Sunteți pe pagina 1din 3

Alexis de Tocqueville

In ce sens vede autorul in lucrarea ~Despre democratie in America~ o anticipare a


viitorului?

Alexix de Tocqueville provine dintr-o familie nobila, fiind un aristocrat de origine


franceza. Principalele opere ale sale sunt Despre democratie in America si Reflectie asupra
revolutiei franceze. Am putea spune ca este un liberal conservator care reuseste sa isi
depaseasca prejudecatile de clasa si arunca o privire lucida asupra unor societati diferite.
Tocqueville este invitat s faca un raport despre sistemul penitenciar din America. Concluzia
principala la care ajunge el este ca sub un anume aspect, i anume egalitate, SUA anticipeaza
viitorul Europei, sau chiar viitorul omenirii. Ceea ce se vede astazi n SUA se va vedea i n
Europa mai tarziu i este important de inteles ce se intampla n America pentru ca acelasi lucru il
vom trai i noi i asta nu pentru ca SUA ar invada restul lumii, ci pur i simplu pentru ca acolo,
n conditiile specifice ale colonizarii se manifeste o tendinta fundamentala a spiritului omenesc
n mod direct i mai liber i care se va manifesta i n Europa, i aceasta este tendinta spre
egalitate.

Asadar, egalitatea este primul lucru pe care Tocqueville il observa ca fiind predominant in
societatea americana. Mai mult decat atat, el spune ca aceasta se apropia rapid de Europa, fiind
un semn al revolutiei democratice in mijlocul careia societatea, uneori chiar fara sa realizeze, se
afla. Observatiile pe care Tocqueville le face asupra posibilelor schimbari sociale sunt
anticipatoare. Societatea pe acesta si-o imagineaza in introducerea cartii sale este una moderna,
unde domocratia s-a instalat pasnic, datorita dorintei oamenilor, iar aceasta este bazata pe
drepturi de care cetatenii se bucura si pe care doreste sa le pastreze, astfel intelegand si
obligativitatea de a respecta regulile ce survin in urma drepturilor.

Un alt aspect pe care Tocqueville il discuta pe larg sunt asociatiile societatii civile. n
SUA sunt tot felul de asociatii pentru diverse cauze, acest spirit asociativ este foarte util pentru
ca ii face pe oameni s participe, s aiba o activiate politica i n acelasi timp poate crea o
presiune asupra Guvernului.
Tocqueville identific n societatea american un model al viitorului, aceasta neexcluznd
ameninarea mai rului ce va s vin dinspre viitor. Or, acest ru este cel care oblig azi
guvernrile s micoreze spaiul libertii pentru a-l maximiza pe cel al securitii, incluznd
noiunea ,, dreptul la securitate n aceea a egalitii de condiii.

El este n continuare constient de faptul ca acea egalizare care merge foarte departe, la
dispartiile unor clase sociale, ca originea, traditiile conteaza mai putin, dar totusi il face pe el s
ne previna ca s-ar putea s platim scump egalitatea. Pentru ca ne simtim bine cu ea, ne place s
nu existe privilegii, nu inseamna ca nu pierdem pe de alta parte. Pericolul este acela al libertatilor
i originialitatii care pot plati prin inexistenta sau dificultatea de a recunoaste valoarea unor elite.

Imaginea pe care i-o face omul despre sine nsui era, dup Tocqueville elementul
fundamental constitutiv al epocii democratice. n aceast epoc, omul i dorete cu disperare
libertatea, cutnd n acelai timp s fie recunoscut prin dobndirea egalitii cu ceilali.

Tocqueville consider c oamenii nu au devenit mai egoiti dect cei din vremurile de
demult. Dar efectele mentalitii democratice au fcut ca oamenii s ncerce s se adapteze mai
mult la condiiile i formele sale de expresie: societatea "se mic" din ce n ce mai mult,
avansnd ns din ce n ce mai puin. Noiunea de onoare care se numra printre virtuile civile
republicane este pe cale de dispariie, elibernd locul dorinei individualiste de a fi fericit.

Astzi, pericolul politic anunat de Tocqueville, care venea s amenine democraia


egalitarist a fost, privind retrospectiv, un fapt real: el a prevzut apariia unei dictaturi de tip
nou, pe care, din lipsa unui termen mai precis a numit-o "despotism", aceast putnd fi astzi
definit cu mai mult precizie prin termenul "totalitarism". Ameninarea constituit de dictatur
pentru masele dezrdcinate, individualizate, o dictatur care se deservete de mecanismele
constrngerii colective pentru a transforma conformitatea egalitarist ntr-un control al
atitudinilor, ne este binecunoscut, fiind trit "pe viu" de muli oameni pe parcursul secolului
XX.

Asadar, putem afirma ca Tocqueville anticipeaza viitorul in lucrarea sa prin prisma


faptului ca prevede schimbarea regimirilor si a gandirii politice. Profeiile lui despre democraie
i revoluie s-au adeverit ntr-o proporie mult mai mare dect ar fi crezut contemporanii si, ori
chiar autorul nsui. Acesta vede viitorul intr-o maniera realista, in sensul ca anticipeaza atat
schimbarile pozitive cat si pe cele negative, pericolele pe care le aduce cu ea democratia.