Sunteți pe pagina 1din 92

UNIVERSITATEA ANDREI SAGUNA

FACULTATEA DE PSIHOSOCIOLGIE

MASTER PSIHOLOGIE CLINICA

PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA

NOTE DE CURS

Lector Univ. Drd. Blb Anca Nicoleta

Constanta 2016

1
Parintele imaginar

Eul Adult (Neopsihic),Eul Copil (Arheopsihic) si Eul Parinte (Exteropsihic)


sunt cele trei stari principale ale Eului descries de catre Berne.Starile Eului Copil si
ale Eului Parinte sunt fixari de experiente traite si de reactii precoce sau
interiorizate (introiectarea) inconstienta a altor persoane importante. Psihoterapia
integrativa propune in plus un alt proces prin care se dobandesc fixarile.
Urmarind un proces de dezvoltare normal in mica copilarie,copiii isi creaza
adesea o imagine,o figura inchipuita,ca modalitate de a-si procura
controlul,structura,afectiunea materna sau ceea ce aceasta tanara persoana a simtit
ca fiind o lipsa sau fiind inadecvat.
Sunt copii care isi creeaza propriul lor bau-bau,o creatura inspaimantatoare
care ameninta cu represalii teribile pentru mici greseli.Impodobirea parintelui
imaginar cu toate aspectele rele si inspaimantatoare inerente situatiei de a fi educat
de catre parinti,ii permite copilului sa-si pastreze Mama si Tatal pe deplin buni si
iubitori.
De-a lungul anilor din scoala primara,Richard era obsedat de bau-bau.Cand
a devenit adolescent, nu mai era preocupat de acest aspect;totusi,ramanea inca
posibilitatea unui profesor sau a unui politist sever care l-ar fi pedepsit daca s-ar fi
indepartat de la calea cea dreapta.Inainte sa atinga treizeci de ani, Richard o pierdu
pe bunica sa si merse sa-si ajute familia sa faca curat in casa. In momentul in care
facea curat sub patul sau si intr-un dulap, devein foarte anxios. Anticipa o pedeapsa
teribila si, desi isi spunea ca nu sunt rationale gandurile sale, continua sa astepte sa
se intalneasca cu ceea ce a mai ramas din bau-bau. Lucrand cu terapeutul sau,
Richard incepu sa-si aminteasca ca, atunci cand era mic, credea ca bau-bau
locuieste in camera bunicii si ca acesta era capabil sa-l urmeze la scoala sau la
jocurile sale. Daca Richard era obraznic, bau-bau il pedepsea cu siguranta. In
timpul procesului de terapie, Richard incepu sa-si aminteasca de o palma la fund
de la varsta de 4 ani, administrate de mama sa in camera bunicii sale, in timpul
unei sarbatori in familie. Putin timp dupa palma, Richard isi dezvolta credinta in
existent lui bau-bau, putand astfel sa o vada pe mama lui ca fiind foarte iubitoare si
tolerant pentru purtarea sa.
Pot exista persoane care isi creeaza o nasa zana, un fel de parinte imaginar
care le iubeste si le ingrijeste chiar si atunci cand parintii naturali sunt reci, absenti
sau abuzivi. Aceasta imagine creat serveste pe post de aparatoare intre figurile

2
parentale reale si dorintele, nevoile si sentimentele copilului mic. Neplacerile
inevitabile legate de cresterea intr-o lume imperfect sunt mai tolerabile, deoarece
figura imaginara aduce ceea ce le lipsea parintilor reali.
Anne-Marie cunostea perioadele de depresie in timpul carora manca in
cantitati foarte mari. In acele momente, ea resimtea nostalgia bunicii sale decedate,
pe care o descria terapeutului sau ca fiind afectuoasa, intelegatoare, colsolanta si
care, spunea ea, ii aducea mereu bunatati. Terapeutul, din curiozitate, o intreaba pe
Anne-Marie ce varsta avea cand bunica sa murise, la care ea raspunse 14 luni. Or
un copil de 14 luni nu poate sa cunoasca cu o bunica, experientele relatate de
Anne-Marie. Pe masura ce terapeutul explora golul dintre nostalgia Annei-Marie
cu privire la bunica sa si faptul ca aceasta din urma era deja moarta inca din
copilaria timpurie a fetei, clienta incepu sa-si aminteasca experiente din copilaria
sa, inaccesibile memoriei sale de multi ani. Aceasta suferise in repetate randuri
abuzuri atat din partea tatalui sau cat si a mamei sale si adesea fusese inchisa in
pivnita zile intregi, fara mancare. Anne-Marie povesti cum, dupa bataie, sau in
intunericul pivnitei, aparea bunica pentru a o consola, a o incuraja si ii promitea
mancaruri minunate. Creandu-si aceste imagini ale unei bunici, Anne-Marie a
reusit sa-si satisfaca, macar in imaginative, cateva din nevoile sale de a primi
ingrijiri hranitoare potrivite, care lipseau in mod radical din comportamentul
parintilor sai fata de ea.
Pe masura ce se maturizeaza si acced de la fazele de dezvoltare ulterioare,
copii uita imaginile autogenerate. Dar cand copilul refuleaza constientizarea
nevoilor, sentimentelor si amintirilor sale, in scopul de a supravietui in familie,
imaginea autogenerata se fixeaza si nu se integreaza in lucrurile invatate ulterior.
Oricare ar fi caracteristicile Parintelui autogenerat fixat, acestea opereaza de-a
lungul anilor precum starea Eului Parinte descrisa de Berne. Aceasta functioneaza
ca o personalitate intrioectata; totodata, aceasta este adesea mai exigenta, fara
logica sau mai irationala decat adevaratul parinte (la urma urmei, aceasta isi are
originea in imaginatia unui copil mic). Parintele autogenerat, iesit din imagini
fantasmatice furnizeaza o serie de ganduri, sentimente si comportamente inchistate,
neintegrate si in fata careia persoana reactioneaza ca si cum ar fi vorba de
adevarate interiorizari ale persoanelor adulte in copilarie.

3
Functii ale starilor Eului

Berne a folosit termenul de stari ale Eului pentru a descrie o dispozitie


psihica pereche cu un sistem coerent de sentimente interne si de ganduri si un
sistem corespondent de posturi, expresii faciale si alte comportamente externe.
Schema de comportament si dispozitia pe care o persoana o traieste si o arata la un
moment dat formeaza starea Eului activ. Plecand de la aceste stari ale Eului activ
persoanele comunica. Cateodata, indivizii se adreseaza unii altora plecand de la
starea Eului Parinte, cu toate sentimentele, atitudinile si expresiile pe care le aveau
tatal sau mama lor, cu ani in urma; altadata, acestia reactioneaza ca un copil,
percepand situatia ca atunci cand aveau doar 5 sau 6 ani. Se poate sa se conecteze
la starea Eului Adult sis a reactioneze in mediul lor (si al persoanelor din jur) cu
emotiile, ideile si comportamentele adecvate situatiei si nivelului de dezvoltare
prezent si fara a fi incarcati de interiorizarile parintilor sau fixarile copilariei.
Cunoasterea mecanismelor de aparare a Eului reprezinta o parte integranta a
intelegerii functionarii starilor Eului si a activarii lor. Din cauza fixarii
mecanismelor de aparare,aspectele Eului arhaic (Copil) sau interiorizate (Parinte)
raman ca niste stari detasate si nu se integreaza in constiinta neopsihica (Adult).
Constientizarea, proprie starii Eului Adult, a nevoilor, dorintelor, amintirilor
si influentelor externe, ramane blocata prin mentinerea mecanismelor de aparare a
bebelusului, cum ar fi evitarea, intepenirea si lupta (Fraiberg 1983); apararile orale
tarzii, prin clivaj (Fairbairn, 1954); transformarea afectului (Fraiberg, 14983);
apararile infantile precoce descrise de Anna Freud (1937). In plus, deplina
functionare a starii Eului Adult este inhibata de catre mecanismele de aparare
complexe care sunt introiectia, proiectia, retroflectia, deflectia si confluenta (asa
cum sunt definite de terapia Grstalt). Functia starii Eului este asadar interactiunea
dinamica intre aceste procese intrapsihice si comportamentale observabile.
In functie de fixarea mecanismelor de aparare, functia starii Eului poate fi
active, sau poate sa ramana la starea de influenta psihica. Putem observa
manifestarea starii Eului Parinte (Exteropsihica) cand o persoana resimte, percepe
mediul inconjurator sau actioneaza in mod active asa cum parintii sai o faceau cu
ani in urma. Starea active a Eului Parinte apare cel mai tipic la persoana care le
vorbeste propriilor copii exact cum i se vorbea ei cand aceasta era mica.

4
Suzanne tipa la copiii sai si ii certa cand simtea o presiune sau cand era
stresata. De-a lungul intregii sale copilarii, mama Suzannei ii adresase injurii sau ii
reprosase felul in care facea lucrurile. Desi Suzanne si-a jurat ca nu ii vat rata pe
niciunul dintre copii sai la fel, ea povestea ca tipetele ieseau singure. In acele
momente, starea Eului Parinte interiorizat era activa.
In timp ce starea Eului Parinte influenteaza pe cineva in mod intrapsihic,
aceasta persoana isi ca arata cel mai probabil comportamentele copilaresti. Acestea
vor reflecta varsta la care copilul a trait un conflict cu parintele sau cu parintii reali,
sau cand s-a produc o absenta semnificativa a contactului. Persoana resimte sau se
comporta active ca si copilul care era in realitate acum cativa ani, cu aceleasi
mecanisme de aparare copilaresti. Sa rationezi, sa percepi, sa resimti sis a te
comporti de maniera copilareasca este o reactive la influenta interna a starii Eului
Parinte. Suzanne povestea ca dup ace tipa la copiii sai, ea isi spunea Nu esti buna
de nimic! si esti cea mai proasta persoana din lume. Apoi, bulversata, ii era
rusine de ea insasi si chiar se scuza de mai multe ori in fata copiilor sai. Le aducea
adesea cadouri pentru a compensa rautatea din comportamentul sau .
Tim descria cum de fiecare data cand era pe punctual sa deschida un nou
dosar profesional, devenea trist, simtea un nod in stomac si medita asupra unui
gand recurent : De ce iti bati joc?. In timpul terapiei sale, Tim si-a amintit ca era
in mod textual cuvintele tatalui sau, exact inainte ca Tim sa mearga la un recital de
muzica la varsta de 11 ani, si mai apoi la inmanarea diplomelor la liceu. Acest
dialog intern s-a oprit cand Tim a resimtit furie si s-a imaginat spunandu-I tatalui
sau intr-un mod expresiv sa inceteze sa-l mai umileasca in felul acesta deoarece el
era acum un procuror competent.
Pentru a se apara de influenta intrapsihica a parintilor interiorizati, sau a
altor persoane importante, un individ isi poate proiecta personalitatea introiectata
asupra unei alte persoane precum sot, profesor, terapeut pentru a percepe mai apoi
aceasta persoana sis a reactioneze la aceste fapte cum el/ea o face ape vremea
fixarii. Aceasta actiune ce consta in proiectarea introiectiei si reactionarea la un
model regresiv este transferul, care aduce adesea o eliberare a stresului intern creat
de catre conflictul intrapsihic. Prin transfer, conflictele copilariei sunt retraite, ca
provenind de la persoanele prezente in jur. Daca terapeutul observa indeaproape
aceste tranzactii de transfer, atunci el poate intelege influenta intrapsihica a starii
Eului Parinte si reactia, reala sau dorita de copil, in fata disconfortului conflictului.

5
Barbara care a intarziat la dentist, tremura imaginandu-si furia acestuia pe
ea. In realitate, nici punctualitatea si nici eventual reactive a dentistului nu o sperie.
Este mai degraba amintirea, de care nu este constienta, a unei mame ce devenea
furioasa cand se intorcea de la scoala cu o intarziere, chiar si de cateva minute.
Principalele moduri de reactive a indivizilor in prezenta conflictului
intrapsihic intre starile Eului sunt:
- regresia la starea Eului Copil, ca reactie la influenta interna a starilor
Eului Parinte (tristetea lui Tim si durerile sale de stomac)
- manifestarea activa a continuturilor starilor Eului Parinte, indreptata spre
altcineva pentru a se incerca evitarea presiunii interne (cand Suzanne tipa
si isi cearta copiii)
- transferul in timpul caruia parintele interiorizat si/sau inchipuit este
proiectat asupra unei terte persoane, cu o reactie corespunzatoare
proiectiei, reactie pe care a avut-o copilul, sau ar fi vrut sa o aiba cu ani
in urma (frica Barbarei).
Problemele psihologice apar atunci cand ideile, imaginile si emotiile introiectate
si/sau arhaice ating perceptiile starii Eului Adult aici si acum. Atunci cand exista
o atingere a starii Eului Adult, experienta traita, subiectiva, a persoanei, pare a fi
elaborarea de stimuli actuali, de senzatii si sentimente actuale, persoana avand
impresia ca se comporta intr-un mod adecvat situatiei in cauza, cand de fapt nu este
cazul. Dar cum aceasta persoana nu e constienta ca ideile si emotiile interiorizate
si/sau deciziile si sentimentele ce dateaza din copilarie incalca perceptiile de astazi,
ea/el nu are niciun motiv de a rapune in discutie sau de a actualiza reactiile
nepotrivite.
Asa cum parintii si copii traiesc in mod inevitabil un conflict, tot asa exista
si un conflict intre starile Eului Parinte introiectat si Copil, in mod virtual,
inevitabil.
Un Eu sanatos este acela in care Adultul este intru totul la comanda in
functionarea sa neopsihica, avand pe de o parte integrat (asimilat) continutul si
experientele traite, imprumutate de la altii si fixate in dezvoltarea anterioara.
Daca starea Eului Adult este contaminate de catre Parinte sau Copil, sau
atunci cand frontierele intre starile Eului nu se disting, starea Eului Adult nu poate
fi intru totul la comanda gandurilor, sentimentelor si comportamentelor. Lupta
rezultata intre ceea ce a fost introiectat in starea Eului Parinte si ceea ce este o
reactive fixate a starii Eului Copil este una dintre disfunctiile cele mai comune:
6
starea exteropsihica a Eului se arata hiperexigenta sau supraprotectoare cu sine-
insusi si altii; starea arheopsihica a Eului incearca sa se protejeze prin intermediul
manevrelor de aparare destul de ineficace si de invechite; cat despre starea Eului
neopsihic, aceasta isi pierde energia, pompata fiind catre conflictul intern (sau de
evitarea acestuia), astfel incat doar o atentie redusa este disponibila pentru
contactele momentane intre mediul inconjurator si nevoile actuale ale
organismului.

Identificarea starilor Eului

Analiza procesului numit cathexis a unei stari a Eului sursa energiei psihice in
orice moment din timp depinde de corelarea a patru factori determinanti:
1. fenomenologic (subiectiv)
2. Istoric
3. comportamental (de dezvoltare)
4. social (transferential)
Primul este trairea fenomenologica sau subiectiva, a clientului; acesta include
senzatiile, sentimentele si convingerile care formeaza perspectiva sa. Pentru a
identifica trairea subiectiva, terapeutul cerceteaza starea clientului, daca acesta se
simte bine in pielea lui, sau chiar modul de reactive interioara la propriul sau
comportament.
La acest tip de intrebari, Josiane raspunse: Imi era frica si ii raspundeam
profesorului meu de la universitate exact ca si cum as fi fost in clasa a sasea.
Bernard povesti ca desi se simtea adesea rusinat de comportamentul fata de fiul
sau, i se intampla adesea sa se simta condus fara voie, sa foloseasca acelasi ton al
vocii si aceleasi cuvinte ca ale tatalui sau, atunci cand acesta in critica, cu treizeci
si trei de ani inainte. Jacques era nervos pe oamenii care lucrau cu el pentru ca
acestia nu ii impartaseau entuziasmul. Terapeutul ii sugera sa renunte la enervare
sis a simta placere cand lucreaza la partea lui de proiect.
Jacques raspunse: Trebuie sa fiu nervos. Acest sentiment de a nu avea alta
alternative a fost un indiciu pentru terapeut, semnaland ca aceasta nervozitate a fost
introiectata, desi nu e posibil pentru moment indepartarea posibilitatii ca aceasta
furie sa fie fondata pe decizii fixate din copilarie. Raspunsurile lui Bernard si ale
lui Jacques indica nevoia unei cercetari mai directionate inspre experientele traite,
subiective pentru a dobandi o imagine clara a povestilor din vietile lor.

7
Ceea ce clientul a trait in trecut este evaluat datorita crearii unui mediu
inconjurator sustinator, ce ii permite sa fie liber sa-si evoce amintirile: o cercetare
asupra dinamicilor intre copil si ceilalti, asupra relatiei intre mama si tata,
furnizeaza informatii esentiale in ceea ce priveste conflictele precoce. Terapeutul
poate facilita acest proces punand intrebari de genul cine? sau cand? ca de
exemplu: Cine, in familia ta, resimtea sau se comporta astfel? sau chiar cand
erai in clasa a6 a, ce s-a intamplat intre tine si profesorul tau de esti speriata?.
Raspunsurile la aceste intrebari pot conduce la o cercetare mai specifica
asupra familiei clientului, sau la povestea scolaritatii sale, sau la o intoarcere la
experientele sale fenomenologice. Astfel intrebarile cum te simteai si ce faceai in
interiorul tau cand tatal tau te critica? sau cum te descurcai cand erai in conflict
cu un profesor in clasa a6-a?, invita clientul sa retraiasca evenimentele trecute. In
acest ansamblu de informatii fenomenologice si istorice, terapeutul aduna datele
semnificative indicand ce stare a Eului este active sau influenteaza pe plan intern.
Al treilea indicator pe care terapeutul trebuie s ail evalueze este nivelul
comportamental sau de dezvoltare. Terapeutul estimeaza comportamentul actual
observabil al clientului sprijinandu-se pe informatia rezultata din observatie si pe
cercetarea desfasurata in campul dezvoltarii finite umane. Tot ceea ce au invatat
psihologii, de-a lungul anilor, despre interactiunea precoce mama/copil, despre
dezvoltarea motorie si cea a limbajului, despre dezvoltarea emotional, cognitive,
sociala, despre mecanismele de aparare, despre dezvoltarea morala si despre
tranzitiile din viata unui adult, ajuta la furnizarea unui fond de cunoasteri pretioase
pentru determinarea stadiului de dezvoltare la care emotiile, comportamentele sau
interactiunile sunt fixate.
Cand Fred era pe punctul de a incerca ceva nou, incepea sa mearga de
parca avea platfus, facand miscari sacadate, cu burta inainte. Corpul si pozitia sa
pareau a fi ale unui copil care invata sa mearga. Luand acest lucru ca pe un
indiciu, terapeutul a cercetat aceasta perioada din viata clientului si a aflat ca
mama sa fusese internata in spital pentru o perioada lunga cand el avea in jur de
doi ani, ca s-a simtit speriat si nesigur sentiment ce se repeat la varsta adulta,
de fiecare data cand se afla in fata unei noi provocari. Sentimentul se regasea in
felul sau de a merge.
Un comportament incongruent cu contextual actual poate sa fi fost normal si
adecvat pentru un copil, la un stadiu specific dezvoltarii sale, dar poate fi in mod

8
egal un indiciu asupra modului in care clientul s-a aparat in timpul unei situatii
traumatice.
Cand Marie remarca o tensiune intre doua persoane, ea incpea sa faca
comentarii in afara dicutiei si incerca sa schimbe subiectul conversatiei. Atunci
cand terapeutul incepu sa exploreze acest comportament,Marie isi aminti ca in
copilarie, increase sa atraga atentia unuia dintre parinti, cand simtea ca se
apropie o disputa, caci acest lucru degenera de obicei intr-un conflict violent.
Comentariile Mariei in afara subiectului, in prezenta situatiilor tensionate , sunt o
regresie la apararea sa din copilarie de tip deflective, in fata conflictului.
Atunci cand un parinte introiectat functioneaza frecvent ca parte a starii
Eului Copil, clientul risca de asemenea sa se comporte intr-un mod copilaresc. In
acest caz, terapeutul va trebui sa combine observatiile rezultate din evaluarea
nivelului de dezvoltare, ancheta istorica si fenomenologica, pentru a stabili daca o
reactive de aparare specifica, o schema de comportament sau o emotie sunt
manifestari ale unei stari exteropsihice a Eului sau ale unei fixari arheopsihice.
Stephane povestea ca devenea adesea deprimat, mai ales cand lucrurile
mergeau bine in viata lui. O explorare a situatiei sale actuale si a modurilor sale
de gandire nu aratau nimic semnificativ, nu mai mult decat cercetarea facuta
asupra experientelor sale traite in copilarie. La sfarsit, terapeutul explora cum era
mama lui Stephane si afla ca aceasta suferise mai multe pierderi majore in viata
sa. Raspunsul sau emotional, de adult, la experientele fericite era inchiderea si
aceasta consta in actiunea de a nu se lasa cuprinsa de nimic pozitiv, de frica sa nu
se intample ceva teribil. Desi se pare ca aceasta nu i-a spus nimic niciodata in
mod deschis lui Stephane cu privire la sentimentul de fericire sau de entuziasm,
acesta din urma, fara sa-si dea seama, internalizase reactia ei si o facuse sa fie si
a lui.
Al patrulea element ce determina o stare a Eului este factorul social sau
transferential. Analiza tranzactiilor aduce informatii suplimentare pentru a indica
ce stare a Eului e activa, natura si influenta intrapsihica si ce stimul venind de la
terapeut a avut ca efect declansarea cathexisului. Tranzactiile intre client si
terapeut, sau, intr-un grup de terapie, intre client si client, pot sa reflecteze un
transfer prezent, o tentative din partea clientului de a transpune in act ceva ce lui/ei
i-a fost greu sa rememorize sau sa reproduca verbal.
Dorintele, asteptarile si reactiile clientului precum si proiectiile si/sau
refuzul unei relatii transferentiale ajuta la descrierea sistemului familial al

9
clientului, la fixarea la o anumita varsta de dezvoltare, sau aspecte din
personalitatea persoanelor importante pentru el, care au putut fi introiectate.
Terapeutul poate fi condus sa clarifice sau sa repete unui client ceea ce
intelege ca spune acesta, in termini de cuvinte sau de comportament.
Jenny avea obiceiul sa reactioneze cu furie la aceste constatari
clarificatoare. Ea nega adesea ceea ce tocmai spusese sau acuza terapeutul ca o
critica. Explorand ceast montaj, terapeutul afla ca tatal lui Jenny avea obiceiul de
a deforma cuvintele fie pentru a o critica, fie pentru a rade de ea. Atunci cand
terapeutul se adresa starii Eului Adult a lui Jenny pentru a face constatari
clarificatoare, aceasta trecea la starea Eului Copil, reactionand in fata
terapeutului ca sic and ar fi fost tatal tau.
Analiza acestei tranzactii transferentiale il ajuta pe terapeut sa inteleaga
fixatia de dezvoltare a lui Jenny, conflictul intern intre starile Eului Parinte si Copil
si sa indentifice interventiile necesare in cazul unei copile care a fost in mod
constant criticata si luata in deradere.
Cand analiza tranzactiilor este corelata cu evaluarile fenomenologice,
istorice si comportamentale( de dezvoltare), terapeutul dispune de o ipoteza
necesara pentru a sti care stari ale Eului sunt active sau influente. Recurgerea la
aceasta ipoteza permite terapeutilor sa selectioneze interventiile eficiente.

SCENARIILE

Bebelusi sau copii mici (si poate chiar inainte de nastere), incepem sa ne
dezvoltam reactiile si asteptarile care modeleaza pentru noi tipul de lume in care
traim si felul de persoana care suntem. Mai intai codificate fizic, in tesuturile
corporale si evenimentele biochimice, apoi emotional si mai tarziu cognitive, sub
forma de convingeri, atitudini si valori, aceste raspunsuri formeaza un fel de blan
detaliat care va ghida modul in care ne vom duce viata. Pentru Alfred Adler, era
vorba aici de stil de viata (Ansbacher&Ansbacher, 1956); Freud vorbea de
compulsia la repetitive pentru a descrie fenomene similare (1920-1961); Eric
Berne numea acest plan scenariu(1970) si Perls il denumea scenariu de viata
(1973).

10
Formarea convingerilor de scenariu

Povestea scenariului de viata este povestea contactului si a distoriunii


contactului intre un individ si lumea exterioara, alcatuit din evenimente si relatii cu
diferite persoane. Atat timp cat Eul este implicat intr-un process de contact normal,
pe planul intern si extern, vor aparea si nevoi ce vor fi resimtite si puse in relatie cu
mediul inconjurator intr-un mod sanatos din punct de vedere organic. O nevoie
resimtita apare, este satisfacuta, apoi trece pe plan secundar; persoana se indreapta
apoi spre experienta urmatoare. Experienta nu este inchisa in mod natural si trebuie
sa gaseasca o inchidere artificiala. Aceste inchideri artificial formeaza substanta
reactiilor si deciziilor din copilarie care se vor fixa si care sunt susceptibile sa
creeze o situatie unde introiectia personalitatii altuia se va produce in mod
probabil.
Scenariul de viata este un plan autoprotector care se naste din introiectii,
reactii de supravietuiresi decizii din copilarie; este o serie fixate de aparari care
impiedica nevoile si sentimentele nesatisfacute in copilarie sa ajunga in plan
constient. Intriga principal si intrigile secundare sunt directivele in jurul carora se
invarte ceea ce noi traim. Scenariul limiteaza spontaneitatea si supletea si
rezolvarea problemelor si in relatia cu ceilalti, caci povestea vietii fiecaruia,
incluse fiind aici si sfarsitul si evenimentele majore, era deja scrisa, in general din
mica copilarie. In esenta sa, scenariul raspunde la intrebarea; Ce face o persoana
ca mine intr-o lume ca ca aceasta, cu oameni ca voi?. Scenariul de viata este o
repetitive a dramelor din copilarie nerezolvate.

Introiectia

Scenariul poate fi stabilit in doua moduri: prin mecanismul de aparare al


introiectiei si/sau prin deciziile si reactiile autoprotectoare ale copilului. In primul
caz, un copil poate integra imaginea figurilor parentale introiectie incluzand
emotiile, gandurile, convingerile, comportamentele si stilul lor de a percepe lumea.
Introiectia risca mai mult sa se produca in absenta contactului si/sau in prezenta
unui conflict. Copii interiorizeaza caracteristicile amenintatoare sau daunatoare ale
parintilor sau ale altor persoane importante pentru ei, in scopul de a controla aceste

11
caracteristici (Daca se intampla in interiorul meu, macar eu sunt stapanul) si
pentru a mentine refularea nevoilor nesatisfacute si a sentimentelor correlate (L.
Perls, 1978b). Daca modalitatea parintilor de a fi grijulii este inadecvatasau
nepotrivita, pentru ca exista o lipsa de contact, copii pot de asemenea sa
interiorizeze aspectele vizibil bune si iubitoare ale parintilor, pentru a trai ei insisi
ca fiind buni, iubitori si acceptabili precum Mama si Tata.
Injonctiunile parentale si definitiile copilului sunt interiorizate de catre
acesta si vor functiona mai tarziu sub forma unei influente intrapsihice, modeland
convingerile, emotiile si comportamentele sale. Parintii si figurile de autoritate
importante furnizeaza doua tipuri de mesaje: cele ce ii dicteaza copilului ce trebuie
sa faca sau sa simta si cele care ii spun ce este el/ea.
Mesajele care compun scenariul pot fi directe sau indirect si sunt adesea
communicate pe doua cai simultane. De exemplu, o mama ignora adesea cererile
fiului sau si ii spunea: Tu nu ai nevoie de nimic. Se poate ca baiatul sa fi
interiorizat aceasta definite a lui-insusi, literalmente, reactionand la acest aspect
printr-un plan de viata constand in negarea nevoilor si a dorintelor. Sau la fel de
bine mesajul poate fi dedus si luat ca o directive: copilul ignorant poate intelege ca
nu este vazut ca fiind ceea ce este, sau pur si simplu ca existand. Mesajul nu
exista devine atunci o parte a scenariului de viata, caruia acesta ar putea sa I se
supuna mai tarziu stand in umbra, esuand sau sinucigandu-se.

Deciziile scenariului

A doua modalitate prin care unscenariu se formeaza, trece prin deciziile si


reactiile copilului in legatura cu viata, fondate de perceptia optiunilor care ii sunt
oferite.
Irina, o persoana istovita, a crescut alaturi de o mama alcoolica, care era
adesea incapabila sa pregateasca cina sau sa raspunda nevoilor Irinei in termeni de
ingrijire maternal. In jurul varstei de 5 ani, Irina decide c ace mai buna modalitate
de a se descurca in viata este aceea de a deveni competenta si eficace. Astazi, ea
este foarte organizata, controlata si suprasolicitata la locul de munca. Sentimentul
sau de responsabilitate o antreneaza in dificultatile cu altii la munca si acasa.

12
La polul opus, Tom, in varsta de 31 ani, se afla la al cincilea locsor de
munca . El nu depune nici un efort ca sa reuseasca si a refuzat o specializare care
i-ar fi oferit o avansare la actualul sau loc de munca. In scoala primara, el suferea
de dislexie. Comparandu-se cu tatal sau, un distins profesor universitar sau cu
mama sa, lector avid, el a tras concluzia ca este prost si c-ar fi inutil sa mai
incerce . Astazi, el isi mentine credintele : Eu sunt prost si la ce bun sa mai
incerc, oricum voi esua ptr. a-si continua viata anticipata si ptr.a o justifica.
Reactiile si deciziile din copilarie apar in primul rand ca un mijloc de
acomodare cu nelinistea, iar dupa aceea, prin efectul intaririi interne si externe, ele
vin sa formeze sistemul general de convingeri / credinte ale unei persoane. Aceste
convingeri de scenariu incep sa se dezvolte cand un copil suporta presiune
comportamentului parental din jurul sau a unui traumatism, in deosebi in
circumstantele in care exprimandu-si sentimentele, nu ajunge neaparat la
satisfacerea nevoilor sale. Prin intermediul unei medieri cognitive ( aparare
intelectuala impotriva emotiilor inconfortabile), copilul incearca sa inteleaga sis a
explice ceea ce traieste si nevoile sale nesatisfacute, luand decizii referitoare la el
insusi, la altii si la calitatea vietii. Deciziile eu sunt prost si la ce bun sa
incerc au fost mecanismele lui Tom ptr.a face fata vietii luate in urma cu 40 sau
44 de ani; aceste decizii sunt mentinute astazi sub forma credintelor de scenariu.
Convingerile / credintele de scenariu sunt in mod obisnuit traite in termini
concreti, similari modului de gandire copilaresc si servesc drept aparare cognitiva
impotriva constientizarii selectiei emotiilor si nevoilor nesatisfacute in copilarie.
Cu titlu de exemplu, aratam cum introiectarea definitiilor si injonctiunilor
date de parinti este utilizata concomitant cu deciziile din copilarie ptr.a forma un
scenario de viata. Astfel, o avem pe Maria, o tanara femeie extreme de calma, care
isi dezvaluie rar dorintele si nevoile. In terapie, ea retraieste constangerea de a-i fi
suprimata fericirea si entuziasmul vietii din epoca in care ea a convietuit cu o
bunica bolnava la pat, o perioada foarte lunga de timp. Zgomotele normale ale
Mariei in timp ce se amuza, o trezeau adesea pe bunica; I se spunea atunci Mariei
ca era rea , drept urmare ea era dojenita si pedepsita. I se repeat tot timpul Nu
fa zgomot . Modul sau de a da sens si de a controla aceasta situatie a fost acela de
a se convinge ca dorintele sale erau de natura celor ce fac rau altora. Ea isi
continua viata sub imperiul acestei decizii cu sotul, copiii si prietenii sai. Ea traia
propriile sale pulsiuni si dorinte ca un om rau si le pastra in ea,
neexperimentandu-le; cu toate acestea, ea le oferea adesea si altora, deoarece ei nu

13
reuseau sa reactioneze la ceea ce ea avea de ascuns cu atata abilitate si atata
determinare.
Ptr.a simplifica lucrurile, descriem adesea reactiile de supravietuire precoce
sau formarea convingerilor de scenario ca si cum ar fi survenit un moment special
din viata copilului. Asadar, este important sa pastram in minte faptul ca o decizie
de scenario poate fi luata intr-o perioada mai lunga de timp. Ea poate sa profina din
interactiune copilului cu niste parinti imaginary sau, la fel de bine cu niste
persoane reale, sau din imaginatia sa, din visele sale, precum si din fapte reale. In
ochii copilului, deciziile luate par sa fie cea mai buna alegere posibila, in
circumstantele date ptr.a rezolva problema imediat. O data adoptate, convingerile
de scenario exercita o influenta asupra a ceea ce vor servi stimuli interni si externi,
cum vor fi ei interpretati si daca ei vor ceda sau nu, locul unei actiuni. Ele devin o
profetie care se auto indeplineste si datorita careia asteptarile copilului se verifica
ca fiind sigur adevarate. In concluzie, scenariul de viata este repetitia de-a lungul
vietii a evenimentelor si reactiilor care s-au produs in copilarie.

Mentinerea scenariului

Pe masura ce o persoana creste, scenariul sau de viata este mentinut ptr.:


- a evita sa retraiasca nevoile nesatisfacute si sentimentele
corespunzatoare, suprimate in perioada in care copilul a introiectat
injoctiunile si definitiile parentale si / sau a luat deciziile scenariului;
- a furniza un model predictiv ptr.viata si ptr.relatiile interpersonale.
Predictia este importanta, mai cu seama in cazul crizei si a traumei; cei mai
multi dintre noi considera ca fiind inconfortabil a nu sti ceea ce urmeaza, a
nu intelege ceea ce se intampla sau a ignora cum conduita noastra va fi
perceputa de ceilalti. Desi scenariul este adesea distrugator, el furnizeaza
totusi un echilibru psihologic sau homeostazie: el ne transmite cel putin
iluzia predictibilitatii. Orice fisura in acest model predictibil genereaza
anxietate, iar noi ne organizam ptr.a evita disconfortul perceptiilor si
experientelor traite, astfelincat sa reusim sa mentionam convingerile noastre
de scenariu.
Eric Berne foloseste termenul de scenariu atunci cand face
referire la un plan de viata longitudinal, format din introiectii si decizii. Daca
am prezenta scenariul ca un system intrapsihic si interpersonal, am putea
14
observa cum acesta este trait zi dupa zi, cum intriga sa se consolideze si cum
altii sunt manipulati sa-si ocupe rolurile pe care acesta le solicita.
Scenariul vietii devine un sistem distorsionat, autointarit, de
sentimente, ganduri si actiuni. Pe langa credintele de scenariu ( replicile lui
Tom eu sunt prost si la ce ma ajuta sa incerc, oricum voi esua ),
sistemul de scenariu mai cuprinde si alte doua componente legate si
interdependente: manifestarile de scenariu ( Tom nu depune nici un efort
ptr.a reusi ) si experientele intaritoare (Tom isi aminteste ca a pierdut inca 4
slujbe ).

Manifestarile scenariului

Cand nevoile actuale nu sunt satisfacute in viata adulta, s-ar putea


intampla ca sentimentele correlate si convingerile scenariului sa fie stimulate
ca si cum ar apartine perioadei in care scenariul a fost scris. Atunci, este
probabil ca persoana sa se angajeze in comportamente destinate sa verifice
convingerile scenariului. Acestea sunt acele comportamente pe care le
numim manifestarile scenariului, care pot include orice comportamente
observabile ( alegerea cuvintelor, secvente de fraze, tonul vocii, manifestari
emeotionale, gesturi si miscari ale corpului ) care sunt atat manifestari
directe ale convingerilor scenariului cat si nevoi si sentimente refulate
( process intrapsihic ). O persoana poate reactiona intr-o maniera definite de
convingerile scenariului, spunand de exemplu, eu nu stiu atunci cand ea
gandeste eu sunt proasta sau invers intr-o maniera care o va apara, sub
raport social, de convingerile sale de scenariu: de exemplu, fiind un
excellent elev, obtinand multe diplome ptr.a disimula convingerea eu sunt
proasta in ochii altora.
Copiii testeaza o gama variata de comportamente in timpul copilariei
ptr.a-l descoperi pe cel care provoaca reactii, confirmand ceea ce cred ei.
Reactiile in sensul confirmarii, reduc anxietatea si modeleaza repertoriul de
comportamente, in timp ce reactiile de non-confirmare se pregatesc probabil
sa fie indepartate. Prin urmare, copilul stabileste un grup specific de
comportamente cuprinzand manifestarile emotionale si le utilizeaza

15
repetitive, in deosebi in situatiile in care convingerile scenariului sunt cele
mai active.
Aceste comportamente se intand si in viata adulta si spun perseverant
povestea mediului scolar si a sistemului familial originar.
Copil fiind, Janne, a decis ca ea nu va obtine ceea ce-si doreste si a
invatat mai degraba sa rada decat sa resimta frecvent proasta dispozitie.
Adult fiind, Ioana solicita rar ceea ce vrea si de fiecare data cand cere ceva,
ea o face razand. Rasul o ajuta sa-si aminteasca ei insasi de a nu fi
deceptionata cand prezicerea sa ( Eu nu voi avea ce doresc ) se va
adeveri intocmai. Rasul sau transmite in mod egal altora faptul ca ea nu se
asteapta cu adevarat ca ei sa ia in serios cererea sa si altfel prezicerea sa este
pregatita sa fie realizata.
Printre manifestarile scenariului, exista reactiile fiziologice
individuale, care vin in plus sau in locul comportamentelor vizibile. Aceste
experiente traite nu sunt usor observabile; cu toate acestea, persoana poate sa
le expuna: crampe la stomac, incordari musculare, dureri de cap, colita o
imensitate de reactii somatice ale convingerilor scenariului si refularii
nevoilor si sentimentelor.
Tensiunile corporale ajuta la mentinerea nevoilor, amintirilor,
sentimentelor si reactiilor si in acelasi timp, la mentinerea lor in afara
constientizarii. Persoanele care au numeroase boli sau acuze somatice cred
adesea ca ele au ceva care schioapata in ele si utilizeaza simptomul fizic
ptr.a intari convingerea o aparare cognitive care, la randul sau, serveste la
mentinerea intacta a sistemului scenariului.
Manifestarile scenariului cuprind in mod egal fantasmele in care
individual isi imagineaza comportamente, ale sale sau ale altcuiva, care
sprijina convingerile sale de scenariu. Jeanne, a carei convingere de scenariu
este aceea ca ea nu va avea ce isi doreste, isi imagineaza oamenii fara reactie
in ceea ce o priveste. Cand ea isi da seama ca i-ar placea ca sotul ei sa-si
aminteasca data aniversarii sale, ea si-l imagineaza revenind acasa cu
mainile goale sau ca fiind hotarat sa lucreze pana tarziu la birou in seara
respectiva. Aceste comportamente imaginare functioneaza la fel de eficace
ca si comportamentele reale, ducand la intarirea convingerilor si a
sentimentelor de scenariu, iar uneori sunt mai mult eficiente. Ele actioneaza
asupra sistemului exact ca si cum evenimentele s-ar fi petrecut in realitate.

16
Experientele intaritoare

Orice manifestare a scenariului poate avea ca rezultat o experienta


intaritoare, adica un eveniment consecutive care dovedeste valabilitatea
convingerii de scenariu si justifica astfel comportamentul apartinand
manifestarilor scenariului.
Experientele intaritoare sunt o colectie de amintiri incarcate
emotional, reale sau imaginare, referitoare la comportamentele proprii sau
ale altora; o colectie de trairi corporale interioare sau relicve fantasmatice,
onirice sau halucinatorii. Experientele intaritoare servesc ca mechanism
retroactive destinat sa consolideze convingerile de scenariu; dar amintirile
care intaresc convingerile de scenario sunt acceptate si retinute cu usurinta.
Cat despre amintirile care anuleaza convingerile de scenariu, ele vor fi
refuzate sau uitate, deoarece ar risca sa sfideze convingerea si ansamblul
procesului de aparare.
Iata un alt exemplu de system al scenariului care ilustreaza
interactiunea dintre convingeri / sentimente de scenariu, manifestari de
scenariu si experiente intaritoare. La nasterea surorii sale gemene, Luiza ia o
decizie fondata prin ingrijirile primate de geamana bolnava si pe propria sa
evictiune este bine de stiut ca ea ( Luiza ) nu era importanta. In
perioada in care mama sa suferea o mare presiune emotionala si era
indisponibila pe plan psihologic, tatal sau era adesea absent. Decizia precoce
eu nu sunt importanta a fost consolidate de nasterea fiecarui copil care a
urmat si de-a lungul situatiilor domestic traumatizante in care, Luiza fiind
cea mai mare, nevoile sale au fost ignorate. Ea a povestit in timpul terapiei
ca a trait adesea atitudinea non verbala a parintilor sai ca si injonctiunea
de a nu fi importanta . La o varsta precoce, ea descopera ca una dintre
solutiile la problema de a nu fi importanta, era sa aiba grija de ceilalti, frate,
surori si parinti. Acest lucru ar face posibila multumirea unora vizavi de
nevoile lor, chiar daca ea insasi nu conta cu adevarat. In viata sa de adult,
decizia Luizei se reflecta in alegerea unei cariere in profesiile de sprijin.
Atitudinea sa generala era una de tacere si retragere, supusa fata de altii.
Raspunsul social al altora era de a ignora si adesea ea nu obtinea ceea ce-si

17
dorea, de unde a rezultat intarirea convingerii sale de a fi mai putin
importanta decat altii. Comportamentul sau afectiv era evidentiat de tristetea
imbinata cu episoadele de depresie si / sau de dureri severe de cap. In
privinta vietii sale imaginare, ea se focaliza adesea pe convingerea ca daca ar
fi sufficient de buna ptr.cineva, acel cineva ar iubi-o si ar avea grija de ea.
Tema opusa fiind, din cand in cand, fantasma unui sfarsit solitar, sarac si fara
dragoste.

Scenariile interconectate

Familia de origine a Luizei a furnizat matricea in interiorul careia s-a


dezvoltat sistemul sau de scenariu. In consecinta, el era previzibil atunci
cand ea gasea un partener cu care sa-si cladeasca o familie a ei, insa acel
cineva trebuia sa corespunda cu minutiozitate sistemului sau de scenariu.
Familia sa de origine, cat si relatia actuala cu sotul si copiii sai pot fi
considerate sisteme de scenariu interconectate in care membrii familiei sunt
tentati sa traiasca respectivele scenarii.
In astfel de sisteme interconectate, fiecare persoana influenteaza si
este influentata de comportamentul altor membri ai familiei care procura
experiente intaritoare, confirmand convingerile scenariului.
Acasa, comportamentul Luizei se evidentia adesea prin lungi perioade
de tacere, ea petrecandu-si timpul singura, citind, fara a initia vreo
conversatie cu William, sotul sau. Atunci cand cand aceasta isi dorea sa
comunice cu Luiza, el utiliza comportamentul ei ca experienta intaritoare
ptr.a-si confirma propria sa convingere de scenariu exista ceva care
schioapata in mine . In timpul secventelor silentioase ale Luizei, William
isi imagina diverse lucruri pe care le-a facut poate anapoda, cautand motive
ptr.care astfel Luiza sa-l evite. Din fiecare fantasma, el aduna probe
suplimentare in vederea sustinerii convingerii sale de scenariu. Apoi, el se
apara contra convingerii sale, vorbindu-I sotiei si fiului sau intr-o maniera
colerica, despre ceea ce ei au facut anapoda. Luiza, la randul ei, folosea
amintirea criticilor colerice ale lui William ptr.a-si consolida convingerea
eu nu sunt importanta si se retragea, furnizand un sprijin suplimentar
convingerii scenariului sotului sau. La serviciu, Luiza rumina criticile
adresate de William seara, fiecare amintire servind la stimularea tristetii si

18
furiei sale din copilarie, asadar a vechilor sale decizii de scenariu. Ptr.a
refula vechile sentimente, ea se ostenea ptr.William sa fie multumit,
anticipand tot ce ea ar fi putu sa faca ptr.a-i face placere, asteptandu-se in
acelasi timp ca nici unul dintre eforturile sale sa nu functioneze pe termen
lung.
Sistemul scenariilor interconectate ne ajuta sa intelegem cum fiecare
membru al familiei sustine si ajuta pe altii zi de zi, facand sa functioneze
convingerile lor de scenariu. El descrie dimanicile familiilor sau grupurilor
disfunctionale atat pe plan interpersonal, cat si intrapersonal. Fiecare dintre
aceste convingeri de scenariu ale unei persoane expune un punct de vedere
diferit desprea ea insasi si despre altii si nu in ultimul rand despre calitatea
vietii. Ptr. a se angaja intr-o manifestare de scenariu, persoanele trebuie sa
conteste alte opinii; ele vor mentine frecvent comportamentul lor ca fiind
singura modalitate sau singura modalitate naturala de a reactiona. Atunci
cand sunt utilizate social manifestarile scenarice au cele mai mari sanse de a
ceda locul trairilor interpersonale care, la randul lor, sunt guvernate de
convingerile de scenariu pe care le vor consolida. Astfel, sistemul de
scenariu se gaseste distorsionat si se auto consolideaza prin operarea celor
trei subsisteme ale sale, correlate si interdependente: convingeri / sentimente
de scenariu, manifestari scenarice si experiente intaritoare.
Sistemul de scenariu serveste drept apararea impotriva constientizarii
experientelor traite, nevoilor si emotiilor din copilarie, in acelasi timp cu
repetarea trecutului.
Parcurgand scenariul noi limitam optiunile noastre si reducem
aptitudinea noastra de a reactiona cu suplete la stress si crize, care apartin
inevitabil conditiei umane. Sub stres, perceptiile eronate si asteptarile starilor
Eului arheopsihic ( Copil ) si exteropsihic (Parinte) neintegrate impugn
vechile scheme de reactie scheme care au fost utile, ba chiar necesare intr-
o epoca data, dar care astazi, nu functioneaza deloc si sunt autodistrugatoare.
Ptr.a schimba aceste scheme, persoana trebuie sa integreze starile Eu-
lui, sa renunte la perceptiile si asteptarile rigide, vechi, ptr.a se indrepta catre
un mod de viata bazat pe contact.

19
FISA DE DIAGNOSTIC

ANOREXIA NERVOASA

- Frica intensa de a lua in greutate sau de a deveni grasa chiar


daca persoana nu are probleme de greutate sau este
subponderala
- Greutate corporala cu 15% sub cea expectata si refuzul de a
mentine greutatea corporala peste o greutate minima
normala
- Imagine de sine deformata in oglinda: se simte grasa.
Chiar daca este emaciata sau crede ca o parte a corpului sau
este umflata sau prea grasa
- La femei absenta a cel putin 3 cicluri menstruale
consecutive

BULIMIA NERVOASA

- Episoade recente de exces alimentar( mananca o cantitate


mare de alimente, de 3-4 ori mai mult decat ar manca o
pesoana obisnuita)
- Nu-si poate controla nevoia de a manca
- O medie minima de 2 episoade de exces alimentar pe
saptamana, timp de cel putin 3 luni
- Se angajeaza regulat fie in autoprovocarea varsaturilor, uz
de laxative sau diuretice, dieta stricta sau post, fie in
exercitii sportive chinuitoare ptr. A preveni cresterea in
greutate
- Preocupare excesiva ptr. Greutatea corporala

TULBURAREA TOURETTE

20
- Ticuri motorii multiple, unul sau mai multe ticuri vocale (nu
neaparat concomitent cu cele motorii). De exemplu, tipa,
injura, latra, pronunta silabe fara sens, etc.
- Ticurile motorii nu sunt in mod necesar concomitente cu cele
verbale, pot fi si alternative
- Ticurile sunt aproape zilnice, de mai multe ori pe zi, pe o
perioada de mai mult de un an
- Ticurile ajung sa varieze ca localizare anatomica, frecventa,
complexitate si severitate

TICUL MOTOR SAU VOCAL CRONIC

Fie ticuri motorii, fie ticuri verbale, dar nu ambele

- Ticurile sunt aproape zilnice, de mai multe ori pe zi, pe o


perioada de mai mult de un an
- Debut inainte de 21 ani
- Aparitie nu doar ( exclusiv) in timpul unei intoxicatii cu o
substanta psihoactiva sau al encefalitei post virale sau al
Coreei Huntingtoon

RETARD MINTAL

Grad de severitate
QI

Usoara (se recomanda scoala ajutatoare) de


la 50-55 la 70

Moderata (se recomanda scoala ajutatoare) de


la 40 la 50-55

Severa ( se recomanda camin-spital) de la


20-25 la 35-40

Profunda ( se recomanda camin-spital) sub


20-25

21
TULBURAREA AUTISTA

Minim 8 simptoame din urmatoarele 16 itemuri la nivel de


interactiune sociala reciproca, comunicare verbala si nonverbala,
activitati si interese:

1. Absenta empatiei ( nu constientizeaza si nu intelege


sentimentele altora)
2. Nu cauta alinare cand este suferind, ranit sau extenuat ori
cauta alinare in mod stereotip spunand de exemplu
inceteaza, inceteaza, ori de cate ori este ranit
3. Nu poate sa imite gesturile sociale/ formulele de politete sau
salut ori face o imitatie mecanica in afara contextului
4. Nu poate juca nici un joc social normal, prefera jocuri solitare
sau implica alti copii in joc numai ca ajutoare mecanice
5. Nici un interes in a-si face prieteni de varsta lui sau
manifesta in preajma unui egal un dezinteres clar, de
exemplu citeste cartea de telefon in loc sa interactioneze cu
acesta
6. Nu foloseste nicio forma de comunicare verbala sau
nonverbala
7. Comunicare nonverbala anormala: nu priveste in ochi, are o
privire fixa in situatii sociale, devine rigid cand este luat in
brate, nu zambeste, nu saluta
8. Absenta activitatii imaginative: nu se joaca de-a adultul/
mama/ tata, nu interpreteaza rolul unui animal sau personaj
din povesti, nu e interesat de povesti
9. Vorbire anormala ca volum, inaltime, accent, viteza, ritm si
intonatie (de exemplu, ton monoton, melodie interogativa,
inaltime ridicata)
10. Anomalii marcate in forma si continutul vorbirii:
stereotipii si repetari ( ecolalia imediata sau repetarea
mecanica de expresii sau reclame televizate), foloseste pe
tu in loc de eu, foloseste cuvinte sau expresii cu alt sens
decat cel asteptat ( de exemplu, cal in loc de leagan),
are remarci fara nici o legatura cu subiectul discutiei.
11. Deteriorare marcata in capacitatea de a initia sau
sustine o conversatie cu altii, desi poseda un limbaj adecvat
(de exemplu, abuzul de monologuri lungi despre un subiect,
fara a tine cont de protestul celorlalti)
22
12. Miscari stereotipe ale corpului
13. Preocupare si interes exagerat ptr. Parti ale obiectelor
( de exemplu, miroase, pipaie, invarte aceeasui parte a unei
jucarii) sau atasarea de obiecte neobisnuite de care nu se
mai desparte ( de exemplu, sfori, nasturi, pietre, hartii
folosite, poze ale unei persoane, etc.)
14. Disconfort exagerat si detresa in legatura cu modificari
in aspectul camerei, casei, obiectelor din ambianta, de
exemplu cand un scaun este miscat din pozitia initiala
15. Insistenta irationala de a merge pe acelasi drum sau a
urma in detaliu rutele
16. Restrangerea marcata a intereselor si preocuparilor la
un singur interes marunt, de exemplu, interes numai
ptr.alinierea obiectelor inventarierea datelor meteorologice
sau in a pretinde ca este un personaj fantastic.

TULBURATREA RETT

A. Oricare din urmatorii itemi:


1. Dezvoltare prenatala si perinatala normala

2. Dezvoltare psihomotorie normala in primele 5 luni dupa


nastere

3. Circumferinta capului normala la nastere

B. Debutul oricaruia din urmatorii itemi dupa o perioada de


dezvoltare normala:

1. Incetineste cresterii capului intre 5 si 48 luni

2. Pierderea aptitudinilor manuale practice capatate anterior


intre etatea de 5 si 30 luni, cu aparitia consecutiva a
miscarilor stereotipe ale mainii (de ex. storsul cu mainile,
spalatul pe maini)

3. Mers sau miscari ale trunchiului insuficient coordonate

23
4. Deteriorare severa a limbajului receptiv si expresiv, cu
retardare psihomotorie severa

5. Interesul ptr.ambitia sociala diminua in primii cativa ani dupa


debutul tulburarii, desi interactiunea sociala se poate dezvolta
adesea mai tarziu.

TULBURAREA ASPERGER

A. Deteriorare calitativa in interactiunea sociala manifestata


prin cel putin doua din urmatoarele:
1. Deteriorare semnificativa in uzul a multiple comportamente
nonverbale cum ar fi privitul in fata, expresia faciala,
posturile corporale si gesturile de reglare a interactiunilor
sociale
2. Incapacitatea de a promova relatii cu egalii corespunzatoare
nivelului de dezvoltare
3. Lipsa cautarii spontane de a impartasi bucuria, interesele
sau realizarile cu alti oameni
4. Lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala

B. Patternuri stereotipe, repetitive si restranse de


comportament, preocupari si activitati manifestate prin cel
putin unul din urmatorii itemi:
1. Aderenta inflexibila evidenta de rutine sau ritualuri specifice
2. Manierisme motorii repetitive si stereotipe
3. Preocupare persistenta ptr.parti ale obiectelor
4. Preocupare circumscrisa la unul sau mai multe patternuri
restranse si stereotipe de interes si care este anormala fie ca
intensitate sau centrare

C. Deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional


D. Nu exista o intarziere semnificativa a limbajului
E. Nu exista o intarziere semnificativa in dezvoltarea cognitiva,
in dezvoltarea aptitudinilor de autoajutorare

24
corespunzatoare varstei, in comportamentul adaptativ si in
curiozitatea ptr.ambianta

HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENTIE

- Debut inainte de 7 ani


- O perturbare de minim 6 luni, in timpul careia sunt prezente
cel putin 8 din urmatoarele:
1. In mod frecvent da din maini sau picioare sau se foieste pe
scaun
2. Are dificultati in a sta jos cand i se cere sa faca asta
3. Este usor distras de stimuli externi
4. Ii este greu sa-si astepte randul in jocuri sau in situatii de
grup
5. Adesea da raspunsul la intrebari inainte ca acestea sa fie
complet formulate
6. Are dificultati in a urma instructiunile date de altii fara sa fie
vorba de lipsa intelegerii sau comportament opozitional
7. Are dificultati in a se concentra asupra temelor sau
activitatilor distractive
8. Adesea trece de la o activitate neterminata la alta
9. Are dificultati in a se juca linistit
10. Adesea vorbeste excesiv de mult
11. Adesea intrerupe sau deranjeaza pe altii
12. Adesea pare a nu asculta ce i se spune

TULBURAREA DISFORICA PREMENSTRUALA

A. Minim 5 simptome au fost prezente cea mai mare parte a


timpului pe parcursul unui an, in ultima saptamana a fazei
luteala, au inceput sa se remita la cateva zile de la debutul
fazei foliculare si au fost absente in saptamana
postmenstruala, cu cel putin unul din simptome fiind, fie (1),
(2),(3) sau (4):
1. Dispozitie depresiva, sentimente de disperare sau idei de
autodepreciere notabile
2. Anxietate, tensiune, senzatia de stat ca pe ace
25
3. Labilitate afectiva notabila (plange usor, reactivitate
crescuta la rejectie)
4. Manie sau iritabilitate notabila si conflicte interpersonale
intense
5. Scaderea interesului ptr.activitati uzuale
6. Senzatia subiectiva de dificultati de concentrare
7. Letargie, oboseala rapida sau lipsa marcata de energie
8. Modificarea apetitului: mancat excesiv ori pofta de anumite
alimente
9. Hipersomnie sau insomnie
10. Senzatia subiectiva de a fi depasita sau de a fiscapat
situatia de sub control\
11. Simptome fizice cum ar fi: durerea sau congestia
sanilor, cefalee, dureri articulare sau musculare, senzatia de
balonare, plus ponderal
Nota: La femeile menstruate, faza luteala corespunde perioadei
dintre ovulatie si debutul menstruatiei, iar faza foliculara incepe
cu menstruatiile. La femeile nonmenstruate (de exemplu, cele
care au suferit o histerectomie), sincronizarea fazelor luteala si
foliculara poate necesita dozarea hormonilor reproductivi
circulanti.

B. Perturbarea interfereaza semnificativ cu activitatea


profesionala, scolara, interpersonala, etc.
C. Simptomele au fost prezente in cursul a cel putin doua cicluri
consecutive

TULBURARE DEPRESIVA MINORA

A. Cel putin doua, dar mai putin de 5 din urmatoarele simptome


au fost prezente in cursul aceleiasi perioade de doua
saptamani, iar cel putin unul din simptome este fie (a) fie
(b):
1. Dispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei, aproape in
fiecare zi (la copii sau adolescenti dispozitia poate fi iritabila)
2. Diminuarea semnificativa a interesului sau placerii ptr.toate
sau aproape toate activitatile, ce amai mare parte a zilei

26
3. Pierdere semnificativa in greutate cand nu tine dieta sau
plusponderal (mai mult de 5% a greutatii corpului intr-o luna)
4. Insomnie sau hipersomnie
5. Agitatie sau lentoare psihomotorie
6. Fatigabilitate sau pierderea energiei
7. Sentimente de devalorizare sau de culpa excesiva sau
inadecvata (care poate fi deliranta), aproape in fiecare zi (nu
simplul repros sau culpa referitoere la faptul de a deveni
suferind)
8. Diminuarea capacitatii de a gandi sau de a se concentra, ori
indecizie, aproape zilnica
9. Ganduri recurente de moarte (nu doar frica de a nu muri),
ideatie suicidara repetitiva fara un plan anume ori o
tentativa de suicid sau un plan anume de a comite suicidul
B. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu

TULBURAREA DEPRESIVA SCURTA RECURENTA

A. Sunt satisfacute criteriile ptr. episodul depresiv major, cu


exceptia duratei
B. Perioadele depresive de la criteriul A dureaza cel putin doua
zile, dar mai putin de doua saptamani
C. Perioadele depresive survin cel putin o data pe luna, timp de
12 luni consecutiv si nu sunt asociate cu ciclul menstrual
D. Perioadele de dispozitie depresiva cauzeaza distres
semnificativ sau o deteriorare a relatiilor

TULBURAREA DEPRESIV-ANXIOASA

A. Dispozitie trista (disforica) recurenta sau persistenta durand


cel putin o luna
B. Pe parcursul unei luni avem minim 4 din urmatoarele:
1. Dificultate de concentrare sau vid mintal
2. Perturbare de somn (dificultate in adormire ori in a ramane
adormit, somn agitat, nesatisfacator)
3. Oboseala sau energie scazuta
4. Iritabilitate
5. Aprehensiune

27
6. Impresionabil, usor de miscat pana la lacrimi
7. Hipervigilenta
8. Se asteapta la tot ce e mai rau
9. Disperare
10. Stima de sine scazuta sau sentimente de inutilitate
11. Simptomele cauzeaza o detresa semnificativ clinic

ATACUL DE PANICA

O perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in


care 4 sau mai multe din urmatoarele simptome apar brusc si
ating culmea in decurs de 10 minute:

- palpitatii, batai puternice ale inimii sau tahicardie

- transpiratie

- tremuraturi

- senzatie de strangulare sau scurtare a respiratiei

- senzatia de sufocare

- durere disconfort in piept

- greata dureri abdominale

- ameteli senzatie de lesin, ameteli senzatie de vertij,


dezechilibru, lesin

- depersonalizare (detasare de sine insusi)

- derealizare (sentimentul de irealitate)

- frica de pierdere a controlului sau de a inebuni

- frica de moarte

- amorteli furnicaturi

- congestia fetei, frisoane

28
Atacurile cel putin cele initiale sunt inexpectante.

Exista 3 tipuri de atacuri de panica:

1. Inexpectante (nesemnalizate)
2. Semnalizate situational (apar la expunerea sau anticiparea
unui stimul, in fobii)
3. Predispuse situational (posibil sa apara la expunere dar nu
sunt in mod constant asociate cu stimulul si nu survin in mod
necesar imediat dupa expunere)

AGORAFOBIA

1. Anxietate in legatura cu a te afla in locuri sau situatii din


care scaparea este dificila sau jenanta ori in care nu poate fi
accesibil ajutorul in eventualitatea unui atac de panica
inexpectat sau predispus situational, ori a unor simptome
similare panicii. Fricile agorafobice implica de regula grupe
de situatii care includ faptul de a te afla singur in afara casei,
de a te afla in multime, sau stand la rand si a calatori cu
autobuzul, trenul sau masina.
2. Situatiile sunt evitate sau chiar indurate cu o detresa
semnificativa ori cu teama de a nu avea un atac de panica
sau simptome similare panicii ori necesita prezenta unui
companion
3. Anxietatea sau evitarea fobica nu este explicata mai bine de
o lata tulburare mentala cum ar fi fobia social (evitarea
limitata la situatiile sociale din cauza fricii de punere in
dificultate), TOC (de exemplu, evitarea murdariei la cineva
cu obsesia contaminarii), stresul posttraumatic ( de exemplu,
evitarea stimulilor asociati cu un stresor sever) ori
anxietatea de separare ( de exemplu, evitarea plecarii de
acasa sau de la rude), fobia specifica ( evitarea limitata la o
singura situatie cum ar fi ascensoarele).

PANICA CU AGORAFOBIE

A. Atat (1) cat si (2):


1. Atacuri de panica inaspectate recurente

29
2. Cel putin unul din atacuri a fost urmat timp de o luna sau
mai multe de unul sau mai multe din urmatoarele:
a. preocupare persistente in legatura cu faptul de a nu avea
atacuri ulterioare
b. teama in legatura cu implicatiile atacului sau cu consecintele
sale ( de exemplu, teama de pierderea controlului de a nu
avea un atac de cord, de a nu inebuni)
c. o modificare semnificativa de comportament in legatura cu
atacurile
B. Prezenta agorafobiei
C. Atacurile de panica nu se datoreaza efectelor fiziologice
directe ale unei substante ( un abuz de drog sau
medicament) sau ale unei conditii medicale generale
( hipertiroidism)
D. Atacurile de panica nu sunt explicate mai bine de o alta
tulburare mentala cum ar fi fobia sociala (evitarea limitata la
situatiile sociale din cauza fricii de punere in dificultate,),
TOC (evitarea murdariei la cineva cu obsesia murdariei),
stresul posttraumatic (evitarea stimulilor asociati cu un
stresor sever) ori anxietatea de separare (evitarea plecarii
de acasa sau de la rude)

FOBIA SPECIFICA

A. Frica intensa persistenta, excesiva sau nejustificata,


provocata de prezenta sau anticiparea unui obiect sau
situatie specifica ( zbor, inaltimi, animale, injectii, vederea
sangelui)
B. Expunerea la stimulul fobiei provoaca aproape in mod
constant un raspuns anxios imediat, care poate lua forma
unui atac de panica circumscris situational sau predispus
situational. La copii, anxietatea poate fi exprimata prin
exclamatii, accese coleroase, stpefactie sau agatare de ceva.
C. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau
nejustificata (la copii acest element poate fi absent).
D. Situatia fobica este evitata sau indurata cu anxietate sau
detresa intensa
E. Evitarea, anticiparea anxioasa ori detresa in situatiile temute
interfereaza semnificativ cu rutina normala a persoanei cu

30
activitatea profesionala sau scolara ori cu activitatile sau
relatiile sociale ori exista o detresa considerabila in legatura
cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani durata poate fi de cel putin 6 luni
G. Anxietatea atacurile de panica sau evitarea fobica asociata
cu obiectul sau situatia specifica nu sunt explicate mai bine
de o tulburare mentala, cum ar fi TOC, SSPT, Anxietatea de
separare, Fobia sociala, Panica cu agorafobie sau Agorafobia
fara istoric de panica.
De specificat tipul:

- de animale
- de mediu natural (inaltimi, furtuni apa)
- de sange, injectii, plagi
- de tip situational (avioane, ascensoare, spatii inchise)
- de alt tip (situatii care pot duce la sufocare, voma sau
contactarea unei maladii, la copii evitarea sunetelor
puternice sau a persoanelor in uniforma).

FOBIA SOCIALA

A. Frica persistenta de una sau mai multe situatii sociale in care


persoana este expusa unor oameni nonfamiliari sau unei
posibile observari critice de catre altii si se teme ca ar putea
face ceva sau ar putea actiona intr-un mod umilitor sau
jenant
B. Expunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape
constant anxietate, care ia forma unui atac de panica limitat
situational sau predispus situational (la copii se poate
manifesta prin exclamatii, accese coleroase, stupefactie sau
retragerea din situatii sociale cu persoane nefamiliare).
C. Persoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau
nejustificata (la copii acest criteriu poate lipsi)
D. Situatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau
chiar indurate cu o anxietate sau detresa intensa.
E. Evitarea, anticiparea anxioasa ori detresa in situatiile temute
interfereaza semnificativ cu rutina normala a persoanei, cu
activitatea profesionala sau scolara ori cu activitatile sau

31
relatiile sociale, ori exista o detresa considerabila in legatura
cu faptul de a avea fobia.
F. La indivizii sub 18 ani durata poate fi de cel putin 6 luni.
G. Frica sau evitarea fobica nu se datoreaza efectelor fiziologice
directe ale unor substante, ori ale unei conditii medicale
generale si sunt explicate mai bine de o alta tulburare
mentala cum ar fi panica cu agorafobie sau agorafobia fara
istoric de panica, anxietate de separare, tulburarea
dismorfica corporala, o tulburare de dezvoltare pervaziva
sau tulburarea de personalitate schizoida.
H. Daca este prezenta o conditie medicala generala ori o alta
tulburare mentala, frica de la criteriul A este fara legatura cu
aceasta (frica nu este de balbism, de tremor in maladia
Parkinson, ori de manifestarea unui comportament alimentar
anormal in anorexia si bulimia nervoasa).
Exemplu de situatii sociale evitate: incapacitatea de a vorbi,
scrie sau manca in public, de a folosi toalete publice, de a
raspunde la intrebari.

TULBURARE OBSESIV COMPULSIVA

Fie obsesii sau compulsii

Obsesii definite de 1.2.3.4

1. Idei ganduri sau imagini intrusive, persistente si recurente,


fara sens care cauzeaza anxietate sau detresa considerabila.
2. Gandurile, impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu
preocupari excesive in legatura cu problemele reale de viata.
3. Pacientul incearca sa le suprime sau sa le ignore ori sa le
neutralizeze printr-un alt gand sau actiune.
4. Persoana recunoaste ca sunt produsul propriei minti. Ex.:
parintele care se teme ca-si va ucide copilul, credinciosul
care are ganduri blasfemiatoare.
Compulsii asa cum sunt definite de 1 si 2:

1. Comportamente repetitive ( spalatul mainilor, ordonatul,


verificatul) sau acte mentale (rugatul, calculatul, repetarea
de cuvinte in gand) pe care se sinte constrans sa le
32
efectueze ca raspuns la o obsesie sau conform unor reguli
care trebuie sa fie aplicate in mod rigid.
2. Comportamentele sau actele mentale sunt destinate sa
previna sau sa reduca detresa ori sa previna un eveniment
sau o situatie temuta oarecare, insa aceste comportamente
sau acte mentale, ori nu sunt conectate in mod realist cu
ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna sau
sunt clar excesive.
A. La un moment dat in cursul tulburarii, persoana a recunoscut
ca obsesiile sau compulsiile sunt excesive sau irationale
(aceasta nu se aplica la copii) sau interfereaza semnificativ
cu rutina normala a persoanei, cu functionarea profesionala
sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale uzuale.
B. Obsesiile sau compulsiile cauzeaza o detresa considerabila,
sunt consumatoare de timp (iau mai mult de o ora pe zi)
C. Daca este prezenta o alta tulburare, continutul obsesiilor sau
compulsiilor nu este restrans la aceasta ( de ex. preocuparea
ptr. mancare in prezenta unei Tulburari Alimentare,
smulgerea parului in prezenta Tricotilomaniei, preocuparea
referitoare la aspect, in prezenta Tulburarii Dismorfice
Corporale, preocuparea de a avea o maladie severa, in
prezenta Hipocondriei, preocuparea ptr. necesitatile sau
fanteziile sexuale in prezenta unei Parafilii, ori ruminatii
referitoare la culpa in prezenta Tulburarii Depresive Majore ).
D. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale
unei substante sau conditii medicale generale.

STRESUL POSTTRAUMATIC

A. Peroana a fost expusa unui eveniment traumatic in care


ambele din cele care urmeaza sunt prezente: Persoana a
trait sau a fost martora unui eveniment care este in afara
experientei umane obisnuita, care poate fi extrem de
dureros ptr. aproape oricine ( calamitati, crime, accidente
etc.) care a implicat moartea efectiva, amenintarea cu
moartea ori o vatamare serioasa sau o periclitare a
integritatii corporale proprii sau a altora. Raspunsul

33
persoanei a implicat o frica intensa, neputinta sau oroarea
(la copii aceasta poate fi exprimata printr-un comportament
dezorganizat sau agitat).
B. Evenimentul este reexperimentat persistent intr-unul sau
mai multe din urmatoarele moduri:
1. Amintiri dureroase, recurente incluzand imagini, ganduri sau
perceptii ( la copiii mici poate surveni un joc repetitiv in care
sunt exprimate teme sau aspecte ale traumei)
2. Cosmaruri ( la copii pot exista vise terifiante fara un continut
recognoscibil)
3. Actiuni si senzatia ca evenimentul se repeta ( include
sentimentuln retrairii experientei, iluzii, halucinatii si
episoade disociative de flashback, inclusiv cele care survin la
desteptarea din somn ( la copiii mici poate surveni
reconstituirea traumei specifice).
4. Suferinta la evenimente asemanatoare sau simbolice;
5. Reactivitate fiziologica la expunerea la stimuli interni sau
externi care simbolizeaza sau seamana cu un aspect al
evenimentului traumatic.
C. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si
paralizia reactivitatii generale (care nu era prezenta inaintea
traumei ) dupa cum este indicat de 3 sau mai multe din
urmatoarele:
1. Eforturi de a evita ganduri, sentimente sau conversatii
asociate cu trauma;
2. Eforturi de a evita activitati, locuri sau persoane care
desteapta amintirea traumei;
3. Incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei
(amnezia psihogena);
4. Scaderea marcanta a interesului ptr. activitati importante;
5. Sentimentul de detasare sau de instrainare de altii;
6. Intinderea redusa a efectului ( de ex. incapabil sa aiba
sentimente de dragoste);
7. Reducerea perspectivelor de viitor ( nu spera sa-si faca o
cariera, sa aiba copii etc.)
D. Simptome de alerta crescuta care nu erau prezente inainte
de trauma dupa cum estev indicat de doua din urmatoarele:
1. Insomnie ( dificultati de adormire sau sa ramana adormit);
2. Iritabilitate, accese de furie;

34
3. Dificultati de concentrare
4. Hipervigilenta;
5. Reactie de alarma exagerata ( raspuns de tresarire
exagerat ).
E. Durata perturbarii este mai mult de o luna ( simptomele de
la B, C, D )
F. Perturbarea cauzeaza o detresa sau o deteriorare
semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte
domenii importante de functionare.

STRESUL ACUT

A. Persoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care


ambele situatii din urmatoarele sunt prezente:
1. Persoana a experimentat, a fost martora sau a fost
confruntata cu un eveniment sau cu evenimente care
implica moartea sau vatamarea grava, efectiva sau
amenintatoare, ori o amenintare a integritatii sale sa a
altora.
2. Raspunsul persoanei implica frica intensa, neputinta sau
oroare.
B. Fie in timpul experimentarii, fie dupa experimentarea
evenimentului detresant are doua sau mai multe din
urmatoarele simptome disociative:
1. Sentimentul subiectiv de insensibilitate, de detasare sau de
absenta reactivitatii emotionale;
2. O reducere a constiintei ambiantei ( a fi stupefiat, a ramane
perplex );
3. Derealizare;
4. Depersonalizare;
5. Amnezie disociativa ( incapacitatea de a evoca un aspect
important al traumei )
C. Evenimentul traumatic este reexperimentat persistent in cel
putin unul din urmatoarele moduri: imagini, ganduri, vise,
iluzii, episoade de flashback recurente sau sentimentul de
retraire a experientei sau detresa la expunerea la lucruri
care amintesc evenimentul traumatizant;

35
D. Evitarea evidenta a stimulilor care desteapta amintiri ale
traumei (de ex. ganduri, sentimente, conversatie, activitati,
locuri, oameni );
E. Simptomele notabile de anxietate sau de excitatie crescuta (
de ex. dificultate de adormire, iritabilitate, capacitate de
concentrare redusa, hipervigilitate, raspuns de tresarire
exagerat, neliniste );
F. Perturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare
semnificativa clinic in domeniul social, profesional sau in alte
domenii importante de functionare ori deteriorarea
capacitatii de a indeplini unele sarcini necesare, cum ar fi
obtinerea asistentei medicale ori mobilizarea resurselor
personale ptr. a vorbi membrilor familiei despre experienta
traumatica;
G. Perturbarea dureaza minimum 2 zile si maximum 2
saptamani de la evenimentul traumatic;
H. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale
unei substante ori ale unei conditii medicale generale, nu
este explicata mai bine de tulburarea psihotica scurta si nu
este pur si simplu o exacerbare a unei tulburari preexistente.

ANXIETATEA GENERALIZATA

A. Anxietate si preocupare survenind mai multe zile da decat


nu, de cel putin 6 luni in legatura cu un numar de
evenimente sau activitati ( cum ar fi rezultatele in munca
sau scolare )
B. Persoana constata ca este dificil sa-si controleze
preocuparea;
C. Anxietatea si preocuparea sunt asociate cu 3 sau mai multe
din urmatoarele ( la copii este cerut un singur item ):
tensiune musculara, fatigabilitate rapida, surescitare sau stat
pe ghimpi, dificultati de concentrare sau senzatia de vid
mental, perturbare de somn ( dificultate in a dormi sau a sta
adormit sau somn nelinistit si nesatisfacator), iritabilitate.
D. Focarul anxietatii si preocuparii nu este limitat la elementele
unei tulburari, de ex. anxietatea sau panica nu este in
legatura cu a avea un atac de panica ( precum in panica ), a
vorbi in public ( ca in fobia sociala ) a fi contaminat ( ca in

36
TOC), a fi departe de casa sau de rudele apropiate ( ca in
anxietatea de separare ) a lua in greutate ( ca in anorexia
nervoasa ) a avea multiple cauze somatice ( ca in tulburarea
de somatizare ) sau a avea o maladie grava ( ca in
ipohondrie ), iar anxietatea si tulburarea nu survin exclusiv
in cursul stresului posttraumatic.
E. Anxietatea, preocuparea sau acuzele somatice cauzeaza o
detresa sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul
social, profesional sau in alte domenii importante de
functionare;
F. Perturbarea nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale
unei substante ori conditii medicale generale si nu apare
exclusiv in cursul unei tulburari afective, psihotice ori ale
unei tulburari de dezvoltare pervasiva.

MANCATUL EXCESIV

Spre deosebire de bulimia nervoasa in care dupa un episod


de imbuibare se folosesc comportamente compensatorii ( post,
purgatie, voma autoprovocata, etc.) in mancatul excesiv un astfel
de comportament nu este intrebuintat in mod regulat.

A. Episoade recurente de mancat excesiv. Un episod de mancat


excesiv este caracterizat prin ambele:
1. Mancatul, intr-o perioada de timp limitata ( de ex., 2 ore ) a
unei cantitati de alimente care este definita ca fiind mai
mare decat cea pe care ar manca-o cei mai multi oameni
intr-o perioada de timp similara, in circumstante similare;
2. Sentimentul de lipsa de control a mancatului in cursul
episodului ( sentimentul ca nu poate stopa mancatul sau
controla ce si cat de mult mananca )
B. Episoadele de mancat excesiv sunt asociate cu minim 3 din
urmatoarele:
1. Mananca mult mai repede;
2. Mananca, desi se simte deranjat de plin;
3. Mananca mari cantitati de mancare chiar daca nu-i este
foame;
4. Mananca singur ptr. ca se simte jenat de cat de mult
mananca;
37
5. Se simte dezgustat de sine, depresiv sau foarte culpabil
dupa mancatul excesiv
C. Este prezenta o detresa considerabila;
D. Mancatul excesiv survine, in medie, de cel putin doua ori pe
saptamana, timp de 6 luni;
E. Mancatul excesiv nu este asociat cu uzul regulat de
compartimente compensatorii.

SINDROMUL NEUROLEPTIC MALIGN

A. Dezvoltarea unei rigiditati musculare severe si a unei


temperaturi crescute, asociate cu uzul unui medicament
neuroleptic.
B. Doua sau mai multe din urmatoarele:
1. Transpiratii;
2. Disfagii;
3. Tremor;
4. Incontinenta;
5. Modificari in nivelul de constiente mergand de la confuzie la
coma;
6. Mutism;
7. Tahicardie;
8. Presiune sanguina crescuta sau labila.

TULBURAREA DE CONDUITA

Minim 3 simptome din urmatoarele in ultimele 12 luni cu cel putin


un criteriu prezent in ultimele 6 luni:

AGRESIUNE FATA DE OAMENI SI ANIMALE

- Adesea tiranizeaza, ameninta sau intimideaza pe altii;


- Initiaza adesea batai;
- A facut uz de o arma care poate cauza o vatamare corporala
serioasa altora ( bat, cutit, arma de foc, etc.);
- A fost crud fizic cu alti oameni;
- A fost crud fizic cu animalele;
- A furat cu confruntare cu victima;
- A fortat pe cineva la activitate sexuala.
38
DISTRUGEREA PROPRIETATII

- S-a angajat deliberat in incendieri cu scopul de a cauza un


prejudiciu serios;
- A distrus intentionat proprietatea altora, altfel decat prin
incediere.
FRAUDA SAU FURT

- A intrat prin efractie in casa, dependintele sau autoturismul


cuiva;
- Minte adesea cu scopul escrocarii altora;
- A furat lucruri de valoare mare fara confruntare cu victima.
VIOLARI SERIOASE ALE REGULILOR

- Lipseste frecvent de acasa noaptea inainte de varsta de 13


ani cu toate interdictiile parintilor;
- A fugit de acasa ( noaptea ) de cel putin doua ori in timp ce
locuieste in casa parinteasca sau a substitutului parental sau
o data fara a reveni acasa o lunga perioada de timp;
- Chiuleste frecvent de la scoala inainte de varsta de 13 ani.

IN FCT. DE VARSTA LA DEBUT AVEM:

- CU DEBUT IN COPILARIE: debut inainte de varsta de 10 ani


(cel putin un simptom);

- CU DEBUT IN ADOLESCENTA: absenta oricarui simptom


inainte de varsta de 10 ani.

TULBURAREA OPOZITIONISMULUI PROVOCATOR

Un pattern de comportament negativist, ostil si provocator


care dureaza cel putin 6 luni, in timpul caruia sunt prezentate
minim 4 simptome din urmatoarele:

- Adesea isi pierde cumpatul;


- Adesea se cearta cu adultii;
- Adesea sfideaza sau refuza sa se conformeze cererilor sau
regulilor adultilor;
- Adesea agaseaza in mod deliberat pe altii;
39
- Adesea blameaza pe altii ptr. propriile sale erori sau purtare
rea;
- Adesea este susceptibil ori usor de agasat de catre altii;
- Adesea este nervos si plin de resentimente;
- Adesea este ranchiunos si razbunator.
Nota: un criteriu se considera satisfacut numai in cazul in care
comportamentul survine mai frecvent decat se observa de
regula la indivizii de etate si nivel de dezvoltare comparabile.

DEMENTA ALZHEIMER

- Deteriorarea memoriei recente ( nu poate invata o informatie


noua ori evoca o informatie invatata anterior );
- Perturbare de limbaj ( afazie );
- Deteriorarea capacitatii de a realiza activitatii motorii
( apraxie )
- Incapacitatea de a identifica obiectele ( agnozie );
- Perturbare in functia de executie, adica in planificare,
organizare, secventiere, abstractizare.

INTOXICATIA CU CAFEINA

1. Consum recent de cafeina, de regula mai mult de 250 mg


( mai mult de 2-3 cesti de cafea fiarta)
2. Minim 5 din urmatoarele simptome aparute in cursul uzului
de cafeina sau la scurt timp dupa aceasta:
- Neliniste;
- Anxietate;
- Excitatie;
- Insomnie;
- Fata rosie ( facies congestiv );
- Urinat mult ( diureza );
- Perturbare gastro intestinala ( scaune dese );
- Crampe musculare;
- Devierea cursului gandirii si vorbirii;
- Tahicardie sau aritmii cardiace;
- Perioade de infatigabilitate;

40
- Agitatie psihomotorie.

ABSTINENTA ALCOOLICA

1. Incetarea consumului de alcool care a fost excesiv si


prelungit
2. Doua sau mai multe din urmatorele simptome care survin in
decurs de cateva ore sau zile de la intreruperea consumului
de alcool:
- Tremor marcant al mainilor;
- Insomnie;
- Greata sau voma;
- Halucinatii sau iluzii vizuale, tactile sau auditive;
- Agitatie psihomotorie;
- Anxietate;
- Crize de epilepsie ( grand mal )

INTOXICATIA CU AMFETAMINA SAU COCAINA

1. Consum recent de amfetamina sau de o substanta similara


( de ex. Metilfenidatul )
2. Modificari comportamentale sau psihologige dezadaptive:
deteriorarea judecatii, euforie sau aplatizare afectiva,
modificari de sociabilitate, hipervigilitate, susceptibilitate
interpersonala, anxietate, tensiune, nervozitate,
comportamente stereotipe, deteriorarea functionarii sociale
sau profesionale
3. Minim 2 din urmatoarele simptome aparute la o ora sau
imediat dupa consum:
- Tahicardie ( puls crescut ) sau bradicardie (puls scazut )
- Dilatatie pupilara
- Cresterea sau scaderea tensiunii arteriale (TA)
- Transpiratie sau senzatie de frig
- Greata sau voma
- Pierdere evidenta in greutate
- Agitatie sau lentoare psihomotorie
- Scaderea fortei musculare, deprimare respiratorie
- Confuzie, crize epileptice, coma.

41
INTOXICATIA CU HALUCINOGENE

1. Uz recent de un halocinogen
2. Modificari psihologice sau comportamentale dezadaptive
aparute la scurt timp dupa consum ( anxietate sau depresie,
idei de referinta, frica de a nu-si pierde mintile, ideatie
paranoida, deteriorarea judecatii sau deteriorarea
functionarii sociale sau profesionale)
3. Modificarile perceptive survin in stare de vigilitate si de o
alerta deplina ( depersonalizare, derealizare, iluzii,
halucinatii, sinestezii, intensificarea subiectiva a
perceptiilor )
4. Doua sau mai multe din urmatoarele simptome care apar in
cursul sau la scurt timp dupa uzul de halucinogen:
- Dilatatie pupilara
- Tahicardie
- Transpiratie
- Palpitatii
- Obnumilarea vederii
- Tremuraturi
- Incoordonare

INTOXICATIA CU CANNABIS

1. Consum recent de cannabis


2. Modificari comportamentale sau psihologice dezadaptative
( deteriorarea coordonarii motorii, euforie, anxietate,
senzatia de incetinire a timpului, deteriorarea judecatii,
retragere sociala )
3. Minim doua din urmatoarele simptome care apar in decurs
de 2 ore de la consumul de cannabis:
- Injectie conjuctivala;
- Apetit crescut
- Gura uscata
- Tahicardie

ABSTINENTA DE AMFETAMINE, COCAINA


42
1. Incetarea consumului de droguri care a fost prelungit
excesiv.
2. Dispozitie disforica si minim doua simptome din urmatoarele:
- Fatigabilitate
- Vise vii, neplacute
- Insomnie sau hipersomnie
- Apetit crescut
- Lentoare sau agitatie psihomotorie

DORINTA SEXUALA DIMINUATA

A. Fantezii sexuale si dorinta de a face sex diminuate sever sau


absente
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale
semnificative

AVERSIUNE SEXUALA

A. Aversiune extrema fata de contactul sexual si evitarea


tuturor ( sau aproape a tuturor ) contactelor sexuale cu un
partener sexual
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale
semnificative.

TULBURAREA DE EXCITATIE SEXUALA A FEMEII

A. Incapacitatea persistenta sau repetitiva de a atinge sau de a


mentine pana la realizarea activitatii sexuale, un raspuns
adecvat de lubrifiere umectare la excitatia sexuala
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale
semnificative.

TULBURAREA DE ERECTIE A BARBATULUI

A. Incapacitatea recurenta sau persistenta de a atinge ori de a


mentine o erectie adecvata pana la finalizarea actului
sexual.

43
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale
semnificative.

TULBURAREA DE ORGASM AL FEMEII

A. Intarzierea sau absenta persistenta sau repetitiva a


orgasmului dupa o faza de excitatie normala.
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale
semnificative.
C. Diagnosticul nu se pune daca orgasmul apare doar ca
rezultat al hetero sau automasturbarii clitoridiene.

TULBURAREA DE ORGASM A BARBATULUI

A. Intarzierea sau absenta ejacularii dupa o faza de excitatie


normala in cursul actului sexual.
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale
semnificative.

EJACULAREA PRECOCE

A. Ejacularea persistenta sau recurenta la o excitatie sexuala


minima si inainte ca persoana s-o doreasca. Ejacularea poate
avea loc anteportas ( inainte de intromisiune ), imediat dupa
intromisiune sau la scurt timp ( sub 3 minute )
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale
semnificative.

DISPAREUNIA

A. Durere genitala recurenta sau persistenta asociata cu


contactul sexual, fie la barbat, fie la femeie.
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale
semnificative.

VAGINISM

44
A. Spasm involuntar, persistent sau recurent al musculaturii
treimii extreme a vaginului, care interfereaza cu actul sexual.
B. Perturbarea cauzeaza detresa sau dificultati interpersonale
semnificative.

EXHIBITIONISM

A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual


intense, recurente sau comportamente de expunere a
organelor sexuale in fata unui strain care e luat prin
surprindere.
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau
deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional sau
interpersonal.

FETISISM

A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual


intense, recurente sau comportamente implicand folosirea
unor obiecte inerte ( de ex. Obiecte de lenjerie feminina,
incaltaminte, papusi, etc.)
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau
deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional sau
interpersonal.

FROTTEURISM

A. Pe o perioada de miim 6 luni, fantezii excitante sexual


intense, recurente sau comportamente implicand atingerea
si frecarea de o persoana care nu consimte.
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau
deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional sau
interpersonal.

PEDOFILIE

45
A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual
intense, recurente sau comportamente implicand activitatea
sexuala cu un copil sau cu copii prepuberi ( in varsta de 13
ani sau mai putin ).
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau
deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional sau
interpersonal.
C. Persoana are cel putin 16 ani si este cu cel putin 5 ani mai
mare decat copilul victima.

MASOCHISM SEXUAL

A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual


intense, recurente sau comportamente implicand actul (real
sau simulat ) de a fi batut, legat, umilit sau facut sa sufere in
alt mod ( de ex. Isi doreste sa fie injurat in fata tertilor, sa i
se ordone imperativ si agresiv, sa fie tratat ca un sclav, sa
linga picioare murdare, etc. )
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau
deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional sau
interpersonal.

FETISISM TRANSVESTIC

A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual


intense, recurente sau comportamente la un barbat
heterosexual implicand travestirea.
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau
deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional,sau
interpersonal.

VOYEURISM

A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual


intense, recurente sau comportamente implicand actul
privirii unei persoane care nu suspecteaza nimic si care este
nuda, in curs de dezbracare sau angajata intr-o activitate
sexuala.

46
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau
deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional sau
interpersonal.

TULBURAREA DE IDENTITATE SEXUALA

A. O puternica si persistenta identificare cu sexul opus ( nu


doar dorirea unora din avantajele percepute cultural ale
faptului de a fi de celalalt sex ). La copii se manifesta prin
patru sau mai multe din urmatoarele:
1. Dorinta declarata in mod repetat de a fi ori pretentia ca este
de celalalt sex;
2. La baieti preferinta ptr. travestire sau imbracaminte
feminina, iar la fete preferinta ptr. vestimentatie exclusiv
masculina;
3. Preferinte persistente si puternice ptr.roluri de sex opus in
jocuri din imaginatie sau fantezia de a fi de celalalt sex;
B. Dorinta intensa de a participa la jocuri sau distractii specifice
celuilalt sex;
C. Preferinta puternica ptr.companioni de joaca de celalalt sex.
La adolescenti si adulti perturbarea se manifesta prin dorinta
declarata de a fi de celalalt sex, trecerea frecventa ca fiind
de celalalt sex, dorinta de a trai sau de a fi tratat ca fiind de
celalalt sex ori convingerea ca are reactii si sentimente tipice
celuilalt sex.
D. Disconfort persistent in legatura cu sexul sau ori sentimentul
de inadecvare in a apartine sexului cu care s-a nascut. La
copii, perturbarea se manifesta prin oricare din urmatoarele:
la baieti afirmatia ca penisul sau testiculele lor sunt
dezgustatoare sau ca vor dispare ori afirmatia ca ar fi mai
bine daca nu ar avea penis sau aversiunea fata de jocurile cu
invalmaseala si rejectarea jucariilor, jocurilor si activitatilor
tipic masculine; la fete, refuzul de a urina in pozitie sezand,
afirmatia ca au sau ca le va creste penis, sau afirmatia ca nu
doresc sa le creasca sani sau sa aiba menstre, ori aversiune
fata de imbracamintea normativ feminina.

SADISM SEXUAL

47
A. Pe o perioada de minim 6 luni, fantezii excitante sexual
intense, recurente sau comportamente implicand acte
( reale, nu simulate ) in care suferinta victimei este excitanta
sexual ptr.persoana.
B. Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau
deteriorare semnificativa in domeniul social, profesional sau
interpersonal.

INSOMNIA PRIMARA

A. Acuza principala este aceea de dificultate in initierea sau


mentinerea somnului sau de somn nereconfortant ( somn
care este, dupa cate se pare, adecvat cantitativ, dar lasa
persoanei senzatia de nerefacuta).
B. Perturbarea de la A. survine de cel putin 3 ori pe saptamana,
ptr.cel putin o luna si este suficient de severa ptr.a duce, fie
la acuzarea unei fatigabilitati marcate in timpul zilei, fie la
observarea de catre altii a vreunui simptom care este
imputabil perturbarii somnului, de ex., iritabilitatea sau
deteriorarea activitatii
C. Aparitie nu exclusiv in cursul evolutiei unei tulburari a
ritmului somn veghe sau a parasomniei
D. Nu este in legatura cu alta tulburare mentala sau un factor
organic cunoscut, cum este tulburarea datorata uzului de
substanta psihoactiva, o tulburare somatica sau o medicatie.

HIPERSOMNIA PRIMARA

A. Acuza principala este fie 1. fie 2.


1. Somnolenta excesiva in timpul zilei sau atacuri de somn
nejustificate de o durata inadecvata de somn.
2. Tranzitie prelungita la starea de vigilitate deplina ( betia de
somn ).
B. Perturbarea de la 1.survine aproape in fiecare zi, ptr.cel putin
o luna de zile sau episodic, ptr.perioade mai lungi de timp si
este suficient de severa ptr.a aduce la deteriorare in
activitatea profesionala sau la deteriorare in activitatile
sociale uzuale ori in relatiile cu altii

48
C. Aparitie nu exclusiv in timpul evolutiei tulburari ritmului
somn veghe sau nu este in legatura cu o alta tulburare
mentala sau cu un factor organic cunoscut, cum este
tulburarea datorata uzului de substanta psihoactiva, o
tulburare somatica sau o medicatie.

NARCOLEPSIA

A. Atacuri irezistibile de somn


B. Cataplexie pierderea tonusului muscular bilateral, brusc,
reversibil ( se inmoaie picioarele )
C. Halucinatii hipnagogice / hipnopompice
Halucinatii hipnnagogice halucinatii imediat inainte de a
adormi

Halucinatii hipnopompice halucinatii imediat dupa


desteptarea din somn

D. Paralizia de somn

ANXIETATEA DE VIS ( COSMARUL )

A. Desteptari repetate din perioada de somn major sau atipeli


cu evocarea detaliata a unor vise intinse si extrem de
terifiante, implicand de regula amenintari in legatura cu
supravietuirea, securitatea sau stima de sine. Desteptarea
survine, in general, in timpul celei de-a doua jumatati a
perioadei de somn.
B. La desteptarea din vise terifiante, persoana devine rapid
orientata si alerta (in contrast cu confuzia si dezorientarea
intalnite in teroarea de somn si unele forme de epilepsie).
C. Experiente visului sau perturbarea somnului rezultand din
desteptare cauzeaza o suferinta importanta.
D. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut
tulburarea, de ex., anumite medicamente.

TEROAREA DE SOMN

49
A. O perturbare constand predominant din episoade recurente
de desteptare brusca din somn ( durand 1-10 minute),
survenind de regula in cursul primei treimi a perioadei de
somn major si incepand cu un tipat de panica.
B. Anxietate intensa si semne de excitatie vegetativa in cursul
fiecarui episod, cum sunt tahicardia, respiratia rapida si
transpiratia, dar nici un vis detaliat nu este evocat.
C. Are reactivitate relativa la eforturile altora de a calma
persoana in timpul episodului si aproape invariabil, cel putin
cateva minute de confuzie, dezorientare si miscari motorii
perseverative ( de ex., ciupitul pernei ).
D. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut
tulburarea, de ex., o tumora cerebrala.

SOMNAMBULISMUL

A. Episoade repetate de ridicare din pat in timpul somnului si


de mers imprejur, survenind de regula in cursul primei treimi
a perioadei de somn major.
B. In timpul mersului in somn, persoana respectiva are fata
palida, imobila, este relativ areactiva la eforturile altora de a
influenta mersul in somn sau de a comunica cu ea si poate fi
desteptata numai cu mare dificultate.
C. La desteptare ( fie din episodul de somnambulism ori
dimineata urmatoare ) are amnezie ptr.episod.
D. Timp de cateva minute dupa desteptarea din episodul de
somnambulism, nu exista nici o deteriorare in activitatea
mentala sau in comportament ( desi, initial, poate exista o
scurta perioada de confuzie sau dezorientare).
E. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut
tulburarea, de ex., epilepsia.

50
TESTE PSIHOLOGICE; TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE

ANOREXIA NERVOASA

TESTE PSIHOLOGIGE RECOMANDATE

- Autoportret real si ideal


TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Metafore terapeutice : Usa


- Interventii paradoxale: procedeul conotatiei pozitive,
reetichetarea, prescrierea simptomului, franarea,
interzicerea schimbarii, prezicerea recaderilor.
- Reconfigurarea hartii corporale
- Tehnica celor doua oglinzi
- Lucrul pe inelele reichiene oral, abdominal si pelvian
- Automasaj ptr.zonele respinse
- Ancorarea unei stari inspirate
- Strokes / Antrenament asertiv
- Antidotul la directive
- Lista cu calitati

BULIMIA NERVOASA

TESTE PSIHOLOGIGE RECOMANDATE:

- Autoportret real si ideal


- Testul arborelui ( prezenta a numeroase fructe poate indica
bulimie )
TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Metode terapeutice: Pendul, Burete, Masina, Slujnica

51
- Interventii paradoxale: procedeul conotatiei pozitive,
reetichetarea, prescrierea simptomului, franarea,
interzicerea schimbarii, prezicerea recaderilor
- Reconfigurarea hartii corporale
- Restructurare cognitiva: tehnici de gandire utilizate de
subiect ptr.a activa comportamentul de esec
- Comportamente noi: sa manance des si putin ( 5 mese / zi );
cand isi propune sa manance, sa ia din frigider exact cat
vrea sa manance si sa puna restul in frigider; sa manance cu
inghitituri mici ca sa savureze bine; interzis mancatul la
televizor
- Invatarea constientizarii satietatii: numaratul dumicatilor;
pauze de respirat intre inghitituri; lista cu mancarurile
preferate si stimularea diversificarii
- Instituirea unui sistem de recompense cand mananca
rezonabil
- Tehnica celor doua oglinzi
- Modificarea imaginii negative folosind sistemul dominantelor
senzoriale VAKO
- Lista cu preturile platite ptr.mentinerea acestui
comportament
- Sedinta de imagerie dirijata: vizualizarea obstacolului care il
impiedica sa renunte la comportamentul de esec si
distrugerea acestuia
- Lucru pe inelele Reichiene oral, abdominal si pelvian
- Exercitii Lowen ptr.exprimarea emotiilor negative.

TULBURAREA TOURETTE

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Relaxare Schultz sau hipnoza cu sugestii directe


- Regresie hipnotica pana la perioada de dinaintea
simptomului
- Tehnica paradoxala de producere voluntara a simptomului
(programarea ticurilor ca frecventa si interval orar )
- Tehnica Dialogului cu simptomul ptr.evaluarea beneficiilor
ascunse ale bolii
- Sugestii ptr.intarirea Eului.

52
TICUL MOTOR SAU VOCAL CRONIC

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Relaxare Schulz sau hipnoza cu sugestii directe


- Regresie hipnotica pana la perioada de dinaintea
simptomului
- Tehnica paradoxala de producere voluntara a simptomului
( programarea ticurilor ca frecventa si interval orar )
- Tehnica Dialogului cu simptomul ptr.evaluarea beneficiilor
ascunse ale bolii
- Exercitii Lowen ptr.exprimarea emotiilor negative
- Antrenament asertiv:
- Exercitii ptr.dezvoltarea asertivitatii nonverbale (privire,
strans mana, voce, etc.)
- Exercitii ptr. dezvoltarea asertivitatii verbale (verbalizare
directa, disc zgariat, cum cerem, cum refuzam, cum facem
un compliment, cum primim un compliment, cum criticam,
cum primim critica, reactia la un atac, cum initiem o
conversatie, cum finalizam o conversatie, etc.

RETARD MENTAL

TESTE PSIHOLOGICE RECOMANDATE:

- Raven
- Arbore ( ramuri trasate dintr-o singura linie, forme sarace si
infantile, trunchi lipit de marginea foii dupa varsta de 10
ani )

TULBURAREA AUTISTA

TESTE PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Terapia ABA (analiza comportamentala aplicata)


- Terapia cu calul / animale
- Programe de contact vizual

53
- Programe ptr.postura
- Semnificatia gesturilor
- Relatii cu egalii
- Intelegerea emotiilor si a regulilor sociale
- Limbaj spontan

TULBURAREA ASPERGER

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Terapia ABA (analiza comportamentala aplicata)


- Terapia cu calul / animale
- Programe de contact vizual
- Programe ptr.postura
- Semnificatia gesturilor
- Relatii cu egalii
- Intelegerea emotiilor si a regulilor sociale
- Limbaj spontan
- Antrenament asertiv.

HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENTIE

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Relaxare Schulz sau hipnoza cu inductie folosind metafora


Stejarului; Masina din Norul Magic; Imbracarea unui costum
de astronaut
- Tehnici paradoxale: prescrierea unei rasturnari in ierarhia
familiala, prescrierea mimarii functiilor simptomului,
exagerarea pozitiei pacientului
- Metafore terapeutice
- Tehnica Dialogului cu simptomul ptr.evaluarea beneficiilor
ascunse ale bolii
- Antrenament asertiv

TULBURAREA DISFORICA PREMENSTRUALA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

54
- Tehnici de relaxare
- Eliminarea emotiilor negative
- Rezolvare de probleme
- Antrenament asertiv

TULBURAREA DEPRESIVA MINORA

TESTE PSIHOLOGICE RECOMANDATE:

- Beck
- Arbore ( copac mic, apasare fragila a creionului pe hartie,
ramuri fara frunze sau frunze cazatoare tip salcie
plangatoare, trunchi discontinuu, linii spasmodice, mazgalite,
innegrite, retusari, linii neterminate)

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Restructurare cognitiva
- Lucru pe inelele reichiene ocular, bucal, diafragmatic,
scapular si pelvian
- Intarirea Eului, povesti terapeutice, metoda Stanton,
bolovani si poduri
- Primul ajutor ptr.depresie ( Alladin )

TULBURAREA DEPRESIVA SCURTA RECURENTA

TESTE PSIHOLOGICE RECOMANDATE:

- Beck
- Arbore (frunze cazute, brate in jos, arbore mic, fara frunze,
linii usor trasate, linii in directii opuse in frunzis, linii
discontinui, retusate)

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Chestionar ptr.identificarea scenariului


- Tehnici ptr.introiect
- Restructurare cognitiva
55
- Lucru pe inelele reichiene diafragmatic, scapular si pelvian
- Intarirea Eului, povesti terapeutice, metoda Stanton,
bolovani si poduri
- Ancorari

TULBURAREA DEPRESIV ANXIOASA

TESTE PSIHOLOGICE RECOMANDATE:

- Beck
- Hamilton
- Arbore ( innegriri, arbore mic, situat in stanga paginii, linii
discontinui, arbore foarte stufos, ramuri fara frunze)

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Chestionar ptr.identificarea scenariului


- Tehnici specifice fiecarui scenariu
- Tehnici ptr.introiect
- Restructurare cognitiva
- Lucru pe inelele reichiene diafragmatic, scapular si pelvian
- Intarirea Eului, povesti terapeutice, metoda Stanton,
bolovani si poduri
- Ancorari

ATACUL DE PANICA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Respiratia hipoventilanta
- Exercitii pe inel reichiene (ocular, bucal, diafragmatic) si
Lowen (respiratie, vibratie si motilitate)
- Jacobson / Hipnoza / Relaxare respiratorie / Relaxare pasiva
progresiva
- Tehnici de intarirea Eului
56
- Abordarea in 5 pasi a lui Stanton
- Metafore terapeutice (sfera de lumina, insamantarea, floarea
magica )
- Restructurare cognitiva
- Tehnica sagetii verticale
- Comportamente noi (prescrierea gradata a
comportamentelor evitate)
- Tehnica animalului prietenos.

AGORAFOBIA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Respiratia hipoventilanta
- Exercitii pe inele reichiene (ocular, bucal, diafragmatic) si
Lowen (respiratie, vibratie si motilitate)
- Jacobson / Hipnoza / Relaxare respiratorie / Relaxare pasiva
progresiva
- Tehnici de intarirea Eului
- Abordarea in 5 pasi a lui Stanton
- Metafore terapeutice (sfera de lumina, insamantarea, floarea
magica)
- Restructurare cognitiva
- Tehnica sagetii verticale
- Comportamente noi (prescrierea gradata a
comportamentelor evitate)
- Tehnica animalului prietenos

PANICA CU AGORAFOBIE

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Respiratia hipoventilanta
- Exercitii pe inele reichiene (ocular, bucal, diafragmatic) si
Lowen (respiratie, vibratie si motilitate)
- Jacobson / Hipnoza / Relaxare respiratorie / Relaxare pasiva
progresiva

57
- Tehnici de intarirea Eului
- Abordarea in 5 pasi a lui Stanton
- Metafore terapeutice (sfera de lumina, insamantarea, floarea
magica)
- Restructurare cognitiva
- Tehnica sagetii verticale
- Comportamente noi (prescrierea gradata a
comportamentelor evitate)
- Tehnica animalului prietenos

FOBIA SPECIFICA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Tehnica baleajului (inel ocular)


- Tehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant
- Desensibilizarea sistematica / Chestionarea ideodinamica in
hipnoza
- Harta corporala
- Restructurarea cognitiva
- Ecranul mental

FOBIA SOCIALA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Tehnica baleajului (inel ocular)


- Tehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant
- Desensibilizarea sistematica / Chestionarea ideo-dinamica in
hipnoza
- Harta corporala
- Restructurarea cognitiva
- Ecranul mental
- Antrenament asertiv

58
STRESUL POSTTRAUMATIC

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Tehnica baleajului (inel ocular)


- Tehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant
- Desensibilizarea sistematica / Chestionarea ideo-dinamica in
hipnoza
- Harta corporala
- Restructurarea cognitiva
- Ecranul mental
- EMDR

STRESUL ACUT

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Tehnica baleajului (inel ocular)


- Tehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant
- Desensibilizarea sistematica / Chestionarea ideo-dinamica in
hipnoza
- Harta corporala
- Restructurarea cognitiva
- Ecranul mental
- EMDR

ANXIETATEA GENERALIZATA

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Tehnica baleajului (inel ocular)


- Tehnici de imagerie disociata a evenimentului stresant
- Desensibilizarea sistematica / Chestionarea ideo-dinamica in
hipnoza
- Harta corporala
- Restructurarea cognitiva
- Ecranul mental

59
- EMDR

MANCATUL EXCESIV

TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE RECOMANDATE:

- Tehnici comportamentale (numararea dumicatilor, ancorari)


- Chestionar ptr.identificarea scenariului
- Tehnici ptr.introiect
- Restructurare cognitiva
- Lucru pe inelele reichiene diafragmatic, scapular si pelvian
- Intarirea Eului, povesti terapeutice, metoda Stanton,
bolovani si poduri, floare magica.

TEHNICI DE RELAXARE

RELAXARE CU SUGESTII GENERALE DE INTARIREA EULUI

model de saugestii de intarire a eului (dupa Hartland- 1965)

subiectului i s-a explicat tehnica , c s-a declarat de acord s fie hipnotizat i c


edina respectiv reprezint prima sa experien de acest gen.

60
Aaz-te ntr-o poziie foarte confortabil. Este foarte bine aa. Reine c poi n
orice moment s te miti sau s-i modifici poziia pentru a te simi mai confortabil.
Asigur-te c spatele i capul sunt sprijinite i ca te simi bine. "Poi nchide ochii
i s-i lai mintea s se relaxeze, astfel nct s nu te gndeti la ceva n mod
deosebit... concentreaz-te n primul rnd asupra vocii mele. Poi auzi fundalul
muzical (dac este cazul). Vei constata, n curnd, c zgomotele obinuite ale.
biroului sau din afara lui te deranjeaz din ce n ce mai putin... pn cnd ele nu-i
vor mai atrage atenia deloc. Gndurile se pot abate uneori de la linia ideilor pe
care. le verbalizez eu, dar ele vor reveni repede napoi... Nu trebuie s faci eforturi
contiente de a realiza sau rezista la ceea ce-ti spun, ascult-m mai degrab pasiv.
Vei constata n curnd c mintea ta incontient va accepta recomandrile mele,
care. au ca principal scop acela de a te face s te simi din ce n ce mai confortabil.
Acum Esti din ce in ce mai linistit ,. Inspirai i expirai linitit i observai c
odat cu fiecare expiraie v relaxai tot mai mult, din ce n ce mai mult. Vei
continua s v relaxai n timp ce v vorbesc. Inspirai i expirai i, odat cu
fiecare expiraie, v relaxai tot mai mult, tot mai mult... n curnd vei intra ntr-o
stare de relaxare profunda i v veti ntreba, probabil, ce fel de experien va fi
aceasta. V asigur c, indiferent de gradul de profunzime al relaxarii, v vei pstra
autocontrolul. Eu o s v administrez unele sugestii, dar depinde de dumneavoastr
dac dorii s le urmai sau nu. Dac nu suntei de acord cu vreo sugestie, suntei
liber s-o ignorai, iar dac vreo sugestie v convine, o s v vina foarte uor s
trii experiena respectiv. Alegerea va aparine... V simii n deplin siguran
pe msur ce va relaxai tot mai mult. In timp ce eu continui s vorbesc, v
relaxai tot mai mult, tot mai mult, dar, indiferent ct de profund relaxat suntei,
vei auzi vocea mea i vei putea rspunde la sugestiile pe care o s vi le dau. Dac
simii vreun disconfort fizic, putei s v schimbai poziia, fr ca aceasta s v
determine s ieii din relaxare, iar dac simii nevoia s vorbii o vei putea face

61
de asemenea, fara a ntrerupe edina. V relaxai tot mai mult, i mai mult...
Curnd vei simi uoare nepturi n vrful degetelor de la mini i de la
picioare... este o senzaie plcut, foarte plcut. Cnd simii acele nepturi vei
ti c intrai n stare de relaxare. Relaxai ct mai profund corpul. V simii tot
mai mult cuprini de o stare de calm, linite, destindere, pace interioar... Nimic nu
v tulbur linitea... v simii tot mai relaxai, tot mai calmi... tot mai profund
relaxai... Alunecai tot mai mult n relaxare i vei fi capabil s trii acele
experiene pe care dorii s le trii... doar acele experiene pe care dorii s le trii.
Acum concentrai-v atenia asupra degetului mare de la piciorul drept, apoi
asupra degetului mare de la piciorul stng. Lsai degetul mare al piciorului drept
s se relaxeze tot mai mult... i degetul mare al piciorului stang se relaxeaz tot mai
mult. Relaxai degetele piciorului drept, apoi ale piciorului stng. Relaxarea
cuprinde apoi labele picioarelor... labele picioarelor se relaxeaz tot mai mult... Va
simii calm i relaxat... Relaxai apoi gambele, genunchii, coapsele... Picioarele se
relaxeaz tot mai mult... i mai mult... Relaxai bazinul, apoi zona abdominal...
Bazinul se relaxeaz tot mai mult, tot mai mult... zona abdominal este tot mai
relaxata... i mai relaxat... Lasai relaxarea s v cuprind zona toracelui. Toracele
se relaxeaz... se relaxeaz tot mai mult... o senzaie de linite i pace v cuprinde
lot mai mult. V simii linitit, destins... n deplin siguran... Trupul i mintea
sunt tot mai relaxate... Relaxai acum spatele i umerii. Spatele i umerii sunt tot
mai relaxati Esti cu desavarsire calm, .Toi muchii iti sunt destini i odihnii
.. O linite plcut te nconjoar , Calmul te inunda, ..Nimic nu-ti tulbur
linitea Simti o linite i o pace interioar , esti complet calm. Totul trece pe langa
tine ca pe langa un copac, netru, absent, ..indiferent.

i, pe msur ce continui s stai confortabil n acesta canapea, cu ochii nchii, i


poi lsa mintea s se ntoarc spre amintirea unui anume loc, poate un loc special,
n care te-ai simit foarte bine... deosebit de confortabil i de linitit, fericit... sau
62
poate un loc pe care ai dori s-l creezi special i n care s descoperi ct de linitit
i mpcat cu tine nsui te poi simi........... i i permii s mergi n acest loc chiar
acum, in plan imaginar... ........te simi acolo, trind senzaiile, emoiile,
sentimentele pe care ai dori s ie trieti acolo... .....i poi auzi sunetele acestui loc
relaxant linitindu-te... i poi vedea cu ochii minii imaginile acestui loc,
observnd ct de plcut este acest loc pentru tine... i te simi foarte bine acolo,
departe de toate grijile si preocuparile de pana acum. ........ Esti atit de destins, de
relaxat, de profund relaxat incit psihicul tau devine tot mai receptiv la ceea ce iti
spun. Tot ceea ee iti spun va intra adanc in inconstientul tau, Ideile pe care ti Ie
sugerez si care se vor intipari in subconstientul tau, vor actiona asupra gindurilor,
sentimentelor si modului tau de a actiona si atunei cind nu te afli in prezenta mea,
cind esti la serviciu, acasa sau in alta parte

In timpul acestei relaxari te vei simti tot mai puternic, tot mai eficient, cu tot

mai multa incredere in fortele proprii. Te vei simti mai vioi, tot mai alert, mai
energic, tot mai eficient. Vei fi tot mai putin obosit, tot mai putin descurajat, tot
mai putin depresiv. Zi dupa zi vei deveni tot mai interesat de ceea ce se intampla in
jur, astfel incit mintea ta va fi distrasa de la propria persoana de la propriile
probleme si necazuri. Te vei gindi tot mai putin la tine insuti, la dificultatile

tale, vei fi tot mai putin preocupat de propria persoana, de propriile trairi.Zi de zi,
nervii tai vor deveni tot mai tari, mintea va deveni tot mai limpede, tot mai c1ara,
vei fi tot mai adunat, mai linistit, tot mai calm. Vei deveni tot mai putin ingrijorat,
tot mai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin deprimant. Vei fi capabil sa
gindesti tot mai c1ar, sa te concentrezi tot mai bine. iti vei concentra tot mai mult
atentia asupra a ceea ce faci si In consecinta, memoria ta se va imbunatati, vei
deveni capabi sa vezi lucrurile din perspectiva lor reala, fara a amplifica in mod
subiectiv dificultatile, fara a le permite sa ia proportii. Zi de zi, devii tot mai calm,
tot mai relaxat, te enervezi tot mai putin. Devii si ramii tot mai relaxat, ai tot mai
multa incredere in fortele proprii, in posibilitatile tale de a face fata la ceea ce ai de
facut. Vei avea tot mai multa ineredere in tine, vei actiona fara anxietate, fara
incordare, fara teama de a gresi. Zi dupa zi te vei simti tot mai independent, mai
stapan pe tine, vei fi capabil sa stai pe propriile tale picioare, vei putea face cu bine
fata oricarei dificultati. Zi dupa zi te vei simti tot mai bine, tot mai increzator in
tine, in posibilitatile tale, vei avea un sentiment de siguranta si bunastare personala.

63
Vei fi tot mai capabil sa te bazezi doar pe tine insuti, sa-ti sustii parerile si
judecatile, sa stai pe propriile tale picioare. Vei simti tot mai putin nevoia sa te
bazezi pe alti oameni, sa depinzi de altcineva ... ".

Te simti calm si increzator in posibilitatea de a iti controla corpul si mintea, stiind


ca te poti relaxa si controla oricand, ca te poti elibera de probleme sau griji. Esti
relaxat, calm si relaxat iar aceasta relaxare te face sa te simti tot mai puternic, tot
mai eficient, tot mai stpn pe tine. Te simti foarte calm si increzator, aceste
sentimente se pot intoarce oricand, chiar si dupa ce vei iesii din starea de
relaxare Ai un sentiment pozitiv in legatura cu propria persoana stiind ca pe
viitor iti doresti doar lucruri bune de la tine si ceilalti.

Reintoarce-te acum la locul ales,si tii c acest loc i aparine i c vei putea
reveni acolo, ori de cte ori vei dori sau vei simi nevoia, pentru a te putea relaxa,
pentru a te putea odihni, pentru a-i putea aduna forele sau pentru a putea fi doar
cu tine nsui/nsi. Te rog, deci ca pn la proxima ntlnire cu locul tu preferai,
s-i iei rmas bun, s priveti nc o dat de jur mprejur, s lai simurile tale s
fie ptrunse de locul tu preferat".

TREZIRE

Acum Voi incepe sa numar de la 10 la 1 si cu fiecare numar vei revenii tot mai
mult la starea obisnuita. Cand voi ajunge cu numaratoarea la 1 te vei simtii vioi si
plin de energie, te vei simti mult mai bine decat la inceput , cand voi ajunge cu
numaratoarea la 1 iti vei revenii complet.

64
10,.. 9, 8- bratele mai sunt grele , picioarele nu mai sunt grele, revii tot mai
mult,

7, ..6,- revii, revii tot mai mult la starea obisnuita.

5- toate senzatiile experimentate se scurg in podea, dispar

4- greutatea, toropeala, amorteala si orice alta senzatie dispare

3- muschii isi revin la starea lor obisnuita

2- te pregatesti sa revii, auzi zgomotele din jur

1- acum ti-ai revenit complet, deschide ochii.

cu fiecare respiraie, te vei simi mai ncreztor, mai sigur pe tine, tiind c te poi

ocupa eficient de problemele tale... i c poi fi satisfcut de viaa pe care o


trieti... simind c poi controla n mai mare msur toate acele aspecte ale vieii
tale... pe care le consideri importante... relaiile tale... sntatea ta... viaa ta
intim... munca ta... viaa ta de familie... i tiind c toate aceste sentimente
plcute, reconfortante... vor continua s devin din ce n ce mai puternice... pe zi ce
trece-.. ntrindu-se chiar i atunci cnd dormi, pentru c incontientul tu lucreaz
chiar i atunci n beneficiul tu...

TEHNICA DE RELAXARE SCHULTZ

Aaz-te ntr-o poziie foarte confortabil. Este foarte bine aa. Reine c poi n
orice moment s te miti sau s-i modifici poziia pentru a te simi mai confortabil.
Asigur-te c spatele i capul sunt sprijinite i ca te simi bine. "

65
... S ncepem prin a te relaxa ct mai mult posibil n condiiile n care te afli.
Permite braelor i picioarelor tale s-i gseasc o poziie ct mai confortabil.
Poi nchide ochii i s-i lai mintea s se relaxeze, astfel nct s nu te gndeti la
ceva n mod deosebit... concentreaz-te n primul rnd asupra vocii mele. Poi auzi
fundalul muzical (dac este cazul). Vei constata, n curnd, c zgomotele obinuite
ale. biroului sau din afara lui te deranjeaz din ce n ce mai putin... pn cnd ele
nu-i vor mai atrage atenia deloc. Gndurile se pot abate uneori de la linia ideilor
pe care. le verbalizez eu, dar ele vor reveni repede napoi... Nu trebuie s faci
eforturi contiente de a realiza sau rezista la ceea ce-ti spun, ascult-m mai
degrab pasiv. Vei constata n curnd c mintea ta incontient va accepta
recomandrile mele, care. au ca principal scop acela de a te face s te simi din ce
n ce mai confortabil.

Acum Esti din ce in ce mai linistit ,. Esti cu desavarsire calm, . Toi muchii iti
sunt destini i odihnii .. O linite plcut te nconjoar , Calmul te inunda,
..Nimic nu-ti tulbur linitea Simti o linite i o pace interioar , esti complet
calm. Totul trece pe langa tine ca pe langa un copac, netru, absent,
..indiferent.

GREUTATE

Incearca acum sa te concentrezi acum asupra braului drept care simti cum devine
greu, tot mai greu, ca de plumb; o greutate foarte mare, dar plcut i odihnitoare
urc n braul tu drept treptat, de la vrfurile degetelor, spre cot i apoi spre umr;
. braul devine greu, foarte greu,. din ce n ce mai greu; .o senzaie de
greutate foarte mare i foarte plcut a cuprins braul drept , braul drept e greu
ca de plumb; o greutate foarte mare apas braul drept, ca i cum ar fi acoperit cu
sculei grei cu nisip; Greutatea de plumb se furiseaza irezistibil

66
cuprinzandu-ti umarul, bratul, mana si degetele. Inert bratul adormit se lipeste de
patul pe care stai intins, atrs ca de un magnet urias. ..Liniste, .greutate,
..repaus

Iti orientezi atentia tot mai mult spre interior. Probabil simti deja cum aceasta
greutate placuta a BD se transmite si Bs. braului stang care devine la fel de
greu, tot mai greu, ca de plumb; o greutate foarte mare, dar plcut i odihnitoare
urc n braul tu stang treptat, de la vrfurile degetelor, spre cot i apoi spre umr;
braul devine greu, foarte greu, din ce n ce mai greu; braul stang e greu ca de
plumb; o greutate foarte mare apas braul stang, ca i cum ar fi acoperit cu
sculei grei cu nisip; o senzaie de greutate foarte mare i foarte plcut a cuprins
braul stang; braul stang este greu, foarte greu, greu ca de plumb); Braul tau
stang zace fr vlag, inert. Braul tau stang este n ntregime greu O
greutate ca plumbul iti cuprinde umrul, braul, mna i se furieaz pn n vrful
degetelor.

Acum. Simti cum greutatea se transmite prin corpul tau pana la picioare.

Concentreazte acum asupra piciorului drept care devine greu, tot mai greu, ca de
plumb; o greutate foarte mare, dar plcut i odihnitoare urc n piciorului tu
drept

treptat, de la vrfurile degetelor, spre genunchi i apoi spre sold; piciorul devine
greu, foarte greu, din ce n ce mai greu; piciorul drept e greu ca de plumb; o
greutate foarte mare apas piciorul drept, ca i cum ar fi acoperit cu sculei grei cu
nisip; o senzaie de greutate foarte mare i foarte plcut a cuprins piciorul drept;
piciorul drept este greu, foarte greu, greu ca de plumb); piciorul tau drept zace fr

67
vlag, inert. piciorului tau drept este n ntregime greu O greutate ca plumbul iti
cuprinde soldul, coapsa, gamba i se furieaz pn n vrful degetelor

Concentreazte acum asupra piciorului stang care devine greu, tot mai greu, ca de
plumb; o greutate foarte mare, dar plcut i odihnitoare urc n piciorului tu
stang

treptat, de la vrfurile degetelor, spre genunchi i apoi spre sold; piciorul devine
greu, foarte greu, din ce n ce mai greu; piciorul stang e greu ca de plumb; o
greutate foarte mare apas piciorul stang, ca i cum ar fi acoperit cu sculei grei cu
nisip; o senzaie de greutate foarte mare i foarte plcut a cuprins piciorul stang;
piciorul stang este greu, foarte greu, greu ca de plumb); piciorul tau stang zace
fr vlag, inert. piciorului tau stang este n ntregime greu O greutate ca plumbul
iti cuprinde soldul, coapsa, gamba i se furieaz pn n vrful degetelor.

GENERALIZAREA GREUTATII

o liniste placuta te impresoara, calmul te inunda tot mai mult, sinti o liniste si o pace
interioara, esti complet calm, intregul tau corp este destins si relaxat, umerii, bratele,
mainile picioarele sunt grele, f grele, intregul tau corp este f greu, ca de plumb, esti f
calm si linistit

CALDURA

68
Ganditiva din nou la bratul dr. In timp ce stati astfel si va relaxati simti probabil pe
langa greutatea placuta usoare furnicaturi si caldura.

braul tu drept devine cald, tot mai cald, din ce n ce mai cald; o senzaie plcut

de cldur cuprinde treptat braul tu drept, de la vrfurile degetelor, spre cot, pn


la umr; braul drept este cald, din ce n ce mai cald, ca i cum ar fi cufundat ntr-
un vas cu ap foarte cald; braul este cald, foarte cald, din ce n ce mai cald; o
senzaie de cldur plcut i relaxant a cuprins braul drept n totalitate; Venele
braului drept se dilat si O cldur ti npdete braul i mna dreapt ca ntr-o
baie cald

Braul tau drept este nvluit ntr-o cldur odihnitoare. Aceasta senzatie de
caldura se transmite si bratului tau stg.......braul tu stang devine cald, tot mai cald,
din ce n ce mai cald; o senzaie plcut de cldur cuprinde treptat braul tu
stang, de la vrfurile degetelor, spre cot, pn la umr; braul stang este cald, din ce
n ce mai cald, ca i cum ar fi cufundat ntr-un vas cu ap foarte cald; braul este
cald, foarte cald, din ce n ce mai cald; o senzaie de cldur plcut i relaxant a
cuprins braul stang n totalitate); Venele braului stang se dilat si O cldur ti
npdete braul i mna stanga ca ntr-o baie cald

Braul tau stang este nvluit ntr-o cldur odihnitoare

piciorul tu drept devine cald, tot mai cald, din ce n ce mai cald; o senzaie plcut

de cldur cuprinde treptat piciorul tu drept, de la vrfurile degetelor, spre


genunchi, pe coapsa pana la sold ; piciorul drept este cald, din ce n ce mai cald, ca
i cum ar fi cufundat ntr-un vas cu ap foarte cald; piciorul este cald, foarte cald,
din ce n ce mai cald; o senzaie de cldur plcut i relaxant a cuprins piciorul
drept n totalitate);

69
piciorul tu stang devine cald, tot mai cald, din ce n ce mai cald; o senzaie plcut

de cldur cuprinde treptat piciorul tu stang, de la vrfurile degetelor, de la


vrfurile degetelor, spre genunchi, pe coapsa pana la sold , piciorul stang este
cald, din ce n ce mai cald, ca i cum ar fi cufundat ntr-un vas cu ap foarte cald;
piciorul este cald, foarte cald, din ce n ce mai cald; o senzaie de cldur plcut i
relaxant a cuprins piciorul stang n totalitate);

GENERALIZAREA CALDURII

o liniste placuta te impresoara, calmul te inunda tot mai mult, sinti o liniste si o pace
interioara, esti complet calm, intregul tau corp este destins si relaxat, umerii, bratele,
mainile picioarele sunt cuprinse de o caldura placuta ca intr-o baie calda, esti linistit
si echilibrul te impresoara, esti cu desavarsire calm, intregul corp este relaxat,
destins si inert, tot corpul tau este invaluit intr-o caldura linistitoare si placuta.

INIMA

inima ta bate linitit si egal; inima pompeaz cu uurin snge n artere, n tot
corpul; ritmul btilor inimii este regulat, calm, egal; inima ta bate linitit, regulat,

ritmic, cu fiecare btaie tot mai linitit i mai regulat);

Inima bate linitit, egal i ritmic

Inima mprtie sngele cald n tot corpul tau

Simti cum ti nclzete umrul stng, in braul stng se rsfir o cldur


moleitoare pn n vrful degetelor.

Inima lucreaz de la sine, de abia mi dau seama cum sngele pompat de inim
mi nclzete trupul , Inima bate egal, linitit i de la sine

70
RESPIRATIE

respiri calm i linitit, din ce n ce mai calm i mai linitit; cu fiecare inspir i
umpli plmnii cu oxigen i cu energie, cu fiecare expir elimini dioxidul de carbon
i toxinele din organism; ritmul respiraiei este regulat:

Cu fiecare respiratie poti deveni constient de ritmurile naturale ale corpului tau si
de senzatiile de confort care apar.

Continuand sa stai acolo, vei constata cum devii tot mai relaxat si mai confortabil.

inspiriexpiriinspiriexpiri;aerul intra si iese in voie din plamani, plamanii


respira singuri , intregul corp respira prin toti porii sai. Respiri liber de la sine aerul
care te inconjoara. respiraia este din ce n ce mai profund, tot mai profund,
calm, regulat; cu fiecare respiraie eti tot mai destins i mai relaxat; respiraia
este din

ce n ce mai linitit, calm, ritmic, profund) Respiri liber i aproape de la sine

Rsuflarea ta este linitit i rar, Aerul este foarte curat n jurul tau , Trupul tau
respir calm i linitit, Te scalzi ntr-o baie de aer plcut i nviortor Plmnii se
mic linitit, Respiri n pace Aerul te mpresoar ca un balsam dttor de via

n preajma ta totul respir lin, aer tonic, proaspt, ca de nlime

PLEXUL SOLAR- ABDOMEN

Abdomenul este calm i relaxat; o senzaie plcut de cldur invadeaz

71
zona plexului solar, ca i cum bazinul tu ar fi cufundat ntr-un vas cu ap foarte
cald; cldura crete tot mai mult, tot mai mult, este relaxant, plcut i
odihnitoare; .bazinul tau este cald i relaxat, tot mai cald i mai relaxat);

Abdomenul este foarte linitit i relaxat Toi muchii care l nvelesc sunt
destini, orice tensiune cedeaz ......Plexul este cuprins de o cldur
plcut ........Nu mai simti nici o apsare n tot abdomenul Plexul este cald
i relaxat

FRUNTE

o senzaie uoar i plcut de rcoare cuprinde zona frunii, ca o adiere de vnt


rece; simt cum aerul rece iti impresoara tamplele, fruntea este relaxat i se las
nvluit tot mai mult, din ce n ce mai mult de aceast senzaie plcut de rcoare;

Iti simti capul liber, linistit i uor..pleoapele adormite acopera globii oculari absenti la
tot ce te inconjoara, toropiti de liniste si amintiri Muchii feei sunt
relaxai ...Brbia atrn destins..Nici o cut n-o mai tulbur .....Simti cum aerul rece
ti mpresoar tmplele..Creirul ti este limpede ca un izvor de munte, ..limpezime
de cristal

Acum t-ai putea concentra asupra celor mai dificile probleme............Capul mi este
limpede i clar simi capul liber, uor, cu muchii feei relaxai;....

eti perfect linitit, relaxat, cu mintea limpede.

Tot corpul se simte relaxat, linistit si calm.

In continuare as dori sa-ti imaginezi un suvoi de de apa curgand din cap pana
la degetele picioarelor, spalandu-ti trupul, eliberandu-te de ultima picatura de

72
tensiune.Nu opune rezistenta in a simti racoarea apei proaspete curgandu-ti prin
trup. Te simti chiar mai relaxat si mai calm. Suvoiul de apa incepe sa curga
din ce in ce mai incetLa un moment dat se opreste complet. Curgerea suvoiului
de apa se opreste, imagineaza-ti ca esti culcat intr-un loc racoros, linistit cu apa
proaspata.

LOCUL PLACUT, PREFERAT

i, pe msur ce continui s stai confortabil n acesta canapea, cu ochii nchii,


i poi lsa mintea s se ntoarc spre amintirea unui anume loc, poate un loc
special, n care te-ai simit foarte bine..........vom denumi acest loc, locul tu
preferat. Acesta s-ar putea s fie un loc in care ai mai fost i In care ntotdeauna i-
ai dori s revii. S-ar putea s fie un loc n care nu ai fost niciodat, dar despre care
ai auzit sau ai citii si n care ntotdeauna i-ai dorit s ajungi. Sau,s-ar putea s fie
un loc care nu exist dect n imaginaia ta, n fantezia ta dintotdeauna, i de
existena cruia poate abia acum afli si tu pentru ntia oar. Las deci gndul s te
poarte la acest loc i, cnd vei ti c ai ajuns acolo, mi vei comunica acest lucru
prin ridicarea degetului." n momentul n care apare reacia, i spunem: Bine,
acum c tim c ai ajuns n locul tu preferat, te rog s iei n stpnire acest loc.
Instaleaz-te confortabil, privete n jurul tu, pentru a lua n stpnire toat
frumuseea, splendoarea acestui loc. Apleac-i urechea asupra sunetelor, pipie
ceea ce consideri c merit s fie pipit, las toate simurile s se bucure de
plcerea de a fi acolo, i te simi foarte bine acolo,.........undeva departe de
toate grijile si preocuparile de pana acum si Ai un sentiment pozitiv in legatura cu
propria persoana stiind ca pe viitor iti doresti doar lucruri bune de la tine si ceilalti.
Te simti calm si increzator in posibilitatea de a iti controla corpul si mintea, stiind
ca te poti relaxa si controla oricand, ca te poti elibera de probleme sau griji. Esti

73
relaxat, calm si relaxat iar aceasta relaxare te face sa te simti tot mai puternic, tot
mai eficient, tot mai stpn pe tine. Dup aproximativ 3 minute, i spunem:

nainte de a reveni de la locui tu preferai, este bine s tii c acest loc i aparine
i c vei putea reveni acolo, ori de cte ori vei dori sau vei simi nevoia, pentru a te
putea relaxa, pentru a te putea odihni, pentru a-i putea aduna forele sau pentru a
putea fi doar cu tine nsui/nsi. Te rog, deci ca pn la proxima ntlnire cu locul
tu preferai, s-i iei rmas bun, s priveti nc o dat de jur mprejur, s lai
simurile tale s fie ptrunse de locul tu preferat".

Reintoarce-te acum la locul ales,. aminteste-ti sau imagineaza-ti momentele din


trecut in care ai fost acolo, bucurandu-te de relatia cu familia, prietenii, stiind ca
aceasta esti tu in realitate si ca poate in viitor vei putea sa te bucuri din nou de
timpul acesta. Lasati-va atentia sa se indrepte spre viitor , spre un timp in care veti
trai viata asa cum va doriti , bucurandu-te de relatia cu familia, cu prietenii

Acest viitor va veni, iti vei putea controla capriciile, dispozitia, atitudinea,
comportamentul gandindu-va ca acest viitor poate fi real. Te simti foarte calm si
increzator, aceste sentimente se pot intoarce oricand, chiar si dupa ce vei iesii din
starea de relaxare

TREZIRE

74
Acum Voi incepe sa numar de la 10 la 1 si cu fiecare numar vei revenii tot mai
mult la starea obisnuita. Cand voi ajunge cu numaratoarea la 1 te vei simtii vioi si
plin de energie, te vei simti mult mai bine decat la inceput , cand voi ajunge cu
numaratoarea la 1 iti vei revenii complet.

10,.. 9, 8- bratele mai sunt grele , picioarele nu mai sunt grele, revii tot mai
mult,

7, ..6,- revii, revii tot mai mult la starea obisnuita.

5- toate senzatiile experimentate se scurg in podea, dispar

4- greutatea, toropeala, amorteala si orice alta senzatie dispare

3- muschii isi revin la starea lor obisnuita

2- te pregatesti sa revii, auzi zgomotele din jur

1- acum ti-ai revenit complet, deschide ochii.

2.1METAFORE TERAPEUTICE PTR.GRAVIDE SI BEBELUSI

75
PRIMUL EXERCITIU DE SPUS TE IUBESC

Te rog sa te asezi intr-o pozitie cat mai comoda, cu mainile


pe burta. Iti imaginezi ca aerul care iese impinge un fulg la o
distanta de o palma fata de fata ta. Asa e foarte bine.

Continua sa respiri calm si regulat si urmareste mintal


miscarea fulgului care se apropie si se departeaza de fata ta, la
fiecare inspir sau expir (se continua asa 5 minute).

Cu voce tare (sau in gand, daca relaxarea e adanca ) spui:


Te iubesc. Asa e foarte bine.

Apoi cu voce soptita spune: Te iubesc, puiul meu. Repeta


acum cantand: Mami te iubeste, puisorul creste. Asa e foarte
bine.

Acum spune-i te iubesc gandindu-te la parfumul florii


preferate. O vizualizezi in detaliu, ii simti catifelarea sau racoarea
frunzelor. Inspiri adanc si-ti umpli narile cu parfumul ei.

Acum spune-i Te iubesc gandindu-te la un animal drag din


copilarie. Il vizualizezi in detaliu, il auzi, il pipai. Asa e foarte bine.

Esti calma si relaxata, calma, spune-i te iubesc sub forma


unui gest sau mangaieri, pe care te rog sa o faci in acest moment.

Vei repeta acasa de cate ori simti nevoia.

76
ANTRENAMENTUL PUIULUI DIN BURTA

INDICATII: pregatirea fatului si a gravidei ptr.nastere

Gravida se aseaza comod in pat cu mainile pe burta si cu o


voce usoara soptita va spune urmatoarea poveste:

A fost odata un pui mic care crestea in burtica mamei sale,


asa cum cresti tu. Acolo in burtica era cald, intuneric si apa, dar
din cand in cand se intrezareau umbre si lumini si se auzeau
sunete. Puiul pe care-l chema Bebe, primea mancare printr-un
furtun direct de la mama sa. Astfel, cu fiecare zi care trecea Bebe
crestea tot mai mare, mai puternic si mai sanatos. Se simtea in
siguranta si reusea sa vorbeasca cu mamica lui ori de cate ori
vroia. Cand era nemultumit, lovea cu ambele picioruse in burtica
mamei, cand vroia sa i se acorde atentie lovea cu un picior, iar
cand afara se intampla ceva interesant isi schimba pozitia ca sa
auda mai bine. Bebe stia ca intr-o zi va trebui sa iasa si atunci se
va bucura de intalnirea cu mama si tata. Dar era important sa
stea in burtica pana va creste suficient de mare. Corpul tau Bebe
va sti singur cand ai crescut suficient de puternic si va da
semnalul de iesire doar la momentul potrivit. Atunci vei ramane
calm si linistit chiar daca vei simti o apasare si vei trece cand va
veni vremea printr-un canal foarte ingust. Mami te va ajuta,
impingandu-te ca sa iesi mai usor. Daca vei obosi, te rog sa ramai
calm si sa astepti ptr.ca voi face inca o sfortare si gata, vei fi liber.
Atunci tu vei vedea lumina, vei auzi zgomote puternice, vei simti
o mica durere cand iti vor taia furtunul care te leaga de mine, vei
simti apa calda pe corp, un scutec care te va incalzi si in sfarsit,
mami te va lua in brate.

77
POVESTEA LAPTICULUI DULCE

INDICATII: refuzul suptului, supt dificil, varsaturi frecvente

EXPLICATIA PSIHOLOGICA: trebuie precizat din capul locului


ca aceste povesti nu tin loc de tratament medicamentos si nu se
refera la situatiile in care exista o cauza organica ptr.probemele
mai sus mentionate. In aceste situatii, medicul pediatru sau
specialist sunt in masura sa precizeze dieta sau tratamentul.

Exista insa si situatii cand fara un motiv medical, organic,


copilul refuza sa suga sau o face cu dificultate sau cu varsaturi
frecvente. In cele mai multe cazuri este vorba despre o emotie
negativa de tipul anxietatii, tristetii, enervarii, furiei, respingerii
pe care o mama o manifesta constient sau nu. In primul an de
viata si mai ales in primele luni, copilul nu intelege atat cuvintele
cat emotia aflata in spatele lor. Copilul simte furia, iritarea,
respingerea celor din jurul sau, dar in egala masura bucuria si
placerea pe care i-o provoaca adultului. Chiar din primele ore de
viata copilul stie daca este iubit sau corespunde asteptarilor
mamei sau tatalui. Multi tineri au probleme de identificare sexuala
ptr.ca la nasterea lor, parintii au fost dezamagiti de sexul
acestora.

( MAMA IA COPILUL IN BRATE, IL PRIVESTE CU DRAG SI-L SARUTA)

A fost odata un iepuras pe carel chema Lapti-tic (mama


rade). El traia pe o insula de zahar ars (mama il mangaie pe
copil ). Lapti-tic locuia aici ( mama isi atinge cu mana

78
bebelusului sanul ). Vezi ce piele calda si catifelata are Lapti-tic?
Mama ii canta bebelusului: Lapti-tic, Lapti-tic iesi afara la bebic si
coboara prin burtic ( mama parcurge cu palma traseul laptelui
atingand gurita, esofagul si burtica bebelusului), hai sa-l gadilam
un pic! (mama il gadila pe bebelus pe burtica si rade cu el). Si
acum hai sa papam, cu Lapti-tic sa ne jucam!

POVESTEA COJII MAGICE

INDICATII: Constipatii frecvente

EXPLICATIA PSIHOLOGICA: copilul utilizeaza materiile fecale


ca pe un dar pe care il face adultilor.

Intr-o zi, Bebe Miel a pornit la drum. Stia ca trebuie sa


rezolve o treaba. Era o treaba mare. De fiecare data cand vedea o
floare frumoasa sau o frunza, sau altceva le punea in sac. Tot ce ii
placea isi gasea locul in sacul sau fermecat. Acest sac era
deosebit ptr.ca avea o proprietate uimitoare: tot ce puneai in el se
transforma in ceva, intr-o coaja magica, nu stiu cum se numea.
Practic sacul sau era ca o fabrica de facut materiale magice. Bebe
Miel trebuia sa arunce aceasta substanta magica in Padure si in
schimbul ei primea putere, se simtea mai curat. Astfel, pe zi ce
trecea, Bebe Miel crestea mare si avea tot mai multa incredere in
el. Uneori Zana sau Spiritul Padurii il suparau cu ceva. De la o
vreme, Bebe Miel nu se mai grabea sa arunce substanta magica,
asa ca aceasta se intarea si i era tot mai greu sa o scoata din
sac. Spiritul Padurii sau Zana se rugau de el sa predea substanta
magica la timp, dar Bebe Miel se simtea bine: ii facea placere sa
fie rugat. Se simtea astfel mai important.

79
Intr-o zi, in timp ce ii aducea materiale ptr.coaja magica,
Bebe Miel se intalni cu Pasarea-de Foc- Cioc- Mic. Ce faci pasare?
intreaba el. Trebuie sa vorbim, raspunse aceasta. Trebuie sa
incetezi sa mai tii in sac mult timp coaja magica.Tot tie ti-e greu
sa cari un sac asa greu dupa tine, ai dureri. Mai bine recunoaste
cand esti suparat si vorbeste cu Zana sau Spiritul Padurii sa te
imbratisese mai des. Din acel moment, Bebe Miel a invatat sa
arunce substanta magica la timp si s-a bucurat de mai multe
imbratisari.

2.2 METAFORE PTR.DIFERITE TULBURARI PSIHICE

POVESTE PENTRU OBEZITATE

La marginea padurii se afla un oras. De multe ori Bufnitel


( doamna sau domnul Bufnita ) mergea la cumparaturi sau ii
placea sa discute cu oamenii. De ceva vreme se imprietenise cu o
persoana. Aceasta avea o masina cu care il plimba pe Bufnitel de
cate ori se intalneau. Bufnitel a observat ca prietenul sau obisnuia
sa-si umple rezervorul masinii pana la refuz. De fapt, isi
dezvoltase o adevarata preocupare din asta: nu suporta gandul sa
aiba rezervorul catusi de putin gol. Cu mai mult timp in urma se
intamplase ceva, dar uitase ce anume. Cert este ca preocuparea
lui ptr.plinul rezervorului era permanenta. In fiecare dimineata pe
drumul de acasa si pana la slujba se oprea la toate benzinariile
care-i apareau in cale ptr.a reface plinul autoturismului. La
intoarcere, proceda la fel. Din acest motiv ajungea foarte tarziu la
serviciu sau acasa. Dupa un timp, colegii au inceput sa
comenteze considerandu-l iresponsabil. Nici sotia nu avea o
parere mai buna. Din cauza criticilor permanente era tot mai
nervos si de aceea opririle in statiile de benzina i se pareau tot
mai relaxante. De la un timp, cand pornea masina tragea soc-ul
la maxim astfel ca bujiile se inecau, consumul de benzina era
exagerat si intr-un final toate astea insemnau tot timp irosit.

80
Intr-o zi de vara in timp ce lucratorul de la benzinarie ii
punea benzina in rezervor, Bufnitel ia spus: trebuie sa ai
incredere in masina ta, ea stie cata benzina sa foloseasca, tu
trebuie doar sa urmareste ca indicatorul care-ti arata cata benzina
este in rezervor, sa nu coboare sub punctul rosu. Pe distante
scurte, este inutil sa ai tot timpul rezervorul plin pana la refuz.

De atunci, persoana si-a modificat comportamentul: punea


benzina in rezervor cu masura, fara sa mai fie preocupata ca
rezervorul sa fie mereu plin. Cu banii economisiti si-a satisfacut
anumite dorinte personale sau le-a facut mici cadouri celor din jur.
A constatat ca are si mai mult timp liber si si-a putut indeplini o
dorinta mai veche, dar foarte importanta.

POVESTEA VASULUI CU MANCARE

INDICATII: bulimie

O alta prietena a lui Bufnitel era bucatareasa si traia la


curtea unui imparat. Toata ziua avea grija sa stranga resturile de
pe mese si sa le depoziteze intr-un vas foarte mare. In acest fel, in
vasul ei gaseai orice: de la aperitive pana la desert. La sfarsitul
programului, obisnuia sa se intoarca cu vasul plin acasa. Dar, cei
de acasa nu erau multumiti ptr. ca amestecul era necomestibil.
De multe ori erau nevoiti sa-l arunce. Ea ii considera
nerecunoscatori deoarece nu apreciau eforturile ei. Chiar si
caratul vasului presupunea un efort muscular deosebit ptr.ca
acesta nu era usor, ca sa nu mai vorbim de statagemele pe care
le utiliza ca sa fure resturile de alimente fara sa fie observata. De
frica sa nu fie surprinsa, era tot timpul tensionata asa ca nici
colegii nu o simpatizau prea mult. O considerau suparacioasa si
inchisa in sine.
81
Vazand toate acestea, Bufnitel i-a spus urmatoarele: de cat
sa pui in acel vas toate alimentele care-ti cad in mana, mai bine
te rezumi la un singur fel sau maxim doua pe care le poti depozita
in doua vase mici. Astfel nu te vei mai chinui un vas asa greu,
mancarea va fi buna si nici nu va fi nevoie sa fii tot timpul in
alerta la slujba ptr.a nu pierde vreun aliment.

A doua zi, femeia i-a urmat sfaturile si in loc de vasul cel


mare a folosit doua vase mici in care punea unele resturi, pe cele
mai sanatoase de la masa de dimineata si pranz, fara sa mai
amestece mai multe feluri de mancare.

POVESTEA FLORII VISATOARE

INDICATII: planificarea anxioasa, obsesiile

Undeva traia o floare. La inceput avea doar frunze, dar intr-o


zi i-au aparut florile. Aveau niste petale de o culoare interesanta,
un parfum seducator si o catifelare prietenoasa. Albinele roiau de
placere in jurul ei, iar pasarile ciripeau voioase, iar trilurile unora
erau adevarate ode inchinate ei. De la un timp, au inceput sa se
auda tot mai multe voci care o intrebau: cum de ai stiut sa obtii
culoarea asta a petalelor, dar parfumul sau catifelarea? Dupa un
timp aceste intrebari au pus-o pe ganduri. A inceput sa-i fie teama
ca viitoarele flori nu vor mai fi asa de reusite ca primele. Asa de
mult au napadit-o gandurile ca n-a mai stiut sa faca flori. A intrat
intr-o hibernare.

82
Intr-o noapte, o pasare micuta, Bufnitel i-a spus urmatoarele:
sunt lucruri pe care le stii, dar nu stii ca le stii. Un miriapod s-a
gandit cum reuseste ca fiecare dintre cele 1000 de picioare ale
sale sa mearga fara sa se incurce unul pe celalalt si nu a reusit sa
mai mearga. Cand le-a lasat in pace, lasandu-le pe fiecare sa se
aseze acolo unde vor, picioarele au mers foarte bine. Tot astfel si
tu lasa corpul si mintea ta sa-si aminteasca ceea ce trebuie ptr. a
avea succes, ptr.a obtine flori interesante, atragatoare,
prietenoase.

Floarea l-a ascultat si a incetat sa-si mai puna intrebari,


bucurandu-se de ce-i oferea fiecare zi, fie ca era soare, vant sau
frig. Gasea ceva bun chiar si in frig ptr.ca astfel putea aprecia mai
bine soarele de a doua zi. Dupa un timp, nu stiu cat, s-a trezit cu
niste flori la fel de frumoase ca si primele. Albinele s-au strans in
jurul ei si totul a fost plin de bucurie.

POVESTEA LUPULUI CENUSIU

INDICATII PRINCIPALE: dificultati in respectarea regulilor unui


grup, agresivitate

EFECTE DORITE: dezvoltarea solidaritatii; incurajarea muncii


in echipa, a disciplinei; favorizeaza angajarea si responsabilizarea
fiecaruia ptr.sarcinile care presupun participarea mai multor
persoane.

In padurea verde, haita lupilor cenusii a obtinut mai multe


succese concretizate in vanat si teritoriu de vanatoare extins, dar

83
in ultima vreme situatia a inceput sa se deterioreze. Spiritul de
haita care la inceput era foarte puternic a inceput treptat, treptat
sa se stinga. Da-In, lupul cenusiu, a inceput sa se simta tot mai
putin preocupat de vanatorile haitei. El era tot mai des violent cu
lupii mai tineri si uneori chiar cu proprii copii. In timpul partidelor
de vanatoare nu asculta indicatiile lupului cel batran si intelept si
facea dupa capul lui. Pana la urma a ajuns sa insulte pe toata
lumea. La ultima vanatoare s-a certat cu batranul lup ceea ce a
inrautatit si mai mult situatia. Vanatul, o mandrete de cerb roscat,
a reusit din cauza lui sa scape. Colegii sai nu mai aveau incredere
in el. Da In era disperat din cauza acestei situatii, dar nu se mai
putea controla.

Intr-o seara, in timp ce privea plictisit stelele, in fata i-a


aparut Spiritul Padurii. Nu-si putea crede ochilor, dar spiritul se
afla in fata sa. Da-In i-a explicat care este situatia si i-a cerut
sfatul. Dupa ce a reflectat un timp, acesta i-a raspuns: Draga
Da-In, eu stiu ca tu ai o muscatura de invidiat si ca esti ambitios,
dar intr-o echipa trebuie sa tii cont de reguli. Este suficienta
greseala unei persoane ptr.ca toata lumea sa sufere. Daca tu
prinzi o capra, inseamna ca toata haita te-a ajutat, iar daca ratezi
inseamna ca toata echipa a pierdut. Tu esti responsabil ptr.toti
colegii tai.

In saptamana care a urmat, Da-In a tinut cont de ceilalti lupi


si acest lucru i-a ajutat sa castige toate vanatorile. Anul urmator a
castigat din nou trofeul celui mai viteaz lup cenusiu.

POVESTEA BAIETELULUI SI A ROBOTELULUI VRAJIT

INDICATII: abandon in fata unei greutati, timiditate

84
EFECTE DORITE: stimularea increderii in sine, sa ajuti pe
cineva care se crede incapabil, constientizarea potentialului
propriu.

On-Off era un baietel care nu avea suficienta incredere in el


si care in fiecare seara obisnuia sa se joace cu robotelul sau pe
care-l botezase Foc. Intr-o seara, dupa ce baiatul pronunta o
formula magica dintr-o carte, robotul prinse viata. Foc ii povesti
baiatului stupefiat ca daca vrea sa ramana un robot cu viata
trebuie sa treaca prin mai multe incercari. Imedian On-Off spuse
ca el nu este capabil sa rezolve situatii dificile, dar dupa multe
discutii din care intelese ca nu exista alta posibilitate ca sa-si
salveze iubitul prieten, se hotara sa incerce.

On-Off porni la drum alaturi de robotul care-i darui un pistol


cu bile fermecate. Dupa o ora de mers nu intampina nici o
dificultate, ceea ce-l facu pe On-Off sa aiba mai multa incredere in
el. Ceea ce On-Off nu observase era ca o ceata de lupi flamanzi il
urmareau de ceva vreme. Obosit, On-Off hotara sa se opreasca
putin ptr. a-si trage sufletul. Dintr-o singura saritura, seful lupilor il
tranti pe baiat la pamant. On-Off tipa puternic si dupa mai multe
incercari reusi sa dea lupul la o parte. Un urs care trecea pe acolo
vazu toata scena si puse haita pe fuga. Baietelul ii multumi din
suflet ursului care se oferi sa-l insoteasca in aceasta misiune, dar
On-Off refuza, spunand ca se intoarce acasa ptr.ca nu mai este in
stare sa continue. Poftim, tine aceste gheare din labele mele si
ele te vor ajuta sa-ti indeplinesti dorinta, iar daca vei fi in pericol
te vor salva.

On-Off accepta si porni repede mai departe ptr.ca odata cu


rasaritul soarelui magia disparea. Porni deci tot mai decis sa-si
atinga scopul. Zgomotele noptii il speriara teribil, dar stranse
ghearele ursului intre degete si-si vazu de drum.

85
Un rau tumultos ii bloca drumul. Curajos, On se arunca in
apa, dar un rechin se apropie furios de el. Fara sa stea pe ganduri,
On scoase pistolul si trase in rechin. Bila magica il nimeri si
rechinul se transforma intr-o testoasa uriasa care-l transporta pe
malul celalalt.

Dupa o bucata de vreme, baiatul se trezi la poalele unui


munte urias. Se uita in jurul sau si vazu ca se afla in Tara de Fier.
In jurul sau se aflau o multime de arbori de fier, cu exceptia unuia
singur din lemn, pipernicit. Instinctiv, baiatul se simti atras de
acest arbore. Deodata, vazu in varful sau o frunza neobisnuit de
stralucitoare. Se catara si o rupse si instantaneu aceasta se
transforma intr-o pudra magica, care-l invalui pe robotul sau.
Imediat, robotul il imbratisa si-l felicita ptr.curajul si tenacitatea
sa, care i-au salvat viata.

On a invatat de la prietenul sau ca daca vrei cu adevarat un


lucru, il vei obtine, desi uneori nu e chiar usor.

86
POVESTEA PITICULUI CARE NU VREA NIMIC

INDICATII TERAPEUTICE: negativism, lipsa de implicre in


activitate, sociabilitate scazuta, opozitionism.

EFECTE DORITE: intelegerea notiunii de colaborare si


acceptare.

Intr-o padure indepartata traia o familie formata din tata,


mama si fiica. Fetita se obisnuise sa spuna: Nu la toate
solicitarile pe care i le adresau parintii. Daca mama o ruga sa faca
ceva, fetita o refuza imediat spunand ca nu-si murdareste mainile
sau ca nu are chef sa se ridice din pat la ora aceea.

Si azi asa, maine asa, fetita i-a adus la exasperare pe parintii


sai, incat mama s-a rugat la Bufnitel, spiritul padurii sa o ajute.
Acesta, induiosat de rugamintile repetate ale femeii lua
infatisarea unui pitic simpatic si se ascunse in pletele fetitei. La
ora mesei, mama o striga pe fetita spunandu-i ca i-a pregatit
prajitura ei preferata. Bucuroasa, fetita vru sa raspunda chemarii
mamei, dar simti ca nu mai poate scoate nici un sunet din gura cu
exceptia unui Nu ragusit.

Situatia se repeta, ori de cate ori vrea sa spuna Da, din


gura sa iesea Nu. Tocmai cand se simtea mai disperata, piticul
ii aparu in fata si ii zise: Nu te speria, eu sunt piticul care te ajuta
sa zici nu. Ptr.ca ai zis de multe ori nu m-am gandit ca vrei sa
stau permanent cu tine.

- Ce prostie! zise fetita. Eu vreau sa pot spune si Da cand


imi place ceva.
- Atunci trebuie sa inveti sa spui si Da. Daca vei continua
sa spui Da numai cand iti convine, vei ramane blocata in
aceasta situatie. Este important sa tii cont si de dorintele
celorlalti, mai zise piticul.

87
Fetita a inteles vorbele piticului si de atunci nu a mai abuzat de
Nu.

POVESTEA BLENDERULUI MAGIC

INDICATII: nepotrivirea sexuala, sotul grabit care nu foloseste


preludiul.

Traiau odata un barbat si o femeie. Sotia avea obiceiul sa


stea mult in bucatarie ptr.ca ii placeau mancarurile rafinate,
sofisticate pe care sa le plimbi pe varful limbii, ca sa le simti
gustul, sa le mesteci incet inainte de a le inghiti. Sotul in
schimb era interesat doar de rezultatul final: sa-si simta burta
plina. Asa ca atunci cand se asezau la masa si sotia ii punea in
fata feluritele mancaruri pregatite cu grija, el le rasturna intr-un
blender care le amesteca rapid si le maruntea. Dupa aceea
infuleca grabit fara sa mai fie atent la altceva decat la felul in
care alimentele alunecau pe gatlej. Din acest moment el
termina de mancat inainte ca sotia sa, sa fi sfarsit primul fel.
De la un timp, sotia incepu sa se simta frustrata, mai ales ca
pierdea mult timp in bucatarie cu pregatirea bucatelor. Pe zi ce
trecea devenea tot mai posomorata. Sotul a inceput sa creada
ca nu-l mai iubeste. Intr-o noapte, sotul a avut un vis ciudat: se
facea ca blenderul sau putea vorbi. Acesta ii spuse
urmatoarele: Cand mananci trebuie sa tii cont si de bucatar
ptr.ca felul in care mananci arata pretuirea ta ptr.efortul
bucatarului. Este important sa mananci incet si pe rand, fiecare
88
aliment, fara sa le amesteci. Important este sa nu te grabesti si
sa cauti sa simti savoarea a ceea ce faci, sa inveti sa descoperi
specificitatea fiecarui gust, sa savurezi fiecare condiment, sa te
bucuri de betia simturilor.

Din acel moment sotul a tinut cont de sfaturile blenderului si


lucrurile au intrat pe fagasul normal.

POVESTEA BORCANULUI CU CASTRAVETI ACRI

INDICATII: tulburari de erectie.

Intr-o tara indepartata era o mare onoare sa te pricepi sa faci


muraturi. Traia aici un barbat caruia ii placea foarte mult sa
puna muraturi la borcan. El era invidiat de multi oameni
ptr.taria castravetilor sai murati, ptr. perioada indelungata in
care se pastrau tari si gustosi.

Intr-o zi in curtea sa poposi un om suparat care ii zise: Te


rog foarte mult sa-mi spui secretul castravetilor tai acri. De la
un timp, viata mea este searbada ptr.ca oricate retete as folosi,
castravetii mei ies moi si fara vlaga. Trebuie sa-ti spun ca sunt
foarte serios si atent in timpul operatiei de murare: nu-mi
scapa nimic, cantaresc atent sarea si celelalte ingrediente.

Barbatul nostru, ii dadu urmatorul raspuns: Este foarte


simplu. Nu trebuie sa-ti mai bati capul cu procedeul de murare
deoarece castravetii stiu sigur cata apa sau sare sa-si ia.

89
Imagineaza-ti ca ai in fata ta un castravete tare, foarte tare.
Sarcina ta este doar sa-l bagi in borcan lasandu-l pe el sa-si ia
sarea de care are nevoie sau otetul. In tot acest timp, tu
bucura-te de ceea ce simti, vezi, auzi sau mirosi. Descopera
placerea de a pune castravetii in borcan ptr.ca acesta este
ingredientul secret: fa-o cu placere!.

POVESTEA PRINTESEI MOFTUROASE

INDICATII PRINCIPALE: incapacitatea de a-si stabili un scop in


viata, apatie.

EFECTE DORITE: constientizarea importantei cunoasterii a


ceea ce vrem sa facem inainte de a actiona.

De mai mult timp Regele Rosu isi grabea fiica sa se marite.


Printesa studiase mai multe limbi straine precum si istoria
diferitelor zone ale lumii. Cu toate acestea, nu avea clar in
minte cum trebuia sa fie viitorul sot, ce calitati sa aiba sau din
ce tara sa provina.

Dificultatile au inceput sa apara in momentul in care s-au


prezentat mai multi pretendenti. Imparatul i-a adus pe toti in
fata printesei dupa care i-a pus mai multe intrebari obisnuite
ptr.a afla care dintre tineri ii este pe plac. Aceasta i-a spus:

90
- Eu nu vreau sa ma marit cu un barbat care locuieste in tarile
reci. In mod sigur, nu vreau sa merg in Anglia, in Australia si
nici in Germania.
Nu-mi plac barbatii bruneti, dar nici cei blonzi, nu suport
romantismul, dar nici seriozitatea exagerata...nu-mi plac
barbatii care vorbesc limbi anglo-saxone, dar nici latine, nu-
mi plac cei care iubesc animalele, dar nici vanatorii...n-as
vrea sa fie inginer, doctor sau profesor, dar nici electrician
sau fochist...

- Pe mine nu ma intereseaza ca barbati nu-ti plac, zise regele,


din ce in ce mai nerabdator. Pe mine ma intereseaza cum ar
trebui sa fie sau sa arate viitorul tau sot.
In acel moment, printesa isi dadu seama de faptul ca repeta
acelasi lucru si se intoarse in camera ei.

In acea noapte, a avut un vis in care se afla intr-o sala


imensa si privea casatoria mai multor cupluri. Ii apareau in fata
ochilor Marele Intelept care ii adresa urmatoarele cuvinte:
Exista multi barbati interesanti pe lumea asta. Tu esti aceea
care decide cum trebuie sa fie barbatul dorit.

Putin dupa aceea, eroina noastra se trezi si adormi foarte


greu. Dimineata, ea realiza importanta cunoasterii exacte a
ceea ce vrei inainte de a cere ceva.

91
92

S-ar putea să vă placă și