6.

Obiectivele educatiei inclusive

Dezvoltarea i promovarea educaiei incluzive urmrete:

- satisfacerea necesitilor educaionale ale tuturor membrilor comunitii;
- adaptarea personalitii la condiiile vieii i integrarea acesteia n
societate;
- schimbarea de atitudini, comportamente, coninuturi educaionale pentru a
rspunde
diversitii umane;
- aplicarea practicilor nondiscriminatorii n procesul de educaie;
- prevenirea i combaterea excluderii i /sau marginalizrii n educaie;
- reformarea colii i societii n ansamblu, astfel nct acestea s rspund
necesitilor de
educaie ale tuturor copiilor, tinerilor i adulilor;
- centrarea procesului de educaie pe copil/elev, abordarea fundamentat pe
interesele
copilului, dezvoltarea respectului de sine, toleran i acceptare;
- orientarea strategic spre trecerea de la adaptarea elevului la coli diferite
la adaptarea
nvmntului la diferenele dintre elevi;
- ameliorarea continu a calitii educaiei.

7. Cerinte educationale special

8. Particularitatile de dezvoltare ale copilului cu CES

Datorit specifi cului de dezvoltare, altor factori care infl ueneaz

dezvoltarea, pot
surveni dezechilibre i ntrzieri i /sau variate dizabiliti n dezvoltarea
copilului. Dezvoltarea
copilului cu CES comport un ir de dezechilibre i particulariti specifi ce
semnifi cative pentru organizarea procesului de nvare i abilitare/
reabilitare a dezvoltrii acestuia.
Cele mai semnificative particularitati ale copiilor cu CES sunt:

1. ntrzierile n dezvoltarea copilului se caracterizeaz prin urmtoarele:

- stri somatice labile (bolnvicioi, apatici, plngrei etc.);

- contact emoional rigid i instabil;
- probleme de comunicare i limbaj;
- capacitate redus de orientare n timp i spaiu;
- activitatea de joc neadecvat vrstei etc.
2. Tulburrile de dezvoltare snt ansamblu de manifestri somatice,
neurologice, neurovegetative, psihologice, dispoziionale, cognitive, i
comportamentale determinate organic sau symptomatic (funcional sau
social).
Tulburrile de dezvoltare au evoluie continu, progresiv, exprimndu-se n
cerine educaionale
speciale, deseori, ireversibil.
Tulburrile n dezvoltarea copilului au urmtoarele caractreristici:
- apar la oricare etap de vrst ( cel mai frecvent la vrsta de 0 - 3 ani);
- manifestrile somatice, neurologice, psihologice snt progresive;
- determin o dizabilitate mintal/intelectual, motor sau senzorial;
- limiteaz funcionarea adecvat a copilului, n cel puin, trei domenii
(mobilitate, limbaj,
comunicare, nvare, autoservire, autonomie i independen personal
etc.)
- solicit acompaniere educaional n procesul de predare/nvare/evaluare;
- reclam stimulare i sprijin complementar pentru a reui s se integreze n
procesul de
activitate colar etc.
3. Tulburrile de nvare snt eterogene, asociate, specifi ce dezvoltrii
copiilor care afecteaz abilitile motorii (micarea, coordonarea micrilor,
orientarea n spaiu), abilitile intelectuale (percepiile, memoria, gndirea,
atenia, limbajul/vorbirea), exprimndusen rezultatele academice (citit, scris,
calcul matematic etc.), comportament i afectivitate.
Exist 2 tipuri de tulburri de nvare: (1) nonverbale care includ difi
cultile psihomotorii
(dispraxia, disgrafi a) i (2) verbale care snt asociate cu tulburrile de
vorbire i ale limbajul de
baz (dislexia i discalculia).

9. EVALUAREA IN DOMENIUL EDUCATIEI INCLUZIVE

10.MODELELEINCLUZIUNII

Cooperarea scolii speciale cu cea obisnuita-consta in schimbul de vizite intre copii celor
2 scoli. In momentul in care legaturile sunt bine stabilitae, copii cu tulb de dezvolt vor
asista la o parte sau la toate orele din scoala obisnuita.
Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale in scoala obisnuita- o camera separata
este pusa la dispozitie ptr instruirea copiilor cu tulb. Un profesor specialist este angajat
pentru a sprijini procesul instructiv-educativ in scoala obisnuita.
Modelul bazat pe folosirea unei Sali de instrumente si resurse- in cadrul unei scoli
obisnuita este creata o camera cae se afla inn in grija unui profeesor specialist care ar
acorda ajutor copiilor cu tulb.copilul este incadrat in clasa obisnuita, dar poate frecventa
camera de resurse pentru sfaturi, instructiuni speciale,activitati de corectare planificate.
Profesorul conlucreaza strins cu alti profesori, este membru al scolii obisnuite.
Modelul itinerant-copilul cu tulb ale dezvolt este instruit de catre profesorul clasei
normale de copii si este sprijinit de un specialist in munca cu copii cu disabilitati-
profesorul itinerant. Copilul fiind unicul cu disabilitati in scoala, acesta participa la toate
orele din programul zilei si este sprijinit permanent de profesorul itinerant
Modelul comun- profesorul itinerant este responsabil ptr toti copii cu disabilitati dintr-o
zona anunita. Profesorul itinerant va lucra cu parintii in primele zile din care copilul a
fost depistat de serviciile medicale ca are o tulb de dezvolt. Profesorul va facilita
inscrierea copilului intr-o gradnita, scoala etc.

Abilitarea i reabilitarea dezvoltrii copiilor cu CES pornete de la potenialul

copilului, nivelul
actual al dezvoltrii (zona actual i zona proxim de dezvoltare a copilului)
i particularitile de
vrst i particularitile individuale, specifi ce dezvoltrii, n special, valorifi
carea perioadelor
senzitive.

Dificultati de invatare. Caracteristicile elevilor cu dificultati de invatare. Se constat ca multi elevi au esecuri
scolare, datorita limitarii in prelucrarea anumitor tipuri de informatii, ceea ce deterimina diverse dificultati: lipsa
organizarii, socializare dificila, predispunere la accidente, adaptare dificila la schimbari, hiperactivitate sau letargie,
lipsa atentiei. Desi au aptitudini pentru anumite domenii, acesti elevi au randament inegal si deseori nu pot fi incadrati
in clase obisnuite. Expresia dificultati de invatare se refera la un grup foarte eterogen de elevi. Studii recente arata
ca acestea se pot imparti in trei categorii, in functie de dificultatile de perceptie vizual-spatiala, de limbaj si de atentie.

Iata si alte caracteristici ale elevilor cu CES:

le lipseste deseori maturitatea si au un comportament narcisist si egocentric.

deseori, ei sunt speriati de scoala, dar colegii ii pot ajuta sa depaseasca aceasta frica.

au capacitatea de a intelege, dar le lipseste cea de a reda cele stiute.

uneori sunt coplesiti de sarcinile pe care trebuie sa le execute. Ei pot sti sa rezolve o problema, dar nu o pot
rezolva practic.