Sunteți pe pagina 1din 9

Curs 7 (7.04.

2016)
Regimul primar imperativ

Def: Regim primar imperativ = un ansamblu de norme juridice aplicabile prin efectul legii
de la momentul incheierii casatoriei pana la mom incetarii efectelor casatoriei, atat in rap dintre
soti, cat si in rap dintre soti si terti.

2 principale categorii de norme: in rap de pace conjugala si in situatii de criza conjugala.

Trasaturi
Este un regim primar, dintr-o dubla perspectiva:
prevaleaza asupra altor norme juridice: daca avem un conflict intre norme,
intotdeauna au eficienta cele din regimul primar;
este comun tututror regimurilor secundare: se aplica indif de regimul secundar ales de
soti.
Este imperativ, intrucat normele jur care il compun sunt de ord publ. Cu exceptia unor
situatii particulare, unde se prevede expres acest lucru, nu se poate deroga prin conv matrim de
la prevederile acestui regim.

Natura juridica
Exista o controversa in doctrina cu privire la posibilitatea calificarii regimului primar
imperativ ca un veritabil regim matrim.
Este adevarat ca el cuprinde un set de norme, care, fiind privite per ansamblu, pot fi
calificate ca regim matrim, dar acest set de norme nu este suficient pt a se reglem rap dintre soti
si dintre soti si terti.

Terminologic
Scheletul de baza al regimurilor matrim; nucleul dur; o constitutie a materiei
regimurilor matrim.

Acest set de norme nu este suficient pt a acoperi intreaga varietate a rap dintre soti si
dintre soti si terti.

Regim primar regimuri secundare:


Regimul primar se aplica in virtutea legii, din mom incheierii casatoriei pana la mom
incetarii efectelor casatoriei (prin deces, divort, desfiintare). Acest set de norme e dublat de
regimurile secundare: sotii pot alege fie comunitatea legala, fie comunitatea conventionala, pe
care au libertatea de a configura, in limite, precum si separatia de bunuri.
Acest set de norme din materia regimului primar se aplica indif de regimul secundar ales si
este un prim aspect care guverneaza rap dintre soti si terti.

In situatii de pace conjugala:


interdependenta vietii familiale:
o locuinta familiei;
o cheltuielile casatoriei;
Independenta economica si sociala reciproca a sotilor:
o independenta profesionala a sotilor;
o independenta patrimoniala a sotilor.

In situatii de criza conjugala 2 mecanisme:


se extind puterile unuia dintre soti;

1
se limiteaza puterile unuia dintre soti.
Se refera la puterea sotilor asa cum este aceasta configurata in regimul secundar ales.

Situatie de pace conjugala

Institutia locuintei familiei (art 321, 322 NCC)

Locuinta familiei nu se confunda cu domiciliul sotilor! Sotii au oblig sa locuiasca impreuna,


dar nu au oblig sa aiba un domiciliu comun! Locuinta e o notiune de fapt, iar domiciliul e o
notiune de drept!
Ne intereseaza locuinta in materia dr familiei.

Locuinta familiei se stabileste de comun acord; si schimbarea locuintei este atributul


exclusiv al sotilor, care pot decide de comun acord.

Se au in vedere 2 elemente:
- un elem obiectiv: imobilul ca atare;
- un elem subiectiv: afectatiunea acelui imobil, pe care o imprima chiar sotii.

Numai unul dintre imobile poate indeplini conditiile de locuinta familiei!


Daca sotii sunt separati in fapt sau au locuinte separate, art 321 NCC confera o solutie:
locuinta familiei este locuinta sotului la care se afla copiii. Apare o problema daca acestia nu au
copii minori sau fiecare are in ingrijire un nr egal de copii minori => inst va decide care imobil
poate fi calificat ca locuinta familiei.

Pt opozabilitate trebuie sa se noteze in CF imobilul ca locuinta familiei (art 321 alin (2)).
In art 902 alin (2), (3) se prevede ca poate fi notata in CF atat conv matrim, cat si calitatea
unui bun de bun comun sau propriu al unuia dintre soti. De asemenea, potrivit prevederilor legal,
se poate nota in CF si calitatea de locuinta a familiei.
Art 902 alin (3) tert este persoana care dobandeste un drept real sau un alt drept in
legatura cu imobilul.

Imobilul poate fi copropr devalmasa, copropr pe cote-parti, bun propriu sau bun
proprietate exclusiva a unuia dintre soti.
Imobilul poate fi detinut si cu titlu de locatiune. Acest contract poate fi incheiat dupa
incheierea casatoriei sau inainte de casatorie de catre unul dintre cei doi viitori soti.
Art 323 NCC daca locuinta este detinuta cu titlu de inchiriere, daca a fost incheiat inainte
de casatorie sau doar unul dintre soti are acest drept, celalalt sot beneficiaza de un drept locativ
propriu, ca efect al casatoriei. Sotii nu pot anihila prevederile art 323 NCC printr-o conv matrim.

Regimul juridic al locuintei familiei art 322 NCC


Regimul locuintei familiei consacra o limitare a puterilor unuia dintre soti: acela care vrea
sa faca acte de dispoz asupra imobilului.
Aceasta limitare este si mai frapanta in ipoteza in care locuinta familiei reprezinta bun
propriu sau bun proprietate exclusiva a unuia din soti, pt ca niciunul din soti nu poate dispune,
fara consimtamantul scris al celuilalt sot => limita legala pt sotul proprietar!
Se aplica nu numai in cazul regimului separatiei, dar si in cazul regimurilor de comunitate.
Nu consacra o insesizabilitate a bunului, dar este limitat de consimtamantul scris al
celuilat sot.

Regimul actelor juridice


2
Cf art 322 alin (1) NCC, sunt interzise actele de dispozitie inter vivos facute de unul dintre
soti, fara consimtamantul scris al celuilalt sot, prin care se constituie sau transfera dr reale
asupra locuintei familiei; in domeniul de aplicare intra si constituirea unui drept de creanta ca
efect al unui contract de inchiriere!!
In masura in care locuinta familiei este detinuta in temeiul unui contr de inchiriere, unul
dintre soti nu poate subinchiria si nici rezilia unilateral acest contract, fara consimtamantul
celuilalt sot!
Este nevoie de consimtamantul ambilor soti!
Cogestiune asupra locuintei familiei, indif daca aceasta este detinuta in copropr sau in
propr exclusiva a unuia dintre soti!

In cazul actelor de dispozitie (vanzare, schimb, donatie, constituire de dr reale), acestea se


fac numai cu consimtamantul expres al ambilor soti, iar, in cazul in care proprietar este doar
unul, cu consimtamantul celuilalt sot, neproprietar.
Doar actele inter vivos se supun acestor exigente => legatul avand ca obiect bunul ce
reprezinta locuinta familiei nu e supus acestor exigente => se poate dispune prin acte mortis
causa (testament, legat) si fara consimtamantul celuilalt sot!!

*Probl cand se constituie dezmembraminte si totodata se instraineaza nuda propr?

*Probl partajului bunului ce reprezinta locuinta familiei: prin ipoteza, acest bun este
detinut de unul dintre soti cu un tert, in copropr pe cote-parti; este aplicabil art 322 NCC cand se
doreste sistarea indiviziunii intre sotul propr si tertul propr? -> daca avem in vedere un partaj
conventional, judiciar.

Art 322 vizeaza actele de dispozitie facute de unul dintre soti, voluntar, asupra locuintei
familiei. Este acceptat ca regimul acestui art nu acopera si situatiile de instrainare fortata a
bunurilor ce reprezinta locuinta familiei (ex: exproprierea).

Se admite ca in ipoteza in care locuinta familiei este detinuta cu titlu de contr de


inchiriere, iar acesta e accesoriu contr de munca al unuia dintre soti, sotul care exercita rap de
munca poate sa isi dea demisia, acest act avand drept consecinta si pierderea dr de inchiriere.

Regimul trasat de art 322 NCC nu constituie o insesizabilitate a bunului => locuinta
familiei ar putea fi urmarita silit de catre creditorii sotului proprietar exclusiv.

Dispozitia directa si indirecta -> unul din soti nu ar putea sa incheie un act de dispozitie
directa (o ipoteca asupra locuintei fara consimtamantul celuilalt sot), dar sotul proprietar poate
contracta o datorie avand drept creditor un creditor chirografar (act de dispozitie indirecta), iar,
in masura in care nu isi onoreaza datoria la scadenta, creditorul chirografar se poate indestula,
inclusiv prin executarea silita a imobilului locuinta familiei, fara a fi nevoie de consimtamantul
celuilalt sot!

Cerinta consimtamantului celuilalt sot in forma scrisa


In ceea ce priveste forma scrisa, aceasta nu este o cerinta ad validitatem, ci forma scrisa
este ceruta ad probationem (nu se poate dovedi prin martori aceasta cerinta).
Fiind vorba de un imobil, transferul dr de propr si constituirea dezmembramintelor pot fi
realizate doar printr-un inscris autentic notarial.

Se pune intrebarea daca forma scrisa trebuie sa imbrace forma autentica sau se poate si
act sub semnatura privata?

3
1. daca locuinta familiei este detinuta in copropr de catre cei doi soti, ambii soti sunt parte
la contract, iar acel act trebuie incheiat in forma autentica si trebuie exprimat consimtamantul
ambilor soti (fiecare isi da si consimtamantul cerut de art 322 in acest mod);
2. daca locuinta familiei este detinuta cu titlu de bun propriu, respectiv proprietate
exclusiva a unuia din soti, parte in contract va fi doar sotul proprietar exclusiv sau titularul
bunului propriu, nu si celalalt sot, dar acesta va trebui sa isi dea consimtamantul prevazut la art
322; acest consimtamant valoareaza o autorizare, de neimpotrivire, o manifestare unilaterala de
vointa si poate fi inserat in cuprinsul actului autentic, dar poate fi inserat si in cuprinsul unui act
sub semnatura privata, incheiat anterior sau concomitent cu actul autentic (daca e incheiat
ulterior, am vorbi de o confirmare a nulitatii).

S-a pus probl care e continutul acestui consimtamant: daca celalalt sot trebuie sa isi dea
consimtamantul pt toate clauzele sau doar un consimtamant general?
1. cand locuinta familiei este detinuta in copropr, ambii isi dau consimtamantul la fiecare
clauza din contract, pt ca ambii soti sunt parti in contract;
2. cand doar unul din soti este proprietar exclusiv sau titular al bunului propriu, ar fi
excesiv sa consideram ca cealalt sot trebuie sa isi dea consimtamantul cu privire la toate
clauzele (pret, momentul intrarii in posesie etc), in aceasta ipoteza sotul neproprietar isi da
consimtamantul generic, cu privire la natura actului incheiat, fara ca acel consimtamant sa poata
acoperi toate clauzele contractului la care el nu este parte.

Dupa cum locuinta familiei este detinuta, avem o distinctie si in ceea ce priveste efectele
exprimarii acestui consimtamant:
1. daca e copropr, celalalt sot isi exprima consimtamantul ca parte, efectele producandu-
se si in patrimoniul sau;
2. daca nu e parte, efectele acelui act jur nu se vor produce in patrimoniul sau, ci doar in
patrimoniul celuilalt sot.

Daca celalalt sot refuza sa dea acest consimtamant, se pune probl daca acesta poate fi
cenzurat de inst?
Daca este abuziv, chiar textul art 322 spune ca acesta poate fi cenzurat. Cu toate acestea,
cenzurarea refuzului sotului de a-si da consimtamantul nu ar putea fi realizata in masura in care
sotii sunt copropr.
*RIL: in cazul unui antecontr detinut in copropr, daca acel antecontr este incheiat numai
de unul dintre copropr, iar celalalt nu isi da acordul la perfectarea vanzarii, promitentul
cumparator nu ar putea cere instantei executarea in natura, ci numai daune-interese.

Durata protectiei instituite de art 322:


Regimul primar isi produce efectele pe toata durata casatoriei.
In ipoteza desfacerii casatoriei prin divort, regimul secundar se va considera incetat la
mom depunerii cererii de divort sau chiar mai devreme, dar aceasta vizeaza doar regimul
secundar; regimul primar e aplicabil pana la momentul hotararii definitive de divort.
In ipoteza decesului, normele sale sunt aplicabile pana la data decesului.

Sanctiunea
Daca nu e respectata cerinta consimtamantului celuilalt sot, sanctiunea este nulitatea
relativa (interesul protejat fiind unul privat), actiunea fiind promovata doar de cel care nu si-a dat
consimtamantul.
Term de prescriptie este unul special de 1 an, care curge de la un mom subiectiv, adica de
cand sotul care nu si-a dat consimtamantul a aflat de existenta actului si e limitat in timp de un
mom obiectiv, actiunea in anularea neputand fi promovata dupa 1 an de la data incetarii
regimului matrim secundar.

4
Fiind vorba de o nulitate relativa, aceasta e susceptibila de a fi confirmata (ex: act sub
semnat privata incheiat ulterior actului pt care se cerea consimtamantul; participa alaturi de
sotul contractant la predarea imobilului sau incasarea pretului).
Ratiunea: are un caracter intuitu personae => nu poate fi exercitata de creditorii sotului
care nu si-a dat consimtamantul, pe calea actiunii oblice si nici de catre mostenitorii sotului care
nu si-a dat consimtamantul!!
S-ar putea obtine anularea actului numai in cazul in care s-a notat in CF caracterul
imobilului de locuinta a familiei! Altfel, nu se poate obtine anularea actului, ci numai daune-
interese de la celalalt sot. Totusi, daca sotul dovedeste ca tertul contractant cunostea ca imobilul
era locuinta familiei, poate obtine anularea, chiar si in lipsa notarii in CF.

Daca locuinta familiei este detinuta in copropr, sotul care nu si-a dat consimtamantul
poate apela la actiunea in anulare reglem de art 322 sau poate apela la actiunea in anulare
reglem in materia regimului comunitatii legale sau, in cazul copropr obisnuite pe cote-parti, la art
642?
Daca este copropr devalmasa, intra in discutie regimul jur al actelor de dispozitie
configurate de regimul secundar al comunitatii legale => instrainarea locuintei familiei nu va
putea fi facuta decat de ambii soti, sub sanct nulitatii, termenul de prescr fiind de 3 ani.
Daca este copropr pe cote-parti => regula unanimitatii.
La care din remedii poate apela sotul care nu si-a dat consimtamantul?
sotul, daca este copropr devalmas, poate apela fie la actiunea in anulare prevazuta la
art 322, fie la actiunea in anulare prevazuta la art 347; din perspectiva term de prescr,
dispozitiile din materia regimului secundar sunt mai permisive, termenul de prescr
fiind de 3 ani;
in cazul copropr pe cote-parti, sotul care nu si-a dat consimtamantul poate cere
anularea pe art 322 sau pe art 642, care instituie regula cogestiunii in materie de
copropr obisnuita si, de asemenea, sotul copropr, se va putea prevala si de actiuni
posesorii pt a reintra in posesia imobilului si, in opinia prof, daca sunt intrunite
conditiile, poate intenta chiar si o actiune in revendicare impotriva tertului.

Se bucura de acelasi regim juridic si bunurile mobile care decoreaza sau mobileaza
locuinta familiei, dar, pt a se aplica art 322 si in cazul lor, trebuie ca acestea sa fi fost efectiv in
locuinta familiei cand sotii au decis ca acel imobil va reprezenta locuinta familiei.
In cazul in care se instraineaza bunurile mobile care decoreaza sau mobileaza locuinta
familiei, tertul co-contractant va putea invoca art 937, ce reglem prezumtia de proprietate in
privinta bunurilor mobile, in masura in care tertul a intrat in posesia bunului cu buna-credinta.

Cheltuielile casatoriei

Art 325, 326, 328 NCC

Traditional, se face distinctie intre oblig sotilor de a contribui la cheltuielile casniciei, oblig
de sprijin reciproc si oblig de intretinere.

In sens larg, aceasta oblig de a suporta cheltuielile casatoriei cuprinde cheltuielile pt


organizarea activitatilor, oblig de crestere si educare a copiilor minori si cea de intretinere intre
soti (poate fi examinata si ca o oblig de a suporta sarcinile casatoriei).

Cand vorbim de oblig de a suporta sarcinile casatoriei, aceasta are un continut variabil, in
functie de nivelul de trai al sotilor, de nevoile si posibilitatile materiale ale cuplului, implicand o
apreciere in concret.
Ex: oblig de a plati chiria; oblig de procurare a alimentelor; chelt cu intretinerea si
repararea locuintei familiei; chelt cu privire la cresterea si educatia copiilor minori.
5
Art 325 consacra atat oblig de sprijin material, cat si oblig de a contribui la sarcinile
casatoriei.
Art 325 le permite sotilor sa reglem prin conv matrim un aspect ce tine de regimul
primar!!! Sotii pot reglem prin conv matrim modalitatea in care contrinuie la suportarea
cheltuielilor casatoriei.
Este o reglem din regimul primar care are caracter supletiv!
In lipsa unui acord printr-o conv matrim, sotii se vor achita de aceasta oblig proportional
cu mijl fiecaruia. Prin mijl fiecaruia se inteleg nu doar castigurile din munca, dar si, spre ex,
fructele bunurilor proprii sau veniturile incasate cu alt titlu: cu titlu de dr de autor, dividende etc.
Aceasta are un caracter succesiv si permanent.
Executarea oblig poate fi realizata in natura (de ex: prin afectarea unui imobil ca locuinta a
familiei, el fiind detinut exclusiv de unul dintre soti) sau in numerar (cel mai des) sau in industrie
(art 326 NCC munca in gospodarie sau pt ingrijirea unui copil reprezinta o contributie; este o
norma imperativa => nu se poate stabili altfel printr-o conv matrim).
Daca se refuza executarea oblig, s-a admis interventia inst si s-a obtinut o constrangere
jur; in egala masura, reprezinta un motiv temeinic pt divort si, in conditiile legii penale, si infract
de abandon de familie.

Independenta profesionala a sotilor (art 327 NCC)

Libertatea profesionala comporta o dubla dimensiune:


- dr de a exercita o profesie aleasa liber;
- dr de a dispune liber de veniturile incasate din acea profesie.

Libertatea de alegere a profesiei => niciunul din soti nu poate conditiona celalalt sot sa isi
aleaga o anumita profesie, meserie, activitate.
Este de asemenea liber sa inceteze rap de munca (chiar daca s-ar realiza implicit si
pierderea locuintei familiei), sa schimbe profesia.

Libertatea de a dispune de veniturile incasate: orice venit incasat in desf unei activ, nu
doar salariul; onorarii; dr de autor.
Este o norma imperativa, neputandu-se deroga prin clauzele de administrare conjuncta,
prin care sa se anihileze sau limiteze dr de a dispune de venituri.

O limita: respectarea obligatiilor ce deriva din cheltuielile casatoriei; daca unul din soti isi
indeplineste aceste oblig, el poate dispune liber de veniturile din profesie.
Importanta normei apare in cadrul regimurilor de comunitate, unde salariul sau sumele
asimilate sunt bunuri comune si se pune problema daca un sot ar putea dispune cu titlu gratuit
de bunurile comune doar cu consimtamantul celuilalt sot (gestiune comuna a ambilor soti)? =>
Care reglem se va aplica, cea din regimul secundar, unde trebuie sa fie facute de ambii soti
impreuna sau se aplica art 327, cand, dupa ce isi indeplineste oblig cu sarcina casatoriei, poate
dispune liber? => se aplica art 327, pt ca regimul primar se aplica prioritar oricarei norme din
regimul secundar!

Colaborarea unuia dintre soti la activitatile desfasurate de celalalt sot art 328 NCC
dreptul la compensatii
In masura in care ajutorul acordat de unul dintre soti se circumscrie notiunii de sprijin
material reciproc, acest text nu va fi incident.
Daca sotii au configurat un alt regim incident, de ex contr de munca, rap dintre soti vor fi
guvernate de dr muncii, iar art 328 nu se va aplica.
Daca prestatia considerabil superioara a unuia din soti are la baza un contr de mandat sau
un alt rap jur echivalent, se vor aplica reg din materia contr de mandat si nu art 328 NCC.

6
Aceast reglem este aplicabila, in masura in care unul dintre soti participa efectiv, o per
indelungata, la activ celuilalt sot, fara a primi sau a pretinde remuneratie, fiind
depasite limitele oblig de sprijin material reciproc.
Este o aplicatie particulara a imbogatirii fara justa cauza.

Independenta patrimoniala a sotilor (art 317, 318 NCC)

Un corectiv al acestei independente: dreptul la informare

Ca principiu general, in masura in care nu e interzis expres, sotii pot incheia intre ei, in
virtutea independentei patrim, orice contracte doresc (donatii principiul revocabilitatii).

Art 317 alin (2), (3) NCC consacra independenta patrim in rap dintre soti si institutia de
drept bancar.
Este o norma imperativa.
Nimic nu impiedica sotii sa deschida conturi comune sau indivize, unde ambii soti sunt
titulari sau unul e titular si altul imputernicit.
Nu vor fi aplicabile aceste dispozitii daca s-a contractat un depozit cu un neprofesionist ce
nu indeplineste cerintele legale pt a fi o institutie de credit.
3 rap: rap dintre titular si instit; rap dintre soti; rap dintre soti si terti.
Art 317 alin (2), (3) se aplica in rap dintre banca si sotul deponent => daca unul din soti
doreste sa deschida un depozit sau un alt cont asimilat, in rap cu instit de credit el este titularul
dr de a dispune de sumele depuse in cont; aceasta prezumtie se manifesta atat la mom
deschiderii contului, cat si pe durata depozitului => sotul deponent poate modifica conditiile
depozitului sau extrage sumele de bani din cont.
Banca nu e interesata de natura jur a banilor (bunuri comune sau proprii) => sotul
deponent poate deschide depozitul, indif daca sumele de bani sunt bunuri proprii sau comune.
Intre soti nu e aplicabil art 317 alin (2), (3) => sotul care nu e deponent nu poate da
indicatii instit de credit cu privire la sumele de bani; daca sunt lezate interesele acestuia atunci
se aplica normele din regimul matrim secundar.
Prezumtia ca sotul deponent e titularul dr de dispozitie nu se aplica nici in relatia cu terte
persoane.
Art 317 alin (3) excede duratei casatoriei => sumele de bani din cont pot fi bunuri
comune, insa si dupa desfacerea casatoriei, desi inceteaza regimurile, sotul titular poate extrage
sumele de bani din cont.
In masura in care sunt bunuri comune, intra si sumele de bani in masa de bunuri
succesorale.
In masura in care cel care decedeaza este chiar sotul titular de cont, atunci intra in
discutie art 2187 NCC contul indiviz.
Aceasta libertate de a dispune de sumele de bani din cont cunoaste si o oarecare limita: dr
de informare art 318 NCC.
In masura in care profesionistul cu care a contractat celalalt sot refuza sa furnizeze datele
solicitate, invocand secretul profesional, textul art 318 consacra si o prezumtie relativa (alin (4)):
refuzul sotului de a pune la dispozitie informatiile solicitate de celalalt sot da nastere prezumtiei
ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate (sotul reclamant cand il cheama in justitie pe
celalalt sot trebuie sa justifice un interes).

Situatii de criza conjugala

Situatiile de criza conjugala se pot datora unor elemente externe sau atitudinii sotilor.
2 mecanisme:
7
- extinderea puterii unui sot (art 315 NCC);
- limitarea puterii unui sot (art 316 NCC).

Extinderea puterilor unuia dintre soti

Natura juridica este cea a unui mandat judiciar (mandatul e configurat chiar prin hot
judec) => pe langa cele prevazute de legiuitor in art 315, sunt aplicabile si efectele contr de
mandat.

In ipoteza in care unul dintre soti e in imposibilitate de a-si manifesta vointa, celalat sot
poate cere incuviintarea inst pt a actiona.
Avem 2 categorii de cauze: sociale (absenta indelungata, disparitie) sau psihice (coma,
alienat sau debil mintal).
Nu poate fi suplinit acordul unui sot prin mandat judiciar atunci cand sotul isi manifesta
vointa, dar in sens negativ!!
Dispozitia se aplica indif de regimul matrim ales.
Sotul mandatar poate fi autorizat sa exercite mandatul judiciar cu privire la oricare dintre
dr pe care sotul care nu isi poate manifesta vointa le-ar avea.
Mandatul poate fi unul general (acte de conservare sau de administrare) sau special, prin
care pot fi autorizate si acte de dispozitie.
Conditiile reprezentarii trebuie stipulate expres in hot judec: natura juridica a actului jur si
configurarea clauzelor acelui act.
Ratiunea reglementarii: substitut pt tutela si curatela => reprezentarea este
esentialmente temporara.
Mandatul judiciar inceteaza la numirea unui tutore sau curator.
Efectele se produc in patrim sotului reprezentat.

Limitarea puterilor unuia dintre soti (art 316 NCC)

Se instituie o veritabila limita cu caracter judiciar.


Natura reglementarii este exceptionala si trebuie sa aiba la baza doar existenta unui
pericol grav ce afecteaza interesele familiei. Aceste notiuni trebuie apreciate in concret de catre
judecatorul investit cu astfel de cereri.
Exista pericol grav cand unul din sot este nu isi indeplineste oblig de a suporta oblig chelt
casat; repararea unui prejud moral.
Nu se cere ca prejudiciul sa se fi produs! Este suficient ca prejudiciul sa fie iminent!
Interesele familiei nu reprezinta o suma a intereselor personale a fiecarui sot.

Caracteristicile masurii:
- exceptionala;
- temporara, putand fi luata pt maxim 2 ani (in care sunt incluse eventualele prelungiri);
- provizorie: poate fi modificata sau sistata, in ipoteza in care s-au modificat sau au
disparut ratiunile pt care a fost instituita; acest caracter provizoriu se imprima si asupra
hot judec care are autorit de lucru judecat provizorie!!

Sanctiunea care intervine in ipoteza in care nu se respecta limita impusa de catre


judecator prin hot este nulitatea relativa, care poate fi invocata doar de catre sot.
Term special de presc de 1 an, care curge de la data la care sotul vatamat a luat
cunostinta de existenta actului.

Acest art poate fi utilizat si atunci cand se au in vedere actele de dispozitie cu titlu gratuit
asupra sumelor de bani obtinuti din munca (art 327 NCC), indif de regimul secundar aplicabil
intre soti.
8
9