Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
CUPRINS
I. Ce este sociologia?
A. Platon
B. Aristotel
A. Aureliu Augustin
B. Toma D'Aquino
IV. Protosociologia
- Niccolo Macheavellii
- Thomas Hobbes
A. Robert Owen
B. Saint-Simon
I. Ce este sociologia?
A. Contextul apariiei sociologiei
1. Precizri fundamentale
Termenul de Sociologie a fost folosit pentru prima dat n anul 1839, de catre A.
Comte, n Curs de sociologie pozitiv, lecia 47 al celui de al III-lea volum. Anterior el
folosise denumirea de fizic social pentru a indica teoriile despre societate. Recurge la
conceptul de sociologie pentru a nu se mai confunda cu noiunile de statistic pe care
acesta le utilizase pn atunci.
Pagina 1 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Pozitive:
- descoperiri n tiin i tehnic;
- aplicarea descoperirilor n producia industrial de serie;
- creterea productivitii muncii;
- atragerea forei de munc din rural n urban;
- antrenarea femeilor n activitatea productiv ;
- extinderea relaiilor comerciale;
- creterea dimensiunilor infrastucturii urbane, etc.
-
Negative:
- creterea omajului;
- scderea veniturilor pe cap de locuitor;
- creterea numeric a sracilor din mediu urban;
- declanarea crizei familiale odat cu emanciparea femeii;
- creterea delincventei juvenile, etc.
Acestor aspect negative trebuiau s li se gseasc - soluii tiinifice. Aceste soluii
erau ateptate din direcia sociologiei.
Evenimente :
- cderea Bastiliei (144\6--. Iul. 1789)
- Revoluia Francez (1789, avea ca ,,slogan Libertate , Egalitate, Fraternitate);
- Rzboaiele napolioniene, care au condus Frana de la extaz la agonie (de la extinderea
cuceririlor napolioniene pn la acceptarea trupelor de ocupaie pe teritoriul
francez);
- micrile revoluionare din Frana de dup razboaiele napolioniene;
- creterea corupiei (domnia sacului cu bani), etc.
Toate aceste situaii trebuiau s primeasc rezovri din partea sociologiei.
Concluzie
Pagina 2 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
A.Comte propune jaloanele mari ale tiinei de specialitate. Teorii care mai tziu
au fost confirmate sau infirmate cu ajutorul elementelor de metodologie specific.
Observaii
Sociologia este tiina socio-logic cu veleiti deopotriv teoretice (Sociologia
General, Istoria Sociologiei) dar i veleiti practice (Metodologia).
Sociologiile sunt acele variante ale sociologiei att teoretice ct i practice.
Orice sociologie de ramur nseamn un demers specializat i aprofundat de
interpretare i cercetare a unei pri sau domenii din realitatea social.
Sociologiile de ramur cunoscute n prezent sunt de aproximativ 300
Sociologiile de ramur se mpart n cel puin dou categorii:
- Sociologii de ramur ce au un obiect ce poate fi clar delimitat (Sociologia urban, a
satului, etc.);
- Sociologii de ramur care au obiect de sintez (Sociologia culturii, Sociologia
educaiei)
Concluzie
Sociologia a fost primit cu relativ dificultate n sistemul tiinelor. n prezent
este una dintre tiinele cele mai invocate.
Pagina 3 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
1. Condiia de metoda
Un matematician francez spunea despre sociologie, c este tiina cu cele mai
multe metode i cele mai puine rezultate. Motivele:
- cercettorul este subiectiv n alegerea metodei;
- cercetatorul este nevoit s ii reconstruiasc instrumentul cercetrii oridecteori
realizeaz invetigaii specifice;
- sociologia mprumut din patrimoniul altor tiine;
- orice cercetare sociologic este caracterizat printr-o anumit marj de eroare.
Obiectul sociologiei poate fi studiat cu diverse metode care pot fi clasificate astfel:
a) Criteriul temporalitii:
- metode longitudinale (studiu de caz, istoria vietii, etc).
- metode transversale (observaia, experimentul, chestionarul).
b) Dupa modul de analiza a informatiilor:
- Calitativiste
- Cantitativiste
c) Dupa criteriul credibilitatii:
- Metode principale (observatie, experiment)
- Metode secundare (informatiile au valuare de opinie, nu au valuare certa, chestionar,
interviu, metoda scalelor)
d) Dupa momentul in care intervenim in cadrul cercetarii deosebim:
- Metode si tehnici de pregatire (esantionbarea, operationalizarea conceptelor)
- Metode care intervin in faza de desfasurare a anchetei
- Metode ce intervin in etapa finala a anchetei (tabularea, prelucrarea statistica)
Pagina 4 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Concluzie
Sociologul este ntodeauna un cercettor al socialului. Concluziile, propunerile,
sugestiile sunt fie valorizate sau nu de categoriile factorilor de decizie.
2. Condiia de lege
n societate se produc fenomene sociale. De regul acestea sunt efecte ale
anumitor cauze. Relaia cauz-efect este numit relaie de cauzalitate.
Sociologii caut s descopere relaiile de cauzalitate din mediile sociale care au
grade foarte mari de stabilitate. Fenomenul social se produce n realitate i are un
caracter obiectiv. Surprinderea n enun al legturii cauzale obiective, nu este alceva
dect coninutul unei legi sociologice.
Trebuie aadar s facem distincie ntre legea social ca lege a realitaii obiective
i legea sociologic ca reflectare a realitii sociale.
D. Funciile Sociologiei
Sociologia folosete multor categorii umane: economiti, lucrtori n mass-media,
sociologilor, etc.
n general sociologia are urmtoarele roluri sau funcii:
1. funcia expozitiv;
2. funcia practic:
-sub-funcia practic de diagnosticare;
-sub-funcia practic de prognosticare;
-sub-funcia practic de prospectiv;
3. funcia critic;
4. funcia axiologic.
Pagina 5 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
5. Dup calitate:
- sociologie descriptiv;
- sociologie explicativ;
- sociologie comprehensiv (demers empatic n raport cu subiecii).
1. Generalitati
Nscut la Atena ntr-o familie de aristocrai, a beneficiat de o educaie aleas
cunoscnd teoriile filosofice i tiinifice ale marilor nume ale vremii. A trit n perioada
secolului de aur a lui Pericle (atunci Atena a deinut ntietatea n cateva domenii:
filosofie, tiin i art), a cunoscut efectele negative a le luptelor ntre polisurile greceti
pentru hegemonie. n 328 infiineaz Academia i atrage pe toi care puteau s
Pagina 6 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
a) Practicarea dreptii
Premisa de la care pleac Platon este aceea c practicarea dreptaii i face pe
oameni s se simt liberi iar societatea devine solidar i stabil. Practicarea dreptii se
realizeaz prin respectarea urmatoarelor etape:
- Nu poi fi drept dac nu ii plteti datoriile (Platon);
- datoriile se pltesc att fa de prieteni ct i fa de dumani (fa de prieteni prin
practicarea binelui i fa de dumani prin practicarea rului);
- pentru a practica binele i rul, individul trebuie s dispun de forele necesare. n
acest sens dreptatea, poate fi practicat doar de cei care sunt puternici;
- pentru a nu se institui dreptul celui mai tare, cei puternici trebuie s fie controlai, iar
controlul se realizeaz prin diverse categorii de norme;
- conveniile sau regulile sunt forme generale prin care dreptatea se aplic n moduri
similare, ntr-un spaiu dat.
b) Sistemul educaional
Trebuinele societii sunt rezolvate de structurile sociale, iar indivizii sunt
pregtii s se nscrie ntr-una dintre cele trei structuri sociale. Sistemul educaional
plaseaz indivizii pe aceste structuri forndu-i s participe la una sau ma multe etape
educaionale:
- 0-15 ani individul realizeaz creterea fizic i pune bazele sntii trupeti
pentru toat viaa. Copilul trebuie s cunosc un numr mare de insuficiene mai ales de
ordin material i fizic pentru a se fortifica n planul sntii corporale. Copilul nva
verticala social (s se supun celor mari) i sunt asumate roluri n care individul s
poat participa oricnd la activitatea productiv, la deciziile cetaii. La sfritul acestei
perioade avea loc un examen la care indivizii trebuiau s raspund la ntrebri de genul:
Pagina 7 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
cum funcioneaz societatea? Cum trebuie aprat societatea? Ct de mari trebuie sa fie
sacrificiile pentru aprarea societii? Cei care nu raspundeau satisfctor la aceste
ntrebri, trebuiau s ramn n clasa productorilor.
- 16- 30 ani n acest interval se perfecionau n manuirea armelor, practicau
gimnastica, luptele i arta echitaiei, primeau cunotine despre magistraturile din stat
despre corpurile cereti i despre arta militar. La finele perioadei urma un examen
foarte exigent i puini cursani reueau s il depeasc. Cei care nu reaueau,
ramneau n clasa militarillor ceilali ptrundeau n etapa a III-a, a educaiei de la 31
35 ani.
- 31- 35 ani individul primea noiuni de astronomie, noiuni despre regimurile
politice din spaiul lor dar i din alte pri ale lumii. Precum i arta dialecticii (arta de a
convinge i de a indentifica cele mai bune soluii). n urma acestei etape, cursantul intra
n categoria inelepilor i dobndea posibilitatea de a ocupa o funcie de conducere n
stat. De regul, spune Platon, funciile importante trebuiau asumate n jurul vrstei de 50
de ani. Pn atunci aspirantul trebuia s ramn n preajma celor care conduceau efectiv.
3. Observaii
Acest sistem educativ, era unul ideal, dar pentru o cetate ideal (era imaginat de
Platon, nu a fost impus niciodat). Platon spunea c o societate se nscrie n mod normal
ntr-una dintre urmatoarele variante de
regim politic:
- regimul monarhist aristocratic (Conducatorul cetaii este ajutat de aristiocraie
mpreun deinnd toate puterile statului. Este cel mai stabil tip de stat. Fiind bogai,
conducatorii vor lucra pentru binele claselor inferioare);
- regimul hipocratic (Puterile statului sunt deinute de clasa militarilor. Platon a
supra-apreciat rolurile calselor militarilor sugernd atribuirea unor avantaje ctre
aceastea. Proprietaile s fie deinute n comun. De exemplu, femeile s fie detinute n
comun. Copii s nu i cunoasc parinii. Toate acestea contribuind la sporirea capacitii
miliatare. Societatea subordoneaz total resursele pentru a putea desfaura rzboaie);
- regimul oligarhic (Societatea are doua structuri fundamentale desparite de
marimea bogiilor individului. Clasa bogat deine toate poziiile de conducere din stat.
Tot ea primete aceste poziii n raport cu veniturile celor care o conduc);
- regimul democratic (Puterea aparine ntregului popor. Perioada democraiei este
una a decderii ntruct demosul, poporul, poate lua decizii fr s aib cunotine
exacte despre ceea ce decide. n perioada democraiei se dezvolt demagogia i
impostura, ceau st alturi de cine, calul alturi de mgar. Profesorul se teme de elevii
si. Demosul nsui ajunge s fie nemultumit de consecinele puterii lui);
- regimul tiranic (Poporul desemneaz pe individul cel mai merituuos ca s exercite
puterea. Iniial conductorul produce o situaie de bunstare i stimuleaz progresul,
ulterior el se transforam n tiran: folosete puterea doar n folos personal. Pe masur ce
se prelungete perioada de conducere tiranic, micrile sociale se nmultesc iar caderea
tiranului este iminent. n mod normal tiranul o s fie inlocuit de un monarh ajutat de o
aristocraie care i controleaz puterea).
4. Concluzie
Ideile lui Platon au fost preluate de muli ali gnditori culminnd cu Toma de
Aquino(1225 1274) i Niccolo Machiavelli (1469 1527).
Pagina 8 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
1. Generalitati
2. Idei despre societate
3. Observatii
1. Generaliti
Stageritul (nscut n Stagira Macedonia) a fost profesorul lui Alexandru
Macedon, a frecventat Academia lui Platon dar a parasit-o din cauza rivalitii dintre
Atena i Macedonia. A cunsocut perioada de cretere a importanei regatului
Macedoniei. Ca replic a Academiei lui Platon, Aristotel nfiineaz Liceul. n sociologie
ramn importante lucrarile: Etica nicomahic i Politica.
Observaie
Aceste entelehii sunt prezente n toate formele de organanizare statal. n timp
ce naitm de la Philia catre Nomos se diminueaz ponderea factorului afectiv i crete
raionalitatea social.
a) Premoniii aristotelice:
- efectele dezastruoase ale societaii colectiviste. Efectele negative se proiecteaz n
mai multe planuri:
familial (o diminuare a importanei relaiilor de familie, persoanele care nu sunt
consangvine ajung sa fie mai importante pentru individ dect consangvinii acestuia)
relaiile sexuale (o exagerare a raporturilor sexuale dintre indivizi i, mai ales,
dispariia precauiei legat de evitarea incestului)
economic (dispariia responsabilitii legate de proprietate, un element al
proprietii poate fi revendicat n acelai timp de orice persoan din comunitate. Atunci
cnd muncile devin dificile, fiecare individ va avea tendina de a lsa pe seama altora
desfaurarea lor. Atunci cnd consecinele activ economice sunt egale, fiecare individ
consider c i se cuvine o rasplat mai mare. Atunci cnd productivitile individuale
sunt inegale, individul care are productivitate mai mic va solicita pentru sine o rasplat
egal cu a individului care are productivitate superioar.
Aceste elemente criticate de Aristotel au devenit evidente n cadrul societilor
care au avut experiena societailor comuniste.
Pagina 9 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
- militar;
- judectoreasc.
Orice conductor, orict de inelept ar fi, va fi treptat corupt de mrimea puterilor
pe care le deine i se va transforma n fiar. Pentru a nu se ajunge la aceast consecin,
aceste puteri trebuie sa fie exercitate de trei persoane, nu de una singur.
Pagina 10 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
3. Observaii
Acolo unde acioneaz o lege natural, este inutil ca reformatorul s incerce s
schimbe ceva. Legile naturale sunt prezente tot timpul n viaa societii, numai c ele
devin mai evidente tocmai n perioadele n care societile realizeaz schimbri de mare
profunzime.
Pagina 11 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
n 310 Tetrarhul Galerius emite un decret cu ase zile nainte de a muri prin care
se permintea cretinilor s se manifeste din punct de vedere religios n legalitate.
n 311 Tetrarhul Maxentiu aplic acelai decret n teritoriul pe care il conduce.
n 312 are loc btlia pentru putere ntre Maxentiu i Constantin, ncheiat cu
victoria celui din urm (din acel moment mparatul Constantin proclama ca blazon
semnul crucii).
n 313 are loc Conciliul de la Milano ncheiat cu Edictul de la Milano prin care se
recunotea egalitatea religiei crestine cu celelalte religii existente n imperiu.
n 391 mpratul Teodosie cel Mare emite o lege prin care desfiina templele altor
religii dect cea crestin. Oblig patricienii s se boteze n religia cretin. Oblig toi
indivizii din imperiu s treac la cretinism.
Toate aceste aspecte au determinat instituirea stilului cretin de via,
construirea unei filosofii sau gndiri sociale n care elementele cretine s fie dominante.
Aceste aspecte se vor regsi n doctrinele sociale cele mai importante aparinnd lui
Aurelius Augustin i Toma DAquino
Pagina 12 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
A. Aureliu Augustin
B. Toma D'Aquino
IV. Protosociologia
A. Niccolo Macheavellii
B. Thomas Hobbes
Teorii utopice au aprut nc din Antichitate. Cuvntul utopia provine din limba
Greac. Etimologic, nseamn locul care nu se gasete nicieri (Thomas Morus a i scris o
lucrare intitulat Utopia). Tot n limba greac exist i termenul uchronie, care nseamn
fapte imposibil de realizat. Teoriile socialist-utopice sunt n ultim instant descrieri i
explicaii ale unor fapte imposibil de transpus n practic, cel puin pentru vremea n
care au aparut ele. Termenul de utopie s-a impus n dauna celui de uchronie.
Teoriile socialist-utopice
Teoriile socialist-utopice s-au impus mai nti n statele care s-au remarcat n
privina dezvoltrii de tip capitalist, Anglia i Frana. n prima jumtate a secolului al
XIX-lea.
Capitalismul din aceste ri era de tip salbatic:
- ziua de munc avea n medie o durat de 16 ore;
- nu exista concedii de odihn i nici pauz de mas. Acestea, pauzele de mas, puteau
s survin doar la iniiativa patronilor;
- condiiile existente la locul de munc erau deficitare i chiar periculoase. Nu se
efectuau investiii pentru nbuntirea lor;
- salarii nesatisfctoare;
- utilizarea pe scar larg a muncii copiilor. Fora de munc a acestora fiind mai
ieftin.
n ceste mprejurri au fost formulate teoriile socialist-utopice. n directia aceasta
amintim pe: Robert Owen, Saint Simon, Charles Fourier.
Pagina 13 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Este considerat:
Pagina 14 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
a) Omenirea a trit o foarte lung perioad de criz, ieirea din criz este posibil
numai prin tiin. De-a lungul veacului omnirea a fost marcat de dou mari rele:
- razboiul, la acesta oamenii renun de fric;
- politica deficitar, politica era desfurat de persoane nepregtite: prelai, istorici,
literai.
n general oameni care au cptat prestigiu n domenii nepolitice.
Concluzia
Pagina 15 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
1. Generalitati
2. Teoria gradelor existentei umane
3. Statica sociala si dinamica sociala
1. Generalitati
Definita in maniera simpla sociologia este stiinta despre societate. Cand folosim
cuvantul societate desenam un numar imens de oameni foarte diferiti: ca
preocupari,venituri,varste,capitaluri culturale.Prin urmare definitia de mai inainte este
foarte imprecisa; de aceea trebuie sa identificam in cadrul societatii, trei grade sau
niveluri ale existentei umane:
- existenta individuala;
- existenta domestica (familiala);
- existenta societala
Fiecare dintre aceste niveluri sau grade ale existentei umane are caracteristici
specifice
Viata individuala : este dominata de instincte iar scopurile sunt totul conservarea
personala, asigurarea confortabilitatii in spatiul in care traieste individul.
Tipurile de instincte indicate de August Comte:
- instinctul comoditatii (urmareste obtinerea unui maxim de castig cu minim de efort);
- instinctul rusinii (individul nu savarseste anumite fapte temandu-se de reactia de
respingere a celor din jur);
- instinctul dominatiei (fiecare individ doreste sa se impuna in relatia cu ceilalti);
- instinctul egoismului (fiecare individ exteriorizeaza ceea ce il caracterizeaza cel mai
mult si exprima energii pe care le controleaza abia la varsta maturitatii);
- instinctul sociabilitatii (fiecare om tinde sa se integreze unui grup).
Auguste Comte recunoaste importanta inteligentei si rationalitatii in viata individului
si ramane la parerea ca instinctele sunt reprezentative si dominante pentru el:
- atunci cand individul este preocupat exclusiv de sine el exprima instinctele in forma
pura;
- atunci cand individul este preocupat de ameliorarea si se deschide catre ceilalti el
exprima ceea ce August Comte numeste instincte sociale;
In esenta existenta individuala este indusa de ceea ce i se intampla individului in
meidul familial in care trebuie sa exprime instincte simpatetice (afectivitate
neconditionata).
a) Existenta familiala
Pagina 16 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Relatii conjugale
Demareaza pe baze afective si evolueaza spre subordonarea sotiei de catre sot.
Afectivitatea se
preschimba in respect si in relatiile de putere.
Relatii filiale
Intre parinti si copii; parintii ofera protectie iar copiii se subordoneaza parintilor.
Relatii fraternale
Sunt pe pozitia a doua ca profunzime dupa relatia dintre parinti si copii. se
realizeaza trebuinta de solidaritate. In cadrul familiei se manifesta doua forte:
- forta temporala (instituita de-a lungul timpului) apartine persoanelor care au
dreptul la decizie in
mediul familial (de regula aceasta forta a revenit barbatului);
- forta spirituala (in sens de disponibiltiate pentru sacrificiu in favoarea familiei, de
obicei aceasta
forta a revenit femeii).
Observatie!
In cadrul familiei se aplica legea integrarii sociale! Individul se integreaza
grupului familial, iar familia se integreaza mediului social in care isi afla rezidenta.
Perspectiva existentei familiale se diversifica atunci cand August Comte analizeaza cel de
al treilea grad al exitentei umane.
b) Existenta societala
In cadrul societatii exista trei forte fundamentale:
Forta materiala
Este detinuta de acele persoane care realizeaza cea mai mare parte a bunurilor de
consum. Aceasta forta a revenit de`a lungul timpului barbatilor;
Forta intelectuala
Este detinuta de persoanele care stiu cum anume trebuie actionat eficient si
confortabil in cadrul societatii;
Forta morala
Toate acele elemente vehiculate in cadrul relatiilor sociale de orice fel care asigura
continuitate , stabilitate societatii. Aceasta forta a revenit de regula femeii.
Daca identificam aceasta forta la nivelul familiei vom identifica urmatoarea
distributie:
- forta materiala revine barbatului;
Pagina 17 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Exemplu
Doua elemente din setul interior si un element din setul inferior = ar reprezenta
societatea traditionalista. Doua elemente din setul superior si un element din setul
inferior = ar reprezenta societatea moderna .
Observatie
Nu exista societate a carei coeziune sa fie definita doar prin alternativele setului
superior sau prin alternativele setului inferior.
August Comte a fost fondatorul primului curent din sociologie numit pozitivism,
iar o definire a sociologiei din punct de vedere pozitivista propusa de ganditor este
urmatoarea:
- Sociologia este stiinta legilor pozitive care guverneaza societatea.
Mai este denumita aceasta drept teoria progresului si ordinii sociale, societatea
cuprinde 3 forte.elementele acestor forte se pot afla in doua stari:
- Compunere, sunt functionale, tind sa se reproduca in aceasi forma, prin urmare
acestea vor alcatui
statica sociala;
- Descompunere, sunt non-functionale, oamenii au tendinta sa genereze schimbari sa
destabilizeze
mediul social si prin urmare sa provoce dinamica sociala.
a) Statica sociala
Nu trebuie confundata cu stagnarea sociala. Statica sociala indicata de August Comte
intr-o prima faza a fost reprezentata de:
Pagina 18 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Familie
Orice om normal se naste in familie si tinde sa exerseze elementele invatate in acest
mediu.Natura relatiilor intra`familiale se reproduce pe perioade foarte mari de timp.
Femeia se subordoneaza barbatului.
Concluzie.
A.Comte a insistat pe analiza staticii sociale, din acest motiv a fost numit
sociologul ordinii sociale.
b) Dinamica sociala
A fost dezvaluita de A. Comte mai ales cand a elaborat legea celor trei stari. Omenirea
a evoluat pe parcusul a trei mari etape;
Stadiul teologic echivaleaza cu etapa copilariei,( perioda infantila). In acest stadiu,
spiritul a fost
Pagina 19 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Pagina 20 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
1. Generalitati
2. Teoria organicista
3. Legea evolutiei
4. Tipologia societatilor
1. Generalitati
A trait intr-o perioada in care Anglia a avut cel mai mare imperiu colonial. Anglia
avea de raspuns
luptelor care veneau din partea coloniilor, care doreau sa dobandeasca independenta.
Conceptia lui Spencer s-a vrut a fi o forma de aparare a colonialismului englez.
Pentru sociologie raman de referinta lucrarile: Principii de sociologie, Primele
principii, Principii de moravuri. A fost ethichetat de care exegeti ca fiind mecanicist, de
altii ca evolutionist sau chiar organicist.
Concluzie
Cei mai multi dintre cunoscatorii operei lui au adoptat ultima ethichetare. Acesta
a preferat sa explice functionarea societatii prin analogia cu modul de functionare a
organismelor animale (unul dintre urmasii lui, sustinea ca societatea este cel mai mare
tip de organism soacial sau animal).
2. Teoria organicista
Pagina 21 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Per ansamblu asemanarile dintre cele doua tipuri sunt mult mai numeroase iar
Spencer a oferit foarte multe exemple celor care au vrut sa probeze acest aspect.
Exemple:
- Circulatia substantei nutritive este asigurata de globula rosie la organismele animale,
in cadrul organismelor
sociale aceasta substanta este reprezentata de catre moneda;
- In cadrul organismelor animale exista cai de comunicatie reprezentate de vase de
sange principale (vene
artere) si vase secundare (capilare), in organisme sociale acestea sunt reprezentate de
cai ferate, sosele sau de drumuri nemodernizate si poteci;
- Evolutia vietii de la stadiul unicelular la vertebrate s-a realizat in diferite stadii
comparabile cu structurile
sociale aparute in societate. Astfel in etapa endodermului v-om avea o structura analog
(clasa producatoare). In etapa mezodermului ar fi existat un nivel de dezvoltare similar
stratificarii sociale a comerciantilor, etapa octodermului ar fi existat situatii similare
procesului aparitiei calsei intelectuale.
Concluzie
Asemenea rgumente i-au determinat pe specialisti sa il numeasca pe Spencer
drept ganditor organicist.
3. Legea evolutiei
Exemplu
Societatea care sporeste barierile comerciale ajunge la involutie, invers isi
optimizeaza sansele.
Pagina 22 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Oservatii
Aceste limite absolute nu exista , asa deci putem vormi de eterogenitate relativa
si omogenitate relativa.
Daca privim societatile longitudinal constatam cu usurinta;1 socienttile arhaice
cuprindeau indivizi care erau obligati sa fie la fel (Omogenitate absoluta), indivizii aveau
o serie de caracteristi similare, apartenenta religioasa, etc., si se diferentiaua prin alte
caracteristici: capacitate intelectuala acces la conducere (omogenitatea era realtiva)
4. Tipologia societatilor
a) Functional
Functioanal:
Pagina 23 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Societati simple
Puterea politica dispare sau are prezente slabe. Sunt societati nomade si
seminomade. Elementele de identificare individualizare sunt similare pentru toti cei
care construiesc societatea.
Societatea compusa
Puterea politica devine permanenta (conducerea) este ereditara sau este
rezulatul unor alegerei cu prilejul unor evenimente speciale. Societatile tind sa se
sedentarizeze.
Dublu compusa
Instututia sefiei pedeoparte si istitutiile pe dealta parte.
Societatile sunt stabile puterea politica este permanenta si conducatorii se seprijina pe
institutii ale puterii, legi, tribunale, adunari ale reprezentantilor puscarii etc.
Triplu compuse
Sef + Institutii + Separarea puterilor in stat. Societatile au o cumpunere de genul,
sefia sau conducerea, institutiile sociale (economice juridice etc.) si separatia puterilor
statului. Putere executiva, legislativa si judecataoreasca. Aceste societati sunt deregula
ari civilizatii si devin surse de imitare cuturala pentru alte popoare. In felul acesta a
anticipat sistemul britatin sustinand ca teritoriile colonii vaeau un beneficiu imens de pe
urma relatieie cu monarhia engleza.
b) Structural.
Militara
Activitatea principala in prima este razbiul, pentru a putea purta razboaie
indivizii trebuiau sa fie mereu pregatiti fizic si strategic. Toate resursele materiale ale
societatii sunt mobilizate pentru razboi. Adoptarea unei conduceri autoritate care sa
controleze punerea deciziilor imediat in aplicare. Indivizii sunt nevoiti sa se solidarizeze
si sa respecte cu sfintenie principiul supunerii minoritatii fata de majoritate.
Colaborarea intre indivizi este silita.
Industriala.
Este de tip voluntar, sunt stimulate manifestarile si valorizarile personale.
Prolifereaza meseriile. Sporeste silidaritatea inter individuala intrucat fiecare individ
devine util sau indispensabil mediului in care traieste. Se dezvolta sectorul industrial. Iar
surplusul de produse este ciomercializat. Dezvoltarea relatiilor economice intre societati
si implicit ,,mondializare istoriei sau ,,standardizarea culturala.
Cu cat societatea de tim industrial de dezvolta mai mult cu atat omenirea v-a descoperi
mai usor tipul indeal de societate.
Pagina 24 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
1. Generalitati
2. Teoria actiunii
3. Legea circulatiei elitelor echilibru social in istorie
1. Generalitati
Concluzie
Aciunile non-logice sunt mult mai numeroase dect cele logice.
Aciunile non-logice trebuie studiate de sociolog n mod special.
Ulterior Vilfredo Pareto, revine asupra clasificrii i propune urmatoarele
diferentieri:
- difereniere ntre non-logic i ilogic. Aciunea non-logic are cel puin o raionalitate
intrinsec prin
urmare, nu este lipsit de raionalitate, n schimb aciunea ilogic este aceea n care
factorii de ordin raional absenteaz.
Distigerea ntre aciunea obiectiv. Aciunea desfsurat dup crieteriul
obiectivitii este aceea care uzeaz de elementele cunoasterii tiinifice. Cea dup
criteriul subiectivitii este cea care exprim preri deci aspecte controversate.
Distingerea dintre mijloc i operaie pe deoparte si scop-rezultat pe de alta parte.
Pornind de la aceste diferenieri Vilfredo Pareto revine asupra diferenei dintre aciune
logic i non-logic. Oridecate ori mijloacele detiunute de actor sunt transpuse corect in
Pagina 25 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
operatii si oridecate ori scopul actorului se regsete n rezultatul obinut tot de attea
ori aciunea este de tip logic.
Oridecate ori aceste relaii sunt perturbate aciunea este de tip non-logic.
Aciunile non-logice n mod necesar sunt analizate prioritar de ctre sociolog iar n
momentul analizei sunt identificate doua componente fundamentale:
- derivaiile logice,
- reziduurile aciunii.
Derivaiile logice
Sunt modaliti relativ incipiente de raionalizare sau logicizare a aciunii non-
logice
derivaiile pot fi de felul:
- apelul la autoritatea unei persoane,
- apelul la argumente supra-naturale,
- uzarea de sloganuri,
- folosirea de cuvinte disparate fr noim, care pot lua forma onomatopeelor.
Dac derivaiile logice sunt corelate i asociate n mod logic ele se pot transforma
n concepii
despre lume, religii, ideologii.
Reziduurile aciunii sunt reflectari ale instintelor i prejudecilor pe care le
posed orice persoan, reziduurile au o pondere mult mai mare dect derivaiile logice.
Prin urmare reclam o analiz suplimentar i mai detaliat din partea sociologului.
Vilfredo Pareto difereniaz doua tipuri de reziduuri:
- reziduurile secundare, reziduul exterioritatii; tendina individului de a-i exterioriza
calitile adic de
a le face cunoscute i de a primi de la cei de afar o form de atestat;
- reziduu sociabilitii, pornirea natural a omului de a se nscris ntr-un grup.
- reziduu integritii i anume pornirea instinctiv a individului de a-i delimita
proprietatea i de a-i cta un spaiu de protecie personal.
- reziduu sexualitii, este exprimare instinctiv de a se reproduce ca specie.
Reziduurile principare sunt doar doua. Reziduu instinctinteleor combinatiilor.
Acestea inseamna pornirea naturala a oricarui om spre inovare spre schimbare a
contextului in care traieste (uneori schimbarile nu sunt favorabile in privinta
continuturilor lor, in schimb sunt generatoare de satisfacii intrucat inseamn
experiente noi)
Reziduu persistentei agregatelor. Tendinta individului de a conserva de arepeta o
situatie care s-a dovedit a fi confertabila la un moment dat.
Concluzie toate societatile se definesc in primul rand prin tipurile de reziduuri pe
care le cutiva, si prin dinamica reziduuriilor in special cee principante.plecand de la
aceste concluzii v.p apreciaza ca in societate exista doua tipuri umane.
Tipul speculant este reprezentat de redizuu instinctului combinatiilor
Timpul rentier, indivizii care sunt dominati de reziduu persistentelor agregatelor.
Ponderea reziduurilor primcipale se reflecta in tipologia socitatilor. Societati rationale
sau moderne in care
Prevaleaza actiunile logice apoi prevaleaza derivatiile logice din cadrul actiunilor.
Societatea salbatica sau excesiv conservatoare, sunt socitatile in care prevaleaza
actiunile non logice, reziduurile actiunii atat principale cat si secundare.
Concluzie
Pagina 26 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Cele mai multe societati sunt de tip mediu inseamna ca includ actiuni de toate
felurile reziduuri si derivatii de toate felurile.
Exemplu
Elita vulpe ca elita guvernamentala :
Obtine puterea profitand de neajunsurile guvernarii elitei de tip leu. ( guvernarea leu a
abuzat de elementele controlului social ).
Elita leu sporeste suma libertatilor individuale.
Este stimulate libera initiativa,mobilitatea economica,educational, mobilitatea spatial.
Diluarea controlului social,a condus la cresterea situatiilor de coruptie.
Masele si clasa mijlocie,devin nemultumite si protesteaza fata de conducerea incorecta a
elitei vulpe, mai mult nemultumirile acestora vor fi stimulate de catre elita leu aflata in
situatie neguvernamentala.
Aflata in agonie, elita vulpe reuseste sa isi prelungeasca puterea sau durata de pastrare a
puterii prin atragerea de partea ei,a unor lideri ai maselor si clasei mijlocii. Pierderea
puterii este inevitabila atat timp cat starea etajelor sociale inferioare nu se
imbunatateste si atat timp cat elita leu alimenteaza imaginea defavorabila a elitei vulpe
la guvernare.
Exemplu
Pagina 27 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
In cadrul elitei leu,aflata la putere se constituie doua aripi; o aripa ultra conserrvatoare
care ajunge sa utilizeze legea de dragul legii ( este prea putin receptive la nevoile
straturilor inferioare ), o a doua aripa este cea permisiva la schimbare, aceasta din urma
doreste imbogatire rapida. Recurege la acte de coruptie in a realize acest scop, mai ales
ca beneficiaza de informatii din interiorul actului de guvernare.
Aceasta aripa se apropie comportamental de elita vulpe aflata acuma in pozitie
neguvernamentala,
Impreuna stimuland si impotrivirea etajelor sociale inferioare vor determina caderea
elitei leu si implicit preluarea puterii de catre elita vulpe.
Echilibrul societatii deriva din jocurile elitei leu si elitei vulpe in obtinerea puterii.
Echilibru social inseamna in ultima instant rezultatul jocului obiectiv dintre tipurile de
reziduri care domina cele doua elite.
Lucrarea trata de sociologie generala a fost scrisa de V.Pareto in anul 1916 inainte de
apritia primului stat socialist din lume. Prinn aceasta lucrare Pareto a avertizat asupra
pericolului disparitiei elitelor societatii; elita vulpe este schimbata de elita leu, aceasta la
randul ei de elitta vulpe intr-un sir imens de alternante la putere, in momentul in care
intr-o societate nu exista alternative la putere, dispare elita de rezerva se ajunge la
comportament totalitar si preluarea puterii de catre un dictator.
Pagina 28 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Pagina 29 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Solidaritate sociala
Aceasta problema este abordata de el in teza de doctorat publicata cu titul
Divizunea municii sociale , in esenta aceasta lucrare porneste de la urmatoarea
constatere; intr-un spatiu dat, anume societate spune Durkheim. Exista indivizi
diferentiati pe un registru foarte larg; bogati saraci, cu trebuite si nevoi diferite, aspiratii
diferite, apartinand unor varste diferite etc.
Atunci problema declansata de el in acest context a fot: ce anume ii determina pe
acesti indivizi, atat de diferiti sa formeze o singura societate? Atfel spus: ce ii determina pe
acesti sa fie solidari?
Raspunsul lui a fost unul surprinzator si anume: diviziunea muncii ii fac pe
oameni solidari, si ii forteaza sa isi recunoasca apartenenta la o anumita societate!
Diviziunea muncii
Este diferentiata de E. Durkheim astfel:
Diviziune naturala ( impartirea muncii pe varste si pe sexe);
Diviziunea sociala a municii impartirea muncii pe clase si categorii sociale
(fiecare strat social are nevoie de ceea ce produce el insusi, dar si de ceea ce produc
restul stratuui social);
Diviziunea tehnica a muncii impartirea municii pe etape si sub-etape, din
procesul realizarii unui produs, in asa fel incat, produsul final sa fie rezultatul
solidarizarii unui numar foarte mare de producatori.
Pagina 30 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Concluzie!
Cu cat diviziunea muncii este mai ampla cu atat societatea (indivizii) este mai solidara.
Solidaritatea socila este:
Silidaritate mecanica (automata sau inevitabila),
- se realizeaza in comunitati de dimensiuni mici (ginta, trib, familie,
comunitate sateasca, echipa de munca);
- este o solidaritate bazata pe asemanarea dintre indivizi (Asemanarile sunt
atat de numeroase si de profunde, incat indivizii aproape se identifica unii cu altii: este
suficient , spune Durkheim, sa cunoastem un singur individ sau un numar redus de indivizi
dintr-o astfel de comunitate ca sa putem spune cum sunt toti ceilati din comunitate);
Asemanarile dintre indivizi pot sa evolueze pana la; a consuma acelasi bun, a se
raporta a aceeasi divintate, a avea acceasi imaginatie, a avea aceleasi sentimente.
Solidaritatea organica:
- Se construieste pornind tocmai de la diferentele dintre indivizi (cu cat
indivizii sunt mai diferiti cu atat ei vor deveni mai atractivi pentru mediul social);
- Caracterizeaza grupurile de indivizi foarte mari;
- Este in functie de:
a. Densitatea materiala a societatii (marirea resurselor materiale): Cu cat
resursele sunt mai mici, cu atat interdependentele dintre indivizi sunt mai
mari si cu atat functionare vietii sociale va fi mai formalizata.
b. Densitatea demografica (cu cat numarul indivizilor dintr-o societate data
este mai mare, si cu cat resursele disponibile sunt mai putine, cu atat
formele de control social sunt mai aspre)
Raportul dintre solidaritatea mecanica si cea organica a fost efectuata de E.
Durkheim, pornind de la urmatoare criterii:
Dupa modul de integrare:
- In cadrul societatilor bazate pe silidaritate mecanica, integrarea sociala a
indivizilor este directa sau nemijlocita. L anivelul societatilor bazate e solidaritate
organica, nemijlocita, mai intai individul este integrat familiei, familia este integrata
comunitatii rezidentiale, comunitatea rezidentiala este integrata, unor structuri
administrative zonale, iar aceste din urma sunt integrate a nivel nationl. Atunci individul
este integrat societatii, in mod mijlocit .
- Dupa sansele de dezvoltare a personalitatii: in societaile bazate pe silidaritate
mecanica se dezvolta un model de impersonalitate (individul este obligat sa se idetifice
cu ceilalti), in societile bazate pe solidaritate organica, individul este stimulat sa se
dezvolat ca personaitate diferita. (societatea insasi se dezvolta odata cu dezvoltarea
individuala)
- Libertatea alegerii religioase, in sociatatile bazate pe solidaritate mecanica, nu
se poate opta pt o apartenenta religioasa proprie, in cea de a doua se poate opta insa sa
fie recunoscuta de societate.
- Dupa sursele de formare a constiinteeor colective. In primul tip de
solidaritate, sursele de formare, a aconstiintei colective sunt transcendente (trebuie
pentru ca asa a hotarat divinitatea), in cea de a doua, sursele de formare sunt imanente,
sunt decise de cei care formeaza grupul si pastrate atat cat decide acesta.
- Dupa gradul de recunostere a erahiilor sociale, in Solidaritatea mecanica
Pagina 31 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
erarhiile sunt preconstruite date odata pentru totdeauna si din acet motiv ele se
reproduc. In solidaritatea organica sunt dimanice si scot in evidenta in principal
caracteristicile valorice individuale.
Max Weber
1. Generalitati.
2. Obiectul sociologie.
3. O tema fundametala pentru Weber, ordinea socila.
4. Problema cunosterii socialului.
1. Generalitati
Este considerat cel mai mare sociolog german, dupa unii cel mai mare om de
cultura german.
Pagina 32 din 33
NOTE DE CURS ISTORIA SOCIOLOGIEI - Conf. Univ. Dr. Dumitru Stan
(Student A. Formagiu)
Pagina 33 din 33