3.2.

FORMAREA FLUXURILOR RUTIERE SAU CURENILOR DE CIRCULAIE

Autor: Daniela FLOREA
Cnd un observator nregistreaz n intervalul [0,t] un numr N(t) de autovehicule
care traverseaz o poriune oarecare de drum, se poate vorbi despre un flux rutier
sau un curent de circulaie.
Cnd seciunea drumului se refer la un drum cu mai multe benzi de circulaie pe
sens, observarea se refer la o singur band de circulaie, putnd fi observat un
singur vehicul la un moment dat.
n cazul n care se nregistreaz un flux important, reprezentarea poate fi
realizat, ca n figura 3.1 att printr-o curb discret (sub forma unor trepte de
nlime egal cu unitatea i lime egal cu intervalul de timp dintre vehiculele care
se urmresc) ct i continuu prin netezirea acestei curbe n trepte cu ajutorul unei
curbe continui.

Figura 3.1: Formarea unui flux rutier

Semnificaia notaiilor folosite n figura 3.1, este:
M(t) numrul de vehicule exprimat ca funcie discret;
~
M (t ) - numrul de vehicule exprimat ca o funcie continu (exist derivata
~
~ dM (t )
funciei N (t ) , deci );
dt
~
dM (t )
q (t ) = - intensitatea traficului rutier;
dt
Dac se nregistreaz curba sosirilor i curba plecrilor ntr-o anumit locaie pot fi
determinai parametrii unui ir, aa cum este explicat n detaliu n capitolul privind
teoria irurilor de ateptare, figura 3.2.
 Figura 3.2: Determinarea ntrzierilor vehiculelor i a numrului de vehicule din ir
n cele ce urmeaz se neglijeaz existena i influena nodurilor de circulaie
(intersecii, piee, puncte de intrare pe autostrzi etc) i ca urmare, se va studia
desfurarea traficului rutier (a circulaiei autovehiculelor) pe o anumit poriune de
drum, X i ntr-un anumit interval de timp, T.