Sunteți pe pagina 1din 2

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)

In decursul domniei sale distigem mai multe etape:


1859-1862-este etapa in care domnitorul isi propune ca obiective:
-recunoasterea dublei alegeri si a unirii de catre Marile Puteri;
-unirea deplina, administrativa si politica.
In martie 1859, cu exceptia Austriei si Imperiului Otoman, celalalte mari puteri au
recunoscut unirea.
In 1861-Conferinta de la Constantinopol, Marile Puteri au recunoscut oficial unirea
administrativa si legislativa, dar numai pe perioada domniei lui Cuza.
Pe plan intern, domnitorul adopta o serie de masuri care au contribuit la unificarea
administrativa si la ordonarea tarii dupa modelul Europei:
-a unificat serviciul vamal, de telegraf si de posta
-a unificat sistemul de masuri si greutati
-a unificat armata si a stabilit capitala la Bucuresti
Dupa proclamarea unirii depline s-a trecut la unificarea guvernelor si a adunarilor
celor doua Principate
-la 22 ianuarie 1862 s-a format primul guvern unic, condus de conservatorul Barbu
Catargiu
-la 24 ianurie 1862 isi deschide lucrarile Parlamentul unic al tarii pentru care se
foloseste numele de Romania
In perioada 1862-1864, domnitorul a incercat sa rezolve marile probleme ale
socitatii, mai ales problema taraneasca
intre 1863-1865, A.I. Cuza a incredintat conducerea guvernului lui Mihail
Kogalniceanu
in lumea politica romaneasca se conturau doua grupari politice:
conservatorii care-i reprezentau pe marii proprietari funciari si se opuneau
problemei agrare
liberalii care-i cuprindeau pe tinerii burghezi in formare si pe boierii mici si mijlocii,
care doreau gasirea unei solutii in aceasta problema
Primul pas pentru realizarea reformei agrare a fost realizat in decembrie 1863 cand
s-a votat Legea secularizarii (confiscarii) averilor manastiresti (25% din teritoriul
national)
-prin lege, aceste proprietati trec in proprietatea statului
-la solicitarea domnitorului, M. Kogalniceanu elaboreaza un proiesct de reforma
agrara, pe care-l inainteaza Adunarii Legislative dominata de conservatori
-proiectul este respins de Adunarea Legislativa si se cere demiterea prim-
ministrului.
-domnitorul refuza demisia si dizolva Adunarea Legislativa la 2 mai 1864
etapa 1864-1866-etapa marilor reforme
-dupa dizolvarea adunarii, considerata o adevarata lovitura de stat, Cuza promulga
o noua lege electorala si o noua Constitutie.
-legea electorala mentine sistemul de vot censitar, dar coboara censul dand
posibilitatea unor categorii sociale largi sa participe la viata politica.
-Noua Constitutie, numita Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris,
domnitorul primeste puteri sporite, precum dreptul unic de a initia o lege si dreptul
de veto asupra proiectelor de lege adoptate de adunare.
-se infiinta Senatul astfel ca Parlamentul devenea bicameral.
cea mai imporatnta lege promulgata de domnitor este Legea agrara din august
1864 prin care taranii sunt improprietariti in functie de numarul de vite;sunt
eliberati din clacasie.
-ei nu puteau vinde sau ipoteca pamantul pe timp de 30 de ani si trebuiau sa-l
plateasca pe durata a 15 ani.
-drept consecinta imediata a legii agrare, a fost aceea ca au fost improprietariti
peste 460 000 familii de tarani cu peste 1 800 000 ha pamant.
reforma invatamantului prin legea instructiunii publice din decembrie
1864. Legea prevedea invatamant primar gratuit si obligatoriu, liceu de 7
clase, introducerea invatamantului tehnic si profesional prin scolile de
comert, arte si meserii.
Invatamantul superior este modernizat prin infiintarea Universitatilor de la Iasi
(1860) si Bucuresti (1864)
in plan juridic au fost adoptate Codul civil si Codul penal.
Cu toate aceste reusite de reformare, domnia autoritara i-a indepartat pe oamenii
politici de domnitor.
Se constituie o alianta politica indreptata impotriva lui Cuza, numita "monstruaoasa
coalitie" formata din conservatori si liberali radicali.
Aceasta coalitie s-a angajat sa sustina un print strain. In acest context la 11
februarie 1866, Cuza este obligat sa abdice.
In locul sau, pana la aducerea printului strain, este numita o Locotenenta
domneasca.

Consecintele domniei lui Cuza:


-s-au produs mari schimbari in viata sociala si politica
-s-au pus bazele statului roman modern
-s-a dat o organizare unitara statului