Sunteți pe pagina 1din 4

Anginele

Angina = boala acuta de cauza infectioasa determinata de diversi agenti la nivel oro-faringian, cu
afectarea amigdalelor (amigdalita) si a sistemului limfatic nazal (adenoidita frecvent la copiii f mici)
Clasificare
- dupa etiologie:
1. primare: infecioase (rujeol, rubeol, inf. urlian - debut cu angin faringian)
2. secundare date de :- ageni fizici - ingestie de sod caustica, radiaii
- boli sistemice, leucemii, limfoame
- virusurile sunt cel mai frecvent incriminate
- dupa agentul incriminat: virala, bacteriana, fungica, parazitara (rar, in Africa)
- dupa morfologie:
- alba: - virala data de VEB (mononucleoza)
- bacteriana difterie
angina pultacee
angina Vincent (flegmon de planseu amigdalian)
angina fusospiralara
angina lacunara/criptica
angina ulcero-necrotica (Streptococ, B. anthracis G(+), Klebsiella/Piocianic G(-)) la
imunodeprimati
angina gangrenoasa (anaerobi)
- fungica la imunosupresai, aspect albicios, cazeos, apare dup antibioterapie de lung durat
(ampi, doxa, tetra,)
- diagnostic: mediu Sabouraud de cultura
- tratament: antifungice (Stamycin, nistatin)
- rosie: - virale date de rhinovirusuri, virus gripal,v. paragripal, adenovirusuri, enterovirusuri, v.
Hepetice
- bacteriene data de Streptococ -hemolitic de gr A (cel mai frecvent) angina
pultacee/eritemato-pultacee
Stafilococ; Mycolasma; Chlamydia; Neisseria meningitides
Angine virale
- cauzate de virusi cu tropism pt sistemul limfatic nazal si faringian: adeno, rhino, gripal/paragripal,
enterovirusuri, herpetice
- orice amigdalita are adenoidita si invers
- receptivitate universala apar mai frecvent la scolari, adolescenti; rar la adulti
- nu exist imunitate incruciat episoade repetate n perioade de imunitate sczut
- cale de transmitere: respiratorie (picturi Flugge) orofaringe / nas multiplicare cu inflamaie
necroz bacterian
- anginele virale pz sunt date de adenovirsuri si rhinovirusuri
- exista si infectii mixte, viro-bacteriene
- majoritatea sunt rosii
Clinic
- debut insidios, febra creste scalariform
- odino/disfagie
- hiperemie faringiana (amigdale + lueta) + elemente suplimentare hipertrofie amigdaliana, edem al
luetei, congestie muc buc
- angina este prima manifestare sau apare concomitent cu alte boli (angina rujeolica apare inainte
de eruptie)
- adenopatii submandibulare / laterocervicale / occipitale: rubeola mari; rujeola mici
* angina din rujeol are aspect de picheteu hemoragic (violaceu) la nivel faringian
- pot aparea manifestari cutanate: vezicule (HVZ), granulatii (enterovirusuri)
- dupa 2-3 zile febra scade lent, scalariform
- durata 6-7 zile
Laborator
- HLG nu are rol important: leucocite N/leucopenie, cu limfocitoza, fara neutrofilie
- VSH N/
- examene virusologice - Ac antivirali (apar la 6-7 zile de la infectie), ELISA, imunofluorescenta
cercetare
Dg diferential - adenopatii generalizate (rubeol, adenoviroz);
- tulb digestive (enterovirusuri);
- exantem (adeno/enterovirusuri)
Tratament simptomatic: gargar cu subst dezinfectante; AINS; antitermice

Angina pseudomembranoasa (alba)


- data de VEB
Clinic: - amigdale: de la polul inf la cel sup apar depozite care seamana cu cele din angina difterica dg
diferential
- in infectia cu VEB: depozitele se desprind usor, nu se refac, iar daca sunt puse in apa se
dezintegreaza
- in difterie: depozitele se desprind cu greu, cu sangerare abundenta, si se refac, uneori chiar se
extind la nas complicatii; in apa raman integre
- HSM, adenopatii generalizate, febr
Laborator: ELISA+ leucogram limfocitoz ; VSH N/
Tratament: AINS + toalet local
Angine bacteriene
- cea mai frecventa este cea streptococica Streptococ -hemolitic de grup A
Streptococul
- exista persoane cu portaj cronic de streptococi sursa de infectie prin picaturile Flugge
- patogenie: multiplicare in orofaringe manifestari locale diseminare hematologica manifestari
generale
- streptococul are structura complexa si un bagaj enzimatic si antigenic bogat; proteina M este
elementul cheie in infectie
- poate da afectiuni imunogene (nu se mai repeta) sau repetitive
- mai rar la copii mici si sugari (de obicei virale)
- la copii mici si sugari da:
- impetigo
- intertrigo (dermatoza strepto-stafilococica localizata in pliurile cutanate fesiere, axilare,
retroauriculare etc)
- keilita angulara (zabaluta)
- la copiii prescolari/scolari da mai mult angine si scarlatina (niciodata la copiii pana la 3 ani, mai des
la 10-11 ani)
Clinic
- debut brusc cu febra, frison, cefalee
- in zilele urmatoare se instaleaza odinofagia, adenopatia cervicala submandibulara
- in lipsa tratamentului febra periculoasa (la copii: convulsii febrile)
- examen local:
- limba saburala
- hipertrofie amigdaliana
- hiperemie intansa la palatul moale (semidisc pana la palatul dur), uneori dispusa in flacara
* dg diferential cu angina virala
- limba capata treptat un aspect tipic: limba streptococica (sau scarlatiniforma) = limba
zmeurie
- incepe exfolierea mucoasei linguale de la vf limbii aspect de V lingual (z 7-8) care se mareste
si ajunge la baza
- stabileste dg de angina streptococica
* in scarlatina recent au aparut numeroase atipii
Laborator: leucocitoz cu neutrofilie +/- eozinofilie la streptococ; VSH crescut; ASLO
exudat faringian obligatoriu
Examene obligatorii la intrarea copiilor in comunitate: exudat faringe; examen materii fecale +/- rx
pulmonar
Tratament: etiologic penicilin G (dc alergie macrolide sau cefalosporine; ) i simptomatic
Profilaxie streptococica: igien personala, tratament purttori, evitarea aglomeraiilor
Angina eritemato-pultacee (alba?)
- data tot de streptococ
- depozite care coafeaza amigdala bilateral care evolueaza de la depozite ascunse in criptele
amigdaliene angina lacunara diseminare la flegmon amigdalian sau angina de planseu
(Ludwig complicatii frecvente, trat chirurgical)
Scarlatina
- data de Streptococ
- boal transmisibil a copilriei, cu declarare obligatorie i izolare n spital
- apare in focare epidemice
- cel mai tarziu la 13-14 ani, f rar la varstnici
- frecven crescuta toamna i iarna, in zonele temperate, dar si in zone din Africa
- recent au aparut forme mitigate clinic
- surs: bolnav la sfritul incubaiei; purttor snatos de strepto grup A; perioad de stare netratat
corect
- poart de intrare: - oro-faringe (picaturi)
- cutanat (chirurgi fara masca rar) erizipel (la adulti)
Clinic
- incubaie 3-6/10 zile
- debut similar cu angina streptococic brusc angin rosie n flacr; ulcero necrotic sau
pultacee
- febra, frison, dureri abdominale, inapetenta, astenie
- prezint tropism cutanat
initial rash scarlatiniform de la gat in jos, care dispare in 24 h
apoi la 1-2 zile de la angin apare exantemul micropapulos (aspect nisipos, 1-3 mm), in special
pe torace ant si abd
- lipseste pe torace posterior si fese; extindere la membre
- f aspru la atingere (piele de gaina), usor pruriginoase
- dung hemoragic scarlatiniforma patognomic la plicile de flexie (semn Grozovici-Pastia)
neprriginoas
- facieds plmuit (hiperemie obraji cu paliditate perioral)
- febra
- concomitent cu generalizarea eruptiei se exfoliaza limba ciclu lingual
1. hiperemie faringian + limb sabural albicioas
2. z 2-3: exfoliere lingual de la periferie la centru (n V) cu papile proeminente
3. z 6-7 limb zmeurie
4. vindecare-limb lcuit de pisic
Complicaii
1. imediate (scarlatin netratat)
- septice: - de vecinatate transformarea anginei rosii n angin pultacee, flegmon planeu bucal;
adenit cu supuraii, otit, otomastoidit
- la distanta meningit streptococic
- imunologice: - hepatit, arterit, cardit, nefrit n focar (cilindri + usoara albuminurie)
streptococice
2. tardive: - sdr post streptococic la 3-4 spt: eritem nodos; coree; purpur H-S; RAA: cardit
reumatismal; GN poststreptococic
Diagnostic
- pozitiv: epidemiologic + clinic (exantem, dunga hemoragica) + laborator
* laborator: - HLG: - leucocitoza, neutrofilie
- eozinofilie (mecanism alergic) sugereaza infectie streptococica importanta, in sp cand
el clinice sunt sterse
- complicatii: biochimie: TA (citoliza hepatica), sumar de urin pt nefrit
* confirmare prin: - exudat faringian f des fals negativ
- cultura + nu necesita ABG este sensibil la peniciline si unele macrolide
- masurarea ASLO se face in convalescenta, nu in perioada acuta
- diferential: - manif cutanate: rujeol, varicel, sepsis
- Arcanobacterium haemolyticum (in trecut: Corynaebacterium hemoliticum) exantemul
apare si pe fese
- parazitoze
- alergodermii
Tratament
- izolare obligatorie
- etilogic: penicilin G: 100 000 UI/kgc copii: 800,000-2,4mil UI/zi, de 4x/zi, im
adult: 2,4-4 mil UI/zi
- durata: 10 zile simplu / 6 zile cu penicilina retard (moldamin) din Z7: 600,000-1,2 mil UI,
3 sapt, 1 x sapt
- alergie la penicilin macrolide (eritromicina 30-50 mg/kgc / claritromicin) sau CS gen IV
(ceftibutin 1 cp/zi *10);
* fara profilaxie secundara cu moldamin
- forme usoare 3 zile im apoi oral ulterior Moldamin
- tartament simptomatic: antitermice, antialgice i antiinflamatoare
- regim hidro-lacto-zaharat in timpul febrei; introducere carne dupa febra (! rinichi + regim hiposodat
daca fct renala )
Forme atipice de scarlatina
- eruptii atipice / doar limba scarlatiniforma, fara eruptie
- descuamarea furfuracee adevarate lambouri, in deget de manusa / in ciorap
- scarlatina albastra f. severa, cu soc infectios, sepsis, in anumite tulpini toxigene (eritrotoxina)

Erizipelul
- infectie cutanata cauzata de Streptococul - hemolitic de grup A, dar si de cel de grup C si G
- apare la adult, exceptional la copii
- factori predispozanti: lipsa igienei, micoze ale unghiilor/ interdigitate, plagi si/sau escoriatii
suprainfectate, ortostatismul prelungit, obezitatea, DZ
- localizare la nivelul fetei si MI cel mai frecvent (exista insa si la niv MS/ periombilical)

Clinic
- debut: brusc, cu febra si frison
- leziune maculo-papuloasa, bine delimitata de tegumentele invecinate
- zona hiperemica, impastata, cu aspect de coaja de portocala (similar cu celulita)
- burelet marginal
- traiect de limfangita ce duce la adenopatie satelita
- tipuri: - simplu netratat evolueaza spre forma buloasa
- bulos pe placard apare o bula cu lichid cu aspect meliceric
- flictenular greu de tratat, risc de suprainfectie cu stafilococ
- evolutia spontana e catre complicatiile post-streptococice; in cazul celui bulos suprainfectie cu
Stafilococ;
- caracter recidivant daca nu se elimina portajul de streptococ
Diagnostic:
- aspect clinic foarte sugestiv
- leucocitoza cu neutrofilie si eozinofilie (mecanism imun-alergic);
- teste de inflamatie pozitive;
- glicemie n/ daca pacientul e diabetic;
- izolarea streptococului de la poarta de intrare, de la nivelul flictenei, din sange, exsudatul
faringian si leziunile otice;

Diagnostic diferential:
1. Furunculul, furunculul antracoid;
2. Debutul de zoster daca e la pavilionul urechii;
3. Tromboflebita si ulcerele varicoase (cel flictenular) daca e la MI;
4. Stafilococia cutanata- daca are alte localizari (ex: periombilical);

Tratament: penicilina in doza in functie de gravitatea si intinderea leziunilor, intre 4-10 milioane UI/ zi,
fara a exista necesitatea de Moldamin dupa cele 10 z de tratament;
Adjuvant: AINS, protejarea placardului de traumatisme sau suprainfectii bacteriene

S-ar putea să vă placă și