Sunteți pe pagina 1din 19

^S.

ANALELE A. R.TOM. XL. ,ITEM. SECT. *TIINTIFICE. No. 1.


-
,
, -
.

..
. , . .

. .
ACADEMIA ROMANA
. . 1- 4.1,0
N
. . _
.
, -
. . ._
. -.

.
STIINTA SONICA
9 f
.

. .
- DE .

. .. . - -
,. .

.
,
I ,
,
INGINER G. CONSTANTINESCU
. .
- . .. - .,
..... ... .

t N _. . .
_
EXTRAS DIN
. . , ANALELE ACADEMIEI ROMAN E
Seria II. Tom. XL. .

- MEMORIILE SECTIUNII $T1INTIFICE.


t
-
.
.
.

.... . A

_ ..
,
A
. - / I

.
r. , . .
: '
.

2 . .
.
.
. .
.
-!!--,-----e-,g0,1 t'S -<&-.11,-,.i.--.--"---
a
.:' ..
- ...

. ,

.
.
,
.
-
.. vb.

. . - .
.
e
.. .
.
. - .

.
, .

''" - .

BUCURESTI
LIBRAR1ILE SOCEC&Co.,CARTEA ROMA NEASCA, PAVEL SUR U
. .

.
VIEN A '- - BERLIN L1PSCA
GEROLD & COMP. -. R. FRIEDLAENDER & SOHN. . 0. HARRASSOWITZ.
1920 e
- .
2436
..
. .-
. . ,

Pretul 2 lei.

S.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
$TIINTA SONICA
DE
INGINER 0. CONSTANTINESCU

Sedinta dela 14 Noemvrie 1919.

Doamnelor si Domnilor,

Voiu incepe conferinta cu care voiu aver onoarea a va intretine,


aducand multumirile mole d-lor membri ai Academiei Romane, cari
mi-au facut deosebita onoare de a ma invita sa expun, in fata
unui auditoriu distins, un rezurnat at lucrarilor mele asupra apnea-
tiunii vibratiunilor in trasmisiunea energiei mecanice. Aceasta sala
este un sanctuar at stiintei romane si cu un sentiment de venera-
tiune si cu oarecare teams, ca nu voiu 11 la inaltimea asteptarilor
Dvoastre, voiu intrA in subiectul cemi propun a desvolta intr'o ors.
De altfel va promit ca aceasta va A maximul de timp in care voiu
abuza do pacienta D-voastre.
In aceasta conferinta voiu avea sa tratez despre o stiinta noua
si anume: stiinta care sc ocupa cu trasmisiunea fnergiei meca
nice prin vibra(iuni.
Titlul fiind cam lung, voiu preferi sa intrebuintez in cele ce ur-
meaza numele cu care noua stiinta a Post botezatA, de un prieten
al meu, Sir Richard Paget, si anume: stinta sonica,".
Cuvantul sonic" are oarecare analogie cu sunet". Deoarece
surietele sunt rezultatul vibratiunilor, denumirea de sonic" se po-
triveste. :Aceasta stiinta este foarte tanara si pot zice ca este o fiica
a arrnoniei rpuzicale. Inrudirea este cam neasteptata, deoarece ar
pares ca muzica n'are co caul& in chestiuni de masini, locomotive,
automobile si alto aplicatiuni ale stiintei sonice. Stint de altfel multi
cari obisnuesc a separa arta de stiinta si stint si mai multi aceia
cari pretind ca, pen' ru ca sa fii om de stiinta, trebue neapArat sa
Allale le A. R, ow. 1 /. Alcatotille Sect. ;it/if/W/6e. 1

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
2 INGiNER C. CONSTANTMESCe

stai Inchis intr'un labaratoriu cu sticle sau masini, jar data vrei sa
studiezi o problema de fizica matematica, nu e absolut necesar sa
to ocupi de Haydn, Beethoven sau Mozart.
Deoarece este obiceiul de a se face Cate un istoric in orice con-
ferinta, it voiu face si eu; dar aceasta intentiune a mea s nu V
Ingrijoreasca prea mult, deoarece, find vorba de o stiinta noua, nu
voiu incepe istoricul meu dela Greci sau dela Romani, ci numai de
a.bia acum 20 de ani, de and am inceput sa ma ocup de studiul
vibratiunilor. Ca sa risipesc de indata, lush* orice umbra de banu-
eala din partea Dvoastre, ca toest studiu I-am inceput poate prin
vajtetorile dela smeu sau moriscilo dela Mosi, tin sa v informez In
acelas timp ca pe acea vreme aveam 17 ani Impliniti si aveam
pretentiunea de a compune la pian. Pe acea vreme voiam sa Invat
teoria armoniei muzicale, dar, cum nu am pricePut mare lucru din
cartile de armonie ce-mi cazusera in mai* am intreprins de a face
singur o teorie a acordurilor muzicale pe haze matematice. Cam
trei ani dupa aceasta, am reusit sa descurc in mod Multumitor pentru
mine teoria acordurilor armoniei pe baze stiintifice. Acest prim succes
m'a incurajat. si am continuat sa studiez vibratiunile; cativa dintre
prietenii mei isi aduc aminte ca am Mout si o conferinta la univer-
sitate asupra acestui subject acum. vreo 12 ani.
Studiul 1-am continuat dupa aceea la diferite instruments muzicale:
am studiat trompetele, tuburile acustice, diferite fenomene acustice,
si incetul cu_incetul m'am familiarizat cu teoria vibratiunilor.
In realitate, sunetele nu sunt cleat o forma de energie si trans.
miterea sunetului este un caz particular al transmisiunii de energie.
Aceasta transmisiune se face prin undo sonore si atunci mi-am pus
problema: oare data energiile in cantitati foarte mici, cum e de
exemplu energia unei trompete, se pot transmits la distanta prin vi-
bratiuni, nu cumva s'ar putea retransforma aceste vibratiuni in
energie mecanica?.
Undele sunt de doua feluri: sau le transmitem in aer, sau le
transmitem in tuburi. Primele sunt undo sferice, cari se pierd sau
se distribue imprejurul nostru, fart sa le putem conmntra; pe child
cele din categoria a doua sunt undo concentrate in tuburi, pe cari
le putem conduce ]a distanta. Exemplul cel mai simplu de unde
conduce la distanta este transmisiunea vorbei printr' un tub : data vorbim
la un capat al tubului, vocea se transmite pant la capatul celalalt
si toti slim ca foarte putin din voce se pierde. Se poate intampla ca
vorbele 8A nu so Inteleaga totdeauna bine, dar energia se transmits

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
STIINTA SONICA ii

cu foarte putine pierderi, ass incat un tub acustic reprezinta o linie


prin care putem transmite energie, fara',ca aerul sa circule dela un
cap la altul.
Vibratiunile sonore pe earl. le transmitem printr'un tub au o free-
yenta destul do inalta si de aceea se aud. Am putea, concepe foarte
bine insa si vibratiuni cari nu se aud. Dupa cum in lumina sunt
raze cari nu se va,d, tot astfel pot 11 sunete cari nu se aud. Sub o
anumita limita, 32 vibratiuni pe secunda, sunetul nu se mai aude;
iar peste o anumita limita, peste 20.000 vibratiuni pe secunda, ia-
ras nu se mai aude. Asa incat, ceeace se numeste sunet, sunt trans-
misiunile vibratoare ce sunt percepute de siniturile noastre. Astfel
find, intensitatea unui sunet nu este in general o masura a canti-
tatii de energie ce so transmite in tub.
Problema de a dirige undele prin tuburi nu prezinta nici o di-
ficultate; singura dificultate este de a concentra o cantitate impor-
tanta de energie.
Problema transmisiunii energiei prin vibratiuni mi-am pus-o in
modul urmator: la capatul unei conducte sa producem vibratiuni
reprezentand o,energie considerabila, conducta ne serveste de me-
diu de transmisiune, la capatul ceralalt se transforms vibratiunea
iaras in energie mecanica.
Problema este destul do grea din mai multe puncte de vedere:
undele ce se transmit prin aer sunt necesarmente foarte slabe din
cauza marei elasticitki a aerului. Atunci am investigat si posibili-
%tea transmisiunii prin alte medii si am studiat in special transmi-
siunea prin tuburi pline cu apa. Am constatat, in mod teoretic, ca
s'ar putea transmite cantitki considerabile de energie vibratoare prin
lichide. Intrebuintand o frecventa crestul de joasa, ca sa, nu se aucla
aceste undo, ne gasim in prezenta unui fel de curent do energie
pe care-I putem transmite prin tub si care are foarte mare analo-
gic cu curentul electric, dupa cum yeti vedea mai departe.
Nu Will intr.& in detalii prea amanuntite asupra teoriri undelor,
insa ar trebui sa va dau cateva explicatiuni asupra elementelor cari
fac ca o transmisiune prin unde sa fie posibilk Aceste elements
sunt: elasticitatea, massa, frecarea si pierderile.
Incepand a ma ocupa cu transmisiunea undelor prin apa, primul
lucru care mi s'a impus a fost necesitatea de a admits compresi-
bilitatea apei. data acest element admis, se poate demonstra ca se
pot' transmite unde prin apa si -aceste unde se pot calcula cu for-
mule matem6ce, intocmai cum se face in acustica teoria vibratiu-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
4 INGINER G. CONSTANTINESCV

nilor aeriene. Prin urmare, din punct de vedere teoretie, este po-
sibil de a transmits energia prin unde dirijate intr'un tub plin cu
apA.
Elementul care a lost foarte mult contestat in practicA, a lost com-
presibilitatea apei. Existenta undelor in ap& este ea Insas o proba
ca apa este compresibila. De altfel s'au Mout experiente foarte riguroase,
cari demonstrau compresibilitatea apei; cu toate acestea, printr'o tradi-
tiune, lumea a fost adus5, sa treads GA apa este incompresibila. Cel mult
se admi tea caapa, data este compresibilA, este compresibilA intr'un grad
ash de mic, Inca aceasta compresibilitate poate fi neglijatA. Totus aceasta
cornpresibilitate a apei nu este neglijabilA. Sa vA dau un exemplu:
data luAm o conduct& de 10 km. lungime si presupunem ca la ea-
patul acestei conducte punem un piston, pe care-1 mischm alterna-
tiv cu o manivela, conducta, find plinA cu apA, manivela avand o
lungime spre exemplu de 3 cm. numai, si invartind-o de 1000 on
pe minut, producem prin invartirea manivelei pulsatimii in aceastA
conductA de apA. La capatul celAlalt al conductei punem un rezer-
voriu care sa mantle conducts, plinA de apa. Dana am calcula ce
trebue sa se intample' in conduct& actionand pistonul si am neglija
compresibilitatea apei, calculul ne-ar duce la rezultatul ca presiunea
trebue sa atingA _30.000 atmosfere! Aceasta este o absurditate, pen-
trucA data Nom experienta, practica ne da numai 40 atmosfere.
Iata prin urmare ca nu putem sa neglijam compresibilitatea apei.
In fond, ce se produce In_aceastA conduct5.? Pistonul miscandu-se
trimite-o serie de unde, aceste unde circulA pe conduct5, cu viteza
sunetului; energia pistonului so transformA in energie vibratoare
care merge cu viteza sunetului in apa (cam 11/2 km. pe secunda)
si care se transrnite cAtre capAtul celalalt al conductei.
In hidraulicA, rnai toate tratatele incep expunerea studiului, afir,
mand ca apa este incompresibila sau ass de' putin compresibilA c&
putem neglija compresibilitatea ei. Cu toate acestea, una din apli.ca-
tirrnile hidraulice, care s'a intrebuintat do aproape de o suta de ani,
a fost pomparea apei in mine. Prima idee care a venit in mintea
unor oaineni, earl nu stiau carte multa, a fost s5, intrebuinteze o
pomp,' in fundul minei, actiona45, de doua coloane lichide, cari sa
fie miscate alternativ prin daub', tuburi. Plecand dela teoria c& apa
este incompresibila, tinand seams in calcul numai de inertia apei, s'a
ajuns la a se construi un fel de masini de pompare in cari, in mod na-
tural, numarul de pulsatiuni pe minut era extrem de redus: 10-20
pe minut. Aceste masini exists si in ziva de astAzi si maximul nu-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
5TIINTA. Soma 5

ma,rului de revolutiuni, cari s'au putut obtine, este de 30 pe mi-


nut. Ori am reusit sa lac masini, cari s produca la capatul unei
conducte foarte lungi pests 3000 pulsatiuni pe minut, numai pentrud,
n'am neglijat cornpresibilitatea apei in calculele mele si am pornit
astfel dela premise mai rationale.
Daca calcularn lichidele, trebue s& admitern c5, ole posed& mass&
si elasticitate: elasticitatea si massa sunt don& proprieVati ale materiel,
cari sunt absolute si nu se pot neglij& nici in calcul, nici in
practica. A lost de fapt traditiunea unei erori in hidraulic57-care a
prevenit gasirea stiintei sonice mai de vrerne. Nu-mi fac dar un mare
merit de a fi aratat pentru prima oar* ca energia mecanica se poate
transmits prin unde vibratoare. De astfel este si o chestie de psi-
cologie in perpetuarea unei erori: a fost destul sa se afirme dela ca-
tedra, -ea lichidele sunt putin compresibile, ca toata lumea s& fie
de acord oh intr'adevar sunt putin compresibile. Cu toate acestea,
Amagat a facut experiente riguroase si a dat coeficiente exacta
asupra compresibilitatii apei, uleiului si altor multe lichide. Dar ce
e curios, este c5, nimeni dat importanta practica cuvenit& a(ces-
tor experiente si lumea a persistat inainte in a consider& lichidele
ca incompresibile din punct de vedere practic. Toat5, lumea e de
acord 05, otelul e elastic: on a admite c5, otelul este elastic este
a admite c& este compresibil; toti inginerii admit elasticitatea ote-
lului si construirea resorturilor este bazat& tocmai pe compresibili-
tatea si elasticitatea lui. Totus foarte multi ingineri consider& apa
ca incompresibila; in construirea pompelor hidraulice, foarte des se
tine seama de elasticitatea otelului, dar so neglijeaj5, elasticitatea apei.
Ori proportiunea intro aceste doll& elasticitati este, urnatoarea: otelul
are un coeficient de elasticitate de 2 milioane kgr. pe emp., pe
cand apa numai 20.000, at Inc&t apa este de 100 on mai corn-
presibil& decal otelul. Dad, am lu& un tub de un rnetru lungime,
1-am umple& cu apa si am exercit& asupra apei o presiunede 1000
kg pe cmp., am vede& c& aceast& coloan& de apa s'ar Kurt& de
100 on mai mull deca,t o tija de fier de aceeas lungime si care
ar fi comprimat5, tot cu ,1000 kg. pe cmp.
0 alts cauz5, pentru care cred ea nu s'a ajuns mai de vreme la
transrnisiunea energiei prin vibratiuni, este un fel de conventiune
in lumea stiintifica, prin care se afirma ca energia degenereaza, child
se transform& in vibratiuni. Este usor a transform& cornbustibilul
in caldur& de exemplu, dar e foarte greu sa obtii din caldura corn-
bustibil, Tut, astfel se puteit crede, c5, dad. energia so tranEjrnite

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
6 INGINER G. CONSTANTINESCIJ

usor in vibratiuni, reciproca n'ar fi posibild, Nu era de altfel nici


o proba stiintifica a acestei pdreri, in care de altfel eu n'am crezut,
si atunci mi-am pus problema inversd: s transform vibratiunile in
energie.
Sunt multe feluri de energii ce se transforms din(r'una intr'alta;
unele stint reversibile, iar allele ireversibile. De altfel nu era ass
de usor a presupune ea, vibratiunile ar fi o forma de energie reversibild
in energie mecanicd cu randament inalt. De altfel nu se cunostea
decat un singur exemplu de energie vibratoare reversibila in energie
mecanica si aceasta este energia curentului electric alternativ.
Pe and fAceam teoria vibratitinilor, am gasit in formule cateva
relatiuni cari semanau foarte mull cu tole cunoscuto in electricitate.
In loc de a face teoria vibratiunilor pe bazele urmate de pildd de
Lagrange si Lord Ralleigh, am luato pe o cale mai practiert si, in
loc de a pleca dela ecuatiunile generale spre a ajunge la particular,
am plecat dela particular spre a ajunge la general. In electricitate
se ineepe prin a se da cateva definitiuni foarte simple, pe urrna
se explica cateva experiente si se aplicd rezultatul acestor experi-
ente in formule matematice. Astfel se obtin rezultate cari so pot
verified si ele prin experiente, dupd cum si bazele pe cari s'au inte-
meiat aceste transformari au fost verificate prin experientd. Ori ex-
perientele asupra elasticitatii sunt foarte simple; experientele asupra
massei sunt iardE,; simple. Astfel legile, cari leagd intro ele proprie-
tatile elastice si de greutale ale materiei stmt. legi foarte simple si
so apropie mult de legile din electricitate, earl se coup& cu capa
citatea electrica si cal inductiunea electrica. Din aceasta simpld
analogie am crtutat sd trag avantaje, si atunci, in loc de a porni dela
ieorii generale, am definit capacitatea sonich, inertia sonica, frictiu-
npa si pierderea, dupa cum se' face si in electricitate. Cu aceste
patru definitiuni am reusit sa", lac. teoria vibratiunilor, care nu di-
fora de teoria electricitatii decal printr tin fel de permutare de cu-
vinte.
A fost intamplare ca legea do frictiune sonica', s'a potrivit cu le-
gea rezistentei in electripitate, Formulele elementare find astful
identice in ambele stiinte, mi-a fost ?carte usor sa copiez, din elec-
tricitate ca dintr'un dictionart am luat o proprietate electrica si am
tradus,o in noua stiintd. Asa am Mout cu motoarele, cu rezonatoa-
rele si cu toate proprieratile demonstrate in electricitate, pe cari
atn reusit sd be traduc in elemente sonice. Am reusit sa traduc
astfel toate motoarele eleetrice in motoare sonice. Unui rezonator

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
SONIC

electric spre exemplu care descarca scantei ii corespunde In so-


nicitate un ciocan sonic, care descarca lovituri asupra nicovalei.
Analogiile sunt asa, de mars din punct de vedere teoretic, incat
unui inginer, care ar ceti o carte de sonicitate, i s'ar pare& c5, ce-
testa o carte de electricitate.
Prin urmare, ma gasiam in posesiunea unei formule de traductiu-
une si am inceput sa vad can sunt diferitele aplicatiuni practice
ale nouai stiinte.
In primul rand, aplicatiunile compresibilitatii lichidelor "stint destul
de.importante in ele insile: dupa cum, in electricitate, pot incarca un
condensator si-1 pot descarca la nevoie, tot astfel putem incarca o
butelie de otel in care aliem un lichid, comprimand lichidul la o
presiune foarte mare. Daca se comprima uleiu de exemplu intr'o bu-
telie, la 2500 atmosfere, reducerea volumului e aproape de 10%,
adica din 10 litri facem 9 litri. Ori aceasta diminutiune de volum
este conkderabil5. Cand lasam lichidul sa revina la volum primitiv,
energia e data cu deaintregul.
S'ar putea zice: bine, dar si cu aer se poate face aceasta expe-
perienta: daca comprimain aer intr'o butelie, immagazinam energie
mecanica, si daca facem expansiunea aerului, castigann energia inapoi.
Nu e tocmai asa, pentruCa aerul, dac5,-1 comprimam cu presiune
mare, se si incalzeste, ash moat energia depus5, in comprimare se trans-
forma in energie potentia15, de compresiune si energie calorifica,
care se raspandeste si nu se poate 5Ieci recupera toata energia ce am
cheltuit In comprimare, Daca comprimam insa un lichid, ridicarea
temperaturii este foarte mica daca o fi o fractiune de grad cen-
tigrad pentru 1000 atmosfere, asa meat mai toat5, energia se
transforms in energie potentiala, pe care o putem conserva si uti-
liza cand vrem.
Ca sa, ilustrez avantajele ce putem trage din compresibilitatea
lichidelor, am luat un obuz de tun, in care am pus uleiu. In obuz
era un cilindru si un piston in contact cu lichidul, arajant astfel ca
sa nu fie nici o scapare de lichid. Impingand pistonul pana in fund
si punand o greutate asupra piStonului, dupa ce am legal pistonul
cu o sarma, am comprimat lichidul din obuz la 1000 atmosfere.
La aceasta presiune, sarma care retinea pistonul se rupea si
energia potentiala din obuz, immagazinata sub forma do energie
elastica, arunca, pistonul afar5, impreun5, cu greuta,tea. Astfel, cu un
obuz mic, care continea un litru de uleiu, am reus,d s5, arunc o gra-
nata. la 150 rnetri, Energia puss in acest obuz era nurnai vreo 5

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
8 INGINER G. CONSTANTINESCIT

curse de pampa date de unbaietas. Daca acel baietas ar 11 voit sa


arunce granata cu mana, n'ar fi putut sa o arunce la acea distanta,
fiindca n'ar fi putut obtine concentrarea do energie capatata in felul
descris.
Se vede clar ca expansibilitatea lichidelor este un factor impor-
tant, din care putem trage foloase practice. Am mers mai departe, si in
lac sa ma limitez a arunca o granata, am luat un tub de atel in
care au intrat trei litri de uleiu; comprimand uleiul la 2.000 at-
mosfel.e, am reusit BA arunc un obuz de 8 kgr. la 500 metri, asa.
incat deja ma apropiam de efccte balistice importante.
Presiunea de 2000 atmosfere este de acelas ordin cu presiunea
ce se produce in tunurile obis,muite prin explozibile. Tata, deci ca
lichidele, comprimate la presiuni foarte marl, sunt imediat indicate
ca sa produca energie momentana, sub presiuni considerabile.
Perfectionand acest aparat, am reusit sa fac un tun cu care am
aruncat o bamba de 100 kgr. la 1500 metri fara foc si fara sgomot.
Acest rezultat este destul de interesant; din nefericire experienta
a fost facuta cu mult prea tarziu, neputand-o apnea in timpul rasboiului.
V'am dat aceste exemple pentru a impresiona publicul asupra
faptului, ca compresibilitatea apei este un factor ce nu se poate ne-
glija. Negljarea in trecut a compresibilitatii lichidelor a Mout ca
multe aplicatiuni practice, cari astazi sunt dovedite, nu s'au putut
descoperi mai nainte.
Este un pericol stiinta fara experimente: autoritatea shin tifica re-
useste cateodata a impune idei eronate in mintea studentilor si ge-
neratiunilor viitoare in asa fel, ca nimeni nu se gandeste mai tarziu
sa verifice lucruri cari, prin o consimtire generala, au fost trecute
in randul cunostintelor pozitive. De altfel timpul nu e departe Gaud
do pilda o formula, gresita a lui Newton a prevenit gasirea aero-
planelor pe tale teoretica. Unii au ajuns, prin matematica, cu aju-
torul acelei formule, sa demonstreze ca pasarile nu pot sa sboare;
s'a Mout insa experienta si s'a dovedit ca... pasarile pot sa sboare.
De altfel lucrurile s'au aranjat prin schimbarea formulei si s'au in-
ventat de atunci s i aeroplanele.
V'ain dat cateva exemple de aplicarea compresibilitatii lichidelor;
dares sa, va dau cateva exemple si asupra aplicarii transmisiunii
energiei dela un punt la altul prin unde sau, cum zicem acum,
prin transmisiune sonica. Deoarece sonicitatea ca sai dam o de-
numire analoga cu electricitatea este o stiinta ash de apropiatA
de electricitate, in formula ar trebui sa rezulte ca si aplicatiunile

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
T11NTA SONICA 0

ei practice -sA meargA paralel. Intr'adevAr putem face in sonicitate


Coate aplicatiunile cari au fost facute de e]ectricieni. Una din aplica-
tiunile cele mai curioase este transmisiunea caldurii la distant5, prin
vibratiuni.
Ca sA produc caldura prin vibratiuni, am luat un generator so-
nic, care consist dintr'o pompA: un -simplu piston care so mic
alternativ Intr'un cilindru. Din cilindru pleaca un conduct care este
in comunicatie cu o butelie de otel plina cu apa. Aceasta butelie
corespunde cu ceeace in electricitate numini un condensator electric.
Mai departe continuum conducta si o portiune din conduct o in-
trerupem printr'un tub cu diametru foarte mic, spre exemplu un
tub de -un metru lungime invartit in spiralA si avand un diametru
interior de 2 .mm. La capAtul acestui tub punem Inca o butelie plinA
cu apA. Acest aranjament, din punct de vedere hidraulic, este o.absurdi-
tate. Vorbesc de hidraulick neglijand compresibilitatea apei. Dac5, tinem
seama Insa side acest factor, lucrurile stau altfel: incepand sa miscarn
pistonui ,alternativ printr'o biela si a manivelk se produc pulsatiuni
in butelia dela inceputul conductei. AceastA butelie devine un fel
de generator de unde sonice. In tubul nostru circulA atunci unde, cari
sunt fortate s5, treacA priri tubul eel subtire si din tubul subtire sh
treaca inainte in butelia dela capAtul conductei. Miscarea e posibila
din cauza compresibilitatii lichidului si din cauza posibilitatii trans-
rnisiunii energiei prin unde. Energia ondulatoare InsA, trecAnd prin
tubul subtire, produce caldura intocmai ca si in electricitate.
Cu aparatul pe care 1-am facut am dobandit o temperature de
mai mult de 100 grade. Tubul, find Invartit in spirals, putem in-
troduce in acest serpentin un pahar de apa care incalzindu-se, peste
2-3 minute, a inceput s5, fiarbA. Conducta care aducea energia so-
nic& in acest tub insa rarnane5, rece si, cum intrebuintam apa', ca
mediu de transmisiune, am dovedit oh e posibil SA transmit energie
calorifica printr'un tub cu apa rece.
Explicatiunea totus e foarte naturals, fiindca densitatea curentului
sonic in tubul col mic este foarte mare si se produce o pierdere
prin frecare sonick intocmai cum se produce prin rezistenta ohmic&
in electricitate.
Putem merge mai departe cu experienta: in loc sa lAsarn tubul
eel mic s5, incalzeasca apa la 100 grade, putem, IntrebuintAnd un ca-
lorimetru, s facem ca energia -s5, nu mai poat5, raffia dela tub, ci
sA so acumuleze. Astfel find, in mod teoretic, putem face ca acest
tub s5, se poatA incalzi phria, la orice temperature. Limita la care tem-

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
10 ING.INER G. CONSTANTINEECil

peratura din acest tub va ajunge depinde de punctul de ebulitiune al


lichidului din interior, fiindch apa din tubul spiral iea de sigur
aceeas temperature ca si tubul. Eu am aranjat, in experienta ce am
facut, ca presiunea medie sh fie aproape 100 atmosfere. La aceasta
presiune apa nu fierbe nici la 500 grade, ass incat punand tubul
in vats, vata s'a carbonizat. N'am mers mai departe ca sh arat oh
acest tub s'ar putea face rosu, fiindc5, sudurile tuului s'au topit,
iesind din tub aburi supraincalziti, ceeace era, de asteptat. Asa dar
din aceeas conduct5 putem lua apa rece, apa caldh on aburi supra-
inchlziti.
Transmisiunea chldurii prin unde sonic() poate sa, aib5, si aplica-
tiuni practice, lush eu am facut-o mai mult din punctul de vedere
al interesului stiintific, ca sh arat diferinta enorma intro efectele
sonice si efectele hidraulice. Dach am fi plecat dela ipoteza inborn-
presibilitatii lichidelor; experienta ce v'am descris, evident n'ar fi
fost posibil5,.
Child am cerut brevetul asupra acumulArii energiei, bazat pe corn-
primarea lichidelor, am fost refuzat in Statele Unite, pe motivul eh
masinile mole nu pot functions; on aceste masini. functionau, erau
in fiinta la Londra, si a trebuit marturia sub jurAmant a unui membru
dela Royal Society" din Londra ca sh se conving5, Patent Office"
din Washington, eh aceste inventiuni nu sunt imposibilitati. Nu spun
eh lumea nu stia oh lichidele sunt compresibile, dar nu o stia destul
de bine si a trebuit inthiu demonstrat prin experiente frapante nu
numai eh sunt compresibile, dar ca elasticitatea for este un factor
important in industria mecanich.
In loc de a intrebuinta, acumulatoare hidraulice ordinare, putem
introbuinta chteva buteill, obuze vechi astupate bine, in earl corn-
prifham lichidul la o presiune foarte mare. Aceste aparate costa cu
mult mai putin ca un acumulator hidraulic obisnuit.
0 alth aplicatiune s'ar putea, face la resorturi:,-un obuz, in care
e introdus un piston si care e plin cu un lichid, poate servi drept
resort, care sa reziste la presiuni enorme. Piston-ul intrand in lichid,
11 comprima, iar sand incarcatura ce d, pa sa pe piston descreste,
elasticitatea lichidului impinge pistonul la punctul initial.
O aplicatiune a transmisiunii prin vibratiuni, care nu este de fapt
decitt o consecinta a aplichrii elasticitatii lichidelor pe o scare mai
intins5., este distributiunea de puteri in fabrici, intocmai cum se face
ast5,zi cu motoare electrice. Multe probleme industriale n'au fost re-
zolvate practic do electricitate.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
$TIINTA SONICA. It

Este usor a transmite energia, electric la distante mari cu un


randament destul de bun; sand este vorba !Lisa de distributiunea
energiei electrice, aparatele electrice sunt ash de putin eficienfe,
adioh randamentuL for e ash de jos, incht, din punct de vedere co-
mercial, nu renteazh. Deaceea mai toate fabricile, chiar si cele mo-
derne, and instaleaza masini intr'un atelitr, prefer& sa intrebuinteze
sistemul cu transmisiuni de curele, vechiu de chteva sute de ani,
cari sunt insa mai economice din punct de vedere oomercial. Trans-
xnisiunea sonich rezolva aceasta problem5,, in sensul ca so poato
atach fiecare masina, fiecare strung cu un motor sonic independent,
acest motor fiind legat prin tuburi cu instalatiunea centrala, undo
energia e produsa de o main de aburi, sau de un motor cu ex-
plozii sau orice fel de putere mecanica. Tuburile de transmisiuni
sonice sunt mult mai putin periculoase decht conductele electric,
apoi aparatele de control, robinetele de pornire sau de oprire ale
motoarelor sonice sunt mult mai ieftine. Motoarele costa aproape
jumatate sau chiar o treime din costul motoarelor electrice de
aceeas putere. Greutatea motoarelor e cam in aceeas proportie del /3.
Asa incht, in ceeace priveste distributiunea energiei, sonicitatea o iea
Inaintea electricitatii.
In ceeace priveste transportarea energiei la distant() foarte mari,
este probabil ea electricitatea are- sa aibh monopolul, flindc5, tubu-
rile sonice sunt in general mai scumpe decht conductele electrice
aeriene. Asifel find, intrevad posibilitatea unei lucrari armonioase in-
tre electricitate sj sonicitate., Spre exemplu in_ terenurile noastre
petrolifere s'a gasit ca e mai convenabil a se transmite energia
electrica dela Aistanth si a se atach diferitele aparate prin motoare
electrice. Riscurile de incendiu si delicateta motorului electric insa
se ,pun la aceasta aplicatiune si atunci transmisiunea sonica va in-
tervene in curand ca o legaturh de unire intro sonda si curentul
electric: s'ar putea aduce energia elearica la o statiune centrala,
jar dela aceasta statiune centrala sa o transformam in energie so-
nica si s'o transportam apoi la sonde prin tuburi de fier. In aceste tuburi
ar putea sa circule chiar pacura ca mediu, sau petrol ori apa, iar
sondele ar fi actionate de motoare sonice, cari nu prezinta nisi un
pericol, sunt extrem de simple, pot lucra fara atentiune speciala
chiar sub aph, in noroiu, in orice conditiuni cat de grele.
Intrebuintarea motoarelor sonice in fabricile moderne va elimina
toate transmisiunile prin curele. Chiar si costul va fi mai ieftin cu
timpul, ch-Ci chiar data transmisiunea prin curele este mai ieftinh deck

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
12 INGINER G. CONSTANTINESCU

cea sonica, totus o economic s'ar realiza la constructiunea atelierului,


care n'ar mai avea, nevoie sa fie de o zidarie atat de solids, ne mai
find nevoie sa sustina toate rotile si fieraria cea Brea, necesara
in transmisiunea cu curele.
In motoarele sonice nu intra decal fonta si otel; in motoarele
electrice intra oteluri destul de scumpe, intr5, cupru, mica si fel de
fel de produse cauciucate si deaceea dat find ca un motor sonic
o foarte robust, poate s dureze indefinit, pe cata vreme motorul
electric are nenumarate piese cari cu timpul se deterioreaza.
Alt teren de aplicare al transmiiunii sonice este in rezolvarea
unor problem in cari transmisiuriea electrica nu se putea, aplica
de loc, de pilda la aeroplane. Tendinta astazi la aeroplane este
de a se ajunge la o 'putere Inecanica din ce in ce mai mare. Astfel
s'au Mout aeroplane do 1000 si 2000 cai putere, iar acum in timpul
din urma, se studiaza aeroplane de 5000 cai. Ori ca s se obtie
aceasta putere enorma, este nevoie de mai multe motoare. Am in
studiu, acum, un aeroplan In care 8 motoare vor fi instalate in na-
cela aeroplanului; acestea ataca 8 generatoare sonice, iar 4 elite
puse la aripele aeroplanului sunt atacate de 4 motoare sonice.
Instalatiunea corespunde intocmai felului cum s'ar face intr'o insta-
latiune centrala de distributiune electrica.
Am Mout un motor sonic de aeroplan numai ca experienta ci am
reusit sa fac un motor do 180 cai numai cu 30 kgr. Daca am pune
problema unui inginer electrician, n'ar putea sa Lea un motor elec-
tric de..180 cai putere, decal in greutatea de eel putin 1000 kgr.
Un alt teren de aplicatiune al undelor sonice este la ciocane.
Un ciocan sonic este o marina foarte simple: un piston cu miscari
alternative. Acest piston impinge asupra unei masse care oscileaza
intro doua resorturi. Massa si cu resortul formeaza un rezonator
sonic. Undele can afimenteaza ciocanul sunt convertite in energie
de oscilari ale ciocanului, care descarca fiecare lovitura pe o nico-
vala. Energia trece aproape integral din unda in lovituri asupra nicovalei.
Randamentul unui astfel de ciocan este foarte inalt. Am faculun
ciocan cu care se taie otelul i care servete si la nituit, de un cal
putere, si care facea acela lucru ca un ciocan pneumatic, intrebuin-
land aer comprimat de 8 cai putere. De altfel este cunoscut ca in-
clustria aerului comprimat pentru ciocane in mine sau cariere este
foarte risipitoare: din 100 cai putere, -numai 5 se intrebuinteaza
efectiv la scule, pe cand aceeas instalatiune, cu transmisiune sonical
din i00 cai ar intrebuinta, 80 cai in mod efectiv,

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
$T11NTA. SONICA 13

Alt teren de aplicare al motoarelor sonice este la pompe si


aceasta se concepe usor, pentruca pampa este un aparat cu miscari
alternative, iar undele find alternative, so suprima toate organele de
rotatiune: lagare, roti; astfel pompele sonice devin extrem de simple.
Aceste pompe pot lucra' cu totul sub apa, cu motor, cu tot ceeace
nu so poate face cu un motor electric.
Un teren de aplicatiune foarte important este la vapoaro, unde
este nevoie, dela a turbina cu rotatiuni foarte inalte, sa se obtina
miscari rotative recluse la helice.
A Post o mare perfectionare in masinile cu aburi interventia tur-
binei cu aburi, insa in acelas timp si o mare greutate: aceea de a
se acupla cu helicea. 0 turbin5, de aburi trebue sa se invarteasca
extrem de repede,_ca sa alba randament, pe and helicea foarte
incet ca sa alba randament important, asa ca o dificultate 'Area c5, se
loveste de cealalta. In ultimul timp insa s'a reusit a se face angre-
naje pentru puteri foarte magi si vapoarele moderne intrebuinteaz51
aceste angrenaje pentru a reduce numarul invartiturilor turbinei la
helice. In aceasta combinatiune insa nu se poate face mersul inners
al helicei. Problema se rezolv5, mult mai bine in mod sonic: se su-
prima arborele de transmisiune la vapor, se inlocueste c1 3--4
conducte sonice. Helicea- e aplicata direct la motorul sonic si se pot
obtine invartituri cat de putine dorim. Cu acest aranjament supri-
mam toate inconvenientele turbinei Acuplate la helice, suprimam si
tunelul vaporului, iar manevra se face intreaga pe circuitul sonic;
cum s'ar face pe unul electric.
In fabricile metalurgice este iar nevoie de motoare, cari s in-
varteasca foarte incet rulouri de laminoare, de exemplu. Motoarele
sonice sunt indicate in aceste cazuri. Se pot face motoare sonice
cari s5, se invarteasea cu o singura revolutiune pe minut, ceeace
este aproape o imposibilitate cu electricitatea.
Unul din terenurile cele mai indicate pentru transmisiunile sonice
este- transmisiunea energiei dela motoarele cu explozii la masinile
la cari trebue un cuplu de demaraj foarte puternic, spre exemplu
la tractoare. Motoarele cu benzina, in general, pot sa mearga cu vi-
teza foarte mare, insa au cuplu constant; ceeace se cere, insa la
tractoare este un cuplu variabil: la porniro mult mai puternic, in
mers mult mai mic. Din aceasta pricina lumea a fast fortara sa in-
trebuinteze angrenaje si schimbalore de viteza. Prin combinarea
unui generator sonic cu un motor sonic, putem realiza un tractor,
la care se pot suprima toate organele intermediare.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
1t INGfNER G. dONSTANTIN2z,Ctf

Ceeace am zis ca aplicare la tractoare se apnea si la automobile,


locomotive, camioane si altele. Asa incat, in tot ceeace priveste pro-
blemele de tractiune, noua stiinta deschide orizonturi cu totul noua.
Acelas lucru s'a incercat si prin eletricitate si s'a retisit in multe
cazuri, insa masinile electrice sunt -mult nisi scurnpe si mult mai
grele. Apoi un motor electric la, demaraj se incalzeste: motorul sonic
la demaraj nu se incalzeste, ci toata energia care se pune ridica
presiunea foarte SUS si pe urma se stabileste un fel de echilibru.
Deci la demaraj, in loc, sA, avem caldura, avem presiune, on presiu-
nea nu absoarbe energie, cat timp vehiculul n'a pornit din loc. Aici
este un avantaj: in be sa incalzina motoarele la pornire, cum se
IntamplA cu cele electrice, ele raman reci. La tramvaie, la tractiunea-
pe cafe ferate, aceasta este un avantaj foarte <important.
Una din aplicatiunile stiintei sonice, care este foarte curioasa, este
la taierea sticlei. Am Mut un alternator sonic, care produce 500
vibratiuni pe secunda si am cAutat sa vad cari sunt efectele vibra-
tiunii asupra unui ciocan in miniature. Acest ciocan, care apasa asupra
unui ac de otel, avea proprietatea de a taia sticla intocmai ca dia-
mantul. Otelul, chiar data nu e mai tare ca sticla, tot o taie prin
percusfuni foarte dese, cari se produc asupra sticlei.
Aceasta este un teren neasteptat, fiindca aceasta proprietate se
apnea nu numai la sheik Gaol am incercat si asupra cuartului si
pietreler extrem de dure si am reusit a le taia prin acest procedeu.
Dela aceasta jue'arie era un ciocan care nu cantaria nici 30 de
grameam studiat, cu un prieten al meu, o marina mare petru per-
forarea de tuneluri. Cu cateva zile inainte de a pleca din Londra,
am incercat marina, care pulverize granitul si-1 transforms in praf.
Idea prietenului meu este s sape un tunel in grain t prin pulve-
rizarea rocei. Aceasta deschide un orizont nou, pentruca tunelurile
in granit sunt foarte costisitoare. Astazi se fac prin explozibile si
prin perforatori cu aer comprimat, pe cand,, prin aceasta aplicare
a nouai stiinte, se poate face un tunel intr'un munte de granit printr'un
aparat, care sa mearga in mod continuu pulverizand roca, praful find
transportat la distant:), printr'un curent de apa.
Fiindca veni vorba de generatoare de inalta frecventA, o aplica-
tiune care mi-a veint in gand, a fost intrebuintarea for la semnali-
zare. Ain Mout aparate cari produc sunete in aer sau sub apa si
cari absord foarte putina energie. Un fluer cu aburi abia cu zece
cai poate produce sunetul pe care un aparat sonic it produce eu o
jumatate de cal.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
STIIN TA SONICA 15

Ridichnd frecventa, am reusit sa fac o marina care sa produc


20.000 vibratiuni pe secunda. Deja ne departam de vibratiunile or-
dinare; nu mai avem nici un simt prin care sa percepem acesie
unde. Marina se poate auzi pang la un moment, cat timp frecventa
este sub aceasta limita de 20.000 vibratiuni, dar pe urma nu mai
percepem sunetele. Naste mum intrebarea: ca,ri sunt proprietatile
fiziologice ale undelor peste limita audibilh? lntr'una din zile, pe
and aveam un aparat de frecventa de 500 vibratiuni pe secunda,
am incercat sa produc prin ciocniri unde de 100.000 pe secunda
asupra unei bare de otel. Aceasta bara era fixata intr'un mailer de
lemn. Nu stiu data este o iluzie, insa a Post verificata de mai multi
prieteni: tinand maim pe aceasta Wait' silovind bara cu ciocanul
sonic cu 500 pe secunda, aveam impresiunea de caldura in mana.
S'ar putea zice ea aceasta caldura era rezultatul frictiunii intro ma-
nor si mana, dar indata ce opriam loviturile, simfiam rece. Daca
manerul s'ar fi incalzit prin frecare, n'am fi simtit imediat rece, ci
numai dupa Maya trecere do timp. Atunci s'a nascut intrebarea:
nu cumva _caldura o fi o manifestare a vibratiunii sonore do ordinul
100.000 sau mai sus pe secunda? Probabil ca aceasta frecventh este
Inch prea jos, ca sa produca vibratiuni calorifice, dar se poate ca
lemnul In care era otelul sa fi rezonat la frecvente Inuit mai Waite,
sub impulsiunea vibratiunilor 100.000 pe secunda ale barei de otel.
La aceasta experienta a asistat si d-1 G. G. Thomson, care-mi
spunea ca si Tyndal Mouse aceeas ipoteza: ealdura n'ar fi decht vi-
bratiuni mecanice ale mediului care no ambiaza.
Efectele fiziologice ale curentilor sonici, cam Bela 200 pang la
1000 pe secunda, sunt foarte interesante: data tinem o teava prin
care tree vibratiuni puternice de 500 pe secunda, vibratiunile se
simt in mana pang aproape de umar. Impresiunea este analog'aim-
presiunii pe care o avem, (lac& un curent alternativ trece prin corp.
0 bobinh de inductiune da cam aceeas impresiune, ca si vibratiu-
nile sonice. Astfel find, ar fi interesant de vazut, dach nu tumva
s'ar putea aplica, acesti curenti in medicina. In multe cazuri, in me-
dicina, (wed ca ar fi important sa se poata produce o vibratiune a
tesaturilor, care sa n'aiba inconvenientele vibratiunilor electrice. Cu-.
rentul electric se adreseaza mai mull nervilor si nervii indirect lucreaza
asupra muschilor; pe cand vibra,tiunea sonica este o vibratiune me-
canica, care se adreseaza direct tesutului.
Fiincica suntem aproape la sfarsitul conferintei, as vrea numai sa
fac o mica aluziune la inceputul ei. Am pornit dela armonie, ea sa

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
16 IRGINER G. CONSTANtINESed

ajungem la legile curentilor sonici si la intrebuintaxile for' industri,


ale. Perfectionand stiinta sonica, cred ca, va fi posibil de a se 031
explicatiuni mule mai simple in alte domenii, spre exemplu in do-
meniul electric.
Ambitiunea teoreticianului este totdeauna mare, fiecare vrea s
faca, teorii noua, insa teoriile cari se fat in electricitate pot fi tot
atat do putin de justificate ca si teoriile can s'ar putea face in so-
nicitate. 0 idee general& este ca energia mecanica nu poate s& mearga
mai repede deck sunetul in mediul in care . transmitem. Ori ,am
gasit eh se poate foarte bine ca energia mecanica sa mearga mai
repede deck sunetul. Am calculat conducts sonice, prin cari am putea
trimite unde, cari sa mearga spre exemplu cu o viteza de 10.000 metri
pe secunda, sau chiar 100.000 motri pe secunda.- Ori data avem
posibilitatea sa facem s creasca sau sa scurtan undele dupa vointa
noastra in mediile materiale, nu vad nici o ratiune de ce nu am face
o teorie noua a diferitelor miscari vibratoare in mediul material si pe
urma s'o aplicam la electricitate, caldura, sonicitate si alto feluri de
e nergii.
Una din consecin tele teoriei transmisiunii sonice este, ca data avein
o conducta foarte lunga, nu putem invarti generatorul deck cu o
anume selectiune de frecvente, cari difera unele de allele prin in-
tervals definite. Acestea sunt frecventele cari impart lungimea tu-
bului intr'un numar intreg de lungimi de semiunde ass, incat revo-
lutiunile generatorului posibile nu pot fi reprezentate de o functiune
continua. Aceasta este o indicatiune ca numerele intregi au mare
influent& asupra frecventelor posibile in transmisiunea sonica. De altfel,
in armonie numerele intregi sunt bazele armoniei. 0 conducta so-
nica se imparte tot ass in numere intregi de lungimi de unda. Daca
punem mai multe generatoare, pe aceeas conductg, ar fi foarte po-
sibil sa invartim unul la 1000 revolutiuni, altul la 2000, altul la
3000 spre exemplu, insa nu la 1015 de pildA. Prin urmare cupla-
rea generatoarelor sonice pe o linie este legata de teoria acordurilor
muzicale; ele se pot invarti numai la frecvente cari sunt intro ele
intr'un raport de numere intregi. Ori ca ar fi o lege foarte gene-
rala in natura, ea lucrurile se petrec numai dupa legile armo-
.

niei; numerele intregi ar conduce atunci distributiunea vibratiunilor


de orice natura. Ar urma ca este imposibil do a transmite energia
printr'o serie de frecvente, cari nu se au intre ele in numere intregi.
Daca ne ganclim la teoria atomics in chimie, vedem ea legi ana-
loge se prezinta, si acolo. Numerele intregi in chimie au facut sa

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
STIINTA SONICA. 17

se confirme teoria atomilor. Am putea foatre bine Insa sa imaginam


o teorie a vibratiunilor elementelor ca baza a chimiei si atunci
aceste numere intregi in chimie n'ar fi cleat exprimarea faptului,
ca combinatiunile chimice nu sunt decat acorduri armonice ale unor
vibratiuni ale materiel.
In acordurile muzicale avem acorduri consonante si acorduri diso-
nante; foarte probabil ca si in natura fenomenele se impart in doua
clase: fenomene consonante si fenomene disOnante. Cele disonante
nu pot sta de sine statatoare, tind catre forme mai simple, cari sunt
formele consonante sau armon\ice.. In chimie acelas lucru: combina-
tiunile se aranjeaza sa fie in raporturi intregi, cat se poate mai simple.
Cu cat combinatiunile sunt mai complicate, cu atat sunt mai insta-
bile. Asb, incht incet, incet cred ca daca as continua conferinta, no-
am ntoarce indarat la muzica.
De sigur impacienta D-Voastre a intrecut limita admisibila. Voik
terming deci aceasta cuvantare cu constiintaimpacat5,, ca rni-am Mout
datoria placut5, de a va face o comunicatiune care, in orice caz, a
lost ascultata cu bunavointa. Marturisesc canu-mi fac iluzia a fi fost
prea clar in expunerea mea, in orice caz ma consolez cu constatarea
ca ar fi fost foarte greu sa se poata face mai bine cu un .subiect
atat de tecnic si special, intro expunere care sa fie pe intelesul tuturor.
Va multumesc dar, Doamnelor si Domnilor, pentru amabilitatea
de a fi venit la aceasta conferinta si sper ca nu v'a obosit prea
mult cuvantarea mea.

2
Anolele A. R. Tom. XL. Memo/411e Sect. $1iinfifice.

www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro
www.digibuc.ro
www.dacoromanica.ro