1.3.

Formulati tipurile istorice de stat si drept vis-a-vis de statul si

sistemul dreptului Republicii Moldova.
Conceptul liberal-juridic de tipizare a statului si dreptului
La baza oricarei tipologii a statului si dreptului intotdeauna sint puse anumite
concepte despre stat si drept, o anumita modalitate deinterpretare a esentei
statului si dreptului, a rolului lor in societate. Cum sint interpretate statul si
dreptul, asa va fi si tipologia lor. Nu are sens nici tipologie, daca ne vom
abstractiza, distanta de destinatia sociala a statului si dreptului.Conform
conceptului liberal-juridic, tipurile istorice de stat si drept sint formele istorice
principale de recunoastere si de organizare alibertatii oamenilor exprimate
prin etapele de progresare a libertatii.
2Descompunerea sclaviei, ca urmare a revoltelor sclavilor, importante
schimbari, in privinta raporturilor economice si sociale, prefigureaza statul si
dreptul de tip de casta sau pe stari.
Progresul libertatii oamenilor consta in faptul ca criteriul etnic al
libertatiicedeaza criteriului de casta sau pe stari. La aceasta etapa sclavia
dispare si, ca urmare, sub aspectul formal, toti sint liberi, insa
masuralibertatii poarta un caracter de limitari si privilegii de casta.In
conditiile
statului si dreptului de tip de casta,fiecare e subiect al statului si dreptului in
calitate de membru al unei caste, stari.Egalitatea oamenilor din cadrul unei
stari se imbina cu inegalitatea statutului juridic al diferitelor caste, stari, cu
inegalitatea membrilor acestora.In deceniul al cincilea al secolului al XVII-lea,
in Anglia s-a desfasurat revolutia burgheza.Aceasta pune inceputul trecerii
de lastatul si dreptul de tip casta, pe stari, la
statul si dreptul de tip individualist.
In conditiile unui asemenea tip istoric de stat si drept, omulapare in calitate
de subiect al statului si dreptului ca persoana politica autonoma (ca
cetatean) si nu ca membru al unui etnos sau casta.O asemenea
individualizare a oamenilor in calitate de subiecti ai statului si dreptului are
loc ca urmare a procesului de depasire aimpartirii pe caste, formarii societatii
civile, nepolitice si evidentierii accentuate a vietii private si vietii politice.
Statul contemporaneste un stat de drept.
Acesta e un stat si drept de tip umanitar si de drept.
In conditiile unui asemenea tip istoric de stat si de drept,fiecare om (si lucrul
acesta e recunoscut oficial de stat si drept) este subiect al unor drepturi si
libertati inalienabile.Intru-un asemenea tip istoric de stat si drept mai
continua sa se pastreze deosebirile dintre drepturile omului si drepturile
cetateanului,deosebirea omului-cetatean de omul-necetatean (cetatean
strain, apatrid).Tipurile istorice de stat si drept evidentiate mai sus - statul si
dreptul - etnic, statul si dreptul de tip de casta (stari), statul si dreptul detip
individualis, statul si dreptul de tip umanitar si de drept - constituie etape
istorice de dezvoltare a libertatii umane. Dezvoltareacontinua a libertatii in
viitor va genera noi tipuri istorice de stat si drept.

1.1.Identificati form a statului si elementele de structura ale acestuia.

In doctrina juridica s-a inradacinat conceptul conform caruia forma de stat reprezinta o
categorie complexa, care desemneazamodul de organizare al continutului puterii, structura
interna si externa a acestui continut.Laturi componente, elemente constitutive ale formei de stat
sint:
a ) f o r m a d e g u v e r n a m i n t ; b)forma de
organizare statala (structura de
stat);c ) r e g i m u l p o l i t i c .
Forma de guvernamint
desemneaza modul de formare si organizare a organelor statului, atributii
le care revin lor,caracteristicile si principiile care stau la baza raporturilor dintre
acestea, in special dintre organul legiuitor si organele executive,inclusiv seful
statului."
1 Structura de stat
d e s e m n e a z a o r ga n i z a r e a p u t er i i d e s t a t i n a n u mi t e l i mi t e s p a t i a l e ,
a d i c a p e u n a n u m i t t e r i t or i u , raporturile specifice ce se constituie intre
elementele, alcatuitoare ale ansamblului statal, precum si legaturile specifice
dintreintreg" si partile" lui componente.
Regimul politic
reprezinta ansamblul metodelor, mijloacelor, procedeelor de infaptuire a puterii, a
relatiilor existente intreelementele ce alcatuiesc sistemul social-
politic, relevind mai ales masura consacrarii si garantarii drepturilor si li
bertatilor fundamentale cetatenesti.
2Forma statului, indiferent de modalitatea sa de manifestare (forma de
guvernamint, forma de organizare statala, regimul politic), sau de exprimare
intotdeauna este indisolubil legata de puterea de stat, de manifestarea acesteia la
un anumit tip istoric destat. Din aceste considerente, mentionam faptul ca fiecare
element constitutiv, latura componenta a formei de stat are insemnatateteoretica si
practica doar in cazul, cind e cercetata prin prisma spatio-temporala a existentei sale

Declaratia de suveranitate Moldova mai era inca in componenta URSSla

momentul adoptarii declaratieie de Suveranitate. Cu toateacestea declraratia
nu mai facea referinta la uniune, fixind faptul ca RSSM este un stat federal,
iar izvorul si purtatorul suveranitatiieste numai poporul care-si exercita
suveranitatea prin organele sale reprezentative. RSSM a fost declarata ca
stat unitar, indivizibil,frontierele caruia pot fi schimbate numai in baza
acordurilor recipsroce dintre RSSM si alte state suverane. Pamintul, subsolul,
apele, pasunile si alte resurse naturale intre potentialul economic, financiar,
tehncio stiintific, valorile patrimoniului nationalau fostdeclarate prorpietate
exclusiva, neconditionata a Republicii. Deasemenea s-a stabilit suprematia
constitutiei si al legilor RSSM peintreg teritoriul republicii, legile URSS aveau
putere juridica pe teritoriul republicii numai dupa ratificarea lor de catre
parlament.Acele legi care contraveneau principiului suveranitatii se
suspendau. Aceasta declraratie astabilit si instituire cetateniei RSSM,
prezentindu-se astfel dubla cetatenie RSSM si URSS. Pentru prima data s-a
stabilitt separarea puterilor in legislativa, executiva, judecatoreasca ca
principiu de baza al functionarii RSSM ca stat suveran si democrat.
1.3.Evaluati actiunea legilor in spatiu si asupra persoanelor argumentindu-le prin
exemple
. Notiunea de spatiu are in drept sensul sau, fapt ce-1 diferentiaza
de spatiul
Cosmic (fizic), biologic, psihologic etc. Referindu-se laaceasta,
profesorii universitari Gheorghe C.Mihai si Radu l.Motica
mentioneaza: Spatialitatea normei juridice este sociala,deci
nucade sub vreo definitie fizicalista;Ubi societas, ibijus, precum se
vede, exclude angajarea interpretarilor geometrice cu care s-ar
stabiliunitatea de masura a intinderii societatii".Pe de alta parte,
socialmente spatiala, norma juridica are efecte loca-lizabile inauntrul
granitelor care delimiteaza teritoriul statului.
1Frontierele sint linii (reale sau imaginare) care despart, pe uscat
si pe apa, teritoriul statului dat de teritoriile statelor vecine, iar
in planvertical, delimiteaza spatiul aerian si subsolul de spatiul
aerian si subsolul statelor vecine. Frontiera de stat stabileste
limitele spatialede actiune a suveranitatii statului.
2In virtutea suveranitatii sale, fiecare stat stabileste anumite norme de
conduita, general-obligatorii peteritoriul sau. Astfel, prin legile
sale, fiecare stat e in drept sa reglementeze conduitele subiectilor
de drept pe teritoriul sau. in aparenta,delimitarea intre sferele
de suveranitate legislativa a statelor pare clara: actiunea legilor
unui stat se extinde asupra intregului sauteritoriu, excluzind,
totodata, actiunea legilor altor state".
3O problema nu mai putin importanta e cea ce se refera la
actiunea legiiasupra persoanelor. Se stie ca legea, normele
juridice pe care ea le contine au un caracter general,
impersonal, in sensul ca ele seadreseaza in mod abstract
subiectilor, fara sa-i individualizeze. Aceasta nu inseamna ca
ele se adreseaza intotdeauna tuturor subiectilor de
drept. Destinatarul legii este omul privit individual, ca
persoana fi zica, sau in colectiv, ca
persoana juridica. Asadar, omul si,numai el, privit in cele
doua ipostaze - ca persoana fizica si ca persoana juridica - poate
fi subiect al raportului juridic".
1
Actiunea normelor juridice asupra persoanelor nu se infaptuieste la fel,
fata de toti subiectii de drept. Si, totusi, sint doua principiifundamentale
care guverneaza aplicarea dreptului asupra persoanelor. Acestea sint;
a)principiul personalitatii legii',b)principiul egalitati juridice in
fata legii.
Asadar, sfera persoanelor pe care legea le vizeaza poate varia.
Dar in interiorul acestor categorii se aplica un alt principiu:
 principiul egalitatii juridice in fata legii.
Acest principiu si-a gasit reflectare in art.16 al Constitutiei Republicii Moldova:(1)
Respectarea si ocrotirea persoanei constituie o indatorire primordiala a statului.(2)
Toti cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara
deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica,limba, religie, sex, opinie,
apartenenta politica, avere sau de origine sociala".Acest principiu e dezvoltat
mai departe de alin. (1) ai art. 19 al Constitutiei, potrivit caruia cetatenii
straini si apatrizii au aceleasidrepturi si indatoriri ca si cetatenii Republicii
Moldova, cu exceptiile stabilite de lege".Egalitatea in drepturi este prin ea insasi o
egalitate de sanse pe care Constitutia o acorda tuturor. Totusi, acest principiu nu
este absolut.Unele persoane sint sustrase intr-o masura mai mare sau mai mica de
la aplicarea anumitor legi. Astfel, se intilnesc unele exceptii de la
aceste principii.Totodata, sint inviolabile documentele diplomatice.
Consulii se ocupa de interesele economice, juridice, culturale etc. ale statului pe
care il reprezinta. Ei se preocupa - in legaturadirecta cu organele locale - de
rezolvarea problemelor cetatenilor statului propriu.Prevederile si imunitatile provin
atit din dreptul national, cit si din cel international, in aceasta ordine de idei
profesorul SofiaPopescu, pe buna dreptate mentioneaza: Nu exista privilegii in
dreptul national, in virtutea principiului constitutional al egalitatii.Exceptiile de la
acest principiu trebuie prevazute de lege".
1Este cazul imunitatii si inviolabilitatii Presedintelui Republicii Moldova((2)
Presedintele Republicii Moldova se bucura de imunitate. El nu poate fi tras
la raspundere juridica pentru opiniile exprimate inexercitarea mandatului" - art. 81
al Constitutiei); deputatilor Parlamentului ((3) Deputatul nu poate fi retinut,
arestat, perchezitionat.cu exceptia cazurilor de infractiune flagranta, sau trimis in
judecata fara incuviintarea Parlamentului, dupa ascultarea a" - art. 70
alConstitutiei; Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la raspundere juridica
pentru voturile sau pentru opiniile exprimate in exercitareamandatului" - art. 71 al
Constitutiei Republicii Moldova). Un alt exemplu il constituie regimul
jurisdictional special al judecatorilor.Acest regim de exceptie isi regaseste
justificarea in principiul independentei puterii judecatoresti.

48 Obiceiul juridic (cutuma)

Obiceiul juridic este cel mai vechi izvor de drept. Alcatuit din reguli de
conduita aplicata vreme indelungata in temeiulconvingerii privind
necesitatea lor, aduse la indeplinire prin puterea autoritatii publice
neformalizate a intregii comunitati, obiceiul juridic ramne izvorul de drept
cu cea mai indelungata viata.Cutuma, obiceiul juridic, sau, cum s-a numit in
trecutul nostru, obiceiul pamntului, se naste prin repetarea aplicarii
uneiaceleiasi idei juridice intr-un numar de cazuri individuale succesive, prin
crearea de precedente.
Doctrina
Doctrinele juridice cuprind ansambluri ale analizelor, investigatiilor,
interpretarilor sistematice, metodice pe care specialistiiin drept le dau
fenomenului juridic si care alcatuiesc stiintele juridice, al caror rol este
indiscutabil att in privinta explicarii stiintificea actului normativ, ct si in
opera de legiferare, in procesul de creare a dreptului, ct si in activitatea
practica de aplicare a dreptului.In concluzie doctrina constituie o forma
riguroasa si sistematica de cunoastere a fenomenului juridic, avnd un rol
teoretic sicritic constructiv, care se manifesta in special prin promovarea
ideilor noi in materie de drept, prin receptarea schimbarilor sociale sicare
trebuie sa-si gaseasca ecoul in drept.

Practica judecatoreascasi precedentul judiciar

Practica judiciaradenumita in dreptul clasic si jurisprudenta - este alcatuita
din totalitatea hotarrilor judecatoresti pronuntate de instantele
judecatoresti de toate gradele.Hotarrile judecatoresti, cu caracter de
indrumare, date de Curtea Suprema de Justitie si care au forta obligatorie
pentrucazurile similare ce vor urma, poarta numele de precedente judiciare.
Contractul normativ
Codul civil defineste contractul ca: un acord intre doua sau mai multe
persoane spre a constitui sau a atinge intre acestea unraport juridic.
Contractul este un act juridic individual, el stabilind drepturi si obligatii
pentru subiecte determinate. In consecinta incazul in care contractul da
nastere, modifica sau stinge raporturi juridice concrete, el nu constituie izvor
de drept.Contractul normativ constituie izvor de drept cu deosebire in
ramurile de drept constitutional, drept international si al muncii.

. Actul normativ
Este principalul izvor de drept la etapa contemporana.
Actul normativ poate fi definit ca izvorul de drept, creat de organele
autoritatii publice, izvor care contine reguli generale siobligatorii a caror
aplicare, la nevoie este asigurata prin forta de constringere a statului.
Obiceiul juridic nu a putut acoperitotalmente nevoile reglementarii,
consacrarii si apararrii relatiilor care sau format odata cu inceputurile vietii
statale. Noile cerinteau reclamat formarea unor norme noi acte normative
juridice, care in ierarhia izvoarelor dreptului sau situat si au ramas pina in
prezent pe primul loc.La etapa contemporana intregul sistem de izvoare ale
dreptului se divizeaza in 2 grupe mari:
1.legile
2.actele normative subordonate legii.

https://ru.scribd.com/doc/97591897/teste-5-1