Inatiutl National de Ceretare-Desvltar Censtructi Economia Construction ‘ea Pantelinen. nr. 266, sector 2, 78559 Bucurep Roma Tol: 024, 256. 10.20; 255,73, 18216 edscfe; 108-atuzare Tone press ast ef suet ent NCERC. oe pem epoticwes ‘yal stu pasar dn Blind Cantuel eimtae ses letan nd BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 4-5 .Nommativ pentru proiectarea construcilor gi Instalafiior de epu Fare a apelor uzate ordgenesti — Partea |: Treapta mecanica” — Indicativ NP 032-1899, aprobat de MTCT cu ordinul 6O/N/ 25, 08.1999 i 3 Normatv pentru proiectarea constructilor gi instalatilor de epurare @ apelor uzate ordgenestl — Partea a Ila; Treapta biologicdt - indicativ NP 088-03, aprobat de MTCT cu ordinul 638 /23.10.2003 sens 189 sNomativ pentru proiectarea constructilor i instalailor de ‘epurare a apelor uzate ordganesti - Partea a ill-a: Stati de fepurare de capacitate micé (5 < Q < 60 Us) si foarte micd {@< spay eat NP 086.03, probat de MTT cu orci {640 / 23.10.2008 nnn 403MSTERUL LUCRARILOR PUBLICE 6 AMENALARO TERTORUL (ORDIUL Nr. sO”N din 25.08.1999 Avod in vedere: ‘Avid Cons. Tehnico Stine nr. 60 18.08.1998, In temeiulH.G. nr. 458 / 1994 republicals, prvind orgaizarea 51 ‘uncionarea Minsteruul Lucrarlor Publics gi Amenaji Teor {In conformitate cu Hotérdrea Parlamentului nr, 6 / 15.04.1898 5 a Decretuti nr. 132 17.04.1908, Minit Luror Pica Arenal Terruki emta urmatond ono: ‘Art 1.~Se aproba reglementarea tehnicé ,Normativ pentru proiectarea constructor s1instalailor de epurare a apelor uzate ordsenesti—Partes:Treapta mecanlca, inca NP 032-190, Art. 2. ~ Reglomestaraa tehnics de la art. 1 se publi tn ‘Buetnu! Construilr. Art 3.—Prezentl orn int In vigoare de a dla pubic ttn Buitina Const. At. 4. — Diecia Programe do Cereelare si Reglementae “Tebnice va duce la ndepinia prevederle prezant ori, MMINIsTRU, Nicolae NOICA[MINISTERUL LUGRARILOR PUBLICE $1 "AMENAJARITERITORIULUI NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR, SIINSTALATIILOR DE EPURARE A APELOR UZATE ORASENESTI ~Partea |: TREAPTA MECANICA ~ INDICATIV NP 032-1998 iaborat de: Ur.CB. ~ Bucurest Feculatoa de Midrotehnicd pro. dr. ng. Pere PATRUT Rector: Decan: Dro. dr. ng. Dan STEMATIU Sef prolect: prod. ng. Victor JANULL Aviat de: DIRECTIA GENERALA TEHNICA Director general: ing. lon STANESCU Ing. lon NICULESCU Respensabil de tem CUPRINS Cap. 1. Generalitigs sua rownnes 7 (Cap. 2. Debite carncterstice ale apelor wzate menajere, Debite de caleul side verificare ale obiectelor tehnologice din tatia de epUEAEe cvwennsnes un (Cap. 3. Gradul de epurare necesar sonnets VY ‘Cap. 4, Amplasamentulstafilor de epurare Cap. 5. Proiectarea construcfillor Instlafillor de epurare— ‘reapta mecanici, cy 5.1 Obiecteletebnologice componente ale tepti de epuTate MeCABIE nnn a ‘5.2. Schema tehnologicl a staiei de epurare~treapta smecariel.. os 30 5.3. Deversoral din amntle safe de p42 wensnnnee 31 54, Bazin de retenie non 35 55. Gritare : on 38 5.6. Disporitive pentru misurarea debitelor de ap in stale de epurare ie 46 ‘5.1. Deznisipatoare o i er 5.8 Separatoare de grin : 8‘5.9, Decantoare primare ‘5.10, Stefi depompare «apelor urate sau epurste ‘6.11, Staiidepompare a nmol primar. i ‘5.12. Staie de suflante ‘5.13. Blement tehnologice de legituri inte obiectele rept de epurare mecanicd | axe shee Lapp nde mrmtive e regimen peers hg fal depen ocak nea 2— Rela de cael eat pce ls cota ae parle : Anes Rela decal pepsin hu ‘ean 4—Na tne edn privind principal paramets utiliza 100 133 a 46 “7 130 1 153 155 136 NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ‘CONSTRUCTIILOR SUINSTALATIILOR DEEPURARE A APELOR UZATE ORASENESTI~ Parts I: TREAPTA MECANICA Indie NP 032-1999, Cap. 1. GENERALITATL 1.1, Prezental normativ conjne prescripile gi datele nevesar proiectiri constructilor gi instalailor de pe linia apei in eare s realizeaci epursrea mecanicd a apelor uzate orlgeest, precum clementele de proiectare pentru staja de pompare a nimolului primar 1.2, Apele uzate origenesti definite conform STAS 1846-9 reprezinti amestecal dintre apele wate menajee, apele zat telnologice propel sstemului de alimentare eu api de canalizae § pele uzate industiale, respectiv agrozootehnice prepurate seu me astfel Inet earacersticile lor fics, chimes, biologoe gi bacterio logice si respecte valorile indicate in NTPA.- 002/002 ,Normat privind conifie de evacuare a apelor uzate tn rejelele de analiza le localtilor $i direct fo stale de epurare”, apobat prin H.G rar 188 din 28.02 2002, 1.3. Epurarea mecanies presupune o suceesiune de proces ficie prin cae are loc indepirtarea impurtjlor nedizlvate din apele uwzate, tn principal a materilor Tn suspensic gi a substenfloy nemiscbileseparbile gravitational. In acest scop,sckema de epurert, ‘euprinde pe linia apei, dupa az, functe de caitatea apelor uzat influente in staja de epurae side indicator impusi entra efluent LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARICTERITORIULUL, ex ordinal x. 60/N in 25.08.1999 UT.CB~ Bucur Faculte de Hidothnict1.4. Prin nimol primar se fnfelege nfmolul ezultat in procesul de decantare primar 15, Instalaile de epurare mecanicd a apelor uzate origenesti sigur o eficient in separarea gi indeplitare prinipalelor substanje poluente confinute fn apele uzate influent tn staia de epurare, dupa ‘cum urea 40,.60% —pentra materi fa suspensie; = 20..40% ~ pentru CBOs; = 20.-40% — pentru CCO; = 10.20% — pentra Fosfor total si azot organic; 25..15% ~ pentru bacterile cliforme totale 1.6, Prezesul normativ au confine préscriptle si clementele de proicctare tehnologici pentru constuefille st instalaile de eparare mecano-chimic3, epurare biologict naturalist artificial, epurare avanti (lexi), devinfectia apelor zate epurete gi penint prelucracea ndmolurilor retinue in statia de epurare ‘Aceste preseripii gi elemente de proiectare sunt conginute documenta independents, dupa cum urmeazi: ‘ParteaI-a~ Trespta de epurare biologic — Lin apf; ‘= PartenII-a~ Stafi de epurare pentru debite miei (5 Qvoraemax * Vind * Qiat In procedecleunitar si mint: 9-0 woractnax * Qind * Qing * Or pe timp de ploaie torarmax* Qiad + Qint Pe timp weet 0 2.2. Debitele de calcul i de verificare pentru obiectele tehnologice din stafia de epurare si pentru parle componente ale acesteia se sabilese, penn fecarecaz in parte, infnd seama de Nuxul cantti scalitativ al apelor de canalizare, de procedeul de canalizare ‘opt ide schemele de epurare previzute 221, Pentra stale de epurire aferente procedeului de canalizare separatiy, debitul de caleul pentru toate obiectele compo- fente situete tn amonte de decantoarele primare, exceptind sepurtourele de grisimi, va fi debitul orar maxim al apelor de camaliza:© (Qvarmae it debitul de verificare va fi debit rst minim al apeior de canaliza (Q,,arcmie) €% exceptia deznisipa- toaclor cuplate cu separatoare de grisimi cu insuflare de ar, la care ebial de verificare este Q, = Qua Pentru separatoaele de grisim gi decantoaree primare, debit dle coleu! va fi debit zilnic maxim (Qua max) iar debitul de verificare,debitl ora maxims (Q., armas): 2.2.2. Penta stile de epurareafereateloclitiilor cealizate in procedecle de canalizare witar si mizt, debitul de caleul pent bjectle sai de epurere situate fa amonte de decantarele primare, ‘sceptindsepartonele de gris, va fi dubll debitufut ora maxims (Q. = MO, rca de = 2), int debit de verificare, debit oar init (Q,arman)- Pent dezisipatoerelecuplte eu sepaatoare de splsimi cu insullare de ar debital de verfcare este Q, = Qy. ame entra separatoarele de grisimi si decastoaree primare debited de calcul va & dsbital lnc maxim (Oy max) iar debitul de verfcare Q, = RO aramnas (wade n= 2) 2.2.3. De regu, cocficientl nde majorare a debituluiapeor de ‘analiza admis in staf de epurare pe timp de ploaiese considert n= 2. In amumite situa, cu jusificaea tehnico economict corespun- itor, in scopul protecfiei calitiiapei emisarlor, se poate analiza tn azul provedeclor de canaizare unitare sau mite, introducerea in ade epurare ~ treapta mecanici a unui debit sport de ape de ‘analizare (Qee =" Oy. rcmas) 148 2=3 4, {a abel 22s iio debitele de cle! sie verificare penta clementele componente ale uel sai de epurare cu rapt mecanics, deserving loli cazaliate fn procedele separ (livin), uniter sum 23, Dacd fn refeua public de caalizare< eentrlui populat se ‘evacucazi ape uzate provenite de la oricae dinte utilizatorit de api (Gndustrie, unitifi agrozootehnicediverse societi comercisle et.) cle tebuie st respecte din punct de vedere caliativ prevederle 1NTPA.002/2002, previzind tn acest Scop, dact este necesar, sti de reepurae corespunzitoare Debitele si caltateaapelor wate provenite dela acest wt sl evacuate fn rejeaua publict de canalizare se detemind pe baza nor Studi gi cercetiri de spevalitate sau pe baza datelor fumizate de beneficiarul sau proiectntulobiectivuluirespectv. 2.4, La determinareadebitelor de apd uzati evacuate de unite industriale, se va lua in considerare rentilizares maximd a apei In proceseletebnologice, 25. Din punct de vedere al debitsor, suile de epurare se clasified ase: = Quaimax $5 US—staii de epurate foarte ici; 5s < Denman $ 50 Vs stati de epurare mic ~30US< Quran $ 250 Us — staf ce epurare medi = Qu.aana 250 Us ~ staf de epuracemai, “Tabet 22, o nasa mit | Orme "Quen one Or =O, Or Ox curnat O 2 Prete decane own Quan” ‘in treapta mecanied de epurare Bio pera) oom Debitele de calcul de verifcare ale obiectelo tehnoog ‘neo Colossus a gti ever dn ante Sa 4 Catal de epi’ ate dersr ‘Daz de tafe gdolaecae ‘Serio, sau dite deve g * Pe exist spurte esc innit ey, eb de vei ee,Oita Qe ut 7 Qanee oem Quen nin tui orar maxim al apelor uzate necesar deterinisi debitului ie fn slafia de epurare (conform STAS 1846 -90), considerat de repull'n'= 2, fn eazur speciale cu justificarea corespunaioare din partea proicctantli, se poste earn 4 3 Qu =O; —" Qs macnar debit de api deversat tn emisae sau fh bazinul de retenje pe dura poi Qconema tp ~ este debiul total al amestecului de ape wzate eu apele de plone, care intr fa deversoril din amontele stafiei de epurae; maxim admis pe timp de plos considera = coeficiental de majrare « debi Or ‘Caal drive azantarl pinare ‘ordi dele ine semiser priaregtoae carale ttieto lobe dese Imeranie do ope. etaninrla rena Bacal deo poor rears ‘Separator ering 6 nde: Cap. 3. GRADUL DE EPURARE NECESAR 3.1. Gradul de epurare necesar reprezinl eficenta ce rebuierealizaté in mod obligatoru de cite stain de epure pentns refinerea unui enum polusnt. 32. Gradul de epurare necesar se ealculeazi cu 0 relate de forma: KK, ©5100 (%) en unde: K,~este cantata (au concentrata) de substan poluant care intel (influent) in stsia de epurare; ‘K,~este cantitatea (au concentafa) de substan poluantl care ‘este evacuati (fluent) din staf de epurare gi care este Jmpusi de cre NTPA 001/2002 si NTPA 011/2002, saa ‘rin avizul ori autorzaia de gospodtrie a apelor. Ffitenga (sau gradul de epurars) objintl Ia un moment dst, poate i mai mare stu mai mick decit gradul de epurare necesar Ceriafele protefici mediului ieagjuritorimpun ca efiienga si fle ‘otdeauna mai mare sax cel putin egald cu gradul de epurare neces. 33. Gradul de epurae (sau eficiena) poste fl determinet in ‘orice moment, cu orelaje deforma (3.1) pentru mai mul indicator, fie pentru toatl stata de epurare, le pentru un obiect sau grup de bietetebnologce Valorie eficienjelor obinute pentra stata de epurare fn timmpl cxploatiri, tebuie si fie superioare valor gredului de epurere necesar determinate eltre proiectantulinvestie gi aprobet de etre corganleabiitate 34, Din punct de vedere al epuriii spelor waste origenesti, grudul de epurare necesar se determin tn mod obisnuitpentrs 7indieatori: materi tn suspensie, CBOs, oxigen dizolvat, sat, fsfor, substane toxice ete, Cunoscindu-se concentrafile substanei poluate In ntrates ga icprea din staja de epurare, gradul de epurae uecesar se determin cu eli 3.1 de mai sus. Th cazal valori pH, s¢ vor adopts tchnologi cares conduc pentru efiuentel epurt ia alon pH 6,5-8,5 (pentru Duviul Duntice pH= 6,55). entra substanfele poluante, altele decit cele previzute in tabelele nr. 1 si 2 din (31) si (53), limitele maxim admisibile se stablese prin avizele gi auorzaile de gospodirre a aplor, tn functc de caracterstiile resursei de api, de capacitata sa de autoeparare, epurt ide eatecteristicile ceoralte ape wate evacuate tn aceeayi resurs de cerinfele utilizatorlor de apd din aval si fa condifile protect ‘mediuluiinconjurttr. 4S. La deteminurea grdlui de epurre neces peaty Snot de lsusb in sera docapciaten de atoeprere£ Sinaor (weeplorin, de prevedere Legit Apelor nr 10771996 {64}, Legi protect medi ar. 13771995 [65], NTPA 0012002 [si], wpa o112002[s3], de Nonnsival pvind obietvele de reeai pen clasifcarea calli apelor de spat, aprbat prt ‘Onin Ninsterust Apelor si Protect Media ne. 1.46 die 10 Decembie 2002 [36 de avi or autorzajia de goapodtre tpeloremise de uni biltat. 136, entra evacuareaapeloruzateepurate fn acu sau fn rus cantcterizate printro curgere lentl (zone sensible) se vor adopt tehinologi de epurare prin cae s se rejind substanteleferlzane eat pot conduce la eurofizareaacestora (Fosfor, azot si compusi afereni) 137 Valorileliité maxim admisbile ale principaelorsubstanp poluante din apele wzte ininte de evacuarea acestora in est, 3 Sabilese de elie proiectmtul de specalitat, tn conformitate ct 18 provedeile NTPA 011/2002 (Labelele m1 gi 2 din Anexa nt. 1) gi [TPA 001/2002 (ibelele ne. 1 si din Anexa a. 3). Aceste valor pot fi rmodifiate prin avizele si autorizatile de gorpodirie a epeor de cite mitentul estore pe bazaincdreri cu poluang dj existent in resus despa fo amonte de punctl de evacuare a apeloruzate gi findnduse ‘eam de utlizatori de api din aval si de eapacitata de atoepurare = este de ap (51), (52 9 [53] 38 Calculul gradului de epurare necesar pent indicator -enfiona la pet 34, serveste pentru alegerea scheme tehnologce de Ast, se consider cf eat sufctent treapa de epurare mecanics panir valoie gradi de epurarenecesr indicate I pet... 39. Pentru valor ale gradu de epurare neces mai mati decit cele nicate Ia pt. 1.5, este necesar epurarea mecano-biologis sau smecano-chimicd a apelorvzate inate de evacutea or ia emis. 3:10 Pent valor’ intermesiare ale gradului de epurare necesir (de exemplu inte 40 i 60% Ia materi in suspense, inte 20 gi 40 | CBO, si inte 10 si 20% la fosfor si azo), aecesitatea trepteh biologce sau chimice de epurare se stabilegte de elt proiecantl general, ov avizl until abiltate din demeniul prspodri apelr, rote mediull gi inspectoretelorsanitare, : 3.1. Toate apt ute proven daca locator ia prceecle dvzon unter sau mists supun eur mecaee Inderat dct dup aceasta urneedepntes nai sa chim ‘i indiferent de emisar. . : 3.12. Gradul de epurare necesar privind oxigenul dizolvat Const tn a verifin dac8 val 3 loarea concentatici minime de ‘oxizen dizolvat din apa riuui Tarn seen sini eval de punetal do »evacuate a apelor uzate epurate in emisar (O,,), este mai mare sau egal cuconceniraja minimi de oxigen dale nomats [36] pent categoria de caltate emir respectiv (Of) aie Oba 2 bin G3) Concentra mini de oxigen dialvat edit normat) tn apn omisrli inte de categoria cata acento ext [36] * Oka.=7mgO,/] — —pentru emisar de categoria I; = O%,,=6mgO,/1 ~ pentru emisar de categoria Il +O, =Bmg0,/1_—pentruenisa de ctegria Il + O,=4 mgOn/1—pentr emia de ceteporia 1V; +O, <4 mgOy/I ~penru emia de cater V. {In ig. 3.1 se prezintl schema de prinipiu cu notailenecesare pentru determinareaconcentatiei OS, (gO /} Fotornts pentru determinrea OS, (gO, /) [Notaile din figura 3.1 repreznts = g(l/9 ~debitlzilnic maxim al apelorweate; ~ Cu (mg/h concenteafa In materi tm suspensie & pelo ‘ute la intrarea fn stata de epurare; ~ Xu, (mg/l — concentratia materiei organice biodegradabile xpimatt in CBOs « apelor wate in inte insta de puree, 2 (mg/.~ concent mater in suspense eelr uzate dupa epurare; ~ X2iP (mg/l ~ concent mate opie biodegradable expr i CBOs a apeloruzte dup epurse ~ 0, 1/9 ~ debit eds laa minim anual lenis cu probebiliatea de 95 % ~ Key (mg ~ concentra materi orgnice biodegradable expr CBO, pfu iment monte de puna A de enesste pelo prt ~ 0,(mg0./ ~ concentaia de oxigen zat din ope tut imeditamoote de punch de evacae « aplor sponte, —8 puncte prlevte pei in ru pent pia floss detainee = poet stat 1 km amonte de pra fos, servind per verificaen contr de caltate cont [36 tne tte Bs ap te 30 ope fate di Calla evie condas etpizat gi comport determinarce mtorr pret * CBOs al aesteci de ap wt spurt cusp eisai, neta aval de secede evacue A X54, -Xer Xsan , 7o, (mg CBO, /1) G4) + CBO gp al amestecalu de ma ss: Ka =e Xa CBO, 1) os«+ deficit intial de oxigen din apa rului,amonte de seotunes de evacuare D, sO, (eg 05/1) cc) ‘unde O, este concentratia oxigenutui dizolvat de saturie ale ciel ‘lori petra temperstri de Ia 0 30°C gi It presiunen stmosfrcl de 160 mg, suntindicat in tbe! 3. ‘Tabelul33. Valor ale oxigenuluidzolvat de saturaie “fini de temperature epei Lice cat no ceatai| 80° ety o | me | un [ue] 2 | se ies aaa sie oe [ios eee 2 | ee | 3 | to | m | 5s aes | aavan tear |rtsag see | ree ieee ase ios [tos |g | a igs) eae ans | eee aes = | tage ea seer fe asaais |e ora eam | 7 [ar [es [9s [29 [oar Ce ee iia ei so | saante ate a wo {nas | a | ae | - 2 “Tabelul 3.4 Valorie coeftcientului Kf pentru diferite categori de emisari ent penn ieee % ipl ensa wate) T | ae tie aon wat a 2 | Bait dbite aries inpurdowe | als pass 3 | rit debi med ona 4 [Bier ex dei ie 03 5 [ Ent x debit ll vices a 0 ‘* impul ent,la cae se realizeaz deficitul maxim de oxigen in spa emisarlui, se determing eu rela: se A Da (iq -K) et q } Tak Gil) 3.) nears: = Kf ~ este constnta vitezsi de consum a oxigenulti peste tel ennai 9, mone tne denen ‘abelul 3.4); - a i fy ~ constanta de reaerare a apelor riuhii (eterminaté experimental, cu diverse formule empiric, sau orintativ, admijind valerie dn tabell 3.5) + deficitalcetic (au maxim) de oxigen: HE Xan gx £Xa(.0% 10% )40, 10% 0) 09) 2Tabelul 3. Valorie coeficientulvi de reaerare ky pentru difertecategort de emisar(9] ns) ‘Valoarea & (alle) la temperatura apel Carctersile enisanlui [se | ioe [se [ 20ec [20 | 30rc Tnsnaicu vtesd foarte ied de corgere sau - | - fou] oas | - aprospe | Stafjonark mis cavitezt ale Eniseicu viet | og | a7 | ous | 020 | o2t | 024 Bisa caved | 9.35 | 942 | o46 | 0,50 | 04 | 058 sare de curgere isa oa vile foaremarede | - | 068 | 0,74 | 080 | 086 | 02 curgere + oxigeldizolvat minim dia apa uli. 3.2): 8, =05~D, (8 0:/ 69) +s verfcdrelata (3.3) acd rlaia (3.3) este satistScud, atunctconcentafia materei ‘oxganice biodegradbile exprimati in CBO, a efluentulsi epurt (CE3SP fost corectealeuat, Tn caz contr, se recalulera gradu de epurrenecesrprivind (CBOs, reduedndu-se valares (XREC) pln ctad se ve respecta condita (3) a q te ven Tete) Fig. 3.2.~Grafcl vari exigent diotvat napa rh (0, (t) aval de sectnne de evseuar a pelo epurte |. AMPLASAMENTUL STATHLOR DE EPURARE 4.1, Sale de epurare se amplaseazi fntotdesuna iz aval de sezarea omeneascd pentru care se realizesz4sistemul de canalizare, in alam vetre!locuibile gla dsten de aceasta, xa prin regulamentele 4 legile sanitare tm vigoare. In acest sens se va fine seama de prevederie din ,Norme de igiend i recomandisiprivnd medial de iat al popula’, aprobate prin Ordinal Ministralii Sint Nr. 1935/13.09.1996 [55], precum gi de ,Nomme metodolo-gice privind vial de amplasament” ~ aprobate cu Ordinul M.AP.M. at. 279 / 11.06.1997, publicst_ ia Monitors Oficial alRominei, Pata I, ne. 100 bis (61), In conformitate eu aceste norme, stunci edad prin stadile de impact ou s-eu stabilit alte dstane, distanjele minime de protectie samitartrecomandat intre zonele protejate gi amplasamentul stajilor deepurare sunt:t +1000 ~ pent stati de epurare @ apelor reziduale de la) ‘ermele de porcine sub 10.000 de capete; +300 m ~ pentra sai de epurare a epelor wzte origeneyts 1£200m —— pentru sai de epurare a apelor wate industrile; 300m — pentru platfonme(patur) de uscarea nimolurilor, | + 300m — penta cimpuri de tigre eu ape wate; i +500 m = penta cimpur de infiltrare a apelor uzate gi azine}, Aeschise pent femmentarea nimolrilor, ‘Aceleasi istanfe minime se impon gi fayé de arterele de mare! siclsie. oa. ent safle do epunre 2 spor wate erfne scene ivan pot fred p bc sailor de impac aviate e sttie d rele re Alegerea amplastmentuli se fice pe baza uni calcul tehnio! ccoomic compari, fated sama ue conde tiie ala crt, def atin fee de Rind, closings ‘Stil tena postiaie de etn vise, dane ce proc snr To curl tere ta vitor a cpr biologie Fontan fs apelor equate evan fies cll: Copco nil eal fa Goapele ta ae esos trot necetatee eomnclr peur apiares tenor # tafe din opopire seri (9) 42. In legiturt cu condifile de stabilire a amplasamentelor se vor avea in vedere urmitoarele: uslzaea ca amplasamsent penta stati de epurare a unui teres neproductv, care nu poate fi utlizt in condi avantajoase in alte scopuri gi care au ried probleme dificil din punct de vedere a ropritii — pentru nivelul de agezare a diverslorelemente ale stati de cpurare fat de cota terenuluinatutl, se vor face studi comparative tehnice-economice fntre slut agezisi Ia cotk joasi i pompar % cootnul sau nternitenté tn emisri gi solutia ageziii pe platforma inal, implicind pomparee permanent & ape nespurat, eu avanajl dea pte executaconstrctleaferente stale in eupatera, deci mai ‘jor, mai icin ji Med epuizmente sau procodee de’ fundatic coststoare; = Ja amplasamente cu posibiltti de evacuare gravitjional ‘permanenté se va plasa nivelul maxim al apelor uzate le sosivea in fla de epurare cit se poste de aproape de suprafitaterenului sau platform, pentru a evita suprainifii inutile ale pereilorIntrali 9, ‘amplasrea constrefilor Ia adncimi mari in pimint, ~ gura de virsare a pelor epurate in emisar se va realiza, pein consi corespunzitoare, et mai aproape de firul sau curl ‘pemanent al emisaruli, astfel feat se arigure emestecul apelor ‘pune cu cele ale emisarulu et mai repede gi mai complet, Pentr ape uzate cu debite mai mari de 500 Us gi care so feracueazi in resurse de apt cu debite de cel putin tei or mai mari ect cole ale apelor wate, in punctul de evacuare se vor prevedoa sisteme de dspersieaifuzie [51]; ~ extnderesvitoare a statiei de epurare mecanicd care poste fi realaatl uneori mumai prin adiugarea de clemente noi pent: prelucrres nimoluui (rezervoare de frmentare si metantaneu, bine deschise de fermentare) sau prin adiugarea uni stati de ‘pompare a apei epurate spre terenurile cultivable, in eazul epuriit biologie naturale prin flosirea apt larga ~ ls prevederle pentru extindere vitosre a staiei de epurare s= va fine scama de schimbirile in capscitatea de autoepurere 2 nisuruui ce vor interven prin amengidile hidrotehnice ulteroare, fos cumai fn misura fa care Iueriile de amenajare emiseralui sunt "probate a Se executaIntr-un termen cares se incadeee in perioada in ‘wre trebuieexecutati extinderea static respective nCap. 5. PROIECTAREA CONSTRUCTULOR $1 INSTALATIILOR DE EPURARE ~ ‘TREAPTA MECANICA 5.1. Obiectele tehnologice componente ale treptei de epurare mecanici Ypuarea mecanicl spel wate const in inepiaren peal proces fio, pei a matrlor So sospesi oti clo emisciile eu dp, separable gravitaonl. ai cu acese substan Sunt rfinute perfal gi svbtanle organce, dar efiiena. ep tmevancearpraaeestor este mich (20 40%). In treapta de epurare mecanici procedeele utilizate au drept scop 2 i 2 ~refinerea materiilor fn suspensie de dimensiuni mari, carg se facein grt, st, comitoare ee; t wefinerea matetilor nemisibile cu apa (grsimi, prods perl), realiza in separatare de gris; { re edimeatarea matetilor tn supensic sepanbile pri decaatare, care are [oe fn deznisipatoere, decanter, fost septie ete; i “prelerarea simoluor. {In practic, obectele tebnologice e pe linia apei care aleituiex teeapta de eporare mecanic, cu excepfia decantoarelor fia separ, toarelor de grisimi, constituie aja numitatresptl de degrosisare. S.1.Treapta'mecanicd «une! sti de epurare este alu rinepal din: linia (Gan hou) apeis ~ tnia (sau Buxul) nfmotului, ~constructiginstaati auxliare, 5.1.2. Obiectele componente ale treptei mecanie sunt 1. Linia apet ~ deversorul din amontele sail de epurare; ~bazinul de reteatie; = eritar; ~ deznisipator, ~ dispositive de misuel a debitelor de api venti si de mol; “separator de grisimis ~ decantr primar, ~ staie de pompae ape urate; ~conducte si canale tehnologice de legiturk; ~ conduct (sau canal) de evacuate a apeloruzateepurate a resus de ap (emisat); ~ gurl de evacuare a apelor uzate epurate in emisar Decnisipatorl si separator de grisimi sunt, tn unele scheme de epurare, obiecte tehnologice independente, Ele pot fi cuplate Intean singur object tehnologic denumit deznsipafor ~ separatar de pisini cu insflare de aer sax demnisipator cyplat cu separator cde grisin! cx insuflare de cer. Lina ndmolat ‘ satie de pompare nimol primar; ‘instal de stare animoluluis * instal de conitionare chimicd nimolului ‘concentrator (au ingrogitor) de nmol; ‘instalai de stabilzare a nimoalu ~ rezervoare de fermentare a ndmoluloi seu metantan- urn care are loc fermentarea anserobi, ~barine de stabilicae serobi 2 nimmolulal sau stabi- lizntoare de nimol; * instalati de deshdratare a nimmolului: ~deshidratare natural pe patforme (pturi) de uscare, eshidratare artificial sau deshidratae mecanicl, »+ depozit de nimol deshidratt; «+ conducte gi canale tehnologice de legit, ~ pavilion tehnologic; Staje de sufante; ~ central tei; = stelier mecanie; “remiaé utilaje; ~ drum de acces, ~ drumuri, ali gi platforme interioare; ~imprejmi ports ~ sistematizare pe verticals ~ insalai de alimentare cu energie eletrct; ~ instalai clectrce de fort, lumina si protetie; ~ intalai de automatizare si AMCR, ~instalaif e telefoaie; canal ternice; ~refele elecrice ta inci; ~ rejle do apt potbil, entra incendi, de canalizae, gize 3.23 lev de indiguie, api de mari, lutisif albie ete 513, Linia simoluli, respectiv constracile si instalaile auriltre “nu fic objectul prezentuui nommativ. Lina nimotul ‘orttuie etapa a V-2 de claborare 2 normativul, iar construcile 5 Snalaileauxlize se proiesteazd dupt norme gi presepti specifies. 45.2, Schema tehnologicd a stayel de epurare— ‘treapta mecanici 5.2.1. Schema tehnologick a trepted mecsnice de epurae se Sntoemesteavind in vedere urmdtoarle: 0 ~ prevederea pe linia apel a unor obiectetehnologice care sf asigusrealzarea unor grade de epurare necesare cel putin cgile cu yalorile indicate la pet. 15; ~ pentru un anumit obicttehnologi se va propune tpl de instalajie col mai avanajostehnic gi economic gi care se poste adapta cel mai ujoreondifilor locale de spafu, clit, posibi- lia de findare, de execute ete; itaicaextinderi vitoare a treptei mecanice att pe speicdt pe linia uimolulu; —utlajele fi echipamentle aferente objatalor‘ahnotogice 1 fic performantetstnic energetic, fable, avantajoase din ppunct de vedere al investi si cheltuclilr de exploatare, 5.22. Se recomandd ca amplasarea obioctelor fn profil tehnologie al sci de epurae s8 condud lao curgere pe cit posibil travitaionala, cu perder de sare reduse gi Ia volume de Beton gi 5.23, Se va avea in vedere ca dispozitia in plan a stajeh de ‘pura $i conduct la un grad de utlzare maxim a terenlui av -dsponiti, la un Tux tehnologic optim pe linia ape sa ndmolulu atit pent excoute ct mai ales pent exploatare, 53. Deversorul din amontele statiei de epurare ‘53.1. Eat o consruti cae se prevede numa fn cazul local ‘lorcanaizat in procedcele witar git. Serveste penta limitareedebitulu de api de eanaliare admis fn sta de epurare pe timp de plosie. 153.2. Debial maxim de p8 care ajunge pe timp de plosie de ‘efenua de canaizae e localiti la deversor ese 3! i r= Quormax* Op (U8) oD mar: ‘x ~ debi total pe tn de loi leper de cnaiare care int n camera everson (Buenos); Qua Sita ora mem al por rate pe timp set Oj - debit agelor de pli, calult ta confomitate ox prevederile STAS 1846-50, ferent il eons a Celestial (Bela sein din Toate, ef evencr). t Soe epurate pe timp de ploae este: Dae =P Dyn (8) 62) fn care: n=2 este un coefcient de majorae a debitlui admis fn stain cde epurare pe timp de ploaie. F In conformitate cu STAS 1846-90, acest coefcient poste Iu ‘valor mai mari (n= 3...4), i cazuri bine jusificatetehnico-economic, + SoA Dalits dren ote ' Qa = Qe ~Qoe (Us), unde gp = -Quocarmax pen stile corte cad n= 2, li 53) dv 94 =Qp-Quoraax Tn anumite situatii bine justificate, deversorul permite prin) | masa pate ur sar eves ie See taaa ar monje Bape care (2 top| Re NTFAcoUzOD np esl ee pe a ser ores va eee Q, = Or =p + Quocmas 8) 63) Ga | 2 ‘53, Indies pragulul deversor p se consider egal cu sdincimes.apei in canalul de legituri dintre deversor si camera agriturelor (H,), determinatt pentru debitul Que =2-Quamax Pentru Hy vo grad de umplere «= 2 de maximum 0,70, a care Hes ‘eprezith fnilimea totald a canalului dint deversor gi eamera spitarcor. 53.6. Lungimea pragului deversor, conserst ca devertor Interal cu perete subir nelneca, ia ipoteza unet lame deversente trianghiuar, se determin din relaia: Qeamlg 00, EON as) 5) neae ‘Qa = debital deversat est calcula cu relaia (53); 42. ~ coeicent de debit, ‘Ly = lungimea pragului deversorasimilat ca deversor Inter; 2 = coef sia gravitational; fimea medie a lamei deversante; 1,10...120 ~ coefcient de majoraze a hungimii deverso- ‘uli, penta afin seama ef deversares este laterals 153.7. Coeficietul de contractieaterl © are express: Le sal-onmg tt se ae 66) nde: = numiral de contralateral ale lame in dreptlpilelor gi caleilor; Se coeficient de form! al pilei sau culeii, considerat in mod acoperitr 0,7..1,0. 3a 538. Inslimea madie a lamei deversnte (corsderth ‘eiunghiulard pe lungimea Lg) se determin cu relia: en ‘a care: H, este inlfimea apei Tn canalul din amontele deversoruli, debit Qp dat de relafia 6.1). In relajia gradului de umplee, Fy reprezint iniljimes totalé a canalului amont, Hy at lal" fe umplere @ = Tw 1,0) pent dimensionat la pli(gradul de ump # vom) 15.3.9. Coeficientul de fecare se considert = 1,00 deorece! eversoral trebuie sf fanfioneze neinecat. fn avestscop, camer $i colectorl de evacuare a debit deverst Qy spre bezinul de rte sau spre emisar se vor dimensiona afl, foctt nivel maxim al ape aval de pragul deversor sie situat la minim 15...20 em wb cot crete doversante. 53:10, Ores, I dimensionaea devenonlu se va ums, ca debit! spect deverat of ge Icadreze In domeniu : 24. _0,20..0,80(n,) 6 Te i unde: Qg ext dein dover dsterminat ola (3), ie i este hungimes deversoru Roma vend express: % La gS 5.9) 4, EZ om 69 incare Ly gi au somnifcaia dela pet. 5.3.6 S31. In cazul in care Iungimea deversoruui later ‘Lg $ 10mse va prevoes prag deversor eu o singud lami deversantt (eversure peo singur parts). ie I Dac Ly >10m, se prevede deversor eu dout lame deversnte (deversare pe dou lar), stl ict ungimea camer deversoare va fi La Lea = (@) 610) ‘53.12, Penis simplificreacalcullui Iungimii deversorului se post utiliza diagram din fig, $.1 fn cae, functie de tnlfimes medie a Jamel deversnte /,~ calculath eu relatia (5.7), se deteumind debitul specific deverst ferent deversarulu! frontal ge (as, m), respect Fungimes acestie 4, -% 6 Lamgmce deversru tera recut din la (59): Lyn kei (a) (61 nde: ke 1,10..1.20 54. Bazin de retentie 4.1. Barinul de retentic se amplaseaxi, dup deversoral din smontle sie’ de epurare pe/sau aliturat canalului care evacueazi apeledeversate spre emis. 542. Rolul bazinelor de reteatic este diferit, n fimetic de scopul pentru car sunt utlizate, Astfl ele pot fi previzute penta 8) Tnmagazinarea centit de opi ueald pe anumita prion de timp, nd nu este posibilsdescreareagravitafionals 2 seeea Sa niet, don iveelor idee ale pe ) inmagezinarea pe timp de plosie a cant de apd de canalizare (amestec. inte apa uzati si apa de ploaie) ce ‘eprezint dferenja dintre debitul deversat Q, definitca la pt. 5.3.4 gi debitul mestecalui admis a se desea in emisar fd epurate (Oy)nao 1h ach en Hoh eth an FS -Dngan pe ses hein eee i é i t «) lamagezinarea pe timp de plosie a amestecului diate apa ‘uatl i ape de plosie mateialiat prin debitul deversat Q., fa vederes epuririf ullerioare a cant de api ce reprints ifeenta dint debitele de ape wzate sosite fn safc (Q.a) $1 capacitatea maxim de epurare a acestea pe timp de plot (Qse=2 Queers) 4) fomagazinarea cantiiilor de ape uzate a clror evacuare fn emisar nu se poste face decit prin pompere, tn scopul reducerit cheltelilor de investie gi exploatare « staiei de pompare. Bazinele de retenic de tipul a) si d) se previd in cazal localitijlorcanalizate in procedeul divisor. Pentru stale de epurare afereate localtiflor mic, canalzate, de regu, In procedeul divizor, mai ales in schemele de epurare fird ecantor primar, este recomandabill prevederea unui bazin de uniformizare si omogenizare a cant gi calititepeiuzate oe se va trata treapta biologi Bazinele de retenfic de tipul b. sic. se previd in cezul Jocaitifilorcanalizate in procedeete uniter sau mix. 543. Debitul de call al bazinelor de retenie de tip b si, ‘azure cle mai freevent ntlnte, este dat de relaia 9, =Qe-Qu, (5) 6.3) unde: Qy= debitul de calcu al baznului de retengie (x? /0 Q4= debitul amestecului de ape urate cu ape de ploaie,definit la pet 5.3.4; ‘Qu-=debital amesteculi de ape wate ev ape de plea ce poste Sevacuat fn emisar fd epurare, ical emisarlui gi categoria de calitate a i mari pentru famagazinarea apelor de ‘analiza care nu pot fi evacuate (in anumite perioade) neepurate gi ‘evitaional in emisar. in acest cz, soluia eu bazin de retentie se va‘sudia compatti, tehnie gi economic, cu solu mixtd ybazin de retenjic ~ safe de pompare” sau ex cea care implied numa staia de | ompare, 5.45. In eadrul proiectluiaferent bazinelor de retenfe se va _preciza modal de curt, spare si evacuare a sedimentelor retnute ‘in aceste bazice tn funcie de tpul adoptat. 15.6, In scopal evitini prodvcerilor de sedimente pe radiera bazinelor de tetentie se va propune 0 formé geometick adecvatt $i chipaea eu mixere poziionte corespunztor9i ta mumér suicient j realiziri seopslui propus. \ 55. Gritare t 51. Cite nut bec tehologecare anol de ie | dinspledecauline nape eornic oul parare $52. Ctrl st aml la area ape ute a i de ep Clod shoe safe cpu prove pope splot Sad rove cee isle ver pac smote sad pomoae Ded ade pompr etek cu tasprridnulie! (gcc piel spot anplaa aval ds ween, ‘553. Din punct de vedere al distaneidintre bare, nota cu 6, ‘rftarele se pot clasifca in: grt rare, cu b= 50... 100 mm; ‘rite dese: ewajte manual, cx b = 30 .. 40 mm (de evita, pe cit posiil; - cute mecanic, eu 610... 20 mm; ~ prt fine ~ cuifite mecanic, eu b= 0,50... 6mm. 3 ‘554. Din punct de vedere al formei grdtaree pot f: ‘ gritare plane Tneinate, cu 60°70" ft de orizontls; = geltare curbe; = grtare (site) cilinsice fixe sau mobile nclinate ou 25°- “4S fat de orizoatali; gritare,pigiloare” sau site elevator. ‘555. Dupl modul de uri, gritale pot avea: ~ cure manual (de evitat,pe eit posiil) ~ autocuritire(grtarle ,pisitoare), La sale de epurareaferente localitiilor sub 5,000 locuitor se provid de reguld gritare fine (8 = 23 mm) avind curiire mecanic gi ‘stomatal, fird personal de deservire. Pentru lcaliti cu mai mult Ge 5000 locuitor, se previd ambele tipuri de gritare,gritarele rare find amplasate tn amootele gritarelor dese. Pent stale de epurare medi gi mas, curtirea mecanics a sritarlor dese se prevede atuncicind cantitiile de rejnesi depsgsse 0,102 mi, respectiv ednd localitatea deserviti de stajia de epufare ate mai mult de 10,000 loiter La stale mici de epurare, cu mumir sub 10,000 locuitoi, complet automatizats, se poste prevedes numai gritar fin curjat 55.6. Umiitates rejinerlor dup presare se considerd, i moti, de 70-80 %, iar greutatea specifies de 0,15-0,95 tf). 4 caleluleantiilr de rejineri pe gritare se va fine seama de valorile mei specifice indicate fn tabelul 5.1, precum si de fiptal cl teestecanttti pot fi de céteva ori mai mari, In acest sens, se va considera un coefcient de varaiezlnich K=2 .. 5 Relata de ealeul « volumulsizilnie de substete retinute pe pitare ex umiditate w= 80% este: 2an,-K (wt ow ¥.~Too0565"" ude 2~ este cantata de refine peed indicat i tbe 5.1 in Vor, 2; 1, ~numtra de locuitori | K-2... ScoeSceat de varia ailict | eves Cont speiicedereert pe gritare ~~] Canin d= vejner peli see | Distt tesa Ne | dite bert gat (com) a t 7 as z 7 (3 3 @ é 5 ia é 6 7 20 = 25, = e 3 30, a Saeae 10 ® 20 = iL Es 15 Saal Cantata slid de refines pe grtare se calcula on formu Gp =y,-V, stl) 15), ude: 1, =750,. 950g £m — greats specifics a refinerilor co ‘mitten w = 70... 8%. j t Volumat zilnie de substan uscatt (umidtate w/ = 0) din sefiner este: 100-1 os OF cota nde: w= 80 % este umiditatea refinerilr. Voc 6.16) CCantitate zlnied de substan uscatl din refiner rezulti: Ca. = Yu Ve eB £129) ean nde: 7 1600..200C kg f/m ~ greutateaspeifcs substanflor refute fn stare usats. 5.5.7. Numirul win de grtare active va fin = 2, fra gritare de rezervi, La stale de epurare mici, se poate proiects un singur sitar, previzindu-se ins canal de ocolire, 552. Camerele gritarlor se vor prevedes cu silvilare si tetardouri emonte gi aval, fn seopul iol fecal gritar in parte fn cxadereparati,revizi ete. Pentru curifies gritaelor si manevrarea_stivilarelor i ‘ntardourilor, sunt necesare pasarel, a cor lime varia inte 80. 150 cm. 5.59. Peotrs prevenicea depunerilor, canalele pe care sunt amplasate gritarele (de obiced de secfiune tansversald drepeun- ‘hilar vor fi construte cu o pant de minim 1. In portunea amonte a camereigritarelor, de formA divergent, se va realza o panti a radierului de minim 1% fn scopul evitisi efit cinematic de viscortate Ie temperatura medic ‘0 mm in pon _ at sold aplor wate, co (v 8g 518) ese ou usononwaanes noua Se ee car avon es ool sats ee wie te meee de ei ect el S512 Pedr de sinners termite ea: tint celia (5.18), asl Tet prc seconde ” pirdre de saci ed @ G8) hy 3h, zn ar inimum 10 em. vundes a ieteats a La gritareieclindtice fine, perderea de sarc Gy ~ este coeficentul de reaisteni local al gritamui,ealeuat} e898 1) i aval de Ingustare,racordazea ct seprafga ape din canal aval se realizes2& print elt hirauic, Auda timp eft aicimile pei din canal aval conduc la un salt ideal nefnecat (perfect sau fndepirtat), curgerea pe canal din smontele debitmetrlui au este influenlatd de curgerea din canal val, ate net debitul poate fi determinat prin misurarea unui sigur ‘urmera gl anume adiacimea apei monte My. Acest hind poate fi sprint matematic prat-o relate de forma: = f-( Pq) roMasa sddocinl apt din enone demerit of recomandi ¢ ee realiaa cu drposiive ou ultrsunete care perm convertivea adincimii rexpective tm debit, cu indicarea locals ‘ransmiterea la distanjé a acestuia (Ia dispecer), civ instante saul contorizarea debitului, corectitudinea mlsurtorilor nefi influenjat de impurtiileexistente fn pa uzat 5.6.1. Orientativ si acoperitor se poate considera ci hideaulic este nenecat, atuncicind este indeplinitd condiia fy, £0,70 Py unde: hy, este adincimea limité a apei (in migcare uniform) di ‘canlul aval pentra care sltl este nefnecat oo |- Prin realizar de recordiri curbe corespunaitoare si # unor imessinni geometice aleserajonal, adéacimea limité din sval care ssigurd netnecarea saltului hidralic poate atinge valori de pid la O75 Fe ‘68. Dupi modal in cre se reaizeazhfngustars, calle de niu pot 57]: ou ngustare (ht) rectangular. 8. 5.3, a b. eu ngustare wapemidlt (v6, 53,0), c.~ en ingstre tn fom de U, respectiv cu find rotunjit (8 53,0. Ar . ay Ley Fig. 5.3. Secu’ transvernle le canal de misurs Vets 1 poate i % 8 a | BASES DN Tr $ 7 | Fig, 52, Canal Vents x pant aieri=0 ‘Nota cleat Canal de msure ox ngs sap ete prefer! f | cal uor vot mar a dbitlr os tebule mist, Peta pele f uzate mensjere sunt indicate-canalele Venturi cu fanté rectangular’, { afl de U, atest malt mai sense In erie lore | eine ale debtor n ravi, pert cause Veta | in rectagslr deouece nt al simp de execu dct cle cu ingen fmt de 5.63. Indiferent de tipal de cana de misur, la execu trebuie respectate cu strictfe dimensiunile indicate im proiect pentru mi © geoera la mdsurareerori mari evalurea debitelor. 0{hn acest sens sunt recomandate rigolele prefabricate coufecto} nate din material plastic de tip Khafagi~ Venturi, care se executt ‘zing la dimensiunl precise gi se montezi pe sinter in canalul ‘beton previzut in acest Scop. 5.6.10, Metoda bazatk pe tncerciri pe model Canalele de miguel jp Venturi cu tngustare rectan utlzate ou precidere in staile de epurare a apelor uzate orgencs sunt de doul tipur: tip I, eu funda eobordt sau eu weapt (vig. 5.4), tipu leu funda rizontal(. fig. 5.5) S61. Pentru ficcare din cele doul eanale de misurl s- cefectuat studi de laboretor (57), canalul experimental avnd lit [BT = 30,175 cm (tof parametii afereafi modelului vor 6 not steluja _fckoroomea) gi scmNeA 11 1 SUMPLASARE DE ANSAMLLU mt LAW a an 1yoeon Fig 55. Canal Vents cx rir arizona Tip It Fig. 54. ~ Canal Venturi air eobort (ou teat —Tipal 0 sSau efeetat jnoeresi pentru tei coefcienti de_strngula] 3:40, 0,50, Carntrstcie de debit afer - tard) y=2 #0, (oust) y= ‘celor dowd spur de canale Venu, pest cei tre cocficien de srangulay sunt pteentate pera madelle sud in fg 56,5.7 58, 56:12, Blementele geometrce carscterstice, necesare tras debtmetrelo, sunt dups cum urmeazl(v fi. 5.4 5.5): peer) 624) 625 629) cenB Co 2(1.5°2)-45, sz] Cp 3 p23(B-b) (5.28) 1, (329) Cy =(3e8)-1G «san Ly=C,+Cn+Ce*Co 30] Bub 633] Cu Fi -8 notatadincimea maxim spel Tn canalul amonte dcbitmetra pent debital de caleul Q,. Cu Nf sa notat adizet ‘ormali a apei fn canal aval de debitmetms pentru Q. 1a debit de verfcare Q,, corespund adincimile A tn anonte i In aval de debitmetru 56.13. Dimensionaren debitmetrlui Venturi ca strangulare restangulah se va face jintnduse seama si de unndtoarcle records (58) ‘+ adfocimes apei tm amoate de debitmetru va ft astfel fncat Ty 0,05 m Seu Ry, >0,05 Cp, dar in orice caz sub 2 m; ‘litimea b va i astfl int oa y=gs0.7 633) 3>0,10m 639 fa Bs3 635) ‘S614. Debitmerul tip canal Venta trebuie amps pe un Alniament de canal (oul debitmetulal si coinids cu axul canluti) stl inet si se asiguredistanfele(. fg 55): ~ fn amonte (de la orfcul e&mainulul de mlsurare): 1, =(6+16-B; ~tnaval, Ly =(5#19-B. ‘S615. Pierderle de sarcind sunt cu att mai mici eu eft coeicientul de srangulare are o valoare mai mare. 56:16, Scnsbiitatea cea mai mare ia coca ce priveste risurazea lui Rest daté de debitmetcle cv aportl de gtrangulere sis (Y=0.30). 307'0= A mmuen oyun amied ( G)F= g = pce cc VL ‘6 (0670 = “i no umaseg auto mnie’ (6) = My #8 ( 6)F="y weep ponerse 9 Fig “aa?Fig. 5.8 Carsctersticie de debit Nyy = FQ" ) vi Ky = S(O") 0,50 entra canal Vent eu 56 5.6.17. Amplasarea debitmetruli tn profil tebnologic al tii de eparare va urmiri ca nici un obiect sau obstacol situa in aval si nu ‘emuu care ar putea conduce Is Tnecaren debtmetrulu x, de Fremenea, ca nivelurle din amonte generate de mijlcul de mésurare ‘i iaflvenjeze dofavorailcurgerea ia obiectele din amonte. 56.18 In schema tchnolgic a sai de epuare debitetrl Up canal Venturi te amplncr de obiol dopa demisiptors, el tind un dbl sep: “isirre debitlor de ap "pasar constant vitezei medi orizntale © ape th ‘emisipatr, infeed debi cae rece prin cesta ‘Menjnerea constant a vitezeorizontale fa deznsiptor impune cplinta dint adincimea ape amonte de debitmeta A, x adéncimes agei din deznisipator H, prcum si forma parabolick pentru secfunce temsvereld a demisipetoralu (sa, pentru upurnfa execute, o form ligne apropiatt de parabola). 56.19. Dimensionarea canalelor Venturi tebuie flout in strnsl legitrd cu aparatele auilare de misurare& nvelulai smonte decare se dispun. Limitele extreme de indicare a nivel tebuie ofr o scald de masurare care #8 cuprindi tooté gama adincimilor fy ce se pot realize tn canalul repectiv pentru Qe FspeCtiV Quin [Necesitatea misuriii continue a debituli, taregisai, trasmiteri Ia distal gi eventual a contorizii Iu, este © chestizne strns legatl deo exploatare corectd si moder a sac de epurare. 5.620. Dimensionarea canalelor de misurare se face In debit maxim ce trebuie misurat i snume *Q. =2-Qieramax~ in procedeal de canalizareunitar gi mixt * 9. = Qunax~ ia procedeal de cnaizar separaste inclt curgerea aval de fngustre si fie nelnccat. Trebuie flute tofusiciteva verificisi deoarece s-ar putea fntémpla ca pentru debite ral miei cungerea sf fe inca, fn acest caz se prefer eanale Venturi cu pag, cu reap, sau eu pg gi teapt. 5.621. Canslele amonte si aval de debitmetm trebuie, de asemenca, dimension astfel fncitvitezele medi de curgere si fe superioare vtezei de autocuritire, 5.6.22, Determinarea clementelor de calcul pens debitmetna in naturd (gel real, care se dimensioneazi) se face in funcic de ‘lementele de pe mode! prin intemmediul coeGcfenulu de simian ‘peometricd a, (similitudine Froude), ste: Ig =i“ R (536) Keay hy 637) Q=ai7 O° (5.38) unde: = Pgs Psi Q sunt adincimile amonte yi aval de debitmet respectiv debit aferea debitmetrulu din naturd; = His Fy $1 Q" dunt parame analogi de pe model; B_b (339) B Cocficientul a, de similitudine geometict reprezinté rapori Aire lungimile omoloage din nati g cele ale modetali Lstimea canslului studiat pe model a fost BY =30,175em. 45.623, Aliniamentl val I =(5+10)- Bpoate fi eiminat da exist posibiltaten realizar imediat dup debitmetra une cider su swept (v. fg. 59). se felerorment) ' coh: 4 Fig. 59.~Canal Venture reap val Debit va fncons nine atta vee et cota pe din snldechder Cv fib ct Caren ue te Pen mises anemia tn amon de dct hos recmandt evel or daportve. desi simoutet, or zone ae evan nu exif de impurtapile existente in apa uzati. . 8.624, Metoda analiticl (1 SO") ‘ 5624.1, Teoretio,debitul care wece printr-un canal Venturi ex Ingustar rectangular se poste determina eu relata: 9=1.7056,-C,-b na? cao ‘in care [58]: me Gye te evi atime ee x ‘iene opt es cs me tom unc Pots cn Yen eo ie ei, iC, ted = ie {in tbelul $2; 9°= et coefcenal de dei, le cru alr sunt indzate te tabelul 53, functie de rapoartele Cy /b $i hy /Co (v. fie 54; Cp —lungimes porn ngustate; time ings hg adinciea apelin canal amonte de debitmet 5624.2, Coeficientul C, poate Mi ealeulat gi cu relat: 3” ( o.008c,, ) ( 008) a b Pe 5.6243. Decareee coefcienii C, $i C, sunt functie de b gi Thy» Caleulele privind determinares lifimit & sau adincimii Py se ©. abot 5.2.] ade prin cee b eee 56244 Seva suet pit ca le debit de verifeae % . 9, ~Qunann tile Fy yi Rat Be atl init vita medic a vat & Eo, ape tn cael amonte aval de debitmetru se syperon veel utente pet pe dezisipat (> 0,4 ms 0,10 1,002 0,102, e oe sas ? O15 1,005 01507. ae 020 1,008 a0i8 Cog be K E Valor ale cooficientl fete de raporal SB. gi 0,25. 1,014 0,2535 ete ear 030, 1021 a3063 ry 1029 O3601 ee 1 7) 1.059 056 & oe : a5 1,050 oaras oo [om [oof oar om] a6] a0 a0 1063 05300 Toe tie 035 1079 a8 a oa | Taio ome | ogee] oars | a _| ag ost [opie ome [aoe [057s | t_|- 5 0,60) 1,098. bd ‘06 | 0,990 | 0.87 | 0,985 |~0.9e1 | 0.974 |" 0.967 | "0.952 0.5 T1120 0.7280 taf ogee_| ogee ose_[ ogeo_ [037s tas [os 068 1S amie o7|-omse-[ oes oats | oars |-oa | oat [oe 1g-[ ast [-asse_[-ooe ogre ost | sss | ope = ne mans} Peta Pee tee ates tert Te-[-wsst[-aeer_ [oars | oars ogee_[ oss [opis [oss ogo osre-[-ogrs[- 0967 toat_|- ost zo aser_[ owe | oar | oars | oses | 098 [ase z [asst [ase | usre | oar aes [ome | usta 6Tee 2 [oere | Oart_|-osre | oor aeet_| oss | oe 26_| oars [ogre ogre | aero] ns6s [0955 o9et 28_| oar ogrs [ogre [ogee [ose |-oast| 30" | oa76—|"ogrs_|-osri_|- 096s | o960-| 0980 | oss ‘32 [ars {ore |-nsro [oes }-o050—[a952 | 0337 34_[ og [oar | ogee | oses|-os8|-oasi | oan ‘35_| ars | oar0|-a966 [094 [ase [-ass0_[ 836 38_[-osrt | oa oos7 0983 _asse_|-ose—[ sae 40_ [as [asee [ages |~aes2 [ogee ae [oea 42" [asso [-aser_[-oaes [asst [098s | gate [a2 4a [a8 | oes sed | Oa82 | o906 | 0391 “48 [ase7_|-oses_[-ase2|~osa {051 [aga [on KE 50 | 096s [ogee [asso | 0955 |-asia [asi [ ager 5.625, Deversoare proportionate sau eu earacteristicl liniard 56.251. Se mumese astiel deoarece debitul varia liniar cu lama de api pe deverscr, caracteristica de debit find 0 dreaptt de forma Q= A-h (. Gg. 5.10) in care: A ~ este un coeficient care depinde de dimensiuaile dever: soni de modu! de prelucrare a mochei deversante; ‘h-lama de apd pe deversor(msuratddeasupra crest’). 56.25.2, Pentma deversorul din ig. 5.10, Pi Rocco a indicat fon St O-u-bVFora{n-$) 64 respect pofua hipaa deveson oe Zor 2ewlt ex) @ [RGN ~ est coeficienal de debits 2 fndljmea deversorulul rectangular de la parte ineroarl (Ge de minim 3 em); 2b -lijimea la baad a deversorali x/2siy~ coordonatele unui punet de pe contualhiperboic al eversorul Formulele de mai sus sunt valabile penta h> a, Fig, 5.10. ~Deversor cu caters lini Di Rocco 5625.3. Acest tip de deversor se realizar prin decupare in prrctele aval al deisipatorali gi serveste petra masurareadebiuli Cuplat ex un deznsipatr cu secfunes transversal drepranghiulard, ia care debi este tt o funetc de gradul iti de adincruoa 7a apelin bing considering egal aceastladincime eu laa de api pe deversor by debitmeral permite totodaté menginerea une viteze medi orzontale constant in demispator, nditeret de debit 5625.4. Deversorl proportional este un disportiv de musurt cu sensbiltateridicati(varatit mari ale lame pentru vari mii de bt) si prezinth avantajul utlizaei unoe aparate de indicare gi ocontorizare a debitului simple, functe mumai de lama h, atta vem cit deversaen este neinecetl In aceleesi condi, se elimina liniamentele lungi de canal aval pe eare le necesitl debitmetrel tg canal Veatut Prezintd tos dezavantajul une pierderi de sarcind mari, cd ‘tin egal cu lama de api pe deversor (Ft, > ft). In acclayi timp, toate constuetile din aval se va cobert radierul eorespunzitr pierderii de sarcind respective. Acest Iucra este, dupil cum se st neindicat in cazal stailor de epurare construte de obicei in lune ‘durilor, in terenusi cu apd subterand apropiatt de supra, element ce conduc a dificult de execute gi a cumpireaIucrri. CChiar in situtia mai limitei aval de fnecare la cae debitd este (inci) Foncfie mumai de lama de api A, acest tip de deversa conduce la perder de sareind care nu justified utlizarea li fa tail de epurare decit in cazurile in care se dispune de cideresuficient | parte din construc sunt construe suprateran 5,625.5. Cind in peretele aval al deznispatorului se decupesz Jjumitate din deversoral proporfional indicat fn fig. 5.10, a, el este ta cu caracteristit linari i pourti deaumirea de deversor Suto 5.6.26, Debitmetreclectromagaetice (eau inductive) S626. Servese pentrs misuraree debitelor de fide (a zat, nimol ete). Folosirea debitmetrului electromagnetic este legatd a ssigureren unei conductivititi minime a Muidului, to condi dt Inborator fate 0,1 gi-1 is/em (‘mirosiemens/em), iar fn industre de cel puta 100 js/em (20) 5.6262. Debitmetral consti dinte-un segment de conduct previzut, in principal, cu un electromagnet gi do eletoai fn conte! cu fluidul care cuge prin interior conduct! (v. ig. 5.1). os ig. 511.~ Debitmetr electromagnet Schema de pccpia Fora electromotoareindust de Auidul care traverseazk efmmpul agnetc (al electromagnetuli) este convert In debit prin interme- ul unui apart special eu care ete echipatcontorl. 5626.3, Acest debitmetru se montee2i pe conducta care tessporté fuidul prin intermediul unor ange. El prezntl unmitosrele ava: ‘bu apar piender de presiune fa locul mturi, conducta nepreventind nici ogtrangulare; ~ debitul mu depinde de densitatea gi viscositates Quiduui ~ se pot misura fide agesive sau cu concentra mari de materi fa suxpens ~ plaja de debite este foarte mare, de la 0,18 mh ta 10.000 m7 (0,05 Vs..2700 Us}; deoarece cei doi electrzi teebuie si fe permanent in contact eu fuidul, amplasarea debimetruti se face mumai pe conducte functiondnd ,|a pin” sau suo presiune; ~ precizin misurtoril este echivalentt si chiar mai bund ectt a ator debitmetre utiliate fa prezent. 5.6264. Sobansamblul principal este taductoral de debit ia ‘are ia naytere un semnal electric, specific mérimii debituli, semnal re, dupt amplfiare, ajunge fatrun contor unde este afiget sat inregistrat in unit de debit, os‘Teaductoral funetioneazi ca generator de curent alterstl ‘uxal de fd indepinind roll de conductor. Acest Iusra impune ‘uidal so confnk um minim de eeu suinerale care vii cont conductblitate electrics. Prin deplasarea Auidulul (Conductor) in cimpul magnetic. traducoruli (vig. 5.11) ia astere un curent elect, proportions] smirimea debituli. 56.265. Alegerea debtmetulu electromagnetic se face fu de plaja de debit cae interesexzi. Fiecare debitmetrs are afectat un contor eu cadran ps indicarea debit ‘Debit vehicult prin debitmetry se determink ca rapot i constants, indcati pe cadranul contorlui i factorul nominal calibrate Einserat pe corpol debitmetrai: a9 oad Constnta kp corespunde debtului maxim ce se dorese a _nfsuat, respestivindicafei de 100 % pe eadranulcontoruui. 5.6.26 Pentru roisurares debitelor de ap wzath pot ful si alte tipori de debitmetre, cu condiia ca acest sl fe atestate cite o unitate de specalitate abiltats. 5.6.26.7, In schema staflor de epurare functe de mitimea Jmportana acestora, amplasarea debitmetrlorse poate face: aval de deznisipatoare; pe canal (conducts) de evacuare a apelorepurate; in ale scotia’ de pe linia ape, nimollu sau biog nde tebnologia de epurare impune cunosserea. permanent debitelor respective 5.7. Deznisipatoare 1. Dezsinipaoucte sunt comes dexcoperie care rein alle grosiere dx apele uzate, in special nsipul, ev digmetsl panalelr mai mare cx 0,20...0,25 mm, 5:72. Deznisiptoarele utlzate fn mod cureat in stale de ~ dezisipatoare orizontal longitudinale; ~ deznisipatoaretangenfiale; ~ demmisipatoare cu insuflare de aer (sau aerate); ~ dezisiptoare ~ separatoare de grisim eu insuflare de 5:73, Amplasara dezisipatoareor se face In mod curent dup ria si aintea separatoarelor de grisimi, a decastoscelor primare Saua sje! de pompare smpoate evita speloruzate brute, dat necestatea acestia ‘ncazul fn care waa de pompare este echipati eu trinsportoare bidrlice dezsisipatoarele pot fi amplasate si in aval aceseia, 5.74, Indiferen de tipul deznisipatonlu, exist 0 serie de eescrpi i recomandiri comune, dite care se menfiones ‘numérul minim de compartimente: n= 2; in eaz cf este necesar un singur compartment, la saile de epurare miei V5 < Ou ac 50 US) i font rick (Qu na 5 Us) 86 VA preveden tn canal de ccolite; ~ miimea hdraulcd u, a panicalelor de aisip (vtexa de sedimentare 2 uaei particule solide fat-un Suid aflat i repaos su in rogim de curgere laminas) gi viteza de sedimentare fa cement pent particule de aisip ou y=2,65tf/nl, viteza crizontall yy =0,3m/isi diverse diametre d, se considers ca I tabeal 5.4 [18curent pentru particule de nisip eu y= 2,65tf/ri. ‘Tabet 54 dea) [020 [025 030 040) uc) | _ 23 32 40 56 ‘wom | 16 B 30 S Viteza de sedimentare fn curent w este valoare vitezei Ia cy particule de nisip sedimenteazi chier tn conditile unui cegim af ceurgereturbulet = vitezaorizontall a apet in deznisipator(medie pe setiune): 0,10..0,30m/¢ La intare si iyiea din compartimentele deznisipatoare se va prevedea stavile de tnchidere tn seopulizollsi fecSrui compart in cuz de reviai, avai sao reparaf, Pentru manevrares acestora a ‘vor realiza pasarcle de aces cu lisimea de 0,80...1,20 m,prevzut a balustrade = debitl de calcul. tabelul 2.2); procedeul de canalizare unitar gi mint, Qe = 9. = Quer ccarea superficald u, (parametru @ elrui vlosre poate ictatd de proiectat prin sdoptarea unei valor cores toare pent suprafstaorizontali A,) va tebui si respea cone 5.43) fn care Ay este suprafafa orizootali a fuciului de ap H ebitl de call Deznisipatoarle se prev lacanaliziril in procedeu unitar sau rit penta debite Qyeruar2 1OI/t La caualizrile in procedeu separatv, se previd deznisipatoare petra debite Quramer 2 351/¢ Alegerea tipului de deznisipitor se face pe criteittebnico- economics, recomandindw-se Iasi dezisipatoral tangential pentra etl Drone SUP 50 Us Tn procedeutl separtiv si sub 100 Us fo procedesle usta sau mixt 5.75. Deznsipator orizontal longitudinal cu seclune ‘transversal parabolict S751. Parumetsii de proiectare specific demisiptoruui cvizontal longitudinal eu setiune tansversallparaboic8 sunt: «= timpul media de trecerea api prin bain 1230-655 * addncimea apei tn deznisipator se recomandh Ff 1,50 m, Aviad sosfunes transversalé parabolic, demise torul se poste cupla fa aval cu debitmetrl de tip canal Venturi. fn acest fe, addncimen Ha apt tn dezisipator la debit de call, se va considera egalé eu adincimea apei in caalul amonte de debitmetal Venturi (Hi). + lGsimea B, a compartimentelor va respects dimensunile recomandate pentru utilajul de evacuare a nisipulul (podul ce secutere (i) -2e a 2p ~parameinl paraboei +h ~adéeimen apelin denisipator.5752. Paramerul paabolei se determind puning conde la o . iit: a gy shen 47 cunde: B yi AF sunt limes Is oglnds ape si adncines ape th ‘Seassipator pear bial de eae (vf. 5.12, : » tas a » ‘ee 1 Bi ee sd Soe y “oh ei sempat [YP<2 pa see ae senate [Poo ka ig 512.—Dezssptor ronal login! es : a a, 5753. Langimea demisipsorlui se poate determina din ae Yo » ne sas) con spt A \ —_— 1 (si 7 il ae unde! n~este uma! de compartment, ar 4] Boctll Ag=mB, -L(a) (550 5.754, Catiaea specific de nsip ce tebuie evacuate va sain i considers: = € = 4.6 m2? nisp/10.000 i sph zat, zi — in procedeal AY separa os Be eee 12 a? isp/100.000 map wat, zi fn procedecle A a a untae sia i Debitul Ia care se raporteaxt cantiiile specifice de nsip este Fig. 5.12.~ Deznisipatororzott longi 0 a ame n5.75.5 Rigola longitudinal de colectare« nsipul, va avea fa ssotunea transversal, dimensiuni de minim 0,40 m lime g 0,25 m adincime, 5.7.5.6 Bvacustea nisipuui din cuve se poate face fn mai multe modus si nue: ~ eu sjutoral unel lopefi racloare proflatt dupi forma rigolei longitudinal, montatl pe grinds mobill ce se deplaseazt fa lungel bazinului. Nisipel este impins de lopattint-o bagl monte de nde, cu ajutoral unui at-li sau al unei pompe este extras din bazin gi dijat fie pe o platform’ de drenare a nispulu, ie into instalaje de separare (clasare) si spare 4 cesta de particlee i impuriiile fine de naturd organic; cu ajutoru unui iri sau unei pompe montate pe @ rindi mobllé care se deplaseazi in lungul deznisipatoru ‘Amestecal de api i nisip extras din deanisipator este refulet fatesun jghiab longitudioal adiacentbazinali, care are prevazut J capt amonte un radier drenant (vi. $12). ‘Apa drenatl din nsip este reintrodus§ fn Duxol ape, ir nisipl Adeshidratat este evacuat periodic manuel sau mecani. ‘Amestecul de api sinisip poste fi dina, atunci cind amplasa- rea pe vertical a obiectelortehnologice permite acest Ivers, spre 0 intalatie de separare (clasare) gi spilare a nisipuli 5.75.7. Aero necesar pentru functnaree silifurlor se va ssigura dela suflante (una In fanetine si una de rezerva) amplasate pe pod euriitor. | 5.7.8, Pena evitares inundicit statet fa caz de colmatare a sistemului de dren se previd in peretele dite deznisipator i rigol, | fereste de prepli, j 5.75.9, Nisipl evacuat de pe platforma de nisip poste fi splat, si utiliza dup acces penta funda de drumuri, le, ea material de ‘onstructie pentru mortar gi betoane ete ae 157.6. Deznisipator orizontal tangential 57.67. Bate alcituitdint-o cuvs cirular tn care acceso apei se face tangential print-o fereastrd laterali prevAzw tn perete, de takime F (8, $.13 515.14). = bs, 2 of ‘ma t = mia de = shel Pte Fig. 5.13. -Dezsipator tangenfil. ‘Secsiue transversal aer aieti, 9-deschidere de acces a apei in ‘eonducti de evacuare a nisiplaiy ‘demisipator, ‘veonduct de spi O-deschidere de evacure a apei ‘+ eondueti de er comprimat; ‘dezisipate; platform’ pentru denacea L-clapet de refiners; sisipulu 12-vank; xb mobil; 1-spafiu pentru colecares pal sisipuli Seleromotor, BFig 5.14 —Deznispator angel. Vedere fn plan (Miearea circular care se realizeazi este menfinuti ila debi ‘mici cu sjutoral unor palete xate rigid de un tub mobil care cai scfionat intro mieare de rotaie de un grup electromotor~ redutor ‘urate. ‘Migeatea circulatt imprimatS_apeiadmisi tangential, ct rmenfinutd la o vitezi periferied de 0,30-mvs, aceasta find contol prin accelerarea sts ncetinitea rotate pletion. rn interior mbulu mobil eee conducts air fulu care eva} ea nsipl po platforms de dren emplactladiacent bina 5.7.62. Peotrs cazul unei eventusle ftir’ a nsipulat spajiul de colectare, se prevede 0 conduct de epi epurst, ‘resiune, care disloc local nisipul, 1 afuiazd gi pemmite © mai ba Functionareeair-fitulu, 5.7.6.3. In migeatea li descendent, nisipal ‘ronconic (laclnat cu unghiul B= 30 prelinge in zona inferioar de colecare a nsipuli. ” S264. Apa deznisipatt este evacuath printro deschidere ovizul In’ peretele dezisipatomuui, tm spropieea teestrei de fare 3765. Demnisipatorul poste fi aledtuit dint-o singurd va, eoarece prin jocul unor stivilare se poate realiza ocolire bazinull, Juda module de cfte doud cuve eupate si amplasate simetie, enti proicetare, in afara preseripilor commune de la pet. 5.7.4, se recomandi urmaitoarleelementespecifice: -suprafaa oizontal a ucilui de ap: (ss) 52 Aiferejaadtocinilor Ce detersnd cu reli: C= Rane 65 ae: Roar Si fgg Sst addncimile normale ale apei fa canahal de! soots penta debit de calcul gi debitul de verifiare. Aceste aint’ se objn din cheialimnimetieS a eanaluli de acces. Rezultt: B= E+ Pg fn cate E 0,30...0,40 m 57.67, Diametrole ceracteritice ale cuvei sunt 6.1.5. .0...6.0, cu pas de 0,5 m, Dy 57.68. Colelae elemente geometrice se vor ua constroctv ca al jos 85.76.9, Indhimea de refulare a ai-liftlui va fi L=C+D4D2 Ly =0.55M 55) unde Mf—stetnitimes de apiratie «dispozitivalu: M=H,+G+B (5:55 5.76.10, Canttates de nsip ee trebuie evacuati se va consden| ala po, $7.5, ~ 5.7.6.1. Timpul de stfionare a nisipui in sped de colectare inte dout evacusr va OS tile $ 7 < 22ile 5.76.12. Volumal de nsip rein zilnie se determin cu rela ©Qramae Vu eee (ei ne 6500p me) os 5.76.13, Volumul de colectare a nsipului ce tebuieasigura a zon ifeioak a cue, defilime Hine dood evacul este Vq=T V(t) 639 Expresia geometrici a acestal volum (v. fg. 5.13), va fi 63) Ha (at art R= Wes unde, as Din expresa (559) se determing de obicei H, . Aceast dimes supe na trebuie fe prea mare deoarece conduc ta 0 adéncime i indare necconomicl gi la greuiTa execute. ‘Se recomandi pentrs 1, valori to limitle: 0,50...2,30 m, 57.7. Deznlipator cu insuflare de aer 5.771. Se msi numeste dezsisipator aera si const dit-un canal longitudinal fn care se insu aer comprimat sub forml de bule {fer prin intermedial unor jevi perforate, discuri sau plici cu fmunbrand lasted perforat, dsportival de insulare find amplasat ‘Rumctc In seofiunea transverell, fn apropierea unua dintre perf ‘asiul 57.72. Migearea apei in bazin este de tip eicoial, nisipal conjnat in apa uzat ind priocat pe peetele opus zone deinsulare ser. El cade de-a Iungul acestui perete spre partea infeioart a zinulud unde este rein int-origoldJongitudinalé al cirui ax este ‘mplaset la otreime din limes Ba compartimentului (misurati de laperetele lings care se insufé aera, 5773 Insuflarea aerului se face pe toatl lungimea L a tana 5.774, Evacuarea nisipuui rjinut in sigola longitudinal se ‘ce pain ntermedial unui airlift sau wet porape amplasate pe un pod caiitor [18] care se misc fn lungul bezinului. Amestecul de apt ex isp este refulat fnt-o rigoldadiacenté deznisipsoralui, cu panta ‘aller spre eepltul amonte, zoni in car este amenaiatéo portune cx findal drenant cate permite refinerea nisipului si retumarea epei create in demisipator. ‘Evacusres nisipulu se mai poste realiza cu autor unei lope racloae mobile, montatl pe © grinds rolantl care se deplaseaz in ‘ngul deznisipatorului Lopata impinge sip din rigola de colectare Intro bap amonte de unde, un aiff sau o pompé refuleszi apa cu nisip pe o platform drenants sau into instlatie de spare a nisipului de impuriiile fine de nator orgunicl, in vederearefolosri ui. fg 519),gangs, tse set isi Fig 5.15.~ Dezmsiptor separator de gras eu neta de te 5.77.5. lmbundttiea separ isiulu se face prin prevederca is WB L 9i 23 L a unor ecrane wansversale submersate (min. 30- 0m) $18 unr esane longitudinale amplaste in treimilemjlocie§t final, de asemenessubmersate [18 5776. Bwncuarea apei demisinate se fier prntcun ovitieie éecupat in timpana. aval 5.7.2.7, Paramet de proieetare recomandaf sunt + Debit de calcu! =. =2Qvecemae — proceden! unitar gi mits ~ . = roa ~ in procedeul divizor; + Debitl de verifiare: Q, = Quamaxi + Incéreares syperficialé; peatra segararea sisipthii cu 142 025 mm lao eficenté de peste 85% se va considers ~ pentrudebitl de calcul 6.60) ~ pentrudebitlzilnie maxim : een w= <9..9,5mm/ Gon 7 ) In cazul denisipstoarelor aerate, incdreaea superficial’ u, tchuic of fle mai mcd sau cel mult egal eu viteza de sedimentae w ' une particle de dismetral d cate sedimenteazt. chiar in eondiite ‘rhilee sprite existente in bein. +2 Vteza medieorizontal: 9. we A ‘unde: n este numiral de compartimente; % -$0,10..0,20m/: 5.62)B,~ linea unui compartment, -H ~ adincimea wild, msuraté Tate nivelulapei si col, supericart a dispoztivuui de insuflare a aera = Reportul dintre ltime si addncime: 6.63) Se recomands [11] et suprafaja sectunié transversale S=B,-H<15m"; + Report intr linge esptore i pinen sa me en10.15 a rennin bin se poste determing areas 22.11) 665 + Disa dre ical peirinefarea ard 3.08 4) 5.7.78, Aerul poate f insula gi prin jevi perforate din inox sa saterial plastic in care se practicdorificit avand diametral § = 2,0. 2,5 mm, amplasate la 5.10 em nul dealt ‘Viteza de circulate a aerului prin conducte se va consider inte 85120 ms + Timpul media de staionare a apelin bazi: t= 1..3 min lt Q. =2-Queraroms 1=5...10min Q, + Debit specific de aer 0.5..1.5aer/,m volum util ocr 52.79. Vitezaperiferict se rules ape do 0,3 mis, necesaed oven ibipului depus pe rdienl cu pantd mai Usk, poate & ‘Beso pin reglarea debitli de cr insult fanfic de debi de {pe veiculatpin bain, respectndtse reli: Qo 0.025.010 a. 57710. Lites unui compartinest de dezsisipator By se atege fee de deschidereapodului curitor [46 565) 57.711, Neral necesar se va asigura de ao statie de suftante ‘57.8. Deznisipator — separator de gris insuflare de aer 5.78.1. Est o install care euneste doul obiectetehnologice isiocte (Geznisipatorl si separatorul de grisim’) itr-uaul singue. ‘Avaniajelerezultate sunt multiple i anume: econome de investitie gi de sptiocupat, celtuieli de exploatare, volum de beton, cantitate de ‘edt mal reduse ete. 5782 Consti dintr-un demisipetor aerat aseminitor cu cel esas la pet. $77. la are ecramallongitainal are separi zona de deansigare de zona de separare a glsimilor este previzut la partes inferioard cu un gritr din bare vericale pentru dsiparea energ curentluiransvesal de api (. fig. 5.15 55.16). 57.8.3, Incrcatea sypertciald recomandaté (18) “ur 6...7 mis pent debital de eal; ~ u, $4.5 mews penta 6ebital Oxon Debial de cate est ©. =2Qvwarmax ~ Pent stale de epurare eférente localttjlorcanalizate tn procedeulunitar seu mixt; aUWSPOZITIE PLAN ep Cap nae Fig, 5.16.~ Deansipstor separator dessin eu insure de ser © O.=Quomae ~ Pentre stile de epurte aferente localitilorcanalizate tn procedeu dvizr(separtiv. Debital deverticate este 2 5.7.84. Timpul medi de stajionare tn bazin: =1=2...5 min la debit de calcul, 1 10.15 min It debital Quanue: 5.78.5, Debital specific de ser: 5.1, Sm act, m? volum wt 5786. Rapormldebitelor de ae i ap: Docs Pe2.-0,10..0,22 (567) o sn 6.68) 5.7.87. Grisimile separate din api se colecteazd inttun com. patiment sittin zona amonte de unde sunt evacuate gravitational ‘snuprin pompare fnt-un cdmin de colectare grisimilor, fn bazinal de spire al stati de pompare @ nimolului stu direct le fermentare, ‘acl sutbiodegrabil, 5.8. Separatoare de gris ‘8.1. Elemente generale 54.11. Separatoaele de grisimi sunt construtiidescoperte, ‘evizute curent in practice eur apelor wate origenes care ‘lize princpiul fizic al flotsiet naturale gi antificiale de seprare edin api a. grisimilor, uleiurlor, produselor petrliere si «al substanfe nemiscbile i mai ujoare deca apa. ‘Acestetipuri de separstoare rejin grisimile aflate To ap ng forma liberd(pelicalé sau film) ori sub formé de particule indep dente formiad cu apa emulst mecanice de tip mediu sau gross (Giametrlpaialelr de grisime d, >50sm). 58.1.2. Provederea separatoarelor de_grisimi in stale | epurare a apelor uzate orlgenesti este obligatrie In urmitoera] ~ cind concentraiagrisimilor din apa watlexprimat pd substanfle exractbile in eter de petrol este 20 mg/ dm? (a ‘yor aves in vedere gocusile de incireae cu grisimi, previibi sau accidental ale influentului stati’ de epurare); ~ cind schema tebnologicd a saied de epurare cuprind ‘woapabiologied artificial sau natural 5.8.1.3, Separatoaele de grisimi tebuie prevzute cu minim oul compartimente in finetiune. In cazul unor debite de apt un sub 50 dms, se poate admite un singur compariment, eu obi ‘ivitatea prevederii unui canal de ocolire 5.8.14. fo schema tchaologick a tie de epurare,separaton de gris se amplaseazd fre deznispatoae gi decantorele priman| Deznisipaea apelorwaate in amonte de separatoarele de grisimi es obligatorc. 1a staile de epurare medi (Qy. ac 50...250 Us) 4 ma (Qu uiac 250 Vs) se recomandl utlizares deznisipatoralul — separ tor de grisimi cu insuflare de ae. 5.8.1.5 Principiul Sse de separare al grisimilor din apele wz areca aplicai practice flotata naturals artificial. Foafa natural coos fn separa independent a particular ge qrisine Shred nit, dato diferente de densitate dine iri aril const to intaduceres tn masa de apd wath a secu su forma de bule fine (F..3 mm dame) ifort fine (sub seas) eae, aderind la patculele de grisime,formeacd impreual cu Lm nsemblr ,bull-pcdtart, © destteasufceot de reds ‘ar ee dca singure a suai ape, ‘5816. Principil fizico-chimic de separare consti tn tatatea lor ute cu reactiv chim In scopaldistugeri emul, spre a Hroriza coalescenja particulelor de grisime si separaea ultrioaré ‘Bipestora in azine ce utilizeazs floats artificial sau natural 58.17. In stale de epurare a apelor uzate origencsti se ‘ilizeazlfrecvent urmitorele tipur de separtoare de grim ~demisipataze-separtoare de grisimi ct insuflare de ser (pot 5:78); ~ separatoae de grisimi eu insular de er la jas presi ne (0,5 + 0,7 at); w separtoare de grisimi cu plc paralele sau cx tuburt ‘nelinate 5.8.8. La proietarea separatoerelor de grisimi se ve fine seana de prevedetile STAS 1268-91 ,Canalizr. Separatoare de ei gi gsi a stale de epurae ortyeneg 42}. 58.2. Separator de grisiml cu insuflare de aer ta joasi presiune (0,5 + 0,7 at) 4562.1, Perametri tebnologii si elie de dimensionare sunt ‘= Debitele de ealel ide verificare: in tosteprocedecle de canaizare; 8sQuaramas~ procedele de cnalizare unites mixt 2, = Qvarenan~in procedeul separativ + Vitece de rdicare a particulelor de grime u, =8..1 Sab ‘Incdrearea superficial 2.9. aE (569) ‘Ap este arin suprafefei orizontale (la oglinda spei, pentry debit de cael), nm; B= 20.45 m — times unui compartment rears te oglinda apei, pentru debital de eal in ms ‘n= aumiral de compartimente in fnefiune, 1 hungimea ula separatoala, fam (v fig. 5.175 L 1 Se recomandi raportal > 2,5, ed por 22, + Timpal mediu de recere a apt prin separator: Vrs LoL ev ee sinmin (6.20 ao a ae unde: Vest vou il a acpartri de esi ( Bsb BEE ae — sein seajnt tansvencle a um ‘compartment a’); b= ijimea compartimentui la portea inferior’, eterminati din conditile respectréadncimil ape in separator H, a unghiulii a=60..70 de inare a perflr ft de orizontald (lantern) 1 «8 siguririspaiulul necesr realizirit stem de Aistibujc a serului comprimat sub formi de bule Fine sau medi; 2..3,0 m adfucimee apei tn sepatator misurat ‘ire optnds apei penta debitul de ecu gi nivel superior al disporitivnlor de dstiutio 4 core comprimat. SECTIUME LoncrruomaLa ( teigce Fig. 5.17, ~ Sparen de gras ou aur de ae Ja jos presiune (0,5 0,7 a)5.822, Viteza longitedinalé de curgere a apei prin separate (aloarea medic pe seciuse) se calculeszi cu relatia: =k ents) nee eal ony Ea trcbuie s indeplineasc¥ conta: v, s15u, en 58.23, Supratnltares h, a pereflor deversori ai jeheaburlr de colectare a grisimilor peste nivelul ape aferentdebitlu de caleal, se determin din conditia ca la debitul de verificare, apa si me 6 m se-vorrealiza dou plait le enlertre a nlm Latinos ‘au compartiment nu va dept 9m. 075.924 Pentra evitarea antreniri spumei si uneori a agrsiilor oda eu ape decantats, in aval decantoarelor se provid pereti semiscufundasi amplasati la 0.30 = 0,50 m in fam Aeversoerelor gi la 0,25 + 0,30 m sub nivel minim al apei. Muchia superioar a acestorpereti se plaseazt cu minim 0,20 m dessupra nivelului maxim al ape din decantor. 5.9.2.9. Orisizile 5 alte materi plutitoare suat impinse de lame de sprafai prinse de podul raclor sau de lanl fk fist 5 colecate fntoun jgheab pentru grisimi, asecat fn partea aval a ddecantorului. De aie, prinw-o conductd, grisimile ajung fntr-un cimin (rezerver) pentru grisimi amplasat fo veciitatea ‘decentorali,find apoi evacuate prin vidanjre sau pompare 592.10. Dimensionares dezantourclor —oxiootle Tongitudnales face land ee unital lai de alu: = Volumaldecantora: Vg = Qe te (mr) (6.89) Vg = Oy by 2?) 630) (Q. ~ este debitul de calels Q, ~ debital de verificare; t -timpul de decantare a Q.5 1,~timpul de decantare la Q,. {In caleule se va considera valoatea ces mai mare pentru Vi sezultaté di relaile (5.89) $1(5.90). + Sectumea orizontli a decantoruu: 9. A =e (at 590 ae) 6a) Ayan Lo) 652) unde: u,~ ete Inctroares superfcilé consideratlegald cu viteza ‘de sedimentare stabilitt experimental sau, in lips. datelor experimentae, conform tbelulul 5.7 funfie de cficienta dort e, side concentrafi iniill in mateit fn suspense a apeloruzate Cy n- mumirul de compartimente de decantare; {L~ hungimea decantoralui; by ~liimes unui compartiment, + Seeunea transversal a decantoral a. ao Up @) (8.93) a) 90 Seb -h, (a) (5.95) rea: 1h, “este adincimea util a decantoruuis 1 ~ vilezaorizootal a apt tn decantor, medie pe sectune, ‘care ma trebuie sl deplgeascd 10 mis. ‘Lungimea decantorubui: Lut, (0) 696) «+ Ligimea decantorui: aa Gs x valorirecomandate de 3,0; 4,0; 5,0; 6,0; 7,0; 8,0 gi 9,0 m (v label 58), 10958, abe Dimensiuni caracterstice ale decantoarelor orizonale longitudinale + Raporl Ly tebuie respecte ela: sePla/sls/e/slala ee = asHeio (98) ee bls/slslalalala ok 518 7 1s Adancinea utild a spagiulut de decantare: elelele Remit (=) 699) dlslg|¢ @@ere# yatrebui si satifacd condi gle eer Lenek sisjelaigigig eo 100) eee ‘+ Debitul specific al deversorulu de Ia iesire (de evscuare 2 apci weHalalalalslals fiopeie) 10 focraea hdrich a devenorla, va ropes inl = condipile de mai jos, =elelg/a{s/s/alale ai = 260 (mm, m) (101) ehstslals z ze }/ 8/8/8/3/3/3/% = py IEC) 6.102) zefls(slslsfslels| ¢ i; : ode Ly» Dy erin lngimes de deere zH=lelslzlsisls] | Dick cee condi ment expect, evr eves gh 7 3 sedevcnr splint. zefe/a[s/slala[s| 3 im = = e 5.9211. Cantitatea zilnick de materii solide, exprimati. tn seh/sis/s[s(siele| p ‘sian sce. nett, in sal primar (elt din retiree aeetstetstetetel I i deste pina tiara spent) ete =2[a[alalals| | Nynes-eu0, eas) 10 aeflalsls[sl[sl[slsl 4 1 i 49.212. Volum de nmol primar cu unites, ese 2 leSiskigasigaia| 2 N, Ertl epepeaseeeasa | Vg A2. 100 fat (5108) 5 1, 100-w, al ld add cla th care y= 1008...1200 kgm’ — greutatea specificd a nimolului elstslelelslal @ pentru o umiditae w, = 95...96 %. zefle}s|sisieisis| ¢ ,5.92.13, Volumele de nimol refute tn decantorl prime ‘eebuie sprite tm schemele de epurare in care se foloseste coagulay| (de 23 ori chiar) sau cfnd se trite in decantor nmol biologie dy decanttrcle secundare, 592.14. Volumal pllnilor de ntmol se stabilete astfel te, voluml geometric care se realizeard (Vp) s8 fe mai mare sau og atin egal cu volumul de admo! dintre dou evacur. Bvacusrea pode fi realizati continu daci nfmolul rezutt in cant’ mari, sn intermiten, la maximum 4 + 6 ore spe ase evita inteare in fermen. tare nimotuli, Notind cut (ore) timpul dintre dou evacuiri, remy ‘numaral de evacuat are): 4 Pa (6.105) YVolurnul de nimo! dintre doul evacuieiafeent unui compar. sment de decantare: (65.106) y, Vig =~ (alevacuaze) Tet unde m este aural de comparimente de decantre. ‘Se verified, in final, prin alegerea corespunzitoae a dimensy nilor geometrice ale pilniei daci: Vy Vey (07) Iw care Vy este volumul geometrical pie 5.9.2.5. Dacd'in decantora priat se trite nimol in exce in decantoarele secundare (in schemele ex bazine cu nim activa!) sau nmol biologic (i Schemele ca fille biologics), stunei volum pili de nmol V,y se va majoracorespunziter. ua 59216. Adincimea totald a decantorlui, misuratt fn sective ea miloie(la stant /2deintearea ape! in decator) est [9] Hah hy thy +he (o) (6.108) ete Inlkimea zonei de siguranfl care se ia egal eu 0,30 + 1,00 m, in fancie de fltimea lamei ruloare, in cazul In ‘care aceasta, incurs pasivi, este deasuprnivelului ape si de influenja valurilor fimefie de intensates vinturilor, conform STAS 946-71; ‘n,~adicimea ui a decantoruuistabilitl eu relatia (5.99); ‘hg Inttimea stratului neutr, care desparte spajul de sedi- rmentare de eel de depunere a nimolului gi care se ia de obiee de 0,30 m; hg fnlfimes statului de depunere, considera fn caleule de 020...0.30m. 5.92.17 Rigoele de colectae «spe limperite se vor dimensio- a ln debitul de verificre Q, astel taolt fa sectnea cea mai solicit viteza sf fe de minimum 0,7 mus Sistemul de colectare @ ‘pe limpezite tebuie si asigue ocolectare uniform prin deversare in rezim peinnecat, ‘59.3. Decantoare orlontale radiale 59... Sunt bazine cu forma circular tn plao, fn care apa este dos central prin intermedi! nei conducte previzuti la debusare cu pine (diftzor) a eltei muchie superioard este sitati la 20 + 30 om sub planul de api. Apa limpet este evacuat print rigold metal (v. fig 6.23) sau prin conduct submersatl cu ante. 5.93.2. Ciculaia apei se face orizontal si raial, de Ta centra sr periferie. Din conducta de acces, apa iese pe sub un eilindra uscena semiscufindat, cu muchin inferior sinat leo acime planul de ap egal cu 2/3 din fdltimea zoneide sedimentare fh. a Fig. $23. ~ Desastor radia ‘Veer in plan secu! cractestice tn alte variant, apa iese din clindrl cental pin interme Junor rife cu deflector practicate tn peretele acestin, a -print-un gitar de niformizare ou bate vertical. 14 Dit foot sede sex se pir pote ia si prin intermediul unui dispoztiv de tip lalea Coanda care sd snl iris i tehnolgiee dese 59.3.3, Cilindral central, al eituidismetra este de 10 +20% din iameial decantorlui,sprijind pe radierl bazinului prin intermediul or te 59.34 La parte superioar & ellindrlui central se prevede © sound de rzistenté capabilt si preia frfele generate de podul ‘eloral cru pivot este amplasat pe strutura de rezistent respectivi Celia capital podului raclor sprijin prin intermedi unor roi echipate cu bandaje din poliuetan pe peretele exterior al basinal. Cale de rolae poate f realizats gi din gink metalic, rofle find previzate fa mod crespunzitor acest ip de rlate. 59.35. Podul rclor este aledtuit dint-o grind solider cu mai uli morta previa la partea inferioar ex lame rcloar. Acestea, if nimolul de pe radier gi condue eftre conul central care, tonstiuie pilnia de colecare’ a nimolului, De sic, almolal este voeut prin diferent de presiune hidrostatic, prin sifonare smu prin apie spre treapta de prelucrareulteroar a nmoluli 59.3.6 De podul raclor este prins, de asemencs, un bral metalic ovis ex 0 lami recloare de suprafiyt care impinge grisimile i ‘uma de Ia suprafafa apei spre perferie, cite un elimin sau alt portv de eolectare a acestora, Provederilepunctelor 5.9.34, $i 5.93.5. nu exclud posbilitatea sli de podur loare subrmerete. 593.7. Rigola de colectare a apei decantate poste fi ssezati in ‘fore expratsei de decantare(anipasa i aura pete exterior, pe ns| circumferinf bazinuli), sau fn interorul aesteia ta 1,0 + 1,5 m, perete, ‘In primal eaz, fm peretle exterior al decantorlut sep ferestre previzate pe muchia interior cu deversore metalice cu triuoghtlari, replable pe vertical. Ta fajaacestordeversoare, ae 30 + 50 em distan se prevede un peretesemiscufundat, de ‘ircuer in plan, @ cru much inferioard este la minim 25 + 30. Sub plasul de apa. In cel deal doilea ce, peretlerigoeidinspe central barn are coronamentul deasupra’sivelul ape, el servind. dept ‘bstacol pentru spun seis dela supafsa pei, Apa deceg ce pe sub gall 9 devenech pate peel colt exer gol, previnut gi‘el cu pldcule metlice cu dit ttnehiaa Tega pe vetlel oa ain ig 323) Colectares fa rgoli apei limpeaite se fece prin deven neinnecati.Colectareaapeilimpezite se poste face si prin condag submersat ca fate, care prints multiple avantje (¥. pet. 5.9.1.1, 5.93.8, Radierul decantoruli are 0 pantt de 6 + 8 % sa entry, iar radierl plniel de nmol o pant de: 1 5.93.9. Diametrul decantorelor radiale este cuprins ite 16 50 m, jar adéneimea wild inte 12 4,0 m. 5.9.3.10. Viteca periferics a podului actor varnza intre 10 60 ras, realizind I + 3 rotaii complet pe ork 5.93.11. Bvacuaea nbmoluui se poste fice continu in cal wa volume mari de nmol, sa la intervale de maxi 4 + 6 b, prin coda ‘eu Dn 200 ram prin care vtezanimolui sf minim 0,7 5.93.12. Dinieasionarea decantoarelor oizontale radial se ft iliaind unndtoarele relat '*Volumul decantorulsi: Va =Qe-t, (2°) sau Va=Qu-t, (@) G18 cu 16 Se consider valoares cea mai mare, ‘+ Seefunea ortzontal Se at) (sunny 1 Adancimea wil spoput de decantare: ut, (a) 2) Ga aceste clemente se inttd In tabelul 5.9 gi se stabilese imensunile principale efective: D,d Ty Ap si Va» precum si ruminal de unit de decantare. Se verified apo dack sunt respectate ool de ma jos: : os S16, peat decantoare cu diametrul D= 16-30 mi (13) S 155750, entra decantoare eu diametrul D= 30-80 m. Gus) 593.13. Volumul zilnic de nlmol primar se determin’ ex rai (5104) si apo se stables ca la pet. 59.214, durata date doud cvacui,dimensiunile necesare pens painia de nmol, conductele gi rapdul de evacuare a nimolului (prin difrenti’ de presiune Ldeostaticd, prin pompare) ete Se verficd debit specific deversat pe conturul rigolet de calectare a ape limpet: =. 2 — oe <60m%h,m .11 Ga, ous) a3 =—22_<1800°%, m 6.116) Incare D,, este diametrl aferentperetelui deversor al rigoei, a'@ . 5.93.14. Dimensiunilerigolei de colectare a apei limpezite s 12. EB é vitae pote debind de veicare Q, punlad condige ca t BIR i saeacea msl vita minim fe de 0,7 wl i ~ a 4.93.15. Adincies dessa Is perce (1) gi a comin \ ze [feelsisslslaislals| | F ae shoes | ; ar a a] oe lFleialal ae] Hy =h, +h +h, + (0) 118) Phee [| igiala| —_ i ala slala| i ie aren > adlacines il {a> [-fslelalelelsisialelela] 3 aa : eg Fy jimen pie’ de nmol (obigeuie 2.3m) i fafa i | 4 ze felalelslals|s|slals[sls] ¢ = 594. Decmtoare vertcale | ee ||3/3/a/s|3/9]3/3|9]3/3) i a 5.944. Sunt construefii cu forma In plan circuard sax ptr : ga incre mig: pe fe pe veri, n es ascent 2 i Cf Se uilizsz8'mai rat, In general pentru debitezilnice maxime i LA sub 10.000 ma ecomandindse in spell x decntone sundae ‘las fa Gin Bazine eu ninol cla ns fle biologie, dato staat 1 16S\-lelelalalsllele ig prea dean gos de Nocoane cre meio Santar, ie a3 45942 Se onsite pein diame pin la 10m deorece pe ag, semi de adivcimi mai (Char 10 m uncor, tlre ly ete <« |falalalelslelslslalals| 3 & lit inex difcullor de execute ee |-lylslelalalalaalalals| § Fe 40.43 bp sind n-ne fg 428) pin ik ca cre fn sas descendent cu ove 0,10 ma igi din ae slelelalslelels] #82 tb se preveden deflector (cu. 5O cm e magne ifroas Ga Soe troll dea real o dab lt a nord epel ugi fa camera de decantare propriu-zish (de formi inlay Diametrl deflestoralul va fi cu 20...100% mai mare ea diametrl dy ‘ubului central. fa aceasticameri, apa seridicd spre supra unde ex colectat intro rigolS perimetrald sau suplimentr, in rigle radi 2,01 5102.23. Distasele insalailor de viicat futd de peri, pleageu si agreqntele de pompare trebuie si respecte presrpile ISCIR $102.24. Postameatul porapelor ev ax orizantal va tb sf sibtfafimea de min. 25 em peste pardoseal, in seopul protect tion electric de eveatualele scurgeri de api datoratenectanjei- tii imbindilor seu tecerilorconductelor pin perei 5102.25. Pentra colectarea pierderilor de apt din instlai, ‘edoseala va fl amengjati cu pantele gi rigolele de scurgee necesire, ‘Apt va fi condusd spre o bast de unde, 0 pompi de epuizment va fila apa tn bazinul de recepfe, in conducta de preaplin sau fa Conducta de gore a bazinului de recepti in eaz de avai, 510.226. La proiectarea instalailorhidrulie aferente sailor se pomparerebue avte fa vedere urmitorele: ~ conductele de aspirate i refulare webuie rezemate sat sins corespunzitor pentru a mu produce soliitari mecanice fn flangele de racordare a agregatelor de pompare; 191 | ila hide tet cat cx pm ses se ge at | Slams wapepe ad soem esas a | SStnweea depron esi se ees peng pre psn tn snp i men peace Bona Thine Pee fe op ee sana San elt wt devesee Cpe ree Inchidere (vani de izolare). In cazul pompelor cu nctioen Signin (vit end fe ele ee i tngine md tint ere me nchidere, pot lipsi. | Sed nde dain i tsi ta scopal reducer! minimon t-pederier de sxc p Sans eon entre st ene (a) ata espn na ce Same pg ere popcorn ean ey srichel sot ae wet non coy Siac osap evisfertpgrdeae 8 rt fede ie eo + to Bee dosipn ple eyo nk pei cece espns cape co Soa omni | | [ea panei ae ey { | sdincimea Hse stabilesefunctc de diametral conductelor, asf: ~pentra D,, < 400 mm, B= D, + 600 mz, He D, +400 mm; ~pentra D, >400 mm, 8= D, +800 mm, i ‘H= D, + 600 mm; 1a montarea mai multor conducte in parael, tn acelagi cal, | istanja dintre peretiiconduetelor va fi 8) la imbinarea cu flange = minim 500 mm pentru D, < 400 mm; 140 ~ miniun 700 mam pentru D, > 400 mos; 1 la imbinarea prin sud: = minim 600 mm pentru D, <400 mm; minim 700 mm pentru D,, > 400 mx, 5102.27, Dimensionareahidraulcd a conductelorinstalaiei de pare se vt face pentru unmtoaele valor ale vitezei apei pria feat: ‘Tabelul 5.14, Vitezerecomandate pe conductele de aspiratie i refulare Danaea Vertes (om, Genduco se aiprae_| Canale eta D t eh oe i pea o7..08 PI esl 0 08.10 121 5.10.2.28. Patra evitarea aghetisii apei tn conductele instala- tie de pompare fa perioadle de intrerupere a fuscionili sti, se va _pevodes posibiltaca de goirea tuturorconductelo. 5.10.2.29, Alimentatea cu energie clectricd a stailor de pom- ‘re pentru ape uzate se face din ssteral energetic nafional pri lin ‘ete gi postur de transformare comune gi pentru celelalte obiecte tebnolopce ale static de epurare. Tastalaile electrce aferente bazinelor de aspirate se proiee- ‘wx conform reglementirilor tebnice specfice fa vigoare pcivind wotecia ansexploziva gi entideflagrantd. in spaile eu umiditate ‘lea, instal electrice de luminat se vor ealiza pentru tensiune teperculoas (12.24 V), m1$.10.230, Necesitatea gi gradul de avtomatizare a feerei stag de pompate se analiza petra Scare caz in pats, urna aspecul caitativ al supravegheri gi al conducesiiprocesuli than lagi, precum si cel de ficien 5.10.23 fn cazal prevederi avomatizisi funtion agrepy. ‘wor de pompare, tebuic sh se aibi fn vedere corelares teeing tehnologic de funcyionare a sil de pompare cu regimil de fun rire pentru care sunt construte motoarele de antrenare pompel, tutfel incdt acestea si nu fie suprasolicitate in cazal pornirii loc interval sour, $.10.2.32. Sala pompelor se prevede, In general, ft instal de incre. Acestea se previd mumai in situatit speciale, precizate iy replementiriletchnicespecifice dup care se face si proiectarea lr. fe aceste cazur, Inelzires se face cu apl caldd sau eu aburi de jst Presiune. Nu se admite inesleirea local cx sabe, ‘Conductele de transport a agentlui temic nu trebuie sh fe amplasate mn zone In care se pot acumula gaze cupericol de explone, 5.10.2,33. tn cazul sailor de pompare care au fncfpert ane (aelier de intetinere, grup sanitar, inclpei separate penta instal lctrice) trebue asgurate prin Inclzite temperaturilenormate. 5.10.24. Stale de porpare, cu exceptia celor echipate ex trunsportoare hidraulice, se prevad eu insalai de ventilate mecanit separate pentns sala pompelor gi pentru bazinl de aspirate. Instalaia de veatilafic la sala pompelor tebuie st asigue 20. 25 schimburi de aer pe ori, in perioads In care personal ce ‘exploatare lucreazd in state 5.10.2.35, Pens evitareaaccidentelor in situafile ocazionale a ‘exe personal de inefinere si explostae webuie of intervind ia ma 1 basil de asp fnchs (acoperi), tebuie ‘nero iasalafe de ventilaie mobilé pentru introducer de aer it a Losl de intervenie gi posibiitatea de evacuare a aerlui atin atmosterd. ee air baziele de aspiraieTnchise, pot fi previzutesuplimen- tarsi inslagt de exhoustare fixe, in sfae instalatici de ventilaic 1 fal gia nsalailor de ventilate mobile. Ventlatoeele pent ‘iin e arplaseaz4 aumai in exterior. 5102.36. Proiectarea instalajilor de ventllie se face cu repestrea pevedeilor reglementiilor tehnice spcifce privind ‘rer antexploziva i antideflagranta. 5.10237. La sale Je pompare din cade sailor de epurare m se previd spat pentru depocitare si reparai,ecestea previzindu-se in del deporitlu i telirul penta ftreage stati de epurre 5,102.38, Proictul de execute al stati de pompare trite 38 coaink miswile necesare pentru protectia muncii ca: balustrade, tegere la pint a pleilor metalice care ar putea intra accidental stb icesime, insta de ihuminat la tensiune nepericoloas, instlait de veatlaie mecanicd ete, precum ji prevedenile din reglementiile “peice de protect a’ mune pe ctre exccutantl gi beneficiaral tibue sl espcteintimpul execute i exploatri 5.10.2;9, Exploaterea stailor de pompare se face conform insrctiunilor de exploatae, cae trebuie st conjnd si misurile de protetis mune, indicdndu'se, in detliv, toate operatile pe care personal tebe a le efectuere im acen sens. 5.10.2.4. Pontes evidena contaus 2 debitelor de ape wzate sa spurte pompite qi pentru indicares nivel apelin bazinul de recep, se vor preveden aparate de misurl si control corespunzi- Ma5.11. Stafii de pompare a nimolului primar 5.1L, Stata de pompare a nlmolului primar are rolul dy ‘dice nimolul proveait din decatoarele primare lao cotd sic pentru transportul acestuia in intalaile de pretucare 4 fmol up caz, In bazinul de umestec cu nimolul biologi, tn install ge sitae, de concentrare sau fermenter a nimol 5.11.2 Nivelal maxim al nimoluli in bazinul de receptie determina din conditin evacuirt pe cit posibil. gravitationale § ‘nimolului din decantoal prima i baziul de recepti. 5.113. Prescrptile de proiestare de a pet. 5.10.2, pentru staie de pompare a apelor uzate sav epurate sunt vilabile gi penta sata de ompare a nimolului primar (eu except unor preveder specie, ‘umai apeloruzate sau epurate), 5.114, Staji de pompare @ nimolului primar se amplaseea ‘spropierea decantoarelor primare fa scopul realizri unui trasou ce ‘mai seurt si cu minimum de schimblri de dreefie in plan & condor telor de racord inive decantoarele primare si bezinal de receptie a stajei de pompare. SAILS. La stajle de epurare mici se va studia grupara pPompelor pentns nfmol fa acceasi fncipere eu pompele pent ape late brute sau epuate 5.11.6. fn scopal simplifies execute! si expat se recom 84 echiparea stajilor de pompare pentma nimol primar’ ca pone submersibife funfionind tn comers ued. 511.7. Caractersicile pompelor de nmol si volumul baz e recepic se vor stabil fn inj de volumele de nino colette § de ndul de evacusre a acestra spre prelucrrieulterioare (continu (goiter). SLL. Se vor prevedes aparate de misur gi contol a debitelor wbicolate prin sia de pompare gi eventual, a nivelurilr almmlalt fin baziul de recepfc, precum gi instalaile specifice necesare ‘Rncfioniil automate a stati de pompare, S119. Se va acorda 0 stenfie deosebité instaleilor de wetiate, programului de explostre si misurlor de protectie a ‘guna, avid tn vedere, fn cazul unel explostiri necorespunzitoare, ‘padal mare de periculocitate prezentat de interes in fermentare & lmlulu eu producerea de gaze nocive petri sinitatea oemenilr. ‘S.ILIO. Vitezs nimolulai fn conductele de refulare trebuie st ‘emai mare sau egal cu 1,0 m/s, patra umd ale nimolului de 91.97%, In scopul evtisi’ depuserior si cimentict nimolulsi pe pes interior al eonductlor Dinmerul minim admis pe conductele care taasporti némol step 200 mm. S.1L11. tn caaul seoaterii dia funtiune pe o duraté mai mare e 8 ore & staici de pompare, se va prevedes posiiltates golirt coplete de nimol a bazinuui de ecepie,« conducteor de aspirate sisefilare sa corplui pompei. 5.11.12. Bazinul de recepfic poate fi realizat in construcie desks, siuatie tn care se vor provedea balustrade de protectc in ‘ote zonele unde exist erica de cdere. S113, Redicral bazinlui de recepfie se ve amenaja astel {wet nfmolul «f fe dinjat spre zonele de aspitaie « pompelr, in seopl evitirt prodveesi de depuner 4s5.12. Statia de suflante 5.12.1. Asigurarea debitelor de scr nesesar separatonrelo « sgrlsimi i deznisipatorelor erate se va face cu suflante presiune pe refulare se cadres, de regull, Ite 035 0,6 bar. 5.12.2, Presiumes necesari la lange de refulare va tebui si ‘mai mare sx egal eu suma dnt edincimea de imersie sub plana api a dispositivelor de insuflare a aeruhi, pierderea de sang distribu pe trasoul slant — dspoziti de insuflare si pierdereag sarcing local prin dspozitival de insulare. 5.12.3. Alegeres nuoirului de suflante fn funtiune se fice fanojie de debitul de aer ce webvie furiza si presimnea neces | ‘Banga de reflare. 5.12.4, Numirul de agregate de rezerv se va considera ast plod a3 suflante fn funetume, un agregat de rezer; Side la 4 le 7 suflante in funciune, doui agregate & rezervi; ~ peste 7 sulante in fimctine, tre agregate de rezerva 5.12.5, Amplasatea sulantelor se poate face in cldire sax containere, pe ft posibil in apropierea obiectului deservt. 5.12.6, Viteza recomandati pentru dimensionarea conduct de transport aerului este de 8.20 ms 5.12.7, Clldirea stil de suflante (sau container!) se va ia onic astel fact intensitatea 2gomotululprodus de electrosufante st se situeze sub pragul de 0 decibeli pentra a mu dfune sini omens M6 ‘5128, Pentru misurares gi evidenja deitelor de act furizate esufnl 5 vor prevedes disporive de misure a debi dese, ea ga temperate 151239, Pe ling prevederile de mai sus, Is proiectaea stailor sate se vor expect g indice de lap. $.10.2 eu reese fn ese tae sees pie mile tent tle et ‘5120, Pe conducta de aspirate & flecrei sullnte se vor reedessmotizoate de gomet fiir de ar. 12.11, Pe conducta generalé de refulare se va prevedea 0 supp de sigurangs 5.13. Elemente tehnologice de legiturd intre obiectele treptei de epurare mecanici i 4513.1. Hlementeletehnologice de legiturd Inte obiectele treptet Ae pure mecanied consta din: “anae (gheabur) si conducte de aps, mimo, fermentare; ~ camere de distribute egal sau inegald a debitlor de eps side nmol; “clmine de vane pe canalle gi conductle de api wzati i mol ~ elie de vzitare pe conduetele de apd utd km gaze de Jeheaburile(canalele)servese la curgerea aplor waste, a nimo- Iu precum 41a sper epurae. Prin jghesburi se realizeaed curgere cusivel ber urConducele serves la ransportlapelor urate in carl pomp ‘animoluluiproaspat sau fermentat i lereazd sub presine, " 5.13.2, Ighesbuile sau canalele deschise se consricse ‘beton armat, monoli sau prefibrcat avand secfiunea dreptuaghiseg La statiile de epurare cu debite mici eanalele pot avea radierl forms circular fle din constrcte, Ge prin prelucarea ultrioa ‘beton de umpluturt. La proectarea canaelor deschise sau a jebeay, silo de ape uzate brute sau nimol, fn funete de dimeasunile acest | se vor alege astfel pantole ned! sf se asigure o vitezi minim autocurifire de 0,7 mis 5.13.3, Pe jgheabur sau canale deschise, fa punctele de rang. caie sau In zonele de acces in obiecte, 6 vor prevedea stvile | fnchidere, dimensionate corespunzitor, care vor ssigura cues, apclor si a nimoluilor conform nevoler proceselor tebnolagis precum gi posbilitatea de curate gi revizure a diferitelor obict tafe’ de epurare 5.13.4. Cind adncimea jgheaburilr (canter) este mai man de 80 cm Iifimes liberi tare perf laterali trebuie sf fie miniman (60 em pentru a rimine viztabile 543.5. Cind obiectele sta de epurare sunt supratems, conductcle si canalele vor fi sprijnte pe stip sau diafragme @ fundafi izolate amplasate fn tren siaitos. ‘5.13.6. La schimbiile de dreetie ale jgheaburlor sau caste deschise, se vor prevedea curbe execute monoit, care vor aves 0 ‘azide curburd de minimum 3.5 ori lfimea acestora. us. ‘5447. Conductele de legtturd, peatra api i ninol, se pot execs din tuburi de beton amma, mase plastice gi nama fa eazusi Geile in fel su fo 4543.8. La ramificati sau Te tronsoane mai lungi de 200 m ale conductelor de nmol precum si la curbele Ie 90° pe conducte de anate mici(D, 100... D,200 mm) se previd piese de curtire samples int-an chin de vizitare, 5139. Camercle de distibujic sunt construct, de preteinj cial, care se amplaseazi pe canalele gi conductele de legkturk din igen stajilor de epurare fn scopul repartziiiegale sau inegale a pei sau ndmoluli spre diferiteobicete al state de epurare, 51310. Camerele de distibutie se previd eu dispoltive de iaehdere care pot fi de tipul stavilelor plane (a cazul canalelor descse) sau de tpul vanelr (i cazl condcteler). SABAL. La dimensionaren camerelor de cistibutie se va mosidera deversarea nelnecatl peste pereji de lungime egall (sau neal, dup cz) ‘Amplasarea camerelor de distribute a profilultehaologic se va ‘ice astfelincdt sf fie asigurts, a orice debit, deversaresnefnecatd. (Garda de neinecare se va considers de min 5-10 cm. Se recomands ca Ia stale mari de epurere, camercle de Aistibutie si fe definitivte in urma unorfacercri pe model 5.13.12, Funcfe de amplasarea lor pe vertcali, camerele de scat trebuie previzute cu balustrade de protectic in scopul vith acidentlon 149ANEXA 1, [Lista prineipalelor standarde i normative eare reglementeazd proiectarea tehnologicd a de epurare —treapta mecanlcd stati weave Til ecm ‘ena a 2 3 13089 ‘Rivet ap Baemara car de ‘phe smear. Peso gree. z ‘ara Beare pau wnioriasea dai cli ap zat inutile, Proscrpide rletre, —| Canaan Side pra a epecr wale proved la carte pope. Su penta prlesare imei ap eal Taine Canal Patera pari usrarea nimoul ferment cn sisi de eure oye. Prosi de proscar ‘Amon ep. Demnarea canst de Tanai Separoere deus igre 1349185 | page almeiare ptr cante papa, tala do opurare rene ‘puarzeg | Amelie c =p Oeteminarea enor de Ceara Grr pnt stad puraren ape amet per uni nde. aot zai xdyrog. Pest goers jan. | Metric ph Cetemnare enor de depriecae. pce let pr un stereo. Cara Saf deporpae PORT RETS ‘oasiegs | Mente ap Oetemnsre enfior deprietae. ue ne lire pr anand ial ‘ona. Rares de eran Ta6.e | Mime ep Oeiemiarea cantor de nll cn sie de puree 298 liners pou ul scl Presorol general de piel sett ‘Ste de canalzare, Carle aero? cere de canoer. reser fincamenile peo osare87 Debi volun anima do aps PoBae anual cbr velar mann xl nomal 9 soda de pose oy ‘Canala:Docarose piers. reson poled. “27a Consus case Inpoanis Noma pnd obi dees para festa cali apt de spat, potat pe Oru Miso peter greta ea e114 dn 10 Daca 2072 10178 ‘Canale. Gaze sail de epur agent Prescrip ce pricare, Nometi pind sible intr de haere NPA. | 1 pouan a apeoruzte nau cexvaznt | gene a ovacareaneceptt rata ‘ect pn HG. 18 / 24022002 Noma pred condi de acer a apr rp. | wzato noel de canazare ale cat 9 staonor | dectin ati cpa eproba pn HS. e108 28.00.2002 vpn | Nee tei ne ocaea, pirareayr ARUPA | eacuares spl uz rgensi- probe pn H..e 186/ 28.02 2002 a de ant a docu wis cesar oar avalide ospocte a ‘alr a alta de gasps a epee rca pin Ol Miss Apr, Pace Protects Med nr. 2711104187. 150 151i z ‘Noro dip yrecomandgrne med | iil pout orotate ce Miri Sena in Grama Ne 196/100 98, Nowe specie pind carat gi mirnes ral de prota sandr, abate pn olrirea do Gur. 1018047 ‘otiblr do a8 NTR 07-84, Deleminaree vr do 2a etre de urge c el et. Meloda esc lel eerie curyere Carl de masa. Peso nett, Bours, 1385. Norma etic epubcans pivind sures 132 ANEXA2, Rela de caleul pentru pachetele eu pel ondulate sau plane paralele CCunotaile din Hg, 5.15rezut: Ted ry -S+hy (0) aD he H-n,-S=nd+hy (@) aa -H-esteiiltimea total pachetlui (2); ‘n- ounsial de interspati; y—numdral de pei; ‘S~ grosimea plicit ondulat (mm); ‘hy fflkimea unui ondule (2); ‘h-Tniljmea neta packet (). ‘Numirul de pliei necesare: Hidahy as oo inca d= ete distant lek Aria ntl sectivl transverse de cugere: SS) -1y P-BS=bIH-n,-S9} (m) (AS) inde: S, = b-H ~ este aria bratd« seciunii transverele de curgere (en's = — apr dine linen real uci pli onde lajimea proectatl pe orzontals a plicit. Rega hide: Bib Rape AyLungimea efectiva de separare a partcuei de grlsime q densitte pg fi diametrl D, se determin eu reli: we o(eom) (ex) 9 Inckrarea superficial uy, “7 SV, ay nde: Apob-be my DS a) ay = 108 coeficient de siguant. times bain in care se amplsesz pachotele se cleo ome By = Ny Be +(e +1)-Sp (om) ayy jg = +0,06 este ines cari de rote » ua ake $5 =0,02.0,09" dan date doa xr de poe rel ect pi 1st ANEXA 3, elafi de caleul pentru pachetele din tuburi Gu ootaile din fig, 5.16, rezltd idle total (FH) a pach pi respeatv numsrul de tubur de pe un rind (a) red, = ro(d2-8) (x) (a1) ae: " scat; evacuatl zlnie fa emisar eu efluntul epurat mecano- biologic Ce/); y- cantata de substangd organic biodegradabilé exprimath prin {€BO,, cae intl zlnie fn saa de epurare (kg CBO, /2i); — cantatea de substan organic biodegradabiléexprimatd prin (CBO, care este evacuatd zilnic din teapta de degrossare (ig CBOYai}; Cip~ cantatea de substan organic biodegradabilé exprimaté prin CBO, cate este evacuath zilnic din decantorl primar (kg CBO); Ca~ cantata de substan organic biodegradabiltexprimatl prin (CBO, care este evacuatd zilnic in emisar eu efluentl epurat smecano- biologie (kg CBO, i); u-efceat rete de degrosisareprivind rfinerea mateilo slide In suspic (%6; C ea~ efcienia teptei de degrosisare privind refineren. materi cxpanice biodegradable exprimaté prin CBO,(%); ,~ efiiena decentoruui primar privind retineres materlor solide In suspense (96; x eficiena decentrulut primar prvind rejinerea materiel organice biodegradable exprimatl prin CBO.; 4, adul de epurare necesar din punct de vedere al materilo solide {in supeasic pentru intreaga static de epurare (4); 4, ~ gradul de epurare necesar din punct de vedere al materlor orgenice biodegradable exprimate prin CBOs pent inteags Sali de epurare (4), 159‘Ne= cantitatea de materi solide, exprimatl tn substants uscets, ‘moll concentat (ingrogat) evacuat spre fermentar (ka, ‘Nj ~ canitates de materi solide exprimati in substan seat, g imolul ferent anaerch eviciat spre desist ag prolucraveulteroar (kai); punta moll prim (65 me -wnidiatea nfmolului concentra evacuat din concentrator " "Gngrositor) (4); ‘»y-wmiditaten nimoluluifermeatat anaerob evacuat spre deshidretare C8 YN, cansiata de mate solide, expimatt tn soba ws, : . imal femeatat (Silat) ab cracat ste desde | uj- undies nimolu ferment (sabi!) sero evacat spe ‘apolar uteiar (gly desire 09); 1N,~ canttatea de materi solide, exprimatl in substanS usca, dy ‘nimolul deshideata (ke/2); 1 ~umiditatea nmol (%), My -voluanul de nimol retin zilnic tn decantorul primar (aay primar) (m/da); Yoe-volumul zilnie de nimol concentra (igrosat) evacuat ini dy ‘concentratoru de nimol spre fermeatare(mgfém’); Yq ~volumul zilnie de nmol fermentat aaaerob evecunt st Aeshidratare (mg/d); Vo. volumal zilnic de nmol fermentat (stbilza)serob evscuat pe eshideatare (mpd); Va«-volumnl lai de nmol deshidratatevacuat din sttia de epana (ne/des); Q,~ debitul de nimol primar evacuat din decantoral primer (a wihhetej Qu, - Rispandire la suprafaya solului (scurgerea superticial parcele tnierbate) ~ parcelele pe care apele wate se sug ravitafional, au langimi de 20-40 m iar pana se lege de 8°. La paren inferioard a paeelelor se previd jeheabu & colectre a apei epurate (¥. fig. 4.3). Efcienfa procedeit epinde de: lungimea tremului fa pant, gradul de epurare preliminar8 si temperatur. (Rezultate favorable se objin in shsena timpului figures) Acest sistem trebuie realizat simultan, pe mai multe parele, st on periodic cdte una sé pout fi scoasd din funciune gi cosi Spi eventual eosin ghee de colectare Fig 43.~Irigare elt pe la speafiaslul ‘+ Rispindirea prin aspersiune ~ aplicabili acolo unde cultu- se agricole nececesiti un asemenea mod de irigare sf unde relieful zonei au permite curgerea gravittionll, La acest sistem mu este nevoie de drensj, niet e rime ap8 numa mn masura necesarului penta dezvolatea plantelor. Fig 44 —rigares cull prin aspersone 11.9. in mod obignut cAmpurile de irigare $i infivare sust ‘nite din urmdtoaree construe (v. fig. 4.3): canalul principal de aductune a ape epurate mecaaie; 209~ refeaus de distribute a apei pe parele ce coosy canal de distribu gi eanale de irigate, ~ tefeaua de desecate « putter ve an din d canale de colectare principle gi secundare precum si irae semis. oe Fig. 45.~ Schema parcelelor isaailornesesre pen un emp de irjgare Intro alii clasificae, refenua de distribute @ apelor uzate pe peveele ese alu diniew rojen cu caracter permanent just 6 ‘aracter provizoriu, Canalele de distribute si de irigate ce alee ‘ejeaua permanenti asgurd repartizarea apei In rejeaua provizai de inigajie cate diferd tn functie de metoda de rispdndire adoptat de sipul de culturd Pe lang componeatele enumerate mai sus mai exit cons fils instalai auxiliare necesare elmpurlor de irigare gi iniltare ct consta din: 210 ~ stivilare, vane, cimine de viitare ete, neceare fmtio- ir i exploatieiconductelr gi canalelor de difrit tipi; mim necesare einai! inten parle, » hr lige saci ne 2,50 3,00 m5 = diguri penta separaea parcelelor,aeror inane mina trebles fede 0,70 m; diguri de spicare contra inundailor provocste de apele de suprafift favecinate sau ce provin din topiren zapezilor (limes rani la coronamentul diguul este de 0,70); planta de arbori pentru a impiedica transport! mustelor siamirosuli 41410, Datorth varibilitatit necesauui de apd de irgnre (swe de notin umitstea Solus, ering agroehnie ec) se vor {Biz basin de stcare amplasate Ine srs de ap vat i reeaba de dui pe pacele. fn aceste bazine de stocte se proce 0 deane splint pio fadepirare mai avansat blaine 4.1.11 Atit canal principal de educfiune eft gi eanelul de ribs, se vor executatnchise sau deschise, ele avind un caracte' Ae permanent in explotare CCanalele de irigaje sunt in general descbise si eu un caracter seater. Panta radieruluicanaelor principale side distrib se reco rindi a se considera minim 0,008, iar u celor de irigare de 0,001- on, 4.1% Decnajul inchin care se aplica musi whirtor slab rermeabile (argilose, argilo-nsipoase cu granule mici de), s¢ va ‘aia din eabui eeramice ev dismetrul de 50-100 mm, ir amplasa- ‘ease va face sub fieeare parelf pe lungimi ce nu vor dpa 100m, Pama de pozare a tubuslor se va ieadra fn interval 0,(025-0,005, igutindose viteze ale influentului de 02-1,0 mS. Drenvrile tatetate sub form de canale deschise se vor aplica la solrile thipoase, ujor permeable. Adincimes de pozare a tubwilor se va Btstb inf destuctisa Wolo oie ‘erenull (rab pljune ete), et * oh te fine seama de urmnétourele studi pelimince unde: az ~ studiu de calitate pentra carci slot wate ‘vedere foot lr ex apt de age i era pericol de colmatare, de sirturae ddan, de sate dents a sell ens analiza oportunitatii aplicisi fae ‘Pentru compensarea deficitului de. iting a ~ Stabilitea pretabilitatii terenului apical (wept soll Ia inptigtreapelor sei Stabila cult preemie ~ Studiu hidrogeologic pentru shins svt piaag. Sota capaci de purrs ble : ~ studiu topogratic pentra estiare trex diponibi "2 zstuiu pedcinatic pete aga umes efecunre investor pedometers ~ subities parnetior tonsa ent evalua feb inven pie # tp ‘tint optine 4-14. Paramett de proectare consider ast *Calitatea spel utiliza liga (STASI ‘*Necesarl de api specifi (detent ax STAS 1494-8, 1OP-F-R,+R, (tai) (6) D=E, ‘D~necesaril de ap specific (deficit ha), ,~ evapotranspiratia potential (fd P ~ intimes precpitailor wile arp fia tt (rumvuniy, _F-aportul de aps reatick (und - ha) ‘R,—rezerva de api din sol, ls fnceputul luni (ch) 2 Tezeva ce spl din sl la sfryitl luni (chs), acd in relaia (4.1) se objin velori negative ale necesarui ge de api, aeste se vor considera 20. ‘s Hidromodulul (debital de irigare) an tao as ‘D,debial lunar de call (dea; 7T-duata de distrtbuire a apei pe parcursul unei loa (8). fn ipsa datelornecesare pentru determinare bilanfuli ape fa sol, dimensionarea cimpurior de irigare gi infltare, precum si a instar de aimentare eu api gi de desecare, se vt face pe baza ernelor de rigare, a normelor de udare gi normelor de infirare (abel 42). ‘Tabetul 42. Norme de udare si de irigare cu ape weate in functie de culturi [5] Toma ata oul at i Norma degre ote we | paw] hea) Z T Z a z Careaa— ama] 200] — 300 BE Corde ao | 480 “60 au Fe nant —| 0 | sar} ss Gatto ‘0 — | a. | Cart mie 60—|~a0 0 Cart tea 260 [40 600ested oad [se oo] “00 "i 0-400 cana {i Fa 300 | 750 pence sa 000 Pag oI [7st Seek nag —_[ at | a ihe, [Pann nate_— [a | “ta co | « Supra cémpurilor de rgare Qa stnat Ae a 43) nde: Qu una debitluzat slic media epurat mca (m2; [Ng norma de rigor (xa 2). «+ Sopa cmpurilor inisare: Qu.siont _, Aa “Ni Aenea om ae nd ‘a covticent care expr patea din debital ust zilnie mei ‘are se dierbuie pe elmpurile de infltrare; ‘Qa aera dita zat 2ilic medi epurat meceaic (mi); ‘N~norms deirigare (ha 2); ‘Ng-orma de inflteare (mba 2) + Suprfie nocesarl constucilorauiiae (igus drumur et): Aya ke(Ay + Ay) (8) as) ‘unde: 1k ~ cocfisient care fine seam de suplimentaea suprafetelar fe teen, tori amensjrilor Ue lous euler 2 24 consider orientativ k= 0,15 ~ 0,25, dar poate si aungt 51 {20,50 in cazul unui relief sccidentat; ‘Ag sprafaa cémpusior de irgare (ba); “Ay- sopra chmpurilor de infiltrate (8; « Suprafats total necestrS amenajsilcdmpurilr de irgare si . A= Ag t Ay + Ae Ct) «6 ‘+ Grosimea statu de gheati care se formes ty timpul ier an b~ coeficient de infitrare gi evaporace jam se ia 030-040 pe sol arpjloase i 0,60-0,75 pene solu nsipoass; Tug ~durata perioadel de inghe ale); 4 ereutatea specifica a ghei, 0,9 Us far = suprafafa pe care se contnul irgarea pe timpul ie, (047544) (2), ng ~ srosimea stratului de zipadl ce se depune pe suprafts bet, circa 0,10 m; Quan dbital wat zinie media epurat mecanic (i. fasiimes stratului de gheatl va trebui st nu depigased 0,70- (980 m, pentru @ au rezultaTnllimi mari necesere diguilor, Dac cas cone mu este respectatl se va aplica proceden! de iafilatic sub eats Rejeaua de distbuie @ apei uzate se ve dimensiona peatru unmitoarele debit ‘= Debial de caleu al eanauli principal: Qe= Qu yr (818) 48) nde Quer debital uzat orar maxim epurat mecanic (Ams) as+ Debit de caleul ce revine nei parcele de 1 a, pentru care se dimensioneaza canalele de distribute si irigaie pe parcele este: eo 1000, -t =n ml) yy unde: 4g bi de irigare (kidromodll) (da ba ‘Norma de irigare Tn 2; ¢ periond dintre dou wii suceesve; 6 a5 zie ale, {np de sina ope I pl ng acd debit! calult cu relais (4.9) reat mai mare dx debital wat omar mexim (Qyrae) 12 caloule 30 v0 ha considera ultimo Refeaun de deseeare se ve dimensions respetind _ respetind uma + Debitulapetor evacuate de pe parcela ev supa ‘conform relafiei (4.10): aie ee 1000a-Ng -t-n See S510 as (dsb) a0) unde: ans dbitul de desecare coletat de pe suprafafa unui ha de parcel (modulul de scurgere) (dm ba); «a-coefcient de inflate i sol; se ia =0,5; ‘Ne norma de irigare(cofoa 2); erioada dintre-dout udiri succesive; se ia = 5 zie (zie); ‘oeficient cae fine sama de pltrunderea neuniformd a ape Tinrefeaue de dren sia aes~ timpul in care trebuie $i se producd desecares; se ia (04-0,5) (ite); 216 Debit de caleul al unui dren: Daren a Aaa (818) (ay dan debital de deseareeolectt de pe suprafia unui ba de parcel (modula de scurgere)(dm'/s- ba); ‘Ao suprafaa deservité de un singur dren (ba). -Aceasthsuprafl se caleuleaz curls de mal os: Lb Ae Fo50) (4.2) * = lungimes drenuui (au trebue sf depigeases 120 m) (x) ‘b—-distanja fate dremui (m)- « Distnja dine drenri sau gaurd desecare peeaa(H—-n- | 43) cr 1H ~ adincimes la care se agcezi drenurile; se aprecinat fdincimi de 1,20-1,50 m pentru drenajul tnchis i sdincimi de 1,50-2,0 m pentna canalele de desecare; ~ adincimen de deenare; se a= 0,60 m pentru finea gi = 1,007 pentru legume; k-cocficeatul de permeabilitate; sia cirea 10-01 cmv pentru tisip si cia 0,004-0,001 cas pentru solu argio- nisipoase (emu); aa ~ dcbital de desecare colectat de pe suprafite unui ha de perell(modulul de seurgere) fa dm» ba. Distant dintre dreaur, penta diferite solusi sf adlncimi de sgeere poate fi fut si dn tabelul 43. aTabata Distant dntredrenar pentrsdifeite slur si adncimi 2) | Distaja dine dreauri b (my ‘Natura solu [a adfacml de agezare or de 1a 150m ‘Argil obignuiee es a ‘Arg nisipoast grea 80 100) ‘Argili nisipoasd obigaul 35 120 “Arai isipoasi mirunté 120 150 Sol nisipos 160 260) 4.2. Iazuri de stabilizare (biclogice) 42.1, Inaurle de stabilizare demunite gi azar biologics, a bine excavate In plmint, amenajate de cele mai multe on i, Aepresiuni naturale, avind adm de sph de 0,6-1,2 m gi ca sap epurareaapeloruzate brute sau epurate pail int-ooarecate manu in pracick sa adoptat urmitoces latificare a inzutie biologic: ~inaur biologiceaerobe (h, =0,61,2mm); ~ iazuribilogice faeultativ acrobe (hy =1,2+1,8m); ~ inzur biologice aneerobe (hy = 2,0°3,0m). 42.2. Procesele de epurare care se desfigouri in inne ‘iologice sunt de tip aerob saulsi anserob, acestea bazind-se pe factor natural 423. Iazuile biologice pot A felosite atit pentry epurues -apelor uzate menajre, cBt si penta cele origenet gi industrial, cd ‘condiia ca acestea si nu contin substanetorce, 28 424. Adincimea iazurilor biologice poate sa ajung’ la 2,0- ee a tte a ae oc ee thi eal ae Wi aes sce me lt poe oe me oe ee 425, La fanurle biologice ex wdc mai matt de 1,0 =, nll depus pe fund se face in condi anaerobe, ceca oat conduce Ia emanafii de gaze cu mirosuri neplcute. Acest ‘eomea se produce atuncicind canitatea de nfmol depust pe findul ‘atu este mae i, de asemenea, ancimea este mare (peste 1,01), 42.6, Iazurilebiologice pot f aleduite din unul sau mai multe te In czul in care iazurile sunt aleuite din dow sau ‘au multe compartimente, acesten sont legate fn sere sau in parael (fi 49) ‘Solus freeventaplicatt este cu comparimente legate in seic tutus, in acest mod, Se abjine un grad rdicat de epurare; primal ‘compartment est pli in dou, eu fancionare alteraatva, penta a ipemitecuriarea lor period (i itervale de 2-3 an), iar ultimele, fonpatimente sunt populate eu peste (aici cantitate de oxigen trebuie sein permanent de peste 3 mg 0, 44.2.7, Dack azul este compartimentt,digurile de separare vor sven lfm corespunaltoare penta se putea circula cu utilajele de carte a isauilor (v. fig. 4.7); talumuile vor fi acopeite cu pereui Gia pits, asflt su vor fi fiesbate. Radiorl iazlui webuie s8 fe fxifat in permanenii de ierburi i uncor, fn anumite condi hidiogeologice, el se impermesbilizeszs 42.8. Admisia apelor uzate se recomandi a se face prin mai tue pusete, folosind conducte imerste la 20-30 cm sub nivell ape Jn ful acesta se vor evita aparita de zone moarte acolo unde se sanifest ints procesele de fermentare anaerobl 219tet be [crccmti coca | AS “lle. en apg = TR camer de dietiuie aa 4) Cele do compartment pot cian aft parla ei mer 7 tat dt ut Z t | rl t Lapa = ') Tre compartment din care dou primar ce pot fnstions apa eat seri uate de u compartineatsecundar cae poate rela incest ‘suplimeataefcontolsevacuares apelreporte Fig. 46.~Tipurde azide stabiliare (biologics) 20 Fig 47.~Prolehnologic print iz biologie omparimeatat 2a42.9, Bvecuarea apei epurate din iaz este indicat ae efecta, print-an sistem de conduct gi armitur cae s4 pemitl captares ape, de ln diferiteadinsimi. Se vor prevedea conducte de golie ins, jar fn cazul in caredezvotaea algelr este forte putemict la evacuan, se va amplasa o nstalatc de retinere a acestora (gritare fin, sig, mecanice ee) 42.10. La proicctarea iaurilorbiologice sunt necesare urns. toarele date prliminare: ~ studi caltative g eanttative asupraapelorwzte, ~ studi hidrologice gi meteorologice efecuate In ona de amplasare a iazsilor, din care si rezalte: temperatura medie¢ aeruli, direjia vinturilor predominante, gradul de acopeie 4 cerul,lurinociate, evapora, precipitate ete; = studi: topografice si geotehnice din care sf rene aufocimea le care se aflépnza feat, structura,slteranya daritatea ror, porozitatea sluli tes = condiite de evacuae, psibiltiile de reutlizae a spe purtte, combsterea miosurlo, a mustelor, razitoarelor et; ~ posit tehnice de recirculare a apei petra asiguarea ‘unui mediu aerob in iaz, sau utilizarea acririi aticiale eu sjutoral aertoarelor mecenice fixe sau plutitoare (pe floor) Amplasate in diferite puncte pe supraf izuli 4.2.11. Parameti de proiectare ai iezrilr biologic sunt df tabelul 4.4 (20} 4 Timpal de ote lapel tie: r. el (19 Conom “) a ves '7~ volo tal iz x nat Ssitl zat slic medi (0). 2m eee renee SS resist (hese) VT Ou nme ee ae F Tow (ei) (as) su conform relat: Aah (ba) 419) ode: 1 gy~foerearea organic pe suprafa (kgCRO, /hasi); -F,~ canttatea de substan organicd dist tn ise (Factor de Snccare organic al azului) (kgCBO, /2} 42.12 Petra evaluarea calitiit ape uznte efluente din inal tislogi se recomandi urmitoaele forme de call Xba XS (a Tel ee XSie~ concentraia fn substante orgaice exprimate in CBO, & efluenruli iazuli biologi (mg CRO,/); z= concentrajia fn substanfe organice exprimate in CBO, influente in iazl biologic (mgCBO, /) AG, — constant de vite a temperatura °C confortn digra- mel din fig 4.8, In ile"); T-timpul de retente, a (zl) Penta evaluare rapid a volumulul iamului biologic se poste folosi ela V=95Q.-X2,_-1,08°" (m"), ag) nde nota flokte ms eermificatin spect tml us Podreat ua Fig 48 -Diagrama constants de vite fc de tpet Tabet Parametr de dimensionare a eerilor boogie Taree ‘ipa | atincmea | Mtoe | seareape | Tinpae | San tan | aio) | AS) “Sais | re (oso 2) Tooeh | 20-30 [ | 00 | eae Foci Ser [sata [an [esto [a asi | toms oe pecs [5 [oa | Tiered Tg og | ae | ers I sone 2 cap-5. EPURAREA BIOLOGICA ARTIFICIALA 51. Rol Bpurarea biologic artificial reproduce tn mod intnsiv fe de autoepurare a solurilor gi apelor de suprafat, ealiznd tootitile necesare (de debit, temperatura, pH, timp de contact, brank fis) dezvoltirii asi bacterene cu ajutorulcirea se mincrlizeaza gi se rin substanfele organice biodegradabileaflate in stare coloidalk {Su dizalvatl fn apele rate efluete din treapta de epurare mecanic. Feaoienul de epurare biologicd se bazeari pe reactile rreuibolice ale unor populati mixte de bacterii, ciuperei si alte prcrorganisme inferioare, in special protozoare. In precica eputiii teestebiocenoze poart denumirea de biomasd. Substanfele organice din api pot fi indepirtate de cite scrooganisme care le utilizeazi ca bran, respectiv drept sursd de tarbon. Ee constitu a numitul substat organi. ( parte din materile organiceutiizate de eitre microorganisme servese la producerea energiei necesare pentru migeare sau pentru figures altor reac consumatoare de energie cum at f sinteza de uteri vie, respecivreproducerea (Inmulfirea) meroorgaaismelor. ‘Matec eeiular nou erat se gropeazt pe un suport solid, doc seesta exis realizind tn jurl su o pelicoll denumitt memiran biologi, sau se grupenz fn locoane (ug) ear putese Tn masa de ap. 52. Clasificare fn funcjie de procedesle de cpurare predominantc, epurarea| biologic artificial se poate clasifia etel (pet. 2.1) ‘8 epuratebiologid eu biomasd sau pelicul fxat, ealizath filtrebiologice clasice ori echipate cu biodiscur ete; epurare biologed cu biomasd fn suspensieralzat tn bazine ‘cu nmol ectivat, anf de oxidare 52; ~epurarebiologied mixt realizat in insalai de tip STM. as5.3. Filtre biologice 53.1. Amplasarea in schema tehnologick: upd weap «| ‘epurmre mecaned, mai preci, dupt decantoree rimare, 53.2 Rol: mincralizeazd (oxideazi) substnfele orpiicg biodegradable wv ajtoral microorganismelor aeube care tess yi ezvolti pe pelicula (membrana) biologic oath pe materiail ge ‘umplutur din care este aldtue itr 533. Clasiicare Filuele biologice pot fi clasificate tm fkntie de mai mute criti si anume: 28) Dupa modul de unctionare si aledtiresconstructiv: ‘de contact ~ percolatoare (cu picurare), demumiteg clasice”; “eu contactor biologie! rxativ. 1) Dups incdrearea organics hdraulid “de micdincércare; demedie ncireare; =e inefoare normal; de mare inctreare. ©) Dua forma in plan ~eireulare; ~ rectangular, &) Dupa sistema de distribuye al apei pe suprafaya material Silat: ~eu sistem de dstibuie fx sivas de dozare; ou sistem de dstbutie mobili vas de dazare la fee biotogiee cu forma in plan éreptunghiulart); ~ cu sistem de distibusiesotatv (a filtrele biologice ox forma fn plan circular), Acest sistem mu necesitd im mod ‘obignuit vas de dozare. 26 «) Din punt de vedere al ventilajie “cu ventilaie natural ca ventilate atfcialé; 1) Din punct de vedere al contactulul cx atmosfor: ~filtre bilogice desehise (in majritates exzurilor; = flr bologicetacise (in eazui rare). 534. Elemente comune tuturor tipurilor de fiteeblologice 5.34.]. Toate spare de file biologice necesth in prelabit ecusare primar, in principal pent evitarea colmatiii premature @ ‘teria filtrant 5.34.2, Debit de calcul este Oyama 5.443. Debit de veriiare este: =O, = Quanemc* Paras i fiteele cu recieulres spi pute, ~ Q,=Quramao 0 fillrcle ft recireuace. ‘ 5.3.44. Fenomenele de epurae sl microonganismele mineraliza- tone sunt de tp aerob,caracterzinds-se prin prezenja oxigenuli i ‘win proceele de oxidare, care sunt predominante. 545. La toate tipurile de fre se dezvolti pe suprata se contact (Suprafea suport) o pelculé care, fm mod continu say inermiten! se desprinde si este antrentti de api fn decantoncle seeundare unde este refinutl sub fooma de némol biologic Ca urmare decantoaele secundare au pot lips niciodath sin ssheele de epurare cu fit biologce, deoarece ele rebuie sf ref plea biologic produ i evecust din ite. 5.346 Cu exceptiafiltrelorbiologice cu contctorirotativi (x. Slse bilagice eu discuri este necesari pomparca spei decantte 2