Sunteți pe pagina 1din 14

DREPT CIVIL CURS 3-19.10.

2016

Potrivit deciziei ICCJ nr 12/2015 pronuntata in RIL actiunea avand


ca obiect pronuntarea unei hotarari care sa substituie
consimtamantul promitentului la vanzare nu este admisibila
atunci cand promisiunea de vanzare vizeaza un bun aflat in
coproprietate si cand promitentul s-a angajat sa incheie
contractul de vanzare fara acordul celorlalti coproprietari. Este
remarcabil ca in considerentele hotararii nu a fost mentionat art
1683 alin 5 CC care se refera la ipoteza in care unul dintre
coproprietari vinde fara consimtamantul celorlalti bunul aflat in
coproprietate si nu e sigur daca ICCJ a avut sau nu in vedere acest
text.

PROMISIUNEA UNILATERALA DE CUMPARARE

Este contractul prin care o parte numita promitent se obliga sa


cumpere in viitor un anumit bun pentru un pret determinat sau
determinabil daca cealalta parte numite beneficiar va decide sa il
vanda pt acel pret. Ca si promisiunea unilaterala de vanzare, este
un contract care poate fi sinalagmatic atunci cand beneficiarul
promisiunii se obliga la o contraprestatie.La fel ca si in cazul
promisiunii unilaterale de vanzare, dreptul beneficiarului
promisiunii unilaterale de cumparare e un drept de creanta la
incheierea contr de cumparare promis afectat de o conditie
suspensiva pur potestativa din partea creditorului.Aceasta
creanta poate fi executata silit dupa indeplinirea conditiei prin
pronuntarea unei hot jud care substituie consimtamantul
promitentului la contractul promis.

Totusi, spre deosebire de promitentul dintr-o promisiune


unilaterala de vanzare, beneficiarul unei promisiuni unilaterale de
cumparare nu este obligat sa isi vanda bunul pe temeiul
promisiunii si prin urmare, nu este tinut de nicio inalienabilitate in
ce priveste acest bun.In consecita, bneficiarul unei promisiuni de
cumparare e liber ca in calitatea sa de proprietar al bunului, care
ar face ob contractului promis, sa dispuna de acel bun inainte de
incheierea acelui contract, inclusiv sa il instraineze unui tert ori sa
instituie asupra lui sarcini reale in favoarea unor terti.

Art 1669 alin 4 - prevede ca in cazul promisiunii unilaterale de


cumparare a unui bun individual determinat daca mai inainte ca
promisiunea sa fi fost executata creditorul sau instraineaza bunul
ori constituie un drept real asupra acestuia, obligatia
promitentului se considera stinsa. Se prezuma ca beneficiarul unei
promisiuni de cumparare il iarta pe promitent de datoria asumata
prin promisiune atunci cand prin manifestarea sa de vointa
constituie ulterior promisiuni drepturi ce ar limita dreptul transmis
in cazul executarii promisiunii.

Textul se refera doar la ipoteza in care constituie dr reale asupra


bunului si se pune problema daca solutia e aceeasi daca
beneficiarul consimte la constituirea dr de creanta care limiteaza
exercitarea de catre promitent al dr pe care l-ar dobandi in cazul
executarii obl asumate promisiune.Si in aceasta situatie, prin
conduita sa, creditorul obl asumate de promitentul-cumparator
face juridic imposibila executarea acesteia. Promitentul-
cumparator este tinut sa incheie contractul pe care l-a promis
numai cu privire la bunul pe care l-a avut in vedere atunci cand si-
a asumat promisiune, luandu-se in considerare drepturile
beneficiarului existente asupra acelui bun la acea data precum si
starea materiala a bunului la acea data.

In consecinta, daca ulterior acelei date bunul se deterioreaza din


orice motiv, ori daca drepturile avute in vedere de promitent la
asumarea promisiunii sunt limitate ori pierdute de beneficiar,
acesta nu mai poate incheia cu promitentul un contract prin care
sa ii transmita acele drepturi asupra bunului si prin urmare obl
asumata de promitent devine imposibil de executat.Daca
imposibilitatea a survenit fara culpa debitorului efectul sau e
stingerea obligatiei.
PACTUL DE OPTIUNE PENTRU UN CONTR DE VANZARE

Este contractul prin care o parte numita promitent vinde un bun


pentru un pret determinat sau cel putin determinabil sub conditia
ca cealalta parte numita beneficiar sa il cumpere.Pactul de
optiune face ob unei reglementari de dr comun- art 1278 CC- iar
pactul de optiune avand ca ob un contr de vanzare face ob unei
reglementari speciale- art 1668 CC. Din reglementarea de la
1278-> promitentul dintr-un pact de optiune emite prin chiar
consimtamantul sau la pact o oferta irevocabila.Cocontractantul
sau, beneficiarul, nu accepta aceasta oferta chiar in momentul
incheierii pactului.Prin consimtamantul sau la pact, beneficiarul
accepta doar ca oferta sa fie mentinuta in favoarea sa, pe durata
termenului in care este irevocabila, din pact nascandu-se in
favoarea beneficiarului dreptul de a accepta sau nu aceasta oferta
in cursul duratei respective.

Pactul de optiune genereaza in mod tipic in favoarea


beneficiarului un drept de a forma contractul ce face obiectul
pactului prin simpla acceptare a ofertei pt acel contract cuprinse
in pact.Acest drept are natura unui drept potestativ intrucat prin
manifestarea sa unilaterala de vointa,acceptarea ofertei incluse in
pact, beneficiarul va putea genera o situatie juridica echivalenta
incheierii contractului care face obiectul pactului.Acest drept
potestativ poate sau nu sa fie constituit in schimbul unei
contraprestatii ; daca beneficiarul a consimtit la contraprestatie
pactul de optiune e un contr sinalagmatic cu titlu oneros; in caz
contrar, el este un act dezinteresat, contract unilateral cu titlu
gratuit.

Atunci cand pactul de optiune are ca obiect un contract de


vanzare, ca si in cazul promisiunii unilaterale de vanzare, pactul
trebuie sa includa ad validitatem toate elementele fara de care
vanzarea ce face ob pactului nu ar fi valabila.Aceasta deoarece
pactul include oferta de vanzare si cerintele continute de lege pt
continutul vanzarii trebuie reflectate in acea oferta.Pactul trebuie
sa cuprinda suficiente elemente, incat simpla acceptare a ofertei
de vanzare formulata de catre beneficiar sa formeze vanzarea ce
face obiectul pactului, fara ca acea acceptare sa poata adauga noi
elemente ofertei incluse in pact.

Dpdv al cerintelor de forma impuse de lege pt validitatea vanzarii,


ex forma autentica pt vanzarea imobilelor, atunci pactul de
optiune insusi trebuie sa respecte aceasta forma sub sanctiunea
nulitatii absolute. Explicatia e aceea ca pactul de optiune al contr
de vanzare include oferta de vanzare a promitentului->
consimtamantul promitentului la pactul de optiune e concomitent
si consimtamantul sau la vanzarea ce face ob sau si trebuie sa
imbrace cerintele de forme cerute de lege pt consimtamantul la
vanzare.Daca un pact de optiune avand ca ob o vanzare pt care
legea cere forma autentica nu a fost incheiat in aceasta forma, el
va fi nul ca si pact de optiue avand ca ob contr de vanzare dar va
putea fi convertit pe baza lui 1260 intr-o promisiune unilaterala de
vanzare deoarece desi nu in forma ceruta de lege pt o vanzare
actuala, actul include in mod neindoielnic vointa promitentului de
a consimti la o vanzare intr-o forma suficienta pt ca aceasta
vointa sa antreneze obligatia lui la un consimtamant viitor in
forma ceruta de lege pt vanzare.

Prin consimtamantul sau la pactul de optiune beneficiarul nu


consimte la vanzare ci isi rezerva dr de a consimti in viitor la acea
vanzare prin acceptarea ofertei incluse in pact.Pt ca acceptarea
sa fie eficienta insa, atunci cand legea cere indeplinirea anumitor
conditii de forma pt vanzarea ce face ob pactului, si acceptarea
ofertei de catre beneficiar e supusa acelor conditii.Daca
beneficiarul nu accepta vanzarea in aceasta forma, dar cu toate
acestea intentia sa de a cumpara e neechivoca si e comunicata
promitentului, atunci manifestarea sa de vointa in acest sens il
obliga ca in viitor sa emita o acceptare valabila in scopul formarii
vanzarii.
In aceasta situatie partile se afla in aceeasi pozitie juridica
precum in cazul unei promisiuni sinalagmatice de vanzare-
cumparare in care una din parti, promitentul initial din pact, si-a
executat deja obligatia urmand ca beneficiarul sa o execute in
viitor.

O alta diferenta vizeaza regimul cesiunii dreptului decurgand din


cele 2 antecontracte. Din promisiunea unilaterala rezulta un dr de
creanta al beneficiarului, prin urmare cesiunea acestui drept este
valabila chiar daca n a fost consimtita de promitent si ii e
opozabila acestuia prin acceptare sau notificare potrivit regulilor
din materia cesiunii de creanta. In schimb, dr beneficiarului
pactului de optiune e un dr potestativ iar nu o creanta. Pt
cesiunea drepturilor potestative CC nu prevede reguli speciale.
Urmeaza ca regimul acestei cesiuni sa fie determinat in functie de
situatia juridica pe care exercitarea dr potestativ ar afecta-o.
Cesiunea unui dr potestativ s-ar putea realiza in aceleasi conditii
in care s-ar putea realiza cesiunea prerogativelor pe care partile
le-ar avea in urma exercitarii dreptului.

In cazul unui pact de optiune situatia juridica ce face ob dr


potestativ al beneficiarului este formarea contr ce face obiectul
pactului in speta formarea unei vanzari, dreptul de optiune poate
fi cedat cu respectarea cerintelor prev de lege pt cesiunea de
contract.Prin urmare, beneficiarul poate ceda dr de optiune
decurgand din pact numai cu acordul promitentului pt ca si in
cazul cesiunii de contr cedentul nu poate incheia valabil contr de
cesiune decat cu acordul contractantului cedat.

Pactul de optiune avand ca ob un contr de vanzare ca si promis


unilaterala de vanzare presupune cu necesitate un termen-
termenul de decadere din dr de optiune conferit
beneficiarului.Orice dr potestativ presupune cu necesitate un
termen, nicio situatie jur nu poate fi afectata in mod nedeterminat
de o incertitudine aflata la discretia unei persoane. De aceea
termenul de decadere din optiune astfel incat daca beneficiarul
nu isi manifesta vointa unilaterala in cursul acelui termen, el va fi
decazut si dr sau se va stinge.

Daca partile pactului de optiune nu au stabilit termenul, oricare


dintre ele poate cere instantei sa determine termenul prin hot
jud.Se aplica art 1415 prin asemanare , s-ar obiecta ca el are in
vedere ipoteza in care obl presupune cu necesitate un termen
prin natura ei.Asemanarea e permisa pt ca 1182 alin 3 - in cazul
in care in conventia partilor care e suficienta pt a indeplini
conditiile de validitate ale contractului nu a fost stabilit un
element secundar care e necesar prin natura efectelor
contractului, atunci elem secundar va putea fi stabilit de inst jud
la cererea oricareia dintre parti daca partile nu reusesc sa convina
asupra lui. Termenul de decadere dintr-un dr de optiune e un elem
secundar.

Spre deosebire de promisiunea unilaterala de a vinde pactul de


optiue pt un contr de vanzare nu necesita executarea silita in
forma unei hot jud care sa substituie contr ce face ob pactului. Pt
ca beneficiarul sa formeze acest contract e suficient ca el sa
accepte oferta inclusa in pact, el nu are nevoie de o hot jud prin
care sa se suplineasca consimtamantul promitentului la vanzare
deoarece acesta a fost prin ipoteza deja dat prin consimtamantul
promitentului la pact.Singurul caz in care acceptand oferta din
pact in cursul termenului de optiune beneficiarul ar fitotusi in
imposibilitatea de a se bucura de efectele contr de vanzare ce
face ob pactului, ar fi aceea in care intre mom consimtamantului
la pactul de optiune si momentul acceptarii de catre beneficiar a
ofertei incluse in pact, promitentul a instrainat bunul ce face
obiectul vanzarii ori a constituit drepturi in legatura cu acest bun
ori a procedat la deteriorarea lui.

Pt toate aceste situatii, beneficiarul are posibilitatea ca acceptand


oferta, sa solicite despagubiri pt repararea prejudiciului ce
decurge din faptul ca acceptarea ofertei nu i-a permis sa formeze
un contract cu privire la bunul in legatura cu care i s-a constituit
optiunea.In plus insa, daca promitentul a consimtit drepturi in
favoarea tertilor care limiteaza sau exclud dreptul dobandit de
beneficiar din acceptare, atunci actele de constituire in cauza ar
putea fi desfiintate intrucat incalca o inalienabilitate pe care art
1668 alin 1 o presupune, ar rezulta implicit din orice pact de
optiune privind contr de vanzare.

Daca aceasta inalienabilitate e opozabila tertilor cu care ar


contracta promitentul atunci pe temeiul ei beneficiarul poate
obtine anularea contractelor incheiate de promitent cu acesti terti
cu consecinta intoarcerii in patrimoniul promitentului a dr
constituite in favoarea tertilor si cu posibilitatea ca prin acceptare
fie sa treaca de la promitent in patrimoniul beneficiarului.E foarte
important regimul opozabilitatii fata de terti al inalienabilitatii ce
decurge din pactul de optiune.

Cand pactul de optiune are ca ob vanzarea unui drept imobiliar,


inalienabilitatea se poate realiza prin otarea pactului in CF-art 906
CC alin 4.Notarea e conditionata de termenul promisiunii , la fel si
la pactul de optiune sub sanctiunea respingerii cererii de notare,
pactul de optiune trebuie sa contina termenul. Daca cerinta e
indeplinita, registratorul de CF e tinut sa radieze din oficiu pactul
de optiune in legatura cu care termenul prevazut in pact sau
decurgad dintr-o hot jud a expirat.Singurul mod in care se poate
impiedica radierea este inscierea dr beneficiarului ca titular al dr
vandut prin vanzarea ce face obiectul pactului.

PACTUL DE OPTIUNE AVAND CA OBIECT UN CONTR DE


CUMPARARE (PACTUL DE OPTIUNE ATIPIC)

Este contractul prin care o parte numita promitent cumpara un


anumit bun pt un pret determinat sau determinabil sub conditia
ca cealalta parte numita beneficiar sa il vanda la acel pret.Acest
contract nu e un pact de optiune la un contr de vanzare in sensul
art 1668 CC ci e un pact de optiune de dr comun in sensul lui
1278.Beneficiarul nu e obligat sa achizitioneze bunul, ori daca e
deja proprietarul sau, nu e obligat sa nu constituie asupra
acestuia drepturi in favoarea tertilor.Daca incheie contracte din
care decurg asemenea drepturi, pt aceleasi sanctiuni ca si pt
promitentul unui promisiuni de cumparare, beneficiarul unui pact
de optiune atipic pt un contr de vanzare, renunta prin aceasta la
dreptul conferit de acest pact, drept care nu se mai poate exercita
asa cum a fost constituit.

PROMISIUNEA SINALAGMATICA DE VANZARE

Este contractul prin care partile se obliga sa vanda respectiv sa


cumpere anumite bunuri pt un pret determinat sau cel putin
determinabil.Rezulta ca promisiunea sinalagmatica de vanz-cump
e un contr esentialmente sinalagmatic, in sensul ca partile se
obliga reciproc sa incheie un contr de vanzare.Obligatiile
reciproce si interdependente decurgand din promisiune au natura
unor obligatii de a face, conduita pozitiva ce face ob lor constand
in incheierea contractului promis.

De natura promisiunii sinalagmatice de vanz-cump e modalitatea


termenului suspensiv care afecteaza aceste obligatii prin care se
amana executarea obl reciproce pana cand acest termen expira.
Daca inlaturarea obstacolului e certa din perspectiva partilor
atunci aceasta amanare are semnificatia unui termen suspensiv,
daca inlaturarea obstacolului depinde de un eveniment viitor si
incert ca realizare din perspectiva partilor atunci ea are
semnificatia unei conditii suspensiv ce afecteaza obligatiile
reciproce.

Exista o situatie in care obl reciproce nu sunt afectate de nicio


modalitate- cand in campul contractual nu e niciun obstacol la
vanzarea actuala, atunci cand partile incheie o vanzare actuala
fara a respecta forma ceruta de lege pt validitatea ei(incheie prin
inscris sub semnatura privata vanzarea unui teren sau incheie
prin act autentic vanz unui automobil fara certificat de atestare
fiscala)- contr e in virtutea cerintelor de forma pt validitatea sa
nul ca vanzare, dar poate fi convertit intr-o promisiune
sinalagmatica valabila, partile ramanand obligate pur si simplu sa
incheie vanzarea cu respectarea cerintelor de forma prevazute de
lege.

Efectele contr de promisiune sinalagmatica de vanz-cump sunt


supuse acelorlasi reguli ca si ef contr de promisiune
unilateral.Bunul ce ar face obiectul vanzarii promise este
inalienabil pe temeiul unei clauze de inalienabilitate subintelese
pe baza alin 627 alin 4 astfel cum a fost pus in aplicare prin Legea
71/2011. Termenul de prescriptie de 6 luni pt pronuntarea hot
care sa substituie contr promis curge de la data implinirii
modalitatii suspensive care afecteaza obligatiile de a-l incheia. De
la aceeasi data curge si termenul de 6 luni in care registratorul de
CF e obligat sa radieze din oficiu promisiunea sinalagmatica
notata in CF pt opozabilitate fata de terti.

Este posibil ca pe langa asumarea obligatiei de a cumpara,


promitentul cumparator dintr-o promisiune sinalagmatica de vanz-
cump sa se oblige si la o anumita alta contraprestatie in schimbul
imobilizarii bunului ce face ob vanzarii promise intre data
incheierii contr de promisiune si data perfectarii acleei
vanzari.Daca aceasta contraprestatie consta intr-o suma de bani
atunci ea va putea fi retinuta de promitentul-vanzator in temeiul
vanzarii incheiate in excutarea promisiunii ca avans din pret-art
1670 .In acest caz daca promitentul-vanzator refuza sa incheie
contractul promis, promitentul-cumparator are posibilitatea de a
cere rezolutiunea promisiunii sinalagmatice de vanzare-
cumparare, cu restituirea pretatiilor, adica cu restituirea sumelor
pe care le-a platit in schimbul imobilizarii.

Creanta avand ca obiect restituirea acestor sume in caz de


rezolutiune e garantata printr-un drept de ipoteca legala atunci
cand promisiunea s-a incheiat pt vanzarea unui imobil.Art 2386 -
beneficiarul de ipoteca legala, promitentul achizitor pt
neexecutarea promisiunii de a contracta avand ca obiect un
imobil inscris in CF, asupra imobilului respectiv pt restituirea
sumelor platite in contul acestuia.Rezulta ca se plica doar in baza
promisiunii sinalagmatice pt promitent cumparator doar in cazul
rezolutiunii.

DREPTUL DE PREEMpTIUNE e dreptul de a fi preferat la


incheierea unui contr de cumparare a unui anumit bun, poate
avea natura legala sau conventionala, are natura conventionala
cand a fost instituit prin contract si se mai numeste drept de
preferinta iar contr din care s-a nascut se numeste pact de
preferinta.Are natura legala cand e instituit prin lege in
considerarea anumitor categorii de bunuri ex exista un dr de
preemptiune al coproprietarilor, vecinilor, statului, arendasilor la
cumpararea terenurilor agricole in extravilan.Exista un dr de
preemptiune al statului la cumpararea bunurilor din patrimoniul
national mobil; dr de preemptiune al vecinilor si statului la
cumpararea terenurilor forestiere s.a.m.d.

Fiecare din aceste dr de preemptiune are un regim specific


prevazut de legea prin care s-a instituit dreptul, vom tratata
numai regimul de dr comun-art 1730 si urmatoarele si regimul
special prevazut de legea 17/14 cu privire la dr de preemptiune
asupra terenurilor agricole situate in extravilan.

Regimul prevazut de CC - articolele alcatuiesc pe de o parte


regimul de dr comun al tuturor dr legale de preemptiune iar pe de
alta parte regimul de drept supletiv al dr convenionale de
preemptiune.-> aceste reguli se vor aplica atunci cand legea sau
contractul nu au dispus o alta solutie. Dreptul de preemptiune se
poate exercita fie inainte de incheierea unei vanzari intre
debitorul preemptiunii si tertul pe care el l-a ales fie dupa
incheierea unei asemenea vanzari.Vom distinge exercitarea ex
ante de cea ex post a acestui drept.

In cazul exercitarii ex ante a dr de preemptiune- art 1730 alin 3 -


daca proprietarul unui bun este tinut sa respecte un dr de
preemptiune in legatura cu acel bun atunci el are posibilitatea sa
ii ofere titularului dr de preemptiune(numit preemptor) un contr
de vanzare a bunului.Daca preemptorul nu accepta oferta de
contract intr-un anumit termen atunci dr de preemptiune se
stinge in legatura cu acel contract a.i. proprietarul poate incheia
contr in cauza in mod liber cu orice tert la alegerea sa.Termenul
de exercitare a dr de preemptiune e de 30 zile de la comunicarea
ofertei daca bunul vandut e un bun imobil si 10 zile de la
comunicarea ofertei daca bunul vandut e un bun mobil.

Daca dr de preemptiune nu a putut fi exercitat ex ante titularului


sau trebuie sa ii fie data posibilitatea de a-l exercita ex post adica
dupa incheierea contractului dintre proprietar si tertul pe care el l-
a ales.In aceasta modalitate, orice contract de vanzare incheiat in
legatura cu un bun supus unui drept de preemptiune este afectat
de conditia suspensiva a neexercitarii de catre preemptor a
dreptului sau. Pt ca indeplinirea acestei conditii sa poata fi
verificata, e nevoie ca preemptorului sa i se notifice contractul pe
care vanzatorul l-a incheiat cu tertul pe care el l-a ales.
Notificarea e datorata de catre proprietarul-vanzator dar si
cumparatorul sa procedeze la ea.

Notificarea trebuie sa cuprinda integral continutul contractului si


pe langa acesta o descriere a bunului si a starii in care se afla la
data incheierii contractului, cu indicarea locatiei acestuia, precum
si daca este cazul, a sarcinilor care greveaza bunul la data
incheierii contractului cu tertul.Doar daca notificarea cuprinde
toate aceste elemente, de la primirea ei de catre preemptor
incepe sa curga pt acesta un termen in care el isi poate exercita
dr de preemptiune prin acceptarea reala a contr notificat.
Termenul este in absenta unei alte prev speciale de 30 zile pt
bunuri imobile si 10 zile pt bunuri mobile.In cursul acestor
termene notificarea contr incheiat de prorpietar cu tertul ales
valoreaza oferta irevocabila de a incheia acel contract adresata
preemptorului, deci poate fi acceptata de acesta cu consecinta ca
el va deveni cocontractant al proprietarului.

In cazul in care contr e supus unei cerinte de forma ad


validitatem, acceptarea va fi la randul sau supusa acelei cerinte
de forma .Acceptarea se face in forma reala, in sensul ca ea nu e
valabila decat daca e insotita de plata reala a pretului convenit cu
tertul catre vanzator.Daca vanzatorul ar refuza sa primeasca
plata, preemptorul isi poate exercita dreptul prin consemnarea
pretului la dispozitia statului.Acceptarea trebuie comunicata
vanzatorului . In cazul in care preemptorul isi exercita dreptul prin
acceptarea contractului ce a fost notificat, el devine cumparator
in acest contract , care va produce toate efectele convenite initial
cu tertul ales de proprietar, cu 2 exceptii :

1)pe cand contr cu tertul era afectat de cond suspensiva a


neexercitarii dr de preemptiune, contr incheiat cu un preemptor
nu e afectat de o asemenea conditie decat daca exista un
preemptor in rang preferabil.

2)in cazul in care prin contr incheiat cu tertul ales de proprietar s-


au prevazut in favoarea cumparatorului termene de plata a
pretului, aceste termene nu ii vor profita preemptorului, care prin
ipoteza a platit pretul integral odata cu acceptarea contractului.

2 explicatii convergente : 1) legiuitorul este reticent in a accepta


tot felul de obstacole legale sau conventionale la libertatea de
circulatie a bunului.Contractul incheiat cu tertul se desfiinteaza
retroactiv daca dr de preemtiune se exercita, considerandu-se ca
nu a fost niciodata incheiat ca urmare a indeplinirii conditiei
suspensive care-l afecta. Daca cond suspensiva nu a fost expres
mentionata in contract si tertul ales de vanzator a putut ignora cu
buna credinta existenta dr de preemtiune el va putea totusi sa
antreneze rasp pt evictiune a vanzatorului.
In cazul in care in contr incheiat de proprietar cu tertul ales exista
clauze care sa impiedice exercitarea dr de preemptiune-art 1733
alin 2- aceste clauze vor fi inopozabile preemptorului.

Natura juridica : dr de preemtiune a provocat controverse : e un


dr de creanta corelativ cu obl de a nu incalca un contr de vanzare
care nu este afectat de o conditie suspensiva a exercitarii
preferintei de catre titularul sau.Daca incalca aceasta obligatie
-contractul e lovit de nulitate partiala(abs sau relativa in functie
de interesul ocrotit).

Intrucat dr de preemptiune ,legal sau conventional, are natura jur


a unui dr de creanta aflat in patrimoniul unuia sau mm terti
determinati, incheierea unui contract in frauda acestui drept de
creanta urmeaza a fi sanctionata potrivit dr comun prin revocarea
pauliana a contractului.Aceasta revocare va privi doar efectele
contractului care sunt neconditionate de neexercitarea de catre
preemptor a dreptului sau.

In consecinta, daca in contract nu a fost introdusa conditia


suspensiva a exercitarii dr de preemptiune preemptorul care afla
despre incheierea contractului poate solicita in termen de 1 an de
la momentul la care a aflat acest aspect ca efectele pure si simple
ale acestuia sa fie revocate pe temeiul art 1562 coroborat cu
1564.

In cazul in care actiunea revocatorie este admisa, efectele pure si


simple produse intre proprietar si tertul pe care l-a ales ii sunt
inopozabile preemptorului in temeiul art 1565.Din perspectiva
preemptorului, contractul exista ca si cum ar fi afectat de conditia
suspensiva a neexercitarii dreptului sau.Art 1732 - preemptorul
are un dr de creanta corelativ obligatiei vanzatorului de a i se
notifica acest contract.Aceasta obl poate fi executata prin
comunicare distincta fie prin depunerea inscrisului prin care se
constata inch contr la dosarul unui litigiu la care preemptorul este
parte(litigiul privind actiunea revocatorie); daca nu exista o
asemenea comunicare preemptorul poate cere executarea silita a
obl de notificare, solicitand instantei in contradictoriu cu
vanzatorul sa se dispuna obligarea vanzatorului la notificarea
contr incheiat cu tertul ales. De la aceasta comunicare trece
termenul legal in care dr de preemptiune poate fi exercitat iar in
urma exercitarii dreptul preemptorului dobandit din contr astfel
incheiat va fi preferabil dreptului tertului pe care l-a ales
vanzatorul pt ca acest din urma drept ii este in urma revocarii
pauliene inopozabil preemptorului.

Sanctiunea nerespectarii dr de preemptiune :