Sunteți pe pagina 1din 42
“Ty. am diccutat pink aici despre cel mai important ssten: aPSsaturel a1 Puniatalut.towete ou eate singured ekel Ph intal noi are gi elji aeteliqi aatireli Gar care att Vourte siet-tnet fn aecolul al x71EiclenJ-Lebnerange « Gesoneteat anteastie posibi2itates exiotenjes anor micl aa, ar fla pe orbita Lunit tn do Of ponete are ao fost muaive pinete lagrengeene.ta 1956 K.Xordyleveki @ observat iar fn 1961 « fotografiat dout | roiuri de mici sateligi fn punctele Lagrangeens 3 ai teebuie adiuget gf Fertil of tncepind din anak 1997 au fost lenseji.aren tot mai oulyi aatelizi ertiticis sare evan im Ser rata (goat a fort te ‘sat din UsR.S.S- le 4 octombrie 1957). | 4 weligi ai Paaiatalul eare é a3 PEFOLUL 1 = poaaarr Dats flind complexitates gi dimensiunile tnveli qolui geogratie,chiar gi in cami geografies gunerale ee- te necesard o exeninare analitiel,pe componenyi, a acestui tavelig foninte de a incarea of distinges cerscterele si Jesithpile Lot generele.De aceea von exasinn principalit Tel couponeni in iunina interdependentei Lor eu tntremst savelig geograrie, 1. Atapstera, ‘As cospositia af structure staoefere\ iG. interacyiunilor din iaveligul geogrefice Starea cetual a alavaferei este rexultatil unui ore con indelungat de evolugie tm tinpul efruie ua rol de sen seein aut influangele pe care lene ouferit aceastt goon ect ain penten celorlal{i coaponents ai fareligulus eo grafic. ‘be guie ef atavsfere are 0 conposiyie coaplerd fa <1 re gaaele au rola principal donferinge yeteorologics woo- tas din 1947 a edoptet on Walori standard urastenrsle provente in care civersele gaze intr& £n componen;e unui volua de ner x, 72,09 Hy 0,00008 0, 70,95 xe 0,000008 ae 0493) (4 900000! co, 0403 Ra o,000da0v0n000e0080 Ne 0,018 vapors de apt He 000059 pulbori solide kr 0,000 sieroorgaaisae Teimii trot componontL ne ghaeae tn provertit 1 apite gf nani fn portea inferioar & ataos orgy ees Seca coogart an gues a coouel a Sareea aa aaa rome leet natures ea ces ee eee apes ee SerrEiianr ecveseree peltmsicdjoter) ge courte eben rrrC—~—~——C—Cis Liisind 1a 0 parte aceste modificari locale gi tempo | are {eave fu warte caso atat dourts 4zperteve ecla po arenes ssyiuniler din inveligil geografic. 4 Tautcadeeryobecrnde el procontal ool mah mare revi se sutaiel tne tote an gue Lue gt care au te peat weatine eu savas ale Altec ewmponriji tl invllqaiat cegrette‘prrin erg sorpeaaiterspe Aneel dai be sltata CORSESISNEAR cites cctv din punt do votre that scotgcr al tp 2ipen oneal tatereryient atre staontert| celeinlte goostere,dact a oxistet intial oxigen Liber EEC EE De nangion tn nutens.oe pene dnt sa didodeere iniplaa au peoea of conpinn o mate catitatel Se att acginst oxegnet iter to eet intra tant fuueivilitanea eperipet qu ecietenjet oe! mart. Sparigie gi desvolteren plantolor eopabile de fotosinten_ cre ivit 9 Auportentt aurei de oxigen Liber.aeeste plante, cu ajutorul Lusinii,deaeoapun apa gi foloaese nidrogens) Gi bioxidel de cerbon pentru » produce compugi organic, Sosplecgi.origenal rowultst din scect proces este eliberst fe athoafent.fa Toll aoasta,na aunai ef sna coanensat came tleaton de oxigen care ae combina eu alte aubstonye,dsr #4 srodua gi ua ourplue de oxigen airindu-se propertia ca curt il ne ‘0 participh La couposizia etacsforei.se asreciast of vege tejia actual degajs to aproxiaativ 10.000 de sn eanti- tote de oxigen egali eu coe exiotent in atuoators. 0 emnestate gai aici de oxigen Liter ae forneazt 28 esle anorgenies prin deseospuneres nor conpugi oi oxigent- joi 288 acyiunen tempersturiler ridieste,a anor agenyi chi- aici,» odieyiet solare,ete: astfel,unul din cele asi acti- wre praceae da aliberare ozigenului pe cale anorganict 11 tonstitule fotodisooieren yaoorilor da apg 1a altitedint ae 70-80 km gi 8 Bioxidului de carton Le aititutini de cc 325 kx (Vor -Yelfson,1969)2 Se apreciash oh in acelagl timp con tot pe attta oxigen fin ataosferd eote cousuaet in preceaale ce respirsyic wleguitosrelor, tn ardent gi in srocesele de alterare a ro~ elicr. Dintes celedalte gaze,dioxidul ¢e carbon apsre ierayi oa un produs al Sntevactiunilor atacaferei co celeiaite geom fere.astfel, staatera primegte cantitiyi foarte sari de cD prin intermedSsl ruleanismului (se spreclass ci losoat, Cotopasi enanf ancal cea. un alliaré de aatri cubs de Cop), din reapirapie tuturor vieyuitoarelor;din arderi qi din al- teraren unot rock 34 aai ales din descosounerea unde sud- stange srgenice.in acelagi tgp inst, ataceters oierde saree Geatitay! enorme de CO, care tree fn celeleite geostere. Slontele ixeuet fn substanjele onganice pe care Le sinte- Uigenst prin Zotosintess cantityi uriaye de Cop.Tn uncle procese de alterare « rocilor intervine gi bfoxidul ge car~ onjin special duph ce se dizolnl tn ans. ‘Sh alte gaze etnooferice provin in eelelalte geoazere Age este canal bidrogenulus provenit din fotedisoeteren va ponder deeply al redoniloi provenix din desintesrarie ra Giouetive dim seoerys terested, ete, Tn afard de gase gi cellalyi ceaponengi presenti tn ‘atoosterk spar evident ca nigte produgh ai interacyiuniior ‘[iluse wosbustibies et Je probitue de ressources em 0xy- igone aibre® La vende Selensifigie,ar3 6 sn tovelLyuh geografie.4stfe1, vaporit de ank,care pot =. Junge pint eo 4 dinte-an volun de eer (2,58 in aedie tn § oluaide trepieale,2,96 La Latitadint meld gh 0,26 ta foglanile polare), provin di evaporares ape! ain Baro. ord gf in acoarje terentrt,din easnajit walcanice,din cropotranepireyie ovgesieaelor vii,precun gi din diverse Le arcerivin aeelog timojo parte Saaematk din acegtl vax sori eat eliaiaaté din ataoaferd in uras condonetsii gif prectphtarsi. : Papticulele solide provin,tn general, ia aooerga te ested fie Sn ran spulberdrii de ebtre vint, fie tn uran tenor explosii vuleanice.in Lergul oosanulai sint,in medie,/ 17-400 particule/a? ser; deasupra mungilor Jogi pe : 100.000 particude/a? sor; Sn loealitayiie rurale 174.000, pursieate/a? ners in oregeLe miSioelt 610.000 gerticule/a, aer; fn marile metropole 2.600.000 perticule/a? ser, Sur sede partieute provia gi Gin bloafert £iind grt) anje de polen,spori aaa aicroorgenisse,Deasupra oceanelor: Sulsth eitove bactarii pe seteul cub &e ser dar Shagetor acest nunir cregte 2a oréinsh aiiier oe ait, ; Deetgur of ani exioth gi uoele particule eolide de sigine aztratoreotrl cimate pe pianeta ponetri ca etare Sou restate din pulveriaaren nor aeteorisi, eenata sete conpositi etaceferei fn atratele ei inf foricare unde este influentatt de celelalte geoafere.In_ = Stratele Snaite ale atavefereS composi tia serial se schla te depictog vaporii de apt,perticulele solide gi modifi, Ciniucne ealar propor}ia gavelor.Pe G0 s]°% parte, acesie nus se ghaeve tn otare ctoaiel Sneepfnd de 18 200-150 #4 Stitadine far mai aua tree fm stare dontet 4 ar deck conponiqia aerclai eete on rezattet at inf enyelor pe care atmosfera ie primegte din partes eelorteltt ciitcererscensts comporizie are o Saportangt deosebith calor geosfore.t2sth 4] 4 ‘ea gee inert ,diluiars™ oxigenul tapiedeetnd astfel anele oriis violente (arderi).(male nitrobacterii 11 extras pi 52 Fixeasi aub forae unor compugi pe ridHeinite anor plante conteSbuind astfel le fertilizeren anturald soli- Piuor.Park oxigen stacaferie ar fi iaposibil trait aajo~ sithyii vieyuitomrelor eare objia energia de care au navoie fbai ales prin arderile care ae produc in orgeniaml lor.2e Seana acestui oxigen, oub actiunee resslor altraviolete se produce, in atratosfert, ozone) (302 —¥ 205 )+ Te felul Neeata rauele ultraviolete sint, ia mare parte tapiedecete i sitrundh fn Saveligal geografic gi a dietrugh wiozai~ Toorela.Acest proces se produce in stratosterd (22-26 k= aititudine) dind com ant aare parte din ozon.cantitays aie! Ge ouon ae produc gi fm tropoaferA in araa descaresrilor slectrice gi prin oxidares unor substanse organtce.Procese- de de alterare a cocilor care dus 1a foraares scoarye! de iiterare gi contribaie 1a foraares solului near fi posibi- te foe oxigemul Liber Gin atnoazers. ‘Blazide) de carbon abe o inpartenys foarte aare pentrs axistmnya anjoritayid vleyultoarelor.Pe sesan ui este sio- Gotland anteria organics de edtre plante 31 spot aceastt peterie oof 1a base Grane! regmalui aniaal,Pe de alts por: tevel joacd un rol important fa ineBlairen ataoaferei cic! inscarte 0 parte din rediatitle celories.se epreciazi c& veaacrea cantitsyil de biokid de carbon ar putes provoce > feciee eliantics Laportanth care ap duce Le extinderea con Uhderabila a gheyariior ev toate consecinyste care ar dé Garge de aiei-zn acetagi tian, biozidul de carbon saze Geres stigulent pentre decangares aigesrilor proce reesinatoria, ‘yaporii de api care aint preza sropoeferd, es sare ieportangt efci ei conferind 0 emuaitt chore de unsaitate aerulu due 2a 0 seidere 9 avasotransni- buna dezvoltare » plontelor qi aniaalelor rayiod al perait it ancetor gh eanhelor Teestra seadaren usicitsysi aerulul airegte fntrosttt e sjotssnapinayhe tnese ponte duca le pisiren sogstor vie; eurerde de th parte,pin condensarea acentor vapor [eelbuen norti 91 precipltaylile care aelgir exiateope a: selon eurestoare,e pretasilor gi « aultora din apele st Toure continentale sua e anol pkrgi ain apele subterene, oi stsuetta etnosferei ente,intr-o anonit atsurd, ioeiueiiath de iaterectiunite din faveligel geografiesta | sce sun sv pont neon efor Pind apa MEelvidunt icant ce parte diavineth a ateosferel toeast tori intluenjelor celorLelte geosfere.2inite supertoant i Yroponteved tufert unsle oacile,ii pe wertieaif te tap wi peyiucaetfedfn madie,sovasth TIAL op aitalarl e154 UIE hn oe ecuntortalt gi ~ 10 ke in rogianite polare, fur chlor tn sooesgi regione Liaite superior a troposten; oe Sf Siuniacs ant sue tn tlnpid vorid gt cove aal jos im) Tinpal Sercih. : oviayitle pe vertical ale Linite! auperioare « trout posterai int legate de nodol ef do fnchLaire, Sa care rol tncinal #2 Goach auprateye aetSva,doolo gi stu we seatega ectivd prinegte nal salt redingio ooland gl a0 tar cesses Sat aut ekioure ae ponte propage pind 20 0 Tall saeeereeinn gi hinite teopocteneh se attsiart ani ses] = nu Gia peineipaaeie coractaristict ae tropeferet (ct cu a Sout Limth drape eritertu penta deliaitaren at ) olf og panpenanara seralel ecoge treptat pe vorticsl4 fi SEINE tea co 0r6? o peutsu flecare sous de antri fnott a seats OMtbaruonrh e teopenteresSeaperstare ajunge 3a = 5 BeEAD te aoon tempered scnosih woaaere sv datoregte £0 Tt Sa'SeRttene eat inate tte troposferetstnt aol core we cuprafaye activd care donot rola de radiator (pe ei SST pathe et couperet eu eestrale teraies). Shot teak gi anene sbwtert Go te repute cenaraid = + settoras po vertical tn tropostertuzate cam | ei veott tou nal ‘4 Gepli temp ersisntior terice efad intr-o reelunoy pestrinel, oivatul d@ aer din preajan solutul (ea grosint lai 10 ctteve aute de netri) eate mai rece duost aerul de laeooupro.Deck pins 18 o anuaith Anil pine, fn lee of scat, jvaperature erogte-qcoste inveraiuni tersice pot fi regio- lacie sou Locale,laversiunile tepaice regionale se caraete [pizensk printe-o groaime mai ware a etreuilul d@ oer aai lnece care acopert diferite fore de relief.tceste saversi— last ce formessti prin radio¢ie eau prin sdvecjie.ravar: laile ternico locale epar munai tu foruele negative de reli- lat (depreeiuni, vat, ngeuiri,ete.) gf ae foraeass prin acu Jaularee serulul wei rece gi asi dens én aceste locsri asi Im fark de eceste inversinni terwice care epar fn Jetratsl de eer din prenjan eoluloi aper gi toversiuni ter- laice fn mtnosfere Liberd, inveraiunl care pot £1 de turbon Leati,de comprimare seu frontale.Aceste inversiunt ni ao sass conseeinge geografice inportante gi de aceen ns Le leordim 0 atongie deonedits. Yaciapiiie pe verticsl& ale teaperaturti seratul tn lsropoatard a importante eonseeinge eliaaties, biogeograri- Jee, nedalogies, geomorfologice,ete.Sekderen treptath a tem loeraturii {n altitudine face on pe foracle tnalte de relie’ [st oper o etajare m unor condizit clinatice caraterizst lovin teapernturi tot mai sotzute.Accate condifil elimatice lsizerive detormink 0 etajare corsopunzitonre » forausiuni- hor vegctale gi a anociapisior faunistice ctci mat sus lsntfineee plante gi anigale wai rezistente Ja frig.Etajaren lcondipiilor climatice gis foraasiuailor vegetele detersint lai o etajare corespunattosre » tipuriior de aol care depind ldo condijiile in cere a6 desfizoord procesele pedogenstice, ISedderes tonperaturii in altitudine influengensi eult gi lorocecele geouorfologice gi ea atare gi espactul rellefun [Zsi.ve aisuck ee cregte altitodines,ingheyul jones un rol ot ak daportant in procesele aorfogenstice.De nceen pro eesele 41 forajiunite periglaciare devin tot gai frecven- Ise ior de 20 o anvaitK altitudine incep af apart ghesarti 120 gh ntpesite perpetal core contribule 2e modeleren relief. ui afnd forme specitioe. se ge etajeren noruel§ 8 condiziilor clinatice, biogeo~ grefive gh pedologice pot epare mele abatert in locurile sees inveraiuaile teraice aint frecvente gi aint intense, rosence obaterd se intSlneso mai alee in depreniuaile in teanontane gi in unele wis. ‘pein urare,meral teaperaturit pe vertieall epsre ca tan repultet al influenged pe care etmosfera o oufers din wortea euprafeyei terestee der el se rtisfringe spol asupre non process i aspects ale acestel suprafete,Totodats, ox est mere al tenperaturii arath clap pink unde se manifes ti noi intene influangele pe care le exereStf suprafaye tey heotrd saupra ataosferai.Desltfel, influengeLe teraice mo cint unteile gi ie individvalizares troposzerel au parti cipat gh alte influene. ‘astfei,en vieut dejo 6X ataoefere prinegte enoras can ‘stapi de vepori de apt din partes celorlalte goosfere.Dar procpe tosth eceesth api rilsine fn cuprineul troposteress fe latitudines de 45° repantigia pe verticals s veporilor © fe apf Sn procente 1e volumal de 12 urns toaree + fltitudines vapari de ant enter? 0002110 3 200 «77 5000 80,33 ® G00 20,20 20000 a 008 | sot muni tn troposter8 se produe gi procesele de exit ensere pi avbLinare « veportlor de api formindu-se aetel: mori gi ceaa i manifestindu-se precipitayiile ataostfer! | wc.beci toate procestle legate de prezenge apet in etnoafe i, sehimbirile ef de fash gi depleatrile ei sfnt carecterit] ‘ice nual troposteres.Ceftonte acesten exprint foarte ev! Seat interectiuniie po cara tropesfera le are en restul | tsveligulot geograticn Pe de alth parte, prezenge perticulelor solide ais sale gh orgenice, precua gi a unor vieysitoere (ia special Gleroorganione) vate earacteristich tor aussi troposterei. Taeneace coupugi soliai ventpL din celelalte gecatere cept fare Linitele tropostere! nuaal accidental, tn cantitayi peduee gi pentra seuret durats. oi fn coen cn privegte dinaaien eeruiul :ropesfers ests dependently in ware miourh,de suprafaja terestré.rat2~ Ghevir,doplesarea aerului,tn special tn ofryite interioere ibe tropoaterei cate determinats de sparigin dicerenseloo Ge presiune,a centeilor Deriel careyla ninéul Lory afst,sa Sure parte,causeti de diferenjele teratee.Der tnstyi dire Penjele teraice ale aerulit aint date de propeiettzile s9r- ion aiferice ale aigrefejel terestresiteara So cars sos fica ataoafertet este influenjeth de earacterul aupraceyet ferestre poste #1 aprecisth dack ne gindin Le ssoai se else per af no ultia of relieful tereotru,prin seressteri- Hipile Lal, influenjeast ainasien atunsferick gh cb acest Seliet ajunge prin cole sal inglte virfuri suntonee,7i35 Gproape de parton eupasioast a troposferes.tceeza influen~ qe be ae ani resint inal éincolo.de siaitels srozoeftes) Agedar, ropootera ve SodSviduslizonst gi se else ta prin intenaele infiuenge pe care aceastt parte farei Le priuagte in partes colorlalis gevafere. ele proprieuti gi procese care ao Geafgonrf to Zork tint tocagi 9 expresie « aceetor Snflusaye,cus cele in poterntoe influenye afectenss parten interioert_a.tf0- poctecei pink la 2-3 Kayacensth parte, nal foot deaaits Gf ateatul de perturbatii. ‘Deasupra tropoaferei uraeast un ateat de tranziziey qu grosian de 1-2 ka in care teaperature riaine constants pe wortienlN gi elvais a0 spune troseomuss aau gobatratat- ed. peoigar e& positia tropopauzel eate En funcyie 0 5F9 seen eroponfore!. gttel,in aadie, In regiunile polare ¢@ 26 are psvogee antre 7 919 kay In regiunie tropteale tates 26 gh {km Jar in oole tesperete tntre 10 9 12 He. peste tropopaual urseasM stratoefere pink 1a altitu. ince 08 50955 kavAiel Anfluenyele dinapre suprafaye teres tei aint aceidentale gi sint reprosantate 4m apecial prin pieronderea unei miei cantithgi de vapori de api af # pulbe rilor fm caaul unot explosit wieanee excepionsle (cum a | font eee din anul 1655 « vuleanulai Kreketon).teaperatura fsnongte nele alabe variayit pericdion der en sete foarte obtnoes tn partes intertonrk @ atratosterei (70? ~ -60° Sn pegiunite eeustoriale gi -55° — -60° tn regiunile tea perete) gf ee wengine eatfel pink pe La 50 = 95 ka fuhyie | foi ous toaperntura cregte datarith nbsorbyiel rediagii- | Jor ultraviolete fn proces forairit ozonulul nett urek | peste 0° fn stratopauss (50 - 55 km). Dinaxice serulat in “ttn SEPM lamp, ee sens ral te8.In aceaet dinanick aint caracteristici eurentii fulger ( Jet- streams) ou viteze pin 1a 150 = 300 kavors care a Zeoteash partes intarioert a stratongeres, tropopeuza gi chiar parton superionni a tropoefered .Aeegti curengi au Frocvenge mai mari 1a latituding cuprinse intre 25° 91 45° ur apnr gi in eelelelte resisni. Deooupre stratopaases e# sithiens sezoetere care ur” ©8 pfak Le G = 65 km de unde,prin interneaiul sezopmuzet, > trot 1a Lonosfard are jine pink 1a 800 = 1000 fae Tn | sesosfert teuperature scnde pe vertical ajongtnd aif now ~ 1a ~ 10° — =00° sore sezopsust.in ionoeterd ins texperate~| re incepe oh cresoet din nou ajunstnd a depAgasch 10007 | Je 300 + 400 kn eltitadine.Der dia eausk ok aera este four tg ravefint,acoasth tompersturs mi poate fi aiayith tial logic gi nici me poote £ mlourat ou teranaatrele ob{gnaim’ tenga cote caracteriaath grin agitejia molecular care atin! ge vitere corespuinebtoare aceator teapereturi tnelte.De a coen jusititii inferioare « Jonoaférei { ae ant spae gt “lerapaterd.Dar euracterietion cen sei inportantd @ Jonoste- a ei sote acooo oh gazele care 0 alettuiese slat ionisats Jonizaree au eote unifored gl oe individualizesci oftevs farcate mai intens donieate.ge este stratul £ ( Kennely- feuvieide) onze spare pe Ln 100 - 120 ka failyine, strated P( Appleton) care apere fntre 200 gi 400 km gi tesporar Roave atratal @ pe 18 600 ka fnil.yine,Aceste atrate reflec Gs undele redio pesaijind comuniceyiile directs fntre ounc- fe diomtrel opuse,stacen de Jonizare a acestor strete ou~ ‘fer weringii diumne (noapten lonizaren acode foarte sult: gh onsele fa funeyio de insolajie.Dar 2a Letituaing seri Sper i verioyii neregulate care coineld cu apnritie suro- pelor polate gi 8 furtunilor magnetics pin cble presentate pink aici apare foarte evident taped oA structure atnoeferes a foot, in bin purte,deter- inatA do infiuenjele celorlalte geoofere atupra ataoofere!. Jeaividaalinaron gi caracterioticile de bask ale trovosfe- el ofat categorie regultatal scestor inflvenge. bs peiactpatole proprietszi ale trogosferei ah nod) fn care ele oint jofluanjete de interseyiunes ce ‘Featal, inyeligulul geografic. Ls Temperature oerulut tne din principalele earacteristici ale aeruul © cons cia ee ee vote wt doje oh pent troseaenk tana ammo agar tonperatarth pe verton 25? ti aa aici Net anal ae tnetsire a eras: ne egg eanaun» contieate wise #0 pe aeons sweat an area ton faved de zegLt onal 903 88 soe went net qevtripin teneea aero OF 038 T° ie faye verestnd. Din ane vepj2 componeng! ei atnosterei,27% este reflectets 34 al cack se ektre novi 98 numai 53s ajunge 1a suprateze t losis care absosrbt nat donr 5I%,rostal de 2% reflects serdbitind ataoefera,unele radiaysi efnt sbsorbite | aoloctiv de chtre divergi coaponangi ai acesteia.ssttel, | purotul de ozon refine radiayiile ultraviolete iar vapor, de apt, Sioxiaua de carbon gi particulele solide absorb 0) parte din rediegiile infrarogii (calorice).0 parte este 2] [nectacs difus de etre particulele gexoese,lichide say 9 fide presente fn atnosferk.ge Snjelege of 0 parte din acu te rru'atii refiectate difur ajungyin cele din ure, e sm Seafaya tereotrd Lar 9 alté parte ies fn epajiah cosmic, heck pe suprafaga tereateh ajung eerie de rediayii ven te dipect de 1a Soare gi altele reflectate difur de atnoe fer,© parte din redie}iile ajunse pe suprafaye terestrt Sint reflactete de aceasta iar rest) ant abaorbite com Goibuind 1a fneAizires e1,Procentul de radiayii reflects: voice shorafaya tereate’ depinde de natura aceate’ supra: Foje gi de unghiul pe care 11 fac-rasele aolare cu on.Can| tltates do radiagii reflectate,exoriaeth in proceate fefh Ge totals) redieyiilor ajunse pe o suprarayX oarecere, cmt facclei suprafeye.tats cfteva valori ale situie eibedoul, aypadl preaopath a4 - 95 sipadd veoh 46 = 60% ssipert 26-588 Serbs verde 264 Aanba useata ye cerioeion vscat u sudare de brad gi pia 10-13 ca fa eure unyhiul de ineidensa a reaelor soll jovet elvadoul reaultS din uraitoral exeapia ed} 5 pe 0 manvefnys ccvaticly esele solare esd perpendicular edo eate de umes 2-55 ; eind razele solere fac oH us prafeya apei un unghi de 2°,aLbedou poate depigi 70x. f@ Ingelege ef In report avers ey albedosl sts ca pacitaten de absorbtie @ ebldurii de etre suprafage tere tet,ediet procentol de rare absorbite gi utilisate tneblsizen scestes suprafaye. (us iapal de ineolagie gi onghiol sub care jung re gole colare pe suprafaye terestra sint variebile eu perio- @ieftete diurn gi envel& gi cua eceacts ourafays are al- pedou diferit,in fusepie de natura ei,este cler ef fiuxl de radiegii absorbit de muprefaze teresteé este variabit sa tmp gi papin.peci i inedisiren aceatel auprareze va 1 ouput aceloragi variazii.ta plus, ehiar pentru aceengs cimtitate de radiagli absorbite tefl sires auprafezei teres tre poate fi difenite in finepie de veloares cfidurii #i soecizion.Aetfel, apa avind efldure apeaitiod de 1 eal/ea/aen) Ge va Snctiat ault gai pufin dectt uscatal eare are etldurs specified O44 ~ 0,6 cal/en’/grad.pin toate acestes © tnellzire neuniforat in timp gi speyia @ cupr tee. ce s6 tntiapl ina oa energie absorbith de euprataye terested ? Avind teaperature aai ure dectt oro absolut censth auprarazs onite un fluc de radiagit ealorice.acenstn constituie radiatia tereetes gi intenaitates al depince de Lenporstura auppafejei terestre.secate radinyii calorice ‘aint,in porte, sbscrbite da staosferk prin uali din eosnonen- Hi GL ( bioxid de carton, vapors de spf, perticule solide, sort Ste.) en ae pierd fn epaziul comnie.o alth parte cin ener tia absorbith de eupratata terestes este consuaatl tn proce- cele de evaporatie,trece in atmooferd odetH eu vaperii de pi gi este eliberett seole Sn tinpul condenatrit.Deci prin Fedieyie gi eveporatie suprataye terestet conteitule Le fn eflaires stussteres. Deaigur ef oaral tnd ve fneflzegte gi prin alte process conduetibilitaten =~ ecutect joact ua sol fonrte ale eerul fiind isolator terzic. ait tn contact eu auprafaya teres as a ol mat cazeesast 22 ey cartes: tejurd tisha eel eee sens 2 gijwieh sisielrii in Saahyane w aenclul dnesueit ie cdots) cu suarafeza texestrd 9 evens 3a teraies,anri sme taya de exleund sent came cortrinaie In {netlsires troposteret.pinetare radiexi si en gi o parte din aoeate rae Ciatii calorice ajung Le susrefeye terestra.in felul acosta + cnongia vonite ae A Gephecioi Enesatine supreteye ts a Ge epe,901, Fock, vegetagie} gi stuoafere srovoosng aani= Postanen alter groeeae gj fenomene gi pol ae degajk tn soecivl comic. 2 in forme ce energie calories (pentra ch | acpests ne intereseass in aoa deosebit deoarece 2 vorba Se ince sizer etansferel),ee putea ntoeal bilanguri terai- os pentrs casrefnga verastra,pentra atmoeters tn sneaabla i partes supctioara 4 staoaferei. i solaniyresul ts ob lm peters: apung sea. 250 «itoeahoris nate ce snergis em co inbitit (deei Thecaze unstete ae ces, 245 Zent/ea°/ens Glespurile ar aves urmhtoereie forae*: pilaniso commie ql euprageyei cereoune. extdurs prinits efiaurt pierdute ae in radiagis sotars asrects 27 unit. prin radiagie 325 unit. eituss AG onit, orda evmporesic 22 unt. stacesanes yea walt, atm senine “Teta 143 unit, sore x 2 .bubinedl T.oursinitSaliearionova gieinorologis gous 1955 (Levu) Deed tn decurssi unui an,in general, suprafaya tere! toi pierde tot atfte cfldura eft prinegte.Dar decd lass te considerare snotinpurile,atunei vou veden ef vara suprafa:s Gereatrh prinegte si sult efidue deetft oierde qi se to cAlzeste dar darn bilanjal este negatiy gl en ee rfcey heeeagi constatare o puten face daci an compares sius eu nospten pidaniul teraie ol etapes: omaurk priaita exidurd oierautt prin absoropia radiapiiior fu ales lungine de-undl 15 unit, prin cadiagia de In radiegie suprare~ stuosferei 150 unite yet lerastre oT walt. im condensarea vapoci~ tor de apt 25 unit. prin sportul schinbalui ‘vorbulent Sumit. Vota 150 unit total 5 uml pilangul termie te Lisite superioars ¢ ataoater efidurs primiut eidure pienduth raaingle primi ta eadingie refiectats ae in Soare Ge sunrat.tereates, 200 wait. ori 9 ataoarerk 42 us Padiayie euscar rediatie atucaferes 30 un Total 100 unit. Gonsiderayite care av fost theute ariviter = teraic al suprafeje tereaize ofat valabile yi venceu a fork. in tio instanta,se soate apune ef Leapsrazsce rului ate condiiounth de radioyia aolarh,stia tus 6 +9 Gustin solars ajunsl pe auprafaya terete. suche varkait Aetersth ani aultor factors dintre care wal inporten:s sine wh tee 328 sev angops do foran gh sigebrite Miatated,Der on rol in vet agent Oe SotMlqnare suprafejes.terentreyprocus gL ste, cwesont 1) (0% pe cece varbajiile teraion aint malt dife. SUES eg Te ciea. at ge ta on aneent ta elt. ‘aplaylite diame ele temperatorst aeralah aint deters nto as theajia Poainiael care face 98 variese inten cee ie Eek donare en urmnre # eehiabAril unghiulal pe SD tan eaaele solere eu aprefaga taresto4.De 4c SAL EEPEES ie tte ie Cont toca) fad saree se SUMOSELSIAG ioeatat gt retete solare cod ood ott mat St Mpls biok aceea iasoLatie tends pia Le taro dup sere Sozpabaisia aod coveapunadtor oa produce gi 0 varite whe tenperataris eerabal. i ‘bar suprafaya terestra gi atmosfere ax o enumit winery io coluitansnate neceear un ansatt tap pial cing redhain a eeiSiee tneanseae supeafage restet gh anh le pe Sten inouisensed eerulsDe aceee voor we oe Se Meponataritseraiul ve faregiatreaat able cd 1-2; crete etuuceren iauoiatiet aariae,Dipd cece teiperdtic sere Pgouie neve pint in mopental care precede Fis faregintrenet valonren sini ercartie potare sere: ca sh cempiavanis seraith ppetineh sgele partisans hit Se ARETE ox cureve elle ame mopqis denkgeate ae perpeetttel,inttowaja Letizogintlampoe regi- ului teraie divrn al serului eate-Generais cMei tm funcgie see Mune (91 do snotiap) ote failyinen pink La cere a eeeeeee eeeupea ortanuialal (edio8 toeaal wnghiot cee ea ebhare gt onizoneale Locatul).De acces pti naetee etalon alurad Scode pe abound ce cregte Latttudi- ee Tn topionite tropics enplitatines veraisk dhe Mya restoniie tenparate 4° io tan cineslo de cee ih fe teu en de 1e ei (S Sasreaut etd 0 ingelege c& dincole tiene ete, in edie, can de 12° pe - 9°; La cereurite polare do 3°. ringia dura o teuperaturit aersiul este gf fn 19 funepie de anotiap (de care depinds {nfl pises Soarelul des supes orinontalui qi deck inteneiteten radiapiai).te Inti- todinile aijloeii qi sari influenga anotiapului este ant sare cick aici spar varietii anuele ani sari ale intensits. 44 ingolaziei.in regiunile temperate in tiapul veril ius temperstura tinge velori foarte aari din causa insola;iei intense Lar sonpten teaperatura seade multAstfel expLitue Ginen aedie termicd divas ajunge Le s°-12°.tarna inat 99 bejte Ansolajia foarte aut, albedow cregte diz causa pr aengei stpezii incft siua ineilzizes este redust.ve acorn aplitwinen wedie diurns ate de abia 249.10 regiualie polare Sacas (in tiapsl sopGis polare) axplitudt fcproape O° dar vara (ziue polara) ee ajunge sini le 1°. Dar variagia iurok a temperaturii serulul eae inca angotl gi de ataren atsoaferei,ca gi de natura auoeacese: terestre.aetél,in zilele aenine insolayia intensi arava ‘of Grepteren accentusté + eaperaturil iar tn nop;ile seni- ne Fediajia puternick duce Le acideren teaveraturis pint La valor alei.aceste varintii sint msi puternice fa ce5i- tunile de uoeat Lipast de vegotayie dar uult mab siabe sew ftupra aisilor 3{ oeeanelor.pe ace Gini diuene ge fareglatrensd {a regimile degertursior © pieele unde ius temperature urcd peste 40° tar now:tes poate cobort pin 1a 0%. In ailele tnorate ines anplitutines teraict tiurs cote aicd pentru of riua Lipsind raciapiite sire Sk ajungS pe ouprafaje tereates aceasta ae inetlsegte >i priming doar radiagia ditues. fori tmpiedeed pierderea tn spayia a radian ql de acees guprataya tereate ji aerul se Pcea 1a cn fn nopyite senine. Prin sreasnga el, vegecopin co deren anplitadinil teraice dlurie etei tapsececs parte din rediagia soleri des ajusse vex Joect ee oaigi rola de supraCeya actird Jar es ae 203 130 sagte ault nal pugin dectt solu) pentra ef ea consunt o are parte din rediajia solar pentra evepotranspiragie gf pentru fotseintes4.In schisb noapten vagetatia se rilcegte ‘nai pupin deeft solul. ‘St relieful influenyeast ereul diura al teaperaturis / eruiul clei prin forma aa gi prin expositia versangilor durata gi intensitates insolagiel pot fi diminuate foarte cle (pentru vorsangit eu expunere spre nord) emu, Gimpotni vijpot fi adrite malt (pentru versanfil ea expuners spre fus).ce uraare,aune GiupaX a rediayled poste fi moditicm | ‘WH mal t,nge com rezulté gi din urmttorul tabel”; une sei civene pe tiwt 5 in oa lat. ona fpelinares yersanji- supret. tnelinarea yerean; sr nopaicl Grigon- “"gilor audiel 4a? 30? 20° 107 Ego? 50? 209 205 42° sunte 526.613 6 TIS M2 H9 725 GBB EIT gee, 0 0 2H 303 170235 29S SAT AST go® junie 441 521 630 605 1274S THD TL GTB dee 0 0 0 27 a8 «156 196 295 2m Go? iunte 508 408 575 642 TOT TAS TSS 727 TOS, ae, 0 0 8 00 6M OST aT He io? nie 460534 599 6366696 TOD_ TMA TOS feo 0 8 6 60 6088 8 Forma retiefulat are gi en influente importante asupre veciapiel diumne @ tenperatuedi aerului.Formele positive, e2 Git aut mai fnalte,provosed o alegorare anpLituainit ter- ica aluene pe ofna formele negative (vii, depresiuni) proves cho ereptere @ enplitedinit pentra of clus teaperstare uret gultyain cess sltitadinii asi mici,e adspostirii gt # ins Dejied intense,tn tap ee noaptee oe produe invereiuni ter~ ice care fee ca teuperature ot vcads foarte mult (niet co- co do pe Sn giaite din jar) Ronn gi ce seuslea2t gor » Tibialisov,O.brosdov,8-Rubingtein cure de elinntologie® parten I’ gi 21,Leningrad,1952. (2.rvst) : gn tortor ny Der variayie diurnf normal poate £1 perturbatt 138 per relieful jaaek gi un rol sctiv prin ace ennitaten ingoleties este in funcyle de opientares gi tn ETinaree vereangilor gi mai ales prin obstecolul pe core Cgotitaie usele forme de relist in cates naselor de ser. Greapil, angul earpatic, stinjenind depleseres saselor de Geypeovuaed 9 soineteie teraieh a teritoriulnt yBrii noes trey porten de vest o Srii are temperaturi aeaii anuale cu eeu, 1° api ridieate decft partes de est care Sx ami gult inveaiiler de oer yece dinapre KBs Jaftuenye Lingulul earpatic asupre tesperatorii ‘serwlui_pe tepitoriol W.5.Rosials ptopiunen Intitadines eltitudinea tempaaegie | a enon pete aoe = 4740ofn1de 94° 2 otogant sade x60 36° : oraces: appr on 136m 10,5° } rest aifor x 1040 3,6" ; pieigoore fA 30,9° 3 seeuet peas nm 38 i mys fectded geogratiet locelé (presente gi cares: tepud fnveligulai mga apelor continental, tix! orite de eol sa ) eontribuie 18 diferensiered fas. : jorivontel a teuperaturii eerului #9 po- qjatorul igoteraslor.De obicei 9@ wtili- teraiek pe orion vyeoieyie po} ne in nena sate pe daze teaperaturiior corectate prit seoueeree toturod stepiuniior 1a nivelul miirii.to felal e sree ce exining|influenja altitudinis reliefulul gi pare tuenja celorlalyi factori. wai evident Sofluenge mare @ caraetery aryiie ed) Lnotense erat geld Lzoteraele #int depie juisuprafeyes ective.in segoaul nt dent Sead deesupra continentelor a $0: fuse ocoonelorsin sezonul rece te inverst gh nok accantuath : a5 sh yariepitte speziele ale tesperaturit sarulut eit daverninate gi infloangate de 0 aerie de fectori eatrono- ziet th grogratics. ei intii, zoraa,port;ia axes polilor gi aigcaree ce reroluple « Plaintulai deterainl o sonalitete tersict ce penltl din Gisteibupia sonal, a radiepiet aolare.Dio8 esa SE visut doje, aceasta ae carecterizeand printrao scldere f tenperaturii do 2e scustor spre poll.kcenst zonslitate ferdiek na ente Anak adeoluttyaei intfi pentru of fnstyé {noclajia su eote repertizet abeolut sonal din cauze reper eiglel inegale a nebslositayit.beei 10 eceeasi Latitudine, fn eondiqii de nebulositate dLzerits, ouprafaje activt sri- orate contithys diferite de radiasie eolerd. ‘ue wi2ut inod of ehier Sn condigii de ineoda;ie egait teuperatura eevslel poate £% diferith tn funesie de nature tuprateget tereoire Duck an Lin fh considerare Soar dizer fo dintre suprafeje ccsanslat ptenetar gi eta dascatylst,ne puten do secun ci foanlltated taraict poste £1 tulbure:s sult supretye acvation are tindinga dea reduce aiceren:e- Te tereiee in longi aeridienuia,tn tino oe sopra catulu tinde oh Le aceentuiese.dcest Lucru spare foerve Irigent din uradtorul tabel fn care aint redate valorile Uanperaturilor (ealewate da eXtre R.soiteler) oF um glob tcopertt eoapleet de ape gi pe unk cosptect uscaty | Ant. glob continental glob oceanic Caen oe 22,2° 20? 34,3? 29,52 we 32,3 Goo = 6,8? 28° 90° -28,8° = 99" Aceote ante au oervit 1of ch.Péguy!pentra # fntoeai fi- gure aliturats cere ilustressd foarte bine faptul eltat. TiGhiPéquy cPrécie Ge clinatologiot, Paris,1981. a6 influenge uaturit eusrareyed terestre spare ash 6 1s ages so ie An conbiderare repactizie teuperaturiles Ssnuarie qi iulie,lunile cu valori extreue gi eind ai qele termice intre uacat gi ocean stat mating. stepiunea latit, Jong. alt. teapepature acdie ienuarie “aii” anual oxford SIKH 16 632-57? 163? 9,4? Berlin 52°93'n a5°21'B 352 03° 18,89 9,1 Vargovie 52°13'N 21°2E 12in -3,6° 18,99 7,6? Kiey 30°27" 30%90'E 1am 6° 19,3 6,99 nif usenis0%29'N 47°36" 36x -22,5° 23,42 5,62 Aksoinek 51°9'm 71°25'R 3538 -27,7° 20,42 1,4? cite 52°2u 125°50'E 6a3e -27,4° 1,7 5° ta alt factor de cen nai sare importants care ving # uttare eontates temo 21 cogidtnts patie eWidurl pe cuprates SK sete foncte éoaplexk qf provonctt 4 cngtithys de ser ta toate divecziiieqansele de ser care g| 24 apre poll traneporth efidara de 2e Letituaisis aici pre Letitudiatle ant aur prowetnd aeslo cregteri, Ge teaperatarg pe care na le justifies font de = ep solar prinit de rogiunile respective.Dimpotrivi,ansele ner race care 50 Geplasenss dinsore poli spre ecuator pitt youcl selderi de tenperaturé 1s Istitudiniie mai aiet.De chiar gi daplasirile in luagol acoleiagi parwele pot ot ‘oce sehiabiri de tenperaturs mai ales ctnd masele de oe fl tree de pe ocenn pe uscat sou invers. 4 in teenaferul 49 cAldurd un rol daportant © jose +] ueporepia gi condensarea vaporilor © apf.cfldura’ cana fete elibersts fn regiunilé {Us in rogiunite-de evaporare jar deotupre eontinentelor condenser cesses cale iin regitnite ceeaien spre cole continent cyrangii.ccaantet contribuia,de ssezente, pot unor ari cantitagi de eAbdurd datorita anset ex le opt pe care o deplnseazt,cit gi efldurii specifics Ifri a apeS.De acees sonalitates teraies este m fresh de unit curentt arta! regtere @ vempereturii eerulai iar cei reek o actéer Jcoph cam resulta ain tebelul ursteor: rafiuenye curentslor aarini eguors tespe produce un igportant tra vavangii calzi. sewoaes GE yin TEtT sro 389229,27 449° 4,9 288 542 9,22 849° 25,7 5,39 9482 26 a7? 1,62 24.27 23,8 7.2 wecatoius infiventeasi gi ed varia; aatit. dong. alte npernavist 72947" 36°7'Y 190 vera? To%2n 5196S 158 rvigtot? 61°12" 4s%i0rT 25a Bergen? 6o°24"y S198 45m seit riven tt teaperetarii eraluisiat £4225,an poten tne G8 relief) josck un rel oarecua pasiv rin seven ct ait {ih sprafaya terested La qltitudini diferite,dect in ‘se co temperaturi digerite ale topostereivige 9 face ot fenparaturile renie faregistrete Lo diverse stazii de ls neecagi Latitudine aint foarte diferite tn funciie de al tudine.Aceat apt reese Gin tabelet uraitor + Tndluante eltitudints reliefulus esuprs tenpereturl us stopiunes —altituain onl pucuregti oe Polegti 14a, Pregea 20938 parting 13852 Econ 25090 Syelosig 198) per velieful jonek gi un rol eetiv prin aesee of Ln vensitaten ingoletiei este tn funepie de orientares gi tn versanjSlor gi mal eles prin obizecolal pe esre i Scuatitaie uncle forme de relief fn cslen auselor de ser.De corapo,langul carpathe, stinjeniad deplasarea saaelor dom, tryprovous o asinetrie termicl a teriteriulal. (irii noeen rer portan Ge yest o j8rii are tanparaturd medi amale ini oa con, 1° asi rigiente dectt pantea de est care este mia oi mol mult invasiilor de aer rece dinspre 15. : [aflvenje Lantwlul carpatic asupre temperaturtt serwlul pe teritoriul R.S-Rostinie, stojluen — Latitudines altitudines temp.seaie ‘shalt Bein ure = 4740" 19K 94 Botogant 4Pu x 16on ae orndes 4Ps on sem 20,5? regi 4Piot x 104m 3.6% Timigoers 45°46) NO 30,9° Teese 4549" htm 98° Si aljd factori geografiel locali (presenga gi cars topo fnveLigulud vegetal, prezenga apelor continentale, ti- puride de eol sau de roct,ete.) conteibuie 1a diferengieres tezaies pe ortzontali. ‘Yariatia pe oriontali a temperaturii aeru2al ee poe nae Sn evidenph ou ajutorul gokermelersDe obicei se utili- secsti Lzoterne trasate pe daze teapereturilor corectate pria peducerea taturor atejiunilor 1a alvelul mirii.in felal e-” | cecta se eLimind influenge altitudinit reliefului gi spare huei evidents influenga colorialti factors. iryite eu Laoterne erati influenya mare » caracterv- Loisuprafeged ective.ta sezonul eeld izotermele sint deple sate epre poli deasupra continentelor gi spre ecustor des- funra ocesnelor;in sexoni xece sbateres este Snverst gt nal accentuati. ob Deossbit de evident spare influense corensilor ccna nicl care detersing inflexiuni foarte accentuate ale ia: faelor spre ecuator, deck este yorba de curenyi reci qi sore poli,dack este vorva de eurens! ealsi, Rejile ea igoterme areth elar ef zonslito! onte valburat mit de etre fectorit guograrici, indeosebi 1p nordiel unde useatul este aai extins Ua aijive aficace da a acoate tn evigenss grat teralek este deranjatt 11 constituie pir. wii (1inli care uneae punete In care teane- ft WIN. Aa : sn enie: oS oA care zonalitate cae f il ‘pile ou izos ze é ip a0 rasaosnolle ia Fale ature Feald Giferd in egal asourd fet de temperatura cal calath teoretic pentru letitudines respectivd).asenenes irs! frat of uecaturile afat eu mult ani reci iame dar cu ai calde vare decft ar trebui af fle.totodett, curensit cal provoact sari enonalLi iarna pe eind anonaliile provocste feurangii rect vara eint mult ani slate, ‘in conelusie, se poate spune eh deck triabturile 9% cipste ele veriajiilor in tiap gi spayiu ale teaperoturii Grulat yin deo serie de Zactori coamici (forme gi aizetrit: Pinintwlui,poxijie axel polilor),zolul influensei fctoritor (googratic! este foarte gare, Influenga celorlalyL eo=20a0aii (B fnveligulai geografie (hidrosferd, scoarys tereste4 bios ford) wultard eoysues factorilor cosmiei ineft varieyitie teuperaturii aeraiui se complict ault gi par numeroess sba~ teri de lo seneul general ol acestor variayii 2. yaiattates seruiui Acossth uaidilate eate dati de prezente in tro a vaoorlor de apf.acegtia prov! japoragia,evaga tee - | pureyieyarderi gi degagie’ de vapori fn tiapul sanizessisi- | lor waleenice. Praporeyie apai se face de po susrefese ar qi de pe useat din aolul sau rocite tablbe fond gh evapotrenspireyis ee reduce pia 1a ura tot 8 6+ porayie ebier dacs nai Antti eceast spi a fost ato te orgenioae prin transpineyie.Dect eyeporepie ate proce- sta principal care ahinenveost troposfere 08 vepori de ek. tnd eveporaiia dapinde de 0 serie de factori care gia fr toeelal Ge starea ataosfered dar gf de cea a celorialte ioatere.ce tngelege of eraporajia eete ai intonst de pe unrafeqele aovatiee decSt de pe usest Lar alef eate tn Suneie de uniditatea solulul anu rocllor tar evapotraneps- apis depinde de tipal viejuitoerelor i de staren lor ce Gaavoltare.dpoi evaporejia depinds Ge tespereture suprafe- ceice exaparereyde defieital de waiGitere al aertge ‘oan ventagul gi de presiunes ataosfertet.Dict tempereti- 1 dd evaporare sate nare, ites soleculard fins a auprete! here,uoleculele pirisese mai ugor aceastH auprafasi trectnd tn eepsdoesta absoarbe ca atit asi miqi vapori es eft are sn deficit de uniditete asi aare.cind viteze vintulul sete neve, vaperii aint evacuati repede de deasupra sunrateses de cvaporare fefnd oe altora care se degajt ou att mei upo Go eft presiunes stuosterie eote mai mict.inind seane de Saptsl ef toyd seegts factor! aint veriabiliyeate elar of Hi intenoitatea evaporayios va fi le fel de variabila, er cantitetes de vepori din wer nu depinde nunei ge tonaitates evaporirii ef gi de temperature serulut ect sconsta deteraini capacitates aerului do Inangadinare 8 v4 Sorilor de epl.ce eft este el oald,cu mtit mai my va Sori de ap poate Snaagazina un volua de aer.Acest fant oF pune da evident Ge uraitoral tobels tenatunes vapoetlor Lomperature - cantit.dg vapori aepuisl err! ‘an coloend ne = 40% 0,216 0,095) = 20° 2,08 0,95) o 4a 4,58 20° ans A134 40° a1a0 25,30 prin urwere, ymazonle sbsoluti (eontitates de vapor’ oxpriastd fn greneexietentd tatr-on setra cub de er) 74 [ = lok gixeet pecparyional ou texperaturs serulu en find [pink ius gi vore qi isla aooptee qi iarnay a eote oa- Wet 1a reginnile calde gi ainink in regiunile recite Dja- ta umeveale absolut eote in asdie de 29,6 2 cai. 08 [Facia ta eprdiie (21,9 mm cotati) gf an ainia in august 9,5 mm colaig) ; le Paria anxiaul cote fa iulte-augsot | am eotatg) 1 aininnl in deceabeie ( 4,8 xa colwiz) ; fe xoncova aexinul este £0 dale ( 21,7 2a col.itg) tar ai- [let tm denuarie ( 2 am col-te)+ cm capacitates avrulul de © Sneaagazion vepori de a- |x cepinde de teaperoturt,ovind ncveags cantitate de ve- fart serail poate ef epark caed ( dack teaperotare Iui ete fica) ono yecat (dnc tenperetara lui este aare).Frin uraa- (a taapesSind Gosotut4 ined au ne erat dncK aerul respec hence uned equ scat ori in geografie tocsni accasts ca: Trete sete iapartentt.De aces se utilizeazt noyiunen de [eesesni relativi care indict gradu) de saturare in vapor! Feegt dock stereo de unrenl4 a serulol.Der uneseoia rels- [iva variety ta report dnvera eu teaperetara eerului: om maxi a gi Sapna gi WUiAA Giue gi vere ete arian a regiunile reck gi {n generel siniat tn cele aise, tad aersh ajunge seturat Sn vaperi de ap8 (unidite- J retetivd 2008 ) orien apore de vapor ma asi poate fh ocgericat gi Sneepe sandenearen vaportior de api.txi=- [enya quceelor de-condensre Favorianstt acest aees.0e rig Baer cleniale solida,pieNtiriie ae aof,cristalis 2e =e Be uneie particule gnecese servese ce aucles ce densare.aeegtia sint ati qumerogi in stratele inferion- ve ale iwopoaferei gi s# fapaginenst in atitedine Geyening Leoarte rari pe 28 4000 - 5000s altitudine.De sseamneay ei Rent ev mult sei nuaerogi Gearupra uscatalut gi mai pupiat joupra oceans. de prin condensaree vaperilor de spi seu prin subliaares or se forasent pletturk de apd emu eristeli de sheaih care pot giuti in ser chiar dack su dimensiuni cari etanct fn oniots curenyi ascendenyi outermict. 7 ‘cind condensares ae aroducy Sn eteetul inferior a © coposterei,se forueens conga alogtusth din picituri fom | co wici de op¥.can ataran de apturagie @ aerului ee realiv neazt,de obicei,prin rheires lai (cows ce duce Le mériren’” cumiGStsyii relative),ae obigauiegte a se cl {ie duph nodul in care ap meogte aerul.se dieting astfe1 cequri de advectie,de rediagie,cequri de vereent, ceturi Srontale,ceyuri de wusetec, ete. Cejurile eper mei eles apaptes qi se mengin in curma Asainejit iar mai tirsia ee Geotrand Gatorith inelleirit perulul qi evaporkrid pieturlior de apl.in deeuraul ona si ele aint mek frecvente toama pe continente gi tara oe octane gf ack. ind condensare ei {nulte ale tropostere! se formeazd norii eare pot fi reataigs din picturi ée mpigristale gi boabe de gheats. Greronga fazel solide este conditionats de tearperstura sion cojuri ‘og cublinarea ae, produe in stretela Gerula: (anck @iametrol piedturilor de epi este foarte ais || © pot rimine fn stare 1iehids chiar gi 1s teapereturi oe Geeive)e Dups structura gi foraa Ler (care depind de con digiite de fornare),norii aint clesificayi tn genurt gi ipecii.biversele genurd. se grupoarl in femilit care aint | Gefinive prin altitudines 18 care apar norii respectivi: feaitie nonilor superieri ( eLrrus,cinrocusulus, Cirrostre: tue } eo baze 1e peate 6090s altitudine; fanilie norilor cijiocti ( Altocumlua,Aitostratus ) ou basa 28 2000 - Sooo ; faailin norilor inferieri ( stratocumlua, Stratus, imbostratus,) ea Daze eub 200m ; famiLia nerSlor de det Nolease vortiesl4 ( Coslue,Camloninbus ) eare se extini 9 1 20008 pi Le 600m. ‘oreoul Ge acoperire a boljii ceregti cu nori eonsti~ cule pobtosi¢ates Joculsi gi aomentilul respectiv.Depin~ Stns de valoarea weidith;Si relative a eerului gf de ore Tonge nueteiior de condensare,nebuloaiteten fnregistreast a3 varieyit aeri ta tlap gi spayia. Se poate surprinde © varigtie diuraf « oebulositsits ‘care, vara pe uscet,stinge 0 voloare sare diaineaze (eine stnt aori etratiforal) qi un ameia principal dup saez1 (clad eoaveegia teraied eate Lotenah gi ov forsessh ari ‘sumiliforat) i un inte principal ooantes (etad face convectia); deatupra atci{ saxiaal de nebulositate ae tn rogistresss nosptea (cind apa este ani caldK dectt serud i provoset aparitia convectiei teraice) iar ainiasl sius (eind ape find ant rece dectt serul se produce o clreul, le doscendentd a eeruitl)terna;eted se progue inverstunt tarnice care provonch aparitia de cort stratiforsi,aaxiaul de netulositete se produce spre dimineass (ciad inversis~ ‘nee toric are intensitates saxiag) tar ainiaut spare sore asian (ctnd iopere inveretunee pareve fs oebwositigii alter gi ex tn fune- le de o serie de factori geografici.in regiunile seuatori- ‘ile ve inregistronss dovs aexiae (atunei efad convecyia ter- ich onde saxial) dup echinocgit gt dout asinine dopf soisti- $ilstn regiunile sibecuatoriale pare un saris tn sezonal te Care oe deplacesad acolo calm eouatorial qi un ainin care corespinds sesonsiui cfad sufld.alizel,ta regiunite extre- Acopicale apare,e ob{cei,un aria de nebuloritate ima ¢i tan ainis vara,BrietX {nal multe ebateri de la acest tip de regia, abateri cetecsinate de caracterul cuprateyei teresire (in siteria maxiaal eate do neturk convectivi gh spare vara ‘eicd iarna regina! anticiclonic nu favoriasest fornaren so- Pilor},de disaales atzosferiet (ta reginnile misoaiee ne alositates ente saxiad fn sezonil tn care miconul vine din- ‘pre mare nett pe Jimmi veatic al Japoaiei acecate se fo ‘lapiit Larna,in Lisp oe {a rest, in general, aceasta ae Sn HLM vare), 0 relief (regiunite muntonse fnragisteeesS as Hin de nebulositate vara gi winis sare efod plafonut de ori ristae aud nivelul aunsilor), ete. Deplasaren froaturilor ataoaferies cu sistesele 10> aaa norosse provouetl inportante aodifiete’ ale varia¢liter iene gi eauale ale nebolonitayii, etapionea lop.H elteT PF Mok wT TAS 08 Selgon 10°41 °255"54 42 45 54 72 & 82 79 Gl 74 OF Gh Magotion 25°12" 76 37 52 95 92 27 38.59 60 93 30 30.3) wareitia 45°28" 15 47 47 48 50 48 40 28 50 39 48 52 w || Bitgeta 97°56" 8 87 64 19 66 68 T2 722 TS 70 7G gokio 35%" 6 45 SL 99 GS DA TS 68 TS OT SL Yaentia 1°56 9 BT DORK REE vargoria 52°15" 121 16 18 68 65 59 59 61 58 58 67 & @ Sonsbiick 4795+ Rloé 61 7 65 48 92 92 90 69 84 85 79.1 variapiile pe orizontalh ale nebulositayii tine a pant in evident o anunith aonslitete care ote tulbuny inet de influenge fectorilor geografios astfel ,nebitosis| ten naxiad eate inregistrati in zone ecuatoriall gi-te giunile oceanice ia Yatitudini de 50° 60°. Valorile cts fei mich ole nebulozithtis afnt inregietrate fa zonele 5 picale tn regiunile continentale, ¥ ‘ceaja gi nebalositetes au o importenstl deosebiti fs toucft ele ineluenjeast foarte mult insolefie diminatat De nebuloaitate afnt legate precipitesiiie atnosterice «| toate fenonenele care le ineojese gi cu toate eansecintl or geogratioe. precipitayiiie se produc atunel etn pickturiie sot gi crdetalele de ghea}h din nori stat prea grele’ fai putes fi aveyinute de curengit oscendéngi gi sive pe suprazaje terestri,DipS staren de agregare = apet, pet £1 deogebite precipitesst ichide (pio!) presipitassier dLige (nineors) 44 procinSeapis wizte (Lepovigh gf plot o| sat direct proportional cu temperatura eerului ee fling had ziva gi vare gi minial noaptes gi lana; ea eae a: ms in regiunile calde gi ainiaA tn regiunile reet.Lo Djs [rte uoezela absolut este in aedig/de 20,6 e2 col. ci noria in eprilie (21,5 se colig)/qi on ainin Sm august 5,5 am col.Ag) j in Paria aacimf eote Sn iute-cugsst | am colaig) gh winimal da decegbrie ( 4,3 am co! Ie aoscove ancimi este in SulieA 12,7 am eol.tig) tar ai- fm denuaria ( 2 am col.iey> 4 tnenagazion vapari de o- feoeagi cantitate de vee ccun eapacitaten aerului 4 (aac8 teapernture lai feure ui este aare)-Prin arse fu ne rath dack aerul resoee- ni aceasts con fe, teapernznre absolve Sn My este umed sea uscat orf in geogrefie toon tate este inportentl.De acces se utilizear4, nogiunes de weelh relotivk core Sofie gradul de eaturare in vapor’ sacci ataree de wsfeolh « nerulvi.Dar uaeronts Peln~ vera oa tenperature serulul ; em i iarna gi winiad ius gi vere s te maxing an regiunife reci gi in general wintat fn cole jo aaturet fin vapori de aps (unidite lee retativi 1008 ) office apart de vapori au asi poate fi Condensares vaporitor de spi.2xis- Ktacgorinet ot £4 eo I hondenaare favorizest acest proces.De ‘tenga auelesior Ge |onicet partiouteds [easis gi mele 9 confensare.acogtfa sfat i gi se Amputinendt fa [a 4000 ~ 50008 altivadine.De fora uscatalat qi sai puyini joule, piesturile de ani, crivtelis de ieale gazcase aervese ca nuclei 0 fpai nuanerogi in stratele inferioa- titudine devenind ine ale troposte a foarte rari pe fatnt eu mult ms rin eof or ae foraeady pietturi de aot ss 3 pot plutt in dor ehiar dack eu dinenatoni seri exist cunenyi escopdensi put ge produce Sn stfetul inferior at "a condennare: sosasterei,se forw ‘Bick de apli.cun eee ea eee ees) on meee it oe ees perigee erates creepy homage ai ele sint ai frecvente toemng pe continente gi Larne” de versent, ceyuri Ccfnd condensarea sau sublifares se produc tn stratele fel fnalte ale tropoeferei oe formeazt aarti care pot £4 aloktwigi din piokturi de apifristale gi bo ole pot Paine Sn atere 1icyiat chiar gi 1a tespereturt ne gative)s Dupk structure gi fora lor (care depind de con Gigiile de formare),norii int elasiticesi tn genuni gi opecii.Diversele genuré ag grupos fn faailli care sint Gefinite prin altitudinea/in care apar sori reapectivi Fénidie nerdlor superior ( Cirrss,clrrocumlue, cirroste tap } cu bere 1a peste 6fcoa altitudine; familie noriler mijlocii ( Altocumlus, #Ltostratus ) ou basa 1a 2000 ~ G00 ; familie norton) inferiori ( stratocumiua,Strstue, Kimbostratue ) eu basa pud 2000m ; familie norilor de des voltere vertical ( Cugulus,Conuloninbus ) care se axting 0 Le 10008 pint 10 6oqoa. lorsduh de acoperive a bolfii ceregt! eu nori consti tie nebulositates loots gi someatului respectiv.Depin- atnd de veloaren uiidifi;si relative @ aerului gi de pre- suregistroatt Tenge nuchalior de condensare,nebulositate \ be dn cardctérisat pind eich regiaul atunt al orvet- pivegiilor pe pase volorilos medii lunare.tremute of cea oak obsarvajie of fa sane cagurt unl ca mari cantiesy! qeesh Se precipitayii tntegistrvadd perionie de eecett Hine em te Lusk cu 0 cantitate anaie gai aici taregistres- neh alte aide i precipicajit aceatea flint aot unifors fepartiuete th tinpsAge eate comil,de exeariu, ta resiuatte goatee eu Junkie dunie gi iulie care tare you andie aria dar acdets contitizi de oph stnt 4 Sitews ovebae puternice opre slterneerl eu lungi pericade secetoeae.Dimporeivk,cotemirie gi deceabeie, eu valor audii ‘nt aol miei, ou us sunir wei are de aile eo precinitayii par mal mace, eo 0 caractéristics # regimuiut anual ab precipiteyi- for trebate coneiderat gi natura sceatora dupt steren Ze agregare s apei.J0s% in soma intertropicald ext unai plot feo excepiia minor inal}i),in regloniie extratronigeie te prodie ainsor! Saraa,pi0! wore ai lepovize Shana gi pri- sivasa.ia reciunile polere orecipitaiile ext aproaye excl fv ssh fora de ninsosre. iad ainge gi tenperature tn strat de aipedi care poste atinge grosini varisbile 31 fe poate aepjine uneori tiap infolongat,cbier tot anol (pe rogit foal ji gt fa regiunile polare).Poraaren strata de Mipuit ore sare saportaag geografics decarece aoditict tibedoal gi proprietspile teraice ale aiorafejel active, Fling izoletroare teraie, spade Iapiedect sheires 6 sna {i etine ol aolulal gl protejeaad plantele.re de alts per~ ste nagecind 2¢ foraeast | teyfeomarta atratalul do alipedd duce 18/0 stocare » ape ) pe eupeateze solutal gi Insuaaren crsiitagiior de precipi ~teyb @ efor opl peintrt fa girenltamapaai obia Le to- ew aipenii (efo8 xo aliaentenaAixtisie gi apete outta | pane).in uoele reginni mipenile se acomuleast on de an at se forncent ghejert ‘veriagiile tm spatio ele preciptuaziitor pot fi pus te evidenys prin compareres cantitspiior andi an Liverce puncte gi represe:tar mul niryilor ca igobiete (ini eare unese puncte ou pepreriiei lor os af 5 contitate de precinizesii}.ci fm eveat eas 0 ree siiaga apre acnalitate,cele mai mari cantithyi de p sivojh.cad,4a general,im zona ecuatoriall unde se dep gayte adie de 1500ea 3 an.centiti;s de peste 1000mm Sin sora subecustoriald.cole ani aici eantita;! ow sietreaas in sonale tropicale,aei alee deesupre cont Sot (eub 200ua)-1n zonele subtropicale cantitsyile de elotteyil ereee inrigt peste 400 - So0am gi devin ehiar saci in sonele tenperate oropriu-zise , entru © scidea i nou apre poli sub 200mm. : ‘nal tnflyenta Factoriior geografick produce betes sori de 2s aceasth tendingé-goneraliAstfel, in regiunilé, oceanice cantitayite de precipitayii cresc ault ajunet pint 1a So00mm gi mai mult fn regiunile ecuatoriale,1e jul 20° 500mm gi fo unele reginal tropicele qi la peste loopha En regiunite teaperate.wacetul,dinpotrivi, provoacd ackés- sen cantitayii de precipiteyii care. devine tot ant alely, pe miiaura cregterii gradulul 4e continentalisa.Dinsaics af nocteriel,pin speotfieul elu,poate provoce cregteres ot Lithgit de precipttayit pe yirmriie gf versanyit expoat vintslal uneé gf selderen prectpitayiiior tn cami vintie ‘lui vscat.selieful influenfeard ault cantitates de preci piteii.rcta pradiptteytt orogratice 2e produce 0 cregtes| fs oantitayii Ge pk pe asgurd ce crepte altivudines, pint Jun anus nivelsPe flencuriie expuse vituriior usede contittates de precipltelit ponte cregte foarte mult.Agt fe face cA cos sai mare cantitate de precipitatlt de pe slob se inregsistreass 1a Cuerrapundji 12, Tocaa.keesstt Ftogione este situnta 1a 25°15 lat 1,91°%¢" Long & af Se 15132 ai titudine.centititatea excappionald de precipita este determinsts de rellefil sontan care obligh le 0 os siune brusck asele de ser uaed eduse Ge susonul do verk bess Be Far rpm pepad apT AR wT os as pe veraanyit opugh vintated qf Sn depreating gi y™t Tuten do precipitasit poate seléee foarte aul igh, ce Slurle Beige (451m) pe vorsental vestis a@ wonglior a. Tesi cad ana 100mm precipitagis ier 1m Torda (835m ) eft thane 52mm » Curengii marint Snflvenjenst it ont Ge precioitej1i.curenjii edlai produe eregtoren eantity de previpitestd fas cal eck ptovoset sclderen ef cel ‘ernink o oirealajie descententh « sarsiul.De aoeee pe mre sckldate Ge curen}i reei oad foarte putin preci Aoyisutoonsi in eatfel ce condijii ae invegiatreasd de provipitaySs pe glob Aa Antotageste So Chile, aud Lea j Roll preckpitepsitor fn Snveligul geogratic ate” caossbit de Saportant.Precinitayitie constitute o verist | Suportenth Sm chnenitel apei in natrk intvengtnt malt structure hidroaferet.Die Sfivenjeess geosterele stSt pria esina,contiteten, oft gf forun lor«Depi Sm regianile ed Seustoriale cad anel seri cantltspi de prectpitagis, ce ss pot favoriaa desvoltarce pldurlior éin causa eezonul toe gi de aceon predoaish aoolo feraayionile forbes, {a rope apusans, cs resin ooeante al precipitasttienyee GenvolAh pidurile de foloere,pe fod fa Burope mainitee, ‘yeu regia continental a denvol®& stepele-tn regiunile Soustoriale,ca precipitajil abundente, egetapio este Lurie HHanth eu pesto 25.000 opecti Se plante,Sn aohiad Sn Sate ye crese pooh sons 500 speott gi aceleu nal ales tn ont, fu toate of gh olei cildark gate din bentonite ‘In regiuaile ou plot bognte relief ete wofolet tet sles tn sistent) fevietil,pe elnd in regionite ex poesipttapis foarte pupine este sodehet predominant tn Sistem colin Ler Sn reginatie eu zinsort epere sadele eu nivel, periglaciord gh glooterkain segiuniie co pret pite{it ebundante reyeode nidrografiel opte genet t Pix toi igsrooce cu debite nari dar in roginntle uncate x: ile Lipseaes be taptycantitates gi regia precipiisysitor, tn jrevnt ex veginal teraic constituiese principsiele ele ste climatice care influenjeant fn cel mai snalt gees njoritates proceselor geogresice gi eapeetel faveliyului Jecoureric. | atte activity: ale omat aint influersate de precipitapiile atnoaferien 94 de aceon se chel tulese eror- te nifloace aateriale peatea & ne evita urnicile arezen;o: feplusulul aw adsenget preeipitaptilor (acoperizuri, cx pelistri,plotrutres gi safaltaren druauritor,iabrieisinte Saperneablindrenaje, irigayiioten)e presiumes oerului represintl ur ciasent setearoiosie important are este supas gi el snor varlagif m tiep gi ‘epayiu Yorlapsite diurse ale greaimnii atmosferice siot ce ‘nich eaplosre (25am coloani de mereur fn regiuaile inter tropicals, cfteva seciai 34 az Sn regiunile tenpora:e, in tiup e2 fn rogiunile polare aceate variafit aint azroane inpercoptibis) pup rhasrital Soarelul oresiunen at2os: lek eregte pint 1a orele 9 - 10 ein atinge un aexis.ace te ne GntSnplA ain caus ef corul din prenjas solutsi se Ineilzegte dar Snel na v¢ declangesst convecyia teraies ‘ce permite destinderes serulul spre inti tine (deci 2iturs inferioerd de ger ae afl Sntrua epoyia Liaitat intre = si atratele de eer asi rece de dossusra) Dips ce sasre © ‘ecpia presiunea incepe ef seack ajungind 18 0 valow= ind pre orele 15,~ 26 efnd gl convecyin are intensits nevini.Spre soarl,pe misure wieirii aerulut,aressunes © te din nou atingind un axis La orele 21 -22.5u4 sees eonstatlt o sctdere a preaiunii care atinge us aint dar Ja orele 3 - 4 arfeysite oval be fn regionile intertrosicaio ji aot is teuporate siei,deagapra sontinest sunea fo up mania Lacon 9f un inte vere. Deseugee ooemelon ih antia yarn 9 up alia aore etirgieal tomes don ‘pera daten 268 Un eels Laran 94 un inte: seinkvarad Gehost {Sai pewsfands eats eink vere, efnd davorits ‘on 9 cutitate a ep nea deamupra nlyelalul xegpe ‘iy Ce tarnn grestuoaa mate minint Hoeete wahiati fn Hap aie preatuntt serutat—etat, ‘unluiste ult prin depteeaiea uriior antieiclonale ‘“Slomle cure provensl exeyseres ent scldaron ceentint 2 4 sat cesantate.tal DiL,prtute-o celoaze a prestuais oe ate ‘bq creqtoris sinimagiatt patna of 9 parce tot mat a Us Gin ease gtgoeterel miaiae aib sivelal parotalat Snratepae8 varlepiiie pe vertioaH au in caracter aprvagy vaitora,au'se IRtfepla see ay luera ee variazisie pe 2 td evotin Got AY sedate cn afotorcl Mor eo gl ‘ies (Bint cole yoone poncens eh prestine egatl).ce coal {Gud ht PUREE uaphctb bona sboetortala pivslonee forseg siotsvid un ani (in etbae cnrect hah. teraien) tar Srassuile Sopteae se usin (ae saterd Cinealeltnteucy ‘HL peedonlia ¢ algsebh Sheoententh « pwradul).21 Teeth he tdapenafin aanermapeoolunaa oote set afch dectt Seeisilte thoplenle oho polae-Dar sper aork oiterenje ‘oelohe $m aoGrcnockelagi sonecast@él,on eazenul Gils praadiines ete aS mute deesupre coeanelor dectt deat supra éontinoptelor.Daci ‘peste tot g1 in orice coment par arta sizsrasye da proniana do Lo 0 regiane a aay ose oo0RO Sagi antlonsie arian tarion) gh sage ‘lslogaia (althan tarige)aenets tooanjit becicn ce Copy enoh gh Tph nogh Poh Sphartue, ris som, eteritn exit 06 pening tapogisurete an. font a 1078, 20h (Barony | {Soverin 1900) 94 85 ab Cupots, spent weptaniria 193) ‘elontas seotionsh eordhel intouenjora stenetee ‘ga evaparfied,cntteten au gene diselveta in ape, oreo ase 8 ovarle de proceae Fisiologice ale vieyuitowelor.par de con ani gore Inportanga geogratiel cate faptal ek exis: temps diferentelor do presiune provoscs dinmice ato! lekyeersl doplasindieee din regionile ou presinne mixin spre cele ca presiune nining.De eceen acestor forea;iuni bares 14 so wai spune gf eastrt Darke an centre de tou jisne Daniel, 5. Pinaaies staoatertet. Deplasras aerului constitute vintul gi earaeteris- tieite vintarkler (4iseetie, yiteal, frecrenpt) depind de carastaviatseite ctapulul barie gids influengele pe eare ‘vinturile le suftr din partes onor fectori geograficl. espre eenului tn wigosre acjLoneasi forge: gradien- tone barie (ortentath perpendicular pe izobare'dinspre wae oures moxia apie can siaiak a presiunit), orje coriolis, frocarea (feecanes dintre wr pl suprataye torestrt gi fre~ fcmren inten dintre partleuele de eer) Lar in carl ds pinetcti civeolare sai dips o Linke curbs gi forya centri- ffughstoate aceete forje 2 combink gi particulele de ar to deploseash dup resiitente lor-Frecaren eate aai aare fn preajan euprafeyel terastre dar ecade repede in altitor {dine.be ectea, tn canul {2obereler rectiliniiin altitudine ejlonesss doer forja gradientulut barie gh forte Corfolis Care, cind ajung of we eehilibreze, fac ce sigearen af devi- Af otayionard (witern este uniform) 41 deplasares eeralut fae face paraiel cu iacbarele.se reslizeasi astfel un vint de gradiont nmmit yint geostrotie.tn enruh tzoberelor curbi~ Hott echittbral ge sealineash Entre forge de gradients for= Ge Coriolis gi forye cantrifogt gi apare un vint de gradi- Re Ceare sufit perelel op izobarele) nuait vint geceleto~ ieti an pirstele fia proaon tlstok Satarvine Frcares x 1 mai a ett pera no sopaneat ote fh de Sean anon n ye turbulent fmett vintul fg depen acurgeren sevulul & cchinbt asreu dirsojia gi mai ales viteze.Raresori. se ra Teceat seurgeren Leninard « artlai. Ga gt celelalte elesente neteccologiee,gi vinta stotd veriapii tn timp gh epopin.Yariatifte diume ov nsf Aifeoth prim cregteren vitezoi gi Zrecvenjel vintulel tn tinpsl silat (cind contrastele teraice gi barice stnt mal xia) gf selderea lor in timpul mopgii-ta unele cazuei yy Piajin dius afectecsd tnatgi disectio vintalal cole eall Viples achinbirt de acest fel se produc cu Urizele de am re gi de uecst gi ca vinturile de mnte-rale care eufla' fn direcyil opuse sium foy8 de avepte.variatiile anusie | se manifeetd Giferit de 1a o regime le altasle efectos: 24 vitess, freevenge qi divectia vtnturtlor.De obicel, vitae ‘a vantariior este mal mare Larna iar frecrenje exte sal are in anotiopuile de tronaigie gi tn special priatvers (etna aiferenpiertte teraioe gi Derlee afnt ani frecrentdl Directitie aint uneort foarte variabite dar adfons tats schiabarea divecjiet dominance de 1a un anotinp 1a alta, Ta censl musonilor ae produce chier o riaturnare complectt a direcgiet vintulud.schinberen continal a efapulut berte: |] 3 tm epectal deplaasren centrilor bariei tulburt foarte uit varingiiie periodice ale vintwlat, In coon co privegte varingilie tn spayiu ole vinta Luk.se constath of in al€itudine oe produce 0 aodificare treptat a direcziel vintului ( 9 rotirs opre drespta fn euistora noagtri) pe mleura ackderii frectirii gi o cregte: re a vitezet din aceleagi uotive.Foarte importante sint variayiile pe orinontall care fac ca de 1a un loc 2a alta 24 ee nodifice mult tonte earecteristicile vinturiior.se Snjelege ef prineipala caus a acestor variagii o consti= tule contigurayia efapulai barie core este aga de coupler. Intervin Snel gi alji factors care oodirios enraeteriatie eile vinturflor (configurasia gi orientaren reliefulus, prezenge gi felul vogotasiei,ete.). Reterivor 1a configureyia efopului burie se ponte! f ; Po foostata existenta unor contri baricl psramenji,e unors periodiel gi = altora fntimplatori sau cu freevenss doni- Sent.De aceen gi vinturile pot fi clasificate tn acelas fel.Yinturile regulate aint provocate de centri baries parnonengi.aga efat aligeele care apar detoritt existenzei [pinimalui barie ecuatorial gi a sexiaului tropleal.Abate- roe datorita foryei Coriclia face ca alizeeie of mu fie griestate tn lungul maridienelor ei aint deviate spre vest. a func}ie de aodul fa care cad razele solare pe auprafate tereatrl ae constatt 0 deplssre a zonelor afectate de ali- gee.tn tispal verii alizoele fyi au origines con ye le 40” din enisfera respectivi slizeele plenca de pe in 30? La ‘Yadine gi ajung pin pe Le 5°.Apare asttel o zona care mu cate afectati déloc de slide (zone celnului ecuatorial intre 5° Leta gi 5° 1et s),douk zone afectate peraanent de alizes ( intre 12° 9i 50° Latttudine # tiectrei eniste. re) gh patra sone afectate periodic de mize ( 5° 21° 31 40° = 40° Let, © iaokred eatetere). yinturite periodice tat legate de centrii dariel cx aparisie periodic. ee vinturi sint ausonii cu periodieitate anual gi brise Je on periodicitate diumnd care aper éatorité diterentelor de presiune dintre supcafeyele acvatice gi cele de uscst. a cosa nor centri berici cu existent foarte freovents sper vinturi Gosinaate cus sint,de exenplu,ia Ruropa vin~ turile do vest determinate de existents maxiaulul beric st Azorelor gi a aininelor barice care apar,aat ales vara, oe continentil incBzit.yinturile nersgulate apar cu dires;it, frecvente gi viteze diferite datoriti aparéyiei gi deotsst~ rif uuor contri bariei locelL.Unsie din aceste vinturl au fn snusite regivai carecteriotict specifice qi afnt nusite Minturi lecale,cel mai steses ele sint identifieate prin Peaperabura eerulus pis fn algearo gi pot fi vinturt neck ‘oon ealde (ea vinturi reci pot fl eitate Crivigut,Borayiie- Aemiul,gues ter ca vinturi calde siroceo,Samumsl,3.0-)+ ¢ Jetitudine gi Snaintesst pink pele L° jin tigpal iernis 155 noaginne eporte aerith vintarile de tip Foéha care apar Peglunile oo rellef accidentat.Aerul novoit of eccalodery un obstacolde relief se ricegte adiabatic cu cite 0,5° tu flecare euth de netri altitudine dipt ce » atino a rafia-in vapor! do aph gf a Snceput condensaréa care eli. sereasa chlduni.In coborire,pe versentil optiaynarvl ee ta ealzegee pein coapriaare dar on efte 2° pe euta de uetri 7 deosrace se comport’ ca ser uscat.In felul sceste se rem Liseazi 0 Snell ire accestuatd « aeruiut care devine tot) cant gi foarte uscat.Asssanes Winturs deteraink 0 adlae. tote toraiel gi mai ales pluviosetriel a wor eulad mntog || “* qotatitetes vinturltor eonatituie dinamica atacste. rei.Kevast Ginmsick eote dterainat gi influentat intense (Girect sau indirect) de o serie de factors commie’ 44 ges svatici.notepie Péutntulul,generiné forge coriolia,intla- | yeaut nem jlocit aivecpia wintalaitn wod indirect,aiqe ivike Pliaintulyk deteraing variatiile dlume gi anvale m || de vintuiLor.rorme Pllafntula influenzeasX ndivect (peta interaedisi alverenjolor toralen rensl tate din inaolajie Sirorith) mario trifadturl ale dinsaleli generale = tans, Ferei.Pactorit geogresiel intervin gl ef divect,age cun em te coal reliefulvi care poate canaliza masele de mer in uagit viillor modifiefnd dinectin gh witesa vintulal osu prin formole pozitive de relief poate fring migeares seri Lui,e poate devia sou poste dteraina aparizia de vinturt specifics de tip munteavale emu de tip . Positions, etre Corseterul susratejei terestre, provoeing Mmotlziren aifen Pith a aerulsi duce 10 aparigia unor importante aifarsnge dariee generetonre Ge vinturi.tn felul nossta oparizin vise tutor directia gi vitess lor sint determinate ingizect Ge diterengiorite suprafozei terestre.Bremplele cole asi coneludente Le constituie brisele gi masonii.st biowrera snfluonjeami Gisnaics staoafenei,in special prin veretetle core intervine direct frinind afgearen serulul (in specisl a6 mgotayin de plduce) anu indirect, uctnd rolul de munre feyd activd pe mari intinders. 6. wane de ser fronturt etsonterienychiae, iin constatat ef toute carecteristicile serulut (ten perovord,ealéitate,dinantel) Inregiatronsl iaportante vi Mhopit pe orizontald.tecr! sceote vardajii, efat intense Joedt cevectariaticite aerului se modifies mult pe dietan- fe aiciALteorh fonk varieyiiie acestes aint foarte elabe Hodtope tatinieri mori, aeral £91 poetreaat caracteristict noroplave,Deek i tropoafers oe individus}izoasi nase fer distinete eu propriethii specitiee,direrite de cele fhe eerulul din jursasenouee nase de avr se formeast,de th regivalle antielelonale ume cert stapioneat thal ult tiny edautind earaeteristicile propeii regiunii [respective,De axeapla,etatienind in regiunes ant{efelons- Jot atorelor devine naar * 2uned qi eu opalescent eu sek (contine puyine partieue cohide),un er tropical man ritin.cel care etafioneess ani ault Geamopre Sanarei devi- fe uscat gi inctrent ou as) pref,edict un ser tropical continental. ‘hum one teraict gi cebactaral suprafeyei terestre Jonch rola prineipel in deterniaares enracteristicitor neclor de eerjecceten ae clacifick in qaze Ge oer areti- tee am entarctice (formate {a regiunile polare),sase de ter polare (foraate fn regluaile tenperate),aase d0 er eopienle gf ease de or scuatoriel ‘puri ee subiaparte fn gese de aor nurisiae wasele de oer se deplenensi gi vin ta contact une ae eo sttvlesin regiunen Go contact ceracteristieile seri ut veriaet intona.com regiunile aceaten de contact stnt Zooete fagoate tn eonparagie ca ntinderes saselor de oe, fe cove sbatreegie de ele 4l ae vorbegte de siprarese Contact care sfat maite siprafote froutala,tntersecti@ a7 sprafejelor frontale eu suprafeye terestnt constitase, frontusile staonferice.suprateyele frontale ni aint ved fale of afnt inelinate ffetnd cu suprarage terest unl etteva grate, (con temperatura ate unl din elemeatele care om Lerizeunl nasele de ner, ss tnelege ch pe sipratepsie tale vin fn contact ase de 3 wai cald on nose de acy rece.Die aceste mano do aor, tapreund ox front atnostn| ‘ee doplaseasi.ve obicet,cale dou nase de aer ce niget q vitaze dnegele,Dacl aera) rece oe deplaseast mal rapid 5, frst ceo aka sna rece o vrtsie eo oa eH jda0k werd cold 6 deploseeet ant repede glistad fa ‘te esl rece,an vorbogte de un front emd.stanct end dup fronturi ce intfinees gi ae contopese,renalth un Seont p, Tn lungsl euprefezetor frontale serul eald ured gl Picinducse prin destindere adiabetict ajuge ei urovoscy conensaree gi sparitin xorilor.Deoi fronturile atacetert, ce aint insojite ge aistene noroese,caracterele: ase Unsle genuri de aori dau precioltayis,altele mage 4 fronturie atnoaferiee aint intovirdyite 44 de precipl« sepli.prin umsare,aasele de aa gi froaturite atsooferiee, sn doplasaren 10x, provoses tn regiunile peste care tree fachinbiri importante ale eleauatelor seteorologice, edict seniablei de wrene,zocnat sceasta eate causa pertartirid varingifior diurne gi anuele ale taturer elesentelor a tworologice.ta eceleg tupyele contribete gf Le aparisio unor importante variajii spajiale « ecestor eleaente, (oa toate parturbirite produse de deplecarea asselor 4 aor gi o frontarilor atacaferies, varia}ia anuall « enentalor aateorologice tinde ai-gi pistreze,in Linit nerale,carseteristicile daterainate de soreul’ Lnsolagiel. a felt aceste,an de an,2e produce 0 mcceaiune de stiri de wreve care are trdatturi generale distinete gi deotal de atebiie,sgesée exeasiu,in yura noastit Joeul aaseler de ner face ca uneort of guiste perioade eu texperaturi so sitive fn ianuarie (2 ~ 21 11972) dar nictodata nu sau Anrogiatrat teupereturi do 30° - 40°,cn vorautial trecvens ‘ue gi carecteriatice sft neh periondole foarte reel (12 20 51972 es teaperaturh pind 1a ~30° fn xoldova).La fel 19 pot produce pexioade mHeoroase vara dar earncteristict sate frecvenja tenperaturilor foarte wari de peste 30° gi ‘cnlar peste 40%. ‘Tocaal aceestd suce Secure unul ah, auccesione care are onunite cnrscteristi fol aai molt sea nel pujin constante, constitute eliza nei pegiual oerscere,Deci eine depinde de fectorit eossiel 3i feografiel care detersin’ gi influenseass variazilie ta June © etiriior de vreae dla isp gi spapia a parsaetrLeier fisicl oi aerulul (sea ‘uur uniditate,preaiune,dinuniet,notulozitate,recioltayit, ste; Jeteustor parenetri 24 ae epune clesente elizatice te tunei efnd fat coosideress fn evolutie Lor enum (reat thal anal )eetnd ent considersss ea valerie Lor Eaaentene (wvenoa),24 9e apune slesante meteorologtee. tor parenetri aiferite,dar fe nome, veriayiite epajiale ale tuturor ecestor pera, Goi mo tandinge ef ee nanitesto sonal.Deci gf vertapia Gijilier eLisatice pe siprafaja tereptrt va tinde 8 mg punt scestel gonslithyi caze este deterainstd de citre Torii eosaiet (forme Platntolul, postin sei polilor gts Giyesrile Matntslal).zntervia ines feetorsi geogratlel ) (ouracterul suprafeyel tereatre,re2sefi2,dinanica etsoeiy, piel gf aarini,ete.) earenosvind earneter sonsh, Sind a) fualture sonalitates climatic. 4 ‘Io ceea ce privegte eareetoral auprafeyet terestre, foarte evidenth apare diferensierea dintre clinn regia. or oceauice i e celor continentele.In eatafera sutict, inde predoainange oped eate nett, zonalitates clinatict tm te ant evidenti,pe efnd in exiafere nordles alternangs & peter gi useaturiior tulbork aai molt zonslitetea,clises. Te vosantes ee earacterizeant prin regin ternic mat wnt ‘cweaplitadinl terakea amuse mal aici, co teaperatars si} SKante noi nici ce pe scat in regionize intertropicsieo| at meri fn regiunile extratrepicdle, ce uniditate mi at Mi precipitasti nai dogate gi care aint mal uniform rope Uhuste fa tiapal enolul.ge space, de obicel, cS im rosisAl Secontee gt murine elinn esto nal bitndi,suprafoyele d Cerainpotrivi fnkeprese contiyiiie elinatice prin acc thea rariajiitor anusle ale elenantelor elianttes.selit| Glade tersice enuale devin mult asi oari ier regisil 7] Ciplteyiiier devine mult mal aeuniforn cu aperipie wast sense secetonse gh e- anore plioase gh exo ectiere © oH} tiegyii emusde de procipitayit ei prin veriatit anuale Giterite,Privite tg ten ciiaatict prin rudistribuiren eXidurtt, frigtut ab enelii pe suprataye terestra.tn deplasa 160 [ ser pot duce mari contiti¢i de etldurt. departe de reginat- Je Sn cnre aceasta s foat priuitd de In rediatia eolara. in faceot fel rogivni situate 1a Latitadini asi ward pot priat ws dnportant supliment de etlduri gi cline lor devine wai cold Gecit a eltor regiuni de 1e acecagi 1stifudine.vim- potrivi, transportul predominant de aor reco vonit de le Letitucin’ mari poste rei cline reginallor de Le Latita- Gini uici-tmportonte reparebiual poate eves dinanioh at osfarick amupre regimalui gi eantitasii de orecipitagit. Aga se fuce,de exempiu,et In eotul afrieli,in plins zoat scumtorialS, epare un seson ploica gi unl secotoe datorit abaterii aligeului de sp gi transformirii tel fn muson do Sv care eate Usest-Desl tfel,alternanga uusi aezan ploine fe: Unk seoston cate caractewistiel gi pentrs rojgiunile masoniece Gia aonele twopicale gf tenperate,nai alee in sul. eotul gh ontel Aaiel, Si eunenpid marial contribale Le redistribuires fl Gurii gf feigulul pe auprataje tereatea gi de sceea talbu- ME gi of putemic sonslitatea cLiatici aub sepectul regi- auld termie;fndeoseDi 1a latitweini agrl.corengit marin Sncluenjeash mult ine gi regima precipitayiilor.2itice- toare fi acest sena aint roginnile extren de uscete din ve- cinkteten curengilor rock (degertul nanib din vecinstates corentulad Benguelef,degertul Atecana determinat de ciren ‘tal Humbondt, geae)+ Heliefil uscatulul tinde oi avdisice foarte alt 2o~ nutitaten clinatied.prin altitudines se,relieful sities’ saprefaga tereatré 1a nivelal wor strate diferite ele t=0- poaferei provoctnd satfel etajerea unoe ffgii ox condi:si cLiuatiee @iferite; eu eft altiudinea este ani sare, cu a ett nai race gi aai usedK devine eLia,Prin forme gi orien tarea ea,relieful poste influenze mit regiaul teraic,nette, pluviowetrie,el vinturilor,ete.fogiunile depresionare de~ Rarmini o fhfepeire a eliael (ucsderk aari de teaperatur Gators ty inversiunilor teraiee, seldere,uneort exceaivi,® 36 precip ltglitor tore positive relief pot aor muse ete aur pot devin stu pin sctlatet ale perentr Xe dor (ae eceapiygrin fnbnisare) dapraind caraetare tpecitice ellen fonts eceece Anfinye feo on tn rstitate sonale calsntloe at ou fe motentlonsbestatecBie ouftrSoguets angi gh chiar fnteraperh qo slat sword eplanate fectusinebe ae alin portein carl flecks tone oper) ‘Srey fa tg aeti” Yana eeustorialk vate caracterizatt prin tenperaturs Hidicate,precipitayit abundente tot tmpul analui gi pre- Goninaaja celmlus ataooferie.trecipitetiile de eonvectie ced cu regularitate 4m flecare s1.Cliae ecustorield oceani, ‘ck provinth,de obices,efte un singur ania gi ninin ternic ftphitacint teratee foarte wiel (1° ~ 4°), eaperatorl nedil! fanuale de 26° ~ 26° gi precipitay{i de peste 1500m.ce) on!) fedeaeo,procipStaysiie prezintS un singur asia in Lanile de ‘Touand (ele eaiaferei nordice) efnd ape este ani caldi em, serul gi se intensifies convectie toratel cline o Li continental o¢ caracterizeazt prin existent ne qi inine teraies,ou enpiitociat care ajung 1a 9°,ea nedii anusle in fur de’ 25° gh eu precipitail care depigers, Too anash presenting dout naxine dupll echinoctit. (ovsle ubocuntoriale a4 climk carecterizath prin ouviyia » douh sezoene Glatinete deterainate de dinurica Moosfeeiet.tn Umpul fernit din eatafera respectivi se pet Zungese ici eliaeele iar tn tipal veri ae inatalesss cals fant seustoriol be aceen se vorbegte de zonele musoni1or e- custorisli,Deliniteres acestor tone ae poate face prin po- Siqiite de darn gi var (avind fn vedere iarna gh ware e- Liererei respective) « feoatalat tropical (care apart ae Tul tropical de cel eeustorial).Deck vara vor predonins at tele de aer ecustoriel aad precipitesit bogate,in tap ot nro vor predoaina masele de ser tropicel fad ceceth sf Canpereturi nori.n Lergul ooeanelor Giferenga dintre eri # ase twopieal gi cel ecustorial find ales,site: oul sexoane cate aproape inexiotent4.Diferengieres atc centuiest An preejaa eontineatelur 96 mai ales pe continen ‘te unde eaylitudinile tersice snusle sjung ef deokjeasc) 10,0 tenperaturi de peste 30° in aezous! used! gi nich An 22° fm gesonal ploios.cantitates de precipitasit dak geate 100mm, pint 1a 1500m der pe alesuri mit aai pusice Zousle tropicale aint eoracterizate orin pro¢onin ja servlet tropicel enld gf uacst datorits eiresiagiel ac eendente Sn eadral ariel qatieiclonale care prodoains alei DeLinitares acestor zone se ponte face prin pozisia de ve rh a frontulul tropiesl gi pozizia de iors a frontului so ar (care separ aevul poler de cel trupical).clisa colt oceanies exte caracteriznth prin teayeraturi asi com bortte gi anplitudin’ enuate mol alel Jectt te vegianile continentele unde auplitudinils deptgese 15° (earn ten. raturd medii unare poate 40° gi dame in jur de 25° tn sam huare).Ia schinb,preeipLtagiile ,oare in regiunite contines. tale aint foarte eirvetieioase (sud 200mm anval 31 pe siceus doar efteva teei de au) riin foarte puyine gi fn restunt: déeaniceUacdeiunen excesivt face din aceste sone regiunil> uarilor degarturi. vouele aubtropicals (nediteraneene) pot fi de2initse ‘te prin poskjiile extrene (de iarnt gi de vars) ale fronts Jui polar gi de acces vara se efit sub predoninan;s seraisi tropical cald gi scat far Lanna ent sub influenys aeris st polar rece gi ceva mai uncd.in regiunile contineatale te: peraturile nedii Lunare depigese 25° vara gi coboars ta Ge 10° - 12°iaena.precipiteyiile sint,in general, seste faa ex velori eare pot fi mult maf mari‘seu asi aici. précip{tatiflor edte caracterizat printr-un maxis inns, 900 fcontactul 8 zenele tropicale qi ta ineeputul verii sore Gebtropieale precipita site oresint! out avcize (orisiva )eaceste autise Je Gi tonmna) gi dows ainixe (vara 3% Lot 363 preeipltatit eint legate ge trecerea frontulut potas, precipltagiile ced sub forui ae ninsori de mute eri, ln meitutial alel. Zoutle temperate e0 carsctarizeash prin evideng rea a patru euotiapuri eu wari diferenge teraice.In reg side oosaniee clina tempersti ente onracteriznt8 prin im termic mai aoderat eu vert ricoroese gi ieral ond phitadines teraick sualX cate reduak (Sn Jur de y Regiml precipitetiiier este carscterizat printr-o rep. ‘Spe al icon #5 int uta of oi canta | tmsle. ta regiunite contineatele esptrastele teraice Fourte neck verile find obidaroose iar fernile genoasy (emplitedinsie andi nunle daplgesc 20° ~ 50° chiar mult) Tn aceengi mimurs ve reduce cantiteten de pretinii| {is core coboati cub Soom gi chiar mai putin aJunginise| de eparizla mor tntinee degertari.cantitaten maxis ay precipitayid se Zaregiateoesd vara dar tot atine! ant cele ani frecvente gi ai lung parioate socetoese. Terie inttaten mare a totaror elenentelor elisaticn cate cai ‘teriatica zonelor temperate. : Zonele subgclare aint Geliattete,ta gonsrel de pe sigitie de vor! gi de Lark 1 frontalut artic (entarei| Cline asta carecteriesth prin feral foarte geroeee,aai ds Gessupre continestelor unde tamperaturile coboerk pine Soo? pl verk reciyaal sles dessupra ooealor-Preeipiti. ‘ae adn redone mu 00mm gi cod aud forad de nineoere work gi vere,CLian gate cove mat Blindl dor Sn prenje curenyilor ocsaniel exist ‘ones polare ee cavscteriaseré prin lis foerl apes cu gerurt niproonice Larna gi ea veri foerte scut Hi recksprecipltepiite ced sub fora de ninsoare 3 st Tourte reduse,in general oub 200an-Frecvenge foarte sat f vinturflor fect gi violeate eave earecterieticls ‘a endril fleckirei sone eLiaatice lafluenga Tash lal Ginnniee etsoateres ereaif silor gsoeratics (3 «1 ferini gh vellenu) (ateodae aporvan = aisting sumerosse Hpuri de cling, ies fore ec specificul ells clint tusiaied fnespind din sone ‘seubtorialt 4 pint sqce zone subpolard din entarere aor ied (orind carccvariotie nastursaren cinesiajiel teow “ples pl aparijie a dost aesome dictinete eub report ter ale 4 plovioaateicy clint aontank caracterisetl prin eae sosiunen nor ovaje co rogimrl teraies gf pluvioustriee sktenice, ste Diferentieriie cLinstion inpuse de influenza Pacton rrllor goografiei eint oga do complexe tnett an ajuie Le sdegtseicaren qi carectarizaron wor cLinate Loeeie ji ‘nor aicrocliante osre ee pot idantifice chiar pe an’ ten iterie reqtrine cua ar fi ool al ines LoceLitay.atceste: ‘iterengieri aieroelinatiea atat ou atit nai accentuate, fe off este vorba de un trat wal gubjine de aer din pr solutal.su Sajelege oh pestra sults plante 34 eniaale lei aint inportante aocete conaiyit $a ome erhieac le ‘sfectiy.De sceea,alftarl gb alpt fectort,etterenjiarie slecoelinatice au isportanys aare tn repertizie sninttor Plante gf eninale. ce in wh seogresicn Aotet rol asta foarte imortast pantra et exassten Pe exarefts intense ixfluenjs amupre celorialzi comoner;L Al tpreliguict seografie deteraintndu-le multe ceracterte ‘et,dnot mi chiar existenya.age)de exempt, se poste afir~ fe oh axtatanja Midroatere! in Zuma netanll se datoregte Dpresasje ssnontene! care are an rol, dboaehit de iaportent se eteeat tn apelin anturkPa de altf parto,lipon tzoe~ ‘uret qe Pace cn eveporerca pet of fie fomrte {otenal eub “Anomga ineolatiat eporsce-raponih sear dogaje mlt aos, gor Hipsiad peessuaee wtavsTerte der acegti vaprrs dear ‘emia fn ape}Sul come Sa sure perte.dec} wxiotenge hie ndefanes 9i inak Entevo form wg 42 soasleng au poate fi 201 Jove rol de ouprafayh activi pe cea mai mare oprte 6 em profejet globului jueind un rol de seuai in Snelikeivon m eralui datoritt albedoului 31 proprietuyiior termice spe cigice.veneupra Sntinderiior sevatice diaanica stmnsteriey au eate tulburatti de obstaccle gi de frocarea sare ea pe Scoarge tereotrit este acoperiti,tn cea mal nave par te,de ap gi gheyart rind feritH de contactul direct ex ptmosfera.apa pitrunte in scoury4 pink La mari eatneimi gi se ponte combine ex uncle min-rale saa poate mpl porit 3 Sleurile rocilor asdifictadu-le sroprietsyile fixioe Tm elrelagia el,aps Lichiat sou solidi acgionsaxt mecanie at chiaie asuora rocilor gi efectuiaek o sctiune comer €e modelare @ reliafului scomrjei,apar astfel o serie de ‘por, genetice de forae de relief cuxo altfel sr Lipsi de pe Powint aga cus Linsese de po Lunk.{pa,tn diverscle ef v exivtengh, cote principalul factor mdelator al re \iefalui scourgei terestre tinsind 1e nivelerea suprefeyoi sestain.Dar neest proces eote dislactic gi, tinsind le ni- velare,ape disect ant Intti scoarja provoetnd anri daatve- airs. im coaa ce privagte bfonters,exiatenya ef ta forme ‘eotual® nu poate fi concopatt ta Lipoa apeiapa Sntrk tn constitejia tuturor orgaaisselar vit juctod un vol de sea ih ca edi in cara ee dnafigoars cele wei oomlers reseyit biouhinice.sa sth La daze wateriel onganice chci fwnizom 24 hidvogoou omve apreunk ov biaxial ae esrtnn etmnaten rie constituioss elenentele fundenentele ee inti ty) cu ponenge acantes anteriswidroatore este Lenptind, init z£ 22 aMipontegte gi esuiisi o mare parte din ongonis Yk.De aceen foarte wilte viepuitoare vegetale gi ents: int ndaptate Le viaya acvatics. Se ponte opune, pe drapt euvint, ek hidrosfera sondigt= oneaad existenga Inveligulut geogratie tn forma vs acinsie 5. geomrts verestui. As Mektsires scourge’ terestre co romuttst 9) in ferastinsltor ain invedign) ssoerafic, — Seuarya fereste# represints nveligul aolie al Atatulud gh este alettutts cin mineral qi rock -oo8 einen 1ox,rocile pot £1 grupate fu sei entegoris gens S64 rock magnatice,rocd metanorfice 34 rcci sedinentare sacile magative aint rei provenite din eons: daves topitoriter mayaatiee in interiors scoaryei (roe ‘smiewive) eau 0 Lavedoe (angne degnioitiate) 1a suprate scomrget (rom efuriva)sHoeile intrusive oe carueteri- soneS.printr-o surwcturt noloerietal inf, adit Conte miss Faloke se presinti sub fovat de cristale anriaccost fast $i are importante oa clici © asemenen rock 20 dezasreg’ sult wai rapid din cous athets gf eonteeetiri: dite ranpiste a mineralelor cvmpouente.yocite efusive on atrge Ure bipoeriaeel aK 9 Fe hipoerSatl an este ng0ed gtishosell (vi troask .strbt: sracterizata prin exiateats uno csistale ani aarl faplineate smtrc saat 2 Vitvossl.Reeite Biposriatstine 48 vitecan, wosenayeeniat ai b La dezogiagnre, Chiaisuul aaguelor ate veriat ji ce utare gi» eile wemultate ou ealmien gh alattoire miuvrstapio’ varia Wi.Im auee,08 pot denaeds oes. acide Caate weogin cua warden wagwin a avok sxentont de bineia we sil!e vaahee (fn ears us apees 21dph do eldielu on a foot nici tm ereee gi wick astict! lugs nah. determi ale akon wineralegies a noctlor 33 eccnsta depiat culosses,ceani tater, durite att dévarsce narssle ou fost de fn Riox6a de ailecte: ge (10 euro gi alte proprie Root magnstion oi edtoinee © m pa woneenet gi ele eooisuiin La degerminarcn gern 2 sietuirkie majore aie snc absenye atnntulut noid # Gus la diferenpieres accented’ © tip continental gi de tip oceante even ce a determinat cxisrenia marklor barine oeomniee gi a continentelor Ines fo angustice #6 forweaak evb imperial fortelor interae | ele om sot condi piouete de tavelignd Reopen .cente\ neoarere.astfel,prexenga na putue fora gi inainte de fachogorea tnveli. alut googpatie gi ar putea forma gi duo’ disparizis eve Enveldge ‘edevirat oi uneori forasren roeilor ueogretic das nu aate vorbe de nigte influenge capita igade exonplu,in ensul rocilor efusive degareiticren cawi te feve in condipiile exietengei presiunit ataoatert. le core frfagae’, intro anusitt wisurt,degajares gazelor. fool, erupyitior submarine sou tn preaja qérmlui Lave pacogte In sadin acvatic gi rocile reaultate eapsts tk. ori epecitice (ee foravent piulow-leva)- se fornens{ prin actamortounree vr voci preozistente (aagaatice au sedinentare).Metaaor ile aetenorti ‘an an face prin formaree vnor ainerale noi gt recrise Livurse unor ainerale preexistente dutorith tenperaturie gi presionilor mari ia care afnt supase roctle,Prosia- uate mari 6 a formuren gistuozitiyil, (Gispuneren orien vi iu oteate foarte subjiri@ mineralelor) caraeteristi~ ‘Se poate dictings on acuserfien dinanic (regional), coo op sintoregte aigeinilor seoargeh gi eare duc roeile 1a pacniss guch unde prwaiunen gh taspernture aint ridleate, un setamenfiaa de contact, caro pare acolo unde magne cs te wontact ea Tocala aconeyei gf 1# tneBlzegte pater Lo aspunioducte gi La presival waritn unele cagurl,din inh wint injectate 4m socks cunuse metouortimmlai g0ae Gh oolapii care mdiiek epiaionsh reestor roei.im ssenenes Caaortieml aodkfiek mult propeseti yy ete pneumstold the. Toeflor Tiewrin a | cnvice sate influengeth de wnii eomponenyi ai Inveligue | de obieel provoctnd eregteres duritipii ai # resietentes Jor-kstfel nisipurite gi gresiiie ofnt tranaforants in qrarpite ult nai cospacte gi nel dure; angilele 91 narne- Je aint trensforaste in gisturi cloritesss gi serieitosse; qalcarele atat trenaforaate tn asraore,ete.in plus,din se. Siiue sedinentare ou rock foarte diferite (de exesplu, slter~ ange de roci soblle en roci cisentate) se objin serti mai Gnogene cu roei enreMigele propriety: comine.aceet carsc- ter mol opogen ol rocilor netaorfice wo. réstringe epoi % fupea reliefolud este devine asi greoi.oistuositates inst foce en rocile metenorfice af prezinte o resisten}A redust fat de procesele de netecrisatie gi de fe pot forma acoatje da altersre oi grosiai sari. Rocile aatanorfice foraees porgioni sari din acon ge terostré Gar nick exietenge Lor ai eate Legath dz Zaye Tig geozratic-asenenea rock svar putes foras gi fa Lines eomtui Snvelig.Der in a:eat car ar fi metaaorfozate: Goer poet uagaatice gi ce stare gana rocilor astasorfice retul- tote ar fi molt mai restrinal. poeta sedinenture aint formate prin depuneréa nine relelor gia perticulelor remultate din dfetrugeres unor Jock preesiotente,din resturiie unor viesaitonre sav éis Feecipitaren afrurilor dizolvate In ape.sccate rock anar s3 Pouuatat al segiunitor pe care atmoatera,nidrostera zi vi Cofere 2e exereits esupre ecoartei tereatre.apa (Lichigs gen solidly gi aerul in aigeare antrenessK particule de d~ Jerse roei pe care 10 transperti gi epoi te depun.se fori til ootgel roctie sadinantare deteitice (cere provin din Gistatteri,detritos) qi care pot fi sobile (Ze exenols,ni~ iparile,plotriguriie) sau cimentate, (graitte,coneloser jale).ciaa apele aorine,lacuatre ceo cele ale uior iavoare Gavin enturate in anunite aruri,incepe precipitaree neta ‘er larori gh ow foraead’ aatfel rook sedinontare de rect pitere chigted (ealcare, care gend,gipe, raver tingreiserit) cease iie organice 91 niserale ole viejuitoarsLor se scusix 12 pe aceste rock 205 we formind roei sedimentare Mogens eau biolite (este radiolerite,cirbani, turblpetred )- Roclle sedinentare sint foarte variate gi eu pronria. e4ji ehimice gi fizice foarte diferite.unele sint fourte ure gi de aceee ge impun tn relief dind virfurl semets creste,sbropturi (age aint unele greeii, caleare, conslosere. Le)galtele ou o resistenpi foarte mick gi dau forme donom | le Ge relief (nisiourile,argilele,marnele)Unele roel ee dinentare aint foarte eolubile gi favorizeazt sparitia unor procese geouorfologice gia unor forme de relief specifics — (cos stat forcle earstice create pe calcare,gipeuri, sare), UUnele roei sfat foarte persesbile gi impiedect scurgeren 2e ouppatays gi eroziones dar Tevorizeast foraaree opelor subterane (age sit aisipurile, prundigurite, couglonerstele, Loesauriie).alte roei eint imperaeabile gi favoriseass scur- eres de suprafays Smpiedecsns intiltratia (argileyaame)s Rocile sedimentare av gi unele tréituri comune din are cape gtratificasia este con gai inecanatk deoarece ew ore conseeinge anvara reliefului gi neupca npelor sudtersne (e ciror axiotenys este favorizatt de altemanga etratelor pareabile cu cole inperseabile)~ Se poate epune,pe drept cuvint,ct existenga rocilor audinentare cate contipionath de existenga fnveligulul geo- geatie gi # interacyiunilor gi eiveuitulai materiei din ex arul 1ui.vesigur eX gi in Lipes atnosferei,hidrosteres gi bicefarei rocile anguatice sau metanorfice ar fi mpase de- zegregiris iar acolo unde penta ar fi sufieient de mare par ‘Vieulele rest tate ear roatogoli pe o anualtt distant gt sear scumale.Ia psesenen condijit inet desagregarea ar aor- s50 pink le foruares unui praf fin care ar tabréca scoarya La fel cum se prezinti lucrurile pe Luni-tn acest ca Snot nna ase putoe vorbi de adevirat oper oeseten pe Pauint 4m endrul inveligului geograzic. Dock tinem sesaa de faptul cK rocile sodinentare bint pilspindite pe suprafeze enorme unoort ou grosini de roei sedinentare aga cum alte mii de metri, gi of ta mare parte insesi rucile aete- norfice provin Gin roei sedinentare avind unele trissturt specifice,stunei apare clar rolul inportant pe care 11 jou oX rocile sedinentare in alettuiren acoartei terestre.Doe: 9 ponte afirma,in aod jastificat,ck actuala alestuire » sconrgei depinde,tn mare aNeuri,de existenta taveliquul mogratic gi de intersetinnile din euprinos) stu. Si partioularitigile chimice ale sLostuirii scoeryet terestre sint,in bunk parte,deterainate de existent to Ligului geogratic.rntr-adeviir,dat find 08 magnele stat nig te topiturd de silicoyi,rocite magustice au un chinien foar- complex-Muasi local gi in mick aseurs oo separé unele ai serale cu chimisa aispla sou chiar unele elenente (de exen- pla,filoane de cusry sau de alte aineraie, oulf g.a. fora te prin activitate postvulcaniet}).tn chisisa la fel de com plex 21 ou gi rocile metenorfice resultate din trenetoran rea rocilor naguatice-Predusele care au loc tn snyeliqut geogratic due tna la foraaren unor roei ca sledtuire chi- mick mult ai variatilro 1ingi rocile eu alestuire sinecs- Logied i chinied foarte complexe forsenss 31 rock aono— ingrale care au,uneorijun ehiaiea eiaolu.va roci aonoaine- Fale pot fi eitate warea gent, gipeul,calcarai yonole nisiouri, Unele din accsten ou un chinton foarte elaplu, ele ffind al~ ettaite doar din douk eau ted elesente (saren gent « formaté din Ma gi cl ; aleipul cuarzos 0 gi Si; calcaral numai din 0,0 i Ca ). Aledtuirea petrograficd,sinerslogiet 41 chistes seoaryei terestve are isportante infiueaye nausea celorlal- A componengi af tnveliguiut geograric. viverosle roei gi minerale au culori gi prosriett:i terwice diferite ceea ce face ca ele at ce tnetlsease di Fepit ub setiunea redistiei solare.Dar aceastt tneslzire fa rocitor gi mineraleleor core jose rol de susrafayt ne~ 9 forast dose din vd influenyeasi sult teaperaturs serulai.ve gradul de cinentare gi covsiune 9 rooilor depinde cantitetes de par- 207 Ee sense fc ei ee it Sana pele teeter aeaarat eee See reer, PE a egrnerae| Set cue eae eee Seer eeatn cient eee oe eae eee ce eee Sry Saar eee eee See eeee eae eeeeieeees seer aetna eterna se eee ee eee ae eee seh ec nto ee Scare ec areas See eeteernas! aoe eee ere oe eee Se aod ee ee ae eee cee ae eee os 8. Ralieful en vomltat al sctinnii fectoriler interns i externi asupra seomriei teresire. Aowpra acoargot torectee setioneath o serie de fac tori din Interfaral scourfei,de sub ea,ekt $i de doasupra wprintre alte schimbiri (de aleAtuire petrograficn pi de aqesare a diverselor nase de rock),acagti factori modi tics sf anpectul exterior al scouyei, denivelivile,sdict relie- fa ata, 8. Actiunen factoritor intern saupre scoaryei teres ‘re ovte foarte intensll gi duce 1s sari achisbiri tn alex ‘tuirea sccartei,preeua gi le creares celor ani nari Zorae de relief.nolut energetic prineipal,in ai aiel gravitasin gl afct forfele afacute din rotasia plano tel in jurul axel politor.tneori,aanifestaren frctocilor exdogai se face violent 4: prowouel sohiabirt rapite £3 seoarga terentrisaga eate cagol cu wileanioail ¢i cutrem: rete de phatut. 4, Huleaniaml pare ca ceo mnt evident actiune » rorgeior endogene Ingate de cflduca interak a PlaSatulus Jom nous Largyprin wulcantea ve desemneasi tovelitaten, rocesclor gi fencaeneiur legate de deplavaren wagaei to scoaryi gi Legiren ei 1a ei.totarith preeiunii rent tet lain aptieares roctlor de deasopra gi din existonta gazelor at vaporitor de ap&yangua cwutd af risbatt 1a aupracaye ooerfei pkisunsind prin fiauri gi rupind stratele ani pu $0 restetente.tneori,m en vest ineazK ect int langaei fn intariorsh acouryet Pied tegiree 10 suprafati. Ita felsk aceata tn. ecoarph ae creasi intrusiuni anguatice ldo diverse aXwini gi forme (Lacolite,batoLite, aporize, dyke, latnaete)aaconses complies alettuiren scoargei clei,in cp hie din urmi,negnn ae ricegte, se cousstidesst gi ve formes lnk woes angaatieo intrusive.Der sceste intrusiuni incluen. lyenes gi velieral direct sau infirect.Unele intrusiunt ‘ping tn soe scoarya da deeoupre dfnd nagtare unor Denby ‘nor forae positive de relief.cum rocite intrusive aint ” sab dure Goott eelelalte roci,erosiunea 4iterentialk scag! te intrusivnile fn relieg eub forma unor assive rotanjita, a wnor create, sideri, stslpi,ete. 4 ‘Adevea nagaele reagese wl Leek in euprefays acoarye, productnan-so erup{iile veleanive (vulcanianal fn sens rey, {eiua).acsete erupfii se pot produce ub forme unor exole. Bi violente (Sa com) segualar acide,care stat asi vies. 2) sao aub forme sor reviratri de levi,asi Lintgtite (tn ul sagnelor banice care afnt mai fuide) near, erooili, ‘le wiolente altarneast ca scurgeri Linigtite de Lavi prods, ctoducoe eruppit aixtesusgan iegltt 1o ai gf degeseitian, court manele 6 Lavitavele betiee, ide, ee pot scurge ” ai 1e aari distenje dind intindert nari Ge baselte oud fea uaor adevinete platouri. ‘a tispol explonifior wuemnice sint proectate tn jeter backs do lev gi fiinttarh din econ. Pragae Je de Levis se miloucese gh ee soliditiog tm eer otatnd & ne copmataya scoaryei.toate aceste anteriale solide pr ‘te din explosiiie vulearice poartd muasle dg proces: gf aint clasificate dopk wkringa lor fn conage wales |, Eise,lapinS gi poate wuleanice-Ele,ea gi Levele,se acumle | Ssh jurul erateruhai construing 0 formi de relief de set | colore wemiol mumit con vuleante-toeori,conurile vile nice ew dimeneiunl foarte mari prezentingu-ee ce nigte mnt valeantes eure 2 pot grupe sub forma unor Lanyuri uumtose sulemes ea col ain veatsl carpayilor Oriental Duet era a voleasies este suaaringconul vuleanie poste ajunge 18 “orafa forsind o inswlk vulenaiek (¢e exeupiu insulele sah). ‘siestuies gi forma conurilor vuleanice deping de ips Go erupyiest8 eauul explozidior foarte vicleate pot foraa convri wlemnice meituite munsi din eonuge (ra Con ae tip Wileoninn).Altarnanga de explozit gt reviretst dave aX comari sloituite din atrete de pinoclastite ce: ‘Sitesnnaell ew phase de Levi (de fapt,roek efunive vesnt jue Gin consolidaren tnvei) gi oper eatfel.vulems de *; suvien (aixt).Revirebrile de Lavi fuida creiars cont platisnte ca nigte scoturi (vuleanh de tip Heeaian).Useor Jwnite de levi ae produc Liniar,ta ung nor tenets Jaco oe Suttapli fn Ialonda.Aveamea revireint se produc ‘sn Longul depresionflor axiale din 1uogs voor Lanjuri ue sobaarine, cou sote creasta aedio-aélantics, (Steodeti,aanitestaree vulesiiet 4 explosie care forsaash o dupresiuse ce un crater tn che os poate acumla apa dind un lee (vulean ce tip Maar). ctapurite de Levi presiatS un aicrorelief varist ele caractariaticl depint de viscoaitates Loves 9i de ta. {inaren uprafeyel pe care sm deplagnt Lava.ce vorbsgle eefel de gm. Lava (ey op) ataya eu multe neregubaritt,s), condati, avi fnere(i th, Lert ‘pit consoligirit lavei ne formeozi wa aletem de fisurt re due 19 fora eragounl4 alettind frunnen grge beseltive on cele iz etanata deals din wungti apuseni. ‘lind Legat de ecdetenje anguai,ai ani ales de ex aya enor mart fracturi gi flaori ale sccaryei, valeanis~ ‘ete nounifora repertisat pe suprafaye terestes stl 09 present in regiunile eu fractart adtack i anri denive fist ale scoarjei (de exempla ,Cereul de for al Puciticu- ni") 6 do sagiuaite care mu auferit migetri de increpire ‘scourjet tntovirtgite de Sracturk (rexiua Jsisteesl, mintoe alpino-eerpato-hiasteian). Yneetares explosisior gi eurgeriior de Lavi nu fosens~ gh incetaree complet a sctivitayil wulemice nit tio ned valeonst eaaik mari eantitsyi de gaxe (funarole fod farele ou toaperatusi peste 200% gi ctnd oe degajt Cl tn, EL XyP4 Chyy HE,Cl, (W,),00, ; oo\fatare care au tespern- fut aub 200% $4 efat Feprezeutate prin vapori de apt 1a reduce 1a @ a1 etestneor!,ta lune colosne bessitice ea sect iune sas teranene aa care se edaugt 4,500, jmafete cine se SegajK 00, )-Aeean Us sotivitete postradeanict influangenss scoarya ech din Tungrole se depun mele struridin solfetare se seperk wtp ap Bioxidul de carton dizcivat in ape 1e atregce puteree de ine ® unor ainerale pe care Le altereath.spele terante osteraie ainersiisnte due 2a preeipitures unor minerals gi ‘oraarea unor fiiowne care conyinyde aulte ortyninerale o. sue. Se Snfelege of vulemniaual ao aodifiek nunat scomrye aeons ci,direct anu indirect,afectenss tot taveligul geo sraficsatmontera este influengath de gezele gi cenngede wi. cance eft gi Ge cosuriie gi Lanyuriie valemice care modi Tet dinenica ataosfericl gi provoach etajarea eootiyiiter SLinotice.truptiile subsarine degaji gaze af wlruri in ape ‘eeanaleh plesetar.qctivitatea hidroteraall influengeash cele asbterene, a tiapal vuleaniamiui ae degajt wari cade Langs de-apX juvonila,Pe conurile vuleasice so cress ree jele nlurogrefice radiare iar in unele cratere ae foraeest Socuskwunle eurgers de Lavi ana chiar uneie contri waleans ce pot bara riurile ereing 2acuri (in xasivh central din Sranya Toew aydat a apieut datorit uaoi cargeri de Lev ier lecud chasbon o-e format Am uran bordel uneivi de ize cont vuleanulah Tartaret).vegetajia ai feuhe sint Giatruee de eruppiile vulenntee gf de cimgeriie de 2avh (a ‘oresd sajione) Yellowstone din SaUek. ona ghait resiurl- en 26 phdwvipoprmpuse gi care aa foot distiuee aucecaly eo cungersie de iui). fp Cuurturele do pining represinil > olts unten tare violent a fusjelor endogens.uega ae. viirat i ooo yume bs de nigte mizciing ondulatorsé me deoaryel tenz.ie codri efirore se disting trei feluri de uniosin gc2t om tromirelor de prubazire gi de explosie se produc muvsi unde jongitudinale.ia afer de cutrenurele care tei a origins Ga fnterioral seoaryel ea produc inn gi unele entremire care igh aa cause in unele moditletit din ined igo geogrt ae {1e-h96)40, exomplv, uaplerce mor Lacari de bevay atiiriei siyaizunte tn regiont seiaieeya das Is forsee una 2 ch cutremure datoritit anses de ape care © produa to fm ecoar haya 2-2 Intiaplat tn camul Lacueiloe B. Boulder de pa colomdo, barat Carton din Rhodes gf boragal Kogan ain Indinskool ag Incr a0 poste fatto 6 Sn cuoal ZormirGd mor Lecuri de beras sutisrad « cutremmsle provosch moditfielri ale seoncyei tor ah ele alter conponenti ei taveligului geograric,in soos i pot aplire fracturi gi deplauied vertioate any po Piso tall a diverstlor coupartinente ceen ce se poate rerlecte gi Sn relief.cutveurele pot decleuye eluavesri do vanes 90 surpiri.ueranjind poaitie unor otrate de roci,cutremn rele pot modifies direcyia de eurgere © goolor subtorace dueind 18 scares unor izvoare gi le aperitis altars so. VUnele Geplasiri de apteric din stratele odinei dinainien 4 din tiapul evtreaurelox setiubé drum opelor eudtersce fgi le poste mndificn teaperetura gi chimiaal airindu.2, osori, gi radionctivitetca.uoditicarea reliefului saat + duce chiar 1n sehiabares cursuriior unor riuri. Der sint gi saniteatiri mai lente ale foryelor intor ne gi care in perionde Undelungate de tisp pot nove sari oditiesri ale acoartei terestre.agn aint wigcirite octia tor gi nigesrile orogenctics. ny- wigetrie oseiiatorii sint migcBrs de ini yare (wigekel epirogenstice) smu de aeufuntare (aigcsri batise notice) ale wor coapartineste ale scoarto: tereatre.dne~ orijacesten sint algeKri izostatice (aigciri de ajustare ixostaticd) gi aint deelangote de unsle mogiftesri produ fae in faveligul googratic.sstfel,forsscen unor anri cabo: fe glaciare seu acumblaren unor sedinente foarte srosse pot airi grevtaten unor Blocuri ale scourtei care fneep st be eoufunde (regiuies golfulul erie ce scutunds eu vitexi pink 1a 1,56 po cecal )sTopires calotelor do goeeys.auu dou fnoderea intenatl e unor uecaturt due La oparitia unor wig~ ssi Ge sayare (Peninowla Scontinavick oe tnal}é ow vi Si-ofo Ae Im pe eol in jaro golAdet Botste, seater ag) nasa ae Snalpy eu vitoee pin Le 2m pe aeco));A1 ert] ‘higetesie ouetletorii pot fi decLongate de eossn interne, Gopongia muberuateli,oncentenjs ana daccondenfipot nteg, na ta migeare scoarge de dessupre. —% iiigetrite ceeLiatorii pot eiegh sehumbe sonal fn pg wvloute de tiap ani lungi ent ax sourte,ia foneyie de em ele care Le produc.heeste migeliri pot provoce Gent velarea Gceentuatils nor compartiaente mari ale scoariet Geteraic a mparigia or iii anjore ele reliefului.ge indivic ontavert aatfet Gepreaiuni gh mari forme poxitiv Tn regiuntle care se fnaljh pantele oe alireco gi ere. sonoe se intensifier aforiie igi adincese vile qi,dacl Souigaree eate ritaiel, ormecth terace, Deel fniljerca a8 duce ta regitnile Litorele,opele se retrag ai uacetal Gruuigh terensta eon aigekinilor de eobosSre,erosiinee “Uoteste gi oe intensified slovionarée care colasteash wie \ tnayoptnd chiar unele tornge asi vechi.jceate migetré fat tnvorebile formirdi eerider elapit alurionare iar ta criunite Litorele apele fnaintens anupre wacstalt. ‘higearite oscitetorii pot aven neh consscinge mal cousteue are at afectere ani abt faveligel geogrettcntt- Sctytn taal unor tafiyird eocentante #0 pot produce sekia tank chinntiee care afectensh epoi Dioatere gl hidroafers, Sik adit eM aonnesen nflgtr’ eo putut favoriae former enlots gleetare.inilpirile pot dice 19 exoplares vat owt sobwarine provocind achiabiri. tn eonfiguretie Oot oluiplanetar gf im @inanlce curengilor arint.1.D-Rub ch prere ch lgotaren,pe acensth eale,a nor berine p= 2 pout contetbut ia declangeres glacinpiel,Dar e508 cna unor graguri ponte favoriza riaptadires waor ptente oe Seiene pe totiniord ani mori,ia tmp ce dzoleree wast inente,oria migeiri Go soufundare, ponte favorize foreaes TocB.Ruhin, CLinele trecutulal, An,Toa.n#0¥.,g60).-GeOHt? 1956 as yp endeniene gi pistrares unor relicte. Far dak unsle blocari ale scoaryet se pot niges pe ‘gerticalijnu sar putes ele deplass qi pe orizontals.? I~ dnea unei soenenes deplsetri e Tost susyinutd ca Uirie de ‘hire AoWegener.Aceota cousidera cl blocurile sialice se pot deplase: pe eine fluids datoritk forjelor resultste din Fotapia Miagntului.ta felul acesta, Pengeen,un bloe conti- Pyental une, d-m fraguentat gi eoatinentele s-au iodepirtat Fiatve ele.t0 felul acesta snerica sua indeptrtat de Africe {h Bowopa en care ar fi feut corp comn,fept evidensiat de foran qiraurilor scestor continente. tn wltinele decenii,noi date peleogeogratice os sse- yerit idees ch aceete continente ax f4cut coro comm gi a- Spot s-ou despiryit gi s-au Sndepirtat.o-a constetat cf exis {6 o sinilitudine de slottuire geologieK gi cf unele Mali structerale au contioutte fageza Anerica dé Sui alAturi de afriea.tn scelagi sens ple- dees yi multe date biogeografice.tnele din cele ani con~ eiadente arguseate atat Tumnizate ined de datele paleonsc- Pnetice ttiauritterile peleonagnetice efectuate in Africs 7i dacrica aratt, pentru Saceputel uezozoLeulu,posisii total considers ace pe aubele continente dact an | aiterite ale politor magnetici.par deck te continente unite,atunel qi posijiile polului aagnetic 0 coprapuns ‘Dech deplavares po orizontalk,pe distanye de ait se kitoustri,a blocurilor continentale este o reslitate care faa nai poate fi oust 1a inaoieli,dar couzele 93 aeceniscut cesta’ deplasiri ofat altfel explicate astisi.ra wi tial aeconia au fost elaborate teovia expansiunit Cumaritor gcemice care explict desla- aivile continentelor,precua gi alte carncteristici ole eon: jconrta tereatea ar fi toorie tectonieii plleilor gi get terestve.vongora acestor teority formath din aiste plies enorae care includ attt regiuni continentale,ett gi regiuni subaarise.La contact. unor 8 seaenos pllel,pe Fandurile oceanic: 25 pot oxplicn gi mele migeies orogenetise tatectss fii Aintre alael tn Lungu planwlai de aeutunlare.éqe ar explice formes Langurllor auatoase tin iungul ace J onor plci,ewete Langal de pe amines vsatiey « for douk snares, aga cu eote cel medio-atiantic.In 1ungul acestai Lenj toa existl ine o depresiune sxislk (riftavalley) core aur. chess o fracturti nadine’ prin care se produc revirsiri de Lave bazaltice-Aceste lave se intirese gi provonck 0 creq. tere a plicilor Laterele (acorejie).In felul acests cele | Gout pllei aint fapinge in sens opus deplasind gi continen. tele ca care fac corp comun.ge produce © expensiune a fun. = aului oceanic care face ai se Indepirteze continentele tn twe cle.Forajele executate de pe vasul Glomar Challenger in 1968-1969 aa aniitat ck deoparte gi de alta a crestei me Gio-stLantice o¢ gisesc bensi sinetrice de roci bezsltice care sint tot mai vechi pa miwark ce se gisesc mai departe de aul crestei.cele nai vechi sedinente ee giisesc 1a peri feria ocoonului.Pe sceasth baz ce aprecinzs ef atlentical nordic ineepat si we formeze cu 200 mikioane de an! In ural ier Atlanticul sudie ou 150 miliome de ani.se apre- clogs oh tn xtLontioul nordic seoarza ceeanick = crescut ca aproxiaativ 1,2 em pe an deci Buropa s-s indepirtat a Anerion eu aproximativ 2,5 om pe an.in Atlanticul eudie eregteres @ fost mei rapidi (2 om pe an) iar gn Pacific, ‘th tone eoustoriali,cregterea w font gi mai rapids (12 ox pe ony, vealtfel gi fm Talanda aa constatat ef fieurile orientate NE-SV separ plici bazaltice esre e= indepirtea aK ca aproxiaativ 6 em pe an? Dack pe o margine plXcile crese prin ediugeren de usterisl bazaltic,pe margines opus ele se soufund¥, dup ‘un plan puternie inclinat,pinf tn asnte unde pot fi topite ‘gi avinilate.Toonai pe suprefaya acestor plenurl de seafun- Gare a scoargei (planuri Benioff) se eituiasii gi Zocarete pained ale eutresurelor, pin 1a 700 ka sdineine,tn Lela acesta,expanaiunes fundului oceanic explici nu numai de~ plagarea continentelor,ci gi existenta seoargei de tip o- joarze de tip continental In plus, geanie tn cpozitio ca ori Oo OO ——e jelotdoerter, ‘en war profonde. Le Reeher~ Lepatrick Geietdcerter, Forages en ser profondes 1 2.erangolee dourrouilh, Telande, terre h coeur ouvert, Ir se tapelege of toate sceste anditieiri 41 tests je plcilor influengeass mult aspectal tay afic.re aceasui cole s-su conturat cele as; yf importante trisituri ale reliefului scoaryei ; indini- Jizares Uazinelor oesanice qi bocurilor eontinenta le eu toate consecingole geograrice care decurg siz aici. by- Dar unele regiuni ale acoarjei tevestre cutie cate gecerme Gi f aigetei moi couplese gi wai rapide decit cele uacii ie Bii{HIePefordurie tngonqce- jt Fi foarte wari inet utarea ni Fie foarte sate geelaix Clap se, produe gi nuseronae falii"eaPe permt yplasaren diferentialé « Liverseior coast fle sained tavorizenait aaniteetarce valeanimilas Lar co ‘unor coupartiaeate 1a edinelal gat dari duce ta @itia aetaaorfimmlut dinomic.Deci aijes ‘sengenet Hs ales in structure seourgel terest Wigetile arogenetice wodifiek outernic ai relies paryel cei ele creazh Lonjuril re fapiile qi sodljurile.aceace [gekri crear cole mai nari denivelAri de pe uscat sau ce Fundut ocemiie.tanai din aojionen wigeiriior orogeset i= te resulte inal un relief mult al aisplu ub ferws w usfluturi alungite eu suprerays velativ natedt gi ce Joneusi ew Snekinare reduattntervin inst sumeroase si ate procese geoaarfolegice {a earl eirara factoril jttmi provoeed disecrie aceotor ridiesturi feagaantiecn: eoanie tn oposit: aT he astne 9 ind reliefit wonten aift ae accigentat.pan © teste aceste procese gvonoefclogion aint etimlata gl prov! ocate de scoentuarea pentelor ql a deniveldetlor create Gn nigctrile crogwawtice. formoree lenjurilor mntoase aftctensl intens gi ce: Letaite geonterecdstfel,pe Mngt stajarea eondigitian olf antice,@inanice stuostericd este influenjats puternie pris~ Tapia! Jeajuriie muntonee reprerinta cele sel Saportane te costacole tn exlen aeenlor de mer.Acoete obsttcole pro: toned pt traoaforeirt ale carecterieticilor eraies dactad re feetalseren Lulprin evientaree gi inclineren varennyi- ror eate puterate influenjetd inacla[is-iidrostere este in: conyett indirect prin eregteres contita}s ae precipite- it care favoriveetl crganiaares oneh sejele hidrogratice ff ou debite bogete.sltitutines, prin aekderse.tenpe- Sisdatareind fornaren sipesiior perene gh « eheferilo, ceeroeoeie dapresiont i exces Ge oniditate due ta ape SHo lecuridervaai payin fevorisate eint apele sbtersne riot pantele mari permit scurgerea Pepidh i stingherene trepiecttajercn coafigitior clinatice iapune © tar corsopunsStaare a formojiuaiton vegetsle,« fatal gf sols2ui-ta acelagi tigp,leagurile muntoase inalte constin wisoe bariere de netrecut pentru uncle plante 3f animale, unele aigetriler oregenetice se ofl tn interio~ oo pidiotlT qi ae pare eH fm mod deoseblt tn astenos bo odaite tot mol mult ek Sn manifestores aigcirilor o- nevioayea gi # dolor ascilatorii,curentii maguatic£ Gros ath joel robal principal yop Felut tn cave nate afectatl do diverse migeirt, cass ao direrentiset fa yagiunt de geosinclinal, foerte Jt Su eure ge Forusack mungit qs Fegivn:, de olatorat oetLatorsi chute, eare efnt ufsctate dour de nigedi © aai xe ouploares open aeoanyed ten eco 1a bead enurgia prielth ce 1a coe och Pores b. sgtiunea factorton steal ae de redingli,foryele de atracyie ale Lunti gi soarelai oi cele renultate din rotepia pumtntalul, ack foryele interne au tendinje genernlé de s eceen- uae relieful terestru mirind denivelirile seosrsei,aeiius fectorilor external are teadinta de a reduce relietul,ge = gterge denivelarile existente prin distrugeres foraslor 00- sitive gi depuneren asterialulul resultat a foraele negi~ tive pentru ae uaple,dccaste decurge din foptul ek grevi~ tagia terestrt este nai mare deeft celelilte forse care t2h tn joe gi en obligh msteria of ocupe un ioe eft mai onre central Pixintului,ati se deploseze de pe formele positive Sn cele negative.cim useori forgele interno 0 externe depigesc Local gi teaporar forte gravitayionais, se forcast deniveltrite,Desigur,nu trebuie edeolatizets nlel tendinte de aivelare a scoaryei de edtre factorsi externi cici,de multe ori,acegtie accentuiszt denivelirile.srosiua hea creen forue negative care afat in contrast ou coi o: ritive dar acumuleren creqzt forge positive. Ketiunes factorilor externi este comslext gh prays. ef mu nusai aodificarea relicfului dar nodifics gi aleitul- rea scomryel prin traneforaarea unor rock peexiotente fornaree wnor Foci noi.Dexi fecterti externi acy ioneust ex coultent gf combinnt,nai voa presenta pe rind acytonen ce= chiar cole Lorlalte goostere asupra seoartei fei mu urmivis exooneres cistenatied @ proceselor geomorfologice 31 geolazice ef in torngyiundie Gintre casponenzii inveLigului geosratic. Dots Aehlunea atmosfarei asupra scoaryei ae exercits hivect i indirect uodifieind att retieful,ctt oi 1 ndiagie aolest Jose! St ind rea petrografil.in acoust ceyiune 2 ton rol ¢e eeead intervening gi ea stit direct, ct vests Woriapiile insoletiel pro) aie rociler cees ot duce le ottemnants & egisedic’ ve doctss 6 warlapid de team ase contrnet{ilor alucralelor.Pein se peo dintre ainggate gi rocile so aus te aio ce tn ce nai aici.prin desneregars 96 ute wratege de contact » particulelur ae woes ex acral ya qi #2 poodue reaeyii chimice care duc 1a modifi. a unueralogicl 4 recii,atick 28 slterare. Proceed com + deaogregore gi al terare @ rocilor prin intervenzia sor factoriter extorni oste denomit metearisatie ¢i el ‘eng cu formares seouryei de alterare,sdicd coat + cupsfieisl ofthat gi trensformat ainerelogie 91 chix Sool mtervin gi organieaele vii,sn special pléntels ewwat se trensforad tm sol cooul de meteorizayie oate foarte ault influenyet ondigitle elinstice clei ekldure gf ape din orecipite 0 Mu Pol de seams In acest mroces.De acees caracterie scunryel de atterere depind de condiziile climatice, crit elimel reek scourge ingheags unsori pink 18 adin- sari fir @ se ant dexgheye im tigpel verii.stratul stot de inghet peren gre grosini pin 1a 1204 in Aeska vin ie 600m fh Siberia. Yara se desgheasK doar o pitued sovup oubsive La cuprates care se tubibs co ep din cou substratului inghepat care este imerscabil acest strat loegat consti tule mplLigalwl eare aluneet pe enbstrated cheyst Le cele ami pick fneliniri ale euprafoyed formin= nstCel soliiuxiunite.tn tinpul Snghegalys ape ain aryl igi stiregte volumal gf provose dezagregares roci~ © sou devanjerea naterisiului necisentat-acyiunes alter tet inghetedonenes, Lisi rece de 10 Lotitudini mari sox de pe magi snalyi, conele gecnarfologies determinate de fnghey gi dexghes, « mumite procese perigaciare gi ele ae scldenzi ou te Foarte intenes in regiunile cu 4 porigieciure (basunare we plicetil,ecioturoatii, pol igone gh eareuri de se,soluri poLigonsle) rezultate im uras tenaiunilor a orate $n tinpul tag ek Lonatie, ate. din desgregnes, GlUs gi dezginyol si, congas panislaciore ropreentate prin Regsuri de blogaxt In sare miguratmostere este vispuustteace 41 de lncySnen apei supra scoaryel eici condifiile cliastice Jeouand aceast acyiune prin cantitetes gi regis pr jpitegiiior qi prin regia! termic tn functic de care se jpot forma gheyarii. Inst atuoafera actioneast puternic gi in aod ai- lpect asupre acoaryei.Pe Ling participarse directa 10 ae lveorixa¢ie,serul exercitd o intenad acyiune mecanies asu- ra acomrgei terestre.serul tn algeare apulders de pe su. jpretaya scoargei perticulele aai fins pe care le transpor- jek pink efna sckderea vitezei vintulul (de obicei datorits jansi obetaccl) provoack depunaren Snupol pe acoarts « acea- loud material Deflatie poate indoptirta tot aaterialul Tin Ipintatna tragnentele grosiere gi stineSriile aja cum este lca2ul gorirurilor gi hamsdelor dia regiunile degortice. \intak exereith gi o erosiune eoliant ( corasiune) cizel: lcuprafaye roctlor gi formind yermiculatii i slveote, babe lea aeph dopreaiual aterdunare gi ganguri separate de lereste ingeste (yerdenguri-lsterialul nisipos transportst lde vint cate depus aud fora dedune care sft variate 3i jpot fi clasificate dup aspect,duni ageseres geosratich, lavpt origines nisipulai gi dupX etadiul do evoiurie.4sters hut wai fim poste du nagtare loeseurilor eoliene care sco: per tntinderé mari te waole regiuai- Dp» Achiuues Ridroeferai agupra scoaryes eate gi jack intens gi mai complest.apa particips activ tn procesul lac metcorinnyierrovoctnd Ridrataroa wor winersle,ape éi~ lee 3a airires volmmlvi lor gi le eparitia unor ondulstii la stratelor ( de exenplu,anhidritul ae tranaforai fa gins even volaaniai ). Diveraele pirpi ale hidroaferei acgioneast,tn gene- leslsprin erosiune, tranaport gi depunere datorits alzeiria lspei-ta aceate procese mecenice se mai adaugi si unele chi- laice aa finico-chisice. Upele curgAtoare orercith din plin ecyiunes lor cos a plext ampra scomyei.sourgarem difusk provosel erozisney tslenh tendlaren fm sopeafejs) tar girotven peowowat ool Pipia nor aick gintulese gi « unor rigole of ogage-ta ro ile solubize opele Ge giroire scfioneas% wai alee prin dix galvare forafoa nici ghnpuleje moaite laptezurt.usterimat Tuteptirtat de ororiane este deus Le bess versaagilor eam pe porfiunite Ge veremt slab inclinnte foraind solurli. Sourgeres torentielt Forseast xevenele,viile torentisle Hi depone aaterisiul mab fora conurilor de dejectietta: ile can vii care pot atinge sdfneini de ate om ait ce Stes of Bingini pint la zech Ge Kilonetriteteriebil trang portat (olorimile) aint depuse oud forse gesurilor sluvigc hare, feraselor de 2une4,ctapiitor slurionare 1 delteler. ‘rangportind slovionile,rfal provoeel tocines Trac- outetor Ge rock gi trieren materialulul inett se formesst Cchosite ao bolovinig,pietrig anu minip.cartaren eate ca, SUIt ual accentonth co eft segima Midrologic a xfviut Sous uei onifera gi vitere de corgere este nai wick. Puterse Ge tronuport cote ta funeyie de debit gi de viteza de carpe se opeisua viteza de 0,016a/e apm poste antreas argile gi Shun flay Ze 0,150/0 depleseas’ sleipal fins 10 1,2, 06 ‘ged pietricelele Lar Ln poste 3-6a/e rostogsleste bolowal met Im Giversele seetoare ale will predomint eroziunes, tranaportul sou eluvionsrea.usr eceste procese pot oi ce sueceads Sn tinp in scolagi sector.Prin ace ol inde agi exeeze un profil de ‘cL Longitudinal al talvegulss (punctele cele mei josse din falbie) care ef aids o fnelinare suficientK pentes avocusre® Gebitului Lichid gi solid firs a even surplus de anersio (ph ot eroodd albia dar gi flit deficit de energie pentru fa £4 eilit of sluvioneze.Dar acyiunea riului dopinde de © perie de factors variatili (canditii clinatice,migetrile scoaryei,duritate diferith a rocilor,invelig vegetol eto) care derenjessii uereu echiiibrul citre care se tinie.0 5% 0 wepiunt ef 222 portan} dsosebith o an nivelul de best general gi nive- ele de best Locate care coanndii acjiunen rlurilor.yeel se produce 0 coborize @ nivelului de bezi,riul tncepe 24-93 sdincosecd albia gi sceastt acyiune ee propagi opre snonte (erozinne regresivt); Gael oo produce o ridicare s aivelu- tui de bashetul ineape x8 aluvioneze gi acent overs ae roped gi el reer Influenye divergilor factori face es in diverve sect ‘seyaau ehinr Sn lungol intregii véi, alte: sozinne de, sdtneiue (care due La mitne: de erosiune TateralX (care duc Le Lingives wii) 9h nare,keeasts schimhare alterantive © scyiunii riulus eam cu formes Leraselor de diverse tipurl. creajie s rfurilor,vaile aint foarte variate gi ie reprevintd mele dintre cole asi importante forme de sez. relief care jone un ro important in fnveLigul geogr ‘uacurile particip! din plin 1a modificares seus vilusile din 1acuri exereith eroziunes anluriior (abrezia- ne Lecustra) foraind faleze gi kick 9) In eagal Locuri2or a ofror aival variazi ault,se pot fo fa mick faleze 91 2 eta teodene gi aici plaje acustre.Dar fa Lecur{ afiuenzii nduc Snasnnate eastithyi do aluviuni enre se depun cotantint % sinul Lacustra.Le aceasta cantribaie,uneori, ei rocile ée precipitare chimich (duct incurile au snlinitete sare) Ls colastaree bazinelor lacustre partici’ 9 cesturi ale cate se pot tranaforan i turos sou clirbuni.tn felat aceste gedinentele 1ncustre forasazi o importants eatero- Ha de roel care intel fn componente scouryei teres hatnren Locursier dues le formares uner eSapii Ye eiver dimeneiuni depind de wlrines Lacuritor. Sf ontani modelears Satens relieful dar for~ monsk gi voct specifien.Ia deplavares s8,gheaja erosie aeourye,cu attt mal walt eu cit $a anon te gi fraguente do reci dure care nctioneazt en nigte oh ‘ 4 6 rindee.Sprx devsebire de apa Lich\li,cure erosde i cert mat intens ov eft yiieur an este mel nore, shopantt: ta 0 eronivae mai intensé neclo ude vitesa Jor a9 rove (@eei gh ponte; este eat uich.e acoen,in timp oe, ueiie tind le rogiarizaree profiiulus tongitsdinal a ghevarii tind a accentuiese nermguleritijsle creing joeaiyas 60 snbstipare.Rroviunen lateral# 9 gheterilor Lote intensB gi versangid visi ginciare Gevin abrunfitn cid neeata, wile glecisre capt un profil transversal | oral de Q) gi um profi2 Longitadinel ca treptesta. obtne cis wiilor ee formenss circuri glaciare.roxinnea lateralt goeyeriier gt procesele periglaciare tranaforaé intertiy. viiie dintre ville glaciare in custuri (ereste sipine) iar Jntre cireurile invecinate se forenss horauri (vérfurl pie fuidale).chojarii tensporti aaterialut erodat 31 cel pre- cumit din dezagregare sub foraa moreaslor aobile gh 1a ton jinea lor £2 depun creiod sorenele depuse ca forme Ge relict Ge soumlare glacier’. ‘Si colotele glacsere erercith acseagi acyiune cosple 4 click gi in cndral lor gheaga se deplasesxi,in general Ge in centrul eslotel spre periterie.sroziunen ealotelor crenst dopresiini do subsipare,precun gi rei alefuite (ber cueiyrechee woatonnées) aad atrLazii,en gi ghozarif montenl, Calgtele pot transporte blecuri enorae de rock care rimin spot sub fora de Becuri eratice-Tn insintaren sa,calote poate impinge material aobi foraind un val. de refulere care reprezinth © gorenk de fupingere.Uneori, acessth {apis pore poate dereaja unele pachete eubyiri de rock forstod Glasiadinleemtiiuorenele dopuse de ealotele glaciare efst Gai variate i de Ginensiuni mai xork.Pe ing morenele se aiusle seu feontnla,ce former drustinurt gf gnare fn ore Cron crore jooch on sol ée semi apa provenite din topiree hhoyit qh care prvin gi transport o parte cin asterinlsl Rorcamicvapele de topire eeploconxt intens 1a periforie em Jotei apilind materiaiul aorenei frentele gi inprégttindusl 23 a distange cu attt mai mari cu oft particulele stat uni fine.Se Tormeaat atfel tntinse eimpii Suviowgleciare (ean- are) Apele subtorane acyiontazt ssupra acoaryei Aizolvind aineralele gi rocile molubile yi pilind particulele fine. jn folul acesta se formeuti goluri subterane wieori de an si proportii (pegterile).Uneori,dizol varea qi spllares pro- youet tasarea ean pribugires strateler de deasupra gi oper forue negative de relief ca dolinslesuvalete sau unele sec toare do che. ‘Acole unde ies le ouprefayl,apele subterane pot depun ne parte din atarielul antrenst tn migeare.inele ciruri Aisolvate,in special carbonate de calciu,se depun (a28 2c forneuxs travertinurile).Dealtfel,preeipitarea anor subs tango @isolvete se produce gi in pesteri une riete formayivn’ coneretionare (stalactite, stelagnite,are- perliyetes)- Formele @e relief create prin acyionen de disolrare gi precipitare constituiese tipol de relief curstic care te foracaad pe roei solubile (ealesre,gipsuri,anre).Porae sseminStoare apar gi pe unele roci Dogate in minerale so dab nen pe uneLe rock neconsoLidate din care pot fi spllate w gor partieulele fine (preees do eufosiune) rezultind forse (norms aaligere) constitaind forse psendocarstice Slaptvceraticn.se ani vorbegts gf de un Leragears Tn cove Latilete €e ghee prines {2 seoar{4 ss tonees si prevoack lasses mteatelor de eassspra, Dar spole avbterane,fabibind mele roel af fetntnte wastiee,favorizeusi daclongeres slunectrilor de teres * sad olor teqlona.s.n¢ eltfel,aceasts forge deteraing gh alte peace: ge de deplagens tn waoK ca gueptinite, pribuginite, restore “le, greapd -Avrste process afecteast versnntii ou at{t an | intons eu ef penta aate ani aare gi ele Joacs un rot is Aavoral onergetic £1 constitaie forte grav | portant £m svolusin vetienui. ett af Jefel.in generat ,wetiunen biosferei esta constructive lar au Lipsegte lature destructivK.Astfel,plontole, prin egteres rideinilor, iar eniaslele,prin siaplul mare em sin eliparea umor galerii,provoasl dezagregorea rockon. ‘rwotunea exereitata de eregteren riidieinilor sete foarte robe fnelt eoete provoca dezagragarea celor mai cure roci. Lanteie extrag din seouryh apa inekrcats ex unele substan te sinerale pe eara 1¢ inglobeast fn corpul ler-Acjiines Sor nicroorgeuisae eete foarte intenot ele provacind dea rsguneres uior winerale fn mod direct-tntervenjia viepai- lpeior fa traneforasrés atrapulul superficial a scoaryei cove foarte Saportenth qi duce Tormarea solului.Resturile ioniee gi ainerale ale vieyitowrelor race mari foraind a categorie foarte important an rock som Gvaontare ~ roeile biogane (calcare,cretii,radiolarite, cir uni de pagnt,turbs,petrel )-Acgste roei intr fn cooponen~ r coonrges teveatze in cantitiyi foarte mari.orgenimsle ‘ovoned gi unele nodifieiri ele reliefului,in mectat ae wignorel ietius Astgel,ouseroase aniaale saps galerit,vimi- coleuquri ana conatruene mguroaieUnele aninale, tne jaacbi coralii,conatrulese recifi de talio mre care pot aparece beriera anu chinr ea ingule dintre care cele ani Linice sist atolil camLeagt in olul scourges terestre tn faveligel yom ‘aeaties ups cun 90 vede,alestairen,carectoristicite gi os petal scourged terestre aint determinate, in mire n4ourt, fe influenyele pe care sconrys Le suport din partes oclor= Lalgi component ai Saveligulel geogratic-par condiyionie’ le sint rociproce efei ai scoarya influengeast acegti com posengi test ea joseli ua iaportant rol fm fuveligu g0o- grafic. 226 Seoarja influentesst ault compositia gi stares risi- «A 6 staoeferei.Waleeniaml gi procesele de slterace s r0- eilor degaii fo ataoaferd uari contittyi de diverse gaze at vapori de apii.se epreciaat,de exeapla, ct nunai vileanl Gotopexi eaenk aiuel eproxiaativ un ailiard aetri eubi de bioxid de carbon-Bzploaiile wicanice arunci in ataosfers ori cantitsyi de cenuge Lar vintul apulberd ce pe susrs- Lage scoarjes enorse cantittyi de araf.Topi acagti produsi pe care atapafera fi priaagte de 1a scourye terestré aodi~ {ick teaneparenje, culoarea,proprietayile tersice ale seru- dui gi eonatituiese nuclei de condensare,dar scoerzs teres: ‘tek joaek rol Ge supratais activd gi prin acensta iafiuen- jah direct regiml terale al serului.Dinanies ataosfer' OH cate intluenjati de eftre relief care frineast aigeares aerului, bareass colea wor uase de aer,schiab! direcsie Lor tiau provoncd nodificarea valorii wor eleaente meteorologi- ce (de exenpla,fochnizaree gerulvt 2a mntonse).Unele Lanjuri mntoase creat 1a poslele ior un Linat de adipoet mult asi blind dectt cel al regiuniior vecine ( aga este cuaul ou Riviera francest,1itoraiul or: heii gh Cauensulud, ucarpayis Oltenied, ote, +ReLieful po~ ‘Bitiv provosed etajares condigiitor clinatice iar oriente- rea gi Snctinare aut. fee Anportante.Porsele negative de relief favorizensi pro- ducorea inveraiunilor teraice ev aparigia,useori,s nortior srratiforal sav ctderca de rou abundenth (Je exesplo,in depresinnile intracarpatice).se poate epuse ef In dizeren- Herile microeliuatolor relieful joact un rol de pri ordia. VUnele din cele asi inportante caracteristici ale hidzoeferei aint determinate de influengelo venite din par- ten sconrfed terestre.Astfel,inaigi diferentieres hidros- ferei tn Ocean planetar gi ape continentale depinie de tet jealadarea nor evlai versangiter duc Ln dlferengiers ct: iturile majore ste reliefwul-paek nu ar existe depresit~ ile enorme enre adiposteae ape oceanic ci reliefs seoa

S-ar putea să vă placă și