7

Dreptul familiei

Curs 4

Divorul
Consideratii introductive despre divort. Natura juridica. Diverse concepte. Formele de
divort art. 373. Efectele divortului.
Din pacate, intervin si disensiuni in raporturile dintre soti. Jurisprudenta CEDO: a
existat hotararea c. Irlandei 1986 s-a pus in discutie daca dreptul de divort e garantat in
sistemul Conventiei. Curtea a dat un raspuns negativ prin raportare la art.12 Conventia
garanteaza doar formarea legaturilor conjugale => daca un stat nu ar prevedea la nivel intern
posibilitatea de desfacere a casatoriri, legislatia respectiva nu ar intra in conflict cu legislatia
CEDO. Curtea a sanctionat Elvetia si Croatia se prevedea o sanctiune impotriva sotului
vinovat de adulter ca nu se poate casatori o perioada de 3 ani, aici, se infrange dreptul la
inchierea casatoriei.
O alta Hotarare 2011 contra Bulgariei: Curtea a statuat ca nerecunoasterea dr de a
divorta nu echivaleaza cu absenta oricarei protectii conventionale. Protectia poate fi si
indirecta cand se poate constata ca anumite prevederi aduc atingere dr de a te casatori. Ex:
cand procedura divortului e extrem de greoaie. Daca dupa 5, 6 ani poti obtine divortul si un
sot are un alt partener -> durata excesiva -> aduce atingere dr de a incheia o casatorie.
Natura juridica
La nivelul dr. comparat, sunt cunoscute mai multe sisteme:
a) divortul remediu nu e conditionat de culpa unuia dintre sot, ci de imposibilitatea
continuarii casatoriei
b) divortul sanctiune se pronunta ca o sanctiune pentru fapta culpabila a unuia dintre
soti. Nu se poate pronunta impotriva sotului inocent.
c) conceptia mixta imbina cele doua sisteme
Reglementarile privitoare la divort: inainte de 1990, divortul avea caracter exceptional
si nu se putea obtine decat pentru motive extrem de puternice, reiesea si din redactarea
textului din C.fam. ,,divortul nu se poate pronunta decat daca . Tocmai de aceea, existau
artificii in practica pt desfiintarea casatoriei pt o cauza de nulitate. In timp, perceptia s-a
relaxat asupra divortului, legislatia fiind modificata. Procedura administrativa si procedura
notariala a divortului s-au aplicat chiar inainte de NCC. Prin Legea 202 din 2010, au fost
extrase acele prevederi din C.Civ si au intrat in vigoare inainte de NCC. Odata cu NCC,
procedura s-a consolidat. Existenta unui copil minor era un impediment important, acum, nu
mai este asa.
Art. 373 - Ce sistem avem noi?
1. divort prin acordul sotului,
2. divortul pt motive temeinice, bazat pe culpa,
3. divortul la cererea unuia dintre soti dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani,
4. divortul la cererea unuia, din cauza unor motive grave de sanatate.
 7
Dreptul familiei

Divort prin acordul sotului

Reflecta divortul remediu, ca si conceptie. Sunt conditii generale de valabilitate,
indiferent de procedura: administrativa, notariala sau judiciara:
consimtamantul liber si neviciat al sotilor in vederea desfacerii casatorii (sunt avute in
vedere si viciile de consimtamant fara leziune; la eroare, nu avem o dispozitie
similara, aplicam dispozitiile din dreptul comun). Se pune in discutie sanctiunea
nulitatii relative sau absolute. Raspuns: nul abs sau nul rel, daca s-ar demonstra
vicierea consimtamantului. Daca ar urma procedura judiciara, se poate lua nulitatea
relativa si atunci cand nu priveste hot jud, pentru ca e doar haina juridica aceasta hot
jud. Se anuleaza divortul pt ca s-ar putea ca unul dintre soti sa obtina un divort prin
culpa, sotul inocent nu a avut nicio vina, poate sa promoveze ulterior o actiune,
intemeiata pe litera.
capacitatea deplina de exercitiu.
Procedura administrativ
Este un fel de aplicare a principiului simetriei in drept ofiterul de stare civila are
competenta de a desface. E o conditie de admisibilitate: inexistenta copiilor comuni ai sotilor,
rezultati din casatorie, anteriori casatoriei (daca au avut o relatie de concubinaj, ulterior, s-au
casatorit), daca au filiatia stabilita fata de ambii parinti pot apela la procedura notariala si
judiciara. Pot fi si copii adoptati.
Acordul sotilor trebuie sa priveasca atat divortul propriu-zis, cat si numele pe care
urmeaza sa-l poarte fiecare (daca nu se inteleg: ofiterul de stare civila nu are competanta de a
solutiona aceasta cerere => va fi respinsa cererea). Trebuie sa depuna personal. Au termen de
reflectie de 30 zile. Trebuie facuta si publicitatea desfacerii, se fac mentiuni in actul de
casatorie, inclusiv in Registrul National Matrimonial.
Tertii care ar contracta, ulterior divortului, trebuie sa stie situatie. Daca e de buna-
credinta, divortul nu e opozabil. Va ramane valabil actul respectiv.
Procedura notariala
Spre deosebire de procedura administrativa, nu se mai prevede conditia de
admisibilitate cu privire la copiii minori. In ceea ce priveste, intinderea acordului sotilor, daca
exista copii minori, pe langa acordul cu privire la divortul propriu-zis si cu privire la nume,
trebuie sa existe un acord cu privire la autoritatea parinteasca. Trebuia sa convina cu privire la
exercitarea in comun a autoritatii parintesti. Daca unul are motive sa-l excluda pe celalalt, nu
poate fi valorificat in fata notarului, se inteleg cu privire la locuinta copilului, la modalitatea
de stabilire a relatiilor, la cheltuieli cu privire la crestere. Nu e suficient acest acord, ci acesta
este filtrat se intocmeste un raport al autoritatii tutelare, in urma caruia sa se ajunga la
concluzia ca exercitarea in comun nu e in interesul superior al copilului. Se acorda termen de
reflectie de 30 zile, daca autoritatea tutelara e de acord. Pot sa fie reprezentanti la depunerea
cererii, dar dupa 30 zile, personal.
Se emite certificatul de divort si urmeaza procedura de publicitate corespunzatoare.
Art.378 ipoteza in care cei doi soti se lovesc de refuzul notarului/ofiterului de stare
civila. Impotriva refuzului, nu exista cale de atac. Solutia e una pragmatica, Daca ar exista
 7
Dreptul familiei

cale de atac, instanta ar trebui sa verifice daca e abuziv si sotii ar trebui sa se intoarca la ei (la
ofiter/la notar). Daca refuza, sotii au deschisa calea procedurii judiciare. Daca demontreaza ca
acest refuzeste abuziv si a fost de natura sa le cauzeze prejudicii, pot fi acoperite, sesizeaza
instanta de tutela pentru prejudicii, nu instanta de contencios-administrativ.
Procedura judiciara
Nu exista conditii de admisibilitate in afara de acordul cu privire la divortul propriu-
zis. Sa ajunga la un acord. Nu e obligatoriu ca sotii sa se inteleaga cu privire la numele pe care
fiecare il va purta dupa desfacerea casatoriei. Suntem in fata instantei judecatoresti si aceasta
are parghii legale sa aprecieze daca exista motive temeinice pentru a purta numele. Sotii
trebuie sa se inteleaga si cu privire la autoritatea parinteasca, partaj dar nu este esential.
Daca au ajuns la un acord, hotarare de expedient instanta ia act de ele. Daca nu, procedura
obisnuita de judecata.
Exista o serie de aspecte cu privire la care instanta trebuie sa se sesizeze din oficiu:
numele pe care il va purta fiecare, toate aspectele care tin de copii.
Poate fi un divort consensual propriu-zis (se inteleg de la bun inceput), dar poate fi si o
situatie in care acordul partilor cu privire la divort se formeaza in fata instantei. Initial, e pe
lit. b), dar e posibil ca sotul parat sa isi recunoasca vinovatia si daca reclamantul achieseaza,
se schimba temeiul cerereii, devine un divort consensual -> divort consensual imperfect (pt
ca nu a existat de la inceput acest acord). Dar ramane la latitudinea reclamantului daca vrea.
Culpa e indiferenta la acest tip de divort, dar la motive temeinice, in hot de divort, instanta
trebuie sa retina culpa. In sistemul nostru de drept, culpa are o serie de valente juridice: cu
privire la autoritatea parinteasca, cu privire la atribuirea locuintei, cu privire la acordarea de
despagubiri, cu privire la prestatii compensatorii.
Taxale care se platesc pentru divortul prin acord: Se plateste procedura notariala.
Pentru divortul prin procedura administrativa, nu este un tarif fix. La divortul notarial, exista
un OMJ, este prevazut un onorariu de 500 lei (se adauga si TVA si alte taxe). Se face diferenta
cand exista copii si cand nu exista, pentru procedura notariala.
Temeiul OUG 80/2013, pentru instanta: in functie de divort. Pt cel prin acord: 200 lei.
Pt culpa: 100 lei. Pt cel din motive de sanatate: 50 lei.
Divortul pt motive temeinice, bazat pe culpa
Nu exista diferente fata de precizarea din C. fam. Conditii:
sa existe motive temeinice (neintelegeri grave intre soti, nu cele trecatoare,
curente, care pot fi remediate);
aceste motive sa fi vatamat grav raporturile dintre soti; din cauza acestei
vatamari grave,
continuarea sa nu mai fie posibila.
Motive temeinice textul nu ofera exemple. Nu exista criterii legale de apreciere.
Exemple: refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui cu celalalt, infidelitatea, atitudinea
necorespunzatoare a unuia (acte de violenta asupra sotului, copilului), existenta unor
nepotriviri de ordin fiziologic etc.
 7
Dreptul familiei

Dovada motivelor temeinice: prin orice mijloc de proba, inclusiv proba cu

interogatoriu. Exista o derogare (in CPC): pot fi ascultate ca martori si rudele pana la gradul
4, inclusiv afinii; fara descendenti.
Rolul culpei: un text care ar putea sa puna probleme este art. 379 alin. (1) NCC
situatii: reclamantul formuleaza o cerere de divort. Paratul poate avea doar o atitudine
ofensiva si din probele administrate ar putea rezulta culpa exclusiva a paratului, culpa comuna
-> se adimte cererea. Cu privire la culpa comuna, nu inseamna grad de vinovatie egal. O
situatie delicata este: cum trebuie sa procedeze instanta daca rezulta culpa exclusiva a
reclamantului? Din art. 379 alin. (1) ar rezulta ca in sistemul NCC se poate acorda divortul si
in aceasta situatie. Alin. (1) are trei teze: ,,daca apartine reclamantului. Au existat cateva
solutii in care instanta a acordat divortul, desi, paratul nu a formulat cerere reconventionala.
Dar nu se coreleazacu NCPC. Solutia doctrinara este clara: daca din probe rezulta culpa
exclusiva a reclamantului, cererea va fi respinsa, daca paratul nu a formulat cerere
reconventionala. Singura parghie, daca isi asuma culpa exclusiva: daca au existat 2 ani in care
nu au locuit in fapt, rezulta o ,,migrare a cererii -> o convertire. Daca paratul formuleaza
cerere reconventionala, fiecare dintre parti va avea o dubla calitate procesuala.
De ce sa nu se acorde divortul daca este evident ca sunt deteriorate relatiile de familie?
Separarea a durat 1 an si jumatate, nu se poate valorifica lit.c). Care este ratiunea pt care se
respinge cererea? Ar fi pronuntat divortul impotriva sotului inocent. Nimeni nu se poate
prevala de propria culpa.
Continuarea actiunii de divort. art. 380 daca reclamantul decedeaza in timpul
procedurii de divort, se continua de mostenitori. Data desfacerii: data introducerii cererii de
divort. Art. 382 cu privire la data a fost modificat implicit prin art. 926 (4) CPC.
Divortul la cererea unuia dintre soti dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani
Solutie legislativa noua. Da expresie conceptiei mixte. Nu priveste doar culpa
exclusiva, ci o situatie obiectiva: separarea in fapt care a durat mai mult de 2 ani. Trebuie sa
fie separatie efectiva, asumata de cei doi. Daca unul dintre ei e plecat in strainatate sau in
misiune nu se aplica. Separatia trebuie sa fie continua. Daca a intervenit o impacare, curge
un nou termen.
Divortul la cererea unuia, din cauza unor motive grave de sanatate.
Reflecta conceptia divortului remediu. Reglementat si in C.fam. In temeiul lui, doar
sotul bolnav are calitate procesuala activa. Sotul sanatos nu isi fundamenteaza cererea pe lit.
d), ci pe b), daca reuseste sa demonstreze ca poate periclita relatiile de familie. Fiecare sot are
obligatia de sprijin moral, e greu de apreciat de instanta. Judecatorul cantareste.

a) si d ) divort remediu
b) si c) conceptie mixta
 7
Dreptul familiei

Efectele divortului
data desfacerii casatoriei: art. 382
reglementare speciala: art. 380 continuarea de mostenitori; data introducerii cererii
de divort
divort administrativ sau notarial: la data eliberarii certificatului de divort. Trebuie sa
parcurga formalitatile de publicitate.
In raport cu unul dintre soti
Numele sotilor: regula fiecare revine la numele de dinainte de casatorie. Pot exista
situatii in care revenirea la numele de familie de dinainte de casatoriesa il pericliteze pe unul
dintre soti (daca a devenit un avocat de succes). Daca nu obtine acordul celuilalt sot, instanta
ar lua act, va trebui sa faca dovada motivelor temeinice si instanta va cantari motivele
temeinice. Instanta se va pronunta asupra numelui prin hotararea de divort. Chiar daca
niciunul dintre soti nu sesizeaza instanta cu privire la nume, instanta din oficiu va face o
referire in hotarare. Va dispune regula. Efectul se va produce doar in privinta sotului care si-a
modificat numele.
CA Timisoara: parata lucreaza ca medic in alta tara, nu e motiv temeinic. Chiar daca a
purtat mai multi ani un nume si chiar daca trebuie sa isi schimbe toate actele de identitate, nu
e un motiv temeinic. Consacrare stiintifica nu s-a observat in speta.
Cu privire la locuinta familiei
Solutiile legislative: art. 324 care consacra criteriile legale de atribuire in cazul
divortului. Daca e proprietatea exclusiva a unuia dintre soti, lucrurile sunt clare. Daca sunt
coproprietari pe cote-parti sau devalmase sau cand locuinta face obiectul unor contracte apar
diverse probleme. Art. are un caracter imperativ, sotii nu pot sa stabileasca alte situatii nu
pot deroga.
Instanta trebuie sa verifice daca in fapt se poate partaja locuinta respectiva. Instanta
trebuie sa mai tina seama si la raporturile dintre soti daca sunt tensionate, nu e ok sa stea sub
acelasi acoperis. Criterii de atribuire:
criteriul interesului superior al copilului minor: la divort, chiar daca autoritatea
parinteasca va fi exercitata in comun, locuinta copilului va fi la unul dintre soti.
Nu poate fi o locuinta partajata. Doar unul va locui cu acel copil.
criteriul subsidiar: culpa.
posibilitatile locative ale fiecaruia dintre soti.
Dreptul la despagubire art. 388.
Distinct de prestatia compensatorie, poate cere sotul inocent. Instanta de tutela
solutioneaza. Cererile trebuie sa imbrace forma unei cereri accesorii, fie sa fie un proces
pendintae, pt ca instanta de divort e chemata sa stabileasca. Este inadmisibila o cerere
ulterioara. Doctrina: in cazul acordarii de despagubiri ar putea fi acordate si ulterior. Daca
prejudiciul nu poate fi reprezentat clar, spre exemplu, s-ar putea si ulterior. Opinia dominant
este c nu se pot acorda ulterior, ci doar odata cu hotararea de divort.
Textul e interpretat ca o aplicatie a raspunderii civile delictuale (trebuie dovedite cele 4
conditii), cu unele nuantari. Fapta ilicita e una sui-generis pentru ca insusi divortul e cel care
 7
Dreptul familiei

cauzeaza un prejudiciu. Daca exista si alte prejudicii, se platesc in temeiul dreptului comun.
Exista si o conditie speciala: sotul care solicita despagubiri sa fie inocent. Daca unul se face
vinovat exclusiv de desfacerea casatoriei, nu poate pretinde. Nici in ipoteza culpei comune.
Prestatia compensatorie
Menirea este aceea de a atenua un dezechilibru material semnificativ pe care divortul il
produce in viata unuia dintre soti. Ex: un sot este milionar, ii ofera sotiei tot ce isi doreste; la
un moment dat, intervine divortul; sotia nu are bani; daca este inocenta si sotul are o culpa,
sotia poate fi foarte afectata ca urmare a pierderii facilitatilor cu care era obisnuita.
Din perspectiva conditiilor de fond pozitive care trebuie indeplinite:
divortul sa se pronunte din culpa exclusiva a sotului parat - doar sotul inocent poate
pretinde prestatia.
Culpa are o importanta. Daca ajung la acord in timpul divortului, nu se pot cere nici
despagubiri, nici prestatie compensatorie.
Textul e destul de restrictiv. Sunt doua situatii care nu intra: cand paratul formuleaza o
cerere recoventionala fiecare are o dubla calitate procesuala. Nu trebuie sa tinem seama de
calitatea procesuala a celui care cere, redactarea e una nefericita. Prezinta relevanta vinovatia.
Sotul inocent poate pretinde, indiferent de pozitia sa procesuala: parat sau reclamant.
O a doua problema: daca se poate acorda prestatia compensatorie si pe lit. c)
separarea in fapt? Conditia aparent nu ar fi indeplinita. DAR nu sunt temeiuri puternice ca se
excludem. Conteaza calitatea de sot inocent => sotul parat poate cere prestatia.
Se pot cumula despagubirile si prestatia compensatorie. Nu se pot cumula prestatia
compensatorie si obligatia de intretinere sunt institutii similare! Fostul sot care are vocatie
de a primi si prestatie, si intretinere, are posibilitatea sa cantareasca. Sunt avantaje mai mari la
prestatia compensatorie.
dezechilibru semnificativ in conditiile de viata a sotului inocent solutia legislativa nu
isi propune sa egalizeze conditiile de viata dintre soti, ci mentinerea aceluiasi standard
de viata a sotului inocent. Prejudiciul sa fie cat mai mic. Impactul trebuie sa fie cat
mai mic.
durata casatoriei sa fie de cel putin 20 ani
conditie negativ: sotul inocent nu poate solicita obligatia de intretinere. Daca a
formulat cerere pentru obligatia de intretinere si acest capat a fost respins, poate
solicita, dupa, prestatia compensatorie.
Prestatia compensatorie poate sa fie modificata in timp, daca apar modificari.
Art. 395 prevede cazurile de incetare: doua opereaza de drept: decesul oricareia dintre
soti (obl intuitu-personae) si recasatorirea sotului creditor; obtinerea de resurse de natura sa ii
ofere conditii de viata asemanatoare.

Efectele divortului in raporturile dintre parinti si copii

 7
Dreptul familiei

Daca minorii au dobandit capacitate deplina prin casatorie sau prin emancipare nu ne
intereseaza.
Avem in vedere toate categoriile de copii.
Fratii ar trebui mentinuti impreuna. Masurile graviteaza in jurul principiul ,,interesului
superior al copilului. Nu mai discutam de ,,incredintarea copilului, ci de exercitarea in
comun a autoritatii parintenti.
Garantii procedurale la dosarul cauzei, trebuie sa existe raportul de ancheta sociala;
obligatoriu ascultarea parintilor si a minorilor daca au peste 10 ani, daca nu, e posibil doar.
Postdivort: regula autoritatea parinteasca se exercita in comun. Are la baza ratiunea
de responsabilizare a ambilor parinti.
Garantii pentru protectia drepturilor parintelui la care nu locuieste parintele
nerezident. Parintele la care locuieste copilul poate sabota drepturile celuilalt parinte.
Daca autoritatea parinteasca se exercita in comun, se pune problema cum vor fi luate
deciziile privitoare la copil. Informatii ne sunt oferite de art. 36 din legea 272 deciziile
importante se iau numai cu acordul ambilor parinti. Deciziile curente de parintele la care
locuieste. Se prezuma ca exista si consimtamantul celuilalt. Daca nu isi exprima vointa, alin. 4
prevede ca se iau de cel cu care locuieste.
Exercitarea autoritatii parintesti de un parinte scindarea. Poate avea loc penru ,,motive
temeinice art. 36 alin. 7 din L 272+NCC (de ex: dependenta de droguri a parintelui)
Exercitarea autoritatii parintesti de catre alte persoane situatie exceptional. Conform
art. 21 din legea 272, locuinta copilului poate fi stabilita si la bunici sau la alte rude, pentru
motive temeinice