SCREENING SI ALTE DOCUMENTE

Ce sint glomerulonefritele ?
ASISTENTA DERMATOZE
MEDICALA Legatura dintre om si natura
PREVENTIVA FISA MEDICALA De primire in
colectivitatile de copii
medicina Detartrajul
REACTIA IMUNA
PNEUMOPATIA PROFESIONALA
A Ochi invineit
PROBLEMELE CU CARE ESTE
In cotinuare voi prezenta preventia celor CONFRUNTAT MEDICUL DE
mai importante boli cu care se confrunta FAMILIE
medicul de familie. FOAIA DE OBSERVATIE
SEMIOLOGIE

Boala cardiovasculara Cutare

Boala arteriala coronariana(Coronary heart disease-CHD) este cauza principala de moarte

in S.U.A.

In jur de 4,6 milioane de americani au CHD. Exista tendinta actuala de aparitie a mortii
prin CHD la indivizi sub 65 de ani .Populatia alba este mult mai afectata decit cea neagra.

In ceea ce priveste tratamentul CHD un rol esential pe linga medicatie il are controlul
factorilor de risc sau a cauzei care produce CHD. Ereditatea, sexul, si imbatrinirea
explica aproximativ 50% din cazurile de moarte prin CHD. Ceilalti factori de risc
modificabili prin schimbarea stilului de viata sau prin tratament medicamentos justifica
restul de moarte prin CHD.

Factorii de risc ai CHD sint:

Sexul: barbatii apartinind rasei albe sint mult mai afectatidecit femeile de aceeasi rasa.

Barbatii albi sufera mai curind de infarct miocardic si moarte subita pe cind
femeile albe de angina pectorala.

Virsta: la barbat cu varsta mai mare de 45 ani riscul de aparitie a CHD creste.

La femeie cu varsta mai mare de 55 ani riscul de aparitie a CHD creste.

Fumatul de tigarete este cauza majora si bine cunoscuta a unor boli ce pot fi
prevenite, de aceea pacientii trebuie incurajati sa renunte la acest prost obicei.
 Fumatul plaseaza individul in grupa pacientilor cu risc de a dezvolta si ulterior a muri
prin CHD. Fumatul omoara aproape tot atit de multi indivizi prin boli cardiovasculare
cit prin cancer bronhopulmonar. Eficacitatea programelor de stopare a fumatului
variaza, si s-a constatat ca 95% dintre fumatori reusesc acesta performanta prin vointa
proprie. Pentru a ajuta pacientul se pot folosi: plasture transdermic cu nicotina sau
guma de mestecat cu nicotina.

Valoarea crescuta a colesterolului sanguin si a LDL(low-density lipoprotein) precum

si HDL(high- density lipoprotein)< 35 mg/dl sint strins legate de frecventa aparitiei
CHD cel putin la maturitate. Se poate spune ca riscul de aparitie a CHD creste cu 1%
pentru fiecare 1 mg% crestere a colesterolului.

HTA(TA>140/90 gasita o data pe saptamina la aceasta valoare si cel putin doua

saptamini la rind) este un factor important care contribuie la cresterea riscului de a
dezvolta CHD. In S.U.A. exista mai mult de 40 milioane persoane hipertensive cu
virsta cuprinsa intre 18-75 ani; incidenta acestei afectiuni creste cu virsta si depinde
de rasa: negrii au un risc de doua ori mai mare de a deveni hipertensivi decit albii;
HTA conduce mai frecvent la negrii la insuficienta cardiaca congestiva decit la rasa
alba. HTA este mai frecvent legata de virsta. Aproximativ 50% din populatia
geriatrica este hipertensiva; dupa virsta de 50 ani incidenta HTA creste la femei.

Sedentarismul este una din cauzele responsabile de moarte prin CHD.

Obezitatea, in special in rindul indivizilor sedentari pare a fi o cauza minora a

aparitiei CHD.

Consumul de contraceptive orale in special in rindul femeilor mai mari de 35 ani,

fumatoare, este incriminat(desi legatura nu este foarte puternica) in cresterea riscului
de aparitie a CHD.

Absenta terapiei substitutive cu estrogeni la menopauza constituie un factor de risc

minor.

Instalarea prematura a menopauzei(fiziologic sau chirurgical) in absenta terapiei

substitutive cu estrogeni.

Diabetul zaharat.

Istoricul familial de CHD la virsta tinara este un bine cunoscut factor de risc.( de
exemplu: infarct miocardic sau moarte subita inainte de 55 ani la o ruda de gradul
intii de sex masculin, sau inainte de 65 ani la o ruda de gradul intii de sex feminin).

Preventia primara a CHD include:

 Screening pentru HTA: se recomanda masurarea TA anual, si la persoanele cu
TA>140/90(dar nu mai mare de 160/95-100) se instituie schimbarea stilului de viata+
reevaluare la doua luni. Atunci cind modificare stilului de viata nu este suficienta
pentru scaderea valorilor tensionale sau cind TA>160/100 se instituie terapia
medicamentoasa+ controlul TA si reevaluare la fiecare 3-6 luni. Cind valorile
tensionale nu scad satisfacator, cind apar simptome aditionale( de afectare a unui
organ terminal:insuficienta renala sau insuficienta cardiaca congestiva), sau se
suspecteaza HTA secundara, sau cind TA are valori de 180/120 mm Hg se recomanda
consult de specialitate(medic boli interne).Medicul de familie este cel care recomanda
schimbarea stilului de viata. Ce se intelege prin aceasta?

- In cazul pacientilor obezi mai ales cei cu depozit adipos in regiunea abdominala
si toracica li se va recomanda scaderea in greutate si limitarea consumului de
grasimi mai ales cel de acizi grasi saturati si colesterol.

- Scaderea ingestiei de sodiu la 3g/zi si limitarea consumului de alcool.

- Scaderea aportului de glucide si controlul glicemiei.

- Renuntarea la fumat.

- Practicarea regulata a gimnasticii aerobice care pe linga mentinerea unei

functionalitati normale, globale a aparatului cardiovascular previne aparitia HTA la
50% din persoanele normotensive.

- Mentinerea aportului adecvat de calciu, potasiu si magneziu.(A nu se uita faptul

ca complianta pacientului depinde si de gradul de instruire al acestuia, si faptul ca
nivelul redus de instruire creste incidenta HTA tocmai datorita unei compliante reduse
si deci neintelegerii procesului in sine).

Consider necesar a expune mai jos examenele paraclinice care trebuie facute unui pacient
hipertensiv pentru a exclude din start HTA secundara(aceasta constituind preventie
secundara):

- hemograma

- examen sumar de urina

- creatinina si ionograma serica

- colesterol total, HDL, trigliceride

- EKG( se face si la persoanele normotensive in anumite

circumstante si este considerata in acest caz ca metoda screening: la barbati peste 40 de
ani care au mai mult de doi factori de risc, la cei ce urmeaza sa inceapa un program de
exercitii viguros, sau cei a caror meserie trebuie sa ofere siguranta publica ca de exemplu
pilotii).
 Controlul nivelului de colesterol in singe. Medicul de familie ar trebui sa- si
sfatuiasca toti pacientii , urmarirea consumului de grasimi din dieta precum si
reducerea consumului de lapte integral, unt, oua, si a grasimilor animale care au ca
efect scaderea nivelului de colesterol din singe si deci o protectie eficienta impotriva
aparitiei CHD si a aterosclerozei.

- determinarea colesterolului sanguin este foarte importanta mai ales la

maturitate si in special daca exista evidenta de CHD. Tinind cont de
variatiile valorilor de colesterol obtinute, pentru ovaloare relativ reala
trebuie respectate anumite reguli pe care pacientul trebuie sa le cunoasca
de la medicul sau, si anume:

Evitarea cofeinei(aceasta interfera cu valorile lipoproteinelor si deci

trebuie evitata cu 12 ore inainte de recoltarea singelui).

Evitarea exercitiilor fizice sustinute cu 12 ore inainte de recoltare.

Recoltarea dupa 12 ore de post alimentar

Mentinerea fumatului in limitele obisnuite ale pacientului.

Consum moderat de apa.

Determinarea la un laborator acreditat.

- se recomanda tratamentul medicamentos daca colesterolul este mai mare

de 240mg/dl si exista inca alti doi factori de risc asociati, sau daca colesterolul este mai
mare de 265mg/dl fara alti factori de risc asociati. Daca colesterolul este sub
200mg/dl( ideal in jur de 130mg/dl) si HDL>35mg/dl nu se iau masuri restrictive pentru
ca aceste valori sint considerate normale( se repeta dterminarea colesterolului si HDL la 5
ani si se incearca educarea nutritionala a populatiei, promovarea exercitiului fizic si a
reducerii factorilor de risc). Daca: colesterolul este mai mare de 240mg/dl

HDL este mai mic de 35mg/dl } se

considera

LDL este mai mare de 130mg/dl( valoarea ideala este <130)

pacient cu risc crescut si se face evaluarea clinica si paraclinica, evaluarea cauzelor

secundare cind este cazul, a bolilor din familie si considerare influentei virstei, sexului, si
a altor factori pentru boala cardiaca.

Prevenirea fumatului sau stoparea lui este imperios necesara constituind al treilea
factor de risc al bolii cardiovasculare.
 Controlul diabetului zaharat si al obezitatii. Diabetul zaharat constituie al patrulea
factor favorizant al bolii cardiovasculare. In mod obisnuit nu exista o preventie
primara; in schimb o preventie secundara este posibila in cadrul grupelor cu risc
crescut, prin determinarea glicemiei a jeun iar cind aceasta este normala se poate face
testul oral de toleranta la glucoza(75g) urmatoarelor persoane:

Cu istoric familial de diabet mai ales diabet zaharat noninsulinodependent.

La gravide cu glicemii la limita superioara a normalului

La pacienti cu virsta mai mare de 40 ani

La pacienti care au disfunctii vasculare

La pacienti cu tesut adipos in exces sau cu obezitate

La pacienti cu infectii recurente cutanate, genitale sau ale tractului urinar si in

special candidoze.

Pacienti cu semne si simptome clasice de diabet( poliurie, polidipsie,

polifagie si scadere ponderala)

Paciente cu istoric obstetrical de macrosomie

Grupuri etnice cu risc crescut: americani nativi, femei negre, afro-americani,

hispano- americani, indieni Pima.

Determinarea glicemiei la aceste persoane si gasirea unor valori anormale permite

instituirea unui tratament timpuriu care va preveni aparitia complicatiilor.

Medicul de familie trebuie sa urmeze o serie de principii in controlul bolii:

Daca diagnosticul de diabet zaharat a fost stabilit se impune stabilirea tipului de

diabet eventual colaborind cu un specialist in boli de metabolism si nutritie.

Evaluarea globala a starii de sanatate prin anamneza, examen clinic(se controleaza cu

atentie extremitatile membrelor inferioare) si examene paraclinice: hemoleucograma
completa, profilul biochimic, profilul lipidic, teste functionale tiroidiene, examenul
fundului de ochi, evaluarea functiei renale prin efectuarea unui examen sumar de
urina si eventual controlul albuminei din urina pe 24 de ore precum si creatinina
serica ; se face de asemenea EKG obligatoriu la pacienti cu virsta mai mare de 40 ani.

Stabilirea existentei factorilor de risc cardiac( fumatul, exercitiile fizice, aportul de

grasimi). Este necesara mentinera unei greutati corporale normale, sau reducerea
greutatii daca pacientul este obez.
 Stabilirea unei diete cu un continut suficient de calorii, restrictie de glucide, de lipide,
si de sare( 50% carbohidrati, 30% grasimi, 20% proteine, si continut crescut de fibre).

Se instruiesc pacientii pentru monitorizarea glicemiei(chiar zilnica) si a corpilor

cetonici din urina( nu in urina de dimineata) si pentru a-si da seama de complicatii in
caz ca acestea apar, si atituddinea terapeutica in caz de complicatii acute.

Urmarirea nivelului glicemiei cu ajutorul HgA1c la fiecare 2- 3luni daca este posibil.

Administrarea de hipoglicemiante orale in cazul in care glicemia nu scade sau chiar

creste in conditiile respectarii dietei.

Nu se administreaza hipoglicemiante orale daca glicemia a jeun este mai mare sau
egala cu 250mg/dl.

In timpul administrarii agentilor hipoglicemianti se verifica glicemia a jeun si

glicemia postprandiala la 2 ore timp de 2 luni de catre medicul de familie concomitent
cu monitorizarea zilnica a glicemiei de catre pacient la domiciliu.

Daca glicemia postprandiala este sub 200mg/dl se tine exclusiv dieta fara agenti
hipoglicemianti( si control periodic).

Daca nivelul glicemiei nu scade satisfacator este obligator colaborarea cu specialistul,

in vederea stabilirii insulinoterapiei mai ales daca diabetul este mai vechi de 10 ani.

Obezitatea este considerata o boala cronica la fel ca diabetul zaharat si HTA, si de

aceea este greu de tratat si are un mare risc de a recidiva, chiar dupa ce s-au obtinut
scaderi ponderale de mare succes. Marea majoritate a obezilor prezinta o obezitate
primara prin exces de aport caloric care depaseste necesitatile metabolismului bazal
in conditii normale. Rarele cazuri de obezitate secundara trebuie tratate in colaborare
cu unul sau mai multi specialisti. Medicul de familie se intilneste cel mai frecvent cu
obezitati primare. Obezitatea primara implica ca si cauze atit factori ereditari cit si
factori de mediu. Tratamentul obezitatii primare este greu de efectuat pe termen scurt.
Indiferent de cauza obezitatii, medicul de familie trebuie sa faca preventie primara
persoanelor predispuse si atunci cind obezitatea exista va propune: restrictie
calorica, exercitiul fizic regulat si sustinut si modificarea comportamentului
alimentar(foarte important la indivizii cu tulburari afective). Toate acesta masuri sint
interdependente. Tratamentul farmacologic si chirurgical este abordat de catre
specialist eventual in colaborare cu medicul de familie. In ciuda tuturor eforturilor
pacientilor regulile de frustrare impuse de tratament exaspereaza pacientul si
citeodata si medicul; trebuie retinut ca indiferent de gradul pierderii ponderale
pacientul trebuie incurajat caci pierderi ponderale chiar minime au efect benefic in
scaderea morbiditatii.
 Estrogenoterapia la femeile aflate in postmenopauza: terapia de substitutie
hormonala protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare: CHD si AVC( accident
vascular cerebral-stroke); estrogenii reduc cu 50% riscul de AVC si IM(infarct
miocardic).

Mecanismul prin care estrogenii actioneaza este:

- reducerea nivelului sanguin de LDL si cresterea nivelului de

HDL, avind ca rezultat final scaderea colesterolului total.

- au efecte evidente asupra vaselor sanguine prevenind ateroscleroza:

estrogenii au efect antioxidant, minimalizind oxidare LDL ce reprezinta mobilul
formarii placii de aterom la nivelul vaslor.

- au efect vasodilatator prin actiune directa la nivelul celulelor endoteliale

vasculare.

- scad coagulabilitate sanguina, efect ce este evident numai la doze mici de

estrogeni( 0,625mg estrogeni conjugati); efectul este contrar la doze mari, cade
exemplu cele care se gasesc in contraceptivele orale.

In afara de cei 4 mari factori de risc ai bolii cardiovasculare preventia primara

include si masuri de promovare a exercitiului fizic precum si masuri de educatie
sanitara a populatiei astfel: exista date care demonstreaza un efect protector al
exercitiului fizic impotriva aparitiei CHD la persoanele care desfasoara activitate
fizica regulata; chiar numai plimbatul viguros aproximativ 30 de minute de trei ori
pe saptamina are un efect protector major de scadere a riscului coronarian, efect
protector care este independent de prezenta altor factori de risc pe care i-am
amintit deja.

Boala cerebrovasculara

Factorii de risc sint reprezentati de:

Virsta avansata este cel mai important factor de risc.

HTA cu valori mari implica riscul de accident vascular cerebral. Se stie ca HTA este
una dintre cauzele majore ale aterosclerozei mai ales cind se combina cu
hiperlipidemia, si ca este cel mai important factor de risc modificabil astfel incit
scaderea valorilor tensionale la limite normale are un rol benefic de preventie a AVC.

Fumatul de tigarete.

CHD, fibrilatia atriala, si diabetul zaharat sint toti, factori independenti demonstrati
in cresterea riscului de AVC.
 Consumul de contraceptive orale, si in mod special mai ales de catre femeile care
fumeaza se asociaza cu risc crescut de AVC.

Preventia AVC:

Preventia primara: - modificarea comportamentului: cu privire la dieta, exercitiul

fizic, si renuntarea la

fumat.

- consumul de aspirina s-ar spune ca protejeaza, insa nu a fost

demonstrat.

Preventia secundara: include screeningul pentru HTA care deja a fost prezentat, si
care trbuie facut regulat la barbati si femei cu virsta cuprinsa intre 16-64 de ani. Unii
medici recomanda ca la persoanele cu risc crescut sa se faca screening pentru stenoze
carotidiene prin examene noninvazive( de exemplu Doppler pe carotide) sau pur si
simplu auscultarea carotidelor pentru depistarea de sufluri de stenoza.

Cancerul

Reprezinta a doua mare cauza de mortalitate dupa bolile cardiovasculare. Aproximativ

50% din cancere apar la persoane peste 65 de ani si sint reprezentate de: cancerul de
plamini, de sin, de colon si rect, de col uterin, si de prostata. Dintr factorii de risc cei mai
importanti pentru dezvoltarea cancerului, indiferent de localizarea acestuia este virsta
avansata. Aceasta se datoraza acumularii in timp a mutatiilor genetice critice, care
culmineaza cu transformarea neoplazica.

Cele mai frecvente localizari vor fi analizate mai jos:

Plamin: Factorii de risc:

Fumatul reprezinta factorul de risc major, si este probabil cel mai cunoscut exemplu
de expunere la un agent mutagen asociat cu aparitia cancerului pulmonar.

Expunerea profesionala la azbest, radon, nichel, crom, sau alti agenti industriali mai
ales cind aceasta se asociaza cu fumatul. Cresterea riscului depinde si de durata sau
tipul de expunere.

Poluarea aerului in zonele urbane a fost propus ca factor de risc, insa nu afost
demonstrat cu certitudine din cauza dificultatilor de masurare a poluarii.

Iradierea: expunerea la radiatii a fost considerata agent mutagen exterior care creste
riscul aparitiei cancerului, insa aceasta expunere trebuie sa fie semnificativa pentru a
 fi luata in discutie. Expunerea secundara in urma investigatiilor radiodiagnostice nu
este asociata cu un risc crescut de cancer.

Istoricul familial: cele mai recente studii demonstreaza o scazuta asociere intre acest
factor de risc pe linie paterna si dezvoltarea cancerului.

Preventia primara si screening:

Screeningul pentru cancerul preclinic( asimptomatic) include efectuarea citologiei

pulmonare sau radioscopie pulmonara( ori una ori alta, pentru ca acestea sint costisitoare
chiar daca se efectueaza la persoanele cu risc crescut, si in plus efectuarea lor nu
micsoraza rata de mortalitate prin acest tip de cancer ci numai ajuta a-l detecta in stadii
incipiente).

Cancerul de san: Factorii de risc:

Graviditatea: Femeile care ramin gravide pentru prima oara dupa virsta de 30 de ani
au risc crescut pentru dezvoltarea acestui tip de cancer comparativ cu femeile care
ramin gravide sub virsta de 30 de ani. Aceasta este valabil numai in cazul in care
sarcina este dusa la termen si femeia naste; sarcinile terminate cu avort nu asigura
protectie.

Istoricul familial: de cancer de san, indiferent de natura sa creste riscul global de

aparitie a cancerului de san. Totusi, riscul nu creste semnificativ la femeile ale caror
mame sau surori au avut cancer de san dupa menopauza.

Dieta: bogata in grasimi si proteine animale. Aceste date sint inca controversate,
nefiind evident daca o dieta bogata in grasimi reprezinta un factor de risc specific.
Este cert insa ca, ingestia crescuta de grasimi si proteine animale influenteaza
endocrinologic pacienta in sensul unei promovari a cresterii, dezvoltare sexuala,
menarha la virsta mica si cresterea perioadei reproducatoare a femeii care cu cit este
mai lunga cu atit riscul de a dezvolta cancer este mai mare. Consumul de alcool poate
creste riscul de cancer insa nu exista dovezi concludente.

Deficienta de vitamina C din dieta este corelata cu un risc crescut de neoplazie in

general.SSS

Lactatia: nu influenteaza incidenta cancerului de san, dar femeile nulipare si femeile

care nu au alaptat decit putin sau deloc au un risc mai mare de a dezvolta cancer de
san comparativ cu femeile multipare.

Administrarea de contraceptive orale nu creste riscul de cancer indiferent de durata

administrarii acestora.
 Tratamentul estrogenic postmenopauzal: utilizarea prelungita a estrogenilor pentru
ameliorarea simptomelor legate de menopauza mai mult de 10 ani sau folosirea
dozelor mari, zilnice, si pe cale orala(1,25mg estradiol sau mai mult) creste riscul de
dezvoltare a cancerului de san. Pentru a contracara acest efect se recomanda utilizarea
dozelor relativ mici(0,625mg), bisaptaminal, in produse percutanate si in combinatie
cu progesteron ciclic 12-14 zile pe luna.

Radiatiile: expunerea la radiatiile ionizante mai ales in adolescenta creste riscul

dezvoltarii cancerului, aceasta depinzind de doza.

Alte cauze: dezvoltarea cancerului de san este de asemeni asociata cu: statusul
socioeconomic ridicat, varsta peste 40 de ani, si instalarea timpurie a menarhei.

Preventie primara si screening:

Preventia implica controlul factorilor de risc mai sus mentionati.

Mamografia care poate ajuta la diferentierea unei forme benigne de o forma maligna,
inainte de a deveni palpabila si care poate fi potential curabila. Totusi 10-20% din
cancere nu se vizualizeaza prin mamografie, astfel incit devine necesara autopalparea
lunara care se poate dovedi afi de un real folos. Mamografia se efectueaza la 2-3 ani
pentru femeile cu virsta intre 40-50 de ani, anual pentru femeile cu virsta peste 50 de
ani, si mai frecvent daca este nevoie la femeile care se incadreaza in grupa cu risc
crescut.

Examinarea fizica prin palpare efectuata de femeie lunar, de regula postmenstrual.

Cancerul de col uterin: acest tip de cancer este considerat o afectiune pentru care exista
intr-adevar posibilitatea unei preventii eficiente, deoarece acesta prezinta un stadiu
preinvaziv de lunga durata si care poate fi tratat precum si datorita existentei
screeningului pentru citologia cervicala.

Factorii de risc:

Activitatea sexuala: partenerii sexuali multipli si existenta actuala sau trecuta a

bolilor cu transmitere sexuala, ca: herpesul, sifilisul, gonoreea creste riscul pentru
neoplazia cervicala. Nu este inca clar daca acesti factori actioneaza separat sau prin
acelasi mecnism fiziopatologic.

Contraceptivele orale: exista numai o asociere redusa intre utilizarea OC si cancerul

cervical. Ceea ce s-a demonstrat prin studii este, ca marea majoritate a femeilor care
au utilizat OC si-au inceput activitatea sexuala la o virsta mai tinara, si au mai multi
parteneri sexuali. Folosirea alternativa de metode de contraceptie de tip bariera reduce
riscul de cancer cervical.
 Virsta primului contact sexual: Femeile care si-au inceput viata sexuala la o virsta
mai tinara de 20 de ani au un risc de doua pina la trei ori mai mare de a dezvolta
cancer cervical decit cele cu debut mai tardiv al vietii sexuale, chiar daca nu au mai
avut si alti parteneri sexuali dupa aceea; acest fapt pare legat de expunerea timpurie la
papilomavirus uman.

Deficienta de acid folic si vitamina A si C au fost asociate cu dezvoltarea displaziei

cervicale.

Fumatul: asocierea intre fumatul tigaretelor si dezvoltarea cancerului cervical este

cunoscuta de mult timp, si este cert ca agentii mutageni din fumul de tigara se
concentreaza selectiv in mucusul cervical. Aceasta asociere este si mai puternica la
grupele de virsta tinara( 20-29 de ani).

Factori etnici si rasiali: negrii si hispanicii au un risc crescut de a dezvolta acest

cancer.

Factori socioeconomici: s-a demonstrat ca acest tip de localizare este in legatura cu

igiena sexuala la barbat, si ca femeile casatorite cu barbati carora li s-a practicat
circumcizie din motive religioase sau alte motive(de exemplu femeile evreice)
dezvolta foarte rar sau deloc neoplasm cervical.

Menarha si menopauza: virsta de instalare a acestora si caracterul menstrelor nu par a

fi un risc. Intervalul intre menarha si primul contact sexual constituie un indicator mai
bun al riscului decit virsta la primul contact( cu cit intervalul este mai mic cu atit mai
mare este riscul).

Preventie primara si screening:

Preventia consta in masuri de educatie sanitara la adolescenti si mai ales in grupurile

cu risc crescut si inlaturarea pe cit posibil a acestor factori de risc.

Screeningul se efectueaza la persoanele cu risc crescut, si este reprezentat de testul

Papanicolau( de citologie cervicala) care identifica modificari displazice cervicale. Se
recomanda efectuarea testului cind o femeie devine sexual activa, apoi la fiecare 1-3
ani sub virsta de 35 de ani si in sfirsit la fiecare 5 ani dupa aceasta virsta. Este de la
sine inteles ca la persoanele cu risc crescut testul se poate face oricind. Femeile cu
risc crescut sint reprezentate de:

Cele cu virsta cuprinsa intre 25-60 de ani

Statut socioeconomic defavorizat

Detinute si prostituate
 Trecut sau prezent de boli cu transmitere sexuala

Contact sexual la virsta tinara

Cu avorturi in antecedente

Cu istoric de displazie scuamoasa cervicala

Cele cu mame necasatorite

Cancerul de colon si rect

Factorii de risc:

Dieta: rolul dietei in prevenirea acestui tip de cancer este cert, insa incomplet
explicat. In multe studii s-a demonstrat ca deficienta de fibre asociata cu un continut
crescut de grasimi in alimentatie se coreleaza cu dezvoltarea cancerului colorectal.

Factori fiziologici: actiunea in intestin a bacteriilor asupra acizilor biliari determina

formarea de carcinogeni care pot actiona atit local cit si la distanta; mecanismul este
deocamdata putin inteles si departe de a fi stabilit.

Ereditatea: isi spune cuvintul, deoarece acest tip de cancer apare de trei ori mai
frecvent la pacienti care au rude de gradul intii cu aceasta afectiune.

Consumul de alcool: s-a presupus a fi incriminat, insa alcoolul nu a fost confirmat ca

factor cauzal cert.

Factori rasiali si socioeconomici: indivizii cu statut socioeconomic ridicat si rasa

alba, constituie amindoi factori independenti de risc pentru dezvoltarea cancerului
colorectal.

Preventie si screening:

Screeningul pentru cancerul colorectal este reprezentat de determinare singerarilor

oculte din scaun( testul Adler care dealtfel nu este sensibil si nici specific),
anual, persoanelor cu virsta peste 45 de ani, si mai ales persoanelor cuprinse in grupa
cu risc crescut:

Cu istoric familial de colita

Cu polipoza familiala sau polipi adenomatosi

Cu cancer de colon in familie.

 Cu sindromul Lynch II(cancerul de colon ereditar nonpolipoid).

Endoscopia( rectosigmoidoscopia sau chiar colonoscopia) a fost recomandata a fi

efectuata persoanelor cu virsta peste 50 de ani, cuprinse in grupa cu risc crescut.

Ultima afectiune cronica care merita a i se acorda o atentie speciala in cadrul preventiei
este boala renala:

Factorii de risc:

Agresiunile imune, in special infectiile streptococice care reprezinta cauza cea mai
frecventa de glomerulonefrita.

Este discutat dar nu este cert daca expunerea profesionala la anumiti solventi
industriali si benzina ar avea un rol favorizant in dezvoltarea bolii renale.

Rasa: barbatii negrii au un risc crescut de a dezvolta boala renala, si in mod particular
nefropatie hipertensiva.

Sexul: barbatii sint cu 20-30% mai afectati decit femeile de a dezvolta boala.

Virsta: mai mare de 45 de ani creste riscul de boala renala.

Diabetul: nefropatia diabetica si nefropatia hipertensiva sint cauzele majore de

mortalitate si morbiditate printre diabetici.

Preventia primara: - controlul HTA printr-un tratament corespunzator

- screening de rutina pentru bacteriurie: bacteriuria, pielonefrita acuta,

precum si alte infectii de tract urinar, pot duce la pielonefrita cronica, cu toate ca aceasta
este neobisnuit in absenta diabetului, a graviditatii sau a anormalitatilor structurale sau
neurologice.

- evitarea expunerii la hidrocarburi, solventi organici, benzina.

Preventia secundara: - Tratamentul medicamentos al HTA la pacientii diabetici,

tratamentul corect al glomeronefritelor.

- Dializa si transplantul renal sint singurele metode care se mai pot

aplica si care mai pot fi eficiente in stadiul de insuficienta renala cronica.

GRUPELE PRINCIPALE DE BOLI ACUTE CARE NECESITA PREVENTIE

Difteria, tetanosul si tusea convulsiva se previn prin administrarea de rutina a

vaccinului DTP incepind din a doua luna de viata. DTP se face la copii pina la virsta
de 7 ani. La copii mai mari de 7 ani si la persoanele adulte se face vaccinul anti-
difteric-tetanic( DT).

Difteria este o boala rara datorita faptului ca imunizarea este obligatorie. Cazurile
care apar, sint datorate lipsei sau a unei inadecvate imunizari. Imunizarea nu
elimina prezenta bacilului Corynebacterium diphtheriae din nazofaringe si de pe
piele. Analiza serica demonstreaza ca multi adulti nu sint protejati impotriva
difteriei. Difteria poate sa nu induca imunitate deoarece anumite particule care
determina boala sint nontoxicogene. Imunizarea activa trebuie efectuata imediat
dupa insanatosire.

Tetanosul: Sporii de Clostridium tetani sint ubicuitari.