cegtipe zi, aproximativ1 lingurd
la fiecaresfertde ord. Se oblineun mijloc vermifug dacd se prepardun ceaidin tl+ li-
tru de apd si 1 lingurdplindde floride filimicd.Sucultulpinilorproaspeteindepdrteazd
verucile (negii)9i scabia (riia);dacd infuziase fierbe9i locurileatinsesintimbdiatein
ea, atuncise vindecdeczemele9i inflamaliileganglionilor.Ceaiul,consumatzilnic,
are efect depurativ. Persoanelorcare folosescochelarisi care fac cite o baie de ochi
cu ceaicildut li se intdregtevederea.SpdlSturile cu infuziede filimicdgi coada-calului,
 amestecatein parli.egale,
ajutd-inulceraliisi tumori canceroase,la picioarelecu ul-
cer varicos,in osteoporozi, in abcesdte'coapJeigi in ;t;it;-,]rfti purutente,
nuvorsdsevindece. Seia 1.lingurd care
cuvirfdina'cest
amestec pentruilz ritruoe ipi :
Pentrua reliefaperformanlele u-niceale ceaiuluide filimici,ag.dorisd maiingirciteva
rezultateconcludente: o asistentdmedicaldcare sufJr"i' J"i" te'Jpt ani de o in-
flamaliea colonuluiisi luaseori la un medicrp_"","tirj. A^fosistituiia,dupabrogura
mea,sd ia ceaide,filimicd..Pe parcursul a p.atru
tite Joaut,incetut in""trt,citedoud
cegtlcuceaide filimicd. Nicinu i-avenitsd creadd-cind ",
a"p;;;ijtotosire
tot r-auli-adispdru! scurtd
_-,onucdlugdrild.mi-a povestitcd suferea d; ai;rJputernicd. Desi
a bdutceaide mugelel, s-i simlitnici'our"ilor"rl. noi" cind a r""rr!'i"'.!]iril'b
filimicda fost inlaturat,
rdulin timpulcet mai scurt.- o irti ;t;gd;i-;;iin
chinuiadejade 15 ani cu o ciupercdla piciorgi aveadeseorisi flebite.B"u"riase
A reusitsd
ajungd,in cele din urmd,prin uzul alifiei'de filimica,l";;;;"-b"rJ1'-pijr!"rlibl "1
Florilede filimicd,2,lingurife
rasela 1 ceagcac, ipi, sintun riiitiv ufor. - crustete
din nas se pot vindeca.ugor cu atifieoe dtimicd. ooi"iuufi; ffiH;iilEu" nu suporrd
unty13de porcpoatefolosila prepararea..alifiei si grdsime'vegetald pentru
a oblineo pomaddmaiarifioasb, de calitate.
se toarndin eabit"eiiecarda"putin uiei.-

MODURIDE FOLOSIRE
fnfuz_ie: 1 lingwita(cuvirf)de plantela tr+litrude apd.
Bii de sezut:De2 ori
pldnteu.scatela 1 9,lr ? mfiniplinede ptantepibi.p"t" sau 100gramede
baie oe Eezut(a be vedea, Bdi de sezut,,, la ,,partea
generalS")
SpSl6tu_ri:^1 lingura(cuvirf)de plantela tlz litrude apd.
I Inctura:Se pune1 pumnplinde floriintr-unlitrudd rachiunatural, se lasd14
zilela soaresaula cdldurdde cca.20 grade.
Afifiede filimicez,$^! ori 2 miinip|ne,oeiiLimica (frunze,tutpinigi flori)sint
tdiatemdrunt500^grame de osinzdde porc hrbnitnaturalsau de unturd
de porc bundse infierbintd astfeldg parcds-ar punegnilelera pr"Jiilin
aceastdunturdfierbinte se introducfilimicile tdiate,se tdsdse sfilfiebine,
se amestecd si se iaude pe foc.Se acoperdgi se lasdsAsteatimooe o
zi. A douazi, prep-aratur se incdtzegte ubgrsi'setirtietzat;ir:;'bucate
de pinzdsautifonin vasecurate,pr'egetit6 dihainte.
suc proaspit:_seqpatafrunzete, tutpinitjgift;rii; ;i se trec,in stareumedd,
prinstorcdtorul electricde uz casntc.

LEURDA (Ailium
ursinum)
primdvard
,. .Fiecare
plini lduc9 speranlein soaregi c5ldur5.Ne simtimiardgiveselisi
de avint,ne bucurdm de primainverzire a naturiisiJ" uoiogia''iumii pisarilolcl
intlea,oa.fiinfd,
c.ade un autenticdar de lJcreitoi.ln fala acesteinoi sptendoriverzi,
ar trebuisd pdgimqpreo noudcurdde primdvard, o curitire 9i depurriliea orga;isj
muluicareduc la o improspdtare gi invioiareigienicid;;;'e J"'iriiiJreamd.
Mai alesleurda,numitd9i ai-ciordsc, ai-di-pddure, ai-sdlbatic, aiuti,aliu,aliu-de-
iunie,leoarddsauleordd,fac6partedintreacestivestitori ii p;irr;;ril.?runzete,de un
yefgqproaspdt, lanceolate,
lucioase, asemdndtoare celoralbldcrdmioarei, iesdintr-un
bulb lunguietcareesteinconjurat de membranealbe,transparente. Tulpinanetedd,
30
 d e u n ver de deschis,impr eundcu potir ulalb ajung
pind la o indllimede 30 centimetri.Leurdacrestenu-
ma i p e c impiibogatein hum ussi umede,sub tufisur i,
in pdduri de foioase9i alpine.I se simte puternicul
mirosde usturoichiarinaintede a zdri planta.El i-a si
adus in popor numelede ,,ai"- sdlbatic,de pddure-,
insemnindusturoi: acest miros exclude fdrd nici o
indoial5orice confuziecu frunzeleldcrdmioareisau
cu otrdvitoarea brindugdde toamnd.
La inceputul primdverii, multe zdvoaie sint
acoperitecu frunzeleproaspete,verziale leurdei.Ele
rdsar din pSmintin apriliesi mai, uneori chiar mai
devreme.Floriledevininsa vizibileabia pe la mijlocul
lui mai sau in iunie.Puterniceforte vindecdtoarezac
in ea 9i se spune ci gi urgii o cautd cind ies din
hibernare,pentru a-si curdla stomacul,intestinelegi
singele. Leurda conline in esenld proprietdtile
usturoiului nostru,numaici are o puterecurativdmult
mai mare. Este, de aceea, deosebit de indicatdin
curele depurative de primdvard si ajutd la vinde-
ca rg ab olilorcr onicede piele.
Intrucitfrunzeleisi pierd forlele lecuitoarein stare
uscatd,in cura de curdlire9i depurafiede primdvard
ele se folosescproaspete.Se pun, tdiatemdrunt,pe
pfinea cu unt; tocate fin, in loc de alt condiment
(nefierte)in supa zilnicd, pe cartofi, in perigoare,
chiftelesau altemincaruri al cdrorgust estgimbundtdtit cu pdtrunjel.
altminteri Frun-
zelepot fi preparate9i ca piuresau salatd.Intrucitfolositein cantitdtimariau un gust
inlepdtor,dr tr'eOuiamestecate in piurecu frunzede urzici.
Frunzeletinerese adundin apriliesi mai, deci inaintede inflorire,iar bulbiila
veriigi toamna.Bulbiide leurddpot fi folosilila fel ca usturoiul.
sfirsitul Esteindicatca
persoanele cu stomacsensibilsd toarnelapte cald pestefrunzelesi bulbiitdiati
mdrunt,sd lasetotulsd stea2-3ore,apoisd beaacestlichid,inghititurd cu inghititura.
Pentrua aveape tot parcursulanuluileurddin casi 9i a beneficia de putereaei
temeduitoare, se prepardo tincturdde leurdd(a se vedea,,Moduri de folosire").Din
aceastdtincturdse iau zilnic10-12picdturiin pulindapd.Acestepicdturiajutdla o
memorieexcelentd, previnarterioscleroza gi alungdmultealte afecliuni gi indispozilii.
Leurdaare un efectfoartefavorabilasupraaparatului digestiv.Se recomanddatft
la diareeacuti si cronicd,chiardacdaceac.aesteinsolitdde baloniri si colici,clt gi
la constipalie,dacd aceastase bazeazdpe spasmeinternesau pe lenevirea in-
testinelor.
Viermiiintestinali, chiargi limbricii,mor la citvatimpdupi folosirea leurdei.
O datdcu imbunititireaactivitdlii intestinaledisparsi aceleindispozitii careaparade-
seala oamenivirstnici sau la gurmanzi din cauzaintestinelor lenese,inactive sau prea
pline.Insomnia,tulburdrilecardiaceprovocate de stomac,indispoziliileprovenite din
arteriosclerozd sau hipertensiune arteriald- ca vertijul(ameteala), senzatiade
apdsare(la cap), de neliniste9i depresiunile- vor ceda.Suprapresiunea scade
treptat.Vinulde leurdd(a se vedea,,Moduri de folosire')este un preparatminunat
pentrutoli bdtriniicu vegnicesecreliipulmonareabundentegi greutili in respiralie
legatede acestea. Chiarin cazurilede tuserebeldindelungatd se scapdde flegmasi
de insuficienla respiratorieprovocatdde ea. Acestleaceste indicatin tuberculozd
pulmonard9i hidropizie,de caresuferddeseoricei bdtrini.Frunzele folositein stare
proaspdtd curdldrinichiisi vezica,favorizind urinarea.Rinile care se vindeci greu,
 u_nsecu suc proaspdtde leurdd,se vor inchiderapid.Chiargi stareabolnavilorcar-
diovascularise amelioreazS.
Leurdaeste un mijloc depurativ incd neapreciatla justa sa valoare,care se dove-
d.eqtgbun.mai alerspentru epiderma cronii suferinili. Mediculnaturistgi preotul
elvelianKtjnzle..a..ldudat.in
mod specialaceastdplantd:,,Eacurdldintregulorgjanism,
face_singelesdndtos, alungd si distruge substanleleotrdvito"rej per.oanele mereu
bolndvicioase, celecu eczemesi cu tenulfdinos,sbrofuloSiiSi reumaticiiar trebuisd
venerezeleurdaasemeneaaurului.Nici o planta o" p" pihi'ii il;;i; atft de eficace
pentrucurdlireastomacului,a intestinelor si a singelui.Tineriiar inflorica nisteroze si
s-ar deschideca un con de brad la soare!"KUnilearatd mai incolo ca gtib familiiai
cdrormembrierau..inainte ,,tottimpulanuluibolndviciosi, mergeaudin doctbrin OoCioi,
gl qilld_q grupliisi eczeme,scrofulogipe tot corpui,patizi de parcd ar fi zdcut deya
in groapi g! i-a1 qiciiJgdinileiardgi atardde sub pdmint caie s-au insdnatosit;i
fi 9i
invloratdupd o intrebuinlaremaiindelungatda acestuidar niinunatal Dumnezeirii',.

MODURIDE FOLOSIRE
sub formi de condiment:Frunzeleproaspetede leurdi se mdruntesc ca
pdtrunjelul sau ceapagi se presardpe piine,in supe,sosuri,s'alatesi
mincdruri cu carne.
Tincturdde leurdd:Frunzele sau bulbiitdialimdruntse introducintr-osticld
pini la git farda se indesa,se toarnd'deasupra rachiude secardsau
oricealt rachiude 38-40%fdcutin casdsi se lbsa14 zilein soaresau in
apropierea maginiide gitit. Se iau de 4 ori pe zi cfte 10-15picdturiin
putindapd.
Vin de leurd6:Se ia 1 pumn de frunzetdiatemdrunt,se lasdsd dea citeva
clocotein tl+ litrude vin alb,se^indulcegtedupegustcu mieresausirop
gi se beadin acestvinpestezi,incet,inghitituid c[ inghititurd.

MACRIgUL-IEPURELUI
(oxalis
acetoseila)
Este denumitin limbajulpopular gi macris-de-
pddure,macrigul-caprei, mdcrig-pasaresc, mdcrisor-tri-
foios,mdcrigul-cucului,pita-cucului,
trifoiu-acru.
. Mdcrigul-iepurelui
acoperd solul pretutindeniin
padurilenoastrede foioasesi coniferecu un covorde
frunzede un verdedeschis,bresdratcu florialbe.deli-
cate.Priveligteasa esteextremde placutdochilor.Cind
merg sd culegciuperci,mi se intimplauneorisd md
aplecdupd o frunzdsi si o mdninc.Florilele adunin
cantitdti maimicipentruun amestecde ceaiuripe care
il citezla pag.87.
Mdcrigul-iepurelui
nu se usucd,ci se intrebuinteazd
doarin stareproaspdta. El inliturdpirozisul(arsurilela stomac)gi tulbuieriled;p;:
tice 9i digestiveugoare.- Pentruaieste indisi:ozilii,el se bea su'b'formede ceai rdcit
ln prealabil,
in porliide cite2 cegti.pp zi. Contraicterului,a nefritei,a eruptiilorcu-
tanatesi a viermilor,dozarespectivd se beacaldd.
_ Medicina populard recomandd sucul proaspitstorspentrucancerulincipientla
stomac,tumorilesi ulceraliilecanceroaseinternesi externe.Suculproa'spdt se
32
 oblinecu ajutorulstorcdtorului
electricde uz casnic.Se iau3-5picaturio datdpe ord,
diluatein apd sau ceaide plante.Pe ulceraliile canceroase externesuculproaspdt
storsse ungedirect.
In parkinsonism(boalalui Parkingon), suculse prescriein dozade 3-5 picdturi
pe ord, luate intr-o infuziede coada-soricelului, iar extern se folosegtepentru
friclionarea
gireisglner1i,
Diluarea9i dozarbatrebuierespectate cu stricte!.ttt rI ."n-
cerede stomac,ulceraliisi tumori,cit si la boalaluiparkinson.

MOD U R IDE FOLOSIRE

Preparareaceaiului:Se opdregte1 lingurdde frunzeproaspetecu ll2litru
de
apd gi se lasdsd stea putin.
Suc proaspit: Se spaldfruhzelegi se storc cu ajutorulstorcdtorului
electricde
uz casnic.

M U9ETELUL (Matricaria
chamomiila)

Yd denumiri:
11t9, mamorili,mdrariul-ciinelui,
matricea,morund,
^
._X .il T" - mu9let_oe_ctmp,
roman,romanitd, romagcd.
-qM ogoare,soluriargiioase,
cfmpi!,luminiguri,
costise,
f pe ,Cregte.pe
lanuri
de cereale,
cimpuri d-eporumb,trifoi,
cartbti
gi steiri.
_*Xlc=-f" I /
J'Hl?L?#.:ii'ia?"#lJl"
ffi \\W''"?1"#ruii.TyJ TruT:nslJil';
qffi :x'Tlil'Jile:"?iJ:;"3#1i,,ifi1i,"33
spre deosebirede al musetelului
qNY t sdlbatic,concav,mirosul
itN[df deosebitde aromat 9i plicui. Nu cred ca'este necesardo
'4/f(
+MLTft , 7| descrieremai aminuntitda acesteifloriatftde cunoscute.
Capi-
\}ffi tulele
florale
terminale'se
cotecteaza
din-m"ipn* ir ;ili, 5;
-h" preferat in soareleamiezii.Nu este o exagerareda6e iitez
'\\ nl'h?iiJy,i:X?U;j""%:i5:'iX;#?i,"$JT5,:* T?r
alescontracrampelor a durerilorabdominale(coiici1.et ajutdgi in uf-iohari,
.9i
9j:l::-' eruplii,
struale
dureridb stomac9i secreliistomaial"i6rno;i;, tirrourerimen-
(cumar fi amenore.ea)
9i aiteafecliuniateorganetorFa"i;h;; in inio,iiiii,
epididimitS,febrd,dureride pe urmariniiorsi dureridedinti.
Mugelelulare efe.ctsudoiific, calm.ant,antispasmodic,ie_zinfectant si antiin-
flamatorin inflamaliide.tot felul,mai ales ale'mucoaselbr. Extein,mugelelulse
administreazd sub fo.rmdde compresegi spSldturi in conjunctivi=ie-Ji'alte
inilamatii
ale ochilor,in eruptii cutanate*re prd.voacd mincdrimi
6;r srpl;riii, .]ig;;il;;l;
9ltptilg prircumgi-laspSlarea
de,d.i1!i, rinilor. CindavemJupiilii,1-i'fi bin" si bem
oe Tlecaredatacite.o ceas, cd cu infuzie_demugetel;ne-amlinistiinainteca inimasd ne
fie afectatd.Foarteindicatiesteo pernduscati iu mugefel, a$licatdcjtOalocal.
tl=:P:Ftrrile cu au un efect calmarit,'cu
ihftuenldbeneficiasupra
,^."9?iP
Intregululsistemnervos.fuqgtgl
Oup4boli grelesau stdri de epuizarevd vetisimticuiind
mai bine.s,l linigtilisufletegte.
in ingri;ireadumneavoasird cosmeticeisa fi, ijiiji
mugetelul. Dacdface,ti sdptdminal o 6ai6a feteicu infuziede mugeleLveliveoeacuil
tenul dumneavoastriinflorestesi culoareaielei se improspr6'a;t.'gi'in r"giiii*"

33
p irulu i a r t r e b ursd fo l o si l ii n fu zi ad e m ugelel,mai ales dacd aveli par ul blond.
Spdlindu-viastfelpe cap, pdrulvd va devenivaporosgi va cdpdtaun luciufrumos.
Mugefelulusureazdscaunulfdrda aveaefectlaxativgi este astfelindicatindirectin
tratamentulintern al hemoroizilor,care pot fi tratali si extern cu alifiede mugelel.
Aceastdpomaddpoatefi folositagi pentruvindecareardnilor.Guturaiul9i sinuzitase
amelioreazd repededacd se inhaleazdvaporide mugelel.Dupa un astfelde tratament
trebuiestat,bineinteles, la cdldu16.
Uleiulde mugelelera folositincd din antichitateca frecliecontra nevralgiilorsi a
reuma t i s m u l uai rti cu l a r.L a ve ch i ie g i p teni,museteluler a consider at,dator itdputer ii
s aled e a s c i d e a fe b ra .d re p tfl o a re azeuluisoar elui.Numelede Matr icar ia esteder i-
vat din latinescul,,mater" : ffl?ffId, deoarece mugelelulera in
utilizat bolilemamelor 9i
ale femeilorin generallIn vechilecdrli despre plantemedicinalese poate citi cd uleiul
de muselelalungdobosealamembrelor,iar mugelelulfiertin apd gi aplicatpe vezica
bolnavd calmeazddurerile.
Medicul naturist Johann Kunzle relateazddespre o femeie din sat, numitd
vrijitoareamugeleluluigi foarte cdutatdde bolnavi;a ajutatcinci persoanecu auzul
slab sd-girecapeteauzul,prajindo ceapd-de-mare, Urgineamaritima(carese cultivd
in horticulturd), in uleide musetel9i picurind de mai multe ori uleiulcaldin ureche.
Aceastd ,,vrdjitoare" fdcea sd se migte iardgimembrele paralizate,cu ajutorul
frictiunilor cu uleide musetel.Contradurerilor de ochi punea la fiert mugelelin laple
s i il'a p l i c as u b f ormdd e 'c6 mp re seca l depe ochiiinchigi,car e se vindecau' cur ind. in
6ontinuare, preotulKrjnzleistorisegte. ,Un lesdtornu mai puteadormi decitgezind;alt-
fel aveasenzatiacd se sufocd.Femeial-a privitpe om dreptin ochi gi i-a declaratcd el
nu poate urina,ceeace omul i-a confirmat.l-a spus sd-gipregdteascdimediato sticld
mare cu vin pe care sd-lfiarbdcu mugefel,din care sd bea un pahar plin diminealagi
unul seara.Urmareaa fost cd a reusitsd elimineo cantitateincredibildde urind,mai
intfitulbure,apoi tot mai clard;in opt zileera vindecat."

MODURIDE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului:Se opdregte1 linguritd (cuvirf)de floride mugelelcu 114

litrude apd9i se lasdsd steapulin.
Adaosla baie:Pentrubdilein caddse iau de 2 ori cite2 miinipline,pentru
bdilefetei9i spilatulpdruluicite 1 pumnplinde floride mugelel;canti-
tatearespectivd se opdregtegi se lasdsd ,,tragd".
Comprese21l4litrude laptein clocotesteturnatpeste1 lingurd(cu virf)de
mugefel, se lasdsd steapulin,se strecoard 9i se fac compresecalde.
Aburi de muselel:1 lingurd(cuvirf)de mugelelesteopdritdcu 1 litrude api
in clocot,Vaporiise inhaleazdstindcu capulsub un prosop.
Perni cu plante:Se umpleun sdcule!de pinzdde in cu flori uscatede
mugelel9i se insdileazS. Se incdlzegte bine intr-otigaieuscatd9i se
aolicdlocal.
Uleide mugetel:Se umpleo sticldpindla git,fdrda se indesa,cu floripfoas-
petede mugelelculesein soare9i se toarndpesteele uleide mdsline
presatela rece.Uleiultrebuiesd acopereflorile.Sticlase lasd,bineastu-
patd,14 zilein soare.Se pdstreazd la frigider!

,J+
 Alifie de musetel:200 grame de grdsimede porc se infierbintdca
pentru a frige ceva 9i se adaugd 2 mfini pline de flori proaspetede
mugetel;vor da in clocot,ridicindu-se spumegind.se amestecd,se aco-
perd 9i se pune totul peste noapteintr-oincdpererdcoroasi.A doua zr
se incdlzegteincd o datd ugor gi se stoarceprintr-obucdlicade pinzd de
in. Din experienlda reiegitcd cel mai bine se procedeaziastfel:Se pune
o bucdlicdde pinzd de in intr-o sitd, aceastase lixeazdpeste un vas cu
cioc gi se sto-arce.Pasta alifioasdeste amestecatdapoi uniform,dupd
care se toarndin borcanecurate.

NUCUL
(Juglans
regia)

Nucul,numitin popor si nucarsau nuc-costeliv,

infloregte in lunamaiincdinainteaformdriigi aparitiei
frunzelor. Frunzele proaspete
se adundin iunie,nucile
verzi la mijlocullui iunie,atita timp cit mai pot fi
inlepateugor,cojileverzide nucdpulininaintede a se
coace 9i de a deveni maro, iar fructelecoapte in
septembrie.
Ceaiuldin frunzede nuc esteun mijloceficacein
tulbuririledigestive,deciin constipatiegi in inape-
tenli (lipsa poftei de mincare), precum qi in
curitireasingelui.De asemenea, el se intrebuinteazd
cu bune rezultate in tratamentuldiabetuluisi contra
icterului.
O infuziedin frunzede nuc ca adaosla baieeste
bundcontrascrofulozeisi a rahitismului, contraos-
leopolgzei 9i a umfl6turilor
la os, ca 9i a unghiilor purulente
de la miini si picioare.
Spalaliin cazde eczemi la cap (maialesla sugari),rofii (coii)si scabie(riii) locurile
respective cu infuziedinfrunzeverzide nucsi vetivedeacurindiezultatul!
Spdliturile,respectivbiile cu ace^st adaos'ajutdin acnee, purulente,
transpiraliapicioarelor9i leucoree.Se cldtegtegura cu aceastd "rrptii
infu2ie'incaz de
stomatitiulceroasd, afectiuniale gingiei,gitului9i laringelui.
O infuzieconcentratd din frunzede nuc, addugatdla apa de baie,vindeci de-
gerdturile $i in cazuluneicideri masivede pir se poateajungela rezultatebune,
masindu-se multpieleacapuluicu acestlichid.El esteun produsnaturalexceptional si
impotriva piduchilor de cap reapdruli in ultimavreme.Frunzele proaspete allnga gi
alteinsectenedorite.
Dinnucileverziculeseinaintede Sinziene, deciaproximativ
pe la mijlocul luniiiunie
(nuciletrebuiesd poatdfi inlepateugor),se poatepreparao tincturide nuci care
c.urele.stomacul,.ficatu!gisinge_le giinldturd hipotonia(lenevia)stomacaldsi colita
de putrefaclie.Aceastdtincturdeste,de asemenea,un remediuexcelentcontra
singeluiingrogat.

35
 MOD U R IDE FOLOSIRE

lnfuzie: Se opdregte1 lingurita(cu virf)de frunzede nuc tdiatemdruntcu 114

litrude apd proaspatfiartasi se lasdputinsd stea.
Adaos la bii si spdldturi: 100 grame de frunze pentru bdile complete,iar
pentruspdtdturl_tlingurita(c"uvirf)de frunzemaruntitela 114litru de apd
(a se vedea ,,Bei complete",la ,,Parteagenerald").pentru o infuzie
concentratdse ia o cantitatedubla.
Tincturd de nuci: Aproximativ20 nuci verzisint tdiatein sferturisi introduse
intr-osticldcu git larg; se toarnddeasupra1 litrude rachiud6 secard,in
agafel incltsd acoperenucilecu un stratgros de 2-3 degete.Sticla,bine
astupatS,se lasi intre 14 zile9i 4 saptaminila soare sau la cdldurd.Dupa
scurgereaacestuitimp, continutulse strecoardsi se introducein sticle.
Se ia cite '1lingurilaplindin funcliede necesitate.Puteliobline un lichior
de nuci foartegustos dacd addugalila nucileverzi 2-3 cuigoare,1 bu-
cata de scorlisoard,1 baton mic de vaniliegi coaja spdlatd,netratatdcu
substantechimicea unei jumatalide portocald.500 grame de zahdr se
fierb in 114litrude apd, se iasd sA se rdceascdsi se tolrnd pestetinctura
filtratS.

OBLIGEANA(Acorus
calamus)
Alte denumiri:buciumas,calamar,calamuz,calmend,crin-
de-apd, paporotnec,papurd-ro9ie,speriband,speteazd,tar-
tarachi, trestie-mirositoare.Aceastd plantd acvaticd este
rdspinditdmai ales pe lingd bdlli, lacuri,mocirlegi pe malul
apelorlinistite. Din milulde pe mal se ridicdverticalrizomul,din
care rdsar numeroasefrunzein formd de spad5, care ajung
pind la indllimeade 1 metru.Tija,presatdplat,are in mijlocun
pistilconic,in nuantede la verzuliula maro-gdlbui.Rdddcina
este groasa cit degetul,creste pini la o lungirie de 1 metru gi
are, in stare proaspdtd,un gust amar, puterniccondimentat.
Uscindrdddcina,aceastaigi mai pierdedin aromd si tdrie.Se
culegein primdvaratimpuriesau in toamnatirzie.
Rdddcinaobligeneinu este utilizatdnumaidatoritdputeriiei
intdritoarein cazul unei slibiri generale a organelor diges-
tive, in balondri stomacalesi intestinale,precumgi in colici,
ci ea ajutd gi in deregliri glahdulare 9i arti"iti. Rad'dcinacon-
tribuiefoartemult la curdtireade mucozitetia intestinelorsi
stomacului cu secrefii' abundente. Esie indicatd Ei fn
hipometabolism(metabolismsc6zut),in hipotonie (lenevie)
intestinali,in clorozi si hidropizie.
Oameniineobisnuit de slabi,careau pierdutin greutatenu din lipsauneihrane
bune,ar trebuisd bea ceaide obligeanasi sd facadin cind in cind cfteo baiecom-
pleti cu adaosde obligeanS. inldturdinapetenta,
Oblig1eana se recomandiin cazul
funcfioniriiproastea rinichiuluisi esteun mijlocbun de curdlirepentruorganism.
Ceaiulestede foloschiarcopiiloralergicila gluten,suferindde celiachie,maladietot
maifrecventd in ultimultimp.Rdddcina uscatd,mestecatd incet,il poatedezobignui
pe
fumdtorde patima.de fumat.Ochiisldbilipot fi intarilidacdse ung de maimulteori

36
 pleoapeleinchise cu suc proaspatstors din rddacinade obligeand.Sucul se lasd
citevaminutesd-sifacd efectul,apoi pleoapelesint spdlatecu ap5 rece.
Adesea am putut aduce un ajutor substantialin degerdturi sau cind ingheati
diferitepd(i ale corpului,recomandindbdile cJeoblige5na.Rdddcinilesint 6jglie
peste noaptein apd rece,iar a doua zi se pun sd dea in clocot.Se iau de pe foc s-ise
lasdsd stea 5 minute.Se scalddlocurilebolnave20 minutein infuzianu prba fierbinte.
Lichidulrespectivpoate fi reincSlzitsi refolositmaximumde 4 ori. Bdileau o actiune
beneficd9i asupramiinilor si picioarelorreci, dar in acest caz eletrebuiefdcuteitt se
poatede fierbinli.
Un birbat de 36 de ani nu se putea restabilidupa indepdrtareaunei tumorihepa-
tice. La intervalede cite 4-5 sdptaminifdcea puseuride temperaturd.Pacientulurma
sa fie dus din Linz intr-oclinicddin Viena.Soacrasa mi-a povestitingrijoratddespre
boalalui fdrd gansede vindecare.Se constatasedeja existentaunor tuberculi intebti-
ngl.icare_provocaufebra mare.Si aicia ajutatrdddcinade obligeand.Estefirescfaptul
cd ip boli atitde graveceaiuitrebuiebdut citevasdptdmini- ba chiarluni- in sir.
ln timpulunei excursiide la Weissenbachtal la Postalmam intilnitun cuplu din Bad
lschl, care pornise pe munte echipatcu rucsacurigrele. Cei doi voiau si petreaci
nigtezilelinigtiteintr-ocabandcu aprovizionare proprie.La un popas am intratcu ei in
vorbi si am aflaturmdtoarele:
Bdibatul,inaltde 1,85metrisi in virstdde cincizecisi cevade ani,sldbise,de un an
incoace,tot mai tare,fdrd a descoperiinsd cauza.Cind a ajunsla 48 kilograme,a sur-
prins,impreundcu asistentamedicaldcare-linsoteala clinicd,o convorbiretelefonicd
dintremedicullui 9i alt medic.A auzit.,,Vi-ltrimitacum pe pacientulmeu cel mai lipsit
de speranle- cancer pulmonar!"A aflatastfel,fdrd sa vrea,diagnosticul. Dupd aceea
a fost sfdtuitde cineva sd mestece cu sirg radacinide obligeand,pentru a-l ajuta in
acelagitimp sa se lase 9i de fumat, iar dimineala9i seara sd bea ceai de coada-
goricelului.Treptat,a inceputsa ia in greutatesi, simlindu-semai bine,nu s-a mai dus
la doctor. Abia peste vreo jumdtatede an a fost iar la consultatiela mediculsdu.
Acestas-a ridicatbrusc de pe scaun,cu miinilesprijinitede masa de lucru,uitindu-se
mut de uimirela cel pe care il credea de mult in groapa. Ce-atifdcut?"a fost tot ce a
putut articula. ,,Afi'lmestecat rdddcini de obligeand si am baut ceai de coada-
goricelului.',,Rdddcini de obligeand?Pe unde se gdsesc?",,Nutrebuiegdsite,domnule
doctor,se cumpdrdin orice magazjnde plantemedicinalecu cilivagilingi!"Omul i9i
redobindiseatuncideja greutateainiliali de 86 kilograme,iar jumdtatede an mai tir.zii.r
a fdcut,cu un rucsacgreu in spinare,excursiacu ocaziacdreial-amcunoscut.
Ori de cite ori imi amintescde urmdtoareaintimplarede demult,fie pomenind-oin
prelegerilemele,fie notind-ope hirtie,ca acum pentru dumneavoastrd, ea imi apare
ca o providenladivina9i sint intotdeaunamigcatdpind in adincuri.Mama mea era grav
bolnavd,avea nigtecrize intestinale de nedescris9i mediculmi-a spus intr-o zi cd ar
trebuisd md agteptla ce-i mai rdu: cd ar fi cancer intestinal.Era pe vremeacind incd
nu md ocupamdecitrareoride plantemedicinale, degigi pe atuncirecurgeamdoar la
metode naturalesi nu luam niciodatddoctorii.Aceastdcomunicarea mediculuim-a
uluit.De-abiamai eramin staresd-mivdd de treburilecotidiene.
Contrar obiceiuluimeu - ziua mea incepe de reguld la ora 6 diminealagi se
incheiede cele mai multeori la 11 noaptea- m-am bdgat in pat imediatdupd ora 8
seara.Tocmaireflectamla situatiadisperati a mamei,cind a intratsotul meu gi a pus
un radioportativlingdmine,spunindu-mi:,,Casd nu mai fii atitde singurd!"Pulindlpe
aceeaam auzito voce la radio:,,Vdvorbestemediculcasei.Rdddcinilede obligeani
vindecdoricetulburare stomacali si inteitinali, oricitar fi de veche si de realchiar
malignd.Se ia 1 ceagcdcu apd reie, se pune in ea 1 linguritdrasd de rddacinide
obligeand,se lasd sd stea peste noapte,se incdlzegteugor a doua zi, se strecoardsi
se bea cfte 1 inghiliturdinaintesi dupd fiecaremasd.Acebstainseamni 6 inghitituripb

37
 zi; mai multnu estevoie.De fiecaredati, ceaiultrebuieincdlzitla bain-marie. Acest
tratamentse referdla intregultraiect stomacalsi intestinal,inclusivla ficat, bile,
splini si pancreas." Fericit5
la culme,i-amrelatatmameiin dimineata urmdtoarb cele
auzite,ea insdmi-aspus,fdcindcu minaun gestde resemnare: ,,Peminenu md mai
poateajutanimeni.gi nimic!"lt4l"n procuratridAcinede obligeand gi i-amdat-oexact
aqacumam descrismaisus.Vetifi de acordcd ce vd povestesc se'apropie de un mi-
racol,ci n d veafl
l i ac ddej adupgl 4z i l e p e m a m a n - a m ajei n a t - e n in iic . ' s ip t a main al
inceputsa ia in greutateclte 400 grame,dupd ce inaintestaOise foartemuit.Datorita
acesteiintimplarim-am_gcupat tot mai mult de fitoterapiesi am pututfi de folos in
multecazuridisperate. Rddacina de obligeand dd tot mereuiezultate uluitoare.
Cindaciditateagastrici lipsestesause aflain exces,rdddcinaobligeneiva gtis-o
reglezein ambelecazuri.
O femeiedin Vorarlberg q suferittimp de doi ani de dureride stomac9i a ajuns
sd nu mai poatd rezistanici o zi fdrd medicamente. La sfatulmeu a luht ceie 6
inghilituride ceaidin riddcindde obligeand si in treizilei-aupieritoricedureri:nicinu
s-aumairepetatde atunci.
O altdfemeiedin Austriainferioard a suferitani de-a rindulde ulcer duodenal.
Pentrua puteasuportadurerile, trebuiasd ia mereumedicamente. Nu maitoleradeloc
hranasolidd,n-avea,oricum,nici poftade mincare.Indicindu-i-se rdddcinade obli-
ggane,a luatzilniccele6 inghilituri, dreptcaredureriles-autot diminuat, dupd cinci
saptdmini au trecutcomplet,i-a'revenit apetitulgi a pututsuporta,ca gi ceilallimembri
ai familiei,
o mincarede casdsimplddar consistentd.
Un bdrbatmaiin virstda suferitani de zilede diaree.Se invdtasecu gindulcd nu
va scdpaniciodatdde acestchin.Luindu-se dupdsfaturilemeledih cart), 6 inceputsd
beazilnicdin acestceai.in scurttimp,intestinur i s-avindecat.
Un bdielelcareaveamereudiareein ciudaunuiregimalimentar severa scdpatde
9" gyPe 6 inghilituridin acelagitip de ceai, recdp-dtindu-gi pofta de mincaregi
Ingrastndu-se cu citevakilograme, sprefericirea mameisale.
Zeceanis-achinuitun bdrbatcu diareecu singe,de 30-40ori pe zi. Prietenul sdu
pi-a povestitcd omql vesel,plin de vialade odinioardse transformase, estefiresc,
intr-unulve,snic_trist.
Tot ce incercase in'acestiani dddusegreg.A fost pensionat re-
lativde tindr.Pe la Pastia inceput,mai intii destulde scJptic,sd bea zilniccite 6
inghilituri9q g.-"1din radacindde obligeana, pe lingi care lua gi 2 cegticu ceaide
filimicdopdritd.Maren ri-afostmirareacindmi-ascrissolialuicd lb inceputul luniiiunie
a aceluiagi an omulsi-areluatlucrul.

MOD U R IDE FOLOSIRE

Preparareaceaiului:Ceaiuldin rdddcinide obligeandse prepari doar ca ex-

tract rece. 1 lingurildra-sdde rdddcinise rasdpeste npaptein tlq litru de
apd. Diminealase incdlzegteugor 9i se strecoard.inainte de folosire,
ceaiulse incSlzegte in bain-marie.
Suc proaspit: Radacinileproaspete se curdtd cu grijd gi se trec prin
storcdtorulelectricde uz casniccit sint incd i.rmede.-'
Adaos la baia completil Cca 200 gramede rdddcinise lasdpestenoaptela
rece in 5 litride apa. A doua zi se dd totul in clocot, se tiage de pe foc,
se lasd sd stea pulin 9i se adaugd la apa de baie (a se ved6a ,,Bdi
complete"din,,Partea generald").

38
 PAPADIA (Taraxacumofficinale)

Pdpddiase numegtein limbajpopular 9i

buh5, cicoare, crestdtea, floarea-mdlaiului,
flori-galbene, ldptucd,lilicea,niparticli,papa-
gdinii,pui-de-giscd. Aceastdplantd,vdzutdpe
pajigti gi toate intinderilede iarbd 9i con-
sideratd de mulli o buruiand supdrdtoare,
reprezintdpentruomenireasuferirlddo plantd
de leac deosebitde valoroasd.Inflorestein
aprilie-mai pe toate pdgunile,lizierele,
cimpiile
si orice suprafati cu iarbd - un covor floral
galben care ne entuziasmeazdan de an.
Plantaevitdlocurrlefoarteude. Are doud pro-
prietdliremarcabile: Ajutdin bolile biliare gi
in cglehepatice.
lnaintede inflorirese colecteazdfrunzele.
prrgndvara
sau toamnardddcinile,iar tulpinile
Intreaga
in timpulinfloririi. plantdare efect temeduitor.Eu
insdmi mi-am creat un obicei din a pune, cum se face
primdvard,intreagaplantdpe masdin formi de salati sau de
a preparala cindo salatdde pdpddieamestecatd cu cartofisi
garnisitdcu oud cleioase.Cindam fost in lugoslaviala curd,
pacienliiprimeauzilnic la masd, pe lingd alte feluride salate
proaspete,gi un castronagcu salatdde pdpddie.Medicul,un renumitspecialistin
bolilede ficat,a rdspunsla intrebareamea referitorla aceastdproblemdca pdpddia
are o influenldcit se poate de beneficdasupraficatului.Astdzistiu cd tulpinileproas-
pete, din care se consumd5-6 pe zi in stare crudd, ajutd rapid in hepatita cronica
(durerefoarteacutdpinSsub omoplatuldrept).Ele sint de folos9i in diabet.Diabeticii
artrebui sd mdninceacestetulpini,pind la 10 pe zi, atittimp cit pdpddiaesteinfloritd.
Se spald tulpinilecu flori cu tot, abia dupd aceea se indepdrteazdfloarea 9i se
mestecd incet tulpina. Aceasta are la inceput un gust amirui, este acrigoard9i
zemoasdgi se aseamdndcu andivele.Oameniipermanentbolndviciogi, care se simt
abdtuli9i obosili,ar trebuisd facd o curd de 14 zile cu tulpiniproaspetede pdpddie.
Se vor minunade efectullor extraordinar.
Ele ajutd insd 9i in alte afecliuni.Ne scapd de mincdrimi, eczeme 9i eruptii,
imbundtdlescsucul gastric 9i curdld stomaculde tot felul de substanlecare se
elimindgreu.Tijeleproaspetepot dizolvafdrddurericalculul biliar, ele stimuleazdac-
tivitateahepatici 9i biliari. Pe lingdsdruriminerale,pdpidia conlinesubstanlecura-
tive gi de sintezi foarte importantepentru inldturareatulburdrilor de metabolism.
Datoritdefectuluisdu depurativ,ajutdgi in artriti si reumatism;inflamaliilegangli-
gnilor se retrag,dacd se line pina la sfirgitcura de 3-4 sdptdminicu tulpiniproaspete.
In icter gi in afecliunilesplenice,pdpddiase folosegte,de asemenea,cu succes.
Rdddcinilede pdpddie,mincatecrude, la fel ca gi cele uscateservitela ceai au
efectdepurativ,de stimularea digestiei,sudorific si diuretic, precum9i stimulant.
Ele fac singele foarte fluid, fiind considerateun mijloc excelentcontra singelui
ingrosat.
Vechilecd(i despre plante medicinaleistorisesccd femeilefoloseauca produs
cosmetic infuziapreparatddin opdrireaplantei9i a rdddcinii.Obignuiausd-gispelecu
ea ochii si fa!a, sperindsd capeteastfelun ,,chipmai luminos".Pdpddiaface partedin
aceleplantecare nu ,,hiberneazd", ci le crescfrunzegi in anotimpulrece.

39
 , In fie-care-primdvard imi preparun sirop din flori de pipadie, careare un gustex-
celent,fiind in acelagitimp gi profitut'sanatalii. La tlrt'a dulce pe care o fac de
Crdciun, folosescnumaisiropde .in
pdpidie. ' -
I MSmameas-ainti'lnit odatdcu o'femeiecare-siumplusegorJulcu floride pdpddie.
Intrebind-oce face cu ele, a aflat releta p.entiuprepararea' deliciosuluisirop de
pdpddie,pe care,la rirndul meu,o transriritmbid"p"i",
Se pun de 2.oricite 2 mfiniplinede.florioe iapaoie intr-unlitrude apd rece.
pule la foc mic-pind Se
inc-epesd fiarbd,se lasdsd cjeacitevacroJote-uri",.. ia oalade
pe foc gi se lasi totulsd steapestenoapte.A douazi, se g"rrqt" ."niinrtrr
se scurge,iarflorilese storcbinecu ambelemiini.Sucul-seamesGii cu 1intr-o iita,
kilogram
de zahdrnerafinat, la carese adaugdo jumdtateoe lamii"laiiia t"iiii"o"i" se aruncd
dacda fost tratatdcu substantechi-imrce). uai *rlta l-mii; #;gi; ;iJa tare.oata se
punefdrdcapacp,e de gdtit.Peniru r" piitia toatevitaminele,
cel mai mic.Astfel,,T3pi,na se dd ta focul
lichiduls,eevaporafird "a tierbe.Siroprr;;iln;]" ricit o datd,
maximumde doud ori, ca sd i se poatdstabiliadevdrataconsidten.td. N-arevoie sd
oe,v11e prea gros, cdci s-ar zaharisidupd o pistrare ;;
subfire,cdciatunciar incepesd ferment'eze iil;;;gdG, dar nici prea
dupd un timp.freouieiidevini ,n .lrop
adevdrat, viscos,care,uns pe chiflasau pfineacu unt ob ta rorf oe;un,esteabsolut
delicios.
Odatdlucrala noi un timplarciruia ii pregdtisempentrucind un platoucu hrand
rege,i1 timp ce familiamease delecta,cu'feliide piinecu unt unsecu acestsiropde
pdpidie proaspdtpreparal$i tirrnplarul nostrua avutpoftEsa gusie.brescdtorde al-
binefiind,nu m-a crezutcd am fdcutsingurd,,mierea'j. A fost iicintat si mi_a,prs .a
siropulputeafi doar cu greu deosebitddmiereaveritabild- n9 Ooriia'mai remarccd
bolnaviide rinichi1u-suporti bine aciditatea mieriinaturale, in timp ce siropulde
pdpddieestemd sindtossi le prieste.
Aceastdplantdmedicinald valoioa.sdocupdun loc insemnatin medicinapopulari.
Din pdcate,ea este cunosc_ut5 gregitde cea mai mare parte a populalidigi con-
side^rati o buruianiincomodd. -
Intr-oprocesiune de JoiaVerdem-afrapatun fldcdiagcareera stegargi aveafala
desflguratide acnee.l-amatrasmameilyi'atenliaasuprbefectuluioefiuratival urzicii
gi pdpddiei. Mama11cinq gtiacare-ipdpEdia, ddgiera departede a fi'o tocuitoare
metropold, de
ea triind irnordgelulnostru.C]ndi--am bxplicatilespre pt"ntaestevorba,
mi-adeclaratrevoltatd ci cioarn-o sd-ioferefiuluiei'asemenea ""
buruieni.

MODURIDE FOLOSIRE
Preparareaceaiului:se punep-estenoapte1 lingurild(cu virf)de rdddciniin
1/4litrude apd rece,se incdlzegte doga Oina'iniepe s8 tarO- gi se fil-
^a 1i
treazd.Aceastdcantitatese bea,inghiliturd'cuinghiliturd,12 oii'inainte
_ gi Iz orddupdmiculdejun.
Salati: Dinfrunze9i rdddcini-crude,
proaspete(a se vedeafragmentul respec-
tiv de text).
fulpini: A se mestecabinesi a se mincazilnics-10tulpinicrude,spilate.
Preparareasiropului:A se vedeafragmentul respectivde text!

40
 iAruClrun-iTCUSTA (ptantago
tanceotata)
Din mareaabundenlda plantelornoastremedicinalevoi alegein continuareuna
care pare sd fi fost la fel de rdspinditdin vremurileindepartatecum este gi in zilele
noastre9i care s-a bucuratde-atunciincoace de un renume remarcabil.Termenul
german* este format din wege + rich. Ultimasilabd,asemd-
ndtoaresirbescului,,reiks",se inrudestecu cuvintullatinesc,,rex"
: Iege. Deci pdtlaginaera regeledrumurilor**gi crescutincd
" omenirii.O
din timpuri strdvechispre binele si binecuvintarea
i rugdciuneanglosaxond,care evoci noud plante si se gdsegte
il intr-un manuscris datind probabil din secolul al Xl-lea, se

pdtlaginl,
,,Situ,
Mami a plantelor.
deschisdcatreest,
outernicdin interior:
Pestetinehuruiecarule,
pestetineau cdldritfemei,
pestetineau cSlSritmirese
oestetineau sfordittauri.
Tuturorle-airezistat,
si lite-aiimpotrivit.
Rezisti deci si otravii.
gicontagiunii,
gi riului
care strabatetara!"

Astdziestela fel ca atunci.Rdulstrdbate lara9i avemnevorede plantemedicinale

cum este pitlagina-ingusti- intilnitd9i sub denumirile de iarbatdieturii,limba-oii,
limba-bdlfilor,limba-broagtei, pdtlagini-, multapreciatd in vechilecdrtidespreplante
medicinale, pentrua combateacest rdu. Ruda sa, pitlagina sau pitlagina-latd
(Plantago major)- caremaiestecunoscutd gi ca iarbd-grasd-de-grddind, iarba-bubei,
iarbS-mare, limba-boului,limba-oii,mama-pddurii, pldcintica-vacii
-, nu-iestecu nimic
mai prejosgi se folosegte exactla fel.Ambelecrescpe toatecimpiile, marginilede
drumuride !ard, pdgunile,povirnigurile, lizierele,in ganlurigi pe terenurileumede
necultivate,fiindpracticrdspindite in intreagalume.
Pdtlagina se folosegte in primul rirndimpotrivamaladiiloraparatuluirespirator,
maialesin cazulunorsecreliiabundenteale mucoaselor, in tuse,tuse convulsivd,
astm pulmonar,ba chiarin tuberculozdpulmonard.Preotulelvefian KUnzle, medicul
naturistpopular9i cunoscdtorul marii puteri de leac a plantelornoastre,scrie:
,lntrebuinlaregdsegteintreagapdtlagind in toatevarietdlile ei, cu rdddcind, tulpind,
floaregi siminld cu tot. Ea curdldstomaculca nici o altd plantd,estede aceeaindi-
catd pentruacei oamenicare au singe pulin sau prost, ficat 9i rinichi bolnavi,
infiligare palid6,carefac eruptii,eczeme,care mai 9i tusesc putin,sint rigugili,
slabica nigteogari,chiardacdi-aibdgain unt.Ea-iajuti sd se puni pe picioarepe
copiiifiravi,bolniviciogi,carenu se dezvoltd ca lumeain ciudauneihranebune."
Eu insdmiam pututfi de ajutormultorpersoanesuferindde astm pulmonarsi
brongic,prescriindu-le pdtlagini-ingusti amestecatd cu cimbruin parli egale(a se

**" Pdtlaginase nume?tein limbagermandWegerich(n.tr.\.

Wege: drumuriin germand,de gdsitsub formawegain vecheagermandde sus,adicdin dialectele
din sudulGermaniei,
dintreanir75 0si 1 05 0(n.t r . ) .

41
 vedea ,,Modurid.efoloslre").O astfelde infuzieeste foarterecomandabild
9i in bolile
hepatice.si vezicale. Peniru a combate cu efect extraordinarbronsita, astmul pul-
monar si bronsic, geqiulse preparadupd cum urmeazd:Se prn. r"t"rt 1 ceascd
cu
?Pdrececu 1 felieoe Iamleio"5a a fosttrataticu substant"
Jr'-i"i"":'ffi,;;
"""u.ta
fard coajd)gi 1 lingurilaplinade zahdr c-andelmaro,se taia;t;;;;-5 ctocote,se ia
9" P" foc si abia dupa aceea se adaugd 1 plind
linguri!5 din amesteculde ptanie.
lasdtlz minutin repaos.in cazurilemai grave,ceaiu'ltrebuiepregdtit-proaspdt Se
de 4-5
ori p-ezi. se bea, inghiliturdcu inghifiturd,cit se poate de fierbinte] '
Dupd cum se poate citi 9i in vech.ile.carli bespr-eplante medicinale,
patlagindcombateformareacalculului,dacd'seiau 8 jrame zitnic.Aidturisiminla de
se bea ceai
de pdtlagind'Siropulde patlagind-ingustd curSlasinge'iede impuritdti,toxinesi virusi.
Ar trebuiutilizat
pentruo adevaratd
curd,luindu-se
z-itnic
inaintS;iidili;;# ;it;'i'
ljngurd(copiii- cite 1 linguriti).(A se cduta preparareasiropuluila ,,Moduri de
folosire".)
Printrelaraniestecunoscutcd pdtlaginaesteincddin timpuriindepdrtate un foarte
apreciatleac contra rinilor. Odatd,un s-a rdnitta bimp Cu't un"ahe;spie
uimireamea,a luatfrunzeproaspete 1a1an
de pdilagind,le_atarnniiit ii gif._" pus pe ran6.
Degifrunzeleeraunespdlate, loculnu s-a'inflariat.
Frunzele proaspete, ferimldi;,;ilte
in cripituri, tiieturi, inlepdturide viespe,oa chiarin mJgcit,iril"'0" ciine tl-riJi,
de animaleveninoase.si 9erpi,pe;rtruutiimiinumaiin cazd'J;;;s'tate, dacdnu se
afldnici un medicla fata'locului. intr-ovechecartedespreplantemedicinale scrie:
,,Dacdo broasci estemuscatdde un pdianjen, se greol;gte'lJpatragina. ACeaitao
ajutd.'
Frunzele
, git proaspete, frecateintreambelemiini,amestecate cu cevasaregi aplicate
la vindecdde gusi. Frunzelede pdtlagindpuse in fantoti vrndecdbisicile
prictnuitede prea multumblatsau plimbqt6 tunioare,fie'eachiarilig"{T;;;;
dacd este tratatd..cu frunzeproaspetefdrimitale.Frunzeleajutd,aplcate-pe iocurile
bolnave,9i in bolile canceroasede glande.in acestecazuriesteinsd nine sd ie
puni mqghiranproaspdt(1ncazuriuigentese poate folosi maghiran,scai;
maceratin uleide mdsline.Se introducdmaghirani.rl 9i ti
intr-o se toZrni uteiOejsu-
pra gi se lasdsd stea10 zilela loc cdlduro!.Uleiuloe maghir'"n-oognrt
"ticta, se ungain
1?X g]Tdelol bolnave, se pun frunzele fdrimitate
deasuprali se teagdloculcu o bu-
catd_de pinzd.In scurttimpse va simfio ameliorare.
Cu ocaziauneiprelegeri linuteld bisericaparohialia orasuluiLinzam ardtatcd
frunzelefarir"nrfatede pdtlagindar puteavindecborice ,ane, fi veche
de zeceani.Cindam vorbit,cincilunimaitirziu,in salagcoiii "riiafoJ"! "" din
de cdlugdrile ",, Li;t, ;
femeiea cerut cuvintul:,,Lavremearespectiviam pus la indoiilS afirmatiadum-
neavoastrS' cA frunzelede patlaginavindecdoricerarii, oricftde vecheai ii. Vecin"
meaaveade 17ani ulcervaricosla picior,din cauzacdruianu maiputeade multsd
iasi din casi. Chiara doua zi i-am'adusfrunzelegi i le-ampus, iiupa inOrumirife
dumneavoastrd, pe piciorulbolnav.Trebuiesd-mireiragoricebubiu:Fianas-a inchis
repedegi nu s-amaideschisin celecincilunicareau tretut.,'
alt.exemplu: Un invalidde rdzboicu o protezdla piciorcdpdtase rini deschise
pe .Un
bontulpiciorului?Tputat,cares-audatoratuneicaniculepretungite. Acesteanu
voiausd se vindecenicicu alifii,nicicu raze,nicicu injeclii. Cindgi-iaplicatfrunzele
de pdtlaginS-ingustd, rdniles-auinchispestenoaptegi'omula [rtirt sa]siJioii"iigi
de ritmulnormalal munciisi vieliisale.
Euinsdmim-amajutatodatarapidcu suc proaspdtde pdtlagind-ingustd. Cu aniin
urmd,nepolelulmeu, avea pe-atunci un an 9i pe iare-l"lineari i; br;G, ;_;
muscatdin neastimpir _care
de obraz,deasupracollr-ilui gurii. Lobul mugciturii mi-a
pricinuitcftevazilenigtedurerifoartemari.'L-am tdmpoiatdin cindin JinOcu-"r"nta
de pritlagind-ingustd. lmi fdceam griji sd nu se' formeze intr-o zj o nnt"riiria

42
canceroasd.La sfirgitullui aprilie,am participatcu sotul meu la o sesiunein Freistadt.
Deodatdam sim{itpe vechiulloc al muscdturiiun nodul intirit, cit un bob de mazdre,
care se formasein timpulnoplii.lmediatmi-amculesde pe pajisteun pumn de frunze
de pdtlagind-ingustd, le-amfrecatintreardtdtorgi degetulmaresi am tamponatde mai
multeori in aceazi loculrespectiv.Seara,intdriturade-abiase mai simlea;in dimineala
urmdtoaredispdrusecomplet,spre bucurianoastrd.Nu este deci o exagerareatunci
cind preotulKneippafirmdin scrierilesale cd pentrufiecareboalda crescuto planta.
Cu cit md adincescmai mult in tainelefitoterapiei, cu atit trdiescmai multe miracole.
Mulli oamenimor anualin chinuridin cauza unor astfelde abcesecanceroase,desi
existdremediisub forma plantelormedicinale. Am puteafi cu totii mai sdndtosisi mai
bucurogide viald, dacd am ardta mai multdintelefciunefald de planlelenoistre de
leac. Bineinleles,in ochii negtiutorilorele sint doar nigte buruieni.lncepeti sd vd
ocupalimai mult de acesteplantegi veli scdpatreptatde tot ce vd supdrd.
Aceste rinduri ale mele trebuie sd dea curaj 9i mingiieretuturor bdtrinilorcare
suferdde ani de zile de ulcer varicos la picior. Rdnilelor se vor inchidecurind si se
vor vindecaprin aplicareafrunzelorde pdtlagind.Wsta nu conteazdaici.Dacd existd
si o umflSturdputernicd,atuncipiciorulse imbdiazi in extractrece de nalbdsau in in-
fuzie de coada-goricelului. Marginilerdniise ung dupd baie cu alifiede filimicd(a se
la ,,Moduride folosire").$i pentrucombatereatrombozei se reco-
cduta la ,,Filimicd",
manddcu cdldurdfrunzelede pdtlaginS.
Acesteexemplearatdclar: Ne mai putem bizui pe farmaciaDomnului- farmacia
verde- si atuncicind bolnavuls-a resemnatin legiturd cu oriceposibilajutormedical.

MODURIDE FOLOSIRE
Infuzie:'1linguritd(cu virf)de plantela |q litrude ape - se opdregte, se lasd
pulinin repaos.
Amestecde ceaiuri:1 lingurildde frunzede patlagind cu cimbruin pdrtiegale
esteopdritdcu 1l+litrude apd (a se vedeafragmentul respectiv
dintext).
Compresi de frunze: Frunzeleproaspetede patlagina-ingustd sau de
pdtlagind-latd sintspdlategi zdrobitepe un fundde lemncu un sucitorde
tiifei, p?ndse formeazdun tercicarese aplicdlocal.
Sirop, releta nr. 1: De 2 ori 2 miiniplinede..frunze
de patlaginaspdlatese trec
prinmaginade tocatcarne.Se adaugdacestuitercide frunzeputindapa
ca sd nu se intdreascS, 300 gramede zahdrnerafinat si 250 gramede
miere.Se lasi totulsd fiarbdla foc mic,cu amestecare continud,pindcind
se formeazd un lichidviscos, care se toarndfierbintein borcane9i se
pdstreazd la frigider.
' reteta nr.2z
Sirop, Frunzelespilate se pun in straturicu zahdrnerafinat intr-rln
borbande murdturigi se'apasdca be se indese.Astfel,totulse va aseza.in
zileleurqrdtoare punereain straturise repetd,pini nu maiincapenimicin
borcan.Intr-unloc feritin grddindse sapd o gaurd,in carese introduce
borcanulbine astupatcu 3-4 straturide celofan.Se asazddeasuprao
scindurdgi se puneo piatrdpe ea. Totulse astupdcu pdmint.Scinduragi
piatratrebuiesd rimindinsi vizibile. Datoritdcilduriiconstante,zahdrulsi
frunzelefermenteazd, formindun sirop. Dupd cca. 3 luni, borcanulse
scoate,suculse stoarceprintr-unstorcdtorde fructe(nu printr-opinzd),se
pune sd dea citevaclocotegi se trage in borcanefoartebine astupate.
Cinenu poateefectuaacestfel de fermentatie sd lase borcanulin soare
sauin apropierea sobei,pindce siropulse asazdla fund.Si acestsiropse
punesd deacitevaclocotebune.

43
 PEDICUTA(Lycopodium
clavatum)

. PedicJllaestenumitdin limbajulpopularbrddigor,brinca-ur-
sului, brirul-vintului,
bunceag, chindicutd,coad'a-alor-de-vint,
corndlel,cornigor,crucea-pdmintului, netotd,pcelecd,piciorul-
lupului,praful-strigoilor,talpa-ursului. Aceastdplantd,'asemd-
nitoaremugchiului 9i vegnic verde, se tiristepe sorurpdduriicu
nigtevrejurilungide 1-2 metri,avindrddicinimicule,fine gi
sublrri.Din vrejuricrescnigtetulpinifelungide 7-10ientimetri,
moi-lapipdit9i ramificate, care seamdndcu iarba-neagrd, dar
au frunzelemai moi si mai dese. cind plantaare palru ani,
formeazd varapisjiluri'gdlbui careconlinpolen,numitgi fdina-
vrdjitoarei.
Aceastdfdindse intrebuinleizd homeopatic, in cazul
po(iunilorde pieleroasesi rdnite.
Pedic_ulaesteo plantdde leacconlinindradiu.Ea po'atefi
deosebitdu,sorde celelaltesoiuride mugchidatoritdvrejurilor
lungi,as_emdndtoare unorsforisi a polenurui garbenal pistilu-
rilorei. cregtenumaiin liziereld pddurilorgi ii peourile'inalte
drnsprenord, de la o altitudinede 600 rhetriin sus. Dupd
tdiereacopacilor(defrigiri), plantase usucdgi disparein cele
din urmdde tot,cdciigipierdeputereade vialdsub acliunea di-
rectda soarelui.
ln Austria9i Germania, pediculaestestrictocrotitdde lege.Recomand de aceea
ca necesarulde plantesi fie procuratdin farmaciisi magazinespecializate in plante
medicinale.ComerJ.ul cu plantemedicinale aducepeioicutldin tdrilenordice,a$ iilft
estegarantatd o calitatebuni.
Pentrureumatici9i bolnaviid-eartriti, chiargi atuncicind prezintddeja modi-
ficiri ale formelor.articulatiilor,(incheieturilor),i:re_gum 'caz
9i in Oe conitip;iie
cronicdsi hemoroizi,recorhand cu cea mat marecdldurd'ceaiul de pedicutd.'per-
soanelecaresuferdde diareetrebuiesi intrebuinteze insd ceaiulcu mlne precautie,
ca sd_nule provoacespasmeintestinale. Pediculan-arevoie sd fie fiarti, ci doai
opdritdcu apdin clocot.Ceaiulse intrebuinteazd si in toatebolileciilor urinaresi ale
qrga.netglgen!!+, la duregi9i tumefieri'aletdsticulelor,ia ioimuleJ niripul"ii;
rinichi9i la colicile.renale. ln hepatite,la tumoriale tesuiuluiconjunctivai ficatu-
lul, chlardacdsintdejamaligne,pediculaesteindisperisabild. Ea-laiutdpe convales-
centsd ge pundrepedepe picioare cu forledepline.
uneifemeimaiin virstdpe careo cunosca suferitani-de zr,ds o grea in-
-.So!ul r^espiratorie.in
suficienli timpulnopfii,tratatdca astmcafdiac.ii eratot mai rXu,pind
ce s-a dus intr-ozi iar la doctor.,,DabA nu incetatiluc-rul imediat,in opt zilesinteiiun
om mort!"Medicull-atrimissd se interneze la spitalulGrieskirchen. nm aflatde la sotia
bolnavului cd aveacirozdhepatici in ultimulstadiu.Cu cirozahepaticimergemineTn
mindo insuficienld respiratorie nocturnd.Dupacftvatimp,omuld fost trimisacasdca
fiindpe moarte.La sfalul.mgu,soliasa a fdiut rost de pediculd, 9i-" fdcutrapid
efectul.Nu considerali gi .dumneavoastri o minqnedaca vd spun ""r" id Oupapriha
ceagcdcu ceaide pedicule9[rl a scdpatde sufocafiile cumplitedin timpulnopliicu
carese chinuise anide-arindul?
, Dacd_gtiliin cercul dumneavoastrd de cunostinteun caz de cirozdhepaticd,chiar
de estefdrdsperan!5,dali curajaceluiom 9i indreptati-l spre pedicutanoastrdatftde
importantdin fitoterapie,Chiargi oameniicareau boli'gravede ficatrpotfi redativielii
datoritdpedicutei.

44
 lntr-oexcursiecu scop didacticpe care am fdcut-oprin pddurein Austriasupe-
rioardcu un mic grup, i-am atrasatenliainsolitorului meu, botanistuldr. BrunoWein-
meister,asupratimaduitoarei pedicule in materiede cirozd hepaticdgi cancerla ficat.
Dreptcare mi-a povestit urmdtoareaintimplare.Studentfiind,a fdcut cu cilivaprieteni
o excursiein munli.In drumulspre cabanda gdsitprintrejnepeniun vrej de pedicufd,
pe care si l-ainfdguratamuzatin jurulpdldriei.Cind au ajunssus la caband,unuldintre
prietenia fdcut un circel la picior, atit de dureros9i de puternic,incit picioruli s-a
sucitdin incheieturagenunchiului. Degeabaau incercatceilallisd-lajute.Cabanierula
adus rachiu de drojdie gi piciorula fost masat cu el fard nici un succes.DeodatS,
tindrulWeinmeistera avut inspiraliasd-gi ia vrejul de pediculade pe pdlariegi sd
infdgoarecu el piciorul,de jos pind sus. Piciorulgi-arevenitpe loc la pozilianormald.
Dr. Weinmeister s-a ginditcd ar fi vorba de o coincidenld.Poatecircelular fi trecut9i
fdrd pedic{d. ln drum spre casd a cules pentru gazda lui, care avea des circei la
gambi, un pumn de pedicufd.Aceastaa scdpat-oimediatde circei. Dupi ani de zile,
dr. Weinmeisteri-a relatatunui medic specialistaceastdintimplare.De la el a aflatci
pediculaeste o plantdcare conlineradiu.De atunciau fost vindecalimullioamenide
astfelde crampe muscularecu ajutorulunor perneumplutecu pediculd.
O cunogtinldde-a mea a fost internatdla spital,nemaiputindurina.Bralulera deja
puternicumflatde la umdr la cot. Cind a iegit din spital,starea ei era aceeasica
inainte.Din fericire,tocmai aveamnigtepediculdin casd, cdci soacramea de 86 de
ani sufereadeseoride circeila gambd. Supozifiamea cd ar putea fi vorba la acea
cunogtinldde un spasm vezicals-a confirmatin momentulin care i-ampus un sdculel
cu pedicutduscatdin regiuneaveziciiurinaregi dupd doud minutea putut urinaiardgi
normal.A mai purtatacestsdcule!cu pediculdcitevazilein regiuneavezicii;edemele
de pe brale s-au retrastreptat.
Eu insdmi am suferitani de zile de hipertensiunearteriald.ln cele mai multe
cazuriea provinedintr-ohiperfunclierenald.Deci mi-ampus la un momentdat peste
noapteun sdcule!umplutcu pediculdin regiunearinichilor. A doua zi, tensiuneamea
arteriald scdzuse de la 200 la 165. De atunci,
imi aplic din cind in cind in zona rinichi-
lor qn sdcule!umplutcu pedicufd proaspdtd.
in cazulcirceilor la gamb6, pediculase pune intr-o bucatdde pinzdcare se leagi
in jurulgambei.Se pot faceinsd gi bdi la picioare,iar pentruspasmelevezicalebii de
gezut,folosindpedicula(a se vedea,,Baide sezut",la ,,Partea generald", Pag.8):
Dupi leziuni de pe urma rizboiului sau a accidentelor rdmin adesea cicatrice
care provoaci spasme. Un invalidde rizboi avea pe spate o cicatrice in care puteai
sd bagi mina de adinci ce era. Aceasti cicatrice ii provoca tot mereu spasme
dureroase,care aveaudrept consecinldvaluride transpiraliepe intregcorpul.Durerile
se intindeaupind la pieleacapului.Dupd30 de ani de grea suferinld,l-ampututelibera
pe acestom de chin prin perneumplutecu pedicula9i bai cu pedicufi.
Fdina-vrijitoarei(polenulde pediculd)ii ajuta pe cei grav bolnavicare au fdcut es-
care si li se inchidi leziunilein timpul cel mai scurt.Fdina-vrdjitoareise presard,dis-
tribuind-ocft se poate de fin si cu multdgrijdpe locurile cu rdni deschise.De obicei
apareo uguraresimlitoarechiardupd primautilizare. (Altevindecdrireugitecu ajutorul
pediculeipot fi cititein brogura,,Maria Treben'sHeilerfolge", apdrutdla edituraWilhelm
Ennsthaler,A-44O0Steyr,Austria.)
Dacd cinevaeste atit de strins legat cum sint eu de plantelede leac gi obline prin
ele succesetot mai multe ce ating aproape miracolul,nu poate sd nu se gindeascdla
Creatoruluniversului, care ne agternetoateacesteminunila picioare.Din pdcate,mulli
oameni se impiedicdde ele fird a le acorda nici o atenlie gi nu simt niciodatd
atotputernicia Cerului.

45
 MOD U RIDE FOLOSIRE
Prepara-rea ceaiului: 1 linguritdrasd de pedicutdse opdregtecu 114litrude
apd in clocot,apoi se lasdsd stea putin.se bea-numai'.1ceagcdpe zi, gi
anume dimineata.,..pe_ s^tomaculgol, tlz ord inainte de micut'dejun,
in caz de -cuozdhepaticdsau de cancerhepatrc,
inghititurdcu inghitrtura.
se beauzilniccfte2 cesti.
Pernd cu pediculd-:Cu peciiculauscatd(in functiede dimensiunealoculuicu
spasmesau ci'rceise iau 100,200 sau 300 grame)se umpleo perndcare
se pune noaplgapeste respectivele porliunidureroase.Aceastdperndisi
mentineeficacitatea timp de cel mult un bn.
Baie de sezut:A se vedea parteagenerald", pag. g.

PODBALU L (Tussitago
farfara)
Denumitsi bruscinis,brustan,brustur-alb.brustur_
de-n'u,cenusoard, gdlbinele,guga-gdinii,
limba_vecinei,
tapoget,papalunga, podbeal,rotungioare.Atuncicind
crmpule gi poviinigurile
noastren-auincdniciun pic de
verdealdde primdvard,iar ochiulde-abiaOaia re_
cunoastecite o umflSturd foartetimidade mitisorde
salcie,podbalulesteprimulcare-siscoateIa tr,iminata
inceputulprimdveriipotirele
galbene.
Pe soluri umede, povirniguriplesuve,cariere de
pietrig,pdmintinlelenit,ogoarepdrdginitegi grohotisuri
de panta se gdsesc perne intregide flori de podbal,
). care apar din pimint cu mult inainteafrunzelor.La ele
i9i cauta albinelegi alte insecteprima lor hrand. pod-
baluluiii priestenumai pamintulargilos,lutos, el reprezintS, ca sd ii-um agi,
caracteristicasolurilot^dgargila9i lut.S-intprimelefloripe careni ie putemculegepen-
tru proviziade iarnd.Datoritd proprietdlilorler-expectoiante si antiinilamatorii,
te"putem
folosicu maresuccesla.brongiti,larihgit_i, faringiti,astni oioniic qi pteurezie,oa
chiarla tuberculozdpulmondrdincipieite.'Cei c-utuse reoefi gi nef,igeafa inihui
toarear trebuisi bea de mai multeori pe zi ceaifierbinteOe pbOOaiamestecatcu
miere.
Mai tirziu,in 1u.13
_mai,cind apar gi frunzelelinoase,verzi sus gi alb-argintii
parteade jos, le utilizdm,
pe
din cauza^continutului lor bogatin vitaminaC, ca vtrOedfi
q:!YY sYpasi salatdde primivarS.intrubftfrunzelecon:1in mai muttesubstanteactive
oeclttlorlle,sintculesesi pentrua se puteafolosiun amestecde florisi frunz6la pre-
parareaceaiului. De la mediciinaturigtiai antichitdtii
si pinala preotulKneipp,poddalul
esteprefgit^in mod unanim.Frunzele_sale proas$etb bi spdldte,pusepe pi'ebtca ,n
terct,-ajutdin orice lgtlq gre_ade in drizipdl s'i leziuriiale'tesuturiloriJ
.plimini,
umflituri vinetii si chiarin inflamalii ale birrseisiriovidle.Rezultatele acestorcom-
presecu tercisini uimitoareCompiesele cu infuzieconcentratd din frunzede podbal
sint utilizate
in ulcerulscrofulos.Vaporiide podbal,atit de la floricirtgi de la trunze,
trebuieinhalali de maimulteori pe zi in gazulbrongitelorcronicecu acbesedesesi in
il:!"j.lla.lespiratorie sufofanta.in cet mai'scurttmp se u" rrlii1ffi ri?;
uqurare.Picioareleumflatear trebuiscdldatemai des inti-ofierturdpreparatadin
frunzede podbal.

46
 Siropulpe careni-lputemfabricadin frunzede podbalse dovedeste foartebunin
bronsitesi alte afecliunipulmonare.Intr-ooaldde lut sau un borcande murdturise
introcjucalternativ
un'strat'defrunzesi un stratde zahilrnerafinat, se lasdsd se ageze
gi se umplepindce nu maie loc in vis. Apoise leagdcu 2-3 straturide celofansi se
punein grddinS, la locferit,intr-ogaurhfdcutdin pamint.Se asazdo scindurddeasu-
pra gi se acoperdcu pdmint.Cdlduraconstantdstirnegte un procesde fermentafie.
'Dupd 8 sdptdmini se dezgroapdiardgioalasau borcanul,iar siropulde podbalastfel
oblinutse lasdsd dea 1-2clocote.Dupdce se rdcegte,esteturnatin sticlemici,cu
gitullat.Acestsiropestemijloculnostrude apdrarecel mai bun in timpulierniigi al
epiQemiilor de gripd.Se ia cu lingurila.
In astm,in afecliunilepermanente ale bronhiilor9i ale fumdtorilorsintde mare
folos,primdvara, 2-3 lingurile de suc de podbalproaspdtstorsturnateintr-ocandcu
supdlimpedede carnesaucu laptecald.
Pentrucombaterea flebitelorse poatepreparao masdalifioasd din frunzeproas-
petezdrobite9i smintindproaspdtd, pe
carese aplicd po(iunileinflamate gi se leagd
usorcu o bucatdde cirpd.Suculstorsproaspdt
' din frunze de podbal si picurat in ure-
cheesteeficace in duririle de urechi.

CEAIPENTRU
TUSE
amestecaliflori 9i frunzede podbal,flori de
Dacd vretl un ceai expectorant,
lumindricd, (numit
cuscrigor sau pluminiricd)
9i mierea-ursului si frunie de patlagind-
ingustdin pa(i egale.Dinacestamestecde plantese iau2 lingurite la 114litru
de apd
gi se opiresc.Se beauzilnic,calde,inghiliturd
cu inghititurd,
3 cesticu acestceai
indulcitcu miere.

MO D U RID E F O L O S I RE
Preparareaceaiului:Se folosegte1 lingurili(cu virf)de flori(maitirziu,cind
apargi frunzele,se punfrunze9i floriamestecate in partiegale)la r/+litru
de apd,se opdregte se
doarsi lasd pulin in repaos.
Comprese:Frunzeleproaspetese zdrobescgi se freacdpind iese un terci
carese aplicdsubformdde comprese.
Inhalalie:Se opdregte 1 lingurd(cuvirf)de flori9i frunzegi se inhaleazdvaporii
sub o cirpd.Se repetdde maimulteori pe zi.
Bii de picioare:2 miiniplinede frunzede podbalse fierbintr-ocantitatede
apdcorespunzdtoare; se lasdsd steaputin.Duratabeii- 20 minute.
Suc proaspit: Se stoarcesuculdin frunzeleproaspatspdlate,cu ajutorul
storcdtorului
electricde uz casnic.
Siropsi amestecde ceaiuricontratusei9i a rigugelii:A se vedeafragmen-
telerespectivede text.

PORUMBUL (Zeamays)

Alte denumiri:cdlambuc,^cocenagi,colibag,cucuruz,girnigor,m dlai, pdpugoi,

penche, tenchiu, tengheri.In ultima vreme s-a raspinditfoarte mult cultivarea
 porumbului. In timpulinfloririi,
din tecilelungi9i asculiteale frunzelor
atirnain afardstigmatele salefiriforme.EIJ sb numescgi mdtasea-
porumbului si constituie parteacea mai curativda plantdi.perioada
de inflorirese intindedin iuniepinain august.Mitasea-porumbului
estetdiatdinaintea polenizdriigi uscatirapidla umbrd.
Dacdavetinevoiede un produsdiureticconfirmat, atuncibeti
acestceaide mdtasea-porumbului, careesteqi un mijlocde sldbir6
eficacegi inofensiv (actualpentrunumerogii suprapoirderali din so-
cietateabunastarii). Dacdmitasea-porumbului estadepozitatd timp
mai indelungatfdrd a fi completuscatd,atunciigi pierdbefectuldiu-
reticgi devinelaxativd.
Ceaiulde mdtasea-porumbului estela fel de eficient
in bolileciilor
urinarecu formatielitiazici (formarede calcut),in edemegi ana-
sarci (edemegeineratizate), da 9i in nefritd,catir u.ii*i,
reumatism.El poatefi folositcu succesirlpotrivaincontir.ientei"iritj'iiuri-
narela copiigi batrinigi a colicilorrenale.in toateacestebolise ia la
fiecare2-3ore ctte1 linguraplindde ceaide mdtasea-porumbului.

MOD D E FOLOSIRE
Preparareaceaiului:e opdregle1 lingurila(cu virf) de mdtasea-porumbului
cu 114litru
de apd fierbinte.se lasdpulinin repaos,nu se indulbegte.

PUFULITA-CU-FLORI.MICI
(Epilcibium
parviflorum)
Am primitodatdo scrisoarede la un tatd de familiein
care scrietextual:,,Vdimplorcu miinileimpreunategi ridi-
cgte, poate imi mai puteli indica un drum inapoi spre
sdndtategi ddruifamilieimele,caresuferddin greu aliluri
de mine, un tptd sdndtos."lnainteimi evoba drumul
suferin,t_ei
s?le: In anul 1gO1devine acuti o prostatitd
cronicd(inflamalie cronicda prostatei)din cauzbimbdierii
rntr-oapd careconlinearadiu.A umblatdin spitalin spital,
dar nici un medicnu l-a operat;era disperat.La fiecare
scaun eliminasinge gi puroi. Din cauza numeroaselor
medicamente a cipdtat ulcerduodenalsi o afecliunegravd
Iaficat,iarfloraintestinaldi-afost distrus'd.Eraniaiaproape
de moartedecitde vialdsi a trebuit,la indicaliadoitoruiui,
sd suspendeorice medicament. Apoi a fost operat,dupi
cumscrie,_pe caleelectricd. ln ciudaoperafiei, inflamaliile
au
rdmaspind astdzi.Medicamentele 9i injecfiile
i-au inr'dutilit
din nou starea.A recursla ceaiulde urzicisi la ceaiuldiu-
retic care i-au amelioratboalain aga mdsr-ird, incft astdzi
poate lucra din nou. De acest drum chinuitorar fi fost
probabilcrulatmult incercatultatd de familiedacd ar fi gtiutde pufulila-cu-flori-mici
carepoatevindecadintemeliebolilede prostati.
Pufulita-cu-flori-mici,
necunoscuti pinl acumca plantdmedicinalS gi nementionatd
in nici o 6arteobignuitadespreptantemedicinate, r intr"i il; 6;";;i;r;;i;
"o]i
48
primaediliea broguriimele,,Sdndtate din farmaciaDomn-ului" intr-unadevdratmars
triumfalca plantamedicinald contrabolilorde prostati. in cel mai scurttimp a del
venitcunoscutdin intreagaEuropdgi in afaraei, nu^inultimi instantddin cauzdcd a
ajutatdeja mullioameniin maladiile susmenlionate. In ultimavremeaparegi in carlile
despreplantemedicinale si revistelede specialitate.
Din cauzanumeroaselor varietdliale acesteifloris-a ivitinsdo anumitdincertitu-
dine.Dintresubspeciile cu acliunetemeduitoare trebuieinsirateurmdtoarele: cirligei
sau rdcitoaicd(Epilobiumroseum),pufulita-cu-flori-mici lepitonium parvifloru[-r),
pttfulila (Epilobium montanum), numitd gi fa!d-n-fa!5,pufulita-verde-inchis
(Epilobiumobscurum),pufulila lanceolatd(Epilobiumlanceolatum), pufulita-de-
colini (lpilobium collinum), pufulila-de-mlastini (Epilobium palustre), Pufulifa-de-
pietrig(Epilobium fleischeri)gi pufuli!a-alpini(Epilobium anagallidifolium).
Varietitile
tdmdduitoare se recunosctoatedupdflorilelor miciin culorirosietice, roz palsau al-
bicioase.Elestauca bdtute-ncuiepe silicvele (fructcapsuld)lunguiele, inguste,din
carelisnescla plesnireseminlele pavoazate cu perialbi,asemdndtori bumbacului. in
Tirol,pufulitaestecunoscutiin mod surprinzdtor sub numelede ,,Frauenhaar" = pdrul
femeii.
Din varietdlileenumeratesi care au putere lecuitoarese colecteazdintreaga
planti,deci tulilinS,frunze9i flbri,cu grijaca plantasd fie culeasddin mijloc- de
altfel,ea se rupefoarteugor-, pentruca sd poatdformanoi mldditelaterale. Ceeace
s-a culesse taiecit estein stareproaspdtd.Dinceaiulde plantese beau,si in cazurile
celemaigrave,numai2 cegtipe zi,gi anume1 ceagcddimineafa, pe stomaculgol,gi
1 ceagcdseara.Acest lucru nu inseamndinsd cd se poate renuntala controlul
medical. Oricum,sfatulmedicului trebuiecerutin oriceboaldgrea.
Doudsubspeciide Epilobium, care pot fi doar cu greu confundate cu celelalte
soiuricu flori mici,nu au voie sd fie colectate.Estevorbade cea numitdriscoage,
limbricag, pufulildsau sburdtoare (Epilobium hirsutum) si de sburdtoare(Epilobium
angustifolium). La primadintreele,florileajungde mdrimeaunghieidegetului maregi
strSlucesc purpuriu.Ea se gdsegteadeseain stocurimari,stufoase,pindla 150centi-
metri indllime,in gi lingd apele pulin adinci;tulpina si frunzelesint cdrnoasegi
acoperiteugorcu pdr pe parteainferioard. Cunoscutul botanistaustriacRichardWill-
fort,care cunogteafoartebinepufulilaca plantdde leac,nu o menlioneazd in cartea
sa.Ar putea,dupdcum a suslinutel, sd fie confundatd cu rdscoagele (Epilobium hir-
sutum);acesteaau,ins5,spredeosebire de pufulila-cu-flori-mici,
nigtefloricelpulinde
cinci ori mai mari,tije gi frunzemai cdrnoase,o indllimesensibilmai mare gi de-
clangeaziun efectcontrar.- Sburitoarele(Epilobiumangustifolium) crescinaltede
150 centimetrigi preferdluminigurile, lizierelegi vecindtatea tufigurilorde zmeurd.
Florilemari,de culoareapurpurei, sintdispusein ciorchini lungi,piramidali,neindesali
pe o tulpindrogieticdla bazd.Florileacesteivarietdlifoartedes intilnitestrSlucesc in
timpulinfloririi,formindnigtesuprafelerogiica focul.Denumireagermandpopulard
,,Unholdenkraut" : iarba-diavolului este,qred,un indiciudestulde clarcd nu poatefi
folositicontraprostatitei. -
Eramfemeietindrdcind socrulmeu a muritin putereavirsteide hipertrofiea
prostatei,decide o mdrirepatologicda prostatei.Un vecincareera expertin materie
de plante medicinalemi-a ardtataceastdpufulild-cu-flori-mici, spunindu-mi:,,Dacd
socruldumneavoastrd ar fi bdut ceai din aceastdplantd,astdziar mai fi fost in viatd.
Jineli-ominte!Sintelifemeietindrdgi puteliajutamullioamenicu ea."Dar dupd crim
se intimpldcind egtitindrgi sdndtos,nu m-a mai preocupataceastdplantS.Nu la fel a
fdcutgi mama!Ea a cules-oin fiecarean gi a ajutatmullioamenisuferinzide vezici
urinari 9i de rinichi. Fo(a sa curativdeste atft de mare, incit adeseainldturi
fulgeritortoatesupirdrile 9i durerilelegatede bolile de prostatS.Au existatcazuri
cind oameniise aflau ?n preajmaoperalieigi nu puteau urina decft picdturdcu
 picdturd;o singurdceascda si aduso_ugurare. Ceaiultrebuiebdut,bineinleles, mai
multtimp,pentrua oblirieo realdinsdndtosire.
Mi-arelatatodinioaremamamea.desp.le yn pacientcaresuferisedejatrei operalii
de cancervezical- cancervezicaldoveditclinic- si carese gdseaintr-ostare,fizicd
foarteproastd.L-amsfdtuitsd bea ceaide pufulitd.Am aflatuftlriorde la mediculsdu
cd s-a vindecat.Era pe vremeacind incd nu me ocupamde plantelemedicinale.
Aceastdvindecare m-a impresionat profund.Mamamed m-a rugatdeseoris6 nu uit
niciodatdsd culegac^eastd plalta medicinald cind ea n-o sd mai-fiein viat6.in 1g61,
de ziualntrdriiMaiciiDomnului in bisericd, a muritmamameaceadragd9i 'euam uitai
in varaaceeasd adunpufulile.
In cabinetulde consultatii al mediculuimeu am aflatcd un bdrbatpe care-l
cunogteamzdcea!5rasperarilein spitalulnostru,bolnavde cancervezical.,,Nu,,, am
exclamat, ,,dceSt bdrbatvrednicn-arevoiesd moard!"M-amginditla pufulili.Medicul,
degiaveao atitudinepozitivdfatade plantelemedicinale, a f5st de pbrere'cdin ucesi
caz nu maiputeaajutanimic.Eu nu culesesem insdpufulitegi m-amginditcu groazd
cd la mijlocullui octombrie totulo fi ofilitsi uscat.M-amdus'totusisicaut. Stiamun
locundeinfloreau in timpulverii.
. N-ammaigdsit,ce-idrept,decft.citeva tulpinivegtejite, pe carele-amculestotusi,
le-amtdiatmdruntgi le-amtrimissolieibolnavului. t-dO'atsi bea2 cestipe zi, rna di-
mineafagi unaseara,si dupd14 zileam aflatde la medic,printr-un anlni teleionic,
cd
in stareabolnavului surveniseo mare schimbarein birie.Mi-a spus'rizind:,,O"ii
plantufata ajutd!"De-atunci am putut ajutasute gi sute de oam6ni,asa crm imi
spuseseodinioardbdtrinuldin loculmeu natal:,,Tineli minteaceastdplbntd;puteli
ajutamultioamenicu ea."
Un farmacistdin Mtinchenmi-aardtatintr-ocartevechegi groasdde farmacielo-
culin carein jurulanului1880pufulitamaieraconsemnatd in'm"od oficial.Medicamen-
telechimiceau izgonit-o total.Prinprelegerile mele,drumeliile in scopuldescoperirii
plantelor medicinale^ 9i publicaliilemele,pufulitaa devenitdih nou cunoscutiin toate
rind.urile
populaliei.lndrumdrile melegds'esc e'couputernicin sufletele multoroameni,
cdcipretutindeni undeqjyn-gcy so!r] ryeuin drumeliile noastre,fie in munfi,pe dru-
muride pddure,la marginide piraie,fiein luminiguri vbdem,sprebucurianodsti-e, cd a
fost culeasdnumai.mlldilageltralga pufulifei,'in scopulde a crula planta.Oricine
cunoagte aceastdplantdmedicinald o apreciaza gi o apdrdde pieire,culegind-o astfel
cu multdbdgarede seamd.Plantamai cregte,dupd cules,incd de 2$6ri. Dacdri-
zomulriminein pdmint,atunciva inmuguridin nouin primdvara urmdtoare.
Aflu cu bucuriedin scrisoricd in multeglddinifufulifa-cu-flori-mici cregteacum
printrecdpguni,legume arbugtidecorativi.-inainte era 6mulsd din pdmint'ca orice
buruiandsupdrdtoare. -9i suferinzile-ar putut
Cftor fi aducein acestrdstimpvindecare9i
un nou curajde a infruntaviatalDe curindam avutposibilitatea de a iluta un predt
careera corisiderat de medici'incurabil, avindcanceifa proiiate.,i h vezicdgi'care
se dedici astdzidin noucu intreagaputerede muncdproiesiei sale.
O scrisoaredin Schwarzwald: Cumnatamea a fbst tratatdde un canceral or-
ganelo_r pelvienecu razecarei-auddunat,provocindu-i o fisurdin intestinSiin vezicd.
A cipdtat asemeneadureri vezicale,incftmedicula fost nevoitsd-i presciiemorfind.
Atunciam ciutat dupd ilustralia dumneavoastri din ..FarmaciaDomnului,'pufulila-
cu-flori-mici,
am descoperit-o si dupd o sdptdmind de curdcu ceai,toatedurerileau
dispdrut.Acesteasint minuniledin farmaciaDomnului!" - Desprealte vindeciri
obtinuteputeficitiin brogura,,Maria Treben'sHeilerfolge", apdrutd'laedituraWilhelm
Ennsthaler.
,, .UYtttdintrecei,care,suferd de-prostati se pot insindtogicu ajutorulpufuli!ei-cu-
flori-mici,
deseorichiarfdri sd maifie nevoiesd ie opereze.tjacdoperatiab-aefbctuat

50
deja, ceaiulde pufulildinldturdusturimilegi celelalteinconveniente care se ivesc de
multeori ulterior.Trebuieconsultatinsdin oricecaz medicul.
Un bdrbatvindecatde o boald a prostateiscrie din Coburg:,,Pufulita-cu-flori-mici
m-a ajutatin durerile mele de prostati. Zdceamin spitalin Coburg, bolnavde infarct
miocardic.Pe lingd aceasta,aveam dureri de prostatdsi nu puteam fi operat din
cauzastdriiproastea inimii.Mi s-a spus cd mi se va pune o sondi permanentd,dacd
situatiami se va inrdutSli. Am aflatdes,preminunatapufulifa-cu-flori-micicare a ajutat
-
pe atiliain suferinleasemdndtoare. Am inceputsd beau citd S cesti pe zi; in citevazile
am scdpatde orice dureride prostatd.Acum mai beau pentruia sd md refac cite 2
ce$tipe zi. - li mullumesclui Dumnezeudin toatd inima.Vd doresc,doamndTreben,
sd mai ajutalicu pufulila-cu-flori-mici
mullioamenicare suferdde acelasichin. Estein-
credibilcd plantelemedicinaleale Domnllui aduc - cind medicinanu mai are solutii-
un ajutoratit de mare."

MOD D E FOLOSIRE

Preparareaceaiului:Se opdregte1 linguri!5(cu virf) de plantecu 114litrude

apd 9i se lasd sd stea pulin. Numai2 cesti pe zi - prima,dimineala,pe
stomaculgol, iar a doua,seara,ilz ordinaintede cind.

Pufulilaajuti (dedr. DirkArntzen,

Berlin)
o scrisoare de la dr. Arntzen, medic practician,antropozof:,,L? baza
urmdtoarei evocdristd o inlelegere a plantelor, asacum a fostea stlmulata de Rudolf
Steinergi dezvoltatd in continuare de diferilibiologigi botanigti. Aceastdinlelegere
estede fapt o imaginesi se numeste:..Omulinverstriarticulat,,. Astainseamndcd
rdddcina corespunde organizdriinervi-simluri,decimaialescapuluiomului,zonafrun-
zelor- sistemului central,ritmic,iarzonaflori-fruct, pdrfiimetabolism-membre.
Aceastdreprezentare, ca toatelucrurile vielii,nu se poateaplicamecanic.Ea tre-
buieprelucratiin mo{individualpentrufiecareplantdin partegi invers,9i pentrufie-
carepacientin parte.Dar,odatdexistentd, chiardacdesteinlelbasdmai?ntiidoar pe
baza citorvaexemple,ea oferd un fundamentsolid,temdinicpentruinlelegerea
.<elafiilor"dintreom gi plantd,carealtfelrdminintotdeauna pulinneclare.
Principiulacestuiprocedeuva fi ilustrat pe bazaunuiexempiu. Sa luim Hamamelis
virginica.Aici,florileapar iarnadirectdin scoartd.Nu are loc legdturanormaldprin
frunzd. Scoa(atrebuieconsideratd ca apartinind'zonei mineraleaiAoAcinii.
Avemiieci
o.sit-uatie
in care..principiul..metabolic" al floriidd directde .4crincipiul
nervi-simluri"
al rddiciniisi scoarlei,fSrd a trece prin echilibrarea .cdndtoasS,normald" prin
frunzd.Aceaitasituaiieexistdsi la om (ginatural,la animal),de exembt,in cizul r5nii,
dar maialesin zona'anald. Hdmamelis'este un modelpenirurana,pentruhemoroizi.
Aceastdplantdpoatetrdi cu aceasti situalieo vialdintreagd,fard sd insemneci se
imbolndvegte; s-arputeachiarspunecd ea triiegtedin 9i prinaceastdsituatiede ex-
ceplie.De aceea,plantapoatedeveniun mijlocde leacpentrunoi.Cdcine drati cum
putemjonglao vialdintreagdcu o situatie anumitd, careexistd,tdrda ne imbolnivi.gi
intrucitastfelde .aituatii>>
sintrealitilialevielii,decidejacevaspiritual, nu esteatftd'e
multvorbade materialitate, de substdnld,cedace poat'eda o eiplicaliepentruefectul
diluirilorhomeopatice (poten!e).
$i acum referitor
la Epilobium, pufulitaMarieiTreben.Aceastdplantdse carac-
terizeazdmai ales prin faptulcd ceea ce este consideratla inceputdrept o tulpind

51
floral6,micdgi nevinovatdeste in realitateun ovar de fruct hipogincare, asa cum e
normalla un fruct,se umfldsensibildupd inflorire,se decoloreazd-si crestein lunoime.
Toamnasint eliberateapoi seminleleinconjuratein abundentdde'bumtjac.pufuirtain
toate varietatile sale este o plantdrelativrdspinditd.Plantain?loreste si rodested6stul
de p u t e r n i ca, d i cdse d e sfd so a rd d e stu lde puter nicin acestdomeniu;' fr unzeie,
tulpina
gi radicina devinin schimb mai putin importante,mai neinteresante in comparatiecu
aceasta.. To_tul raportatla om inseamnd:Putemcdutaefectulprincipalin parieaciejos
a omului,din care fac partein mod esenlialorganeleurinaregi de reproducere.Prin
alte reflecliise poate oarecumexcludezona intestinald(acesteasint mai cu seamd
pla n t e l ec u g u s ta ma r).
Ovarulde fruct ca parte esentiald,bdtatoarela ochi se afld spre induntru.Prin
acgst lucru se poate intelegefaptul cd in el se vede clar un raport pozilionalcu
prostata.Dezvoltareafructuluitoamna te duce cu gindul si la toamna omului,om-
niprezenlasa - la o ..boald,>cam la fel de frecventd.
Cevafoarteasemdnitorse intilnegtela pepene,la dovleac:ovar de fruct hipogin,
mdrireuriagddupd infloriresi, ca sd spunemasa,in mod necesar,actiuneasupraor-
gane l o ru r i n a r eL. a fe l si l a p a rd (P yru s)$i
. pentr uspecialigti:Hypoxisr ooper iar e tot
ov ard e f r u c th i p o g i n .
Demn de remarcateste fenomenulcd anumiteplanteurogenitaleimportante,ca
plopul,c-abumbacul(Gossypium),prezintdsi ele o formatie-cu aspect de bumbac
puternicd,bdtdtoarela ochi.Explicalia acestuifenomenincd nu s-a gdsit.
Cea mai eficace,asa cum scriesi MariaTreben,este preparareaceaiului.Acest
mod de prepararearomat,apos dd puterilortimdduitoaresi directiaspecialdcdtre
parteade jos a omuluicu aparatulsdu urinar.
.9i, ceea ce este cel mai important, pufulita ajut6! Multe multumiri
redescoperitoareiacestei plante medicinaledin farmacia Domnului, pind acum
neglijate.

R OSTOPASCA ( Chetidonium
m ajus)

Alte denumirisint: ai-de-padure, buruiand-de-cele-sfinte,bu-

ruiand-de-pecingine, buruiene-sfinte,calce-mare, crucea-voinicu-
lui, gdlbinele,iarb6-de-negi, iarba-rindunicii,laptiugd,negelaritd,
oiascd,paparund,sdl6lea,scinteifd,tdtdrcele.Dacd ne gindimla
faptul cd rostopascase intilnesteadeseain vechilecd(i despre
plante medicinalesub numeteOe ,,buruiand-de-cele-sfinte" sau
buruiene-sfinte", ne putem imaginade ce prestigiuse bucura
odinioardin popor aceastdplantdmedicinaliconsideratdastdzi
adeseadrept o buruiandotrdvitoare. Aversiuneaeoocii noastre
modernefatd de rostopascdmi-o pot explicadoar prin faptul cd
la inceputul'industriei medicamentelor au fost condamnatesi re-
negatecu hotdriretoate plantelemedicinalevaloroase,pentrua
indepartapoporul de plantelede leac gi a-l indreptaspre lea-
cu ri l eo e b a zdch i micd.
Rostopascase dezvoltdramificat,atingindo indltimeintre 30-
80 centimetri.Ea infloreste,incepind din luna mai, pe tot
parcursulveriigi pina in toamn5.Frunzelesaledintzimlaiesi se aseamdndcu iele de
stejar.Din tulpinesi rizom izvordgteo sevd galben-portocalie si destul de viscoasS.
Rostopascapreferdvecindtatea zidurilor,a gardurilor,a grohotigurilorde panti, pre-
cumgi livezile gi marginile
sudice.Oricitar fi varade secetoasd de sud alepddurilor
de
din plantatot va curgesuculgros,galben-pbrtoca-iiu,
uscat'e, in cantitdfi
suficiente.
Dar

52
gi in timpuliernii,cind zdpadaacoperdtot, putemgdsi rostopascadacd ne-amintipdnt
in minteloculunde cregte.
Plantaaceastaestedepurativi (decicurdldsingele)gi hematopoetici (deciajutd
la formareasingelui).Eu ag recomanda-o,asociatdcu urzicilesi mladitelede soc, in
le u c e m i e .N u m aicd tre b u i esd se b e a minimum2litr i pe zi din acest amestecde
ceaiuri,pentruca el sd poatdda rezultatebune.
Rostopascaeste un leac de increderein bolile hepaticegrave,dacd se folosegte
in formd homeopaticd.Curdlind atit singele cit gi ficatul, ea are o influenlddintre
cele mai bune si asupra metabolismului. Aceastdplantd medicinaldeste folositdcu
succesin afectilnile biliare,renalesi hepatice.pu'sein vin (30 gramede rostopascd
impre u n dc u r ' e d e ci n i lse e [a sd 1 -2 'o rein ttz litr ude vin dtO;,- inlSturfoar d te r apid
icterul. Este indicatdgi in tratareahemoroizilorcare dau arsuriin zona anusului,in
combatereainlepilurilor si a senzatiei de ,,cutit"in timpul urindrii, ca 9i contra
vijiituluiin urechi. In toate acestecazurise pot bea cite 2-3 cegticu ceai (carenu se
prepardprin fierbere,ci doar prin opdrire)pe parcursulzilei,in inghititurimici.Acesta
este folositexterncontra bolilor de cancer la piele, contra bititurilor, a verucilor
(negilor)9i a eczemelorcare nu vor si se vindece. Cataractasi petele pe cornee
dispartreptat.Suculajutdchiarin cazulsingerdriiretinei 9i a dezlipiriide retin6.Se
ia o frunzdde rostopascd,se spald,iar tulpinaei frageddse zdrobegteintre degetul
mare gi degetul ardtdtor umezite in prealabil.Zeama astfel obtinutd este unsd cu
ardtdtorul,tinindochii bine inchigi,insprecoada ochiului.Desi nu este pusd directin
ochi, acfiuneaei se comunicdtotusi ochilor.Acest lucru se poate incerca pentru a
tratacataracta,vedereaslabd 9i in'mod preventivpentruocnii sdndtosidar supraso-
licitati.Eu insdmifi resimtefectulbinefdcdtorcind trebuieadeseasd stau pind noaptea
tirziu'casi rezolvcorespondenta.Cind sint istovitd,iau o frunzdde rostopascddin
grddindgi ii apliczeamacdtrecoadaochilor,in modul pe care l-amardtatmai sus.Am
de fiecaredati senzaliadeosebitde agreabildcd mi s-ar fi tras un vdl din fala ochilor.
In medicinahomeopaticdse preparddin aceastdplantao tincturddin care se adminis-
treaz6,in cazulafectiunilor mentionatemai sus, de 2-3 ori zilniccite 10-15picdturiin
pulindapd.
Cu cilivaani in urmd mi s-a povestitdespre o femeiecare avea pe pleoapainfe-
rio a r dd r e a p t du n a b ce s ro g u d e md ri meabur iculuidegetuluicel mic. Oculistului la
care s-a dus ca sd-i prescrieo reletdpentruochelarinu i-a pldcutce-a vdzut- aVea
abcesuldeja de 7-8 anifdrd s-o fi supdratvreodati - gi a trimiso probd la analizd.Era
cancer de piele. Pentrutindrafemeiea fost - dupd cum vd puteli imagina- un soc
cumplit.Cum familiaei face parte din cerculnostrude cunostinte,am putut sd reco-
mand rostopasca.Era luna februarie9i, din fericire,o iarnd blinda.Rostopascatrece
bine peste iarnd gi rdmineverde. Sfatulmeu a fost sd scoatd plantadin pamint cu
rddacindcu tot 9i s-o plantezeintr-unghiveci,pentru a o avea la indemina.Femeia
urma sd-gitamponezede 5-6 ori pe zi locul bolnavcu seva galben-portocalie. Cum
abcesulera plasatpe pleoapd,i-am atrasatenliacd seva nu era nocivdpentruochi.
Am mai sfdtuit-osd meargdo datd pe luni la tratamentcu raze Rcjntgen,asa cum ii
p re s c r i s e s em e d i cu l ,d e g i a ce ste i ra d i er inu alungd tum or ile m aligne, ci se m ai
intimpldsd distrugdporliunide epidermdincd sdnitoasd,ba adeseachiar 9i oasele.
Scurttimp inaintede sdrbdtorilede Crdciunam trdit marea bucurieca abcesulcan-
cerossd dispard.Femeiami-afdcuto vizitdsi mi-asdritde git chiarde la usd. Medicul
oftalmologld carefusesesi inaintea intrebatlomiratce fdcule. La rdspuns,,il ei: ,,Lunar
la Linzpentru raze",doctorula spus: ,,Dacdasta a reugitRcintgen-ul, e intr-adevdrun
miracol."Mi-a mai mdrturisitcd nu ar fi rezistatsufletestevizind felele mincatepind la
os ale celorlaltepacientepe care le intilneala raze,dacd nu ag fi inarmat-oeu cu atita
curaj,credinldin Dumnezeugi increderein sine.

53
 agym rugdminteamea pe care o adreseztuturorcelor care cltescaceste
" ,9i AJutatl dumneavoastrd
rlnourl: intr-uncaz similarsi crulali-iastfelpe semeniidum-
9i
neavoastrd de un sfirgitcumplit!in trmpulnostrujtit'de pbtirat ingr"midesc cazu-
rilein caredin negiinrogilisi careinc'epdeodatdsd creascdse "" formeazicancerul
pielii.
. Firele{e pdr .qeobral gi cregtereaexcesivi a pdrutuipe bralegi picioarela
femeiindicao tulburare
"!e renald.Locurile. respective se ung cu suc de'rostopisce,
obfinutcu ajutorulstorcdtorului electric(suculse menlin.[roarp-i in trigio.l m"ii-
muT. tlz an); este ldsatsd actioneze ciievaore, apoi'loculse'spali cuiun sdpun
emolient, iarpie.leacares-agscbtpulinse tratei4i cu alifieOeiifirnria, ,rri Or musetel
sau sundtoare(a se vedea,,Moduri de folosire").
in afari OeacJJsta,'tr"Or"ta"lj16'6
curdde ceaide urzici- cel putin3-4 cegtipe ii -, precumsi bdi de sezutcu coada-
caluluipentruo irigaremai bunda rinictriloi (a se iiti si artiCotui
d;;t?; ,,Coada-calu-
lui").
O cunostintd din zonaorasuluiMainzfoloseain timpulplimbdrilor salezilniceseva
de ro*opadcd'agacum am ;iet;i. Un ciinelup J.rirr be batrinii era insofitorcredin-
cios.Odatdi-a dat in gluma_gi lui cu pulinasevdpe ochi,ceeace se pa'recd i-arfi
fdcut foarte bine ciinelui,cdci de-atunclse postb de fiecaredata rigitor- in iala
stapinului sdu,cindacestafolosearosrooasca.
]1tr-oparohie dinAustriasuperioard in caream tinuto prelegere in lunanoiembrie,
am fdcutcunostintd cu un paraclisiercarepurtaochelari.Cindri-am intorsin februjrie
la aceeagi par6lrid,paraclisierul
nu maipui-taochelari; dupdcumsingurmi-apovestit,
lYt?lg.toritd faptului cd din noiembrie mi-a urmat zilnic sfatullegatd"ecuracu zeamd
oe rostopasca. In plus,acumvedea mult mai bine decitinaintecu ochelari.Fiind
i,arnd.,
,trebuiasd-giia frunzelede rostopascdde sub pitura Oe zapadd.Mentionez
acestlucru numaipentrua subliniacd anumiteplantemedicinale poi ti gdsiteproas-
petechiar9i in anotimpulrececindmaioricevegetalieparea fi moartd.

MODURIDE FOLOSIRE

fllfyzie:1 lingurild
rasdde plantela 1t4litru de apd- se opdregte doar.
Suc proaspdt:Frunzele, tulpinile9i florilese spaldsi se trec'instareumedd
prinstorcdtc,,rrul
elecJric(pentrufolosireaexternd).
Tincturi:A se-pro^cura dinfaimacii, fiindun preparat homeopatic.
Maceratde vin: Se toarndllzlitrude vin ain $este30 gramede rostopascd
cu rdddcinicu tot si se lasdsd stea 1-2ore,apoisd filtreazd si se bea in
inghilituri
mici.

SALVIA, JALESUL (Satvia

officinatis)
Citevadenumiriale Salvieiofficinalis.-cilvie, jale,jales,jaleg-bun,jaleg-de-grddind,
:?lYig,,salvie-de-grddin4salet, galvir, gerlai.Salvia,iuncisiuta ca o planiadirifamilia
labiatelor, provinedin Euiopade syQ'gise gultivila noi in gradinilFlantajtind ;
indllimede 30-70centimetri, florileei vioietesintdispuseverticilat,deciin cerc,in]rrrr
uneiaxecomune;frunzele saleopozite,alb-linoase'sclipesc argintiu9i emani un [ai-
fum-usoramar,aromatic. Salvia-de-gridind trebuiesa aiOapart6aei cJegrddiniinti--un
loc ferit,insorit.Pe parcursuliernii,-eu o acopar,9or cu brengide mblid,deoarece
estedeosebitde sensibild la ger.

54
 O alta subspecie,Salviapratensis,cunoscutd
de bur uiana- milcedului,
su b d enumir ile coada- vacii,
gavdt,jale,1ales,jale,<-sdlbatic,
jaleg-de-cimp, jaleg-
de-pddure,salvie,salvie-de-cimpuri, salvie-sdlbati-
c5, se gdsegtepe povirnisuri,pdsunisi cimpii.De
departe se vdd strdlucindflorile-ialbdstrui-violete
ca re rdspindesco mir easm aplinade ar om e.De la
aceastdspeciese folosescflorile,de celemai multe
ori numai pentru gargari sau pentru fabricarea
otetului de salvie - 1 pumn plin de flori este ldsat
la' macerat in olet naturil si acesta se
intrebuinteazdca freclie binefdcitoarein timpul
uneiboli mai lungiin care se std la pat. Frunzelese
colecteazdinaintea perioadeiinfloririi,in mai 9i
iunie. lntrucitplanteledezvoltdin zileleinsoritesi
uscateuleiurieterice,frunzelesint culesenumaiin
soare,preferabilla ora amieziisi apoi sint puse la
u mb rdca sd se usuce.
Mai curativd decit Salvia oratensiseste insd
Salviaofficinalis,citatd mai sus si de care md voi
u u u pd , ^ | \- r.+,,\, ,
pe larg. Inca de pe v re me a s t rd b u n ilo rn o s t ri,s a lv iae ra o p la n t d
^^ ..r i r Lrrruale
-
'
m e d i c i n a ldde o se b i dt e l a u d a tdsi o re tu itd.Un ver suletdin iur ulanului1300spunea:
,De ce'sd'moardomul,
Cind in grddind cresfe salvia?"
Chiar numeleoglindegtemareaaprecierede care s-a bucurataceastdplantdde
gi
leac din parteaoamenilorinca din timpuriindepdrtate.Denumireade salviaderivddin
cuvintullatinesc,,salvare" (a vindeca,a insandtogi).
Dintr-ofrumoasdcarte veche despre plantemedicinalereiesecit de mult era sti-
matd pe vremurisalvia: Cind MaicaDomnuluia trebuitsd fugd cu copilullsus in fata
lui lrod, a rugattoateflorilede cimp s-o ajute;dar nici una nu i-a oferitaddpost.Atunci
s-a inclinatcdtresalvie9i iat5,aici a gisit refugiu.Sub frunzelesale dese,ocrotitoare,
s-a ascuns pe sine insdsigi a addpostitprunculin fata aprozilorlui lrod. Acestiaau
trecut pe lingaei fdrd a-i vedea.Dupd ce pericolula fost depisit, Maica Domnuluia
iegitdin ascunzdtoare 9i a vorbitafecluossalviei...De azi inaintesi pindin veciivecilor
vei fi o floare preferatd a oamenilor.lli dau puteresd vindecioameniide orice boald;
salveazd-i de la moarte,cum ai fdcut si cu mine"." De-atunci, salviainfloresteorigicind
intru salvarea9i ajutorareaoamenilor.- Cind ai fdcut ani de-a rindul experienlecu
plantemedicinalegi ai cerutadeseain clipegreleocrotireasi ajutorulmultiubitei Sfinte
Fecioare,atuncisimtidin credinldadinci 9i incredereadevdratdcum igi intindemiinile
ocrotitoarepesteplantelenoastremedicinale.
Ceaiulde salvie,bdut mai des,fortificdintregulorganism,ne feregtede atacuri de
apoplexie si are un efect foarte favorabil asupra paraliziilor. ln combaterea
transpiratiei nocturne este singura plantd medicinald,in afara levdnlicii,care vine
oamenilorin ajutor;ea vindecdmaladiacare provoacdaceastdtranspiraliein timpul
noplii si indepdrteazdprin puterileei inviordtoaremarea sldbiciune care insolegte
boala. Multidoctori au recunoscutproprietitileremarcabileale salviei.ei o adminis-
treazdin sirasme,afectiuni ale miduvei spinerii, deregldri glandulare^ si tremurul
membrelor (tremuriturile extremititilor) cu cele mai bune rezultate.In afectiunile
menlionatemai sus, se beau 2 cegtipe p6rcursulzilei,inghititurdcu inghiliturd.Ceaiul
are un efect benefic9i asupra ficatului bolnav,inldturindbalonirile gi toate indis-
poziliilelegatede deregldrile funcliondrii ficatului.Are acliunedepurativd,elimindmu-
cozitilile prea abundente din aparatul respirator si stomac, stimuleazdpofta de
 mincare gi combatetulburdrile intestinale,9idiareea.- pe intepdturile
se aplicdfrunzede salviefdrimitatecit de mdri.rnt. de insecte
Ceaiulde salviese recomahddexternin moo deosebitin-amigdalite,boli
abc. de git,
ese (focarede puroi)dentare,inflamhliiateiarinleiut-giiauiialii uucal; i;
mullicopiigtadullinu s-arfi 's-arfi intervenit
fjuls la.operafie
cu salvie.Dacdlipsescamigdalele,
de amigdale-dacd la timp
care'in calitatialor de poriibiiai organii*urri
gplqqcsu.bstanlele otrdvitoaresi le_prelucreazd, acestease'incir-bapta oirect cdtre
rinichi'o infuzie dintii .aie-J" nlqre, gingiite care singereazd,
9?:?tYi:
degosirite(retragerea "jrl3'9i
g,ingieil, ibces'etedenrare s6-;b6;iJg*il" tacetaigafi
sause aplicdtampoanede vatdimbibatein infuzie.
lmportant.ar fi pentruoameniislabi de nervi 9i femeilecare suferdde
- 19"11"
afectiuni aleorganelor-peiviene sd facddin cindin cindciteio oii" J" gezutcu satvie
(ase vedea,,Moduri de fblosire").
ling^afolosirea
cu rezultat'e bunea salvieica plantimedicinald, ea nu trebuieui-
tatd nici in calitatea 'gustoasd.
.sa de plantd aromaticd(mirodenie)f;;ie Se
intrebuinteazdin porfii^foarte mici,asemdndtor cimbrului,
la rin"arrii-grase,cum ar fi
fripturade porc, de,gis^ra sau de curcan.Si vinatuldevinen"t"igrrt5s prin adaosul
uneifrunzulite de salvie..inprepararea brinz'eturilor
amestecate cu verdeturi(cu miro-
ggll) 9i a^sdsurilor
condimentdte ar trebuisd ne gindimla salviemdcardin motivede
sdndtate.In anumitezonese.coc ,,prdjituri si cozdnacide salvie,'.
La Joca se adaugd
frunzede salvietdiatefoartefin,asemenea anasonului.

MOD U RIDE FOLOSIRE

fnfuzie:Se opdregte1 lingurilade plantecu 114litru de apd si se lasd sd stea
pu!in.
Olet de salvie: Se umple o sticla-pinala git (faraa o inoesa)cu flori de salvie-
de-cimpuri fiale), se toarnd deasu-praotet natural in asa fei incit sa
-acopereflorilegi se lasdsticlasd stea 14 zilela soaresau lb cahura.
Bii de sezut: se pun de 2 ori2 miiniplinecu frunzebestenoaptein ap6 rece
la macerat'A doua zi, totul se incdlzegtepina Oa in clocbt,iar exrractul
incdlzitse adaugdla apa de baie (a se'vedeari gai oe gezul la ,,partea
g e n e r a l d " ).

SPLIN UTA (Sotidago

virga-aurea)
Este numitd
.in limbaj popular 9i floare-boiereascd, floare-buiaca,mdnunchi,
smeoaicd,splinaritd, vargd-de-aur.Aceastdplantdmedicinaldp gai;g1e ti maiginije
pddtgi,i1 ganluric.uapqrpe povirnisuri locuridefri,sate de pddure.Tulpina,stufoasd,
9i
c_ulujeri cu. flori galben-aunr,a1ungeta o inalli"l;;;1"". 80
Florllese pot aduna din iuliepinain octombrie.Se utilizeizdinbolile gi centimetri.
P,t^":,1t1t_e
rremoiigiile
intestinale..Splinutaeste apieciatdinsd c, prebil"clieca plantd de'leac
impoiriua
b o lil o rr e n a l e .
. Florilegi frunzelecreeazdo senzatierdcoritoaresi intrucitplantadeshidrate azd, ea
este recomandatdin afectiunile renale
9i vezicali. Marelemedic naturist,preotul
istorisestein scrierilesale despre un barlcaide 45 de ani care sufereade
5!!3",
ooalagrea de rinichice se tot agrava.in celedin urmd a trebuits6-ifie scos o
un rinichi.
$i celdlaltrinichiaveapuroisi nu-mai, put,egfunclionJnormal.Atunciomuts-a pus pe o
curd cu splinutd.A amestecbtsplinuta,dragaica(sinziene) uriicl-moarta-galbend
9i in
bo
 pdrti egale,si-a pregatitdin ele un ceai gi a baut 3-4 cegtiin
ti mp u lzi l e i i,n i n ghititurmici,
i dr ept car e boalai- a tr ecutcom -
plet,dupd cum singura declarat,in 14 zile.
Splinulaare efectimpreundcu drdgaicasi urzica-moartd-
galbendsau albd chiar si in scleroza renali, in irigarea re-
n a l d g i l a ra co rdar eaIa r inichiular tificial.In toate cele tr ei
cazuriam putut obtinesucceseprin tratamentul fitoterapeutic
indicat.Astfel,un bSrbatin virstdde 52 de ani, consideratde
doctori a avea sclerozi renald incurabilagi pensionatde
boald,a venitgifiindsi asudindla mine,dupd ce a urcatscara
pina la etajulintii si s-a trintit- rdsuflinddin greu - intr-unfo-
toliu.Dupd numaio sdptaminiin care a bdut zilniccite 3 cegti
d i n a me ste cudl e ceaiur imenlionat,i- a m er s deja vizibilm ai
bine. Foloseainsi toate planteleproaspete,din natura.Dupa
a tre i asd p ta mi nd nu- lmaisupdr anim ic.
Toate incorddrilenervoasede pe urma diverselorstdri
sufletestiale omuluise descarcdprin rinichi.De aceea,dupa
un soc de ordin afectiv,fie moarteasubitda cuivaapropiatgi
dra(;,fie oricealtdnenorocire,se gtiecd rinichiuleste cel carb
suferdmai mult.Splinutase dovedestea fi o plantdmedicinald
ctt se poatede pozitivvialaafectiva.
careinfluenleazd Ca atare,ceaiulde splinulaar
trebuiconsumat
i ,
neapdrat in cazul
unor deceptii si al
!-l-,-
altorstiri sufletestistresante.
f-:-^^-r:-r^
Ingerulpdzitoral plantelormedicinalese gdsegtein imediataapropiere ^.^.-^.^,.'
a splinutei.
Simlimefectulei de echilibrarein stiri emolionale grele, asemeneaunei mfinicare
mingiie,consoleazd9i calmeazA. Delapriveligtea splinu{eiin mijloculnaturiiaclioneazd
Ar trebuisa fim recunoscdtori
asupranoastrdlinistitor. cd gtimin apropiereanoastrdo
plantdcare aduceatitamingfiere.

MOD D E FOLOSIRE

Pr e p a r a r e ac e a i u l u i :S e o p d re g te1 lingur ild( cu vir f)de splinuldcu 114litrde

u
apd gi se lasd sd stea pulin.- Din amesteculde ceaiuri deja menlionat
se ia tot 1 lingurild(cu virf)grse pregdtegteca mai sus.

SU NATOAREA (Hypericumperforatum)

Aceastaplantdcareinfloregtela marginede drumurigi piduri, pe dealuri9i cimpii,

, ma i n u m egtein limbajpopular9i bur uiand- de- ndduf,
d in iu l i ep i n d i n s e p te mb ri ese
buru i a n d - d e - pe -ro zocru dr obigor floar
r, ce a -vo i n i cului, , hem ei- de- pdm int,
ea- lui- loan,
lemnie,inchegdtoare, osul-repurelui, pojar, pojarnild,sburdtoare, sunaicd,sovirvarild.
Plantaatinge o inillime de 25-60 centimetri,are o tulpindlunga 9i'ramificat69i
infloregtein cime galben-aurii. Pentrua o recunoagtesiguq,zdrobilio floarecomplet
deschisd,va curge astfeldin ea o sevd rogie.Plantainfloritdeste culeasdpentrua se
pregdtidin ea ceai gi bdi, in timp ce pentru uleiulde sundtoarese folosescnumai
f loril e .
Credintapopulari vechepuneaseva de culoareapingeluisi cu acliunebalsamicd
a florilorin legiturd cu singelegi rdnileMintuitorului. Intr-adevdr, uleiulde sundtoare
este cel mai bun uleipentrurdni,cdci are efectcalmant,antiinflamator gi cicatrizant.
O
legendddespreaceastdplantdpovestegte: ,,Cindapostolulpreferatai FiuluiDomnului
57
 se a fl asu b c r uce,m ihnitde moar te,a adunatcu gr ijaplan-
tele str,opitecu singelesfint, spre a le ddrui ca"imintire
scu mp d credr nciosilor evlaviosila m oar teaM intuitor ului .
se va ro si ea ar omdteipr anter abdtainicim pr esiaia in suo-
sta n ta p u rpur iea flor ilorgalben- aur ii ar tr di ascuns un
stro pd i n si ngeleMintuitor ului nostr u.
In zi d e sinziene,simbor ulfor telorsfinteale lum iniisi
cdldurii,sundtoareastraluceste in tbata spiendoar"u iro-
ra l du n i cd .P e vr emur i,fetele' impleteauor n ea cor onr"iteiar
cinedansain jurulfoculuiin noapteade sinzienetreouia#
poarteo cununitddin sundtoare- coroanade sinziene.in
aceasta noapte plina de mister, fecioarele presdrau
ra mu re l ed e sundtoar epe apd, spr e a vedeadin inflor r r ea
florilorofilitecum va fi la anulcu petitorullor.*
, In A u str ia^super ioar d, tdr anulpunea, dupd un vechi
obicei,plantaintre doud feliide piinesi o ddcieavitelorca
h ra n d ,p e n tr uca animalelesale sa fie' cr utate
pacate,aceastetraditienu mai este urmatdastdzidecitizolat,in anum'ite de boli. Din
familiicredin-
croase.
Din cele spuse rezultdcit de apreciatda fost sundtoareaincd din timpuristrdvechi.
Ceaiulde sunitoarese folosestein leziuni n"ruous" boli nJruou"" de
rdni de pe urma unor lovituri'sivitdmiri prin riJ.it. 9iEl esteinsd si un tot felul,in
' I leacexcelent
a l dia r e e i .
Igut"lg.ia trigemenului.poatefi si ea combdtutdcu sun6toare,daca se beau zil-
._,^2-3
nic cesticu ceai de sundtoare9i be-freacd(extern)cu ulei oe sunatoaretimp-mai
indelungat'_locurile atectate.trte'putemface singurio tincturdde sundtoare
efectin boli de neli,nevroze 9i astenieinsotii6 de insomnii.Tincturaestecare are
extern,..caf5e.91ie, folositd,
iar intern,se iau o datd.pezi 1'0-.15
picaturiinir-ofingurecu apd.
Tulburdrile de vorbire, somnul agiiat, arce"ele de isterie, ,"ornurbulismul
sint vindecatecu ajutorulsundtoarei,l; fel 'si in.*tin"n1" ,iinili!i
depresiunile.
Din practicamea am observatci in toate acesteboli,in afarainireolintarri
internea
c.e.aiurilor, pot aduce_unajutor eficacesi baile de gezut cu sundtoare'(ar"
u"0""
Moduride folosire). Ele se fac o datd pd saptamind,'fiind urmatede 6 bal oe pictire
in celelaltezile ale saptaminii. Aceastdbura de recomanddin stdrilenervoasede orice
f e l.
Feteletinere,aflatela virstade cregtere,ar trebuisa bea pentruun timp cite
2 cegti
cu ceaide sundtoare. zilnic;.els.prijina dezvoltarea organelorgenitalela femeigi a,rit l;
inldturarea dereglirilor ciclului'.
Un leac naturalfoarteldudateste uleiulde sundtoare.N-artrebuisd lipseascidin
Ilgl_-o Poate fi preparat foarte usor in casd (a ," u.d"" ,,Moduride
t olo s i rflos^podirie-
e').^lg mi e nti n ep u te re acu ra ti vdtim p de' doi ani gi este utilizatcu succes nu
numaiin ingrijirearinilor deschise,a rinirilor proaspete,a hematoamelor,
matiilor ganglionilorsi.a tenului aspru, ci este s.iun-produseficaceOefriclionurr a infla-
c a z u ld u r e r i l o rd e sp a te , d e l u mb a g o ,' desciaiici i.n
r er r aiism. p"ntr u a avea la
indemindun leac casniccontraarsrriioi a op-iiiritor, "iru lin florilein uleide in. Acest
9.i
u leis e f o l o s e s t esi l a a rsu ri l ed e so a re .
. Sug-arii cuioJreri oe ourii (toli"il se linistescdaci burticale este masatd
de sundtoare.- O tdrancape care o cunosc'vindecdtoate rdnile,chiar pe cu ulei
cele ale
animalelorei de casd,cu acest ulei.Bdrbatulsdu a fost odatd ranitgr;v 9i la mind de o
unealtd.Compreselecu ulei de sunitoare au inlaturatcurindtoate direrite,
iar rdnilei
ln limb a g e r m a n d , s u n a to a r e a se n u m e ste Jo h a n n iskr a u t, a di cd pl anta
si nzi enel or",rar zi ua de si nzi ene, Joharj ni stag.A nu se
f ac e in li m b a r o m A n d c o n f u zie cu p la n la ca r e p o a r td si d e n u m i rea
i e si nzi ene, care este drdgai ca adi ce Gatrum (n. tr.)

58
s-auvindecatfdrd probleme.- Un alt ldran a tratatcu succeso rand externdgravdde
la piciorulcaluluisdu cu uleide sunitoare.
Un doctor a constatatla o fetitdde 8 ani o inflamarea ganglionilorlimfaticiab-
dominali.De fiecaredatd cind frigul actionaasuprafetei,iniern-sauexrern,ea avea
dureride burtd,in cele din urmd zilnic,in specialdimineata.Mamaei a cititin brosurd
cd uleiulde sundtoarepoatefi folositcu succesin inflamiriale ganglionilor.A inceput
sd frece burta copiluluide fiecaredatd cind se vditade dureri.In scurt timp, acestea
i-autrecut.

MOD U R IDE FOLOSIRE

Pr e p a r a r e ace a i u l u i :S e o p d re g te1 lingur ila( cu vkf) de plantecu 114litr de

u
apd gi se lasdputinsd stea.
Ulei de sunitoare: Florileculesepe vremeinsoritdse introducintr-o sticlutd
pind la git fdrda se indesagi se toarnduleifin de mdslinepesteele.Uleill
trebuiesi acopereflorile.Sticla,bine astupati,se lasdcitevasaprdminiin
soaresau in apropiereamaginiide gatit.Dupd citvatimp, uleiulcapatdo
culoarerogie.Se filtreaziprintr-obucatdde tifon,se storc^bine resturilesi
uleiulde sunitoare se trage in sticlede culoareinchisa.i'n cazul utilizaiii
sale la arsuri, se poate recurgepentru macerarela ulei de in in loc de
u l e id e md sl i n e .
Tincturdde sundtoare:2 miiniplinede floriculesein soarese pun intr-unlitru
de rachiu9i sticlase lasd3 sdptdminila soaresau altdsursdde cdldura.
Bii de sezut: 1 gdleatdplindcu sunitoare (tulpind,frunze9i flori)se lasdpeste
noaptein apd rece.Inainteabaii,conlinutulse dd in clocotsi se adaugd
l a a p a d e b a i e .D u ra tab e i i - 20 m inute( a se vedea Bai de sezut'din
g e n e ra l d ').
, , P a r t ea

TATANEASA
(Symphytumofficinale)

Este denumitain limbajulpopular9i barba-tatei,bo-

racioc, iarbd-intdritoare, gavd!, iarba-tatii,
iarba-lui-Tatin,
iarba-neagrd,lutatind, nddai, plosnitoasd, rdddcind-
neagrd, tacin, tatand, zlac, iar in englezd comfrey.
Aceastdplantade leac este una dintrecele mai bune gi
pe car e ni le pune natur ala dispozilie.
i n d i sp e n sabile
pe
Cregte cimpiiunde este umezeald,la marginide cimp,
i n sa n tu riu medegi de- a lungulapelor .O putem gdsi si
pe'lingjagardurisi pe grohotiiuride pantd,ihttorinO"pe tcit
parcursulverii.Frunzelesint aspresi foarteasculitela virf.
Rdddcinacare triiegtemai multiani - in exterroreste ma-
ro inchispina la neagrd,in interioralba pina la gdlbuie-
are grosimea degetuluimare, iar dacd o desfaci este
foarte cleioasd,unsuroasd9i lipicioasala pipait Fiind o
plantdcu riddcini adinci,tdtdneasanu prea poate fi dis-
trusd. Rdddcinilesale sint smulse din pamint primdvara
sau toamna.Li se poatevenide hac doar cu ajutorulunei
cazmaleascutite.Plantaproaspdtdesteculeasi inaintesi
 in timpulperioadeide inflorire.
Tincturade tdtdneasd,pe care v-o puteliface usor singuri,ascundein sine o fo4d
minunatd.Bolnaviicare au fost tratali ani de zile impotrivareumatismului9i a in-
flamatiilorarticularecu tot felul de leacuriexcelente,fdrd a se vindeca,gdsesc un
ajutorrapid in tincturade tdtdneasS.
O femeiecare de-abiase mai puteaservide braluldrept (incheietura umdruluiera
aproapeinlepenitd,tar mediculconstatasedeja o parezi) gi-a frecat zilnic,la sfatul
meu,incheietura9i braluldrept cu aceastdtincturS.Din zi in zi a simlitcum i se alind
suferinlele. Astdziarticulaliaare mobilitatenormaldsi femeiase poate ocupa iar de
gospoddrie.Dar si frunzeletdtdnesei,opdrite9i aplicateca terci cald pe membrele
paralizate,ajutd peste noapte,atunci cind maladiaprovinedin surmenaj, luxatie,
entorsdsau apoplexie.
Mdtugasoluluimeu a fost trintitAjos pe stradd de un motociclist.S-a internatin
spitalcu fracturdcoxo-femurald. La operatiei s-a bdgat un cui si a fost trimisdacasd
dupd ce s-a fdcut bine.Cuiultrebuiascos pesteun an. Dupdce s-au potolitdurerilesi
a putut merge iardginormal,a neglijatconsultulmedicalprevdzutdupd scurgerea
anului.Totul pdrea in perfectdordine,pind ce s-a trezitintr-o zi cu nigte dureri in-
suportabile. Abia acum s-a dus sd-giscoatdcuiulsi s-a constatatcd se formasedeja
osteita (puroi la os). Degiinjecliileau calmattemporardurerile,supuratian-a trecut.
ln acest stadiua venit la noi in vizitS,fiind un munte de disperare.Pot spune, ldrd a
exagera:Compresecalde cu terci din fdindde tdtdneasdau ajutat-opeste noapte.A
doua zi, femeiaputea deja sd stea asezatdsau intins6,fdrl a avea dureri.Avind in ve-
dere cd in magazinenu se gdseaudecit rdddcinitdiatemdrunt,mituga a avut inspi-
ralia sd le usucein cuptor,dupd care le-a mdcinatcu o rignildveche de cafea.Si-a
pus acestecompresecu terci (a se vedea Moduride folosire")pind ce locul n-a mai
supdrat-o.
$i tumefierilela glezne si la incheieturilemiinilor se retragcu ajutorulacestui
terci.A9 vrea sd atrag atenliain mod deosebitasuprafaptuluicd acestecompresepot
aducealinarechiar9i in caz de paraplegie.Compreselecaldecu terciajuta9i in ulcer
varicos,in tumefieri reumaticeale muschilor,in noduri de artritd,in umflituri, in
dureri in ceafd,in inflamatiiale pielii piciorului 9i calmeazddurerile de dupd am-
putiri.
Din radacinise poate pregdti 9i un ceai care este folosit intern in bronsite,
afecliuni ale aparatuluidigestiv, hemoragiistomacalesi pleurezii.Se beau peste
zi, inghiliturdcu inghilitura,
2-4 cegti.Pentrua combateulcerut gastric se recomandd
un amestecde plantepentruceai.100 gramede tdtdneasd,50 gramede filimicdgi 50
gramede troscot(a se vedea Moduride folosire).
lnci o datd vreausd menlioneztincturade titineasd. Se utilizeazA cu cel mai bun
rezultatsub formd de compresela leziuni externe9i interne,rdniri de tot felul,con-
tuzii, hematoame9i fracturi.
Frunzeletit5neseise intrebuinteazd nu numaipentrucomprese,ci si ca adaos la
bdile completein caz de dureri reumatice, artrit6, dureri de oase, tulburiri ale
irigaliei sangvine si discopatie.Totugi,pentru tulburdrile irigaliei sangvine a pi-
cioarelor,pentruvarice 9i pentrutratamentulsuplimentarsau postoperatoral frac-
turilor, se fac bai de gezut(in cada)cu adaosde titdneasd.
In anumitezone geograficese moaie frunzelede tdtdneasdin aluat de clatite,
dupd care se coc, beneficiindin acest mod toatd familiade substanteleactiveale
acestei niinunateplantemedicinale.

60
 MOD U R IDE FOLOSIRE
preparareaceaiului de riddcini: Se pun peste.noaptela rece 2 lingurilede
'
riddcinitdiatemdruntin 1 4litrude apd, dimineatase incdlzescugor9i se
strecoard.Se beauinghititurdcu inghilitura.
Amestec de plante
'din pentru ceai (la ulcere gastrice):Se folosegte1 lingurild
(cu virf) amdsteculrespectivla l14litrude apd, se opdregte9i se lasi
ih repaos3 minute.Se beau 3-4 cestipe parcursulzilei,calde,inghiliturd
cu inghititurd
GompresJ cu terci: Rdddcinilebine uscatesint mdcinatefin, sint amestecate
repedeintr-o ceagcdcu apd foartefierbintesi citeva picdturide_uleiali-
mbntar pind se formeazdun terci, acesta se intinde pe o bucelicede
pinzA,se aplicdlocal in starecalda9i se leagd.
Compresede frunze (proaspete):Frunzeleproaspetese spald,..se zdrobesc
pe un fund de lemn cu un sucitorde tdilei, se pun pe locurileafectate9i
se leag5.
Compresede frunze (opirite): Frunzelede tdtdneasdsint opdritecu api clo-
cotitdgi sintaplicatecalde.
Adaos la 6aile complete: 500 grame de frunze proaspetesau uscate de
tdtineasdse lasl pestenoaptela recein cca. 5 litride apa. A doua zi se
pune totul la fiert,iar lichidulse adaugdin apa baii (a se vedea,,Bdicom-
plete",la ,,Partea generald").
Adao'sla biile de gezut: La fel ca la bdilecomplete,insd numai200 gramede
frunze.
Tincturi de tdtdneasi: Se spald rdddcinilede tdtdneasd9i se curildt cu o
perie,se taiemdrunt9i se introducintr-osticldpind la git fdra a se indesa,
be toarndrachiude sbcardsau de fructegi se lasd 14 zilela soaresau in
apropiereamaginiide gatit.Rachiultrebuiesd acopererdddcinile._
Alifie Oe ieteneasi: +-Ordddcini(in funcliede mdrime)de tdtdneasdproas-
pete gi spdlatesint tdiatefoarte fin, prijite.iute in cca. 250 grame de un-
iura iurata din intestinede porc, ldsatesi stea peste noapte,incdlzitea
doua zi,apoi filtrategi presateprintr-obucatdde pinzd.Se introducime-
diatin recipientemicigi curate9i se pdstreazdla frigider.Pomadapoatefi
intrebuintai|in locul' unei comprese cu terci. Este indispensabildin
tratareardnilorla oameni9i animale!
Vin de tdtineasd z 2-5 rdddciniproaspete9i spdlatesint tdiatefin 9i ldsate5-6
sdptaminiintr-un litru de vin alb natural.Un mijloc excelentin tratarea
bolilorde pldminil

fRAISTA-CIOBANULUI(Capsella
bursa-pastoris)
Aceastdplantdmedicinaldfoartevaloroasd,care se intilnegtepestetot pe drumuri,
ogoareparaginite,
cimpii,pdminturiintelenite, ganluri,povirnigurr,cimpurisi gr.ddinide
zar)av)turi,este consideratfin generalo buruiandincomodd.De-abiase adund un-
deva o movil! de pdmint - mai ales cin^dse construiesccase - 9i imediat apare,
aproapepestenoapte,traista-ciobanului. in limbajulpopulari se mai zice 9i arior,bu-
pdsdlel,
coada-pisicii,
ruianS-de-friguri, pdsculd, pagtele-cailor,punga-babei,pungl-
sau
rapdn,straila-popii
popii,pungu-iite, tigculL!d.Frunzele ziplgtp neregulattormeazd
- dserhanitorpdpddiei- o rozetd.Tulpina ajunge pind la o inallimede 40 centimetri.

61
 Perioada de infrorire:martie-noiembrie.
Frorire,
foarte
de un alb murdar, sint umbeliforme,if""trro mici,
inflorescenla o
in formd de ciorchine;oe trrpinipe subtiri
atirnamicilepdstal(fructcapsura)sub formdoe inimiilie
gi amintindla pipaitde piereapierucratd. ordtdniire
preferinldspecialdpentru traiita-ciobanului. au o
irn"Ji"t ce
t-9p39"19 top:tte.9ivremease incdtzeste, aceastdplantd
rasareproaspdtd si verde.
ceaiulde traista-ciobanului,
din carese consumdzilnic
2-3 cesti,se intrebuinleazdcu maresuccesin toiG iiourire
de hemoragii,ca..de. exempluin nemorigiile'-nlzate,
stomacale, intestinqle 9i in_ metroragii-(hemoragii
neregurare).
!l1l1" nu vrea sd in cdzurrinirorsingtiini",'li."r"
srngete se opreascd,infuziade traista_ciobanu_
lui are un efecthemostaticuimitor.
l.-::l:'^f:strua!iitor abundente_,
se beau,timpde
B-10 zile inaintede vdnireacictutui, =lrhiJ.it;-t'".,[ ;;
, _,,,,,v vrrv 4 vvatt Lfs:
ceai,folosind1 ringurild(cu virf)de traista-cioolnuLi
naai {nlnai^-J { l:-^. .-:L= t
ra r
ceagcd.Acestceai^seivegte gi la reglareacicluluip. pur-
pubertdliit1 fimpyrhenopluzei,de ardmrnra,
,9:I:y]
flecareremerear trebui sd bea 4 saptdminide-a rindul
cfte
2 cegtizilnic,sd intrerupdapoi pehtrus saptamini-si
sa
repeteperiodicacesttratament.
Pentruhemoroiziicare singereazd, se fac mici clismeintestinale,
spdldturicu infuziecaldu!5de tiaista-ciobanului. bii de gezutsau
Mamete uu iinii umlati in timpul
aldptatului
ar trebuisd-9i'incalzeasci r" uoriilnnii-o'sita)
"are
tiii.ii-"iooaiutuiproasp'td,
s-o pundintrepinz-e r?.si-oapric.e_
rocarcaioi,;rb l'J;t;,
manddcu succes _9-r l^iemoiaglilor ;;;rese. se reco_
in cazul renalJi'""!,,
-' pe zrcu un amestecde ceaiuri
dintraista-ciobanului,si
coada_calulii in pailieg"l".
Traista-ciobanului'este insd- asemdnatbr iiscului- Eio plant6medicinald
gleazdcirculatia singelui, carere-
fiindindicatd deciin moo o"orboitEhrilt"rtip"rtensiune cftsi
la hipotensiuneartbriali. spre deosebirede ceaiuloe vrsc,
care se i;;;H1ft;:r
{squl p-este noapteif la rece,acestceaise pregdtegte opirind traista-ciobanului.
9".i?Y 2 cesti pe z.i "p9
si.sd.
intrerupe consumul de ceaiatuncicihocircrr{'as-anormali-
zat' un efectcurativla fel de bun ca.givisculil are traista-cioo*rrriJn
menstruale. si in _acest hemoragiile
caz,ceaiulse beanumaio perloaod d;i^;.-
Aceastd$lantdmeoiclnale o" t"re valoareesie de un realajutorla toatebolile
musculareexterne.Este interesant ci despreil.rt lucru nu s-a scris nimicin
aproapenicio cafie moderndde plantemedi'cinale. nCumc[iu"-a'ii,-rndomn betrin
mi-addruito cartevechede planiemedicinale, cu gravurr9i'oesen.,ni"r. Dar,aga
:YT.t-t 1nlilnBta cindziuati-e-plina de diminJ"ii'qipii" seara,n-ampututrdsfoicartea
decit o datd.lntr-onoapte,cdtreoradoudsprezebe, im sirit JeooatSoin
par.ut ro1nn;mi s-a
qe a?fifosttt9.=? ugorde umeri.grusi,-mi-iirecutprinminteideea:,,Aiaceasti
cartede plantemedicinale dgja,Qeo jumdtateoe an-giin[a n, i.-ii'i"cupat seriosde
ea nicimdcaro singurddatdli'M-am'trezit ca lumeabin
am luatcarteasi'm-amagezatmaicomodin cimera de zi.somn, nm
rir-r"ulat din pat,
deJcnis-o
imediatin ochibitevarinouri-,,qirn"t si mi-ausirit
Cino;i;b ;;rn^aialutain atrofiamuscutari.luati
urmdtoarele: traista-ciobanuluitdiatdmdruntse rasa10 zile cu rachiu-il-;;:r;i5
:9ar9 .saq il apropierea.maginii de gdtit,se fnqioneiia ro.rrir.;rG;tre de cftevaori
pe zi, iar intern- 4 cegti^cu 'ceai
dJcreiigoara.i' Ct;i cumtot ce-midoreamar fi fost
sd citescacestecitevarinduri- atuncihici nu mi-im'oatseama de asta-, am inchis
cartea,am pus-ola loc, m-ambdgatin pat_gicurindam adormit.
am fost sunatddin Viena:,,Mdpritelialutiz'nm sz oL anl, sint oe Citevazilemaitir.ziu
piojesieasistentd
62
medicald9i sint pensionatdmedicalde doi ani. Sint complet neajutoratddin cauza
atrofiei musculare!"l-am recomandatretetamentionatd,iar cind a venitinsdnatosita
dupa trei sdptimini la mine la Grieskirchen, am aflatcd la data la care fusesemtrezitd
din s o m ni n m i e zd e n o a p te e , a fd cu seun peler inaj la M aicaDom nuluila San Damiano
in ltalia.La intoarcere,in autobuz,un domn, vdzind-oatit de neputincioasd, a trimis-o
la mine. Curinddupa aceeas-a simtitatit de refdcutdsi intdritd,incit si-a putut relua
s ervi c i u l .
Un alt apeltelefonic,de data aceastadin Steyr,Austria: Am 62 de ani. Din cauza
unei relaxdri a sfincterului am fdcut anul trecut un prolaps intestinal si am fost
operatd. ln aceastd toamnd treaba s-a repetat;dureri neintrerurpte, z! Ei noapte,
intinzindu-sede la buric spre ambele golduri,ca si cum as fi fost tdiatd de un
fierdstrdu.Mediciidin spitalau respinsideeaunei a doua operatii,suslinindcd nu mai
es t en i m i cd e f d c u t. M-a mg ? n d ipt e l o c ia tr aista- ciobanului cea tr im isdde Dumnezeu,
am sfdtuit-osd ia zilnic cite 4 cegti cu ceai de creligoard, care intdregtemusculatura in
interior,iar externsd se friclioneze cu tincturd dp traista-ciobanului, din care sd pund gi
d e 3 o ri
in c e a i u ld e c r e l i g o a rd ci te 1 0 p icdtur i.
In r dstim pulcelor 10 zile necesar pr
e e-
pardriitincturiide traista-ciobanului, am indemnat-osd-gi puna compresecu ierburi
suedeze.Mare mi-a fost uimireacind femeiami-a telefonatdupd un timp cd n-o mai
jena nimic. Prolapsulintestinalse retrdsesecomplet,mugchiisfincterului funclionau
ia rd s i n o r m a l ,i a i d u re q l ech i n u i to a redin goldur i
incetaser dchiar a doua zi dupd
inceputultratamentului. Intrucitla telefonimi pierise, de uimire, glasul, femeiaa venitla
minedoud zilemaitirziupentrua-gimanifestadirectbucuria.
Nu se poate spune decit atit: Ce mult ajutaplanteledin farmaciaDomnului!Cine
face astfelde minuni?Estenumaisi numaiindurareaCreatoruluil
O femeie din Austria inferioard,din apropiere de Karlstein,scrie: ,Dupd o
prelegere,v-am cerut sfatulin legdturdcu o hernie inghinali. Aceastaera lungd de
cca. 10 centimetri,groasd 9i latd de 3-4 centimetri.Pind ce traista-ciobanului a fost
gata, am pus comprese cu ierburi suedeze. Dupd ac-eea am inceput si ung locul,
frecindu-lcu tincturd de traista-ciobanului gi am bdut zilnic 4 cegti cu ceai de
creligoard,timp de 6 sdptdmini.Fiind agricultoare, nu_mi- puteam . menaja - era
vremeasecerigului -, agacd am purtatla lucruun corset.Qrpa 12 zilede tratamentnu
se mai vedeanimicdin hernie,insd tot mai aveamdureri.Dupd2 lunimi-audispdrutgi
d p u tu ts-o vi n d ecfdr i oper alie."
ele .H e r n i a . i n g h i n aalm
Rdpositul medic-sefdr. Rcjhling,fost directoral sanatoriuluibiologicdin Mitten-
wald de lingi Garmisch/Bavaria superioard,care mi-afdcut odatd o vizitd9i-_a cititcu
acea ocazie scrisoarearespectivd,a fost vizibilimpresionat.Mi-a spus cd herniile
inghinale
- nu au pututfi vindecatepind acum cu mijloacemedicaledecftprin operalie.
4 cegti cu ceai de cretisoard(intern)9i frectii cu tincturdde traista-ciobanului
(extern)ajutdsi la histeropioza(piolaps'uierin).'(Fricfionarea trebuiesd inceapdin
acest caz de la vaginEi sd se co'ritinuepeste pintece.)'Subliniez in pod deosebitcd
aceastdtincturdtre-buiepreparatddin traista-ciobanului proaspdtd.in boli musculare
atitde gravenu ajutdrapidgi sigurdecitplanteleproaspetel

MODURIDE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului:Se opdregte'1lingurili(cu virf)de plantecu 114litr de

u
apd9i se lasdsd steaPulin.
generald".
Bdi de sezut:A se vedea,,Beide sezut"la ,,Partea

63
 Compresecu aburi: Se pun 2 miiniplinede traista-ciobanului, daci se poate
proq_spat6,intr-o sitd care se tine peste abur. Planta muiatd la abur se
bagd-intr-obucatd.denin_za cale se aplicdlocalsub formd de compresd.
Tincturd de traista-ciobanului:Traista-ciobanului proaspdtd,cu flori,'frunze,
tulpindgi pdstdi,se taie mdrunt9i_seintroduceintr-osticldpine la gilt,ie
toarnddeasuprarachiude secardsau de fructe de 3B-a0%(plantelesa
fie acoperite)si se lasdsd stea 14zilela soaresau la cdldurd."

-tr
1W
#
,v&\
TURITA-MARE
(Agrimoniaeupatoria)

Poartdgi denumirile: asprisoard, boitoreand, buruiand_

de.-friguri,
canipoald,coada-racului, corndtel, dumbravnici,
lipici,matculi,scdigor, turifd.printurita-niare avemla dis-
pozilieo plantdmedicinald magnifica, numitdin qermand
,,regele tuturorplantelor".Ea crestein locuriinsdrite,us_
cate, .pe margini de drumuri,'cimpuri 9i peOuri,'pe
povirniguri, dealurigi pante,in luminilurigi plintreruine.
Florilemici,galbenealcdtuiesc, ca sl ti tumindrici,o inflo-
rescenfdin formdde ciorchinelung.intreagaplanti este
acoperitdcu peri moi,frunzelemar-ipot atiige o lungrme
de 10 centimetri si sint penate.plantaajungepindIa o
inallimede 80 centimetrigi apartineaceldia-s)" tamitiica sl
cretisoara. Turila-mare est6culeasdin timpuiinfloririi,intrb
lunileiunie 9i august.lstoriaacesteiplante medicinale
dateazd,ca gi la multealtele,din trecutulindepdrtat. Era
cunoscutdincd de pe vremeavechiloregipteni.Turita-
mare posedd un puternicefect curativ-bentru todte
il11iT,?!ii!^gi!.r]:isi ale gurii; decila eaar trebuisd ne gindimin caz'deanghini,
tarlngita'stomatitdulceroasi sau alte inflamatiiale mucoaseibucale.Olmenii
care,datoritdprofesiunii, vorbescsau cintdmultai trebuisi facd,preventiv, infieCare
zi gargardcu ceaid-e.!urit?-Tra_r_e. Frunzele au un efectexcelentin'anemie,'rini,ieu-
matism,lumbago,^tulburiri digestive,cirozi hepatici,in scddereaaciivitatiitre-
patice,precumsi in bolilesplenice(de splina).be pof bea zilnicpinj raz certi-.,
ceat.
Fiecarear trebuisd-gidea osteneala sd facdo dati sau de doud ori pe an o baie
cu adaosde infuzie_de.turild-mqre (a se vedea,,Moduri de folosire"),iarcbpiiiscrofu-
losi ar trebuisd facdzilnico astfelde baie.
, Turifa-mare este una dintreplantelenoastremedicinale cele mai bune,datorite
efectului sdu astringent gi a componentelor curative.Dr. Schierbaum spune:,,Cite1
ceagcdcu ceai de 3 o_ripe zi vindecdemfizemulpulmonar,cordul mdrit,dilaiJrea
stomaculuisi a intestinelor, apoibolilerenalesi irezicale, dacdremediul estefolosit
un timp maiindelungat." Alifiabe tuiila-mii" .L'i"tomandd cdtdurosin varicesi ul-
!9.raliil9g?Tbrei.(a se vedea,Moduri'de folosire")
9i se intrebuinleaza asemenitcirafi-
tlelde filimica.In bolilehepaticese foloseste un amestecde ceaiuride plante,astfel:
100gramede turitd-mare, 100gramede drdgaicdsi 100gramede vinaiitd(numitdsi
mama-pddurii). Se bea zilnicdimineala, pe slomaiulgolJcite1 ceagcd,'iai in reitui
zileise beau2 cesti,incetulcu incetul.'

64
 MOD U R IDE FOLOSIRE
Prepararea
- ceaiului: Se foloseste1 lingurilade plantela 114litrude apd, se
opdrestegi se lasi sd steabulin.
Baie de plante:200 gramede plantepentru1 baie completi (a se vedea,,Bei
complete",din,,Partea generali").
Amestec de ceaiuri contra bolilor hepatice:Turifa-mare, drdgaicagi vinarila
sint amestecatein pdrti egale. Se folosegte1' lingurile(cu virf) lb 1/4 litiu
de apd, se opdregte9i se lasdsd stea pulin.
Preparareaalifiei: 2 miini pline de lrunze,flori 9i tulpinitaiatemirunt la 250
grame de unturd de porc (a se vedea ,,Prepararea alifiilor",la ,,partea
generalS").

URZICA (Urticadioica)

Un medic a ardtatodatd intr-undiscursla radio cd

urzica- numitdsi urzicd-creatd, urzicd-maresau urzicd-
de-pddure- este una dintrejcele mai bune planteoe
leac pe care le avem. Deci dacd oameniiar sti ce efect
tdmdduitorare, n-ar mai cultivadecit urzici.Din pdcate
sint foartepulinicei care cunosc acest lucru.
Urzicaeste curativdincepind de la riddcind. con-
tinuindcu tulpinasi frunzelegi terminindcu florile.
Incd din antichitatese bucura de multi apreciere.
Albrecht DUrer (1471-1528)a pictat un inger care
zboard cdtre tronul Atotputerniculuitinind urzica in
min5.PreotulelvetianKunzlearatdin sciierilesalecd ur-
zicaar fi fost distrusade mult dacd nu s-ar fi autoapdrat
urzicind;insectele9i alteanimalear fi facut-ode mult sd
d i sp a rd .
Am putut sfdtui odatd pe o mamd a gapte copii,
care de la gltimanasteretot fdceaeczeme,sd bea ceai
de urzici.In scurttimp acesteaau dispdrut,la fel gi
durerilede cap care o chinuiausi ele tot de-atuncr
incoace
lntrucit [i li"? "'j?J3'rffj,.t5ir1
urz,caajuta-in"#itlil%5?,S,iir."?i',ii.ii?T
pus cd ferneiaar aveadupa ultimanastereproblemecu'rinichii, am sfdtuit-osd bea
acestceai.Minain minacu bolilerenalemergadeseadurerileputernicede cap.in
scurttimpau disparutatiteczemacftgi migrenele. Eczemele,avindde celemaimulte
orio cauzdinternd,trebuietratatedin interior
cu plantecarecurdtdsingete.
Urzicaestecea mai bundplantdde leacdepurativd9i hemdtopoEtice. Avindgi o
pozitivdasqprapancreasului,
influ_enta ceaiulde urzici'scade nivelulglicemiei'(al
zahirului.din singe)..E|
vindeclgi bolilesi inflamatiileciilor urinare,plecumsi re-
tentia urinari patologici. Avinbin aceiagitimp 'si efect usor laxaiiv,este ieco-
mandabil maicu seamdpentruo curdde primdvard.
Decindam aflatce efectcurativau urzicile,mi-amcreatun obiceidin a faceo curd
de patrusaptaminicu ceai de urzici,primdvara din planteletinere9i toamnadupd
otavd,cind rdsariaragifire tinerepretutindeni. Beaudiminealape stomaculgol' 1
tlz_ordinaintede miculdejunsi 1-2 cegtipe parcursulzilei,inghilituidcu
^ceqqca, ceaiuldinaintea
inghifitura. miculuideiuntrebui'ebdutin inghitituri
$i micilpbntrua-i
miri efectul.Dupdo astfelde curdde ceaimd simtextraordinar de binegi am de fie-
care datd senzaliacd pot realizade trei ori mai multelucrurica pind atunci.Familia
mea9i cu minen-avemnevoiede anide zilede medicamente, iareu md simtplindde
mobilitate gi tinerele.De altfel,ceaiulnu-idelocrdu la gust.Se bea fdrdzahir. Cei
sensibili pot insd addugacevamuselelsau mentdpen[ruimbundtdtirea gustului.in
medicinapopulard, curacu ceaiulde urziciestepropusdpe o duratdde mai multe
sdptdmini in afectiunilehepatice,biliaresi splenice(chiarin cazultumoriila splini),
la secreliiabundenteale stomaculuisi aparatuluirespirator,la crampele9i ul-
cerelestomacale,la ulcereleintestinalesi bolilede piept.Pentrua mentinevalo-
roaselesubstanleactive,ceaiulse preparddoarprinopErird.Ca mijlocprofilactic ins5,
se bea o singurdceagcdcu ceaide urzicizilnic,tot timpulanului.Estede mareajutor
giin viroze9i infecliibacteriene.
De la o anumitdvirstdincolose diminueazd cantitateade fier din organism.Apar
de aceeastiri de^oboseal6,chiar epuizare,omulse simtebetringi cu mai pulina
puterede muncd.In acestcaz,urzicaproaspdtS,careconlinefier,poatefi folositicu
maresucces.Ea ne ajutdsd depdgimacestpunctcritic.Dupdo curd de urzicine
simfim,relativrepede,maibinedin punctde vederefizic,energiagi putereade muncd
ne revin,renagtem giinflorimvizibil.
O tindrdfemeiedin Urfahra venitodati la mine,anemicd,bolnavdde stomacgi
veziculS biliard.Ca fenomensecundarpermanent manifesta dureriputernice de cap.
Am sfdtuit-osd recurgdla ceaiulde urzici.Dupdun timp am intilnit-odin nou in mod
intimpldtor. Radiindde fericire,mi-a povestitce repedeo ajutaseurzica.Intreagaei
families-aindreptatde atuncispreaceastiplantdmedicinald.
In hidropizil,urzicaajutdprin extragerea puternicda apeidin lesuturigi cavitdlile
naturaleale corpului.Datoritdsubstanlelor saleactivehematopoetice, estede folosgi
in cloroze,anemiisi alteboli graveale singelui.Asociatd cu alteplantemedicinale,
urzicaeste folositdcu succes si contra leucemiei (a se vedea articoluldespre
,,Leucemie", pag.118).Celorce suferide oricefel de alergie(siguturaiulde fin intrd
aici),le recomand sd beaceaide urzicio perioadd maiindelungatd.
Urzicaanihileazd predispoziliala rdceli 9i combateafecliunileartriticesi reu-
matice.O doamnddin Eichstdtta stat timp de trei ani sub tratamentmedical,avind
sciatici gi dureriputernice. in decursula jumdtatede an a scdpatde dureri,dupdce
a fdcut6 bdi completede urzicicu cfte200gramede plante.
Cu citvatimpin urmdam fdcutcunogtinld cu o femeiede circa50 de ani caretre-
buiasd poarteperucddin cauzapirului foarterar. I s-arfi distrusastfel9i ultimele
rdddcinide pdr.Am sfdtuit-osd se spelepe cap cu infuziede urziciproaspetegi su-
plimentarcu infuziedin rddicini de urzici.Mi-a urmatsfatulgi s-a putut vedea pe
sdptdminice treceacum pdruls-a regenerat, incepindsd creascdgi sd se indeseascd
din nou. Foaftebineficitoarepentruoricepdr estetincturade urzicd,pe care ne-o
putemfacesinguridin rldScinide urziciscoasedin pimint primdvara sau toamna(a
se vedeala ,,Moduri de folosire": pe gi
,,Spilatul cap" ,,Tinctura de urzicd"). Eu insimi
imimasezzilnicpieleacapuluicu aceastd tincturd,pe careo iaucu minechiargi in ex-
cursiisau cind cdldtoresc Efectulesteevident:pieleacapuluin-are
ca sd lin prelegeri.
mdtreald;pirul estedes 9i mdtdsos,cu un luciufrumos.
Urzicaajutdexcelentgiin arteriti. Mullioamenisuferindde aceastdboalSar putea
sd scapede o amputarede piciordaci ar facela timp bii de picioarecu riddcinide
urzici(a se vedea,,Moduri de folosire").
Orice spasm,indiferent de undeprovine,inducetulburiri ale irigalieisangvine.
^In aceastdsitualiese recomandd gi bdilecu infuziede urzici.Acelagilucru
spdldturile
estevalabil9i in cazulspecialal stenozeimitrale.Se apleacdbustuldeasupracdzii,
se spaldregiunea inimiicu infuziecilduldde urzici,masindugorin acelagitimp.

66
 O femeiedin Bavaria in virstdde 51 de ania suferittimpde 28 de ani de pe urma
uneifistule.Profesorul consultata consider^at o operalieca fiindproblematicd, intrucit
fistulaera plasatdpe obraz,pe osulmolar.In anul1978,aceastdfemeienefericitis-a
adresatunuitdmdduitor, care i-a ardtatmai alesfoartemultdinfelegere. l-a prescris
alimentalie vegetariani cu fructegi legumecrudegi gimnasticd respiratorie. Stareaei a
devenitmaisuportabild, l6rda fi insdvorbade o insinitogire.In mai 1979,a inceput
sd aduneprimeleurziciproaspete,bind zilnic3 cegticu ceai amestecate de fiecbre
datdcu 1 lingurild de bittersuedez.A scris:,,Dupd exact14 zile,fistulameadin obraz
se vindecase gi nu maiaveamnicio durere.$i agaa rimas pindazi"(28.11.1979).
Aud tot mereucu bucuriedesprecit de mullioameniau cunoscutgi simlitasupra
propriuluilor organismputerealecuitoare aurzicii.Astfel,mi-ascrisde curindo femeie
cd lunide-arindula biut zilnicceaide urzici.Nu numaicd a scdpatde oricesenzafie
de obosealS, de epuizare, in ciudamunciigrelede zi cu zi, dar i-a dispdrutgi o
bititurd purulentd,careii pricinuisenigtedurerice se intindeaupindin coapsd,de
care n-avuseseinsi timp sd se ingrijeascddin cauza muncii excesiv de
impoviritoare;la fel gi o ciuperci la unghii,la a cdreiindepdrtare prinoperalienu se
puteadecide.Da, aga poateajutabuna urzicddepurativdgi hematopoeticd, pe care
oricftag recomanda-o, tot n-arfi suficient. O alti femeiemi-ascriscd urzicaa vinde-
cat-ode o eczemi careo chinuise anide zile.Astfelde scrisorisintrazede luminiin
vialamea.Ele-miarati cd ne putembazape bunelenoastreplantede leac,oriunde
le-amfolosi.
Odatda venit la mine,plingind,un birbat mai virstnic.Cu trei ani in urmd se
imbolndvise de gripd.De atunci,urinasa eramaroinchis9i sufereade nigtedureride
cap insuportabile. Nu i-aufolositnicinumeroasele medicamente administrate, niciin-
jecliile(in ultimultimp in regiuneacapului).Dimpotrivd, migrenele au devenit tot mai
acute,incft omul era in pragulsinuciderii. l-am dat curaj,indrumindu-l spre urzicile
proaspete. Urmasi bea 2112litri de ceai,repartizali pe parcursul intregiizile.Dupdpa-
tru zilem-a anunlattelefoniccd durerilede cap ii trecuserdtotal.Cevamaitirziumi-a
transmisprintr-ofemeiecd se simtemai bine acum decltinainteagripei.Folosili9i
dumneavoastre urzicileproaspete, tinere,in specialprimdvara, 9i facelicu ele o curi
depurative!Va veli minunade efectullor binefdcdtor.
O cdlugdrild din ordinulElisabetinelor din Klagenfurt mi-aurmat,de asemenea,
sfaturilesi s-a miratde rezultatul oblinut.Pete,carenu voiausd se vindece,apdrutein
regiunea abdominald 9i lombard9i insolitede mincirimiputernice, au dispdrutin tim-
pul cel mai scurt,datoriti ceaiuluide urzicigi a uneidietepentruficat.$i la alt caz
asemdndtor ajutaserapidceaiulde urzici.
Dintr-oscrisoaredin Dellachin Kdrntenaleg urmdtoarele rinduri:,,Vdmullumesc
din toatdinimagi Dumnezeu sd vi aibdin paTdpentruajutorulinestimabil de caream
avutpartedatoritisfaturilor dumneavoastrd. In decursulboliimelecarea durat19 ani
am fostinternatd printoatdAustriain multeclinicide neurologie. Niciun medicnu mi-a
pututspunece am de fapt,darmitesi-mi fie de vreunfolos.O siptdmindintreagdam
bdut ceai de urzici9i ca printr-ominuneboalaa trecutde parcdnici n-agfi avut-o
vreodat6."Din faptelemenlionatereiesecit de repedene pot ajutaplantelenoastre
medicinale. Esteadevdratcd aicinu estesuficientd o ceagcdpe zi, ci, in bolilegrave,
trebuiesd se beaminimum2litriin timpulzilei,in inghilituri mici.
Un om de afacerimi-a povestit cd-giia in excursii9i cdldtoriide afacericeaide ur-
ziciintr-untermos,cdcise incredeorbegtein performanlele salegi in ajutorulsdu.Nu
numaic5-!itaiecel maibinesetea,darte giinvioreazd 9i-!ialungioriceoboseali.
lnci o indicaliedeosebitd:In sciatici,lumbago,nevritela bralegi picioare,se
freacS f o a r t e u g o r locuriledureroasecu o urzicdproaspitd.La sciatici,de
exemplu,se atingefoarteincetpiciorulcu plantaproaspdtd, incepindde la gleznd,pe
parteaexterioardpind la gold, iar pornindde aici, de-a lungul pdrlii interioarea
 picioruluiPjnala cdlcii.Acest lucru este repetatde 2 ori, iar in incheierese trece urzica
de la gold in jos peste gezut.Se procedeazdlafel si cu alte porliuniafectate.La urmd
se pudreazdpieleape lbcurilerespective
Nu trebuieoare sd multumimDomnuluipentruindurareaLUIde a ne fi diruit o atit
de miraculoasdplanti mebicinald?in viata lor trdite rapid, oameniitrec pe fingl ea
nepdsdtor,preferindsd recurgd la calmahtesi sedative,care sint luate excesiv.Dar
adeseanu pot ajutain mod real decit bunelenbastreplantede leac,cdzuteOinpacaie
in uitare.
in finalas vrea sd mai adaug o intimplarecare m-a impresionatin mod deosebit.in
-
ordgelul nostru am ficut cunostintdcu o bdtrindcare mi-a povestitcd mediculconsta-
tase cd are tumori canceroabeia stomac. Nu se putea decide sd se operezedin
cauzavirsteiinaintate.Atunci cinevaa sfdtuit-osd bea ceai de urzici.Cind's-a dus la
medic 6uP9 un timp, acestaa intrebat-omirat:,,V-a!ioperat?Dar nu se vede nici o
cicatrice!"Excrescenlele disparuserdcompletgi femeiaa mai putut beneficiade un
amurg sdndtosal vielii.Nu trebuiesd ajungematiitde departe.Niciodatdnu se poate
forma_cevamalign, dacd pe lingd faptul-cd o preluim pe buna noastrdurzicd,ii
asimilimputereaminunatd,in intervaleregulatede timp,sub formaceaiului.
lncd un sfat bun:,lncepelichiar astdzio curd de urzici.Plantauscatdo gdsitiin
orice_ magazinspecializat. Invitaliplantelenoastremedicinaleiar in casd! Echipali-va
primdvaracu foarfecesi minusi si iesitila aer liber,in naturalui Dumnezeul'Esieo
mare pldceresd culegi'urzicile iingur, sub cerul liberal Domnului!Cu cit sint utiliiate
mai proaspete,cu atit mai mare este, conform experienfei,reugitacurativd.Ginditi-vd
atunci9i la o provizie_ pentru iarni, in vedereacdreiaar fi cei mai bine sd culegeli
urzicilede luna mai. Bucurati-vdsd puteli face astfel singuri
"' s- "' ceva in folosul sanaiatii
dum n e a v o a s trd !
Un cititordin Westfalenscrie:,,Vecinul meu utilizeazdurzica 9i pentrustirpireain-
sectelorgi a diundtorilordin gradinasa. Pune o cantitatemai maie de urziii intr-un
recipientcu apd, care are-in jur de 300 litri(dar se poate muia si o cantitatemai mica)
si lasdurzicilela maceratinduntrucevamai multtimp. Cu aceasiaapd de urziciisi ud6
apoi tot mereu plantele,pe care le poate avea astfelfard diundtori, fari a intretiuinta
substanlechimice.Niciin morcovinu mai intrdatunciviermii!,,
Daci vreli sd vd informatiin legdturdcu alte utilizdrieficienteale urzicii,cititi
brogura,,Maria Treben'sHeilerfolge", apirutd ra edituraw. Ennsthaler.
Pe de altd parte, existdazi unii agricultoricare stropesc cu diferitesolulii pentru
^
stii'pirea buruienilorurzicilecare cresCpe marginicurate,inverzitede pdduri'si'cimpii,
pepqrte.degosele9i alte_medii poluante.Otrdvurilenocivepentruom ajungdeci pind
in collurileneatinseale pddurilor.Nici nu se gindescacestepersoaneci dis-trugastfel,
simultan,pdsiri gi insecte.Multilirani nu-gimai gdsesctimp pentrua cosi urz-icile cu
secera.Cftde orbi am devenitnoi.oameniii

MOD U RIDE FOLOSIRE

Infuzie: A se folosi1 lingurila(cu virf)la tlq litrude apd; a se opdridoar gi a se

l d s as i ,,tra g d "p u ti n .
Tincturi de urzici: Riddcinile,scoasedin pdmintprimdvarasau toamna,sint
spdlatecu o perie si tdiatemirunt. Se umple cu ele o sticldpina la gft. Se
toarnddeasuprarachiude secardde 38-40%si se lasdsd stea t+ zilela
loc cilduros.

68
 Bii de picioare:Cite 2 miiniplinede rdddcinibine spdlate9i periategi de ur-
zici proaspete(tulpina9i flori) se lasd peste noapte in 5 litri apd gi se
incdlzesca doua zi pind dau in clocot. Se introduc picioarelein baia
ficutd cit de fierbintese suportdgi se lin 10 minute.Urzicilerdminin apa
in timpul bdii.Aceastdbaie de picioarepoate fi folositi incd de 2-3 ori,
dacd este reincdlzitd.
Spilat pe cap: De 4-5 ori cite 2 miiniplinecu urziciproaspetesau uscatese
pun intr-ooaldde 5 litricu apd rece 9i se incdlzescincet,pe foc mic, pind
la fierbere.Se trage oala deoparte9i se lasd sd stea 5 minute.Dacd se
folosescrdddcinide urzici,se pun 2 miiniplinede rdddcinisd stea peste
noapte in apd rece, se incdlzegtetotul a doua zi pina da in clocot gi se
lasd sd stea 10 minute.Pentruspdlatulpe cap ar trebui intrebuintatin
acestcaz sdpun medicinal.

URZICA-MOARTA.GALBENA
( Lamiumgaleobdolon)

Aceastd plantd poartd si numele de gdlbinild,

sugel-galben,urzicd-galbend,urzicd-moartd,zebrea.
Ea cregtein pdduriumede9i ganluri,sub tufi-suri, lingd
garduri gi garduri vii, printre ddrimdturi,pe locuri
umede,^umbroase 9i pretutindeniunde se intilnegte9i
urzica.Infloregtein lunileaprilie9i mai, iar in zonele
muntoase chiar si mai tirziu. Rizomulvivace (care
trdiestemai mult de un an) formeazdtulpiniverticale,
inalte de pind la 50 centimetri,frunzelesint dispuse
incrucisatin seriila niveluridiferite,avindforma unui o.,
si sint crete,florilestau intr-unverticilfals la subsuoara
frunzei.Se colecteazdfrunzele si florile.
Ca gi urzica-moartd-galbend, urzica-moartd-albd
(Lamiumalbum)- purtindin limbajpopularsi numele
de fala-mi1ei, mierea-ursulur-cu-flori-bdldi,sugel-alb,urzicd-albd, urzicd-creald, urzicd-
moartd- estegi ea o plantdmedicinald remarcabild.Eainfloregte ca buruiand din mai
pind in octombriepe drumuri,printreddrimdturi gi terasamente de cale feratd.Se
culeggi frunzele, insdin primul rindflorile.Ceaiul preparat din ele ajutdin bolilegrele
aleorganelorpelvienegiin tulburdrile9i durerilemenstruale, dacdse iau2 cegtipe
parcursul zilei.Aregi efectdepurativ,combateinsomniape bazdnervoasd si esteun
remediueficacein celemaidiferitemaladiiale femeilor.Femeile cu vegniceafectiuni
ale organelorpelvienegi feteletinerear trebuisd aprecieze multacestceai.
gi
Florile frunzeleurzicii-moarte-galbene se folosesc in maladii asemdndtoare, mai
alesin retentieurinari, boli ale ciilor urinare,usturimila urinat,boli renale grave
gi anasarcd.'Florile sintindicatein tulburiri digestive,scrofulozigi erupliicutanate.
In acestscopse beao candcu ceaidimineala. Contraulceraliilor9i a varicelorajutd
compresele cu infuzie.
Urzica-moartd-galbend esterecomandati impotrivaparalizieivezicalela oamenii
betrini,in ricelile vezicii urinare gi in nefrite.O baie de gezutcu adaosde urzicd-
moqrtd-galbend estedeosebitde binefdcdtoare.
In sclerozdrenaldincurabilS, irigarerenali si racordarela rinichiartificial,urzi-
ca-moartd-galbend, amestecata in pdrliegalecu drigaicdgi splinutd, aducerezultate
lecuitoaredintrecele mai bune.Dacdnu poatefi procuratdurzica-moart6-galbeni,
atuncise poateaddugasi urzicd-moartd-alba.

MOD U RIDE FOLOSIRE

fnfuzie: 1 lingurili (cu virf)la 114litrude ape - a se opdridoar, a se lasa putin

In repaos.
Comprese:3 lingurite(cuvirf) la 112litru de apa - a se opdri,a se ldsapulinin
repaos.A se umezicirpe cu infuzie9i a se aplicaastfelcompresecalile.
A d a o s l a b a i a d e se zu t:A se ve d ea,,Beide sezut'la,,par tea' gener ald,'
( se
folosegteintreiga plantdl).
Amestec de ceaiuri: A se amesteca urzicd-moartd-galbend, dragaicd gi
splinu!5in pdrtiegale.A se opdri 1 linguritd(cu virf)din acestamesteccu
1/4litrude apd.A se ldsasd steapulin.

VENTRI LICA (Veronica

officinatis)
Cind romaniiau ocupatodinioardtara in care se stabi-
liserdgermanicii, au fdcutcunostintd prin bdgtinagi cu planta
medicinalS cea mai apreciatd td germanici, v'entriiica.
Ea era
numitd,,leacul fundamental al tuturorrelelor"(,,3rundheit atter
Schdden"). $i romanii trebuie si se fi convins Je marea sa
puterecurativd,dupd cum am citit odatdintr-ocarteveche
despreplantemedicinale. Daci voiausd facdun compliment
maideosebitunuiprietensau cunoscut, atuncifi spuneaucd
arela fel de multecalititica si foarteapreciata ventrilicd.
Mi-amamintitde acbastdvorbainir-ozi cindun domnmi-a
re_latat
despreconcentratiacrescuti a colesterineiin singele
sdu. Din aceastdcauzd'fusese internatde mai multeoii in
spital.l-amindicatceaiulde ventrilicd, 2 cegtipe zi. Maremi-a
fost bucuriacind mi-apovestit,o jumdtatede an maitirziu,cit
de miraliau fost medicii,nemaigdsind, la un consultrecent,
colesterolulcrescut.
Ventrilica, numitdgi buruiand-de-perit, buruiand-de-cel-
perit,mdtrice,strdtoricd, gopirlaila, ventricea, vindrilicd,
cregte
in pdduri,pe locuridefrigate, lingdmaraciniguri, gbr-
tufiguri,
duri 9i ganfuri,pe drumurigi in liziere. Are o tulpindpiroasd,
carese tirdgtepe pdmint,frunzemici,zimtate,cu un luciuar-
gintiu,carese termindin spicece stauin sus,avindfloride la albabtrudeschispindla
violet.Frunzelecad ugorla atingere. Perioada de inflorire: din mai pindin august.Se
colecteaziinflorescenlele (ansamblul florilordispusepe axa centralS). Celemd efi-
cientesintaceleplantecarecrescla marginide piduri gi sub stejari.
Aceastiplantdmedicinald mogtenite de noi din timpurilesirivechiconstituie un
adaosindrdgitla ceaiuriledepurativegi estede ajutor,impreundcu virfurileproas-
gele gle urzicilor,la vindecareaeczemelorcronice. La supdrdtorulprurit senil
(mincirimide bdtrinele)n-agmaiincetasa recomandventrilica. Persoanble caresint
9i
9$Oi.t_e sensibile
o suportd intrucfteste un leac bun pentru stomac, avind o acliune
blindd,carestimuleazd gi digestia.Ea indepdrleazd sicretiile stomacaleabund6nte,
precum9i tulburirileintestinale.
 As dorisd accentuez maialesfaptulcd ventrilica are un efectvindecdtor excelent
in combaterea nervozitdtiicare provinedin suprasolicitare intelectuale. O ceagcd
bdutdseara,inaintede culcare,face adevdrate minuniprin acfiuneasa linigtitoare.
Preotulelvetian Kunzlerecomandd celorcaretrebuiesd depundo activitateintelec-
tualddeosebitd sd ia acestceaicalmantinaintede culcare.El de o memoriebund qi
indepdrteazd senzatiilede ameleali.Amestecat cu riddcindde telind,inlaturdde-
bilit6tilenervoasa gi stdrile meiancolice. Chiar si in cazulicterul'ui, ai nisipuluiin
urinE,il durerilorahiculare reumatice 9i artriticd,ventrilicadd un rezultat grbzav.
Un preotmi-adeclarat: ,,Lapsusurile mele mari au dispdrut in 14 zile in mod sur-
prinzitordatoritdventrilicii amestecate cu coada-calului (in pdrli egale, 2 cegti pe zi).
Chiarin timpulpredicilor imi scdpaucuvinteimportante. Devenisem nesigursi nervos.
Plantele m-auajutatincredibil de repede."
$i la brongitelevechi,uscate,ventrilica a produsadevdrate minuni.Pentruceaiul
pectoralse folosegteun amestecde cuscrigor(numit gi mierea-ursului sau
plumindricd), frunzede podbal,pdtlagind si ventrilicain parliegale,carese indulceste
bu pulindmieresau se opdrescplantelecu apd in clocotin carea fost dizolvatzahdr
candel.
Contraicterului,ca si a afecliunilorhepaticegi splenicerecomandurmdtorul
amestecde ceaiuri: 50 gramede rbddcini de pdpddie,25 gramede floride cicoare, 25
gramede vinarild(numitd9i mama-padurii) si 25 gramede ventrilicd. Se amestecd
6ineacesteplante.Se beau'incetul cu incetulin timpulzrlei2cegtineindulcite (latl+ li-
-
tru de ape 1 lingurifd cu virfde plante).
Dinplantainfloritd se poateprepara9i un suc proaspdt,indicatin bolilecronice
de piele, maialesla eczeme (a se vedea,,Moduri de folosire").Se ia din acestsuc de
2-3 pri pe zi cfte1 lingurifd plini.
intrucitventrilica esteldudatdin cd(ilevechidespreplantelemedicinale 9i ca o
plantdcarevindecirdnile,o recomand pentru leziunile inflamate si care se vindeci
br;u;in special in apropierea (a
tibiei fluieruluipiciorului). Rdnile siritcletitemaiintficu
o infuzie; apoise punin timpulnopliipesterdnicomprese imbibatein prealabil cu un
ceaiproaspdtpreparat9i se invelescca sd rdmindcalde.
Bolnaviide reumatism9i artritdar trebuisd incerceo datdtincturade ventrilicd,
pe care gi-opot preparau$orsinguri(a se vedea ,Moduride preparare').Aceastd
tincturdsb folosegtebxternca frecfie,iar internse iau de 3 ori pe zi cite 15 picdturiin
cevaapd sau ceai.
Belineapdratin fiecarean o perioaddde timp ce.aide ventrilicd proaspdtculeasd!
El nu rbducenumaiarterioscleroza, ci o previne 9i dd organismului o noudelasticitate
prinefectulsiu depurativ.De aceea,rugdmintea mea:Jineliseamade acestsfat!

MOD U RIDE FOLOSIRE

Preparareaceaiului:A se folosi1 lingurild(cu virf)la 114litru de ap5, a se opdri

doar,a se lSsa sd stea pulin.
Suc proaspit:
-prin Se spald inflorescenleleproaspetegi se preseazdincd umede
dtorcdtorulelectricde uz casnic,se toarrrdsucul in sticlemici gi se
pdstreazdla frigider.
Tincturi: 2 miini plin-ede planteinflorite9i tdiate mbrunt se pun intr-un litru de
rachiu de secard de 38-40%gi se lasi 14 zile la soare sau in apropierea
maginiide gatit.
Amestec'de ceaiuri: 1 lingurild(cu virf) la 1/4litrude apd. Se opdregtedoar gi
se lasdsd stea pulin.

71
 viscur-
(Viscumalbum)
z Cine nu cunoaste acea plantd care
trdieste ca
semiparazitpe foioase 9i conifere,fixatd cu alutorul
rdddcinilor salesugdtoaresi imprdstiategi pe care n-o
mai putem indepdrtadin viata noastrd'gralieputerii
sale timdduitoare?Ea cregte'sfericpe rimurile plan-
tei-gazdd.Frunzelevegnicverzisint pieloase.fructete
in forma unor bobife,sint albicioase,putinsticloase,in
interior viscoase 9i lipicioase. pasiiriie rdspindesc
sdminla.cleioasd, frecind-ocu ciocul de crengi sau
eliminind-onedigeratdin excremente.Numaias-aeste
posibili inmullireaplantei,cdci s-a doveclitce seminta
ei-nu ajunge sd incolleascdnici pusd in api, nici in
pdmint.
Visculse mai intflneste in popor 9i sub alte denumiri,cum ar fi: stoletnic, vdsc,
vdsc-de-pdr, vdsc-de-OrdO.
Viscula fosto plantdde leacgi farmeceincdde pe vremeastrdmosilor nostri.Este
invdluitide mister.Druizii(preolii'cerfi)
o considerau o pt-ntisfini;, ;;6J;;r;;l
ce puteasd inldtureoricerdu.Preoliio tdiaucu cutitegi seceride aur in caOrutlnoi
ceremonii festive.Vechiimedicinaiurigtifoloseauvisculca un mijlocexcelentsi cu
acliunesigurdin ggmpgtereaepilepiiei. Aceastdforld lecuitoarestraveitred *
cunoagte gi adeptullui Kneipp,dr. Bohn.in zilelenoastieel recomandd visculcontia
spasmelorcronicesi a acceselorde isterie.
Frunzele si tulpinile.micu!9,
carese taie_mdruntpentrua fi uscate,se culegnumai
dt ,l3iqceputulluhiioctomni'i6 pina la mijloCuttu;ii decembriesi in tunilemartiesi
aprilie.ln celelalteluni visculn-areputerdde leac.Plantelec, bel r"i r"r" lortb
curativdsintconsidelatg celede p^estejarisi.plopi;dar gi celede pe prazi,pinlri 61i1i
fruc-tiferi
au puterevindecdtoare. incd-oiridicatie legatdde culei: in tuniiembrtiesi
aprilie,visculnu prea are bobife.Pasdrilei le-au6uigulitpe timpul O""i rb
procedeazdmai.ug.orla tdiatulfrunzelorgi al tulpiiiteloi',intrucit'"rnii.se scapd de
colectarea bobilelorlipicioase, caredin lunadctombrie pihdin OecemOrie maibintpe
VISC .
Am fost adeseaintrebatdde ce laudatftde multviscul,cindde faptse spunecd ar
fi otrivitor.Wscul- adicdfrunzele9i tulpinile - nu estedelocotriviior,ini'i-UoOiGfr,
administrate intern,sint.Dardacdsi'ntamestecate cu unturdde porc pinAse formeazi
o alifie(a s.evedea,,Moduri de folosire'),.care
se intrebuinteazd
dxterncinOttiingh;;it
saudegeri o partea corpului, eleaiuti foartemult.
Unei femeiii inghe!! nasul in fiecareiarnd.in lunilecu ger de-abiase mai
incumetasd iasddin casi cu nasulei vegnicvindt.AceastdsitualiEi-a inrdutaliiin Oe
an. Am sfdtuit-osd pund pestenoaptepe nas un terci proaspdtdin bobitede visc.
Chiardacdsundaproapeincredibil, trebuiesd certific
totugicd'incitevu i;-;
vindecat. "f.'n"irl
Wsculinfluenfeazd pozitivfunclionareaintreguluisiqtem glandulargi realizeazd
performanleexcelentein stimular6ametabolis-mului. in ace]asitimp, aclruneasa
gsupl?pancreasuluiesteatit de bund,incftla o curd continudbe ceai de'viscdia-
betul igi pierdecauzaapariliei.Oameniicaresuferdde tulburiri cronicede metabo-
lism ar trebuisd faci o dat'6incercareade a bea in mod regulattimp de cer puiint
jumdtatede an ceai de visc.Dacdavefitulburiri hormonalE,recurjeli ta visC-'u"ti
99tin9un rezultatextraordinar. in acedtcaz se prescriuminimumZ"cbgtipe zi, unl
bdutddimineala 9i unaseara.

72
 Visculeste un leac exceplionalcontraarteriosclerozei,este foarteapreciatsi re-
comandatin apoplexie,la care rareoris-ar maifi ajunsdacd s-arfi bdut inaintein'mod
regulatceai de visc.Dacds-a ajunstotugila un atac de apoplexie,se beau timp de 6
sdptdminizilniccite3 ce9ti,timp de 3 sdptdminizilnicclte2 cestigi timp de 2 saptamini
zilniccite 1 ceascd,9i anumeprimaceagcdinaintesi dupd miculdejun,a doua ceagcd
inaintegi dupd'masade prinz,iar a treia ceaqcdinaintesi dupa ciha,'defiecared'atd
numaiciteo jumdtate.
Ceaiulde visc este folositsi ca mijloc hemostatic.Tras rece pe nas, opreste
hemoragiilenazale,consumatia ceaioprestehemoragiilepulmonaresi inieitinile
din timoultifosului sau al dizenteriei.
Visculeste leaculcel mai stimulantal functiunii cardiacesi circulatorii.in orave
tulburdri circulatorii nu poti inceta sd tot re6omanziviscul.intrucitviscul are-sub-
stanleactivecare normalizeazd funclionareaintreguluiorganism,el produceinimagi-
nabilul- adicdscadetensiuneaarterialdla hipertensivisi o crestela hipotensivi.
Se calmeazdastfel inima agitatasi se fortificdactivitateacardiacd,viscul avind
efect cardiotonic.Toate fenomenelesecundarelegatede o tensiunearterialdanor-
mald- cum ar fi congestiacerebrali, senzatiilede ameteali, vijiitulin urechi 9i tul-
burdrile de vedere - sint indepartate.Viscul contracareazd, in acelasitimp, toate
afectiunilecardiace, aga cd se poate afirmape drept cuvintcd este de un ajutor
indisilensabil in toate ttilburdrilecardiace si circulatorii.Epoca noastri contempo-
rand,in care se trdiegteintr-unritm rapid, care impuneoamenilorcele mai mari so-
licitdri9i ii streseazdcu o crizd de timp violentd,are realmentenevoiede astfelde
ajutoare.
Din multescrisorice-misint adresatereiesecd oamenicu hipertensiunearterialS,
tulburdri serioaseale circulatieisingelui, moleseald,tulburdri cardiace,deci 9i cu
tulburiri in ritmul activitilii cardiace,vertij, lipsi de chef de munci au scdpatin
scurttimp de acestesupdrdrigralieviscului.S-ausimlitiaragibine,recdpatindu-si bu-
curiade a munci.Zilnic3 cegticu ceai de visc preparatin asa-numitul extractrece si
bdut incetulcu incetulvd vor normalizagi inima,si circulaliasingelui,realizindastfelo
puteremai marede muncd.De altfel,ar trebuiefectuatimdcaro datd pe an o curi de
6 sdptdminicu ceaide visc,astfel:Se beautimp de 3 sdptaminicite3 ceqtipe zi, timp
de 2 sdptdminicite 2 cegtipe zi gi timp de 1 saptaminAcite 1 ceascdpe zi. Circulalia
singeluigi tensiuneaarterialds-au refdcutin aceste6 sdptimini.Pentruca stareabund
sd se menlindconstant,ar fi propiceca timp de un an sd se bea in continuarein fie-
care diminealdcite 1 ceagcdcu ceai de visc.
Un domn din regiuneaMainzuluisufereade ani intregide hipotensiunearteriali,
care se manifestaatit de acut in anumite zile, inctt de-abia putea sd mai facd fata
m u n c i is a l e c a mo ra r.C o n su l ta seme dicir enum ifinu num aidin Ger mania,ci gi din
Elvetia,insi fard rezultat.A primitplin de scepticismafirmatiamea cd visculeste cel
carear mai puteaajutacind estevorba de tensiune,fie cd aceastaestescdzuti,fie cd
este ridicatS.Eramtocmaiin luna apriliegi viscul,delinindinca forle de leac,puteafi
luat din copaci.Citevaluni mai tirziu,la una din prelegerilemele dintr-unords,eldin
Austriasuperioard,morarulnostrudin frumoasazond a Mainzuluis-a asezatin primul
rind 9i a relatatintreguluiauditoriucd tensiunealui, altadataatit de joasi, se normali-
zasetotal datoritdviscului.
$i femeilear trebui sd apelezela ceaiulde visc. Normalizarea circulalieisingelui
aduce dupd sine o incetarea deregldrilormenstruale,mai ales a menoragiilor(a
hemoragiilor menstruale puternice),precum si a metroragiilor postpartum (de
dupd nagtere).In cadrulindispoziliilordin timpul menopauzei,insolitede palpitatii,
stiri de agitalie, anxietatesi insuficienli respiratorie,ceaiulde visc ar trebui ad-
ministratciliva ani la rind. Toate acestestdri nepldcutedispar si femeianu rnai are
senzatiacd se aflS la menopauzd.Sucul proaspdt de visc poate inldturasterilitatea
femeii.Viscultrebuie^spdlat bine 9i presat,cit e incd in stare umedd,cu ajutorul
storcdtorului electric.Se iau din acestsuc cfte25 picdturiin pulindapd,diminealape
stomaculgol,tlz ordinaintede miculdejun,gi searainaintede iulcare.
Cu cftvatimpin urmds-a publicatin presdo comunicare din Londrain legiturdcu
-
faptul cd treigrupede cercetdtori au ajuns,independent unelede altele,la ioncluzia
cd la femeilein virstdde peste50 de ani se formeazdintr-unprocentmarecancerla
sin dacd au folosit in tratamentulhipertensiunii arterialeo perioaddindelungatd
medicamente pentruscddereatensiunii. De ce si ne asumdmacestrisc cind aVem
minunatul visc?
De scurtdvreme,visculse utilizeazd si medicinalca un mijlocce previnecancerul
gi combatecancerul.Experienfa aratdtot mereuce efectciepuratiii 9i profilactcau
plantelemedicinale. Recurgelila acesteajutoare,pentruca sindtateadumneavoastrd
sd se consolideze gi sd se mentindpentrutotdeauna!

MOD U RIDE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Ceaiul de visc se pregdtestedoar ca extract rece. Se
pune peste noapte la macerat 1 lingurila (cu virf) de visc in r/+ litru de
ap5, dimineatase incdlzegteugor gi se filtreazS.Dacd este necesardo
cantitatemai mare pe zi, atunci ceaiul ar trebui sd fie pdstratintr-unrer-
mos cldtitin prealabilcu apd fierbintesau sd fie incdlzitde fiecaredati in
bain-marie.
Tincturi: Picdturide visc gata preparatese pot cumpira de la farmacie.
Suc proaspit: Frunzele9i tulpinileproaspetesint spdlate 9i presatein stare
umeddcu ajutorulstorcdtorului electric.
Preparareaalifiei: Bobileleproaspete,albe ale visculuisint amestecate(la re-
ce) cu unturi de porc, pind ce se formeazdo alitie(se folosegteexternla
degerdturi).

IERBURILE
SUEDEZE

MIC U LBITTERSUEDEZ

1 0 g ra med e a loe.
5 gramede smirnd
0,2 gramede gofran
1 0 g ra med e foi de sena ( sim inichie)
10 gramede camfor**
10 gramede rdddcindde revent(rabarbdr)
10 gramede rdddcindde curcumd(gofran-de-lndia)
1 0 g ra med e mand
10 gramede Theriakvenezian
5 gramede rdddcindde lemnul-Domnului
10 gramede rddicind de anghelicd
"in loc de aloese potfolosigi rdddcindde genliandsau prafde pelin(n. a,)
Estevoie sd se foloseascd
doar camforulnatural(n. a.).

74
 suedezese punla macerat
lerburile in ltlz litrude rachiude secardsaude rachiubun
de fructede 38-40%,intr-osticldde 2 litricu gftullarggi se lasdsd stea14 zilein soaresau
in apropierea de gdtit.Se agitdzilnic,de asemenea
maqinii inaintede filtrareaintr-osticld
micd sau inaintede intrebuinlare. Cealalticantitatepoate rimine timp nelimitatpeste
plante.Setoarndlichidulinsticlemicicarese astupdbinegi se pdstreazd la rece.Astfelse
poatepdstraacestelixirmulliani.Cu cftstd maimult,cu atftestemaieficace.
Reletaa fostgdsitddupi moartearenumitului medicsuedez,rectorulFacultitiide
medicihd,dr. Sairst, printrescrisorilesale.Dr. Samsta'murit intr-unaccidentde
9i buniciiluiatinseserd
la virstade 104ani.Pdrinlii
cdlSrie 9i ei o virstdvenerabild.
Sundaproapeca o povestegi totugis-a intimplatintocmai:Pe cind eramfemeie
tinird, am ajunsfoartegrav bolnavdin apropierede Lembach.Fiind izgonitddin
patrie,m-amimbolndvitintr-unlagdr bavarezde tifos abdominal,o intoxicaliecu
carne, la care s-au adiugat un icter gi o ocluzieintestinali.Am zdcut pesteo
jumdtatede an in spital.Cindsolulmeu ne-aaduspe mine,pe copilulnostrugi pe
mamelenoastrein Austria,de-abiami lineampe pjcioare.Noapteaincepeaudureri
careparcdimi strdpungeau organismul cu o sabie.ln acelemomente, nu puteamsd
staunicipe scaun,niciintinsd,niciin picioare, nicisd merg;concomitent se declangau
vdrsituri si diaree.Eramo adundturineajutoratd de oase.Medicula recu-noscut aici
dureriuftdrioaretifosului,carede multe6ri se continudinci ani de zile.intr-obund
zi, o femeiestrdindmi-aaduso sticluldcu un lichidmaroinchis,cu mirosputernic.
Aflasede boalamea si voia sd md ajute.Mi-aspus cd acesteierburisuedezeo
salvaserd gi pe ea de la o boaldgrea.A adus9i copiaunui,,Manuscris vechi"in care
se explicain 46 de puncte cum vindecd aceste picdturiorice boald. Refeta provenea
din mogtenirea unuirenumitmedicsuedez.Dupdcum scrieacolo,toli membriifamiliei
sale au atins o virstd neobisnuitde inaintatS.Bitterulsuedez vindecd,conform
punctului 43,9i ,,buboaiele gi pustulele de cium5,chiardacds-arafladejain git".Mai
intiiam bdgatpicdturile in duldpiorul de medicamente. Pur si simplunu mi-avenita
crede cd acestepicdturimodestemi-ar putea reda sdndtatea,atunci cind insugi
doctorulnu-mimai puteaaduceniciun ajutor.Darcurindam aflatcd nu era nicipe
departea9a.Tocmaigedeamlingdun cog cu pererdscoaptecdroratrebuiaurgentsd
li se gdseascdintrebuinfare, cind am fost cuprinsdde o noud crizd.Cum fusesem
asiguratdcd picdturile puteau fi folositenu numai intern,ci gi extern ca nigte
comprese,n-amstat pe gindurigi mi-ampus o bucatdde vatdumezitdcu picdturi-
pestecaream aplicatun sdculelde nailon- sub formdde compresdpe burtd,am tras
deasupraportjartierul ciorapuluigi m-amapucatiar de treabd.Pestecorpulmeu s-a
revirsato senzalie caldd, pldcutd9i deodatdam avutimpresiacd cinevaar tragedin
trupulmeucu o singurdmigcare de mindtot ce erabolnav.Vd asigurcd am scdpatcu
aceastdcompresdunicd,pe care am purtat-otoatd ziua sub portjartierul ciorapului
meu,de toatedurerilegi indispoziliile ultimelor luni.Boalaa zburat,ca suflatide vint,
si n-a maisurvenito noui criz6.
' niciodati
Cind fiul nostruavea6 ani a fost atacatde un ciine lup gi mugcatingrozitorde
obraz.Nigte cicatricerogu-inchis i-auapirut mai tir.ziup.efala de lg nasin josinspre
gurd.in ,,Manuscrisul vechi" se poate citi la punctul33 cd picdturile indepdrteazd toate
cicatricele,chiar dacd sint vechi,semnele rinilor si tiieturile, dacd acestea sint
umezitecu ele pind la de 40 de ori.Prinurmare,am umezit zilniccicatricelefiuluinos-
tru, searainaintede culcare.Foartecurindau dispdrutfdrd urmd,chiargi cele care
ajungeaupini adincin nas.
Avindaceastdexperienfd, am sositin anul 1953la Grieskirchen. Fdcindo viziti
intr-ogospoddrieldrdneascd, am intilnitlSrancatindrd,mamda doi copiimici,la muls
in grajdulde vaci.,,Dacd mi pui la perete,md laspe locimpugcatd de tine",mi-aspus
 in locde salut.Aveade sdptdmini intregidureride cap insuportabile si,cummedicului
ii era teamdde o tumoarel-acap,trebrliasd plecela Linzr5 i"Ca f"tb'n,intgen.L-am
trimischiarin aceeasis_ea1a pe fiul meu la ea cu o sticluldde bitteriuedezlca sd fie
mdca.r noapteaeliberatd de durerilede cap cu ajutorulcompresei cu picdturi. Cftde
surprinsd am fost cind m-amtrezitla ora sapte- dimineala cu solulei ia ugd. Ce i-ai
trimisnevestii-mi?_Dupa ce gi-apus vatauinedda scapdtin dou'aminutede durerile
cumplite de cap.Dimin-e1la s-auscu_rs apoiprinnasin'gitdouddopurimaro-roscate,
g.roase cft degetulmic."Erao sinuziti fiontali neglijaticarea tosiirnleturatd piintr-o
singurdcompresd.Aceastdtdrancdse incredesi istazi orbegtein Oitterut suedez.A
pututs-o scapecu aniin.urriri
compreselor respective ?Lpgfetitaei^d9bfn"uroni6 foarterrlti *lrrtorri
9i aregrr15 sd nu'reminA niciodatd fdrdacestleacin case.
O femeiea suferitmaimulteluniin sir de o sinuzitdfrontaldpurulentidureroasd.
Respiratul prinnaseraimposibil. in paialelaveadureiloJCapinluportaoire. Antibioti-
prtgfnicesi.razelen-auajutat $i-a aplicatatuncipeite nobptecompresecu
:?19
blttersuedezpe.frunte,.ochi gi,nas. A-osimlito usurare incade la primautilizard. Dupa3
comprese pusein noplileurmdtoare, cdilerespiratorii
i s-audestupat, iarprrnnass-au
scursdopurimaricu puroi.
, Cuno.gteam
pdrea
dinvedereo femeietjndrdcaredupdnasterea celuide-algaselea copil
a fi umbraceleide altidatd.Am abordat-osi asifelam aflatcd momentannu
mai putea si mdnincenimic. A fost nevoitdse-ii dea copiiicuivain ingriiir;.n;
sfdtuit-osd incercecu ierburilesuedeze.Aproximativtrei 'saptiminimai"tii'ziuam
revdzut-o; era iardgio feme_ie-sdndtoasd, probspdta. Mi-aspuscd picdturile au fdcut
minuni.Puteadin nousd mdnince tot gi-giaduse'se copiiiiaracasd.,,Afostde parcdar
fi sdritun animaldin mine",mi-aafirmat'9i mi-amai povestitcd mamaei era'inJfitat
din.cauza unuipiciorumflatfoartetaregi'cdumblaciejade multcu baston.75 de in-
jecliin-aufost in staresd dea nici un rezultat.l-a trimismameisale manuscrisul,
sfdtuind-o sd recurgila bitterulsuedezcaresi-afdcutfoarterapidefectul.
dinnou normal9i bastonul a devenitde priso's. ' -'- --- Picioruleste
zi am primito scrisoare din Germania in careo cunostinte md rugasd port
-.lntr-ode griji nepoateiei care
sufletegte era in momefitulacelala curdin Gallspich.Cind
linirq a venitpentrup_rima datd la minela Grieskirchen, m-amsperiatfoartetare.A
fost ridicatddin mag_in5, i s-auimpinssub bratedoudcir.je, iar corful infirmtot a avut
l?Yolet,.in 9iY9" sprijinului,
de peste un sfert d'eora pind'la locuinti meaaflatdla etajut
intii'Articulatiile ambelorpicioareeraudeformate, degetelemiinilor crispate9i incapa-
bilesd lindieva.in timputmersului picioarele erautirftt,iar parteasuperioard a corpu-
lui aruncatdin fatd cu smucituri. Stdtgamin ugaapartamentului cu miinileapdsate'pe
inimdgi nu am putrt articuladecit:,,Cumi1i ijrni'Orrnr"uorstrd, femeietindrd,la o
astfelde boaldingrozitoare?" ,,Pestenoapte,dupd al patruleacopil"mi-a rdspuns.
Brusc,ca si zicem?g?,,pestonoapte",femeiaaceastatinare9i driguld a devenitin-
firmd.A fostdusdin Germania din doctorin doctor,nimenin-a'putut-slo ajute.Venea
de patruani,periodic, de doudori pe an,la Gallspach la dr. Zeiieis,carea trebuitsd-i
spundcd puteadoarsd-iatenueze starea,nu s-o vindece.Halulin carearita cind a
apucat.ceagca de cafeacu laturileexterioare ale miinilorei schiloade mi-astrdpuns
inima.Am sfdtuit-osd ia bittersuedez,carese puteaprocuraatunciin Germaniasub
denumirea de ,,Crancampo". Astdzilin multefarmacii gi Orogherii bitterulsuedezdupd
IetetaindicatS. l-amspussd se agalede el ca de un pai.Aslaa fostin februarie1g64.
ln lunaseptembrie a aceluiasi an am primitun telefondin Gallspach din parteatinerei
feme_i, rugindu-mdsd vin s-o iau in Grieskirchen de la autobuz.intii am rdmasper-
plexd,apoi extraordinar de miratdcind din autobuza coborito femeietinirS.rizinOsi
numaisprijinindu-sebaston-. Crisparea9i schilodireamiinilordispdruserd, la fel gi
in
o mare parte din deformirile de la picioare.Numaila piciorulsting mai avea
genunchiul 9i gleznaumflate.$i acesteumfldturi s-au retrastotalpina [e 3 august
76
1965,deci un an mai tirziu.A venitatuncipentruultimaoard la Gallspach,ldrdbaston
9i complet refdcutd.La naqtereacelui de-al patruleacopil, suferiserdgi rinichiigi ei
declansaserdpeste noapte aceste deformdriingrozitoare.Pusese de 3 ori pe zi 1
lingurdde bitter suedezin pulind apd cdldutegi il bduse repartizatin porlii,inaintegi
dupd fiecaremas5,in inghiliturimici.Degiierburileerau maceratein rachiude secard,
rinichiiau suportatalcoolul.
Vreau sd mai ingir 9i alte rezultateale acliuniiincredibilea bitteruluisuedez.Am
aflatde la sora mea care trdiegtein Germaniacd o cunogtinfddin Leipzigsi-a petrecut
deja 15 ani in scaunulcu rotile.Aceastaa locuitin timpulrdzboiuluila Praga9i in 1945
a fost gonitd in pivnila casei - soarta a mii de germani.Acolo a trebuit sd rdmind
sdptdminiintregi fdrd sd aibd paie sau altcevade pus sub ea. Mai tirziu a ajuns cu
solul ei la Leipzig.Curind i s-au ivit nigte deformiri foarte grave ale articulaliilor.
ffnd la urmd nu i-a mai rdmasdecft o viald dusd in scaunulrulant.Am aflatde aceastd
tragedieabia atuncicind birbatul ei a murit brusc, ldsind-ope sdrmanaparalitici
singurd;femeiaa trebuitsd-gi pardseascdlocuinlagi sd se mute intr-o alti camerd
mobilatd.Nu este permissd se trimitddin Austriain R.D.G.plantemedicinalesau alte
produse asemdndtoareunor medicamente.Trebuiadeci sd predau de fiecaredatd
ierburilesuedezecdtre Leipzigdintr-olocalitatebavarezdde granild,o datd la doud
luni.Curindam primitscrisoriplinede incredere.Bolnavalua de trei ori.pe zi in pulina
apd cite o lingui-dde solulie repartizatdinaintesi dupd fiecare mas5. incet-incet,de-
formdrileau inceputsi se retragdsi incheieturile au devenitmai mobile.Ne rugam lui
Dumnezeu,ea din Leipziggi eu din Grieskirchen. Dupdtrei sferturide an schimbarea
a fost de aqa naturd,incftcea care odinioardera imobild,iar acum in convalescenli
lentd gi-a pdrdsit pentru prima datd locuinladupd 15 ani de scaun cu rotile.Se
indreptaspre bine.Puteadin nou sd-gispelesingurdgeamurilegi sd se ocupe de alte
treburizilnicepe care pind atuncii le fdcuserddivergioamenisdritori.Cit de mare a
fost incredereasa in Dumnezeuin timpul bolii cumplitearatd urmdtoareaintimplare:
Un tei din fata ferestreia devenitin timpul bolii bucuriavieliiei. lnverzireagi inflorirea
pomului,ingSlbenirea frunzelorgi agitafiaveselda pdsdrelelorprintreramurilegolage
in vremede iarndi-aufost o sursdde marebucurie.l-a mullumitvegnicDomnuluipen-
tru aceastdmilda SA.
Fdceamodatd baie in Offensee9i irgrebuinlamo bucatd de lemn lunguialdgi cu
canturipentrua md agezape ea la mal. Intr-unadin zile,aceastdbirndera sprijinitade
un gard care imprejmuiao pdgune.Ldsasemsacogade baie in imediatdapropiere.
i'naintede a porni spre casd, mi-amrinduitin ea, indoitddin mijloc,lucrurilede baie.
Deodatbparcd m-ar fi lovittrdsnetul:birna cea grea imi cdzusedirect pe picior. M-am
invinelitde la genunchiin jos gi mi s-auformatdoui umfldturimaricit pumnul.Am fost
cdratdpina la magind9i apoi pind sus in camerS.Solul meu a vrut sd chememedicul
din Ebensee,eu insd l-am rugat sd-mi facd o compresdcu ierburisuedeze.Dupd
aproximativo jumdtatede ord am putut cobori iardgisingurdtreptelepind la sala de
mese, iar in ziua urmdtoarepiciorulera neted ca inainte.Nu se vedea nici cea mai
mica porliune echimozati (vindtd),iar umfldturile maricit pumnuldispdruserd-gi ele.
A maiavut loc un necazcit am stat la Offensee.O fetildde 4 aniqoria fost inlepatd
la bra! in timp ce se scdldade o speciede viespe mare,foarteveninoasd.Braluls-a
umflat,deveninddiform.M-am dus sd iau bitterulsuedqz.Inainteca pdrinliigi copilul
sd fi apucat sd se imbrace,am gi venit cu compresa.In timp ce fetila mergeaspre
magini, i-am pus vatd umeziti pe loculumflat.Cind am ajunsla magind- aproximativ
trei minutede mers-, umflitura scdzusedeja.N-a maitrebuitconsultatmedicul.
Culegindodatd zmeurd,m-a inlepat la degetulmare o insectd veninoasi, Degetul
s-a umflatpe loc,devenindgros clt un cirnat.Ducindu-mdla cumpdrdturi, o doamnda
remarcatingrozitd:,,Mergeliimediatla spital,o astfelde inlepituri vd poate fi fatald."
 fegte noapte mi-am pus o vatd umezitdcu bitter suedez 9i diminealadegetulera
iard gni o r m a l .
Am avut odatd mlle g_hinion pe cind md aflam in spdldtorie.Era pe vremea cind
maginade spdlat spdla fdrd a limpezi.Rufeledestul de incilciteinire ele trebuiau
scoasecu alutorulunui bdt de lemn.Felulmeu este sd le rezolvpe toate rapid gi cu
mult elan.Ciestelea alunecatsi m-a pocnitcu o putereextraordinard directin ochiul
drept. inneburiitede durere gi pe jumatateorbitd,'ambljb1t l; intii.Cum am
pus pe ochi compresaudatd cu bittersuedez,au gi incetai bhd
"i"rrf
durerilecumplite.O clipd
mai tirzium-am uitat.inoglinddsd-miadmir isprava.Ochiulera inconjuratde vindtii.
Tinindo vatd umedd pe ochi, izolatdcu un sdculetde plasticgi legjatacu un batic
impdturit,m-am dus dupa un sfertde ord iar in_spalaiorie. 'Citev
a )ite li rind ri-# pr;
peste noaptecompresecu bittersuedezca sd impiedicsd se poatdforma ceva
rdu in
f u n d u lo c h i u l u i.
Anua_l merg la curd la baile Kneippdin Muhllackel.in timpul uneiadintregederi,
sora-sefdmi-a adus o femeie,care a intratin cameri in urma ei, cocogati de ciurere.
Se chinuiacu crize biliare puternicegi voia sd-i dau un sfat. Numeroaselemedica-
mente administratenu-i fuseserdde nici un ajutor mediculi-a recomandatsi se
9i
opereze neapdrat.Am rugat-o sd se dezbracesi i-am aplicato compresdcu ierburi
suedezepe regiuneabiliarS;la astfelde-comprese,pieleatrebuieunsb in preataOiic,
unturd.de porc sau cu alifiede filimicd,intrucitaltfel'alcoolul ar ,."" pi"l"i. Se pun o
bucatdde vatd umezitd9i bine stoarsdpe locul dureros,una de vatd uscata u;; d;
plastic deasupra,pentru a asigura izolaliatermicd se leagd cu o cnrpia. ai
9i Orpi
scoatereacompresei,pieleatrebuiepudratd,pentrua evitao iniosire sau minciriirit
Tocmaivoiam sd-i trag femeiiportjartierulpeste cind r-l inOt"ptatdin gale,
exclamindl,,Mi-atrecutorice durere!"A scdpatin -compresd,
timpulcel mai scurt de tot rdul.Mai
tirziua folositpicaturilenu numaisub forma de comirese, ci intern,gi anume luind
9i
de 3 ori pe zi cite 1 linguriliin pulindapd sau pulin ceai oe piante si crizanu s-a mai
repetat.
Aveamde ani de zile.grij5^de-o femeiesingur5.Numaicdinlelegereanoastrdera
ingreunatdde auzul ei slab. in ,Manuscrisul vlchi" scrie:,,Elerbad-uc9i auzul pier-
dut." Deci, la cerinlamea, a trebuitsd-gi umezeascdin mod sistematic urecheacu
bitter suedez. Degetulardtdtorumezitcu picituri este introdusin ureche.Nu trebuie
insd nici uitat sd
.se picure in repetate rinduri pulin ulei in urectre,pentru a evita
mincdrimile'Femeiagi-a umezitconcomitentgi pbrtjunitedin jurul pavilionului urechii,
din jurul ochilor,apoi ti'mplgt._ql fruntea.Deodati a inceputsd'audi iardgigi, in lcefagi
timp, obrazuli-a intinerit,cdpdtindprospetime.Fiindodatd trintitdla coObrirrea dintr-uh
autobuzgi diind faJade pimint, tot ier6urilesuedezeau fost aceleacare au pus in
ordineobrazulvinit. -cg
La 1 februariegi-aaniversata 89-azi de nastere.Acum aude din
nou gi ne putem inlelege bine. De atitea ori imi relateazdoamenii care-mi ascultd
prelegerilecd datoritdbitteruluisuedezgi-auputut ldsa deoparteaparatulauditiv,cdci
aud iardginormal.Picdturileajutddeci in'caz de auzslab feste tot acolo unde,iie in-
9i
tern, fie extern,ap.ardureri.O irigatiesangvindbund realizitEt datoritdacestorpicdturi
inldturS.foarte rapid dureriledin lonele bolnave.De aceea este indicatsd li se aplice
epilepticilor comprese cu bitter suedez pe regiunea occipitald.Cauza crizelor de
epilepsiereziddadeseain primiiani ai vietii;poatefi vorba de o cdderein cap sau J"
un goc din copildrie.
Cu ocaziaunei prelegeritinutela Gallspacha venitla mine un tindr care suferise
un accidentde magindgroaznic- fracturddubli a bazeicraniului.Dupd vindecarea
rdnilora inceput sd aibd zilnicciteva crize de epilepsie. L-am sfdtuits6-9ipuna com-
prese cu bittersuedezin regiuneaoccipitaldsi dd bba zilnic4 cegticu ceai de urziciin

78
caresa toarne2 linguride bittersuedez.In crizelegravede epilepsie esteimportant
pe
ca lingdaplicarea compreselor in regiunea occipitaldsd se bea 9i ceaide urzici.
Cftevalunimai tirziu,tindrula trecut prin fala casei mele 9i mi-a spus de la gardul
grddiniicd scdpasetotalde crizelede epilepsie!
Meningitele, rinile la cap prinloviresau cdzdturi, bilbiiala9i tulburirilede vor-
bire se trateazdcu succesprincompresecu bittersuedezpusein regiuneaoccipitald.
Acestecompresese pot folosigi in inflamaliaburseisinoviale.Nu estenecesarsd
mai subliniezo datd faptulcd in toate acesteboli gravetrebuieconsultatmai intii
medicul.
Dupd cum reiesedin scrisori,compresele cu ierburisuedezerecomandate de
mine au avut o acliune beneficd asupra ochilor in caz de dezlipire de retin6,
singerarea retinei9i retind poroasi. Toli acegtioamenise aflauin pragde orbire.
Compresele se aplicdzilnictimpde 1 ord pe ochiiinchigi. Nutrebuieneglijat insdsd se
pundprofilactic acestecomprese pe
gi pe ochiisinitogi, maiales ceisuprasolicitali,
in plussd se ungdpleoapele dimineala 9i searacu bittersuedez,sd se plimbebitterul
suedezconcomitent spre coadaochilorcu ardtdtorul. Se poatemenlineastfelo ve-
dere buni pind la o virstd inaintatS.
Deoarecebitterulsuedezeste de un ajutoratit de extraordinar pentrusdndtatea
noastrd, n-artrebuisd lipseascd in nicio farmacie de casd.Picdturile n-artrebuinumai
si fie mereula indemind,pregdtitein sticlule,ci sd fie luategi in c5lStorii ca insolitoare
credincioase la drum.Uneorimincareadin afari ne deceplioneaz5, avemnevoiede
ceva pentruinviorareastomacului9i a bilei, alteorine simlimslSbili, istovili 9i
ametiti- in toateacestesituatii,bitterulsuedezaclioneazd ca un adevdratelixir.Se ia
diluathcu
o ingjfi4iturd pulind'apd, iar extern se fr6acd timplele, fruntea., porliuniledin
jurulochilor9i celedin spateleurechilor gi indatdse va ivi o senzaliede revigorare a
intregiicondiliifizice.
Daci ne irezimbrusccu un guturai cu toateefectelelui secundarenepldcuteca
oboseald, lipsdde putere,senzalie de presiune in regiunea frunliigi a stomacului, este
suficientsd linem la nas un tamponde vatd umezitcu bittersuedezgi sd inspirdm
adinc.lmediatvom simlio ugurarein zonafrunliigi a nasului.Daci riceala estemai
avansatdgi au fost dejaatacatebronhiile,se inspiri picdturile cu guradeschisd.$i in
acestcaz.seva resimli rapid un ajutor. In timpul epidemiilor de gripd se ia zilnic1 lin-
gurild,uneori poate chiar1 lingurd de picdturi cu pulini api cdldu!5; astfel,devenim
imunila gripd.Oriundeapardureri,ierburile suedezeajutd,luateinternsaufolositeex-
ternca frecliigi comprese.
Cu cilivaani in urm{ m-amtrezitcu o colici renali. Am chematmedicul,dar
tocmaier'ala consultalii. ln agteptarea lui,mi-ampus o compresdcu bittersuedezin
zonarenali 9i cind a sosit,durerile imi trecuserd.Eram destulde sting[eriti c5-gi
pierdusetimi preliosveninddegeab_a la min9.insd el a vrut numaisd gtiecurir
pind
de-mitrecusecolicaatitde repede.Cinda auzitci md ajutasecompresa,mi-aspus:
atunci n-are rost s5-!i mai fac-injeclie!"$i el era un adeptal terburilor
,,Excelent,^
suedeze.intotdeauna cind mergeamla el in cabinet,imi spuneanumaiatft:,,fie nu-ti
prescriunimic,doar ai ierburiletale suedeze!"El a Jostgi gel care m-a ajutatsd
bunoscmaiindeaproape multealteplantemedicinale giinsemnitatea lor.
A venitodatd la mineo femeiebatri,necare mergea de mulli ani in baston.Era
completstrimbedin cauzaartriteisi a reumatismului, nu-i mai foloseanici un me-
dicament,era la pdmintdin punctcjevederenervos.A biut de 3 ori pe zi cfte-1 lin-
gurildde bittersuedezin ceaide urzicisau de coada-calului gi dupdtrei sdptdminiam
auzitcd putea deja sd meargi fird baston.
Estecunoscutfaptulcd cele mai multerecviemurisint in jurul zilei IntrdriiMaicii
Domnuluiin bisericd.O cintdreald din cor s-a rdnitodatdla patinajcamin aceastdpe-
rioadi. Fiindnumaipulinein cor, ii resimleamlipsafoartetare.Dupdbisericd,am
intifnit-ojl qtqq Mi-aspus cd-i era imposibilsd urce scara abrupti de la cor din cauza
genunchiuluiintepenit Pulinmai tirzium-am dus la ea cu echipamentul meu pentru
comprese-Cum era soliede medic,mi-a privitscepticpregatirilb; i s-a schimbatinsd
pdrerea cftevaclipe mai tirziu,cind a putut s5-gi indoaie
{enuni6irt tera efor1,iar J
doua^zia putut urca_scaraabruptd de la cor tot fdra efortllipsea insd, din pecate,o
altd cintdreald.care fdcuseo entorsd la glezni practicindgi ea atit de sanatosulnos-
tru sport de iarn5. gtia deja cd era internatdin spital pentru tratament. Cea
proaspStinsdndtositd -Se
insistas-o^ajut-gi pe cealaltd.Am f'dcut-ofdrd tragerede inimd
din cauzatratamentului ei clinic,insd in cele din urmda contatfaptulca "a9ii r"r"i i.
ilY" y{l?lo?re probabilsingwd ia cor. Rdnitasedea intinsdpe sofa cu giezna prier-
nic umflati. In spitalfusesestatuitSdoar sd-9itiha piciorulridicatpe ceva.Avea dureri
mari.Compresacu bittersuedezi-a adus imebiato ugurare.A dbua zi a venitla cor,
degipe strdziera un poleicumplit.Dureriledispdruseri,gleznaumflatdera normaldsi
recv^iemul nostrusalvat.
.- In timpul unei vizitein Muhlviertelam remarcatintr-un restaurant,la masa de
aidturi,un clientcare stitea chircitde durere.Mai avusesede multeori astfelde crize,
medicamentele nu-lajytaucu nimic.Am adus pqcdturile mele,am turnato linguraplina
de bitterin putindap_d^cdlduta si i le-amoferit.in timp ce golea paharul,i J-a colorat
fala si abia a putut sd inleleagacum de i-au incetatciurerilSpe ldc. O jumatatede an
mai tirziu,m-am reintorsin aCeastdzond.Incidentulimi iegisbOln mint'e,cind am foit
abordatdde un domn care mi-a mulfumitplin de exubeiantd.Era vizi'Oil intineritcu
nigteani buni.isi preparaseierburilesuedeie9i te tuaseli;Ll. !,ipafurirepiouJ""i.
de pancreas^ 9i de gastritaacutd ii trecuserd.intrucftacestepicaturivindecdpan-
creasul,elesintrecomandate si diabeticilor.Semneledin nagiere,alunitele,negii,
petele,.chiargi hemangioam6le si seboreeaoiipii o".a ilni'Jmlzite cu aceste
picituri,la fel se intimplisi cu bitilurile si hemoroizii. BitterulsueOezlnletria uiiiitrf
9i liuitulin urechi,prininiroducerea unuiinictamponde vatdumezitin urechi.Bitterul
suedezintireste memoria,dacdse umezeste db mai multeori cu el vertebracervi-
9?la-_99t1!d singele si stimuleazi circulaliasingelui, intdturacoticitegi digestia
proastd,durerilede,cap,toate afeqliuniki.gastrice si biliare,hepatice9i 6nale
(chiardacdar fi interdictie de alcool).in trombbzegi flebitese unge'locul cu alifiede
filimicdintr-unstrat gro'scft muchii culituluigi r" pun compresecu bittersuedez
deasupra. _pqpavindecarese fac Pal Oq picioarecu urzicipentruo bund irigarJ
sangvind. Picdturileinldturdleneviaintestinali,ametelile,Op'ctriar paraliziile.,{Ouc
u.najutorpreliosin toatebolile;chiar9i in bolilede cbncer.in caz db crizeacutede
durere,se ia 1 lingurdcu picdturi in pltina apd sau infuziede plante.Dacase ia de 3
91f-" 11fi1ingafa, la prinz si seara, cite^1.1ingurila
in cevaapd sauceaide plante,se
pastreazd sandtateasi for{acreatoarepind la virstacea mai inaintatd. intrubftaceste
picaturise folosesc_, fdrd exceplie,in toate bolile,se poate vorbi aici despreo
menlinere a sanat5liiomenegti la modulgeneral.Eletrezescgi ridicaputerilede viatd
de careavemo neJoJg atftde stringentd in epocaactuald.pasirati-va iu ajutorulaces-
tui elixirminunatsdndtatea, putereade muncdsi bucuriafatdde inuncadumneavoas-
trd profesionald, faldde familiadumneavoastrd bi tatade seheniioumneavoastrd!
ln timpuluneivizit^e la o gospodarie lSraneadcd anl aflatcd fiulin virstdde 12anial
proprietarului se aflainainteauneioperaliila ureche.in spateletimpanului se formase
in urmauneiinflamatii un focarde puroi.Eu eramimpotriva pentrucd in
uneiopera,tii,
altecazuriasemdndtoare s-a intimplat ca bolnavulsa-sipiardaauzul.La'indrumarea
mea,s-auimbibattampoanemicide vatdin bittersued6z'gi i s-aupus baiatului in ure-
che.A iegitin acestfel zilnicatitde multpuroidin ureche,incitcurinddurerileau oierit
gi operalian-amaifostnecesard.
Intr-oboalaincurabila de cancerintestinal- era vorbade o tinird mamaa cinci
copii9i mediculnu-imai dadeadecitcitevazile- am recomandat compresein zona

BO
bolnavd,in asocialieinsa cu rdddcinide obligeandcare se lasd peste noapte la
macerat(1 lingurildrasd de raddcinide obligeandla 1 ceagcdde apd - se ia cite 1
inghiliturdinainte gi dupd fiecare masd) gi cu ceai depurativde filimici,coada-
goricelului9i urziciamestecatein pdrli egale,din care se beau incetulcu incetulmini-
mum 2litri repartizali pe parcursulzilei.Astdzifemeiase simtedejaatitde bine,incitse
poatecontape o insdndtogire completd.
O femeiedin Heilbronn/R.F.G. relateazd:Nepotulmeu de 41 de ani mi-a scris cu
aproximativzece luni in urmd din Sacramento/California cd are zilnichemoragii in-
testinaleputernicesi diagnosticulmedicaleste,fdrd nici o ezitare,cancer intestinal.
Se impuneadeci o calede scdparelaterald.l-amtrimisimediatbroguradumneavoas-
trd ..FarmaciaDomnului", ca 9i bitter suedez,rdddcinide obligeand9i alte plante
medicinalecum ar fi filimica,coada-soricelului 9i urzica.A urmatindicaliile din brosura
dumneavoastrd. Dupi un an, nepotulmeu a fost iarSgiapt de muncd la intreagasa
capacitate.Hemoragiile intestinale puterniceau incetatin a patrazi dupi ce a inceput
sd ia planteleenumerate. Au incetattreptat9i oboseala9i scddereain greutate."
In cazulunui bdrbatde 52 de ani tratatde astm cardiac de zeceani - caretrebuia
sd inghitdzilniccite opt pastile,care nu mai putea dormi de ani intregidecft gezindgi
care-giaruncala fiecarepas bralelein sus pentrua lua aer, horcdindinsd in acelagi
timp de !i se rupea inima- am fost de pdrerecd insuficienla respiratorienu-i provine
de la inimd,ci de la ficat.l-am pus pe
omului regiuneaficatuluio compresdcu ierburi
suedeze.lntern,a trebuitsd ia incepindde-atuncidiminelilegi serilecite 1 ceagcdcu
ceai de pediculdcu 1 linguritdde bittersuedezpusd induntru.Cit de corectda fost
supoziliamea s-a vdzut chiar din prima noapte.A putut in sfrrgitsd doarmd iardgi
intins.Greauainsuficienld respiratorienu-l mai l6sade ani in sir sd facd nici mdcarun
pas in fala ugiicasei.Bitterulsuedez9i pedicutaau realizato ameliorareatit de rapidi
a stdriisale,incittrei zile mai tirziua putut sd umble de doud ori pe zi in jurul grddinii
caseisale.Acum se indreaptdincetspre vindecare.
O rand care nu voia sd se inchida dupi operalies-a inchis peste noapte cind pa-
cientula luato inghiliturdzdravdnddin sticlacu bittersuedez.Aceastdunicdinghiliturd
a avut drept urmareinchidereardnii deschisede trei ani, care trebuiaingrijitdde mai
multeori pe zi.
Alte inflamalii indelungatecu supuralii purulente, provocatede multe ori prin
accidentedeclangatede operalii9i punclii,au fost inlSturate, cum mi s-a relatat,dupi
apliciride comprese9i uzulinternal bitteruluisuedez.
Menajeraunei case parohialedin Burgenlandmi-a povestitcd nepoataei in virstd
de 23 de ani are un defect de auz din nagtere.La un consultin clinicauniversitardi
s-a explicat cd in cazul bolii ei o operalie nu avea sanse de succes. $i-a sfdtuit
nepoatasd foloseascdbitterulsuedez,adicd sd gi-l introducdin ureche.Toli au fost
foarte miralicind,in urma acestui tratament,nepoataaauzit dupd 14zrlenormal.
Nu vreausd vd tdinuiesc,dragi cititori,o scrisoaredin Graz,din zona Steier:,,Din
intimplaresau poate mai bine-zisdin voia Domnului,am purtato disculiein autobuz
cu un bdrbat foarte fericit,in virstd de 74 de ani, care gi-a recdpdtatbrusc, gralie
bitteruluisuedez,auzul pe care gi-lpierdusein 1944,inurma uneigrave leziunicere-
brale din timpulrdzboiuluil$i-a pus de trei ori in urechitampoanede vatd umezitdcu
bittersuedez."- (Astfelde fragmentecitatepot fi dovediteprin scrisoril)
Un domn din Bavariasuperioardrelateazi: ,,Un accident m-a rinit la mina
dreaptd.Bitterulsuedezmi-acalmatrepededurerileinsuportabile. La o ureche surd6
s-a realizatcu o dubld tamponareaproapeun miracol:Dupa aproximativ zece ani de
surzenieam auzitdin nou tictacul degteptdtorului!" - Cili surdomuli pot fi iotugiajutali
in acestmod! $i de ar fi doar unulsingurcaregi-arrecdpdtaastfelauzul!
Dupi o prelegeream aflatde la o ascultdtoare cd suferdde doi ani de o relaxare
a sfincteruluiintestinal.Doctoriiconsiderauboalaireparabild. Bitterulsuedez,asociat

81
cu traista-ciobanului (aceasta se punela macerat, taiatamdrunt,tot intr-unrachiubun
gi se lasd10 zilela loc cdlduros; vindecdatrofiamusculard gi bolilemusculare grave),
4 cegticu ceaide cretisoard gi 6 rdddcinide obligeand, au rbzolvat problema in-citeva
zile!
Am primitun telefondin Viena,la careo vocefeminind mi-aspus: Vd multumesc
pentruierburiled u m n e a vo a st ri suedeze!Mi-apovestit cd atuncicindavea
12 ania fostlovitddin gregealS cu bocanculin obraz,in timpuluneiexcursii cu gcoala
in munfi,de cdtreo feti!6care mergeain fala ei. Din aceastaintimplareau rezultatin
decursula 40 de ani vegnicesupuralii maxilarepurulente,soldatecu peste 16
operaliila maxilargi punctiirepetate. A fost nevoitdsd-9iintrerupdstudiile,h-a putut
imbralisaprofesiunea doritdgi conduceao gospoddriestrdindavind permanente
dureriin regiuneamaxilarS. Dupd40 de ani,fiindin virstdde 52 de ani,a cititdespre
ierburilesuedeze, gi-apus comprese in zonelemaxilarelor si estein sfrrgit
eliberatd de
toatedurerile.
Sint mereuintrebatddacd bitterulsuedezpoatefi utilizatqi in caz de interdictie
severi a alcoolului.Conformunor cercetiride laboratordemnede incredere, i6r-
burileinv^ing alcoolul9i sint considerateun medicament. Decipot fi luategi aicifari
a dduna.In acestcaztrebuiesd se inceapicu 1 lingur.ifd pe zi gi si se pundmaides
comprese cu ierburisuedezein regiunea ficatului (a se vedea,,Moduri
si a rinichilor de
folosire"la sfirgitul
acestuiarticol).

,,MA N U S CRI SV E CHI ' '

(transcriere
a puterii
tdmaduitoare a ierburilor
suedeze)
a
t. Dacdse mirossau se trag pe nas mai des, se umezestevertebracervicald, se
puneo cirpdumeddpe cap,elealungddurereasi ameteala, intdrescmemoria
gi creierul.
2. Ajutdcontraochilortulburi,inldturindu-le roseatasi toatedurerile, chiarcindochii
sfnt injectati, impdienjeniti.Ele alungd ir'iar jretele gi cataracta,dacd se
umezegte coadaochilorla timpsause puneo cirpdumeddpe ochiiinchigi.
3. Pustulelede virsat 9i erupliilede tot felul,de asemenea crusteledin nas sau
de oriundepe trupsintvindecate, dacdsintumezite des si bine.
4. In cazde dureride dinti,se punein pulini apdo linguraplindcu acestepicdturi
9i se linecitvatimpacestlichidin gurdsause umezegte dinteledureroscu o bu-
catdde cirpd.Durereadispare9i infecfiase retragetreptat.
5 . tsigicilede pe limbi sau alteleziunicareaparpe limbi sintumezitesistematic
cu acestepicdturi,dreptcarese vor vindecain scurttimp.
6 . Daci gitul esteinfierbintatsau rinit, incftcinevanumaicu greu poateinghili
mincarea 9i bdutura,sd ia diminealagi searadin picdturi.Sd tie tisaiesd alunecb
gi elevor luafierbinlealagi vorvindecagltlejul.
7 . Cinearecrampestomacalesd ia la o crizdo lingurdplin5.
L In colicisd se ia treilinguripline,incet,unadupdalta,curindse va simlialinarea.
9 . Picdturilerisipescin organismgazele9i potolescficatul,izgonesc toatebolilede
stomac9i pe celealemafelorgi ajutain constipatie.
10. Sintgi un leacexcelentpentrustomac,dacdacedtadigeri prost gi nu pdstreazd
mincdrurile.
11. Tot aga ajutdgi in durerileveziculeibiliare.Zilnicdiminealagi searao lingurd
plin6,iarnoapteacomprese cu picdturigi toatedurerilevor piericurind.
12. In caz de hidropiziesd se ia sasesdptamini la rinddimineala gi searao lingurd
plinain vinalb.
82
13. La durerilede urechigi la v?jiitulin urechisd se umezeasciun tamponmic 9i
sd se virein ureche.Ajutdfoartebine9i readucechiar9i auzulpierdut.
14. Dacdo femeieare dureri postnatalesd i se dea trei zile la rind diminealao lin-
gurd plindin vin rogu,sd fie pusdsd facddupd o jumdtatede ord o plimbare,
dupd aceeapoatesd mdnincede dimineafd, dar sd nu ia lapte.Sd nu fie luate
picdturile cindse bea lapte.
1 5 . Dacdse ia in ultimele14 zilede sarcinddimineala 9i searao lingurd,se gribegte
nagterea.Pentrua scdpamai ugorde placenti, se dd liuzei o datdla doudore
o lingurildplin5,pindce placentaesteexpulzatd fdrddureri.
1 6 . Dacddupd nagtereapar inflamaliila venirealaptelui,ele sintindepdrtate rapid
prinaplicarea cirpelorumede.
1 7 . Eleizgonesc variceladin copii.Sd se dea copiilorin funcliede virstddin aceste
picdturidiluatein apd.Cindbubulilele incepsd se usuce,sd fie umezitemai des
cu picituri,atuncinu vor rdminesemnede la vdrsat.
1 8 . Picdturile folosesccopiilorgi adullilor
impotriva viermilor,chiargi teniaestealun-
gatdde ele,numaicd ele trebuieadministrate copiilorin functiede vii.std,Sd se
legeo cirrpdumeziticu picituripe buric,sd se lind mereuumed5.
1 9 . Toatesupdrdrile provocatede icter sint date curinddeoparte,dacdse ia de trei
ori pe zi o lingurddin acestepicdturigi se pun comprese pe ficatulumflat.
20. Descongestioneazd toli hemoroizii,vindecdrinichii,elimindlichidele ipohondrice
din organismfdrd altd curd, indepdrteazdmelancolia9i depresiunile9i
stimuleazd apetitul9i digestia.
21. Se descongestioneazd hemoroiziigi pe diniuntru,dacd sint umezilila inceput
gi
mai des sint muiali prin administrarea internda picdturilor,in specialinaintede
culcare.Sd se pundexternun mic tamponumedcu picdturi.Facesurplusul de
singesd curgdgi ajutdcontrausturimilor.
22. Daci cinevaa lesinat,i se deschidela nevoiegura,i se toarndo lingurdde
picdturisi bolnavuligi va reveni.
23. Prin administrareinternd,acest mijloc gonegte 9i durerea convulsiilor
(spasmelor),agacd vor incetacu timpul.
24. In caz de tuberculozipulmonardsd se ia zilnicacestepicdturipe stomaculgol
gi sd se continuecuratimp de gasesdptdmini.
25. Dacdo femeieisi pierdeciclul lunarsau acestaestepreaabundent,ia aceste
picdturitreizilegi repetdastade doudzecide ori. Elevor potolice estepreamult
9i vor echilibrace estepreapulin.
26. Acestleacajuti 9i contrapoaleialbe.
27. Dacdcinevasuferide epilepsie,trebuiesd i se dea imediatpicdturi. Bolnavul sd
ia apoi exclusivacestleac,cdci el fortificdatft nerviiatacalicit gi organismul9i
inldturdtoatebolile.
28. Elevindecdparaliziile, alungdamelelilegi grelurile.
gi
29. Vindecd variola,9i erizipelul.
30. Dacdcinevaarefebri - frigurimarisau intermitente - 9i estetotallipsitde vlag5,
sd i se dea o lingurdcu picdturigi bolnavul, dacdnu gi-aimpovirattrupulcu alte
mijloacede leac,i9iva revenicurind,pulsulva incepesd batdnormalgi, oricitde
marear fi fostfebra,el se va simlicurindmaibine.
31. Picdturile vindecd9i cancerul,pustulelevechi si negii,miinilecrdpate.Dacdo
rand estevechegi purulentd sau are excrescenle(muguri),atuncisd se spele
totulbinecu vin alb, dupd caresd se pundpe ea o cirpdumezitdcu picdturi. Ea
inldturdumfliturile9i durerile,ca gi mugurii9i ranaincepesd se vindece.

83
32. Vindecdfdrd alt pericoltoaterinile, cd ar fi fost fdcuteprin loviresau inlepare,
daci sintumezitede mai multeori cu acestepicituri.Se ia o cirpd,se inmoaiein
ele9i se acoperdrdnilecu ea.Eleinldturd in scurttimpdurerea,nu permitniciar-
sura, nici necrozareagi vindecdgi rinile vechi cdpdtateprintr-orinire prin
impugcare.Dacdexisti gi gduri,atuncisd se pulverizeze picdturile
in ranacare
nu trebuie"neapdrat curdlatdinainte.Prinsistematica aplicarecu o cirpdumezit5,
vindecarea va venicurind.
33. Ele indepdrteazd toate cicatricele,chiar dacd sint vechi,semnele rdnilor si
tdieturile,dacdacesteasintumezitecu ele pindla de 40 de ori.Toaterdnilecare
sintvindecatecu ajutorulacestorpicdturinu lasdcicatrice.
34. Vindecddintemeliegi toatefistulele,chiardaci par incurabile; rdulpoatefi oricft
de vechi.
35. Vindecdtoaterdnilede pe urma arsurilor,de-orprovenide la foc, de la apd
fierbintesau de la grdsimeincinsd,dacd rdnilesint umezitesistematic. Nu se
formeazdnici bdgici,fierbinleala estetrasd afard,chiar9i bdgicilepurulentesint
vindecatecomplet.
36. Servesccontraumfliturilorsi vinitiilor, chiardacd provindintr-oloviturdsau
bdtaie.
37. Dacdcinevanu poatesd mdnincecu poftd,ii readucgusturpierdut.
38. in anemieputernicd, readucgi culoareapierdutd,dacd sint luateo vremedi-
mineala. Curdfdsingelegi formeazd unulnou,ii stimuleazd si circulatia.
39. Durerilereumatice-din mddulare sintindepdrtate, dacdse iau picdluridimineala
gi seara9i se puncirpeumedepe locurile dureroase.
40. Elevindecdmiinile9i picioareleinghelate,chiardacdar existardnideschise. Cft
se poate de des, insd mai cu seamdnoaptea,si se aplicecirpe umezitecu
acestepicituri.
41. Pe bitdturi sd se pund un mic tampon umezitcu acestepicdturi,iar locul
suferindsd se lindmereuumed.Dupdtreizilevor cddeade la sinesauvor putea
fi indepdrtateferedurere.
42. D,acd sintinghitite,vindecdgi mugciturileciinilorturbali9i ale altoranimale,cdci
timdduiesctot gi distrugtoateotrivurile. Sd se aplicegi o.cirpdumeddpe rdni.
43. in caz de ciumi sau alie bolicontagioase estebineOacase ia in timpulzileide
mai multeori din acestepicdturi,cdci ele vindecdbuboaielesi pustulelede
ciumi, chiardacds-arafladejain gft.
44. Cinenu poatedormibinenoapteasd ia din acestepicdturiinaintesd se ducdla
culcare.ln caz de insomnienervoasd, sd se pundpe inimi o cirpdumezitdcu
picdturidiluate.
45. Un om beatpoatefi trezitpe locdin betiecu doudlinguride picdturi.
46. Cineia zilnicacestepicdturidimineala si searan-arenevoiede altddoctorie, cdci
elefortificdtrupul,improspdteazd nerviigi singele,inldturdtremurulmiinilorsi al
picioarelor.Pe scurt,gonescabsoluttoatebolile.Trupulrdmineviguros,obrbzul
tindrgi frumos.

lmportant:Toatecantitdlile
indicate
ar trebuidiluatecu ceaide plantesauapd.

Din punctele,,Manuscrisului
vechi"enumerate mai sus reiesemareasi minunata
puteretdmaduitoare a acesteicompoziliide plante.Se poatespunepe dreptcuvintcd
abiadacdmai existdvreo boali la careierburilesuedezesi nu ajute;in oricecaz, ele
sint consideratedrept bazd pentruorice tratament.

84
 MOD U RD
I E F O L O S I RE
Intern:Profilacticse ia dup{ indicalia,Manuscrisului vechi"dimineala 9i seara
ln caz de indispozilie
cite 1 lingurild"diluata de oricefel se pot lua 3 lin-
gurilediluate.In bolilemaligne se iau2-3linguripe zi dupdcumurmeazd:
Cfte1 lingurdse bea diluaticu 1/Blitrude ceaide plante,distribuite fiind
1p oreinaintegi ttz ord dup{ fiecaremasd.
Compresi cu ierburisuedeze:In funcliede mirimealoculuise ia o bucatd
mai micd sau mai mare de vatd sau celofibrd,se umezegtecu bitter
suedezgi se aplicdpe loculcaretrebuietratat9i carea fost uns 9i frecat
in prealabil cu unturdde porc sau alifiede filimica. Se punedeasuprao
bucatdde plasticcevamai mareca sd nu se pdtezerufele.Abiaapoise
leagdcu o bucatdde pinzdsau se infSgoard cu un pansament.
Compresa se las5,in funcliede boald,sd-sifacdefectintre2 gi 4 ore.
Daci pacientul suportd,compresase poateline si pestenoapte.Dupd
indepdrtarea ei se pudreazdpielea.Dacdse ivesctotugiiritaliiale pieliila
persoanele sensibile, atuncicompresele trebuiefolositetimp mai scurt
sautrebuierenunfatla elepentruo vreme.Persoanele alergice trebuiesd
renunlela bucatade plasticgi sd legedeasupranumaio pinzd.Sd nu se
uitein niciun cazungereapieliicu grdsime!Dacda apdrutdejao eruplie
carestirnestemincdrimi. sd fie tratatdeventualcu alifiede filimicd.

MARELEBITTERSUEDEZ
in ciudaimboldului din mai multepdrii de a includeiardgiin brogurdgi
compoziliamareluibittersuedez,nu m-ampututdecide,intrucittoatereugitele
meletimdduitoareprezentateau fost oblinutecu miculbittersuedez.Releta
mareluibittersuedezo inclusese primuleditoral brogurii,ldrdsd md consulte
gi pe mine.S-auconsemnat
gi si md instiinleze insdgi utilizdri
plinede succes
alemareluibittersuedez.

VINULPENTRUINIMA
in cdrticic?,,Soheilt Gott" (Agavindecd Dumnezeu- MedicinaSf. Hildegardvon
Bingen ca nou procedeu naturistde leac) de dr. GottfriedHertzka,apdrutd la editura
elveliandChristiana-Verlag, Steinpe Rin,care n-artrebuisd lipseascddin cdminulnici
unei familiicregtine,a fost prezentatdprintre alteleo reletd extraordinardpentru car-
diaci,care dd rezultatecu totul neobignuite.
StarelaHildegardvon Bingena trdit cu 800 de ani in urmd (1098-1 179),a murit
deci la virstade 81 de ani. Ca aga-numitdmisticd,ii apirea cind era complettreazdun
fel de televizorcerescin fala ochilor.Aga cum explicd9i atestdin mod expres la finele
operei vielii sale, toate scrierilesale - tot ce a scris vreodatd- provin exclusivdin
acesteimaginigi cuvinteceregti,toate bolilenumite9i medicamentele descriseii sint
dezvdluitede Dumnezeu.
Papa Eugenal lll-leaa pus sd fie examinatdarul de profelieal lui Hildegard9i i-a
recunoscutdin punct de vederebisericescharulvizionar.Acum, dupd 800 de ani, au
fost recunoscutede cdtre medicina modernd si revelatiilesale medicaleca fiind
corecte.
Dr. Hertzka,medic de medicindgeneraldcu procedeefitoterapeutice de vinde-
care, profesindin Konstanz,la laculBbden,ne-a pus la dispoziliea'cumprin cirticica
so,,SoheiltGott"citevadintrereletelelui Hildegard.
Releta,,vinuluipentru inimdi'a dat rezult6tefoarte bune in toate insuficientele
cardiace 9l bolile adevdratede inimi 9i ocup5, dupd cum explicddr. Hertzka,'un
spaliulargin cadrulpracticiisale medical'ezilnice.Eu insdmiam bat aceastdretetdde
citevaori mai departe9i.reugitaa fost surprinzitorde bund. $i in anghini peitorali
vinulpentruinimda produso amelioraresimtitoare.

RETETA
VINULUIPENTRUINIMA

10 tulpini proaspete de pitrunjel cu trunzecu tot se pun intr-unlitrude

vin natural,curat,la carese adaugd1-2 linguride otet curatdin vin. Se lasd
totulsd fiarbi 10 minutela foc mic (Atenlie,Jace spuinat;.Dupdaceease mai
adaugd300,gramede mierepurdde alSinegi se lasi incaa'minutesd fiarbd
u9or.Vinulfierbintese filtreazdsi se tragecit estefierbintein sticlecareau fost
clhtitecu pulinalcooltare.Se 'astupd "Oinet
Depunerile care se formeazdnu
dduneazdgi pot fi bdutes,iele fird probleme.- La aceastdretetdas dori si
adaugcd fiecarein partepoatedecidedacdsa fiarbdmiereasaunu.

Dr.Hertzkaafirmi:,,Este totunace vin iei,cd e rosusaualb.Numaisa fie natural...

Numaisd respecliordinea:Mierease adaugdabiadupdprimulfiertsi trebuiesa fiarbd
gl ea cu feqlgl Nu-!ifie teamdde fierbere... Fierbe-ti vinultdu de pdtrunjel-miere
linistit
pentruinimd!"
Maiincolo,dr. Hertzkaexplicdi,,Dacdse intimpldodatds5-!isimliinima,ia o lin-
gurd,doy? lingurisau chiartrei linguriplinepe zi, gi oriceintipdtriri la inimi (din
cauzaschimbdrii vremiisau dupdemotii)dispar.Nu trebuiein niii un cazsa fii ingjust
in vederigi speriat,fiindci nu poli si-ti faci niciun rdu cu acestvin. Dar nu numli in
cazuldurerilorcardiaceincipiente,ci gi in adevdratd insuficienticardiaci si alte
boli cardiacete vei ajutaadeseain mod considerabil cu acestvin'depdtrunjel-hiere
pentruinim5,poatechiarte veiinsdndtosi odati.
Pe 21 ianuarie1980am primito scrisoarede la o doamnddin landulSalzburg,
scrisoare pe care.agdo_ri s-o redauaici.Femeiascrie:,Vi comunicci mi-ampreparli
vinulpentruinimi 9i ci am pututoblinerezultate uimitoare.Am fost operaiaicum
zece ani. Mi s-a spus cd am o insuficienticardiacdsi deci voi aveaintotdeauna
dureri.N-aveau cum si mi le ia.Astainsemhadecicd treibuia sd md invit cu aceasti
idee.Dardatoritdvinuluipentruinimd,durerilemeleau dispdrutdupi doudlunide tra-
tament.Nu md maisimtnicisldbitd."

un excelentAMESTEC DE cEAluRl pentrumasade famitie

. Seincepein primivaratimpuriecu primelefloride podbalgi se continudculesulin

celetreianotimpuri
cu ceeace naturane ddruieste in binecuviniareaei:

86
 podbal (flori,cevamaitirziu9i frunze)
ciubotica-cucului (capitule florale)
viorel6,violete,toioiagi (flori9i frunze)
mierea-ursului (capitule florale)
micrigul-iepurelui (flori)
silnic (foartepulin,doarpentrucondiment - capitulele
floralesuperioare)
urzici (primele planteproaspete de primdvard)
cretisoard(frunze 9i flori)
ventrilici(flori,tulpinisi frunze)
lrunzede cdpsuni,virfuride tufede mure si de zmeuri (mlddite)
soc (mlddile, maitir.ziu flori)
pdrdlule
tei (flori- culesein soare)
mugelel(culesin soare)
barba-popii(flori)
filimici (flori)
vinari!6(flori,tulpini9i frunze)
cimbru(flori,tulpini9i frunze)
roinili (flori,tulpini,frunze- se poate9i fdrdflori)
mentd(flori,tulpini,frunze- se poategi fdrdflori)
coada-goricelului (culeasd in soare,insdnumaiciteva)
luminiricd (flori- culesein soare)
sunitoare(flori- culesein soare)
maghiran(sdlbatic - flori9ifrunze)
pufuli!a-cu-flori-mici (frunze, tulpinigi flori)
virfuride molid(muguri, adicdmlSdile foartetinere)
drigaicd (flori,
frunze si tulpini)
frunzede trandafiride toateculorile(tratalicu ingrdgdminte biologice!)

Plantelese usucd de fiecaredatd foartebine si se amestecdtoamnatirziuintr-un

ceai excelent,sdnitos, aromat si foarte gustos. Vd va imbogali iarna cina gi vd va
amintide frumoaseleore estivalepetrecutein naturaliberda Domnului.Se folosegte1
lingurifdcu virf din amesteculde plante pentru fiecareceagcd (r/+ litru de apd), se
opdregtedoar gi se lasdpulinin repaos.

87
 SFATURI
PENTRUDIFERITE
BOLI

ACNEEA
Estecategoric o bgalSde^pubertate si esteparliallegatdde un rinichidereglat. Din
acestmotivtrebuieevitatemincdrurile puterniccohOim6ntate si sdrate,salatdlepA;
acrite9i bduturileacidulate. Salateleai trebuipreparatec, ialrt.-Fentru a combate
acneease beazilnic1 litrude ceaide urziciloparite;, incetulcu incetul,r"p".ti="ip"
intreaga zi.
Uz extern:Dimineata 9i searase aplicdpe fala udd olet de hreansi se lasdsd-si
facdefectul10 minute.Hr6anulrasse introd'uce intr-osticid,riJ" toiina'o""rrpi"?di
de vinsaude fructe.Oletultrebuiesd acopere^hreanul. Maceratul ia.uijj-rffid
zileirntr-o
inc-dperecu iemperaturdmodelatd.intrucitacestaeste"rt" folositdirectdin sti-
cld, fdrd a vdrsaqlet{, ar trebuildsatintr-osticldoe ptasiicoezintectatd, cu capJc
gdurit.Hreanul ia dintdriaofetului,
oletuldin ceaa hreanului. Seformeazdo esentdde
oletslabd,pe careo poatesuportaoriceten.

APOPLEXIA
(dupi un atacde apoplexiecu fenomenede paralizie)
Trebuieinc_eputd maiintiio curi de visc. Se beauzilnictimp de 6 saptdminicite3
c^egti,timp de 3 sdptiminicite2 cegtisi timp de 2 sdptdminiCit"l-c""gia cu ceaide
ult" t linguri!5(cuvirf)de viscse la'sd'pestdnoapteia maceratin lcliiru oe apd rece,
dimineatase incdlzesteugorsi se strecoar5.Pentrua evitaca acestceai sd tot fie
reinc5lziipe parcurs'ul zilei,sb toarndintr-untermosclatitcu apa fierbintesau se
incdlzeste in bain-marie.
Sunitoare, ventrilicd,levinlici, roini!6 (mitdcini), rozmarin si salvie se
lT=.ttg._q in pa(i eg-ale,se opdregiel.linguriiecu virfcu tlitit iai upa iiero,ni|ri r.
lasasa steapulin.Din acestceaise bea in timpuldimineliisi al dupS-amiezii cite t
ceagcd.
bitter suedez pe regiuneaoccipitard au grija
,^..,9:Ipr::gfg,.,
Invlorarea celulelorcerebrale.Parteasuferindda organismului -b6tede irigarea9i
friclioiratdcit
esenter_evigorante de coada-soricelului, sunitoare,tiaista-ciobanului sau cimbru.
$i frecliilecu ulei de cimbru'sisundtobre-tecute-pe zoneleparalizate se pot reco-
mandacdlduros. Se umpleo siiclepindla ojt cu ptdnt"gi se toarnddeasuprapentru
esenleun rachiunaturalde fructesausecardde 38-40Vo, iar pentruuleiurilede'plante
un uleide mdslinepresatela rece.Ambeletrebuiesd steapesteplantetimpde iO zite
in sgaresauin apropierea maginii de gdtit.
In plus,se fac bii de sezutcu co--ada--goricelului si coada-calului cu 100grame
deplante9i bdi complete'decimbrucu 2d0gram"d" plantela 1 baie.pentrubdi se
lasdplantelein apd.pe:!enoapte,se incdlzegte apoitotula douazi si se toarndin lpi
de baie.Duratabeii- 20 minute;la baiacompletd, inimatrebuie." !t"i in
Agl lnjf:o"intatamai poate fi turnatdde 2 oli peste "tur"
plante9i inc-riiiipentru "#t
attebdi.
sa se toloseascd sdptiminalnumaio singurdspeciede planiepentrubdi.
Portiunile paralizatese invioreazd cu compresede frunze caldede titdneasi,
Frunzelesint opdrite,invelitecit sint caldeintr--bpinza aptiJJtero.ir. NoJptea,bor
9i
layul poatesta intins,sigvind.sub cap o pernd umplutbcu frunze de ferig'i ,scite,
fdri tulpini.O sd-isimtdefectulfoartebinef'dc5tor.
Bunicanoastrd, in virstdde 94 de ani,a suferitun usoratacde apoplexie. Cinds-a
trezit,nu maiputeavorbi,iar pleoapastingi atirnapindpe mijlocul bchiutul. l-ampus
88
imediatde trei sau patruori compresereci pe fruntesi ochi dupa metodaKneipp;cind
a venitmedicul,totul era iardgiin ordine.La prinza primito hrandusoardin pat, iar ci-
n a a lu a t - od i n n o u l a ma sdcu fa mi l i a .

(metodeprofilactice)
APOPLEXIA
Semnevizibilealq acesteiboli sint nelinigtea,
ameleala, teama,fala desfiguratdgi
in acestcaz,medicul
auditive.
halucinaliile trbbuiechehaturgent!Se'recomanOa mai
cu seamdponderarein mincaresi plimbdriincetein aer liber.Alcoolulde oricefel
(exceplieo formeazd fumatul9i consumulde cafeanaturald
bitterulsuedez), sintstrict
Se recomandd
interzise. visculpreparatca extract(macerat) rece- diminealasi seara
cite1 ceagcdsi infuziade salvie- 2 cegtiin timpulzilei,ca 9i compreselecu ierburi
suedezepe regiunea renaldgi compresele recisi umedepe inimd.
Este indicat9i urmdtorul amestec de ceaiuri:rddicini de anghelicd,coada-
racului (iarba-gigtei),16ddcinide odolean, cinci-degete,flori de levinticS,
maghiran,gtevie-de-munte, mdrligor(cerenlel),rozmarin,salvie,viorea-cu-miros-
pldcutsi isop;plantele se amestecd in pdrliegale;1 lingurildcu virfdin amestecul
de
plantese opdregtecu 1i4litrude cidruclocotit9i se lasdsi stea3 minute.Aceastd
dozd,proaspdtpregdtitd de mai multeori pe zi gi bdutd,poateimpiedicaun atacde
apoplexie carea fostintuitdupdsimptomele susnumite.

ARTROZA,ARTRITA,COXARTROZA
indrumdrile urmdtoare sintvalabilegi pentruinflamaliile articulare,deformirilear-
ticularesi fenomenele de uzurd. Acestea sint durerile
vindecabile, dispar incetulcu
incetul,chiar9i deformdrile se retragtreptat intr-operioadd de unul pind la doi ani.
Bolnavii caremergin bastonsau in cirjele lasdiarigi deopartedupd un timp relativ
scurt.Se beadimineala, tlz ordinaintede miculdejun,gi seara,tlz ordinaintede cind,
1 ceascdcu ceai de coada-calului(coada-calului esteopiritd gi ldsatdt/z minutin
repaoi;,iarin timpulzileise consumd4 cegticu ceai de urzici(diurzicile se opdresc
gi se lasdintr-unscurtrepaosde i12minut).Dinaceste4 cegtise scoatede 3 ori cite
i/z ceagcdgi se toarndd'efiecaredatd1 lingurdde bittersu6dezinduntru. Cantitatea
se b^ea, repartizatd in porlii,inainte9i dupdfiecaremasd.
in oriceregiuniar apArea dureri,la genunchisaualteincheieturi, se pun comprese
cu bittersuedezgi se lasdtimpde 4 ore.A nu se uita:pieleatrebuieunsdin prealabil
cu unturdde porcsaualifiede filimicd, iarde fiecaredatddupatratament se pudreazd
ca si nu apardmincdrimi. Se calcdcu fierulde cdlcat frunze de varzi creatd (varzd
nemleascd) sau de varzdalbi, se aplicdpe incheieturile dureroase 9i se leagdcu o
bucatdde pinzdpentrua se pdstracalde;vor aducealinare.
incheieturilor
$i friclionirile cu esenti de titdneasdajutdca sd devinddurerilemai
suportaOiie. in caz de inflamatii articularesint indicat6compreselecu aburi de
coada-calului (a se vedeala pag.20).
Pe lingdfrunzele de varzdse recomandd cu cdldurdmaialescompresele cu frun-
ze de brinca-ursului (Heracleum sphondylium), numitdpopular si crucea-pdmintului,
talpa-ursului sau urechea-porcului. Aceastdplantd se gdsegtepretutindenipe
povirniguri, pante,cimpii,ca 9i in pddurilerare,umede,de foioasesau de foioase
amestecate cu coniferesauin zdvoaie, crescindca buruianS. Plantaare umbelemari,
plate,acoperite intr-onuanldverzulie sau roz-pal9i sarein ochipe cimpii9i panteda-
toriti mdrimiiei deosebite.
 Bunicanoastri in virstdde 93 de
umfldturispredreaptacu dureriputernice. .ania capatatbrusc la genunchiulsting o
Ceaiare pindatunci5e miscafoarteu"goi
a trebuitsd recurgdla ajutorul bastonului si de-abiaputeasd meargd'chiar
d-e 2 sdptdmini i-am pus 9i cu'ei.
Iitp ziua,comprese cu iertjurisuedeze (+"ore)ii noapt"a
frunzefierbinlide varzdcdlcatd.Ce-idrept,durerileau cedatpulin,bar stingheriieiln
mersa rimas.Atunciam luatlrunzede talpa-ursului 9i am avutsuccescu el6chiardin
primazi...Am spalatfrunzele, le-am4drobitpe un fund Oelemnsi le-amaplicatpeste
no-9Pt_edirectpe genunchiul bolnav.In ziuaurmitoare, greutatea
in mersa'dispaiutCa
suflatdde vint.Numaiumfldtura se mai vedea.Deci,ii searaurmdtoare am repetat
aplicarea compreselor gi astfel,spre bucurianoastri,a dispdrutsi umfldtura. gunicJ
noastrd,care intretimp a implinit94 de ani, mergein continuare fdrd baston,Au
incetattoatedurerile gi nepldcerile de la genunchi.
Foarterecomandabild ar fi o datdpe lunao baie de gezutcu coada-calului, din
100grame. de plantecarese lasdin apd recesd se moaie'peste noapte;a doua zi,lo-
tul se incdlzegte;duratabdii- 20 minuteApa de baie mai poatefi turnatdde 2 ori
inap_oipesteplante,reincdlzitd si folositdpentrualtedoudbaide $ezut.
O cdlugdrildscrie: In apriliev-amcerutsfatul.Nu maiputeanidormide dureienici
o noapte.La indicalia dumneavoastrd, am bdutatuncizilniccite4 cesticu ceai.deur-
ziciproaspete, in caream diluat3 lingurite plus 1 linguride bittersubdez.Trebuiesd
vd comuniccu bucuriecd acum,dupdo jumdtated! an, nu mai am nicio durerein
sold.gioperalianu maiestenecesard. Lucrezintr-uncdminde bdtrinisi am pututajuta
multioamenivirstnici cu acesteplante.

ATROFIAMUSCULARA
in cazulatrofieimusculares-au doveditbune urmdtoarelemetodefitoterapeutice:
Traista'ciobanuluiproaspdtd9i spdlatd este mdrunfitd,introdusdintr-o siicle, se
toarndpeste ea rachiude secari sau de fructede 40% gi se lasd 10 zilein soare sau
in apropiereamasiniide gatit. Se trage dupa cele 1Ozjteintr-o sticlutdsi se toarnd
deasupracantitateade alcoollipsd.Cu aceastdesenldde plantese tri'clicineaza Oe S
ori pe.zi portiunilemuscularebolnave.Intern,se iau'+ cebti cu ceai d'e cretisoari,
repartizatein inghiliturimici, pe parcursulintregiizile;dacd'esteposibil,atunci'sdse
foloseascdplanteproaspdtculese(a se vedea ,fraista-ciobanului"'9i Crefigoara").

AVORTURILE
Multefemeiavorteazddes,cdci nu pot pdstrasarcinapind la sfirgit.Acestefemei
ar trebuisd recurgdla ceaide coada-goricelului 9i de cretigoari,2-i cegtipe zi. Dar
9i tinerele_mlddi,te
de carpen,carese-planteazd ia un garb'viuin jurulcisdlor,aduc
ajutor.Virfurile
tinerealefrunzelor,
formatedin treifrunzuiile,
sintfiertein lapte.Laptele
se strecoari,se batecu telulun gilbenugde ou, se introduce in lapte,iar la urniase
adaugdyn rintagugor.Aceastdsupi trebuieservitdcitevasdptdmihi, chiarluniin gir,
la cind.Rareori se va maiiviun avon.

BOALAORGANELOR
AUZULUIDATORATA
RACELII
Se amestecdin pirli egalesilnic,salviegi coada-goricelului.
Infuziacaldd din
acesteplantese intrebuinleazd
pentrucldtireaurechilor.
Darse recomandi9i bitterul
suedez,introduscu un tamponmic de vatd,gi uleiulcaldde cimbru,care'sepicurd

90
induntru suedez.Uleiulde cimbruse incdlzegte,
inainteabitterului cufundind
o linguriti
gi punind1-2picdturide uleiin lingurila
in apdfierbinte astfelincdlzitd.

gi CIRCULATORII
BOLILECARDIACE
intrucitinfarctelemiocardiceau luatproporlii parci
in ultimiiani,transformindu-se
vd indicun amestecde ceaiuricare realizeazd
intr-unfel de boali nationald, succese
surprinzdtoare in bolilecardiacesi circulatorii:

10 g r a m ed e co a d a -ca l u l u i 10 gr am ede scoa( d de cr ugin

10 gramede virnan!(rutd)
10 gramede troscot
10 grameridacind pdtrunjel-de-cimp
10 g r a m ed e a rn i cd
30 gramede mdrdcine(pdducel)
20 grame de visc
20 gramede ceai-de-mate
10 g r a m ed e t ap o sn i c
0 gramede pdpddie
0 gramede capsulede fasole
0 gramede traista-ciobanului
10 gramede algd-cafenie
10 gr amede br ustur( br ustur e,
lipan)
10 gr amede coada- r acului
10 gr amede coada- gor icelului
10 gramede fumariti (iarba-fumului)
10 gramede talpa-gigtei
10 grame de muschi-irlandez (nu de
mugchi-islandez!)
10 gr am ede obligeand
' 10gr am ede osul- iepur elui
' 10gr am ede pir
10 gramede roinild(mdtdcind)

Se amestecdbinetoateplantelesi se pune 1 linguri!5cu virf la 1 ceagcd.Acest

ceaise lasdsd steapestenoapteca extractrece,iar dimineala se incdlzegte.
Zilnic,
diminealagi seara,se bea 1 ceagcd, cu '1lingurild
indulcitd de miere.

BILIAR
CALCULUL
Esteinteresant ci de aceastdboaldsuferdmai multfemeiledecitbdrbatii.Rigiiald
cu gustamar9i vdrsdturiputernice, care uadiazdinspreinimd,ajunginQ pindin dreap-
ta, sub coastegi insolitede grelurimari- acesteasint simptomele. Intrucitavemla
dispozilieatiteamijloacede leac din farmaciaDomnului,nu trebuiesd se ajungd
intotdeauna la operalie.
O curd 6 sdptiminicu suc de ridichia pututajutain foartemultecazuri,dacd
de
nu era vorbade anumitepietrecareaparextremde rar gi nu se dizolvd;intr-oastfel
de situalietrebuierecursla operafie. se preseazd
Ridichiile cu un storcdtorelectricde
uz casnic.Se incepedimineafa,pe stomaculgol, cu 100 grame gi se cregtein
decursula 3 sdptdmini trqptatla 400grame,pentrua scddeadin nouin decursula 3
sdptdmini la '100grame.In cazulunor perelistomacali gi intestinali
inflamalinu este
permisd administrarea sucului de ridichil
Cftde rapidsintdizolvate pietrelebiliarede cdtresuculde ridichio va ardtapoves-
tirea urmdtoare.Solia unui general din Trientgi-a indepdrtatcalcululbiliar prin
operafie. Eraupietremici9i maripe care-ipldcea si le aratela multdlume,pini ce a
pus sd-ifie montatepe minerulunuiculit.Intr-ozi cindtocmaicurila cu el ridichi,i-a
venitcinevain viziti.A ldsatculitulin castronpesteridichigi s-adusin casi sd steade
vorbdcu musafirul ei. Cit de mirati a fost cind gi-aapucat,maitirziu,culitullPietrele
biliaredin minerdisodruserdfdrd urmd.dizolvate in zeamaridichiilor.

9'1
 Un amestec bun de plante medicinaledin cite 20 grame de pitrunjel-
de-cimp, iederS, hamei, turitd-mare,mentd 9i pelin in-iaturd de asemenea
c o l i c i l es i p i e tre l eS. e p u n 3 l i n g u rid e plantela 1' litiude vin de m er esau cidr u.
se lasdsd stea la rece,se incdlzegteapoi maceratulpin4aproapede punctui
de fierbere,se ia de pe foc si se lasdin repaos3 minute.in timpulzileise ia la
fiecareord cite 1 lingurd,in total cam de 8-9 ori. Deoarecelichidultrebuiebdut
cald,estepdstratintr-untermos.

CATARACTA
gi GLAUCOMUL
Glaucomul nq este numai o boal5 a ochilor,el provinemai curind de la o dere-
glare a rinichilor.in cele mai multe cazuri,glaucomulmerge mind-nrine durerile
reumatice9-iarticulare.Dintr-unamestec de urzic6, ventrilici, filimicd "u si coada-
calului in partiegalear trebuisd se bea zilnic2-3 cesii,in care se pune clte'1linguritd
de bittersuedez.Pentrua se obtine o insdndtogire jrabnicd, planielear trebuiia tib,
pe cjt posibil,proaspdtculese.
ln caz de cataracti se ung de mai multeori pe zi pleoapelecu bitter suedez. Din
scrisori rezultd cd acest mod de intrebuintarea avut uh efect bun in cataractd.
Amdnuntese pot citiin articoluldesprerostoiascd.
Foarte importantdpentru glaucom este o baie de sezut cu coada-calului.
Rinichiuldereglat transmite prbsiuneaascendentdmai d'eparteochilor. Bdile de
coada-calului ajutdla retragereapresiuniidin ochii afectati.Ea exercitadin afardo in-
fluenldatit de bund asupra rinichilor,incit adeseaeste inldturatdpresiuneadin ochii
bolnavichiar in timpul bdii.Se iau 100 grame de planteuscatesau cca. tlz gdleatd,
adicd 2112lirride p_lante proaspete.Acestease lasi peste noapte la macerat-inapd
rece;apa trebuiesd acopereplantele.In ziuaurmdtoaremaceratulse incdlzeste. se'fil-
treazd_gi se toarndpegteapa de baie caretrebuiesd aibd o temperaturdpotiivitd.Du-
rata beii - 20 minute.ln timpul bali se adaugddin cind in cind dpi fierbinte,pentrua
qesJra. o temperaturdconstantd.Sala de baie trebuiesd aibd o cdldurdplicutd, apa
de.baie sd acopereregiunearenal5,iar inimasd fie in afaraapei. Fdri a se gterge,
bolnavulse invelesteintr-unhalatde baie gi transpirdtimp de 1 ord in patul incdtzit-Oi-
nainte.Aceastdapa oe baie se foloseste,rbincitziii, in alte doud seri.
Cu urmdtoareareleti se prepardo baie de aburi pentru ochi:

20 gramede silur(burunitd-pentru- Se amestecdtotul bine. 5 lingurirase

durere-de-ochi) de plantese opdresceu 112litrude vin
20 gramede odolean(valeriand) alb care a fost infierbintatpind la limita
20 gramede mugelel de fierbere. Aburul este lSsat sd
10gramede sporici(verbind) aclionezeasupra ochilorinchigi.- Cel
30 gramede floride soc mai bine este ca acest vin sd sb toarne
intr-o sticld si sd se pregdteascdde
fiecaredatd iu o cantitatemai mici de
vin o baieproaspdtdde aburi.

92
 t i re p e d ed e d ur er iledeseor ifoar tenepldcutedin ochi, bol-
P e n t r ua f i e li b e ra ma
navulsd-siapliceugor pe ochii inchigio vatd murati in bittersuedez,dupa masa de
prinz,timp de 1 ord.
Se pot face si bdi de ochi cu silur, insd doar cu o infuzie foarte slabd. O
inrdutdlirea boliide ochi dupd folosireabdilorde silureste un semn de supradazarc.
Se infuzeazdla 1 ceagcdmaximum1/2 lingurildde plante gi se lasd intr-un repaos
foartescurt.Recomandcompresepe ochi cu o astfelde infuzieugoard.Ceaiultrebuie
preparatinsd de fiecaredatd proaspdt9i nu are voiesd fie folositdecito datd.
Dupd un scurt serviciudivin linut pentru peleriniivestgermaniintr-o bisericddin
Austriasuperioard,a venit la mine o femeie radiind de bucurie 9i mi-a povestitcd
scdpasecompletde glaucomdatoritdsfaturilordin broguramea. O scrisoaremi-a re-
latatci gi amestecurile de ceaiindicateau avut succesla glaucom.

COLICAAPENDICULARA
Ar trebuibdutd mai des cite o ceascdcu ceai proaspdtde frunze de mur, atunci
n-ar existaniciodatdnici un fel de inflamarea apendicelui.'Mi-amamintitde aceastd
vorbd a unui bdtrinmedicde casd din copildriamea, atuncicind fiul meu in virstdde 7
ani s-a trezitintr-odimineafdcu dureriin zona apendiceluigi cu o paloareextremdin
obraji.Am anunlatmedicul,dar i-am pregdtitimediato ceagcdcu ceai de frunze de
mur. Chiarin timp ce bea ceaiul,i-a revenitculoareain obraji.Doctoruln-a mai putut
constatanicio iritarea apendicelui.

coNSTtPATIA
Un medica spus odatdla o prelegere linutdintr-uncdminde bdtrinila care am
cu atitmai rebeldva deveni
gi e^u:Cu cit vd obignuilimai multcu laxativele,
participat
se subliazdprinpermanenta
In plus,intestinul
con^stipatia!" curdlirede muc_ozitdli!
incercalisa oblinelireglareadigestieidumneavoastrd cu ajutorula 3 linguride
semintede in, luatela fiecaremasdcu pulinlichid.Smochinele9i prunele,muiate
pestenoaptein apd rece,incdlzite diminealagi luateinaintede miculdejunsauca mic
dejun,dau 9i ele rezultate bune in aceastd privinld.Dacdse afldprin apropiereapd
proaspdtide fintini, este suficientsi se bea dimineala1 paharpe stomaculgol.
Deosebitde laxativeste efectulcicoareicare,dacd se bea din ea 112-1cea?cdpe
stomacul gol,rezolvdchiargi constipalia ceamairebelS.
N-a9vreasd vd tdinuiesc o scrisoaredin Bavaria: dumneavoastrd
,,Sfatul de a bea
gi
cicoare de a minca cirnatde smochine a ajutat-ope mama sd aibddupd 20 de ani
iardgiun scauncompact9i o digestienormali. Se resemnase deja cu ideea cd ni-
menigi nimicn-ova maiputeaajuta."

Releta pentru cirnatul de smochine: Se qpale1/2 kilogramde smochine

9i se trece prin magina de tocat, apoi se frdmintdcu -5 grame-de foi de
siminichie(sena)pind ieseo cocd.Se formeazi cirnali,se infdgoardin foliigi se
pdstreazdin frigider.Se ia zilnic,diminealape stomacul gol, 1 bucatd de
mdrimeaunei alune- pentru copii o treimedin aceastdcantitate- atitatimp
pind ce se normalizeazddigestia.

93
 . $i incd o indrumare:Miscarezilnici in aer liberlSchimbareaalimentaliei pe fructe
gi legumede calitatesuperioardl
Acum-.a9 dori sd vd mai istorisesccum am ajuns la concluziacd cicoareaajutdin
constipalie.De gicoaremd_leagduneledintrecele mai frumoaseamintiriOincopitarie
gi adolescentd. Pestetot strdluceauinsprenoi,copiii,stelulelealbastreale acestorflori
p9 margini
9" Og ItqT - o priveligteveseldpentru o inimd veseldde copil! Aici, in
Austriasuperioard, imi lipsescacest.efloricelealbastre;se gdsescnumaitodrterar. Cu
atit mai miratd am fost intr-o zi, cind, de lingd o constiuctie noud vizavi de casa
noastrd, m-a salutat o cicoare cu gase floricelealbastre.'Am rdmas locului,am
comp-dtimit-o pentrugspectulprdfuitgi i-am spus: Degiaralijalnic,imi iau acasd cele
gase floli ale talel" 7_ilnic fac pentrufamiliamea gi peritruniiriegase cegticu ceai de
plante. ln ziua urmdtoareau intrat in el si celd sase flori de'cicoare'spdlate,S-a
intimplatca tocmai in ceasca mea sd nimereascdo floare.Ea a fdcut ca in acea zi-si
am dupd fiecare^masd, ddci de trei ori, o digestienormald,abundentd.Acest lucru nu
mt-a dat_pace.Intr-ocarte foarte veche despre plante medicinaleam gdsit solulia
dilemei:Cicoareadd rezultategrozavein obezitate. La o astfelde digestie"copioaia'gi
totugi normald,imi pot imaginao scdderetreptatda greutdliiin dazul peisoaneldr
s u p r a p o n d e r a le !

CREQTEREA
(frumoasia) PARULUI
Cftg] Pu.m!plinde urziciproaspete 9i frunzeproaspetede nuc, mesteacdnsi
soc si 1 tulpindde rostopasc_dse introdr-rc
in apd recesi se pun pe foc pindajunglb
punctulde fierbere.Repaos:3 minute.Cu un sdpunm6oicinat si lumatitediri ca-nti-
tateade lichidoblinutdse spaldbine pdrul,dupd care se cldte'stb cu apd. Cealaltd
jumdtatedin cantitateestel5satasd actioneze citevaminuteasuira pdru'luisi a pietii
capului,fdrba maicldtio datdpirul cu dpdsimpla.

DE9OSAREA
(RETRACTAREA
GINGIEI)
9i DINTIIMOBILI
Se recomanddurmdtorultratamentfitoterapeutic: scoartd de stejar, cretisoari,
troscot 9i salvie amestecatein p-drtiegale 9i ldsatepeste noaptein apb rece.La tp ti-
tru de api se iau 2_lingurite(cu virf)daplante.Ceaiule incalziidimineata9i pus intr-un
P.rmgs cldtitc-uapd fierbinte;
se fac mai multecldtiricalduleale guriipejparbursulzilei.
Gingiapoatefi masatdcu o periutdmoalede dintimuiatdfn aces"tceii.

DIABETULZAHARAT
Diabetulse extindein zilelenoastredevenind o boaldcareocupdprimulloc aldturi
de infarctulmiocardic gi de cancer.Hranaexcesivd gi nesandtoadaa multoroameni,
maicu seamda copiilor,estein majoritatea cazurilotcauzaacesteiboli.prin,rmare,
nu numaiadultiisintdiabetici, ci, din p5cate,existddejafoartemullicopiicaresuferd
{e 9 O91ti a iancreq,syfui gldecl de zahdr.Astainseamndpentruei s5 steaoeparte
de toatebucuriile copilSriei,
sd tindreglmsever,sd-sifaci dd douaori pe zi injeitiicu
insulindsi sd fieincdde la virstafragedacu un picicJrin groapd.Numeioasele'boiiale
timpuluinostrune aratdcd bundstarea nu ne priegteTntotdeauna. Trebuiesd mai
tdiemdin po(ii,sd reducemmasapreaimbetgugata. in preajmamarilorsdrbdtori,
care
se lhtindpe o perioadd de doudzile,se pot observaoamenicarecumpdrdalimente in
asemenea de parcdar trebuisd hrdneascd
cantitdti, un regiment
intreg.
g4
 As vrea acum sd incerc sd indic pentru toti diabeticiileacuri care stimuleazd
pancreasul9i inldturddeci cauza de aparilie a diabetuluizaharat.Marele medic
naturist elvelian Krinzlespune:,Diabetulzaharatse poateindepartadestulde rapid
cu urmdtoareie plante:3 pdrli mdrligor (cerenlel;Geum alpina),cite '1partefrunze de
mur si afin, 3 pdrli sclipeli (Potentillaaurea),2 parli co_ji(teci) uscate de fasole
verde.'Se pune 1 lingurildcu virf din acest amestecla 114litrude apd, se opdregte9i
se lasi 3 minutein repaos;cantitateazilnicd:1112-2litri.
Efectulcuratival frunzelor de afin depindede colectarealor corectd.Ele au voie
sd fie culesenumaiinainte de coacereafructelor. Ele sint,adunatela timpulpotrivit,
un leac experimentat clinicin diabet.Este doveditca mirtilinaconlinutdde frunzade
afin inaintede coacereafructelornu numai cd scade glicemia(nivelulzahdruluiin
singe),ci poate sd inldtureboala complet.Mirtilinafrunzelorde afin se numegte,pe
drept cuvint, insulindvegetald. In ciuda acestorproprietitiextraordinare ale frunzelor
de afin,tratamentulcurativcu acest ceai nu are voie sa fie ficut decit sub controlul
m e d icu l u S a d i ca l dtre b uiesd aibdloc in or icecaz.
i . u p r a ve g h e reme
Si lelina poate fr recomandati pentru scddereaconlinutuluide. zahdr. Un leac
vechi plopular este 9i sucul crud al verzei acre, ca si consumulzilnical morcovilor
p u se pe piinecontr ibuie la dim inuar eazahdr ului.
' ro a s f e i i ; d a r g i ce a p a9 i u stu ro i u l
p
Uri ali remediupopular:4 linguride frunze de afin (culese inainte de coacerea
fructelor!)se lasdla maceratin 2 litride apd rece;se fierbe pind scade la jumatate; se
ia de 3 ori pe zi cite 1 ceagcd.$i urzicile au o influenlddestulde bund asupra pan-
creasului.De aceea,ele scad gi continutulde zahdr.In acestcaz se folosegteextractul
de urzicicare se procurddin farmaciihomeopatice,drogheriisi magazinespecializate
in alimentenaturalebogatein vitamine.
intrucit ridicina d-e obligeand vindecd aproape toate afecliunilepancreasului,
ajutdgi in diabet.Se lasd 1 ceagcdcu apd rece pe timpul nop{iicu 1 lingurildrasd de
rdddcindde obligeand,se incdlzegteugor a doua zi, se filtreazdgi se bea cite 1
inghiliturdinainte9i dupd fiecaremasd,adicd 6 inghitituripe zi. Aceste6 inghititurivor
fi resimlitede cdtrefiecarediabeticca binefdcdtoare.
Fruhzelesi mldditelede soc sint gi ele indicatesub formd de ceai in diabet.Doar
s o c u le s t eu n a d i n trep l a n te l ece l ema ive chidin m edicinapopular d.
La inceputulprimdverii,cind pipidia igi face apariliape ogoare si cimpii,trebuie
tdiatdpind la rdddcind,spdlatdbine 9i folositdla primasalat6.Atuncise vede cd existd
unelecu tulpindverde ca iarba gi altelecu ea gdlbui-lSptoasd. Cea gdlbuieeste mai
gustoasd9i mai fragedd.Diabeticii ar trebuisd rndninceprimdvarazilnicaceastdsalatd
de pdpadi'e,atit la prinz cit 9i seara.Apoi, la sfirgitullui aprilie9i la inceputullui mai,
cind pdpddiaeste in plindfloare,a venitvremeapentruorice diabeticde a-gi reduce
conlinutulde zahdr printr-ocurd de 4 sdptdmini.Se culegtulpinilecu floricu tot 9i se
s p a f d ,a b i a a p o i se a ru n cdfl o ri l e .1 0 -15tulpini de pipidie pe zi pot pr oduce o
scddere totale a niveluluizahdruluiin singe, Tulpinileau la inceput un gust pulin
amdrui,care dispareinsd mai tirziu.
$i viscul are o influenlddintre cele mai bune asupra pancreasului, a9a incit dia_-
Oetutigi pierde cauzaapariliei printr-un consum continuu de ceai. Viscul se lasdin api
rece p'estenoapte.La inceput se iau 3 cegticu apd rece 9i 3 lrngurile(cu virf)de_visc.
Dupd citevasaptdminise scaclela 2 cegti si iardsi ceva mai tirziu la 1 ceagcd.O pe-
rioadd de timp cura se intrerupecomplet,9i anume primdvara,cind se gdsesc alte
legume proaspetepentru diabetici.Visculare putere de leac de la inceputullui oc-
tombriepind in decembrie9i in lunilemartie9i aprilie,deci trebuieculesin acestein-
tervale.Forla cea mai curativdo au plantelede pe stejarisi plopi,dar gi cele de pe
brazisi oomi fructiferisint tem5duitoare. Tulpinilesi frunzelese taie mdrunt.Bobilele
albe ri-au voie si fie folosite pentru prepararea ceaiului!
 Deoarecesi mult apreciatulnostru bitter suedez influenleazd pancreasulin mod
favorabil,ba fl_'poate chiarvindeca,se recomandi si acestub,iairiiin oiuo"t. Ele tre-
buie luatede 3 ori pe ?t,de fiecaredatd 1 lingurildiltinain putin ceai de plante.Dato-
ritd actiunii,excelentein profunzimea bitteruTui suedez ar ti ihOicatdlunar gi o com-
presdlinutatimp de 4 ore pe pancreas.
Rddicinile qe cicoare_sep9! oferi diabeticilordrept zarzavatul de regim cel mai
bun. Sint muiatebinein apa gi spalate,asemdndtorsalateide andive,pentrua mai tdia
din gustulamdrui.De altfel,ceaiuldin_florisi tulpinide cicoarese folosegrecu succes
gi in caz de obezitate.se beau zilnic2 cestidin'aceastdinfuzie.
. Suculpresatdin castravetiiproaspeli'scadecontinutulzahdruluidin singe gi este
de aceeafoarteindicat.
Rdddcina-neagri este gi ea o leguma dieteticd excelentd,asemdndtoare
sparanghelului.Datoritdcontinutuluiscdzutde hidratide carbon,atit sparanghelulcit
giraddcina-neagrd sint o miniare foartebund pentruiiiabetici.poi ti oteiitecu"grdsime
pe:Tel de piinealba fdra ca sd ddunezebolnavului.Radacina-neagrd este dultivatd
"A
in gra9ini oentru a fi fol.ositala gdtit si nu este identicdcu cea care-cregtesdlbatic,
numitdgi tataneasdsau iarba-lui-Tatin.'
. $i prazul verde este excglentpentrudiabetici.Taiatmirunt pind la capetelefrun-
zelor,el se pune zilnicla cind pe piinegi se mdninca.Si lapri'nzse recomandasalata
oe oraz.
O bduturdfoarteg!s_tg,??e 9i sdndtoasd:Peste500 grame de praz taiat pina la
virfurileverzise toarnd 0,7 litride vin alb sec si se lasd Z+"aeot" a"operit. Se tiltreazd
gi lichidulse toarnd in sticle.Se bea dimineita si seara cite o g,rra-Resturilepofii
puse pe piinesi mincate
U-nmedic practiciandin Austriasuperioarda ajutato diabeticdprin urmdtoarea
reletd:Se zdrobesc3 cipitini mari de usturoi, se introducintr-osticiede 1 litrucare
se umpleapoi cu rachiude secardgi se lasdsd stea 10-14zile.in fiecarezi inaintede
miculdejunse ia 1 linguritaplinddin acestmacerat.
ln aprilie1977am primitun telefonde la o doamni din Vienacare mi-a povestitcd
este de 30 de ani bolnavade diabet.M-a rugat s-o ajut. l-am indicatprocedeelede
mai sus cu diverseplante.S-a luat elact dupi sfaturilemele din brosurb.La inceputul
lui august mi-a comunicatbucuroasdca din analizelemedicaleau rbzuhatvalorinor-
male de zahdr. La sfrsitul lui septembrie 1977 am linut o prelegerein parohia
Hasenleiten din Viena.in'timpuldisiursului,aceastddoamnda cerutsd vorbeascdsi a
relatat:,,Amfost 30 de ani bolnavade diabet.Am urmat sfaturiledoamneiTrebensi
am acum din.augustnivelnormalde zahdr. A fost aplaudatdfurtunosde public.
, Q gunostinlddin Gundelfingen/Bavaria scrie:,,Uncunoscutapropiata fost bolnav
de diabet ani de-a rindul si avea zilnic nevoie de injecfii.Acum a reusit cu ajutorul
ceaiurilor9i plantelordin 'broguradumneavoastri6a 2aharulsd-i scbOd.56 afla,
bineinleles, sub controlmedicaicurent.Doctorula fost miratde scddereazahdrului."
Un inginerdin Vienaavea valoareazahdruluiin singe de 280. A urmat sfaturile
indicatein ,,Farmacia Domnului".La un controlmedicalultdriors-a constatatcd zahdrul
a scdzutla 130.
Intrebuintarea tuturor acestor plante de leac ca gi a legumelordieteticeeste
incununatdde succes fireste doal in cazul in care se traiesle exact dupi regimul
alimentardiabeticprescris.

DURERILE
DUPAAMpUTARE(durerita piciorut-fantomd)
. La multtimpdupdamputdri,uneorianide-arindul,aparfenomene-fantomdextrem
de dureroase.Experienla
aratdcd aplicarea
compreseiorcu titdneasd (a se ueoej

:ro
 M o d r - rd
r ie f o l o s i re l"a A rti co l udl e sp retdtaneasa,pag 61) aduc alinar e,iar dur er ile
piertreptat.
Efectexcelentare gi esenta de ceapi, care se cumpdradin farmaciilehomeopa-
t ic e s a u d i n m a g a zi n e l e sp e ci a l i za te
i n alim entenatur alebogatein vitam ine,dar ' se
poate preparausor si in casd.Cepeletdiaterotocoalese introducintr-osticldpini la
git, se toarnddeasuprarachiude secardde 38-40%,se lasasd stea 10 zilein soare
sau la loc cdlduros,apoi se tragein sticle.Cu acestpreparatse unge apoi bontulam-
putat.
. De mare ajutoreste ceaiuldin ridicini de stinjenel (iris) care se scot din pdmint
in octombrie,se spald cu o periesi se usucd prin atirnaie.Radacinileuscatese ma-
cina pina devin o pulbere,cel mai bine cu ajutorulunei rigniteuzate de rignitcafea,
mac sau pesmet.112linguritddin acestpraf se lasdpestenoaptela macerat.inrl+ litru
de ap a ; s e b e a ui n ti n n p uzil l e i'1 -2ce sti ,i n inghititurmi ici.
Cioturileamputatear trebui imbeiated; 3 ori pe sdptdmindin bii de cimbru
(primabaie poate fi incalzitainc5 de 2 orr).Se pune 1 pumn plin de cimbrula 1 baie.
$i pernele cu cimbru 9i pediculi puse peste noapteca nistecompresear fi de re-
comandat.Cite 100-150grame din plantelenumite sint introduse?ntr-opernd din
oinzdde in.

EDEMELE sau UMFLATURILE

din cauzarelineriide lichidin tesuturi
Se iau 2 linguriteplinede rdddcinimdrunlitede osul-iepureluila 1 ceagcdcu apd
gi se lasapestenoaptela rece.A doua zi dimineatd,maceratulse incdlzesteusor si se
filtreazS.Aceastdceagcdse bea repartizatd t iz oreinaintegi t tz orddupd micuidejun.
O a doua posibiliiatede a face edemelesd se retragdse realizeazdprinscoarta
. trunchiului de soc sau a crengilor de soc. La 1 ceascd se ia 1 linguritarasd cie
scoartd de soc (intrucitcantititi-le
mai mari declanseazddiareesau vaisdturi,trebuie
dczat'foartestatj) gi se lasd peste noapte la recb la macerat.Aceastdceascd cu
scoarti de soc maceratdpoate fi subtiatdcu inci r/e ceagcdcu apd" Se bea cite tlz
ceagc'eusor incSlzita dupa fiecaredin cele3 mese principaie.

E MFIZE MUL P UL M O NA R
Unemfizempulmonarse formeazd,
- majoritatea ca 9rastmulcardiac9i bolileglandeitiroide,
in cazurilor
din cauzaunuificatdereglatgi ele sintinsotitede insuficienti
respiratorie.Presiunea ascendentd a'ficatuluiconiribuiela umflbrea, deci mdrireia
bronhiilor, a pldminilor
gi a inimii.
Presiuneq permanentd a ficatului
asupratiroidei sen-
sibiledeclanseazd modificdri patologice. Intr-unasemeneacaz se bea dimineata1
ceagci cu ce'aide pediculi, se aplic?in timpulzilei4 ore la rindcompresecu ieiburi
suedeze(a se vedea ,,Moduri de folosire",
la articolul
,,lerburilesuedeze"),iarin timpul
noptiicompresecu aburi de coada-calului. Se pune '1pumnplinde poada-calului
intr-ositd deasupravaporilorde apd, pini se infierbintd si se moaie.inveliteintr-o
pinzdde in,plantele se aplicdapoipe zonaficatului bolnav.Estetrasdastfelpresiunea
ficatului
9i treptatinceteazd gi nelinistitoarea
insuficientdrespiratorie.

ERIZIPELUL
Frunzeleproaspetede podbal sint spalate,zdrobite9i frecatepe un fund de lemn
cu sucitorulde taiteipina iese un terci de frunzecare se aplicdpe portiunileinflamate

97
unde s-a localizaterizipelul. Din frunzese poate preparainsa gi o infuzie(se taie frun-
zele mdrunt,se opdresccu apd clocotitd,se lasd sd stea pufin) gi folosi ca o com-
presd,dupd ce se rdcegte.Tot la fel se pot intrebuinta9i frunzelede varzd,spalate9i
zdrobite.Ele inldturdorice inflamalieprovocatdde erizipel.Foarteemolientgi benefic
este efectul sucului frunzelor cernoase de urechelriitd (Sempervivumt6ctorum).
Trecindu-le prin storcdtorulelectricde uz casnic,se oblineun suc cu care se ung usor
porliunileinflamatesau se taie de-a lungulcttevafrunzede urechelnila9i se pun pe o
farfurie,cu partea zemoasd in sus. Cu sucul care se prelinge din suprafelele
s ec t i o n a t e
s e u n g zo n e l ea fe cta ted e e rizipel.Inter n,se iau dimineata,
i12or e inainte
de m i c u ld e j u n ,1 ce a scdcu i n fu zi e d e ventr ilicd,iar pe par cur sulzilei,incetulcu
incetul,3-4 cegti cu ceai de urzici, pind ce controlulmedical constatddisparifia
e riz ip e l u l u i .

FIM OZ A
Dupd dr. Dirk Arntzen,medic la Berlin,existdo metoddde a trata fimozala copii
cu ajutorulbdilor.Se iau 10-20mililitride solutie 10%de sulfat de potasiu (preferabil
sa fi'eproaspdtpreparatdde cdtre farmacistjpentru o baie caldd'de copii, deci de
cca. 50-70litri,si se trage ugorinapoi prepulul.Se fac 1-2 bai pe sdptamind.Adesea
se vdd rezultatele deja dupd 4 bdi; dar mai mult de 10 bai nu-giau rostul.Virstafa-
vorabilapare a fi intre4 gi 7 ani,insd biile mai pot fi fdcutechiar9i bdielilorde 10 ani.
Mulli bdieliau scdpat astfelde operalie.La bdtrini,aceastdmetodd nu mai este efi-
cientd,din pdcate.$i bdilede nalbddau performanlebune. Pentru'1baiede copil- 1
pumn plin de nalbe, ldsatepestenoaptenumaiin apd la macerat;pentruadulli- cca.
100gramepentru'1baie de gezut.

FISTULELE
Se ia internde 3 ori pe zi cite 1 lingurita,in cazurideosebitde gravecite 1 linguri
de bitter suedez in infuzieneindulcitdde musetel.Extern,se fac spSldricu o infuzie
cdldutd de silnic, coada-caluluisi linariti (gura-leului-de-cimp galbend)in pa4i
egale, dupd spdlare se tamponeazdcu bitter suedez sau se aplicd local o vatd
umezitdcu acestepicdturi.Sd se facd bii de sezut cu coada-calului,iar pe timpul
nopli i s d s e p u nd co mp re se cu a b u ri de coada- calului( a se vedea Modur i de
f oio s i r el"a s u b c a p i to l u,C
l o a d a -ca l u l).u i
O femeie din Bavalia, in virstdde 51 de ani,a suferittimp de 28 de ani de o fistuld
faciali la osul molar.lmi relateazd:,,Nupot sd descriucit am tras in acesti28 de ani!
Am fost sfatuitdsd md operez,ceea ce insd n-am fdcut, cdci profesorulavea dubii in
privinlareugitei.Am gdsitalinareabia la un tdmdduitor,care m-a trecutpe alimentalie
vegetariand cu fructecrude si pe migcdride gimnasticdrespiratorie - nu m-am vinde-
cat insd. Primdvaraam luat din naturdprimeleurziciproaspetegi am inceputsd beau
zilnic3 cegticu ceai de urzici, de fiecaredatd cu 1 lingurildde bitter suedez. Dupd
exact14 ztle,fistulamea facialds-a vindecatsi n-ammai avut nicio durere.A fost pen-
tru mineEitoti cei ce md cunoscca un miracol."

FORMAREA
GUSEI
Gargarafrecventdcu frunzetdiatemdruntde buberic (iarba-neagrd) sau de
drigaici face sd disparaguga,crescutdfie in interior,fie in exterior.Bubericulse

9B
gesegtela maluride piraie,in santuride pdduregi printretufisurilecare lin umezeala.
Are flori maro-roscatefdrd strdluciresi frunzeverde-inchis. lunguiele,cu virf asculit.
Acesteaau acelasimiros puternicca 9i frunzelede soc; deci nu se pot confunda,da-
toritdacestuimiros,cu o altd plant5.In timp ce la bubericse colecteazanumaifrun-
zele,cu care se face gargbraadinca,fdrd a se bea din lichid,drdgaicase folosegte
intreagd,cu floricu tot, se face gargardadincdsi se bea din cind in cind cite o gurd.O
cunostinlddin Vienaa capdtatin februarie1979o gusd destulde vizibila.Se temeade
operaliesi, la sfatulmeu, a inceputsd facd gargardprimdvara,cind s-au ivitin naturi
primeledragaice.Drdgaicase opdregtesi infuziase folosegtecalda pentruo gargard
adincd. Fericitd,mi-a povestitdupa un an cd sotul ei ii adusese mereu drig-aicd
proaspdta;inca de la inceputsimtiseca guga i se micgoratreptat,pina ce a dis[arut
de tot.

GUTURAIUL
DE FiN
Cum urzicile ajutd in toate alergiile si cum la guturaiulde fin este vorba de o
alergie,el va fi fdcut sd dispardintr-untimp relativscurt, bindu-seceai de urzici,3-4
c e g t ip e z i , c u c i t e3 l i n g u ri l ed e b i tte rsu edezcar ese dilueazicu ceaiul.

H E M ANGIOM UL
Frunzele
cedruluisaualechiparosului
sintspdlate,
taiatemiruntsi se umplecu
eleo sticlSpinala git;se toarndrachiude secardde 38-40%; se punesd stea10 zile
in soaresau in apropierea masiniide gdtit.Cu aceastdtincturase tamponeazd he-
mangiomul de maimulteoripe zi.
$i frunzelecirnoasede urechelnitd(Sempervivum tectorum)- numitd9i iarba-
ciutei,urechiuge, -
verzisoard taiatede-a lungulgi despicatecontribuiela disparilia
treptatda hemangiomului, dacdacestaesteunscu sevace iesedin ele.
Sevatulpinilorcdrnoase de filimici,stoarseprinstorcitorulelectricde uz casnic,
ajutade asemenea la inldturareahemangiomului. Bitterulsuedezfolositde maimulte
acesteirebelebolide piele.
ori ducesi el la disparilia
Sucurilesi tincturilementionate sintde mareajutorgi pentrua indepdrta alunitele,
semnele dih nastere, d6reglirile de pigm6nt, keratoza seniii (petele'dd
bdtrinele),zonelealbede pielebine delimitate, precumsi negii.
Un bdietelde doudluniaveape pieptun hemangiom marecit o jumdtatede linte
caretrebuiaindepdrtat prinoperafie. Mamalui,ingrijoratd,se temeade complicatii la
operalia^sugarului. A inceputsd tamponezeloculde mai multeori pe zi cu bitter
suedez.In cca.6 sdptdmini, hemangiomul a dispdrut.

HEMOFILIA
in aceastdboald,slavdDomnului rard,dau rezultate plante.ventrilica,
urmitoarele
cretisoara, traista-ciobanului,coada-soriceluluisi - amestecate
coada-calului in
pdrti'egale.Trebuiebdutezilni6minimum4 cegti,inipdrlitepe durataintregiizile.Este
necesard (cuvirf)de plantela 114litru
1"linguritd de apd;se opdregte
9i se lasd1 minut
in repaos.In plus,sefac 14zilebdide sezutcu acesteplante;se folosesc 100grame
de plantepentrufiecarebaie gi se la'sdpeste noaptbin apd rece; a doua-zi se
incdlzeste9i se toarndintr-oapdde baiede sezutde temperaturd potrivite;
duratabdii
- 20 minute.Apa de baiese mai poateturnade 2 ori inapoipesteplantesi, dacdse
reincdlzeste, se poatefolosipentruincddouabdide sezut.
 HTSTEROPTOZA
(PROLAPSU
L UTERIN)
Se beau pe parcursulzilei4 cesti cu ceai de cretisoard,inghititurdcu inghilitura.
Se pune t tinguiita(cu virf)de plantela 1t4litrude ap'a,se opar6gtbsi se lasfsii stea
p9lll, Se umple o sticldpina la git cu traista-ciobanuluitdiataineruntde la tulpind
pina la flori,se toarnd deasuprarachiude 38-40%,apoi se pune sd stea 1Oziie in
soaresau in.apropierea maginiide gatit.Cr-laceastdesentdse unge de citevaori pe zi
parteastinga a burlii,de la vagin in sus. in acelasitimpi,se faC 3 bei de sezr.itcu
coada-soricelului pe sdptdmina:Se lasd peste noapte 100 grame de coada-
goricelului in apd rei:e;se'incdlzegtea doua zi si se face o baie delezut lungd de 20
minute.Apa de baie se mai toarnd de 2 ori inapoi peste plante,a'stfelincifdin apa
pentruo baiese pot facetrei.

INAPETENTALA COPII
O mamdtindrdse plingeacd bdietelulei in virstdde 2 ani suferi de lipsi cronicd
de poftd de mincare,este morocdnos,obosit,de abia il poli scoatela plimbaregi are
cearcdnenegre adincisub ochi. Situatias-a schimbatrapid cind gi-a bdgat copiiul,la
sfatulmeu,irttr-obaie completd de ciinbru, alcdtuitddin'50 gramb de p[ante(se lasa
peste noaptein apa, duratabaii:20 minute,inimain afaraa[ei, apa bdirse toarn&in
9or9 ssri inapoipeste plante,in total se fac 3 bei din cantitaiearespectivdde plante).
In afardde aceasta,copilula primitzilnic1 ceascdcu ceai de urzici, bind inghititura
cu inghilitur5.Mama sa mi-a povestitplindde bucuriecd bdiatulei nu mai eri d'e re-
cunoscut.A cdpatatpgfta de mincare,are chef sd iasd la joacd si la plimbaresi este
amuzantcum micutulii amintestezilnicmameide ceaiullui de uizici.li spune mucalit
cd trebuiesd ia ,,mereudoar o inghititurS!'

I N C O N T I NENT A
URINARA
Cilioamenisuferdmaialesin zileleploioasesau la coborirea de pe muntede fap-
tul cd nu-simaipot lineurinaca lumea!ln aceastdproblemdajutamaialesbiile calde
de gezutcu coada-soricelului si coada-calului, l0Qgramede plantepentrufiecare
baiei(a se vedea BAide sezut"lb ,Partea generalS';.in-afardde'aceasta, se beauzil-
nic 4 cegticu ceai de creligoarisi se freacdregiunea vezicald
-exterior. cu esenti de traista-
ciobanuluicareinvioreaziinuscuiatura dinspre Gdsitila articolr-il
,,Traista-cio-
banului" modulcumse prepardaceastdesenla.Simultan se recomanda insasi bdi de
gezut-c_u traista-ciobanului.
Se folosesctot 100gramede plantepentrufiecarebaie.
Bailede sezutcu sarede bucatarie ajutaintr-unmod unic.lntr-oapa de baiede
temperaturd moderatdse introducesare de bucitdriesi se repetdbdileseardde
seardpindce dispareincontinenta urinard.

IN FL AMA TIILEP U R U LE NT EA L E P A T UL UI UNG HI I L O R-

UNGHIILE
friabilesau accidentate
in cazulunei inflamaliia patulurunghieise lasd 50 grame de nalbd sd stea peste
noaptein apd rece la macerat;inaintede a merge la Culcare,se fac bai incdlzitede
picioaresau de miini,cu o duraJade 20 minute.Aceastdapd de baie poate,lasatala
rece, sd fie folositade 2-3 ori. in afard de aceasta,se ,nge alifie ae titimici peste
pat uld e u n g h i ei nfl a masi
t se p u n d e a su pr acom pr esecu ier bur isuedeze.

100
 . .Unghiilefriabile(casante)sau accidentate sint unse cu suc de ceapi sau de
ul Ceapas_etaie.ingoua; cu jumdtdfit_e trea'ct,ngr,iii"
tl.,:t^Y*9,.":9jf
de mai multeori. Se poatefoiosiinsi 9i ceapi stoarsd.Qe "eJpal!
Sucul biciorului-cocos"ului.
care cresteia_m119!i.9t,O_aduri 9i cimpii,se utilizeazd^si
et cu'srCces.SJA;-bpr;;
gi se ulg unghiilein repetateririduricu sevaoblrnutd.ir-;
lYglir,"lT9l,_gtosule
srnguraungerenu se realizeazd insdnimic,ea trebuierepetatd -
timpmaiinOetlngal.

LACRIMAREA
.. Pentrua scdpa de aceastdstare extremde nepJacutd,
se amestecd10 grame de
silur,l0 gramede o.do.lean,..15 gramede cuisoritalnumittrl Jroi"d, cerjnlel,cer-
culet),10gramedefloride liliac,-10 grameoe'creiisdar6,2abr"m"Oemusetel si 10
911I,",91Y1!!!(tutal.La ttz litrude ?pes9 iau15'gjrame
de iiante,se risE'[6-iii.rpr]
nopinla maceratla rece, iar a douazi cantitatea
se-incdlzeEtepind la punctulde fier-
bere.Se amestecd,se iau plantelede pe foc 9i se lasd sa siea g-'.tiinrt".Cind se
-pune
l:::,?1" cufundd o bucdticade. pinza'
in tichid9i se catddpe ocriii
inchigi.Acofstd
^?llill=r?
qperaliese re.petd'de
maimulteori timp ae tp ora.Se acoperdapoi
cu o bucatdde pinzduscatdgi se std pulincu'ochiiin repaos.

LEZIUNI
LE COLOAN
EI VERTEBRALE
, A.ici.
ajutdextraordinaralifia de drigaicd; aceastase prepardexactla fel ca alifia
de filimicd(a ge vedeaarticoluloespretitipica)Atifiase ungede jos pi;e su;';;-;
lungul.gire.i
s.Pinarii.
lmportante maisintsi frectijle
cu esenti"OecoiOalsoricelului si
ridicini de titineasd (a 9e v_ed_ea - bsen1a,,
,,Tinciura oe l5 iirt;;G;#t'd;i;';;_
-.
comitentbiile completede cimbrusi coada-soricilului. s

MENORAGilLE
(HEMORAGilLE
MENSTRUALE)
ln caz de menslrualie foarteabundentdse bea dimineata, pe stomaculgol,tlz ord
inaintede miculdejun,.icea_gcd cu infuziedin urmdtoarele iltihtebineamestecate: 25
gramede flori de arnicd,_ 5_0_gr,amede rdddcini de odokian,25 gramede muschi-
i.sf3nde.z.25 gramede roini!6,25 grame_de coada-goricetutui 9i-z6gr;il6f;Jl';i;.
1 linguritd
cu virfla tlq litrude apd;se opdregte; repabs- 3 minute.Ciaiultrebuiebdut
ih continuare si atuncicind menstruatia s-? irorlqlizat.Acesteplantedau organismului
o senzaliePldcutdporninddin zona o,etviana, inoGpoiiiiiror ae
qe.n9pauz6,iar,.efectul plantelordureazdaniin sir. lr.npredica
bu aniin"piniiJ
irrmb,o femeieni-aruoat
sd-idau aceastdre!.eta. Ayt? menstrualii foarteibundente9i facuietali iezuli"loE*
intervenJiiin clinicafrateluiei,careera ginecolog. Ceaiula dlutat-ola fel de rep6OJ.i
?i p9 minecind am avutin urmatifosuluihemoragii ce nu futeaufi potoliteiu nimic.
Mediculcu caremd tratama fost atuncide pdrere-sa incerc'dm cu pldntelemedicinale.
ItUgl a ajuns in miinile mele aceastd retetd minunatd. suferitpeste un an si
jumdtate de menstruglii.ce zilesi chiarmai mult.^Am
in e*act +
9rl"y .14 Ja[ta-mnnipr"ni.ra
m-auajutat,normalizindu-mi ciclul.Am bdutacestceaicincianifird intrerupere.

MIROSUL
GURII9i LIMBASABURAI.A
IiIUCNRCATA)
Mirosulguriinu este^
neplicutnumaipentrucel afectat,ci gi pentrucei din jurul
- Trebuiein primulrirndstabilitmediialde unde
sdu. provine.El'poate aveacauze

101
diverse: dintiistricaticaretrebuietratali,abcesele in cavitateabucali, amigdalitele,
-piJsi
secreliile_.niucoasei nazale,dar.gistci;;;ul cu insuficientacid galric sari
constipalia.La ultimamenlionatdse pune mai ales problemarealizdrii ilnei digestii
regulate.
In cazulabceselor din cavitatea
bucaldse facegargaricu ceaicaldde drigaici,
in cel al amigdalitelor,cu ceai de salvie,tot ceaiufcetdutde salvieajuti gi tattimi-
nareasecretiei mucoaseinazale.Deseorisint de folosin'combaterea'miro'sului gurii
gitevapicdturide ulei de ienupir care,turnateintr-unpaharcu apd cdlduii,sirnifi"i"
incet,in inghiliturimici.$i mestecarea semintelorde'mirar podteindepbriamirosul
greu.Dacdel.esteprovo'cat de tulburdriin cavitateabucale,iiute o gari;ardrepetatd
cu 30-40picdturide tincturi de smirni diluatein apdcdlduta.
Ceaiulde pelinesteun mijlocexcelent pentru'acombdtelimbafoarteincircati
g.i-mirosulnepldcutal gurii.Pdrerealarg..rdspinditS: estesdndtosgi nu poate
,,Pelinul
diuna niciodatS" nu este deloc corectd.Tiebuieprocedatcu economiein 'cazul
pelinului.Astfel,la 1 ceagcdcu apdse ia doar1/2lingurild de pelin.

NEFRITA
9i PIONEFRTTA
in acestebolinu se recomandd numaiceaiulde mitasea-porumbului, mdcrisut-
iepureluiculesproaspdt, urzici-moarti-galbenisaualbd Eidai Oesezutcu coaba-
calufui,ci se bea 9i lapte de troscot (3-4 cegtipe zi), care are un efect uimitor.
Troscotul- 1 linguri!5.cu
virf la 1 ceagcd- estecipiritcu laptein clocotgi bdutfoarte
cald, in inghitituri
mici.

NEVRALGIILE
FACIALE
Florileculesein soareale mugelelului, lumindricii,cozii-soricelului si cimbrului
se..introduc pe cit posibil.proaspbte sau ugor uscate'inti-un'Ja"JrJ o.'pi..r";i;;
aplicddirect^pezonele'afectate de nevralg'ia
facialS.Se folosescpiantelbculedein
soare,intrucftprin acliuneasoareluigi-audtzvoltatmai puterniculdiurilevolatilecare
stirnescefectulcurativ,pozitiv.in plui, se beau din planielemenlionate4 cegtizilnic,
inghifituricu inghilituri.(Se opdresc,se lasdsd steapu!in.)Oaia apardurdrispas-
tice,,se fPala fala cu infuzie caldd de urzici,se friclioriea2e gi se pune pe ea un
sdcule!de umplutcu pediculi tdiatamirunt. Ailicareacbmpr6selor fdcutecu
-pinzd
bitter guede_z (a se vedeal_"pgg 75) trebuiesd aibd ioc neapdratin pat. gi adminis-
trareainternda acestorpicdturi- de 3 ori pe zi cite 1 lingurild-, diluatein'amestecul
de ceaiurisusmentionat, aducealinarebolnavului.

NISIPULLA RINICHI
9i LA VEZICA9i CALCULUL
RENAL
Esentade urzici intrebuinlatd in homeopatie,pe care o recomandcu cea mai
mare c5l'durd,trebuie diluatd.Aceastdebenldse giJJgte in tarmicii, iln
magazinespecializate ^inghifitd
in alimentenaturalebogatein vrtamine-gi in'drogherii.Esenla
esteinsolitdde indicaliidespremodulde intrebuintare.
Cum s-a menlioriatin articoluldesprecoada'-calului, bdile de gezut cu coada-
calului,simultan cu carese beaceai de coada-calului, inldturdfoarterapidnisipulla
riniclrisi cella vezicd(:miciicalculivezicali),
precum9i piatra(=calculul) lb rinichi.
ln vechilecdrlidespreplantelemedicinale sti sciis ce piliria-cucirlui (numitdin
limbajpopular9i pliscul-cucoarei saupriboi),precum9i vior6aua-cu-miros-p)icut sau

102
strugurii-ursului indepirteazd calcululrenalintr-unmod rapid9i cert.Conlinutul inalt
de substante tananteal strugurilor-ursului nu esteintotdeauna binesuportatde cdtre
unii oameni.Survinatuncivdrsdturi, greluri,precumgi lipsapofteide mincare.Din
aceasticauzdse pot recomanda in loculstrugurilor-ursului9i frunzede pir cu pere
zemoase,de must,careconstituie in acestcaz un inlocuitorperfect.
Turita-mare cu florigalbene, carecrestepe lingddrumurile forestiere,la liziere,pe
pante,ciargi in rizoare,lerenurinecultivate 9i maluripietroase de riu, ale cdrei flori-
asemdndtoare unuispic galben-auriu - se gdsesc din iuniepini in septembrie, dd un
ceaiexcelent contranisipului 9i pietreila rinichi,
ca gi contraafecliunilor legate de cal-
culul biliar.Nu degeabase numegte aceastdplantdin popor,,Heil allerWelt"(:leacul
intregiilumi)sau,,Kdnig allerKrduter" (:regeletuturorplantelor). Un amesteca cfte20
gramede turili-mare,osul-iepurelui, traista-ciobanului si frunze de mesteacin
inregistreazd performante excelente. Firegtecd plantelese infuzeazddoar gi se lasd
apoisd stea1 minut.

(SUGELUL)
PANARTTTUL
Se recomanddde mai multeori pe zibdi fierbinlide mugelel,duratabeii- cite 112
ord. lmediatdupd aceea,trebuiepus un bandaj de lut, sub care se unge cu o alifie
pentruabcese.- ,,Usturoifiert in lapte gi se scalddmina tlz ordin acestlichid",spune
un vechi leac bdbesc. Dacd degetulface puroi, se pune o compresdcu terci de
seminle de in. Dacdatunciabcesulse deschide,sd se facd la deget o baiecu ceaide
mugelel.La urmd se pun compresecu uleide sundtoare.
Un al doilealeacvechi de casd se obtineamestecindin pa(i egale pitrunjel-de-
cimp, nalbi-mare (nalb6-albi),riddcini'de ferigi 9i flori O'esbc.-Se$un 15 grame
de plantela1l2litrude vin alb, se lasdsd stea peste noaptein apd rece,iar a doua zi
cantitatease incdlzegtepind ajungela punctulde fierbere.Se introducedegetultimp
de 2 ore in vinulcSldutde plante,se rizuie nigtepraf de la o cretd,acestpraf se aplicd
localgi se leagddeasuprao bucdlici de pinzd.

(Boalalui Parkinson)
PARKINSONISMUL
Frunzeleproaspetede mdcrisul-iepurelui, care acoperdasemeneaunui covor
intins solul pddurilornoastrede foioasegi conifere,sint spilate gi presateprin
storcitorulelectricde uz casnic.Se iau din ord in ord 3-5 picituridiluatein ceai de
coada-goricelului, din carese prepare4-5cegtipe zi. Se folosegte 1 lingurili(cuvirf)
pentru
de floride coada-goricelului fiecareceascd,se opdregte, se lasdsd steapulin.
Diluarea picdturilor
de mdcris,pl-iepureluitrebuiesi aibdloc intr-ocantitate de ceaide
cel pulintrei ori mai mare.In acelagitimp se friclioneazd giraspindriicu suculde
mdcrigul-iepureluiproaspdtoblinut,dar alternativ gi cu tincturdde coada-soricelului.
Florile'deioada-goricelJluiculeise in soarese lasdia maceratin rachiude secardsau
de fructede 38-40%gi se pun 14 zilela soare.Pe parcursul zileise aplicdtimp de 4
or( pe regiuneaoccipitald compresecu bittersuedez(a se vedeaarticolul ,,lerburile
suedeze", pag.74),cu carese poateumblaprinlocuinld.
Dacdpe lingdmigcdrile de tremursurvinegi o oarecarerigiditate a membrelor, se
efectueaza bei completede cimbrudin 200 grame de plante.Din apa uneibii se pot
face,prin reincdlzire in total3 bai (a se vedea,,Bdicomplete"
gi refolosire, la ,,Partea
generald", pag.8).

103
 P S ORIAZ ISUL
Din.toate collurileAustriei9i Germanieivin sd ceard ajutor oameni suferindde
psoriazisulconsideratdin punct de vederemedicaldrept incurabil.Noi insd,
cei care
credemin plantelemedicinaledin farmaciaDomnului,gtim cd Dumnezeune aduce
ajutorprin abundenlaplantelorde pddure9i cimpieagternuteia picioarelenoastre.
Existddiferitetipuri ale acesteiboli chinuitoare:aga-numitulpsoriazis rosu, care
se manifestdprin pete foarte.rogii,bine delimitate,un altul,la cire pieteaparcd ar fi
acoperitdcu solzide.pegte9i al treileacu o pielepergamentatd, crdpatd,groasd,ale
cdrei crdpdturise adincescseara, se desfac gi pricinuiescomului chinuri mari. La
acestease adauga nigte mincdrimifoarte puternice,ceea ce inseamni o impovirare
nervoasdgrea Pentrufiecarebolnav. Pieieaproduce si indepdrteazdzilnic o mare
cantitatede coji,la oricemiscareacesteacurg pe jos.
Cu ani in urmd am aflat'despreo femeie6e S8 de ani,a cdreipieleera de la git in
jos crapatdsi pergamentatS, care igi pierdusepSrulde pe cap siitrecuseprin iigte
suferinleinterminabile. ln spital,chinurilei se domoliserapulin pi-infaptul id fusese
bagata Rjni la gft intr-un sac de nailon. Astfel, pielea'i de mai muia pulin prin
transpiratie gi durerilese mai diminuau.De schimbat,insd,nu se puteaschimbanimic
in maladiaei' Atunci am realizatcd numai planteledepurative,dezintoxicantepot vin-
deca o asemeneaboald.Cind a folositceaiulalcdtuitde minesi a tinutregimulalimen-
tar corespunzdtor, succesula venitintr-ojumdtatede an. in aiest scurt rEstimppirul
i-a crescutdin nou, iar pieleaa redevenitneteddSifird pete.De-atunciam alutatmulte
persoanebolnavede psoriazis.
Boalaia nasteredin cauza unei deregldri a funcfiondriificatului.Trebuiedeci ca
pe lingd utilizaleaplantelor,si se lina!i o oi"ta-btrictapentru ficat: Sd se evite
mezelurile(in afara,ce_lor de regim),cirnafii,afumdturile,carneade porc ca gi supele
lor, apoi toate felurile de acrituri, ca oletul, mustul, vinul, ldmiile, portocalele,
grapefruiturile, fructelede pddure gi sucuril6lor, si coacdzelenegre silrt incluseaici,
merelecrude, cafeauanaturali, ciocolata,cacaoa gi miereade albine,cdci aceasta
din urmi formeazdacizipe care ficatulbolnavnu-i suportS.De evitatsint,de aseme-
nea,toatetipurilede pestede conservd,pegteleafumat,carneade conservd,fructele
unicarpelare (pdstdile)ca mazdrea,fasoleasi linteasi oricefel de alcool.perrnisesint
mincdrurile cu lapte,laptelegi produselelactate,salaieleacritecu iaurt,carneausoard
ca cea de vifel,de pasdre,cea fiartdde vacd,pegteleproaspdtsau congelat,legumele
ugoaregi zilnicmult compotde mereca inlocuitoial fructelorproaspetel

10 gramede scoar!5de stejar Se amestecdbinetoateplan-

30 gramede scoa(d de salcie
40 gramede barba-popii
Amestec 20 gramede fumdrica
de 20 gramede coajdde nucd
ceaiuri 30 gramede rostopascd
50 gramede urzicr
30 gramede ventrilicd
30 gramede filimicd
20 gramede coada-soricelului
tele,se ia 1 lingurild
cu virfpentru
1 ceagcd,se opdregtegi se lasd
sd stea3 minute.Ar fi binesd se
foloseascdpe cft este posibil
planteproaspete. Din acestceai
se beaupe parcursulzilei 11lz-2
litri,inghiliturd
cu inghifitura.
Fie-
care inghiliturrdeste asimilatd
imediatde organismgi prelu-
cratd.

104
 Pieleatrebuieunsd de 2 ori pe zi cu osinza.Dacit este vorba de un psoriaziscu
cruste care acoperdintregulcorp, atunci se stoarce prin storcdtorulelectricde uz
casnicrostopasc6 proaspdtd,bine spalatasi se prepardprin frecareo aiifiein pro-
po(ia de 50 grame de osinzdla 5 grarnede rostopascd.Pomadase pdstreazdla fri-
gider.In acelasimod s-ar puteafolosipentrupregdtireaalifieisuculde nalbi proaspdt
stors.
In afari de aceasta,se recomandabei cu adaoscJeinfuziede piliria-cucului
(priboi) La alinareamincdrimilor si la insindtosirecontribuiegi b6ilb completede
nalbi si coada-calului_(p_lantelese amesteca in'partiegalesi se pun pestenoaptela
macerdtin apd rece- ztiOgramepentru1 baie,burhta-Uaii:'20 minute,inimain'afar.i
apei).- Toateacesteprocedeeajutdsi in neurodermitd.
Doi copii dintr-ofamiliese imbolndviserd de psoriazis.Fetitade 12 ani avea
psoriazis de la 2 ani,baiatulde aproximativ treisferturide an. parintiiau incercattotul.
au fost cu fatala nenumdrati doctori,si in Elvetia,fardsa fi reusito'ameliorare a starii
ei. Cu-ajut_orulplantelorpe carecopiii'le-au cdutatcu multdOucurLlntimputverii,au
pututfi scapatide aceastdboal5.Mamaa povestitcd fataare acun'lo pieleneteddca
un bebelug. Continud sd beaceaiulin cantitSli mici.
Intr-unalt caz,psoriazisul rosu a desfigurat intreagafata a uneifetitede i2 ani
suferindde aceastdboald9u_ptla 2 .ani.Pbrintii dispeialiincercasera gi bi totul pen-
tru a scipa copilulde boald.Dupdo intrebuintare de 4 lunia reteteirneiepentrupso-
riazis,am revdzutcopilulcu o pielenormaldpe tata.
O doamnddintr-olocalitate din Austriasuperioard aveacorpulacoperitpe multe
porliunicu psoriazis rogu.La sJatulmeu,a urmatceleexplicate maisus si un rezultat
s-a vdzutdejadupa 4 sdpt5mini. Treptat,petelerogiiau disparutcomplet.- Un caz
asemdndtor la un morardin apropierede Mainz:Aplicarea procedeului de mai sus a
facutca psoriazisul rosusd dispardin scurttimp.
O cdlugari!5 carese chinuise 30 de anicu psoriazis a inceputin primelezilealelui
octombrie curacJeceaiinsotitade dietd.De Crdciunmi-acomunicat cd boalai-atrecut
de tpt.
ln octornbrie1972am aflatcd o femeietindrd,mamda trei copii,sufereade
aceastdboalScumplitd.Se irnbolndvise dupa un ictergi am presupuscd boalaei
fuseseprovocatdde o dereglarefunclionald a ficatului.Tindrafemeieera absolut
pgstetot acoperitd cu cruste.Nicipieleacapuluinu fusesecrutatd.Paruli s-atot rdrit,
pinala urmda trebuitchiarsd poarteperucd,pentrua puteasd apardprintreoameni.
Lafiecemigcarecddea pe jos o ploaiede mdtreata gi de cruste.Seara,pieleaincepea
sd lucrezesi se formaucrdpdturi adinci.Femeia, carede obiceiaveade cusutpehtru
copii pinaIb miezulnoplii,iar ziuai9i ajutasotuiirr muncasa de tapiter,de abia mai
aveafortdinqintede culcarepentrua se ungecu ulei,a se inveliintr-uncearsafsi a se
bdgain pat. in citevarinduri'apetrecutrnaimultesaptaminiin spital.Si;g;?;
gasitaacoloa fost aceeacd pieleai se muiaprintranspiratie, "ii""i*
atuncicind-erabdgata
intr-unsac de nailonlegatla gtt.Plantele depurative in combinatie cu regimulalime-ntar
indicatau reusitgi in acestCazo vindecare conrpletd dupd o'jumatatE de an. De la
inceputullui dbcejmbrie i-autrecutoriceepuizare'si oboseald. ihaintede sarbdtoarea
de Pagtidin anulurmitor,pieleaii eraiardsinetedS, pdrulii crescuse din nounormalsi
frumos.

O scrisoare din Mr-inchen: ,,inseptembrie '197Vv-amcerutsfatulin legdturdcu fiul

nostruMartincareaveaatunci13 ani.Diagnosticul medicilor: neurodermiti.Timpde
13 ani am fost cu el de la un medicpediatrula altul,de la o clinicadermatologica la
alta,de la un tdmdduitor la altul- fdri rezultat.
Mediciiprescriau tot mereucortizonul.
La 7 ani a fost doud lunila Davos.Doctorulde-acolone-aexplicatci bdiatulnostru
aveaaceast;iboalddin nastere,cd nu existavindecare si cd la fiecarepuseutrebuia

105
 respuns cu cortizon.Ceea ce s-a intimplatin sdptdminile9i anii de dupd aceastd
gedere la curd a fost cumplit.Puseuride temperaturdpe bandd rulant5,focare de
p u ro id e p e t a l pi p i n d l a g l e zn e ,p u ro ii n palme,r dni deschisepe nuca genunchiului ,
pe lobul urechii,git 9i fata. Cele mai rele dintretoate erau mincdrimilepermanentesi
ganglioniiipghinalimaricft un ou de porumbild,care fdceauca orice pas sd-ifie insolit
de dureri.ln septembrie'1972,stareai s-a inrdutatitatit de mult,incit a trebuitsa-l in-
terndmin spitaluldin Schwabing.Mediciivorbeau'deo septicemiecutanatd.Dupd un
tratamentintensivcu cortizona fdcut apendicitdcu puroi. Mediculne-a spus atunci:
..Se fili fericilicd a fost apendicele,alli copii capdtd ulcer gastricdupd un asemenea
tratament." Din teste rezultasecd Martinera de curindalergicla toate ierburile,bulbii,
P.ffii,cjupel.cil-e 9i tipurilede polen.Din februarie1973pina irniulie197pa fost desen-
sibilizat(adicd s-a incercatinldturareasensibilitatii lui fald de ele). insa tot nu s-a
oblinut nici o ameliorare.Din septembrie1977, Martinbda, la sfatul dumneavoastrd
bun, 11/2litrupe zi din ceaiulcontrapsoriazisului desprecare scrietiin brosuradum-
neavoastrd.La inceputa bdut ceaiulfoarte recalcitranr, ceea ce nu ne-a mirat;doar
incercasedeja atiteain van! Pur si simplunu mai avea sperante.Primasa constatare:
..Mami, fac foartemult pipi!" Dupd 14 zileam intratOimineafa in cameracopiilorca
s5-l trezescsi mi-a spus. ..Mami, nici nu m-am bagat bine in'pat gi am 9i ad'ormit!,,'
Mersulla culbareera pentruMartin- se poate spune de cind .ir" silgi, - un cosmar:
mincdr^1mi gi^scdrpindri, nu putea sd adoarmi, stdteatreazore in sir,thiar jumatdlide
nopfi.lncepindcu acestprim adormitusor, Martina fost convinsid ceaiulii face bine
gi s-a strdduitzilnicsd-gi goleascdsticla.Stareapieliia inceput sd se ameliorezein
mod substanlial.lci 9i colo se mai scarpini, dar n-a mai ajunsla nici o infecfiede cind
bea ceaiul.Uneorinici nu putem concepeacest lucru.Din ianuarie1978estefdra pan-
samente9i mdnugide bumbac.Martineste acum in clasaa lX-aa unui liceude tilolo-
gie modernd.Anul gcolar 1977178a fost pentru el primul in care n-a zdcut bolnav
sdptimini gi lunii1 gir Nu vd puteli imaginacum a infloritin acestanl Din septembrie
l9I8- p"articipd iaragi,dupa o intreruperede circa patru ani, la orele de sport gi este
f eric i t I. n i u l i es - a i n ch e i a tp ro ce su ld e desensibilizarMedicii
e. de la spitaln- au' nicio
explicaliepentruameliorarea stdriipieliisale.'

in v a r a l u i 1 97 9a fo st l a mi n e u n me dicdin R.F.G.,specialist
in boli inter ne,cu fiul
sdu de 21 de ani, care suferdde neurodermiti de la nastere.Tindrultrecusein toti
acegtiani prin nigtechinuricumplite.Cind a inceputsd foldseascdplantelemedicinali>
pro_aspete a avut nigte reacliiputernice,ca nas infundat,presiunein zona capului.
Bdilede coada-calului au fost bine suportate,cele cu priboimai pulin bine,degiete in-
fluentaupieleain mod favorabil.Contrauscdciuniipieliis-a folosiialifiade Ham'etumcu
un amestecde suc presatde nalbd,ceea ce a avut un efectbenefic.Si in acestcaz se
remarca periodic o ameliorare.In primul rind, convingereacd se'va vindeca s-a
transmisgi pacientului. La mijlocullui octombrie1979si-areluatstudiilejuridice.

REZULTATELE
SCOLARESLABE(tacopii)
O mamdmi-apovestitdisperaticd bdiatulei de 12 aniestetotallipsitde interes
pentrugcoala;cadreledidacticei-aucomunicatla o sedintdcu pdrintiicd bdiatulnu
mailinedelocpasullainvdtdtuia si cd nu maistiuce sd se'facdbu el.'Copilul,
inainte
rareoribolnav9i Ounsportiv,era bcumpalidgi aveacearcdneadincisub ochi;dupa
pdrereamea,trebuiasi fie bolnav.Am sfdtuit-o sd-ideazilnic2 cesticu ceaiproaspdt
de urzici cu 2 linguritede bitter suedez.in scurtulintervalde 6 saptamirii
pind ta
urmitoareasedin-ta cu parinlii,au survenitsurprizepentrutoatepdrlile:pentrupro-
fesori,pentrl parinligi in 'final chiar pentruJcopit. in aceastdp'erloiOascurtd,

106
clasificareasa in sus s-a acceleratin salturi:Unde avuseseinaintenote de 4 si 5, au
apdrutacum note de 2 9i 1.* Rezultatele scolarebrusc ameliorateau stimulatcopilulla
realizdritot mai bune la scoald.
Cauzelenereugitelor gcolarenu trebuiesd fie intotdeaunanumai leneviacopilului,
ci rezultateleslabepot fi deseorigeneratede cregteresau de deregliriorganice,dupd
cum aratdacest caz. Cele mai simpleplanteau ajutatfoarterapid!

iN pt-Act (SCLEROZA
SCLEROZA MULTIPLA)
$i pentru aceastd boald consideratdincurabildpoate exista ajutor din farmacia
Domnului.Este adevdratcd se progreseazddoar pas cu pas, insd nu trebuiesd se
renunle pentru nimic in lume 9i nici sd se piardd credinla9i incredereain plantele
medicinale,un dar al Creatoruluinostru cdtre omenireabolnavd.Atrag inci o datd
atenlia asupra faptului cd intr-o boald atit de gravd ar trebui folosite pe cit posibil
planteproaspete.Pentruproviziade iarndinsd,ele se usucd.
Traista-ciobanuluise spald,se taie mdrunt,se pune intr-osticldpind la git 9i se
toarnd deasuprarachiude secardsau de fructe de 38-40%.Apoi se lasd 10 ziie in
soare sau in apropiereamasiniide gdtit. Cu aceastdesentdse frictioneazdde 2-3 ori
pe zi po(iunile muscularebolnave.Intern,se administreazdzilnic4 cesti cu ceai de
cretisoari 9i 2 cegti cu ceai de salvie, luate inghitituracu inghititurdpe parcursul
intreEjiizile.Frunzel6proaspetede mdcrigul-iepurEhiise spalds-isb preseazAinstare
umeddprin storcdtorulelectricde uz casnic.Se iau zilnic,6 ore consecutiv, din ceasin
ceas, 3-5 picdturi diluate in ceai. Un efect favorabilil au gi fricliondrilecu ulei de
sunitoare, de muselel si de cimbru. Pesteflorileculesein soare,puse separatdupd
soi in cfte o sticld,'sbtoarnd ulei de mdslinepresateIa rece (ufeiuttrebuiesd st'ea
deasupraflorilor)gi se lasd 10 zilela soaresau la loc cdlduros.
Florileculesein soare ale sunitoarei. museteluluisi cozii-soriceluluise lasd la
maceratexactaga ca traista-ciobanulur. Au acesieesenlese frictioneazd sira spindrii,
incheieturile 9i goldurile.Se recomandd;i o frecliecu riddcini de titineasi spdlate,
periate,mdrunlitegi puse la maceratcu rachiude 40o/o. Dacd rezultdo anchilozipor-
nitd de la gira spinirii, atuncise aplicdfiini de tdtineasi sub formd de compresi
caldi cu terci pe regiuneasacrald.Fdinade tdtdneasdeste amestecatdcu apa pind
se formeazl un terci; ca acesta sd poatd fi uns mai ugor pe bucdti de pinzd, se
adaugdcitevapicdturide ulei.In plus,se bea diminealagi searacite 1 ceascdcu ceai
de coada-goricelului,se iau 3 linguride bitter suedez diluatein ceai de plante,iar
aceastdralie se consumdincetul cu incetul, repartizatdpe parcursulintregiizile. Sint
indicate9i compreselecu ierburisuedezepe regiuneaoccipitald,puse mai des gi
linute cfte4 ore.
Nu trebuieuitatebdilede gezutcu virfuri de molid, sunitoare, mugelel,salvie,
coada-goricelului,cimbru si coada-calului,fiindcdtoate acesteplanteau un efect
bun in'paralizii.Se calculeazd100 grame de plante pentru t biie. Se lasd peste
noaptein apd rece,se incdlzegtetotul a doua zi si se toarndin apa de baie.Apa de
baietrebuiesd acopererinichii,duratabeii- 20 minute,sd se transpirepe urmd 1 ord
in pat. Aceastd apd de^baie mai poate fi folositd de 2 ori, turnindu-seinapoi peste
plante9i incSlzindu-se. In timpulunei sdptdminiar trebuiutilizatdo singuri speciede
plante.Deosebitde indicatear fi biile complete de cimbru, care aclioneazdasupra
mugchilor9i a lesuturilor,dar nici bdile complete de urzici, cu irigareasangvindmi-
raculoasdpe care o stirnesc,nu sint de neglijat.Se folosesc200 grame pentru1 baie;
sint pregdtiteexactla fel ca bdilede gezut;si aici se poateintrebuintade 3 ori la rind
aceeasiapd de baie.Inimatrebuiesd steain afaraapei.

1 es t e i n A u s t r i a n o t a m a xim d , e ch iva lin d cu 1 0 d e la n o i ( n . tr.)

107
 O experienlenoud si bund o reprezintdcompreselecu frunze de brinca-ursului
(He r a c l e u m p u se p e to t cor pul.Fr unzelede br inca- ur sului
s p ho n d yl i u m), ( numitdin
popor si crucea-pdmintului, talpa-ursului sau urechea-porcului - este consideratdcel
mai bun nutre|pentruiepuri)se spald,se zdrobescpe un fund de lemn cu un sucitor
de tditei gi se presard pe o pinzd in care este invelit bolnavul,care va fi apoi
impachetlt cu un prosop de baie pentru mentinereacdlduriisi ldsat asa o noapte
intreagS.Dacase remarcdo nelinigtesau o indispozitie in locurlledeosebitde sensi-
bile, atunci bolnavul este dezvelit. De obicei insd, el simte actiunea fortelor
tdmdduitoarecare pornescde la frunzelede brinca-ursului si adoarmebine. Fcjarte
des survineo ameliorarevizibila.Vreau sd atrag atentiasi asupra unei schimbdriin
hrandin cazulsclerozeimultiple,care dd gi ea rezultate.remarcabile.
. O^reletdde leac deosebitda acesteiboli considerateincurabilear fi laptele de
iap5. Intrucitcregtereacailorincepesd fie astdzidin nou la modd,ar fi posibildprocu-
rareaunui asemenealapte.O cunogtintdmi-ascrisci citisecuiani in urmd cd un cio-
ban bdtrinajutasesd se vindececu laptelede iapa un gir de bolnaviconsiderafiin-
c u ra b i l i .
In continuare,relatareaunei bolnave de sclerozi multipli, cu afectiuni muscu-
lare si pelviene: Sfaturiledumneavoastrd de a frictionaspateleseara cu esen!5de
coadh-soricelului, iar picioarelediminealasi searacu esenlede traista-ciobanului'si de
a pune compresecu ierburisuedezepe regiuneapelviani le-amurmat zilnic.Beau,
de asemenea,ceai de pufulitacu bitter suedez, dimineata,pe stomacul gol, o
jumdtatede ord inaintede miiul dejun. Dupd aproximativpitru luni pot sd spln'cd
sfaturiledumneavoastrd sint foartebune si tratamentulcu plantemedicinalea inceput
sd-sifacd efectul.Spasmelecumplitedin ilicioarecedeazd'treptat 9i nu mai sint atltde
dureroase.Sintanumitezilecind pot deja sd fac cilivapagiprin locuintd,fara sa md tin
de mobile9i pereti.VezicafunclioneazAiardqi normal.'Cibtut imi vine ia 3-5 sdptdmihi,
dar nu mai dureazddecit3-5 zile.Esteo realizare pentrumine,chiardacd e una micd.
Sclerozamultipldeste o boala foarteinddrdtnicdsi are multe fenomenesecundare.
Beaubitterulsuedezzilnicin cantitelimici,pus in ceiaide urzici,de coada-soricelului si
de crefigoarS. Am facutexperienle6une gi cu rostopasca.Sub ochiul stin! aveamdb
ani de zile o crustd groasd,care incepusecu timpul sd tot creascdinspre ochi. Am
folosittot felulde medicamenteprescrisede doctor,dar nici unul nu m-a ajutat.Am
incercatatuncicu sucul de rostopascd(rostopascdpusd la macerat10 zile-inrachiu
de secard).Acum crustaaproapecd a dispdrut.Md bucur atit de mult de cel mai mic
succes care md stimuleazdsd continuizilnic.Pentru iarn5, mi-am fdcut o provizie
bogptade plante.
In legdturdbu discurileintervertebraleam cititintr-ocartede medicini a pdrintilor
mei cd esteIndicatsd se rada bulbi de bujori gi sd se facd baiecu infuzialor. Se pare
ca bujoriisint buni pentrucoloanavertebraldsi pentrucreier.Am fdcut deci doua bdi:
Am pus la maceratbulbi de buior in rachiu de secard si am turnat si din aceastd
esentein infuziain care m-am im'Oeiat20 minute.in ziua ui'mitoare nu riraiaveam nici
o durerede discopatie.Au trecutde-atunci3 sdptdminigi durerilenu s-au repetat."
La o prelegerelinutdde minein Rendsburg/R.F.G. se suieo doamndpe podiumsi
p_ovestegte cd acum trei ani era incd in scaun cu rotile. Urmind toate indicatiiledin
,,Farmacia Domnului",stareai s-a amelioratatlt de vizibil,incit poate sd meargdiardsi
normalgi se simte un om sdndtos.N-a avut cum sd culeagdplanteleproaspetedin
naturd,ci le-acumpdratin stareuscatd.Admiraliapentruefortuldepus de ea 9i pentru
voinlade a nu fi cedat a fdcut sd izbucneascdin sald ropote de aplauze.
Itlongoloiziisau copiii paralizaticu spasme, respectivhandicapalisinttratalicu
aceleagiplante pe care le gdsili aici in tratamentultopirii substanleiosoase si al
sclerozei multiple. N-am destule cuvinte ca sd recomand frectiile cu esentele
menlionatesi mai ales bdile de plante ddtdtoare de viatd. in muite cazuri, cauza

'108
paraliziei
cu spasmela copiirezidAin comportarea mameiin timpulsarcinii. Pe linga
alcool,
ligdri, gi
droguri, cafeauanaturalSar trebuievitatd
in aceastdperioadd.$i copiii
cu tulburiri de vorbirear trebuisupugiacestuitratament. lmportant
estein toatecele
patrucazurisi se aplicecompresecu ierburisuedeze(a se vedeaarticolul ,lerburile
suedeze') pe regiunea occipitald.

(lacopii)
SOMNULNELINI9TIT
Cind copiiise agitdin timpulsomnului,rdsucindu-se dintr-opartein altafara a gisi
liniste,ajutd imediat,in mdsurain care locul culcusuluinu se afld sub influentara-
diatiilor,o baie cu flori de tei. Se umpleo galeatdceva mai marecu floride tei pind la
jumdtate9i se lasd sd se moaie peste noaptein apd rece. A doua zi, se incdlzestesi
-se
toarnd'inapa de baie; duratabeii - 20 minute.Aceastdbaie cu floride tei seimii
poatefoloside 2 ori dacd se reincdlzeste. Florilede tei ar trebuiculesein soare,daci
acestlucrueste oosibil.

SUG HI TUL
din seminlede mirar esteun leacpldcut9i promptin sughi!.
Un ceaineindulcit - 1
repads- 3 minute.
linguride seminlede mdrarla ti+litrude apd;se opdregtd;

TOPIREASUBSTANTEI
OSOASE
Sdminla pulverizati sau mdcinatd a schindufului dd rezultatebune in caz de
topire a substanleiosoase, la fel 9i in caz de umfldturi la os sau osteomielitd
(inflamafiamdduveipsoase). Se beau zilnic2 cegticu ceai de coada-goricelului,
repartizate in 4 porfii.In doud jumdtdlide cegtise pune de fiecaredatd tlz linguritdde
seminlede schinduf.Bii completede coada-goricelului din 200 gramede plante,du-
rata bdii - 20 minute,inimain afaraapel (apa de baie, reincdlzitd,mai poate fi utilizatd
de 2 ori); a se folosi o dati pe lund. In afard de aceasta,trupul se unge zilniccu
esenldde coada-goricelului. Se umpleo sticli cu floriculesein soare,se toarndpeste
florirachiude 38-4Ao/" si se lasdsd stea 10 zilela soare.

TRANSPIRATIA
NOCTURNA
Ca leacde casdcontratranspiraliei nocturnese folosegtedin vremuriindepdrtate
multapreciata salvie.Ea esteopdritdgi bdutddimineafa, pe stomaculgol,o perioadd
mai lungd de timp. Va extlagedin organismacele substanlecare declangeazi
in timpulnopfii.In vechilecdrlidespreplantemedicinale
transpiralia se gdsegteca
leac bibesc eficientimpotrivaacesteiindispoziliiurmdtoareacompoziliede plante:
cite 20 gramede salvie,creligoarisi coada-calului. Se opdresc,se lasdsd stea
pulinEise beao perioaddmailungd1 ceagcddin acestamestecde ceaiuriinaintede
miculdejun.Plantele fortificdintregulorganismsiinldturdastfeltranspiralia
nocturnS.
Cindam fost pentruultimaoardla curdla bdileKneipp,m-a abordato doamnd
betrine,spunindu-micit suferddin cauzatranspiraliei nocturne9i intrebindu-mdce
poateface.l-am indicatceaiulde salvie,1 ceagcdseara,inaintede culcare.Dupd
citevazileam intilnit-ola plimbare.Nu-iveneasd creaddcum de scdpasede aceastd

109
 transpirafie^nocturnd
dupdce bdusedoar4 cesticu ceaide salvie!,,Aminsdimpresia,,,
i-amspusrizind,c6 trebuietotusisd credetiie planteleajuti i;pi;i;,

TREMURUL
MEMBRELOR
PentruaceastdboalSse-pun 50 gramede sundtoare,2a grame
de poroinic
(untul-vacii),20
gl?t le c-i_ulotic^a:gylyryi
pilo sramede boibeoe ienlpai,'c,
rachiude secardsaude fructede'38-40%
14 zilie
in s6aresauin i[ropierea maginiide
gdtit.se iaudin ori-n.,ori1s-20.picatyri pusein ceaiulde plante;, ;;;";;{ ;i;;";;
se beauzilnic3 cegti(la1_ceasca - 1 linguritdcu virf).Compozilnceiiuluieste:frunze
de frasin, flori de_ c.oad.a-;oiicelului, salvii ,ri'.oaGlcalului cfte 20
9u16t_o91e,
grame- totulse amestecd bine.ln afarbde aceasta,se tab Oaide gezutcu virfuri
proaspetede molid,sunitoare,co^ada-.s-oricelului sau cimbru- pdntru1 baiede
gezutse iau 100grame de plante.intruiirtactiuneaexternda planieloraccelereazd
reusita,se fac 3 bdi de gezutla 14 zile(a se veciea,,BAi Oegeiui 't"
"p".t"" generald,')-

V I E RM I I

..,^"9i[9t*111",, se_m.inlelede dovleacau fost considerate de mareajutorcontra

vlermllor.tn caz de oxiurila copii,se dau zilnic10-15,iar la adulti20-30'seminte de
dovleacdecojite,pe care.cojila_(pielita)
find,subliretrebuieri i#i;t;";pt;l gi'l"iJ
trebuienlestecate foartebine.Dupd'aproximativ'1 ord se ia 1 lingurfabe uleide ricin,
$i pentruo curd contratenieise recomandd cu cdlduraserini"l"'0" dovleac.La o
dietdseverdse mestecdbinein 4 p,ortii 80-100sem.inle OeOovteJiO"*iit. 1co;4a nne,
adicdpielila,ramine!)qi-dup-a 1 ord sb iarl/2.lingura
de uleide ricin.oa6a tiejuri,iri
caz de.o primdnereusitS, si seincerceincd o-datdaceeagicurd,nu ipar"rfenomene
secundare diundtoare.Contralimbricilorajutdleaculbdbbsccu'morcovisi sfecli-
rogie.Nu numaisucul crud de varzd-aui'poat-educe la eliminarea f'mOii6il*,,Ji'!i
consumul hreanuluigi al cepei.$i usturoiuliiertin lapteaduceun ajutorrapid.

ZONAZOSTER
Suculemolient,alurechelnitei(Sempervivum teclorum) inldturd
foarterapiddure-
rile adinciprovocatede zona zost'er.S'edespicdtdind Oa-afungut-+-S din frunzele
cdrnoasegl se pun pe o_farfurie.
Sevacareiede-la suprafafdse ,n'g" o. .nt"u"oii pt
zi pe locurilesuferinde.
Suculpoatefi storsdin frunze'9icr.iajutoruistorcdtorului
elec-
tric de uz casnic.Botnavul
simtedejadupd primar{ngbreef6ctutOenetil.Jntr-o;;rL
vechedespreplantemedicinale se gdsegteurmdtoaieireletd:

25 gramede scoarldde stejar

10 gramede creligoard 9" pyn intr-unlitrude apd rece4 linguri
de plantebineamestecate, se lasd-pe
20 gramede ovdz
10 gramede musetel loc pindaproapede fierbere;se ia de pe
foc gi se lasdsd stea3 minute.Cu infuzia
25 gramede salvie cdldulase tamponeazd locurilebolnave
10 gramede sulfind-albd
(trifoi-mare) de mai multeori pe parcursul zilei.Res-
turile plantelorse aplicdpeste noapte,
usor incdlzitegi puseintr-obucdticdde
pinzdpe locuril'ebfectatede zonaioster.

110
 SFATURIPENTRUBOLIDE NATURACANCEROASA

IL OR L IM F AT ICI
C A N C E R U LG A N GL ION
Se umpleo sticldpind la gft cu maghirandin ultimarecoltd,se toarnduleide
mdslinegi se lasi sd stea10 zilein soaresau in apropierea maginii de gdtit.Se ung
ganglionii bolnavicu acestuleide maghiran, precum9i cu alifiede filimicdsau ulei
de sunitoare(a se vedeaarticolele si ,Sundtoarea").
,,Filimica
Frunzeleproaspete de pitlagin6-latdsau pdtlaginS-ingusti, de brusture(numit
9i captalan, frunzele sale mari ca o pdldriese gdsesc pe pante de piraiesi margini
umedede pddure), drdgaica proaspiti sau tulpinile si frunzele proaspetede
filimici sintspdlatesi zdrobitepe un fundde lemncu sucitorul de tailei.Frunzele tre-
buiezdrobitecit sint umede,pentruci apa ajutdca sevasd fie extrasddin frunze.
Apoi se aplici alternativ terciurilede frunzepe ganglioniilimfaticiafectati.Bolnavul
insugiva simlicel maibinecaretercide frunzeare efectmaibenefic.
Dacdoperaliaa avutdejaloc,se pot punepe lingdterciulde frunzeproaspete gi
compresede 4 ore cu bitter suedez - se pot face gi fricfiondri cu el -, precum gi
compresecu aburi de coada-calului, stindcite2 orein pat (a se vedea pentruam-
belecomprese ,,Parteagenerald"). Interntrebuiesd se ia neapdrat, micipe
in inghifituri
parcursulzilei,11lz-2litri de ceaidintr-unamestecobfinutdin 300gramede filimicd,
100gramede coada-calului, 100gramede coada-soricelului 9i 100gramede urzici
- 1 lingurild cu virfla 1i4litrude ap6!Cele3 linguride bittersuedezindicatesi in tra-
tamentele celorlaltebolicanceroase n-artrebuineglijate niciin cazulde fa1d.
La bolilemaligneale ganglionilor limfaticise ajungefoartefrecventla umfldturi
intdritede brale 9i de picioare,la aga-numitul elefantiazis. Bralelesau picioarele
incepsd se umfie puternic, devin insensibilesi tari, bolnavul are irqpresia cd membrele
suferindeatirndde trupulsdu asemeneaunor bucdli de lemn. In acest caz se pot
aplicatoatecompresele cu tercide frunzeenumerate mai sus,incepindde la gangli-
oni, dar terciulpoatesd acoperegi porliunile umflate.Unicesint insd in aceastd
situaliefrunzelede brinca-ursului, o plantdumbeliferd vivace,numitdin popor 9i
crucea-pdmintului, talpa-ursului sau urechea-porcului, care esterdspinditd pe cimpii,
grohotiguri, pdguni,rlzoareumedegi prin cringuriumbroase9i care strilucestecu
florileei albicioase,uneorirozdeschis.Plantadomindcu frunzele salecu cincisau mai
mullizimli9i asemdndtoare unor gheare, unor labe restul vegetaliei de pe cimpiigi
pdguni.Frunzelesintfoartecunoscutegi ca nutre!ex-celent pentru iepuri.Ldptdreasa
mea mi-a povestitcd vacilei9i cautdtotdeaunain finul proaspdtintii acestefrunze
mari.Frunzele se culegin cantitdli maimari,se spald,se zdrobescin stareumedd,se
aplici local peste noapte 9i se leagd bine. Aduc bolnavuluica printr-ominune
ugurarea in stareasa lipsitdde speranle.
$i nalba,ldsatdsa se moaiepestenoaptein apd rece,aducealinareprin inter-
mediulbdilor.Acesteacontribuiela retragerea treptatda umfldturilor bralelorqi pi-
cioarelor.Plindde promisiunieste gi ungereaacestorumfldturitumefiatecu suc
proaspdtde micrigul-iepurelui (a se vedea,,Mdcrigul-iepurelui').

C A N C E R UL I NT E S T I NE L O R
rasdde riddcini de obligeandesteldsatdpestenoaptecu 114litru
i lingurritd de
apd rece,diminealase incdlzegte Dinacestlichidse ia cite1 inghiliturd
9i se strecoard.
chiarinaintegi imediatdupdfiecaremasd- adicd6 inghitituri
pe zi,nu maimult!
111
 In afard de aceasta,este necesarurmdtorulamestecde ceaiuri:300 grame de
filimici, 100 grame de coada-soriceluluigi 100 grame de urzici (amestec-ate bine).
Se ia de-aicipentru p-repararea'ceaiului 1 lihgr.rrita"cu
virf la t/4 litrube apa. Raliaper{-
t;u o zi este de 112-2litride infuzie.Bolnavulb6a exactdupd ceas la fibcaresfert de
ord sau o datd la 20 minutecite 1 inghifitur5;in acest mod, ceaiuleste bine acceptat
de cdtre stomac. Experientaaratd cd datoritdacestuiceai inapetenlabolnavuluieste
inldturatdrapid.
Maideparte,se scoatedin ratiazilnicdde ceai cite tlz ceagcddimineafa,la prinz9i
seara inainte de fiecare masd, s'e adaugd clte 1 lingurd de 6itter suedez si se bea
aceastdcantitatede fiecaredatd pe jumdtate,inghitituracu inghiliturd,tlz or5'inaintegi
112ore dupd fiecaremasd. Dacd bolnavulnu-suiportdcantitaieade bitter suedez,
adaosulse poate reducela cite 1 lingurildde bittersuedez.
Ceaiultrebuiepdstratcald intr-unterynos.in afardde aceasta,se pun comprese
cu ierburi suedeze pe tot abdomenul.in acest scop, se ia o bucatd'marede vatd,
carese umezegtecu picdturi;ea se intindein stratsublirepesteburtd.$i compresete
cu aburi de coada-caluluiusureazddurerile.De aceeatrebuieaplicat'ecft sb poate
de des, eventualcfte2 ore diminealagi dupd-amiaza in pat gi apoi'peite noapte(a se
vedeapentruambelecomprese phrtbagJnerald").
La 1 octombrie1979a venitla mine din HamburgcuplulHelmutgi Ber^ta E. sd-mi
mullumeascapentru ajutorul primit prin brogurJ mba ,,sindtatb din farmacia
Domnului". DoamneiBertaE.,in virstdacum de 53 de ani, i s-a format,dupd o cddere
pe scard, o tumoare pelviani, insotitdde dureri puternice.in ianuarielgTT a fost
supusd intr-o clinici hamburghezdunei operafii,al cdrei diagnostica sunat asa:
Tumoareino-perabila din cauzaexcrescentelor mari! Oup? Z siptdmini de spitalgi o
cdderetotalaa pdruiui,a fost externqtdin iebruarie1977.in acel'moment,doamnd B.
gtiadejacd este bolnavdde cancer.In noiembrie1978,bolnavas-a internatcjinnou in
acelagispitalpentrutratament.De data aceastas-a efectuato tdieturdabdominalape
Palga dreaptd.lardgia fost tratatdgapte sdptaminiin spital.La un tratamentulterior,
in februarie 1979, s-a constatatin partea stingd abdominaldsuperioard o tumoare
chisticdmare cit un cap de copil. La 2A martie 1979,femeiaa fost operatddin nou.
Medicals-au constatat,fdrd nici un dubiu, metastaze.Pacientaa fost hrdnitdartificial
timp de 5 sdptamini,dar nu s-a inregistratnici o ameliorarea stdriiei. Chiarsi hrana
pas?tdera virsata dupa scurt timp.
ln aceastdperioadd,mediciii-au comunicatsotuluica situatiasotieisale era fdrd
scdpare.Scdderearapidda greutdliide la B0 la 62 kilogrameerd si ea concluOenta. in
acest moment, domnul E. a primit cadou brosura mea ,,sdnitate din farmacia
Domnului". 9i-a fdcut rost urgenide c$ivalitride bittersuedez,de ceai de filimicd,de
urzicd s,i de coada-goricelului, ca gi de radacini de obligeand dintr-o farmacie
hamburghezd.Cu acordul medicilorcare o tratau in spitaluldin Hamburg,bitterul
s,uedeza fost ap.licatsub formd de comprese pe intregul abdomen, aga cum este
descrisin brosurS.DoamnaBertaE. a bdut ceaiurilede planteca gi cele 6 inghilituri
de ceaidin radacinide obligeand.
ln decursula 48 de ore dupd folosireacurentda celor de mai sus, a survenito
schimbarein bine pe care n-o mai speranimeni9i care a surprinsextraorciinar intregul
corp medicalgi pe toli cei implicafi.Dupa 10 zile,la 24 aprllie1979,pacientaa fost ex-
ternatdpentru a fi tratatain continuareambulatoriu,fiind consideratdde medici intr-o
,,starea sdndtdtiirelativbuni". Doamna E. a fost insi dupa externareatlt de sldbitd,
incfttimp de citbvasdptdminia trebuit sd stea la pat. Tratbmentulfitoterapeutica fosi
continuat cu congtiinciozitate. Starea generald i s-a imbunatalit din sdptdmind in
sdptimind. Poftaei de mincare_putea fi din nou considerati drepitbund, iar cregterea
in greutateprogresacontinuu.DomnulHelmutE. a relatatmai tir.ziuintr-o scrisoaredin
B august 1979 cd acest ,,miracol"s-a infdptuit doar de cdtre mina binecuvintatda

112
Domnului. Mullidintreprietenii,
cunoscufiigi rudelelor au devenitprieteniiplantelor
medicinaledin cauzaacesteiintimpldri.HelmutE. scriein final,printrealtele:,,So!ia
mea9i cu mineautorizimin mod exprespublicarea..cazuluinostru>>, pentrua reda
astfelsperanlaoamenilorcarecauti ajutor."

CANCERUL
I.ARINGELUI
Pentruaceastdboaldeste nevoiemai alesde nalbe proaspete.Nalbaigi pierde
prin uscareo treimea fo(ei ei curative.Sd fie deci neapdratproaspeteplantelecare
se lasdpestenoaptein apd rece.Sintnecesarezilnic,4cegticu ceaipentrubeutgi 6
cegtipentrucl5titsau g_argard, adicdin total2112litri.Se calculeazA 1 lingurild(cu virf)
de plantela 1 ceagcS.Se pun plantelesearain apd recegi se lasdsd stea'pirna in Oi-
minealaurmitoare,apoitotulse incdlzegte, se filtreazd9i ceaiulse pdstreazd intr-un
termoscldtitcu apdfierbintesau se incdlzegte de fiecaredati in bain-marie. 4 cesticu
ceaisint biute inghilituri cu inghitituri, 6 cegtisintintrebuinlate pentrugargari $
clitire.
Aceste10 cegtifac ca boalamaligndexistentda laringelui sd se retragdcurind,
chiargi atuncicind ea se aflddejain ultimulstadiu.Resturile de plantede dupd pre-
parareazilnicda ceaiuluise lasi in ibricgi se incdlzescsearacu pulindapi. Plantele
se amestecdcu fiini de orz (carese poateprocurade la morisau de la magazinele
specializate in alimentenaturalebogatein vitamine)9i se incilzescdin nou. Terciul
cald este intinspe o bucatdde pinzdcu care se infdgoardzonalaringelui. Se mai
leagdseparatdeasupragi o bucati calddde pinzd.Dupi primacompresS, bolnavul
simtedejao usurare,iaradeseaii revinein a patrasaua cinceazi voceapierduti.
Acelagitratament ca in cazulcanceiuluilaringian se aplicdin cancerulesofagului.
Pe lingi iompreselecaldecu terci de orz se p"un noapiea9i compresecu aUririAe
coada-calului(a se vedeapentrucompresele cu aburi,,Partea generali"gi ,,Coada-
calului") gi se facegargardadinci folosinddrigaici proaspatd(a se citi 9i ,,Cancerul
limbii").

CANCERUL
LIMBII
Drigaica proaspdtdgi mdrunlitiesteopdriti gi lSsatdin scurtrepaos.Se calcu-
leazd6-8 cegtipe zi, pentru1 ceas,cd se folosegte1 lingurildcu virf.Se cldtegte9i se
lace gargardpe tot parcursulzilei
cft se poatede adinc,dupdcareceaiulestescuipat.
dintre2 gargarese bea din cind in cind cfte 1 inghiliturdde ceai.
ln intervalele
se retragrapid,durerilecedeaziadeseaincddin ziuaa patrasau a cincea.
^l.Jmfldturile
In majoritatea
cazurilornu maisintnecesarerazele.Pringargard,cldtitsi biut de ceai
de drdgaici,pacientulse va simfiintr-untimp surprinzitorde scurteliberatde orice
afec!iune.
CANCERUL
OASELOR
Se beauzilnic4 cegticu ceai de coada-soricelului, intrucftaceastdplanti are un
efectfavorabilasupramdduveiosoasemai ales prin acfiuneasa hematopoetici. La
aceastase adaugd2 cegticu ceai de filimici 9i 2 cegticu ceai de urzici ca mijloc
depurativ (plantelesd fie pe cft posibil proaspete!).La 1t4 litru de ape se
intrebuinleazA 1 linguri!5(cu vffi de plante.Se adaugdla 1 ceagci cu ceai 1 lingurd
de bitter suedez gi se bea ilz orbinainte9i ttz ord dupi fiecaremasi cfteIz ceagc5.
In acelagitimp,se fac de maimulteori pe zi frecliicu tincturi de coada-soricelului (a

113
se vedea ,,Moduride folosire"la ,,Coada-goricelului
), tincturi de titineasd (a se ve-
dea,,Moduride folosire"la ,,Tdtdneasd
) gi.bittersuedez.
Dacd s-a constatattotusi o tumoar6 la os, atunci se urmeazdtratamentulde la
,,tumorimaligne".Dacd dureiilede oase provinde la metastaze,trebuietratatfiecare
loc de unde pornescmetastazele.

CANCERUL ORGANELOR PELVIENE (GENITALE) -

bolilecanceroaseale ovarelorsi ale uterului '
zilnic1tlz-2litride ceaidintr-unamestecde plantedin 300gramede
-... Qtptggdtesc
filimici gi 300gramede coada-soricelului. Pentruaceastasintnecesare 6-5lingurife
(cu.virf)de plante.^Rali? de ceai'sebea incetulcu incetul,pe parcursulzilei.g fingr.iri
de bittersuedezsintdiluatecu ceaigi luatein porliirepartizate inaintesi dupdfiec"are
masj.
. -lnplus,se fgrcsdptdminal bii de sezutcu coada-soricelului (a se vedea,,Moduri
de folosire" la ,,Coada-goricelului").Ap'ade baiede la primabaiedb gezutesteturnatd
inapoi peste plantesi, reincdlzitd, mai poatefi fotositdde 2 ori. daiteOe sezut cu
c.oada-goricelului pot fi fdcuteinsd gi zilnicdacd bolnavale suport6.in caz'de crize
dureroase ar trebuiaplicate in pluscompresecu aburide coada-calului si compre-
se cu bittersuedez(a se citidescrierea lor la ,,Tumori").
latdo scrisoare din parteauneifemeidin R./R.F.G., Oin4 februarie 1980:,,Simtne-
voiasd vd scriuSisi vq multumesc. Dindecembrie 1978am zdcutpatrulunila pat qu
doud vertebreiupte. in aiest intervalv-am putut studia brogurap" lnoJdi". -i"
februarie1979,cumnatameaa fosttrimisdacasddin spitalca fiinbfdrdsperanfe,cdci
aveacancerla organgle_genitale. Mediciii-auspusfrateluimeu cd solialui'armai
p_utea.trdivreopatrusdptiminisi cd nimicn-o maiputeaajuta.Nu maierdin starenici
sd mdnince,iarin camerdpluteaun mirosde putreiaclie. Atuncia incercatcu plantele,
conformbro.gurii dumneavoastrd. A bdutzilnicZttz litii dintr-unamestecde plante,9i
anumecoada-soricelului, urzicdsi filimici,iardimineala, la prinzgi searadiiuacitei
lingurdde bittbr suedez intr-o ieaggd cu ceai. Si-a '5rrr 9i compresecu ierburi
suedezepe zonaorganelor genitale. ln scurttimp'i-areveniiapetitul, asa cd a putut
mincadin nou,iar mirosulde putrefaclie a dispdiut.Au fost eliminate din vagin'nigte
butSli mari,negre,de care s-a speriatla inceputfoartetare.Dar astaa foside fdpt
curdfirea.Astdziigi vededin noude gospoddrie, gdtegtegi mergela plimbare. Mediiul
ei curant,carea primitraportulspitalului, n-amaiponieniiniciodatd dsaceva.Noiinsd
gtimcd sintminunile dinfarmacia Domnului.''

CANCERUL
PANCREASULUI

^Aici se aplicdacelagitratamentca la ,,Cancerul (a se vedea la pag.

intestinelor"
112).

CANCERUL
PIELII
Daci estevorbadespreo boaldmaligndincd inchisi a pielii,atunciloculafectat
este tamponatde mai multe ori pe zi cu sevi galben-portocaliede rostopasce.
Oamenilorcaren-auposibilitatea
s5-9iia din gradindsau din naturdfrunzegi'tulpini
proaspetele recomandplantarearostopascdi intr-unghiveci.Dacdboalaestedejao
rani deschisi, necrozatd,cu secrelie riu mirositoare,se fac spdldrisi imbdieri

114
alternativecu infuziecaldufi de coada-calului9i cu ceai de nalbi oblinutin extract
rece.lVlarginilerdnilorsintmaiintiiunsecu suc de rostopascdgi, cind hcestaa intrat
in giele,.cualifie_de-filimicf(a ge vedeaarticolul Fri.rnzele
,,Filimiba"). de pitlagini-
latd gi de pitlagini-ingustd,spdlate,zdrobitesi frecatepindse formeazddn terci de
frunze,se pun directin ranadeschisd.Dacdbolnavulnu suportdla inceputacestterci
de frunzedin cauzapresiuniisau a tracliuniiputernice,terciulestedat deoparte;se
spaldloculdin nougi se incearcdiardgiaplicarea terciuluide frunze,pindce bolnavulii
simte efectulbinefdcdtor. Se pot pune 9i peste noaptecompresecu infuzie de
coada-caluluigi nalbi. lntern,trebuielualepentrucurdlireasingeluizilnic4 cegticu
ceaide urzici,'ventrilici,-filimici si coada-ioricelului,bmestecitJinpa4iegalb.Se
folosegte1 lingurildcu virf din ac'estamesfecpentru 1lq litrude ap'd.Plaitelese
opdrescgi se lasdsd steapulin.
Se intimplduneoridupdindepdrtarea prinoperaliea unoralunitesau a unormici
nodulitari pe pielesd se formezebolide pieledesihise,purulente'9i umede,careau
caractermalign.Aici se aplicdacelagitratamentca la rinile deschise,necrozate, cu
secretiiriu mirositoare pe care le-ammenlionatmai sus. Dacdsuprafefele deschise
sint rispinditepe tot trupul,atuncise fac bai completecu coadd-caluluisi nalbi.
Bolnavuleste infdguratpeste noapteintr-unceargif pe care s-a presdrat'tercide
frunze de pitlagini-lati 9i pitlagini-ingusti. Se inmullescbolilemalignede piele
cu pete binedelimitate, inchisela culoare,asemindtoareunor cruste;ele pot fi unse
cu suc proaspit de drigaici (a se vedea,,Moduri de folosire"la ,,Drdgaicd") de mai
multeori pe zi, cu succes.Sucul,turnatin sticlule,poatefi pdstratla frigider.
O mamdtindrd,de 30 de ani,a fost operatdde o alunildcarei-a crescutbruscin
apropiereazoneiaxilare.S-a constatatcd era canceroasi.Au fost necesarepatru
operaliigrele,cdcieraupringisi ganglionii limfatici.
Tdieturile
adincialeoperafiilor de la
subsuoarderaudeschisegi inflamate. Tindrafemeieera incapabildsa se 6cupede
casd 9i de copii 9i era disperatd.A fost solicitatajutorulunei surori de caritate.
Compresele cu terci de frunze de pdtlagini-ingusti 9i lati (a se cdutareletapre-
pardriila,,Moduri de folosire"de la,,Pitlagind"),
spdldturile
cu infuziecdldu!5de nalbi
si coada-calului, biile completede cimbrudin 200 gramede cimbrugi ceaiuldin
300 gramede filimici,cfte100gramede coada-soricelului si urzici (la tt+ litrude
apa se ia 1 lingurildcu virfdin acbstamestecde plbnte),si anr-lme 1 litrribdutzilnicin
inghiliturimici repartizatepe parcursulintregiizile- au adus un ajutorrapid.Dupd
exacto lundrdnileerauvindecatesi tindrafemeiea pututsd-givaddiardgisingurdde
gospoddrie. Acestea sintminunile cilin Domnului!"
,,farmacia

CANCERUL PLAMiI.I
UI.UI
Se beauzilnicin inghiliturimici4 cegticu ceai de coada-soricelului 9i in pluscfte
1 ceag.c{cuceai de coada-caluluidimineala, pe stomaculgol si seara,tlz o16, inainte
de cin5.In timpulzileise mestecdrddicini de o_bljgeand. Lichidul se inghitecu pulin
ceaide coada-goricelului 9i ramagilele
se scuipd.In caz de crizede durerese aplici
pestenoaptecompresecu aburi de coada-calului, iar pestezi timp de 4 ore com-
presecu ierburisuedeze(a se vedeapentruambelecomprese,,Partea generald") pe
regiuneapulmonard, eventualgi pe spate.

CANCERUL
RINICHIULUI
in acest caz se ia un ceai de planterecomandatde mediculelvefian,preotul
Ktinzle,pentrusclerozi renali: splinuli-de-pidure,drigaici, urzici-moartS-albi

115
9i galbendin pdrliegsie,4 cegtipe zi, bduteincetulcu incetul.Cfte1 lingurildde bit-
ter suedezse adaugain 3 dintrecegti.Sintindicatebdilede sezutcu cdaai-calutui;
t.O9gtqtq de-plantepentru1 baiese lasdin timpulnopfiila niuiatin apd rece,a Ooud
zi lichidulincdlzitse toarni in apa-debaie,durbtabeii'- 20 minute,apa de'baiese
toarndinapoipesteplante,astfelincit dintr-obaie de sezutse poi face trei. peste
noaptecompresecu aburi de coada-calului, 'timp
pestezi de 4 ore compresecu
ierburisuedezepe rinichi(a se vedeapentruambelecomprese ,,Parteagen'eratdi).
O
performanld. surprinzdtoare laptele de trosiot, 3-4 cegti-pe zi. peste
o realizea2d
troscot- 1 lingurilacy virf la 1 ceagcd- se toarndlapteclocotit,se t'asdsd stea r/z
minut,se beacald,in inghilituri mici.

CANCERUL
SiNULUI
Tratamentul intervine dupdo operalie.Se ung cicatricele pindla subsuoardcu ali-
fie de filimici (a se vedea preparaieaalifieiahicoluldespre filimicd).
Rdm5gilele de la_prepararea -pentru
alifiei pot fi apiicatelocalde 4-5 ori; in pre'atabil, ele s'e
incdlzesc.pu!in. Ele singurefac ca pieleasd se netezeasce gi sa capeteo culoare
normald.Ungereacu alifiede filimicdducela dispartilia tensiuhilor puiernice carere-
zultddupi o astfelde operaliegi radiazdpindin bra!e.'Dacd au sufeiitsi ganglionii lim-
fatici,se puneterci cu frunzede pitlagini-ingusti sau lati (a se vebJa,,Moduri de
folosire"la ,,Pitlagina-ingustS')de maimulteorlgi se procedeaiiin restagacum este
descrisla,,Cancerul ganglionilor limfatici".
In afari de acestea,esteindicatun amestecde ceaiuridin 300 gramede filimici,
100gramede coada-soricelului Si 100gramede urzici- toatebineamestecate. De
ajgise folosegtepentrripregdtirea'ceaiuhfi 1 lingurilicu virfla 1t4titruOeapd.Ca ratie
Silnicise preparell,e-2litri de infuziecarese bea'peparcursul zileiin injnititurimibi.
In plus,se scoatedin aceasti portiezilnici dimineala,'la prinz9i searainairitede fie-
care masdt/e ceagcd,se toarndin ea 1 linguri de bitter suedezsi se bea aceasti
cantitatepe jumdtate,de fiecaredatd|2 oE inainte9i r/e ord dupd fiecaremasd,in
inghitituri
mici.
Dacdapardureri,ar trebuipusemaides compresecu ierburisuedezesi com-
prese.cu aburi de coada-calului(a se vedea,,Partea generald" pentruambeiecom-
preEe). Toatetratamentele insiratesintindicatesi in cazuluneinoiiormiri de noduli.
Intrucitsiniigi organelegenitalesint strirns'legate intre ele, ar trebuiluatin con-
siderare gi efectu.at si.tratamentul carese gdsegtela,,Cancerul organelor pelviene".
O femeietindrdimi relateazd: ,,Ladoud sdptdminidupd nagterea'copilului am
cdpdtatnigte. intirituri in sin 9i o. inflamaliea sfircuritor,insolitdde temperaturd 9i
dureriput_ernice. O comprqsi cu ierburisuedezea fdcutca pdstenoaptesd-midid-
pardtot rdul.Sintlirancd. Intr-ozi am observatsi la una dintrevacilenbastreo infla-
mafiegi intdrituri in uger.M-amginditcd dacd bitterulsuedezajutdatftde uimitorde
repedela oameni,atunciastaar fi posibilqi la un animal.Am incercatacelagitratament
gi am fost pldcutsurprinsdcindam avutun succesasemindtordupdscurtiimp."

CANCERUL
STOMACULUI
intr-unasemeneacaz se pun pe stomacpe parcursulzileicompresecu ierburi
suedezetimp de 4 ore;dacd bolnavulestein stare,ar fi bine ca aceste4 ore sd le
petreacdin afarapatului.Numaisi aibd griji sa-ifie compresele
acoperitecilduros,
ca sd nu se creezeo senzatiede frig din cauzaevaporirii.Se pun in timpulnoplii
compresecu aburi de coad'a-caluluiliar dacdse iveic durerimari,se apli6daceit'e

116
compresecu aburi9i dimineala9i dupd-amiaza cite 2 ore in pat (a se vedeapentru
ambelecomprese,,Partea generald"). In plus fafd de acestecompresetrebuiesd se
bea incetulcu incetul1112-llitride ceai,pe cft posibildin urzici si filimici proaspete,
amestecate in pd(i egale.in cancerulgastricihcipientajutdsuiul proaspdtstdrsai
mdcrigului-iepurelui,3-5picdturila fiecareo16,bdutein ceaiulrecomandat.
Dinscrisoarea unuiparticipant la rdzboi,datatdiulie1979:,,Dupd intoarcereamea
din prizonieratin 1947am avutcancerla stomac.Doctoriim-autrimisacasddin spital
considerirndu-md incurabil.Silit de imprejurdri, m-amindreptatcdtre naturamarelui
nostruCreatorgi mi-amciutat plantelecorespunzdtoare: urzica,pdpidia, coada-
goriceluluisi pitlagina,din al cdrorsuc am luato dati pe ord cfte1 inghiliturd. Dupi
numaicftevaore am remarcatc6-miera multmai bine,maialescd stomaculpdstrain
sfirgitpulinulpe care-lmai puteamminca.A fost salvareamea.De-atuncim-amocu-
pat seriosde plantelemedicinale care-mideveniserd atftde dragi gi am avut cu ele
nistereusitede vindecareminunate.CdciCreatorulnostrua pus puteritdmdduitoare
enorme?nnaturaSA.
Acumveliinlelegecd md simtdeosebitde legatde fiecareom careimplinegte prin
plantelemedicinale poruncadragosteifald de aproapelesau gi trdiegtemiracolpeste
miracol.De aceeasd nu vd lSsaliin nici un caz descurajatd de atacuri,care de fapt
sintprodusenumaide forleobsci-rre. Marilebucuriilegatede vindecdrile prinplanteie
ridicdcertpestetoateneajunsurile omenegti carestirnescastfelde greutiti!"

CANCERUL
TESTICULELOR
Se inlimpledin picate tot mai frecventca pe lingdbirbalii adullisd fie lovilide
aceastdboald maligni gi bdieliide vir.stdgcolardsau tinerii.Poatecontribuiela
aceastdboaldcatastrofald modapantalonilor foartestrimlila tineretuldin ziuade azi.
Adeseaapardeodatd,la sdptiminiintregidupdoperalie,dureriinsolitede umfldturi in
alte locuri.Cu toate acestea,tratamentul trebuiefdcut fdrd intreruperepe locul de
undea pornitboala,deciin regiuneatesticulelor. Se aplicdacelagitratamentca in
cazul,,Canceruluiganglionilor (a se vedeala pag.111).
limfatici"

CANCERUL
TIROIDEI
Se face gargari foarteadincdalternativcu ceai de drigaici 9i de nalbi. Cu
aceleagiplanteproaspetese pun compresepe timpulnoplii.Planteleproaspetese
spald,se zdrobescpe un fund de lemn cu ajutorulunui sucitorde tdilei pind se
formeazdun terci,se aplicdlocalgi se leagd.La planteleuscate,resturilede la ceaiul
pentrugargardsint inc5lzitecu pulineapd, sint frecatecu fiini de orz (carese
gesegtela mori sau magazinespecializate in alimentenaturalebogatein vitamine),
sint intinsepe o bucatdde pinzd,aplicatelocalgi legate.Pe parcursulzileise pun
vremede 2 ore compresecu aburi de coada-calului (sestd in acesttimpin pat)gi
de 4 ore compresecu ierburisuedeze(a se vedeapentruambelecomprese,,Partea
genprald").
fn afardde acestea, trebuiesd se consumezilnic,incetulcu incetul,1112-2litri de
ceaidintr-unamestecde plantecompusdin filimici, coada-soricelului si urzici in
pdrJiegale(1 lingurifdcu virflatl+ litrude apd!).Dinraliazilnicdde ceaise!scoatede
3 ori cftet/e cea9c6,se toarni in ea cfte 1 lingurildde bitter suedez9i se bea de fie-
caredatdt/z ceagcdrepartizatd 112ordinaintegi t/e ord dupdfiecaremasd.

117
 ctRozA HEPATTCA
gi GANCERUL
FTCATULUI
2 cegticu infuziede perdicutS,, una bautadimineala,pe stomaculgol 9i cealaltd
seara,tlzord inainte.decind,aluldatiitincaz de cirozdfrepatica, iiiqi O" boaldma-
lignda ficatului.Insuficienla respiratorie care survinela acestedoud boli este astfel
eliminatd dintr-unfoc.La ti+ litrude apdsepyne r tinguiif J"-pr*]". in ptus,se iau6
ingiilituride ceai de ridicini de obligeani (a se CSrtata articotul despreobligeand)
9i,?-3 cegticu ceai de urzici.Ar trebu-isd fie-pusepe regiuneaficatului,pe parcursul
zileitimpde 4 ore,compresecu bittersuedez,iai compreselecu aburi de coada-
calului (9 tt vedeapentruambelecomprese,,Partea geherald,') si iaapticate pe cirt
posibil^dimrl11!?-?idupd-amiaza cfte,2 oie,.stirnd
in pat,"cagiin trmpuinoplii
loatecompresele trebuieacoperitecu bucdticalOede pinzd,c'asd nu'seproducd
o senzaliede frig din cauzaevapordrii!

LEUCEMIA

Amestecde ceaiuri: 30 gramede filimicd

20 gramede ventrilici 30 grame de rostopascd
25 gramede dragaica 30 gramede urzicd
25 gramede coada-soricelului 15 gramede sundtoare
20 gramede pelin 15 gramede rdddcinide papddie
30 grame de mldditede soc 25 gramede barba-popi

Dinacestamestec_deplantese
zilese beauminimum 2 litride ceaiia ] lingurildcy vry b th litrude apd.in timpulunei
in lngh4ituiimici.De mareimportinla 5J prin-
tele sd.fie luateproaspetedin natur6,-mtcarcitevadin celJ b*r"r"te. ".qIntrucitin
leucemiecauzaaparifieiboliitrebuie m.ajoritatea cazurilorin splini, m"i ir"-
buie bdutesi 6 inghilituri .cdutatS,in-
de.ceai din ridicini de obligeane.-fting;uri1a'rasa Ol
rdddcindde'oblige'anb sg iasi feste noaptein t/i titrude ap.i rece,diminealase
incd.lzegtesi se s-trecoard. se ia'inaintegi'oupafiecaremasdbirtet inghifiturd. 3 lin-
gurife(se pot adminisira pini la 3linguri;oe'bittersuedezsint dilujtdiri s c"rli c,
ceaide plante.Aceastdcantitatese bea ciistribuite de fiecaredatdttz oL in"'ni;'g'it;
ord dupd fiecaremasi. Se recomu.nd? compreselecu ierburi suedeze,timp be +
ore,.pe.regiunea ficatului9i a splinei,precumgi compreselecu jburi'de boada-
calului(a se vedeapentruainnetdcomplese,,Pariea gerierald").Artrebuievitatetoate
alimentele acide,ca portocalele, ldmiile,grapefruiturile, sucrrilede fructesi fructele
acrigoare,crud.e,_la fel 9i mincirurilefoartesdratesi puterniccondimentate, mezelurile
gi carneagrasd.Compotulde merepoatefi consumdtin orice."ntitji..
bdiatde 6 ani:PeterW, oil N./R.F^G. avealeucemie in ultimul'stadiu. iricepudein mii
1978cu febrdsi dureriin picioare.intrucltstarealui nu se imbundtalei,eetbra intratla
inceputullui iuiie1978pehtrurr-ra4a.nni i" iI ruanntreim. Nici'dupdexternare
nu s-a constatatnici o ameliorareCind l-am-pit"r vdzutpentruprimadat6, Peternu mai
aveapdr, era foartepalid,
se vedeape el cd erafoarte .obositgi fdrd apetit.Avea'cearcdne negreilinci srO o"ni,
gravbolnav.Copiluls-ainvioratimediatdupd primaOlij
de cimbru (a se vedea,,Moduri de folosire"la ,,Cimbru")pe cire ii, iairt-o pdrintiila
sfatulfleu.Apade baie,turnatdinapoipesteplante,a'riraifostincilzittl;5;;';;;
agacd s-auputut tlgi bai.Apoi9 beuJce1u1de ptantesusmentionat. CopiLt,-oe,si
era atft de micu!,l?p?
igi lua la fiecaresfert de ord inghititurade exactla
".ji,'riii'nou-se
118
ceas. $i la masi se linea de regimuldieteticprescris.La sfirsitullui noiembrie1978,
pdrintiis-au dus cu copilulla spitaluldin Mannheimpentru inalizelede singe. Pro-
fesoruluii s-a pdrut un mister,rezultatulanalizelorfiind multimbundtdtit.La mijlocullui
decembriepdrul i-a crescutdin nou des gi Peters-a dus iardgicu perinliila'analize.
Constatareaa fost: ,,Hemograma este mai bund decft cea normalS.i' MeOiciinu stiau
cum s_dgxpliceincredibilul, inimaginabilul.
ln aprilie1979,Petera venit cu piriniii in
sala din Traunstein/Bavaria superioard,pentrua asistala prelegereamea ca un iopil
perfect sdndtos. Erau prezenli cca. 1800 de oameni. Propo(ionale au fost gi
aplauzele,cind l-am prezentatpe Peter publiculuigi am relatat povestea suferintei
sale.Si la sfirsitullui octombrie1979,pdrinliilui au vbnitcu el la pielegereatinutdde
mineth salaJahn din Pforzheim,la carb au ilarticipat22a0de perdo"nelgi iici tm pu-
tut ardta publiculuiun copil completsdnitos. Petermai bea cu sirg, dupd cum mi-a
scrisin 1979de Crdciun,ceaiulde plante,mamasa fi pune tot mereucataplasmecu
ierburi suedezepe splini 9i git, il mai friclioneazd 9i cu ulei de maghiran (ganglionii
de la gft fuseserdgi ei in suferin!5).Mi-a desenat pe o foaie de hirtie cu creioane
coloratefilimica,urzicagi coada-goricelului gi a scrisdedesubt:,,Salvatoriimei!",ceea
ce gdsescabsolutunic.Pdrinliii1mai duc 9i acum din cind in cind la controlmedical,
degi Petereste un bdiatsdndtos.
Considercontrolulmedicalextremde important!$i continuareaconsumdriiceaiu-
lui de plante9i a aplicdriicompreseloro socotescbund. ll feregtepe cel care a fost
odatdbolnavde cancerde o eventualirevenirea bolii.
.
TUMORILE
PreotulKneippatrageatenliain scrierilesale cd minunatacoada-caluluiface si
stagnezefiecaretumoarebenigndsau maligni gi o dizolvdincetulcu incetul.M-am
putut convingesingurdde acestlucru.De ce sint atft de pulin luatein considerare
scrierilelui Kneipp?Cftoroamenibolnavipe moarteli se poateoferiastfelo gansi de
viald9i de cftdsuferin!5 pot fi crulalicei apropiatilor!
Cercetdrile meleau doveditci in toatetumorilecompreselecu aburi de coada-
caluluisintde cel maibun ajutor.Se iau2 miiniplinecu coada-calului, se pun plan-
teleintr-ositdgi se atirndpesteo oaldcu apd in clocot(se poatefolosigi o oaldde
gatitsub presiune - o oald-minune). Coada-calului aburit5,muiatigi fierbinte
se pune
intr-opinzd9i se aplicdacolounde se aflStumoarea,umfldtuga,abcesul,chistul,
adenomul,melanomul,tumoareapapilardsau hematomul.In caz de boli foarte
gravese incepeincd de diminealdcu aplicareacompreseiin pat gi se lasd2 ceasuri
pe loculbolnav.Dupd-amiazd se repetdpunereacompreseitimp de 2 ore in pat, iar
pestenoapteea esteinnoitd.Bolnavultrebuiesd transpire9i sd steala cald!Aceeagi
coada-calului poatefi intrebuinlatd de 3-4 ori. La prinzse aplicdtimp de 4 oreo com-
presi cu ierburisuedeze.Locultrebuieuns maiintiicu unturede porc sau alifiede
filimici, apoise aplicdo vatdumezitdcu biiler suedez,se punedeasuprao vatdus-
catdpentruizolaliatermicd,se acoperdcu o foliede materialplasticgi se leagdcu o
bucatdde pinzi. Cu aceastdcompresd,bolnavulpoatesd umbleprin casd sau sd
9ad5.Dupi scoatereacompreseise pudreazipielea,pentrua impiedicaaparilia
mincdrimilor.
ln caz de tumori,abcesesau umflituri,care sint plasateextern,pe epidermd,se
puneterciul proaspit cu frunzede pitlagind-ingustisau lati gi brinca-ursului(a
se vedea,,Cancerul ganglionilor limfatici"),
Urmindtratamentul in mod regulatgi con-
tinuu,poatesurveni incddin a cinceazi o ameliorare gi dupd10-14zileun rezultatdin-
tre celemaibune.Suculproaspdtal mdcrigului-iepurelui (sespaldfrunzelegi se trec

119
 in stareume.dd prinstorcdtorul electricde uz casnic)atingegi el prinungerealocurilor
bolnaveperformante bune.
, fntern,^se prescriu,dimineata,ordinaintede miculdejunsi seara,112oreinainte
-112
de cind,cite 1 ceagcdcu ceai de coada-calului,iar pe p-arcuirsul zilei1 112-2litride
ceai dintr-unamestecde plantedin 300 gramede filimicS,100 gramede coada-
goricelului.9i 100 grame de urzici (tobtebine amestecate). in acest ceai se
amestecd,dacSesteposibil,de 6 oJige zi_(de fiecaredatd la un intervalde 1 ceas)
intr-ocand3-5picituride suc de mdciigul-idpurelui.
O femeiedin Bavaria scrie:,,V-am siris de curindcd vecinulnostru,un bdrbatde
+g"Ogani,tatda patrucopii,,afosttrimis. acasddin spitalfoartegravbolnavgi disperat,
avindo tumoarela cap si fenomenede paralizie.'O jumdtate"a feleieradejaparati
zatdgi din cauzaparaliziei ochiuldin aceai:artestdtea'complet inchib.Medicii'iuibut
cd nu va maideschide acelochiniciodatd. Vd puteliimaginace ne-ammiratgi Or"rr"t
ci!d,.laputineziledupd ce a inceputsd intrebuintdze colnform sfaturilordumneavoas-
trd-plante din ..farmaciaDomnului",ochiuli s-a deschisdin nou si omuluiii ilrge
iardgimai bine.Cindmediculfamilieia venits6-lviziteze 9i a vdzut'ochiul deschissi
stareaevidentamelioratS, a trebuitsd ia loc pe un scaunde atftauimire.A fost db
pdre_re cd a9acevanu s-a maiintimplatpindaium niciodatd!,,
DomnulJoachimM. din B./Allgdu se adreseazdla 25 iunie1979in scrisredactiei
unuiziar.german: la atacurile
,,Referitor din presagermandimpotrivadoamneiM;1."
Treben9i a broguriisale .dndtate din faimacia-Domnului,, dorescsd vd reljtei
cazulcopiluluimeu:Daniela, ndscutdpe 4 august1973,a fost ingrijitdde noi cit se
poatede bine,dusdla toateexamenele medic-ale preventive, chiar-gila celemai mici
simptomede boaldmergeamimediatcu ea la doctorgi totuginiciun medicn-a putut
recunoagte din timp ameninlareade moar.tecare pl'anaaiupra copiluluinostiu,ci
abia cind a fost prea tir.ziu{bia la inceputullu.iaugust1g78s-a dbscoperit.fetili
noastrdfusesefoaftevioaiepini atunci.Brusca inceflutsd decaddde la o'zi la alta,'a
devenittot mai apaticdgi vegnicfoarteobosit6.Dupi noi consultatii medicale,la care
nu s-apututstabiliniciun diagnostic precis,am internat-o pe fiicarioastrlintr-oclinicd
de copiide lingdAugsburg.
Dupi ex,aminiri de zile intregicare suprasolicitau forla fizici a copilului,ni s-a
comunicatcd fetitanoastriestebolnavdde o tumoareinctirabili cdreia'nui se putea
venide hac cu niilloacele de azi.$ansade insinaiJsirea fost cotatdla 2-Sprocente,
pentrua nu ne spulberatotalspeianfa.S-atrecutapoila injecliicu cortizon,ca si se
micgoreze tumoareaintr-atft incftsi devindeventualoperabild.'
. La inceputullui septembrie1978s-a fdcuto incercarede operare,care a trebuit
^incheiatd in stadiul-indpien!intrucftcopilulnostrurisca sd-9iiiarda'tol iing;1",in
ciudatuturortransfuziilor. Tumoarease extinsese in toatd'regiuneaaUOoiriniti,
nipidise completorganelecelemai importante ca ficatul,vezic-ula biliari, splinasi
rinichii,strangulase aortasi arterelefemurale,ceeace ne explicade ce teiita'n,mli
puteafugi.Abiaacu.ma inceputcu adevdratperioadade chinfentru copil.I de fdceau
mffey.raze9i int^ecfii cu cortizol N_u yd puteliimaginace a in'semnat aita pentrunoi,
pannlll.Am statin total gaple de zi la patulcopiluluinostruin Augsburg,
iar.in,pre:.zqntq ^sdptdmini_zi
sa trebupsa qidgm si sdfim veseli.Numaiacestlucrugi soticitaOeia
p,uteri.sufletegti ln acelagi timp trebuiasd privimcumfetilanoastiedevenea[e
it.lPg,
zi ce treceamai putintica9i decddeatot mai vizibil.Din cauza'razelorgi injecliilor 'cu
po,lilo! lr, Tai puteasd minince aproapenimic.O siptdminddupd oferilie s-a
Tmbolndvit de icter,cares-a tot agravat.Lainceput,doctoriiau crezut'cda iost 6auzat
de transfuziile de singe.
Dupdalteexaminirirepetatece durauore in gir a fost clar cd tumoareablocase
scurgereafierii; s-a propuso noudoperaliepentrua provocao scurgereartificiald a
fierii.La intrebareamea dacd aceasti oileralieera'neapdratnece;ari, in loc de

120
 respunsmi s-a pus o altdintrebare- dacdvoiamsd las copilulsd moarddin cauza
nefunclionirii ficatului.Ar fi fost o incercarela care copilulmeu probabilcd n-arfi
supraviefuit. S-aintimplatca exactin aceaperioaddsalade operaliesi fie in renovare.
Mediculcareo trataa fost de pdrerecd, degioperaliaera urgentd,se puteauagtepta
celezecezilepindce salade operafieva funclionaiardsinormal,intrucftacoloei<isiau
condiliileoptime.
La insistenlele mele-ne-am pututluafetilaacasdpentruzecezile,cici in acesttimp
nu se puteafacenimicin pluspentruea in spital.Astaa fost la sfirsitullui septembrie
1.978.De-abiaagteptasem acestmoment.Printr-ocunogtinldauzi3emintre timp de
doamnaMariaTreben^cireia apoi i-amtelefonat.M-asfdtuitla telefonsd iau pl^ahtele
descrisein brogura.Sndtatedin farmaciaDomnului,,la ..Tumorimalignerr.in dis-
PeFrPanoastrdnu mai stiamce si ne facem,iar dupd pirerea noastri nu puteam
inrdutSliastfelnimic,ci dbarimbunitdli.Dupdbrm am afiatulterior,copiluluinostrui
se diduse gansdde supravieluire nu maimultdecftpindla Crdciun.DoamnaTreben
ne-aspusla telefoncd dupdcincizilear trebuisd survindo ameliorare. Mareaminune
s-aintimplat.
In a cinceanoapte,copilulnostrua inceputsd plingd,degipina cu pulininainte
lipaseincd Lo-arte tare de durere.Deodati am devenitoameniicei mai teriiili.Ce se
intimplase? Singele,carenu maiajungeain venelede la picioaredin cauzastr'anguldrii
vaselorsangvine, a ajunsiardgiacolo,declangind o senzatie de picioareamo(ite.Am
avut astfelconfirmarea cd plantelemedicinale incepuserdsd dea rezultat.La scurt
timp inaintede termenulfixat pentruoperalieam observato disparilietreptati a
icterului,_dreptcaream contramandat operalia.lntretimp,copilulnostiuigi pierduse
insdtot pirul din cauzainjecliilor. Pulininaintede Crdciunul din 1978am fdsi iardsila
un controlin Augsburg,la care profesorul,o capacitatein acestdomeniu,n-a inai
constatatnici o tumoare.Pe baza radiografiilor s-au mai constatatnumaipete de
calcifiere,ceeace ne-adat ocaziaunor noi speranfe.Totuls-a intimplatin cca. noud
siptdmini.Copilulnostruse simtepindin ziuade azi foartebine,esteiarisi la fel ca
inaintegi ?m putut,datoritdsfatuluidoamneiTreben,sd-l avemiingd noi $ine acum
dejacu o jumdtatede an maimultdecftestimaserd medicii,
Ag dorisi subliniez faptulci doamnaTrebena ajutatin mod dezinteresat. Cu atft
mai miratsint cd doamnaTrebenesteatacatdacumin presagermand.Acestaeste
motivulpentrucarev-amevocatcazulnostru.- Pentrua punetotulpe hirtie,ar trebui
sd scriuun intregroman.A9 dori sd-miexprimincd o datdrecunogtinta fa!5de doam-
na Trebenpentruajutorulsiu altruist.Pentrufamiliamea s-a petlecutun maremira-
col."
Relatarea sunafoartepromildtorgi se puteacredecd aicin-ar mai puteasurveni
complicalii.Tumoarea,care invadasetoate organelevitale,amenintihd astfelviata
micuteiDaniela, se dizolvase gi dispirusecu ramificalii
cu tot.$i totusi,copilula muiit
dupd-vreo jumdtatede an. Dinpdcate,n-amaflataceastdvestede la'pirinli,ci intr-un
mod foartecinic,printr-unreportergerman,cares-a aliatintr-unchip nu fodrtefrumos
murmurului generaldin presagermandimpotrivamea.Cum de s-a ajunstotugila
acestsfirgitacumneagteptat dupdschimbarea in binesurvenitd in stareaboliimortale
a miculeiDaniela? Tatdlei mi-ascrisodatddupdcca.o jumdtatede an cd fetitafdcuse
bruscfebrS;mi-amaiscrisatuncicd dupdrezultatele favorabilealeanalizelor hredicale
incetaserd tratamentul cu plante,,,cdcinu se poatefo(a un copil atittde mic sd bea
ceaide plante".Nu,agtgnu se poate.Pdrinliiar fi pututreugiinsdcu inteligenla gi tact
sd convingdcopilulsd bea ceaiurile de plante.Boalaera rhortald, mediciin-bu'putut
ajuta.Plantele din farmaciaDomnuluiau fost celecareaduseserd ajutor.Ar fi ajutatcu
siguranld gi maideparte.Citili,vd rog,la ,,Leucemie"relatarea
despremicutulPeterW.

121
 Sfat important
Cantitateamare de ceai indicatdar trebuirespectatd la orice boald maligni.
Cantitatea carebolnavului i sq parqmerqpo"i" ti oni.,rita ,grrinill tunor-.e mereu,
la fiecare15-20 cite 1 inghititurd.
iriainte sa primbasca
inghilitura, 1.inqtg, urmdtoarea
9ea dinainte este digeiatd.Dacd ""itor""ul
ootnavur nu
-umai are pofti de mincare,
aceastarevinecurinddvqace aTnceput sd bea Ce"i.gi oigesiiaincJp-e
normal'Considerca foarteimportanie..bdile sa functioneze
completede cimbruin
lips.ili
dejade oriceylagd,maiiu seamdatuncicinOt6 creste febra.Bolnavul ";;riil;ilH;
simteo
revigoraresurprinzdtoare in stareasdnatatii,dacd nu chiar9io schimba-i"rirlii"liiliX
cazulmultorboli de cancerincurabilese intimptdsd apaia oeooatio puternicd
tenlie,d9 qPe Se intrerupeatunciconsumulc'antitatii re-
de ceai inoi"it" si se beauin
schimb5 zileexclusiv 5-6cesticu ceaide coada-cilulri,in i.ghitii;i'micirepartizate
pe parcursulzilei.Dacdinsd'retentia de qpi * atiage i; tir;; i;Li"
recrrrge iardgila primacantitate a patra,se
de ceai.b""iorpd un timp apardin"u, nou retineride
apd se apeleazdiar la ceaiulde coada-calutui. Cea md imirortunta .rlb"r].,Hil
acesteboliestecontrolulmedicalregulat.Numaimedicul'po.i"-i..unoagte td;
exacti a sdnitdtii! starea

FERMENTAREA
I.ACTICA
Nu vreausd scapocaziade a prezentacititorilor urmdtoarea propunereexcelenti
a doamneiEikeBretschneider, din Erkrath/R.F.G., din e
dumneavoastri ne-auajutatatitde
vreaumaiintiisd vd mullumesc 9qr :i og olnegi "r "pr'ti.l58olj;trr;il';j;[;i;
pututsfdtuigi ajutagi vecinii,
din inimd cd a1itransmis'cunogtinlei"'durn""voastrd
intr-unmod atitde pe intblesul tuturor.
Am primitastizi brd,.gura dumneavoastrd ..Vindecdri,,si.citesceici cd sintelide
pi,rerecd.plantele medibinale ar trebuipdstratepnn congelare. - ln congelator
schimbdde exemplu,confinutul se
de zahdi;mullimlidicinatirigiilnteriicpaciqnlitor tor
bolnavide canceralimentele congelate,asa'"j nu considerrecomandabil
incerceacestlucrucu plantelemed'icinale. sd se
nh inia o ahaproprn"r",'i si a
pune la fermentatcu acid.lactic,aga ca uarzd,fasole,steiu "onr"rva
gtiubinec,g:e.poate, !a
fiindcdo cunbgtinle a inceib"i;;ri., papaoliid, ;;;;t:,i f#_
-Ei",Gi;;;ii;'";
zelede.felind. Vreausd facanulacbstaastfetde murdriprini-r"rit"i"'ij"tiJi'i'i.
toate plantelemedicinale.proaspete care-misint la inOen'iina; Cf.ti"ii"ri am luat din
0Jf$i1a.noastrd-prelucratd biologiccfte un borcanoe cuscri$oii,Roti-oepapaoie- Ei
rdddcinide papadie9i^le-am pus-lafermentat. Estecft se poaieoe simptu:Sintnecd-
sare borcanecarese inchidrepedeermetic,avinddeschizdtuiu pJbirt'posibil atftde
largd,incftmaitirziusi se poatescoateugorconlinutulcu o tinguit oor."n. nu prea
tarjl cdci dupi primadeschiderenu mii t'-n de mult tim"pli ingiO.rcca.'3-4
sdptimini)'Plantele. curate,tdiate mdrunt6int"tft introdusein acesteborcanesi sint
apdsatepentrua le.indesa cit se poatede tare (ca ta varza A[oi #liiioor."'i,j
fiecareborcan 1. linguri!5de zer-proaspdts), oe zeamd "crt;
de iarzd acri, fdcute
bineinleles in cas5,.nu dei_conservd, '9i
se umplecu apd,a,s"ca-s} nu maitie ier [iin-
tre plante-Totultrebuiesd ajungddciar_pind la cca.2 ceniimetri sub buzaborcanului,
pentrucd va fermenta. se lasi 2 zile la loc cald pine incep"-id f"r*enteze:
Atenlie. {Ooi
t-a!, dea pe-afard'; estenecesardo farfurioard dedesubt- .sidupaC"f" z rir",
la pivnitd Procesulde fermentatie esteincheiatdupd 5-6 atpidmi,ii.Crm produsete
fermentate lacticsint deosebitdb indicatep.rco"nriiorbolnavede cancer,gi plantele
medicinale pdstrateastfelar trebuisd fie de ajutor.',

122
 StimateCititorule!

in vremeadin urmd apar tot mai multe

carli gi alte publicaliicare, intr-unmod mai
multsau mai pulindirect,s.eocupade medi-
cina naturisti, pun in evidente virtulile
remediilor oferitede naturd.
Acesteca(i exprimi un protest implicit
fald de mediulnostrusocialcuprinsintr-un
procesde accelerare resimlitca o goani de-a
dreptul silbatici, fenomence prezinti se-
rioasepericolepentru individuluman. Este un fapt dovedit cd stareanoastrdde
sdnitatese deterioreazd continuu,ci sistemulnostrunervose supusuneisupraso-
licitdrideloclipsitede nocivitate.
Dinpdcate,nicidrasticamajorarea prelurilordiverselor stimulente de tipuldrogu-
rilornu a avut,respectivnu are efect.
Se poatepresupune c5, printrealtele,aicise regisegtemobilulfundamental al re-
orienteriiinteresuluichiargiin cazulspecialigtilor spremodalit5lileterBpeutice naturale
men!.inute atftatimp,gi fird vreoindreptSlire, intr-uncon de umbr5,aproapeuitate;se
descoperdacum,din nou, ancestralaputerecurativi conlinutdin florilepddurii,ale
cfmpului, in ierburigi arbori.
Carteape care !i-o oferim,dragd Cititorule- gi care s-a vindutpind acumin nu-
meroase!5ri ale Europeiin peste5 milioanede exemplare- e destinatd9i ea acestui
scop. Autoarea,MariaTreben,incearcS,prin bogatelesale cunogtinfe,precum gi
printr-oremarcabilS experienfipracticS,si se pund in slujbaaceloracare cred cu
sinceritate in putereauneoriaproapeinexplicabilia naturii.in acelagitimp,Editura,Tn
deplinacordcu autoarea,fine sd precizezecu toati tiria ci, in ciudabogatuluima-
terialbazatpe practicauneiexperienlebenefice,nici aceasti carte- ca, de altfel,nici
altepublicafiidin domeniu- nu poateinlocuicunogtinlele pe caregtiinlamedicalile-a
acumulatde-alungulvremii, niciprocedeele gi metodelespecifice de diagnostic gitra-
tamentgi nici medicamentele de mareeficacitatecapabilenu o dati si aclionezein
situafiile
limit5..
Carteanoastri vineinsi tn completarea celorde maisus,aptefiindsa grdbeasca
gi, adesea,sd faci mai ugorsuportabilprocesulvindecirii9i, graliecredinleigi fo(ei
interioare,s5-lfaci ireversibil,si ne redeasinitatea, si ne lntdreasciintrucredinti si
incredere.
Cu acestegindurivd recomandimcarteaMarieiTrebenS I va dorimsa fiti
t

sdnitogi!

Editura