Sunteți pe pagina 1din 3

Testicul necoborat in scrot sau criptorhidie

Facebook Google+ Twitter Email


Autor: camy
Cuprins articol

1. Generalitati

2. Diagnostic

3. Tratament

Simptome
Testicul necoborat in scrot ( Criptorhidie )

Categorii de medicamente
Aparatul genito - urinar si hormonii sexuali
HORMONII SEXUALI SI MODULATORII SISTEMULUI GENITAL

Imagini

GENERALITATI:
Testiculele se formeaza in viata intrauterina in regiunea lombara si incep sa coboare dupa luna a IV-a de viata
embrionara, astfel incat la nastere, in mod normal, testiculele se gasesc in scrot. La 10-50% dintre prematuri
si la un procent mai mic dintre nou-nascutii la termen, unul sau ambele testicule nu sunt coborate la nastere
(criptorhidie). Nu se cunoaste de ce apare testiculul necoborat in scrot. La mai mult de jumatate din cazuri,
testiculele coboara la locul lor pana la varsta de 3 luni. In cazul in care copilul nu are coborate testiculele
pana la varsta de 6 luni, trebuie examinat de catre medic, care va sugera tratamentul adecvat.

Ce trebuie sa stie un parinte

Scrotul la un copil care nu are testiculele coborate poate fi:

nedezvoltat. In mod normal scrotul copilului este rotund si cateodata incretit. In cazul testiculului
necoborat, scrotul poate fi mai moale si mai putin rotund, pe o parte sau pe ambele parti

dezechilibrat (asimetric). Daca numai un testicul este coborat, scrotul apare dezechilibrat, cu o
parte mai mare, mai plina si mai bine dezvoltata; partea cu testiculul necoborat este mai mica si mai
plata. De asemenea, corpul rotund al testiculului nu se simte la palpare pe una sau pe ambele parti
ale scrotului, unde nu este coborat testiculul.
Care sunt riscurile criptorhidiei

Riscul pentru cancerul testicular este de 20 de ori mai mare la barbatii care au avut in permanenta un testicul
necoborat comparativ cu ceilalti barbati. Din aceasta cauza barbatii care au avut in permanenta un testicul
necoborat, trebuie examinati medical periodic (cel putin la doi ani) toata viata. Aceasta examinare periodica
trebuie sa includa o examinare fizica a testiculului.
Complicatiile mai frecvent intalnite ale criptorhidiei sunt:

degenerarea canceroasa (risc de 10-30 ori mai mare)

torsiunea testiculului mai rara decat la testiculul coborat, dar mult mai grava

traumatismul in conditiile in care testiculul poate fi strivit de planul pubisului

sterilitatea (10% din sterilitati sunt cauzate de criptorhidia la un singur sau la ambele testicule,
operate sau nu!). Tulburarile de formare a spermatozoizilor sunt determinate de temperaturile
crescute din abdomen.

DIAGNOSTIC:
In mod normal, medicul va constata testiculul necoborat in timpul examinarii, cu ocazia consultului general al
nou-nascutului sau in timpul consultului de rutina la copil. Medicul va chestiona familia despre istoricul
medical al copilului pentru a putea stabili diagnosticul de testicul necoborat. Daca medicul suspecteaza
aceasta situatie, in mod normal va indruma copilul la un specialist, precum chirurgul pediatru sau urologul
pediatru. Daca un testicul nu se simte in timpul examinarii fizice, sunt necesare teste suplimentare pentru a
stabili cauza:

un testicul ectopic: aceasta inseamna ca testiculul se afla intr-o pozitie anormala, in zona inghinala

un testicul retractil: aceasta inseamna ca testiculul a coborat in intregime, dar cateodata este retras
din scrot, de muschiul care este atasat la el

un testicul absent sau malformat: aceasta situatie poate fi determinata de o anomalie aparuta in
timpul dezvoltarii testiculului, in timpul sarcinii

hypospadias: acesta este un defect comun, de la nastere, cand uretra nu este dezvoltata pana la
varful penisului; in aceasta situatie uretra se deschide undeva pe fata inferioara a penisului. In
majoritatea cazurilor de hypospadias, testiculele nu au coborat in scrot.

Procesul de identificare a tipului de testicul necoborat sau excluderea altor conditii similare poate include:

dozari hormonale: foloseste un esantion de sange pentru a determina daca testiculul lipseste
(anorchia);

explorarea chirurgicala laparoscopica: va verifica prezenta unuia sau a ambelor testicule si va


evalua conditia lor. Medicul poate folosi laparoscopia pentru a vedea in interiorul abdomenului, daca
testiculele nu se simt (nepalpabile) la examenul fizic; in timpul laparoscopiei, chirurgul introduce in
cavitatea abdominala a copilului un instrument subtire cu sursa de lumina, prin intermediul unei
incizii mici efectuate sub ombilic

teste imagistice medicale, cum ar fi ultrasonografia (ecografia), rezonanta


magnetica (RMN), tomografia computerizata (CT scan): aceste teste pot ajuta la localizarea unui
testicul necoborat. Oricum, acestea nu sunt destul de eficiente pentru a inlocui examenul fizic,
testele hormonale si laparascopia. De asemenea, copiii mici trebuie sedati pentru efectuarea testelor
imagistice, fapt ce le face mai putin adecvate pentru copil. Testele imagistice sunt considerate mai
folositoare la copiii mai mari, la adolescenti sau barbati.

TRATAMENT:
Dupa varsta de 6 luni - 1 an nu mai exista nici o sansa de coborare spontana a testiculului criptorhid. De aceea
se indica un tratament:

a. Medicamentos: injectarea de hormon HCG (gonadotropina corionica umana), o serie de 9 injectii, cate 500
U la 2 zile (inainte de 2 ani) si cate 1500 U la 2 zile (dupa 2 ani). Rata de succes aproximata este de 40% in caz
de localizare inghinala si 20% in formele abdominale. Cele mai bune rezultate pana la varsta de 5 ani.
Tratamentul cu hormon LH-RH (gonadoliberina) da rezultate asemanatoare.

b. Chirurgical - acesta are in vedere verificarea existentei criptorhidiei, apoi eliberarea chirurgicala a
testiculului printr-o disectie minutioasa si fixarea testiculului in scrot. Tratamentul chirurgical este indicat in
toate cazurile de esec ale tratamentului hormonal. Daca exista o coborare ulterioara a testiculului dupa
succesul initial al terapiei hormonale se poate recurge la o a doua serie de injectii cu HCG pentru a realiza o
coborare definitiva (aproximativ 90% din cazuri). Daca se decide interventia prea tarziu sau daca testiculul
identificat este atrofic (degenerat) se va practica orhidectomia (extirparea testiculului).

Dupa ce copilul a fost operat pentru un testicul necoborat trebuie:

verificat locul operatiei pentru a observa semnele de infectie, precum roseata, tumefierea, durerea
sau secretia

protejata zona genitala de traumatisme: copilul trebuie sa evite sa calareasca jucarii, ca de exemplu
bicicleta, tricicleta timp de 2 saptamani; copiii mai mari trebuie sa evite jocurile sportive, jocurile
dure, care prezinta risc de ranire a zonei genitale

respectate toate recomandarile privind examinarile ulterioare, in asa fel incat medicul sa poata
examina copilul in vederea descoperirii semnelor de complicatii; in cazuri rare, testiculul poate
parasi scrotul din nou (reascendenta) dupa operatie, necesitand tratament ulterior pentru a fi asezat
din nou in scrot.

vvvvvv