Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
n 1992 i-a aprut cartea care l-a consacrat, Sfritul istoriei i ultimul om, n care a
opinat c modelul statal al democraiei liberale constituie o form de guvernare
desvrit. Odat cu instaurarea global a statului democratic, ca un nec plus
ultra al civilizaiei, progresul social i-ar atinge astfel finalitatea, viitorul
reprezentnd doar o reluare a acelorai modele politice din trecut, fr relevan n
plan istoric. Lucrarea a provocat un adevrat scandal n cercurile tiinifice, unii
specialiti acuzndu-l pe Fukuyama c atenteaz la logica bunului-sim. n mod
paradoxal, ideea unui sfrit al istoriei contravine principiilor pozitivismului i
marxismului. Bineneles, este evident c n cazul n care progresul ar continua la
infinit, lumea ar rmne mereu imperfect. mi amintesc cum un reporter de la
canalul de televiziune rus NTV, n timp ce reflecta alegerile prezideniale
americane din 2001, s-a referit la ideile lui Francis Fukuyama, calificnd aceast
campanie electoral drept un Armaghedon politic.
La zece ani dup Sfritul istoriei, Fukuyama a semnalat o alt schimbare de
paradigm, odat cu lansarea crii sale Viitorul nostru post-uman. Consecinele
revoluiei biotehnologice. Volumul a fost conceput n contextul activitii lui
Fukuyama n cadrul unei Comisii de Bioetic, constituit imediat dup ce
preedintele american Bill Clinton a promulgat un decret de interzicere a clonrii
umane. Ulterior administraia Bush avea s revin la acel decret, legaliznd
clonarea de celule umane n scopuri medicale.
Din perspectiva autorului, aplicarea necontrolat a biotehnologiei i ciberneticii
risc s anuleze nsi natura uman, raiunea, libertatea de autodeterminare i
principiile morale, care constituie fundamentul statului democratic.
Printre altele, Francis Fukuyama se declar un adversar al transumanismului, o
micare iniiat recent n mediile tiinifice, adepii creia consider c modificarea
omului prin biotehnologie i cibernetic ar avea rezultate benefice, conducnd la o
evoluie accelerat, la o dezvoltare substanial a abilitilor fizice i intelectuale,
la descoperirea unor noi remedii contra maladiilor, la prelungirea longevitii i
chiar la cunoaterea secretului nemuririi. Astzi umanitatea se confrunt cu o
dilem de maxim importan, avnd de ales ntre a accepta tehnologia, cu
asumarea riscurilor inerente, sau a adopta un purism umanist.
Ca o expresie a acestui fenomen, unii tineri japonezi bogai i implanteaz deja n
corp dispozitive electronice, o continuare a obsesiei vedetelor hollywoodiene de a-
i schimba nfiarea prin operaii plastice. Astfel biotehnologia le poate oferi unor
indivizi ansa de a se debarasa nu numai de culoarea nativ a pielii, ca n cazul lui
Michael Jackson, cel care reuise s-i piard ultimele urme ale originii sale
afroamericane, devenind un american adevrat, ci chiar s anuleze tot ce ne face
s fim oameni.
Conform unor estimri, instalarea unui laborator de clonare ar costa 100.000 de
dolari, o sum accesibil pentru muli milionari, i nu este exclus c au fost deja
realizate ncercri clandestine de clonare uman, eventual n scopul colectrii de
organe pentru transplanturi.
n acelai timp, realizrile tiinei moderne, pe care Einstein a calificat-o drept un
topor n mna unui nebun, pot avea consecine catastrofale dac s-ar pomeni n
posesia unor regimuri totalitare. S ne imaginm un Nero, un Cinghis Han sau un
Lenin nemuritor! Anumite state ar ajunge astfel n stare s-i docilizeze cetenii
sau s le amplifice agresivitatea n scopuri militare, sau chiar s le elimine cu
desvrire contiina de sine.