Studiul epurarii apelor uzate din industria laptelui

Studenti: Dumitru Ionut, Ionescu Gabriel,Cazacu Razvan

Grupa 1141 CEPA

Profesor coordonator: As.dr.ing.Nicoleta Ungureanu

1
 Cuprins

1. Introducere ............................................................................................................................................... 3
2. Generalitati .............................................................................................................................................. 3
2.1 Ce este apa uzata ? ............................................................................................................................. 3
2.2 Epurarea apei-De ce ? ........................................................................................................................ 3
2.3 Epurarea apelor uzate este o prioritate pentru toti ! ........................................................................... 3
3. Istoric si evolutie............................................................................................................................. 4
4. Poluarea apei in industria alimentara ................................................................................................... 5
5. Procedee si instalatii pentru epurarea apelor reziduale ..................................................................... 9
6. Apele reziduale din industria laptelui .................................................................................................. 14
7. Linie tehnologica de epurare avansata a zerului rezultat la procesarea industriala a laptelui
cu recuperarea de produsi valorosi utilizati in alimentatie ................................................................... 22
8. Statii de epurare din industria laptelui................................................................................................ 28
9. Cercetare privind calitatea apei din industria laptelui ...................................................................... 30
10. Bibliografie ............................................................................................................................................ 36

2
 1. Introducere

Poluarea apei reprezinta orice alterare fizica, chimica, biologica sau bacteriologica a apei, peste o
limita admisbila, inclusive depasirea nivelului natural de radioactivitate produsa direct sau indirect
de activitati umane, care fac o improprie pentru o folosire normale in scopurile in care aceasta
folosire este posibila inainte de a intervene alterarea (Legea Apelor nr.107/1996).

Epurarea apelor reprezinta un process complex de retinere si/sau neutralizare prin diferite mijloace
a substantelor poluante aflate in apele uzate sub forma de suspensii, in stare coloidala sau dizolvata,
in scopul reintroducerii acestora in circuitul hidrologic, prin deversare intr-un emisar, fara ca prin
aceasta sa se aduca prejudicii atat faunei si florei acvatice cat si omului.[1]

2. Generalitati
2.1 Ce este apa uzata ?

Apa uzata poate fi numita si "apa folosita" sau "apa de canalizare". Contine diferite incarcaturi,
precum dejectii umane sau animale, resturi alimentare, uleiuri, sapun, detergenti si alte substante
chimice. In gospodarie, apa uzata provine de la toalete, dusuri, bai, chiuvete, masini de spalat rufe si
vase. Apa uzata industriala provine din diverse procese de productie si de prelucrare.

2.2 Epurarea apei-De ce ?

Natura dispune de mecanisme proprii de epurare. Natura insa nu poate epura debitele mari de ape
uzate deversate de industrie si zonele populate. Rezultatul poluarii cu apa uzata este imediat vizibil:
rauri si lacuri in care mor pestii, miros urat si devin focare de infectii.

2.3 Epurarea apelor uzate este o prioritate pentru toti !

Apa este habitatul a sute de specii de pesti, pasari si alte vietati ce sunt dependente de calitatea apei;
Apa este unul din cele mai importante medii de recreere. Suntem atrasi de rauri, lacuri, plaje,
mari si oceane pentru activitati recreative precum pescuitul, sporturile nautice, plimbari sau
odihna.
Apa uzata, prin incarcatura microbiologica pe care o transporta, este un factor major de risc
pentru sanatatea umana. Calitatea vietii noastre depinde de calitatea apei din jurul nostru.
Poluarea cu ape uzate este pedepsita prin lege. [2]

3
 3. Istoric si evolutie

Primele statii de epurare au aparut in Anglia in secolul XIX. Initial s-au realizat canalizari, care au
rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au facut din Tamisa un rau mort ce degaja miros
pestilential, incat in geamurile parlamentului au trebuit atarnate carpe imbibate cu clorura de calciu.
Abia atunci s-a trecut la realizarea de statii de epurare. Tot in Anglia s-au pus bazele
monitoringului. Parametrul "consum biochimic de oxigen" CBO5 a fost introdus in 1898 si a fost
conceput in concordanta cu realitatile englezesti - temperatura de 200C, timp de rezidenta in rau 5
zile, tip de poluare predominanta fiind cea fecaloid-menajera...

In SUA, in 1984 existau 15438 de statii de epurare care deserveau o populatie de 172205000
locuitori, adica 73,1% . Procentul de epurare a apelor din punct de vedere al incarcarii organice
masurate prin CBO5 a fost de 84% iar din punct de vedere al suspensiilor de 86,3%. Pentru anul
2005 se prevede atingerea unui nivel de 16980 de statii de epurare care sa deserveasca 243723000
locuitori, adica 86,6% . Procentul de epurare a apelor din punct de vedere al incarcarii organice
masurate prin CBO5 e planificat sa atinga 89,9% iar din punct de vedere al suspensiilor de 88,9%.
Statiile compacte ORM de epurare a apelor uzate sunt folosite in zonele neracordate la reteaua de
canalizare si elimina complet necesitatea de a construi fose septice vidanjabile. Reprezinta o
alternativa economica si moderna, eliminand definitiv toate inconvenientele foselor septice:
vidanjare la intervale scurte, mirosuri urate, pericol constant de infestare a apelor din panza freatica,
constructii masive si scumpe din beton, restrictii de proiectare, s.a. Apa care rezulta din procesul de
tratare corespunde normelor europene si normei nationale NTPA 001, permitand astfel deversarea
in orice emisar, precum raurile, baltile, lacurile, marea, etc. Statiile compacte de epurare ORM
dispun de numeroase referinte in tara si strainatate pentru: case sau vile individuale, grupuri de case
sau parcuri rezidentiale, spatii de birouri, comerciale sau de productie, hoteluri si alimentatie
publica, pensiuni turistice si zone de agrement, campinguri, unitati militare, organizari de santier si
multe altele.

In SUA tot mai putine ape uzate dupa epurare se descarca din nou in emisar. Se infiltreaza in sol sau
se utilizeaza pentru irigatii, in industrie, pentru recreere (lacuri), pentru piscicultura, si chiar ca
sursa de apa potabila, dupa descarcare in lacuri sau injectare in sol sau chiar direct, dar cu supunere
la preparare avansata. De exemplu in SUA se utilizeaza ape uzate la prepararea de apa potabila in
orase ca Palo Alto, Denver, El Paso si chiar Washington DC Aceasta e destul de scumpa, dar totusi
mai ieftina decat desalinizarea apei marine de exemplu, de aceea tehnologia se raspandeste in tari
arabe si africane.[2]

4
 4. Poluarea apei in industria alimentara

Apele care prin folosire si-au modificat proprietatile initiale reprezinta ape reziduale, care
reintroduse in circuitul apelor naturale conduc la impurificarea acestora.
Apele reziduale din industria alimentara sunt reprezentate de apele de transport si spalare a
materiei prime, apele tehnologice, apele de condens sau de racire, apele de la spalarea si
dezinfectia spatiilor de procesare, a utilajelor si ambalajelor, apele de la instalatiile sanitare.
Agentii poluanti ai acestora sunt reprezentati de materii minerale sau organice dizolvate sau in
suspensie, de forme de energie (caldura, radioactivitate) si de organisme vii sau microorganisme
patogene.

INDICATORI DE APRECIERE A POLUARII APEI

Gradul de poluare al unei ape reziduale se urmareste inainte si dupa epurare, prin determinarea
urmatorilor indicatori:

pH-ul (SR ISO 10523/1997);

suspensiile solide fixe si volatile si substantele dizolvate (STAS 6953/1981);
CBO5-ul, consumul biochimic de oxigen la 5 zile, in mg/l, necesar pentru oxidarea
biochimica a materiilor organice la temperatura de 20C si in conditii de intuneric (STAS
6560/1982);
CCO-ul, consumul chimic de oxigen, in mg/l pentru oxidarea sarurilor minerale oxidabile si
a substantelor organice, determinat prin metoda cu permanganat de potasiu (STAS
9887/1974) sau cu bicarbonat de potasiu (STAS 9888/1974). Intre cei doi indicatori exista
urmatoarele corelatii:

CCO = CBO21

CCO = 1,46 x CBO5

iar pentru prezenta in apa a substantelor nebiodegradabile CCO > CBO21:

prezenta azotului (STAS 7312/1983), intalnit sub forma de amoniac liber (STAS
8683/1970), azot organic, nitrati (STAS 8900/1/1971) si nitriti (STAS 8900/2/1971);
prezenta sarurilor: sulfiti (STAS 7661/1989), sulfati (STAS 8601/1970), cloruri (STAS
8663/1970);

5
 prezenta metalelor: cupru (STAS 7795/1980), crom (STAS 7884/1991), nichel (STAS
7987/1967), mercur (STAS 8045/1979), argint (STAS 8190/1968), cobalt (8288/1969), zinc
(STAS 8314/1987), sodiu si potasiu (STAS 8295/1969), siliciu (STAS 9375/1973),
aluminiu (STAS 9411/1983), cadmiu (STAS 7852/1980) etc.;
prezenta substantelor organice greu biodegradabile: cianuri (STAS 7685/1979), toluen
(STAS 8484/1969), anilina (STAS 8507/1970), benzen (STAS 8508/1970), naftalina
(STAS 8562/1970), furfurol (STAS 8685/1970), chinoleina (STAS 8716/1970), compusi
hidroxiarom 23523q1623x atici (STAS 8891/1971) etc.;
prezenta microorganismelor, care contribuie la procesul de epurare sau la imbolnavirea
oamenilor si animalelor. Prezenta microorganismelor patogene impune necesitatea
dezinfectarii apei la iesirea din statia de epurare (STAS 3001/1991).

Epurarea apelor reziduale reprezinta ansamblul de procedee prin care continutul de impuritati de
natura minerala, organica, chimica si biologica al acestora este redus sub limita tolerata de receptor
(reteaua de canalizare care face legatura cu statia de epurare a localitatii, ape curgatoare etc.).

Caracteristica principala a apelor din industria alimentara este continutul lor ridicat in materii
organice, care intrece cu mult pe acela al apelor reziduale menajere.In paralel, si nu numai pentru
unele din ramurile industriei alimentare, apare si o importanta incarcare minerala.

Un specific al modului de producere al apelor reziduale si in general al reziduurilor din industria

alimentara il constituie faptul ca volumul si nocivitatea lor se pot reduce intr-o mare masura prin
masuri interne tehnogice si organizatorice, in care recuperarea substantelor valorificabile si
folosirea procedelor uscate joaca un rol din cele mai eficace.

De obicei in industria alimentara se practica doar o preepurare a apelor reziduale care apoi sunt
deversate in reteaua de canalizare. Prin indepartarea solidelor grosiere (lemn, hartie, resturi animale
si vegetale) care se realizeaza prin gratare metalice cu spatii adecvate intre bare. Prin indepartarea
solidelor grosiere se previne deteriorarea statiilor de pompe, infundarea conductelor. Acelasi scop il
are si indepartarea materialului anorganica in speta nisipul, care are o actiune abraziva asupra
pompelor si a echipamentelor mecanice. Deznisiparea se realizeaza prin sedimentare in bazine
separate pentru nisip si detrius care trebuie calculate astfel incat sa se evite impurificarea nisipului
cu materii organice. In acest scop se recomanda viteza apei in bazine sa fie de aproximativ 0,3m/s si
o lungime a bazinului de 20 de ori mai mare decat adancimea maxima pentru a asigura o buna
sedimentare si a compensa turbulenta.[2],[3],[6]

6
Conditii de deversare a apelor reziduale in cursuri de apa:

Deversarea apelor reziduale in cursurile de apa receptoare trebuie sa nu pericliteze flora si fauna
acvatica a acestora sau sa faca apa improprie pentru industrie sau pentru consum (ca apa potabila).

In tara noastra, apele de suprafata receptoare se impart in trei categorii de bazine:

I bazine naturale pentru alimentari centrale cu apa potabila;

II bazine pentru alimentarea cu apa a industriei alimentare si a centrelor piscicole;

III bazine numai pentru agrement sau scopuri arhitectonice.

Conditiile de deversare ale apelor reziduale in cursuri de apa receptoare naturale, pe

categorii, conform STAS -ului 4706/1988 sunt prezentate in tabelul urmator:[ ***1], [***2]

TAB. NR. 4.1: Conditiile de deversare ale apelor reziduale in cursuri de apa

Indicatori Categoria apelor de suprafata

Unitate de masura I II III

1 2 3 4

Conditii pentru regimul oxigenului

Oxigen dizolvat, mg/l 6 5 4
CBO5, mg/l max. 5 7 12
CCO-Mn, mg/l max. 10 15 25
CCO-Cr, mg/l max. 10 20 30
Conditii de mineralizare

Cloruri, mg/l max. 250 300 300

Sulfati, mg/l max. 200 400 400
Calciu, mg/l max. 150 200 300
Magneziu, mg/l max. 50 100 200
Reziduu uscat la 105C, mg/l max. 750 1000 1200

7
 TAB. NR. 4.2 : Materii in suspensie in apele reziduale

1 2 3 4

Materii in suspensie in apele reziduale inaintea deversarii functie de gradul de

dilutie
0-20 mg/l max. 20-40 25-60 30-100
Gradul 20-50mg/l max. 40-100 60-150 100-250
de dilutie 50-150 mg/l max. 100-300 150-450 250-750
150-500mg/l max. 300-1000 450-1500 750-2500
Conditii senzoriale si bacteriologice

Culoare Fara culoare

Miros Fara miros
Coliformi, nr./l max. 100.000 Nu se normeaza
Indicatorii chimici

pH, unitati de pH 6,5-8,5

Amoniac liber, mg/l max. 0,1 0,3 0,5
Clor rezidual liber, mg/l max. 0,005
Cupru, mg/l max. 0,05
Detergenti anionici, mg/l max. 0,05

Dioxid de carbon liber, mg/l max. 50

Fier total, mg/l max. 0,3 1 1

Fenoli antrenabili cu vapori de apa
0,001 0,02 0,05
(monofenoli), mg/l max.
Fluor, mg/l max. 0,5

Fosfor, mg/l max.

Furfurol, mg/l max. 5 5 5

H2S si sulfuri, mg/l max. Lipsa
Mangan, mg/l max. 0,1 0,3 0,8
Nitrati, mg/l max. 13 30 -
Pesti- erbicide, mg/l max. 0,001
cide insecticide, mg/l max. 0,0001
Plumb, mg/l max. 0,05
8
 Titei si produse derivate, mg/l max. 0,1 0,1 0,1

Pentru a corespunde acestor conditii de deversare, apele reziduale provenite din industria
alimentara trebuie mai intai sa fie supuse procesului de epurare. De cele mai multe ori insa, in
industria alimentara se practica doar o preepurare a apelor reziduale, care apoi sunt deversate in
reteaua de canalizare. [4],[5]

5. Procedee si instalatii pentru epurarea apelor reziduale

Preepurarea apelor reziduale se realizeaza prin procedee de pretratare care constau in retinerea
materiilor in suspensie de dimensiuni mari si medii, retinerea grasimilor si/sau uleiurilor si
uniformizarea debitului si concentratiilor.

Indepartarea materiilor grosiere in suspensie: Materiile grosiere in suspensie sunt reprezentate de

resturi vegetale si animale, de bucati de lemn si/sau hartie. Indepartarea acestora se realizeaza prin
trecerea apelor reziduale prin gratare metalice cu spatii adecvate intre bare, care permit retinerea
suspensiilor respective. De obicei se folosesc gratare fine, cu spatii intre bare de 10-25mm si
gratare rare, cu spatii intre bare de 51-64mm. In functie de necesitati, se pot folosi si gratare cu
spatii mai largi, de 100-150mm. Pentru suspensii de dimensiuni mai mari se pot folosi si site
rotative, site plane vibratoare, instalatii de predecantare etc.

Separarea grasimilor si a uleiurilor: Grasimile si uleiurile influenteaza defavorabil procesul de

decantare al apelor reziduale. Prin separare, acestea pot fi recuperate si superior valorificate.
Separatoarele de grasimi sunt bazine in care se asigura o circulatie lenta la partea superioara, unde
datorita diferentei de densitate grasimile si uleiurile se separa.Separarea grasimilor si/sau a
uleiurilor se impune mai ales pentru apele reziduale de la abatoare, de la fabricile de conserve de
carne si peste, de la fabricile de ulei, lapte, margarina etc.

Uniformizarea debitelor si concentratiei: Uniformizarea debitelor si concentratiei apelor

reziduale se realizeaza in bazine de distributie si colectare a apei prevazute cu: conducte perforate
de distributie, sicane, compartimente, sisteme de aerare mecanica (aeratoare de suprafata,
agitatoare cu elice etc.) cu viteze de cca 15 rot/min. sau sisteme de aerare pneumatica cu un debit
specific de aer de cca 6 m3/m2/h, dispozitive pentru curatirea eventualelor depuneri, sistem de

9
evacuare a apei uniformizate.Epurarea apelor reziduale din industria alimentara se realizeaza
mecanico-chimic si biologic. In cazul apelor puternic poluate, insa, se aplica si o postepurare.

Epurarea mecano-chimic a apelor reziduale: Epurarea mecanico-chimica reprezinta treapta

primara de epurare, care are ca scop eliminarea materiilor in suspensie. Aceasta metoda, in functie
de necesitati, cuprinde urmatoarele etape: coagularea chimica, decantarea, neutralizarea si
clorinarea, iar in anumite situatii si extractia, adsorbtia si flotarea.

Coagularea chimica se aplica pentru indepartarea suspensiilor fin dispersate si a coloizilor de

natura anorganica si/sau organica cu diametrul cuprins intre 1 si 100 nm, din apele reziduale.
Coagulantii produc destabilizarea coloizilor, urmata de floculare, care genereaza particule de
dimensiuni mari ce pot fi indepartate prin sedimentare, flotare sau filtrare. Ca si coagulanti, cei mai
utilizati sunt sulfatul feros, clorura ferica, varul si sulfatul de aluminiu. In functie de compozitia
apelor se aplica doze de 100-1000 mg/l. Prezenta unor saruri sau detergenti anionici necesita doze
mai mari.

Decantarea se aplica apelor reziduale pentru indepartarea materiilor in suspensie cu sau fara
coagulare. Se face in decantoare care pot fi orizontale, verticale, radiale sau multietajate.In
decantor, viteza cu care circula apa este de 5-15 m/s, iar timpul de trecere, in functie de natura
suspensiilor, este de 1-2 ore.

Neutralizarea apelor reziduale decantate este obligatorie pentru apele care contin cantitati mari de
acizi sau baze.

Se realizeaza prin:

amestecarea apelor reziduale cu caractere diferite (acid + baze) inaintea deversarii;

amestecarea apelor cu caracter acid cu apa de la retea;
adaosul de agenti de neutralizare (var).

Clorinarea apelor reziduale se aplica atunci cand exista riscul prezentei microorganismelor
patogene si a unor larve. In acest caz doza de clor lichid este de 1-30 mg/l.

Extractia se bazeaza pe diferenta de solubilitate a poluantilor din apele reziduale in doua lichide
nemiscibile aflate in contact intim. Se foloseste in special pentru indepartarea fenolului din apele
reziduale.

10
Adsorbtia se foloseste pentru indepartarea substantelor organice in concentratii scazute, cum sunt
detergentii si unele substante heterociclice, care sunt dificil sau imposibil de indepartat prin
tratament biologic conventional.

Flotarea se foloseste pentru indepartarea materiilor solide din apa, dupa saturarea acesteia cu aer
sub presiune.

Epurarea biologica a apelor reziduale: Epurarea biologica reprezinta treapta secundara de

epurare, care urmareste reducerea continutului de substante usor degradabile cu ajutorul
microorganismelor prezente natural sau introduse in acest scop.

Datorita continutului mare in substante organice, apele reziduale din industria alimentara se
supun epurarii biologice. Procesele biochimice ale epurarii apelor reziduale din industria
alimentara sunt aceleasi ca in cazul epurarii apelor menajere, dar viteza de degradare este mai
mica. Epurarea biologica poate fi naturala sau artificiala.

A. Epurarea biologica naturala

Foloseste capacitatea naturala de autoepurare a solului si apelor, care asigura un grad de epurare de
peste 90%. Se realizeaza prin campuri de irigare, campuri de infiltrare si iazuri biologice. Datorita
suprafetelor mari de teren necesare, epurarea biologica naturala are aplicatii restranse.

Campurile de irigare sunt terenuri pe care apa este distribuita prin pompare sau curgere
naturala, dispersarea acesteia fiind realizata prin santuri de irigare sau tuburi de drenaj perforate
ingropate in sol la 0,5 m adancime.

Campurile de infiltrare necesita sisteme de drenaj prin care apa ajunge in sol. Acestea, de
obicei, se amenajeaza impreuna cu campurile de irigare in situatiile in care irigarea la suprafata,
din motive igienice, nu este permisa. In ambele situatii, degradarea poluantilor din apele reziduale
se realizeaza de catre microorganismele existente in sol.

Iazurile biologice (Fig.1) sunt lacuri naturale sau artificiale de 0,5-1,5 m adancime, care nu
necesita aerare artificiala si previn impurificarea apelor subterane. Degradarea substantelor
organice, in acest caz, se datoreaza microorganismelor existente in apa si se realizeaza prin procese
de autoepurare naturala.

11
Fig.5.1 Iaz biologic:1-alimentare cu apa reziduala; 2-fund impermeabilizat; 3-evacuare apa tratata.

B. Epurarea biologica artificiala

Se realizeaza in conditii controlate si foloseste culturi de microorganisme. Descompunerea

substantelor organice se poate realiza pe cale aeroba, anaeroba sau mixta.

Epurarea biologica aeroba se realizeaza in prezenta oxigenului de catre microorganismele aerobe

(bacterii, drojdii si mucegaiuri).

Epurarea biologica anaeroba se realizeaza in prezenta unor bacterii facultative si anaerobe, care in
prima etapa descompun substantele organice pana la acizi organici, ca apoi in etapa urmatoare sa
transforme acesti acizi cu obtinere de biogaz (metan si dioxid de carbon).

Epurarea biologica aeroba se realizeaza in instalatii cu biomasa fixa (biofiltre sau contactoare
rotative) si in bazine cu namol in care biomasa este distribuita in toata apa supusa tratarii.

Biofiltrele sunt filtre cu material filtrant (piatra sparta, mase plastice etc.) pe care
microorganismele adera si formeaza un strat activ biologic (biofiltru).

Instalatiile de aerare cu namol activ realizeaza epurarea biologica in prezenta unui amestec
de microorganisme (bacterii, protozoare, metazoare si mucegaiuri), in care rolul principal il au
bacteriile. Aerul este asigurat folosind diferite procedee de aerare.

Schema unei instalatii de epurare a apelor reziduale folosind un bazin de aerare cu namol activ este
prezentata in Fig.2.

12
Fig.5.2 Instalatie de epurare cu bazin de aerare cu namol activ:1 - alimentare cu apa reziduala; 2 -
bazin de egalizare; 3 - bazin de amestecare ape reziduale cu solutii de saruri nutritive; 4 - bazin de
aerare cu namol activ; 5 - agitator; 6 - evacuare apa tratata; 7 - decantor de namol; 8 - evacuare
namol; 9 - raclor pentru evacuarea namolului din decantor; 10 - vas preparare solutii nutritive.

Contactoarele rotative sunt instalatii de epurare cu biomasa fixata pe discuri rotative la care
aerarea se realizeaza alternativ.

Epurarea biologica anaeroba se realizeaza in aparate inchise, care nu permit accesul

aerului, numite fermentatoare anaerobe. Procesul de degradare anaeroba este mai lent comparativ
cu cel aerob si cuprinde doua etape.

In prima etapa, denumita etapa acetogena, microorganismele anaerobe care participa la degradare
secreta enzime care transforma moleculele organice complexe, prezente in apele reziduale, in
compusi mai simpli ca: acizi (acetic, propionic, butiric), aldehide, cetone etc.

In etapa a doua denumita etapa metanogena, compusii simpli rezultati sunt transformati de
celulele bacteriene in apa, dioxid de carbon si metan.

Cantitatea si compozitia gazului rezultat din fermentare este dependenta de compozitia organica a
apei reziduale supuse epurarii si de natura microorganismelor.

13
Schema unui fermentator anaerob cu incalzire printr-un schimbator de caldura extern este
prezentata in Fig.3.

Fig. 5.3 Fermentator anaerob cu incalzire printr-un schimbator de caldura extern: 1 - alimentare
cu apa reziduala concentrata sau cu namol; 2 - robinet cu mai multe cai; 3 - schimbator de caldura;
4 - fermentator anaerob; 5 - biogaz; 6 - sistem de reglare a presiunii; 7 - decantor secundar; 8 -
evacuare apa tratata; 9 - evacuare namol excedentar spre valorificare; 10 - pompa recirculare
namol; 11 - namol recirculat; 12 - pompe recirculare pentru mentinerea temperaturii in fer-
mentator.

6. Apele reziduale din industria laptelui

Apele reziduale provenite din procesele tehnologice de prelucrare a laptelui contin cantitati
importante de proteine, lipide si lactoza. Datorita acestor componente, simpla deversare, fara o
prealabila purificare, ar contribui la poluarea mediului inconjurator.

Apele reziduale din intreprinderile de prelucrare a laptelui sunt formate din :

ape reziduale industriale, poluante;

ape reziduale menajere provenite de la grupurile sanitare si
ape reziduale conventional curate (de racire, incalzire si de condensare), nepoluate.

In intreprinderile de obtinere a laptelui de consum si a produselor lactate acide, apele reziduale

industriale se compun numai din apele de spalare si de curatire rezultate la receptia laptelui materie
prima sau la umplerea recipientilor, la igienizarea mijloacelor de transport (cisterne), a

14
pasteurizatoarelor, a vaporizatoarelor etc. Aceste ape contin urme de lapte si substante chimice
folosite pentru curatire si dezinfectie.

Apele reziduale industriale includ si apele de spalare rezultate de la procesarea untului

(zara). De obicei, datorita continutului de lipide si de saruri minerale, primele ape de spalare a
untului se folosesc in scop furajer.

In anumite situatii, zerul obtinut de la fabricarea branzeturilor este evacuat cu apele

reziduale. Deoarece acesta reprezinta un factor important de poluare, se recomanda utilizarea lui in
hrana animalelor sau valorificarea pe alte cai.

Celelalte componente ale apelor reziduale industriale din intreprinderile de prelucrare a

laptelui sunt aproape exclusiv ape de spalare si curatire a aparatelor, recipientelor si a salilor de
fabricatie.

Din punct de vedere igienic, o atentie deosebita se va acorda apelor de spalare a salii de
primire a laptelui materie prima si a bidoanelor, cat si sedimentul de la bactofugare, deoarece
acestea prezinta riscul de a contine microorganisme patogene.[7],[9].

Eliminarea substantelor organice prezente in apele uzate din industria laptelui

Industria produselor lactate este asociata cu generarea unor volume mari de ape reziduale; aceste
ape uzate contin lapte si produse lactate , apa de spalare. In sectorul produselor lactate apa este
utilizata in toate etapele de curatare, igienizare, incalzire, racire si spalarea podelelor. Prin urmare o
cantitatea mare de apa este necesara in industria produselor lactate.

In cazul apelor reziduale din industria laptelui consumul chimic de oxigen (COD) si nivelurile de
nutrienti sunt foarte ridicate.

Aceste ape uzate pot provoca daune mediului, daca sunt evacuate fara tratare. Prin urmare, tratarea
apelor uzate de lapte este foarte importanta pt mediu.

Apele uzate din industria produselor lactate sunt caracterizate de o cerere mare de oxigen chimic
(COD) si sarcina altor forme de poluare. In studiul de fata, de tratare a apelor uzate lactate simulat
(SDW) a fost efectuata printr-o metoda electrochimica si anume cea cu electrod de Fe.

Aceasta metoda utilizeala patru factori si anume :

1. densitatea de curent (J);

15
 2. doza de clorura de sodiu (NaCl) (m);
3. timpul necesar electrolizei(t)
4. pH-ul, fiecare factor a fost folosit pentru a optimiza indepartarea COD superior.

Parametrii de functionare J, m, t si pH-ul au variat intre 61.73 - 308.64 A/m2, 0-2 g / l, 10-90 min si
respectiv 5-11. Valoarea optima a lui J, t si pH-ul au fost gasite 270 A/m2, 50 min, si respectiv 7.0
, in timp ce m s-a dovedit a fi zero.

Analiza fizico-chimica a electrozilor de fier si reziduurilor (namol si spuma) a fost efectuat pentru a
intelege mecanismul metodei electrochimice(M.E), precum si pentru a studia aspectul de eliminare
a reziduurilor generate in timpul acestui procedeu.

Mecanismul de eliminare a dioxidului de carbon prin M.E pare sa fie o combinatie de electro-
coagulare, electro-flotatie si electro-oxidare..

Apele uzate din industria lactatelor sunt tratate in general, folosind metode biologice, cum ar fi :

procesul cu namol activ;

lagune gazoase;
scurgere cu filtru;
filtre anaerobe, etc
Procesele biologice aerobe au nevoie de un nivel ridicat de energie intrucat, efluentii tratati prin
aceste procese au nevoie de tratament suplimentar.

Pe de alta parte, metodele fizico-chimice care s-au dovedit a fi de succes sunt cele de coagulare /
floculare.

Recent Kushwaha a studiat tratamentul de adsorbtie a apelor uzate din ind laptelui cu carbon activat
si resturi de cenusa rezultate din zgura.

Printre metode fizico-chimice, tratamentul electrochimic este unul dintre procesele avansate
care ofera eficienta mare prin indepartarea in reactoare compacte cu echipamente simple pentru
controlul si functionare operatiilor de proces.

Apele reziduale bogate in nutrienti cum ar fi cele din industria laptelui dar si cele provenite de la
restaurante au fost tratate cu success prin aceasta metoda.

Tratamentul prin metoda electrochimica a fost studiat de Sergil si Ozac care au folosit electrodul de
Fe si au observat semnificative eliminari de CO2 si substante grase in timp ce Thamango a folosit
16
electrozii de Al si au obsevat pe langa eliminarea de CO2 si eliminare de N dar si diminuarea
turbiditatii cu 61-100%.

In cadrul metodei electrochimice de epurare a apelor uzate unul dintre cei 4 parametri variaza , iar
ceilalti 3 raman constanti.

Aspecte de eliminare a reziduurilor (spuma si namol), sunt o problema mare lipsesc in aceste doua
studii cu privire la epurarea apelor din industria laptelui..

In studiul de fata, probele de apa pentru analiza au fost preparate prin dizolvarea a 4 g de lapte praf
/litru de apa distilata.

Principalele caracteristici ale apei reziduale folosite au fost:

CO2= 3900 mg / l;
cantitatea totala de solide (TS) = 3,090 mg / l;
turbiditatea = 1744 NTU;
conductivitate = 220 s / cm;
clorura = 31 mg / l;
azot total (TN ) = 113.18 mg / l;
pH = 6.3 - 6.8.

Aceste caracteristici s-au mentinut uniforme pe parcursul studiului.

Pentru reusita acesteai metode au fost efectuate 20 de experimente.

Pentru calculele statistice, cei patru parametric au fost notati cu Xi (X1 (J), X2 (m),

X3 (t), X4 (pH-ului)) iar xi este dat de urmatoarea relatie:

17
Tab.6.1 Factorii si rezultatele obtinute in urma tartarii apelor reziduale din industria laptelui cu
electrozi de Fe: [***2]

% COD eliminat
Nr crt J (X1) m (X2) t (X3) pHo (X4)

Experimental Estimat

1 123.46 0.5 30 6.5 25.62 30.61

2 246.91 0.5 30 6.5 60.23 49.47

3 123.46 1.5 30 6.5 9.62 7.08

4 246.91 1.5 30 6.5 23.69 29.23

5 123.46 0.5 70 6.5 64.23 55.00

6 246.91 0.5 70 6.5 64.23 63.58

7 123.46 1.5 70 6.5 32.31 37.64

8 246.91 1.5 70 6.5 60.23 49.51

9 123.46 0.5 30 9.5 10.38 17.31

10 246.91 0.5 30 9.5 25.00 24.81

11 123.46 1.5 30 9.5 6.15 11.95

12 246.91 1.5 30 9.5 17.31 22.74

13 123.46 0.5 70 9.5 25.00 24.61

14 246.91 0.5 70 9.5 23.08 21.82

15 123.46 1.5 70 9.5 18.46 25.42

16 246.91 1.5 70 9.5 25.77 25.93

18
Date experimentale si proceduri:

1. Reactor cubic cu urmatoarele dimensiuni 108 mm 108 mm 130 mm, avand un volum de
lucru 1,5 L a fost fabricat din tabla de plexiglas pentru a efectua experimente prin metoda
electrochimica;
2. Agitator magnetic folosit pentru a agita apa reziduala.
3. Patru electrozi de fier, fiecare avand dimensiunile de 10 cm 8,5 cm x 0.15 cm cu distanta
inter-electrod de 1 cm,electrozi conectati in paralel.
Curentul a fost mentinut constant (0-20 V, 0-5 A), fiind masurat cu un ampermetru si
voltmetru. pH-ul probei de apa reziduala a fost ajustat la nivelul dorit prin adaugarea de 0,1 N
NaOH sau 0,1 N H2SO4 .

La inceputul experimentului,proba de apa are concentratia dioxidului de carbon initiala (CO =

3,900 mg / l)

Timpul, t, a fost masurat atunci cand sursa de alimentare a fost pornita. Densitatea de current(J)
a fost mentinuta constanta in timpul experimentului.

Dupa timpul dorit, au fost recoltate probe din reactor siconcentratia finala a dioxidului de
carbon a fost masurata .

Procentul de CO2 eliminat a fost calculat utilizand urmatoarea relatie:

Unde:

- Cf este concentratia CO2 final (mg / l), dupa t (min).

Efecte ale variatiei unor parametri
In timpul tratamentului cu NaCl ,clorul se degaja la anod. In functie de pH, formele diferitelor
specii de clor (Cl2, HOCl si ClO-) variaza in reactor.

Aceste specii pot oxida indirect materiile organice in apele reziduale din industria laptelui.
Cresterea eficientei in eliminarea COD la pH ridicat poate fi datorita cresterii
-
concentratiei de ClO care este considerat a fi un bun oxidant.

La pH mai mic (5 pH 7), a crescut cantitatea de ioni de Cl formati care reactioneaza cu Fe 2 +.

Astfel numarul ioniilor Fe2+ disponibili pentru neutralizarea coloizilor incarcati negativ din apele

19
reziduale din industria laptelui scade, ceea ce determina scaderea eficientei eliminarii CO2-ului din
aceste ape.

Eficienta eliminarii dioxidului de carbon este crescuta de o valoare a pH-ului egala cu 7.

Apele uzate din industria laptelui au punctul izoelectric (cand solutia unei proteine contine anioni si
cationi in proportie egala poarta denumirea de punct izoelectric) (pHiso) in jurul 4,2. Astfel,
proteine continute de apele uzate provenite din industria laptelui sunt incarcate negativ la pH>
pHiso (= 4,2). Aceste proteine din lapte ajung sa fie destabilizate de specii de fier incarcate pozitiv
ca Fe2 +, Fe (OH) +, etc .

Particulele coloidale prezente in apele reziduale din industria lacatatelor se unesc pentru a forma
agregate floculate de mari dimensiui care sunt eliminate in ultima etapa prin decantare. De
asemenea, speciile de Fe(OH)2 formate la pH ridicat ajuta la indepartarea coloizilor prin coagulare.

Substantele organice prezente in apele uzate din industria laptelui sunt luate de la suprafata solutiei
prin electro-flotatie, deoarece acestea se formeaza un strat de spuma ce contine bule de gaz la
suprafata apelor

Produsele din metal hidrolizat coaguleaza poluanti care se stabilizeaza sub forma de namol. De
asemenea, Cl2 oxideaza indirect substantele organice prezente in apele reziduale la dioxid de
carbon si apa sau alti oxizi.Analiza termica de eliminare a reziduurilor a fost efectuata pentru a
studia degradarile termice caracteristicile ale namolului generat si gunoiului.

Din punct de vedere biochimic, apele reziduale de la intreprinderile de prelucrare a laptelui ocupa o
pozitie deosebita, deoarece pot trece foarte repede in stadiul de fermentatie acida datorita
continutului lor in lactoza. In acest proces, lactoza poate fi transformata in acid lactic, acid butiric,
acid propionic si gaze (dioxid de carbon, hidrogen).

Astfel apele reziduale devin acide, iar scaderea pH-ului sub 3 duce la precipitarea proteinelor.
Temperatura de 28-35C a apelor reziduale accelereaza procesele fermentative. Volumul apelor
reziduale industriale, de la intreprinderile de prelucrare a laptelui, este dependent de tipul de produs
lactat ce urmeaza a fi prelucrat, de capacitatea de prelucrare, de gradul de reutilizare a apei etc.[10]

20
TAB. NR.6.2 Compozitia medie a apelor reziduale rezultate de la o intreprindere de prelucrare a
laptelui

Tipul de Reziduu, mg/l Proteine Lipide Lactoza pH

apa rezi- unitati
duala Total fix mg/l mg/l mg/l
de pH
Primire 300- 8,3-
1500-4600 500-1700 200-1000 200-1400
lapte 1100 10,1
Fabricare
400-7500 300-2100 20-2900 100-600 20-1600 6,5-9,7
unt
Fabricare
1200-16200 400-2900 400-2000 300-500 100-9400 4,3-7,9
branzeturi
Ape rezi-
1200-3100 700-1800 340-380 240-350 350-920 7,4-9,4
duale totale
Indicatorii medii ai poluarii pe categorii de intreprinderi de industrializare a laptelui sunt
prezentati in tabelul urmator:

TAB. NR.6.3 Indicatorii medii ai poluarii pe categorii de intreprinderi de industrializare a

laptelui

Indicatorii
Tipul de
intre- Li-
Debit, CCO, CBO5, Suspen- Azot Fosfor, Cloruri,
prindere pide,
m3/m3 mg/l mg/l sii, mg/l mg/l mg/l mg/l
mg/l
Produse
15,0 8000 4200 2600 720 180 120 400
lactate
Lapte si
15,7 15100 6500 5200 2600 300 70 680
unt

Branzeturi
(telemea si
41,0 62500 30200 31400 4900 1600 650 14700
produse
proaspete)

21
 Prima etapa in epurarea acestor ape reziduale este separarea grasimilor (trecerea prin
separatoare), urmata apoi de o tratare cu coagulanti si dezinfectanti. Apele reziduale acide (cu
continut de acid lactic) se neutralizeaza cu var pana la pH = 7,6-7,8.

Epurarea biologica se poate realiza in mod natural (irigatii) sau dirijat, in biofiltre sau
bazine de aerare cu namol activ, in care apele reziduale se introduc dupa o prealabila diluare cu
ape de racire, daca acestea nu sunt refolosite.[8]

7. Linie tehnologica de epurare avansata a zerului rezultat la procesarea industriala

a laptelui cu recuperarea de produsi valorosi utilizati in alimentatie

Obiectivul principal al proiectului este de a elabora, implementa si promova tehnologii si

echipamente performante de epurare a zerului aplicate in statii compacte de epurare, in vederea
reducerii impactului activitatilor industriale ale procesatorilor de lapte asupra mediului. Se va
elabora o linie tehnologica de tratare si epurare avansata a zerului, scopul fiind realizarea unei
instalatii pilot care sa duca la cresterea eficientei de epurare, reducerea semnificativa a cantitatii de
namol rezultat, utilizarea eficienta a spatiilor libere existente la toate statiile compacte, cresterea
fiabilitatii precum si diversificarea produselor alimentare. Costurile de epurare a apelor reziduale
prin epurarea zerului se reduc cu 40%...60%, iar productia de branza creste cu 3%5%.

Instalatia va fi compusa dintr-o treapta de recuperare a proteinei din zer si o treapta de oxidare
electro-fizica avansata, cu flotarea rapida a compusilor organici. Prima treapta consta in filtrarea
zerului hidrolizat intr-un reactor sub influenta enzimelor si a acidului lactic, prin care se
recuperareaza pana la 85% din proteine, 4% grasimi si 5% lactoza. A doua treapta consta in
epurarea electro-fizica cu flotare a zerului deproteinizat, prin care se separa inca 6580% din
substantele organice ramase. Lichidul rezultat, cu continut redus de substante biologice dizolvate
usor digerabile, va fi epurat biologic. Proteina recuperata in prima treapta va fi utilizata in
alimentatia umana, iar partea separata in a doua treapta va fi utilizata ca furaj in fermele de
animale.
Functionare:

Zerul rezultat in procesul de fabricare a branzei se acumuleaza in rezervorul de stocare. De aici, este
pompat in reactorul de hidrolizare, unde este amestecat continu de agitatorul vertical. Cu pompele
dozatoare de acid lactic si enzime,se adauga solutiile care declanseaza procesul de hidrolizare in

22
conditiile de aciditate si temperature determinate. Dupa precipitare, zerul hidrolizat este pompat in
filtrul centrifug unde se separa materia solida (proteina) care este adunata in vasul de colectare.
Aceasta proteina este utilizata in alimentatia umana, ca supliment nutritive (dupa uscare) sau ca
adios in alte produse lactate. Lichidul rezultat din filtrul centrifug este trimis prin pompare in treapta
a doua, de epurare electro-fizica. Mai intai, ajunge in coloana de reactie cu electroplasma, unde, sub
influenta campului electric si a ionilor de fier, materia organica ramasa se coaguleaza si se aduna
sub forma de flocoane. Lichidul trece, prin curgere gravitationala, in instalatia de flotatie, unde sub
influenta bulelor fine de aer care se insufla la baza bazinului flocoanele se aduna si sunt flotate sub
forma de spuma la suprafata lichidului. Niste racleti aduna spuma intr-un compartiment unde se
decanteaza. Acest namol este pompat intr-un filtru, care, prin centrifugare, il usuca. Aceasta
substanta, colectata intr-un al doilea vas, reprezinta proteina furajera (contine compusi ai fierului,
din procesul de eletrocoagulare). Lichidul filtrat este evacuat in reteaua de canalizare, de unde
ajunge in bazinul de omogenizare a statiei de epurare a apelor reziduale de lapte si de aici in treptele
de epurare biologica unde se realizeaza epurarea finala.

Etapa I (Studiul comparativ al metodelor si tehnologiilor utilizate la procesarea zerului,

pentru obtinerea produselor alimentare si industrial).
In primul capitol, se face o trecere in revista a tehnologiilor de procesare a zerului proaspat. O
atentie speciala se acorda metodelor de evidentiere si determinare a componentelor valoroase
alimentare si industriale din zer, precum si metodelor de concentrare si separare a acestora.
Totodata, se face o analiza a procedeelor de separare a componentelor din alte produse alimentare
sub forma lichida, susceptibile de a fi aplicate la procesarea zerului.

Tot aici, au fost analizate metode de evidentiere si determinare a componentelor valoroase

alimentare si industriale si zer proteine si lactoza..

Lactoza este un principiu alimentar valoros rezultat in urma proceselor de ultrafiltrare fiind
determinata prin reactiide hidroliza. Exista 3 tipuri de reactii, in functie de temperatura hidrolizei si
de acidul folosit. Cele mai bune rezultate s-au realizat in cazul rectiilor de hidroliza cu dioxid de
carbon si cu acizi anorganici.

Proteinele sunt evidentiate prin diferite metode: metoda Kjeldahl metoda de determinare a Ntotal,
metoda marcarii legaturilor, metoda Biuret, metoda Lowry, metoda absorbtiei UV la 280 nm,
metoda fluorescenta.

Ulterior, se arata procedeele si tehnologiile utilizate in procesarea zerului acid. Se face un studiu al
culturilor bacteriene eficiente in transformarea compusilor zerului in componenti alimentari si

23
industriali usor de extras, precum si o analiza a proceselor de separare a componentelor din zer si a
derivatilor valorosi rezultati in urma proceselor biofizice si biochimice aplicate.S-a realizat studiul
tehnologiilor de procesare al zerului. pentru obtinerea principalilor produsi valorosi ai zerului:
lactoza, proteine, zerul utilizat ca si furaj si etanolul. In procesul de obtinere a lactozei au loc
numeroase transformari, extractii, evaporari: cristalizarea lactozei, centrifugarea lactozei,
desalinizarea, electrodializa.

Cel mai valoros component din zer este reprezentat de proteina din zer concentrat (WPC). Cel mai
utilizat proces de obtinere a proteinelor din zer este ultrafiltrarea. Comercial, proteinele din zer sunt
disponibile in trei variante de concentratii: 35% WPC, 60% WPC, 80% WPC. Obtinerea proteinelor
poate fi realizata concomitent procesului de obtinere a lactozei. In prima etapa are loc recuperarea
proteinelor prin UF urmata de extragerea lactozei prin osmoza inversa.

Se prezinta apoi, in capitolul 3, tehnologiile utilizate pentru epurarea eficienta a zerului . S-au
analizat metodele de epurare fizico-chimica a zerului, biologica anaeroba si a compusilor reziduali
rezultati din tratarea fizico-chimica.

Eliminarea zerului in emisar duce la poluarea acestuia, ducand la binecunoscutul fenomen de

eutrofizare caracterizat prin cresterea de masa vegetala urmata de consum mare de oxigen, afectand
activitatea biocenozelor. Exista mai multe metode de epurare eficianta a zerului. Am analizat
tehnologia de epurare fizico-chimica a zerului, biologica anaeroba si a compusilor reziduali rezultati
in tratarea biologica aeroba.

EtapaII (Elaborare solutie tehnologica noua pentru separarea componentelor din zer si
epurarea lui. Realizare model functional)

S-a proiectat si realizat, pe baza unei tehnologii de separare a proteinei si lactozei din zer precum si
de epurare a permeatului final, o instalatie pe care se vor realiza experimente in urmatoarea etapa in
vederea proiectarii si realizarii instalatiei prototip.

Recuperarea proteinelor din zer are loc in prima etapa prin hidrolizare si centrifugare sau prin UF
intr-o treapta sau doua trepte, iar recuperarea lactozei are loc in a doua etapa prin osmoza inversa.
Utilizarea UF si RO sunt justificate economic datorita gradului mare de recuperare a proteinelor si
lactozei

24
Prin procesele unitare care realizeaza separarea si epurarea zerului, substantele dorite si nedorite
sunt indepartate succesiv din zer si transformate in substante utile, utilizate ca aliment sau
ingrasamant.

Fig.7.1 Flux tehnologic de tratre si epurare zer

Dimensionarea treptelor tehnologice de baza a fost facuta utilizand modele de simulare numerica a
acestora, respectiv a treptelor de oxidare avansata, filtrare, osmoza inversa (RO) si electrodeionizare
continua (CEDI).

Instalatia cuprinde urmatoarele subansamble:

-echipament de pompare si reglare a debitului;
-echipament de hidrolizare a zerului;
-echipament de filtrare si microfiltrare;
-instalatie de osmoza inversa
-echipament de generarea a radicalilor hidroxil in permeat (oxidare avansata);
-instalatii de dozare a solutiilor de reactivi in treapta chimica (coagulant, floculant si pH);
-sistem de pompare, format din 2 pompe de transvazare, una pentru evacuarea hidrolizatului prin
treapta de filtrare si osmoza inversa in instalatia de oxidare avansata si tratare fizico-chimica si una
pentru evacuarea clarifiatului in rezervorul final;

25
-instalatie de automatizare prevazut cu tablou de automatizare si comanda si senzori de pH, de nivel
si de conductivitate.

Ei transmit datele la tabloul de comanda si control, de unde se actioneaza instalatiile si

echipamentele prezentate anterior.

Fig.7.2 Instalatie MF tratare si epurare zer

Pentru indepartarea prin metode fizico-chimice a substantelor dizolvate ramase in permeat, daca nu
se separa prin treapta de osmoza inversa, s-a apelat la o metoda si un echipament ecologic de tratare
utilizand procedeele combinate de generare a oxigenului activ si a radicalilor hidroxil, urmat de
tratarea amestecului rezultat intr-un flux de sarcini electrice pulsatoriu de medie frecventa, pentru
intensificarea reactilor de oxidare avansata si generarea starii de electro-plasma in apa, in scopul
dezinfectiei, transformarii substantelor organice nebiodegradabile in substante organice
biodegradabile, preoxidarii substantelor organice si anorganice si dizolvarii sub forma coloidala a
produsilor rezultati pentru a facilita procesarea in continuare a apei.

26
Etapa III

S-au efectuat experimente cu ajutorul modelului functional al Instalatiei de recuperat proteina si

lactoza din zer, utilizand zer provenit de la fabricile de produse lactate care utilizeaza diferite
tehnologii de lucru pentru obtinerea branzeturilor.

Experimentele au fost realizate prin verificarea parametrilor functionali din punct de vedere
fizico-chimic si biochimic, precum si experimentarea instalatiei in ceea ce priveste verificarea
sistemului de separare a proteinei si lactozei.

Pentru evidentierea eficientei parametrilor functionali probele au fost prelevate inainte de

reactorul de hidroliza, dupa microfiltrare, dupa instalatia de osmoza inversa si inainte de intrarea in
statia de epurare. Probele prelevate au fost testate luand in considerare urmatorii parametri de
calitate: materii totale in suspensie (MTS), consumul chimic de oxigen (CCO-Cr), consumul
biochimic de oxigen (CBO5), pH, conductivitate electrica, carbon organic total (COT), proteina
totala, lactoza.

Testele efectuate au evidentiat un randament ridicat de separare a zerului in instalatia de separare

pentru proteina si mai ales pentru lactoza si o reducere a parametrilor CCOCr si CBO5 in procesul
de preepurare a acestuia utilizand procese electro-chimice, prin utilizarea tehnologiei de oxidare
avansata cu ajutorul radicalilor hidroxil si a metodelor chimice, clarifiatul rezultat avand valori
corespunzatoare pentru epurarea cu apele uzate din statia de epurare existenta.

Analizand parametrii luati in studiu observam o descrestere a valorilor parametrilor functie de

etapa, cu o recuperare in medie de 8% la proteina si 22,5% la lactoza.

Indepartarea substantelor dizolvate ramase in permeat, s-a realizat in trei etape succesive de
separare electra, chimica si fizica, utilizand un echipament de generare a oxigenului activ si a
radicalilor hidroxil, echipamente de tratare chimica cu coagulanti si floculanti si indepartarea
substantelor precipitate si floculate prin flotatie.

Analizand parametrii de intrare in instalatia de epurare si parametrii de iesire a rezultat, in medie,

o eficienta de cca. 78-80% pentru CCOCr si de 71-76% pentru CBO5.

Pe baza datelor experimentale si a datelor privind dimensionarea instalatiei prototip s-a realizat
specificatia tehnica pentru instalatia de recuperare proteina si lactoza si preepurare a permeatului.
Proiectarea instalatiei prototip a utilizat datele obtinute la experimentarile pe modelul functional si
cele din specificatia tehnica, urmarindu-se realizarea unei instalatii eficiente cu costuri scazute.

27
 Deoarece s-a constatat ca instalatia de osmoza inversa necesita o intretinere laborioasa, curatare
cu solutii de baze si acizi precum si spalari dupa fiecare ciclu de functionare, in cazul instalatiei
prototip s-a ales varianta de separare a lactozei pe instalatie cu ultrafiltrare cu recirculare repetata,
automatizarea procesului de retinere a lactozei in concentrat fiind realizata cu ajutorul unui senzor
de conductivitate on-line, montat pe bucla de recirculare. Astfel instalatia de separare a proteinei si
lactozei din zer utilizeaza tehnologia de microfiltrare si ultrafiltrare, diferita de solutia modelului
functional bazat pe procedeul de osmoza inversa.[11]

8. Statii de epurare din industria laptelui

Statia de epurare este o instalatie sau un grup de instalatii construite sau adaptate pentru diminuarea
cantitatii de poluanti din apele uzate. Epurarea apelor uzate constituie ansamblul de procedee prin
care continutul de impuritati de natura minerala,organica,chimica,biologica al acestora este redusa
sub limita tolerata de receptor.

Apele reziduale provenite din procesele tehnologice de prelucrare a laptelui contin cantitati
importante de proteine lipide si lactoza.

Datorita acestor componente, simpla deversare fara o prealabila purificare ar contribui la poluarea
mediului inconjurator.

Apele reziduale din intreprinderile de prelucrare a laptelui sunt formate din:

- Ape reziduale industriale, poluante

- Apre reziduale menajere provenite de la grupurile sanitare
- Ae reziduale conventional curate (de racire, incalzire si de condensare), nepoluate.

28
Apele reziduale din industria lactatelor includ si apele de spalare rezultate de la procesarea untului
(zara). De obicei, datorita continutului de lipide si de saruri minerale, primele ape de spalare a
untului se folosesc in scop furajer.

In anumite situatii, zerul obtinut de la fabricarea branzeturilor este evacuat in apele reziduale.
Deoarce acesta reprezinta un factor important de poluare, se recomanda utilizarea lui in hrana
animalelor sau valorificarea pe alte cai.

Din punct de vedere igienic, o atentie deosebita se va acorda apelor de spalare, a laptelui materie
prima si a bidoanelor, cat si sedimentul de la bactofugare(curatare), deoarece acestea prezinta riscul
de a contine microorganisme patogene.

Principalele etape de epurare a apelor reziduale din industria lactatelor

Prima etapa in epurarea acestor ape reziduale este separarea grasimilor (trecerea prin separatoare),
urmata apoi de o tratare cu coagulanti si dezinfectanti.

Apele reziduale acide (cu continut de acid lactic) se neutralizeaza cu var la ph= 7.6-7.8

Epurarea prin procese biologice: Apele uzate in industria lactatelor sunt tratate in general,
folosind metode biologice cum ar fi: procesul cu namol activ, lagune gazoase, scurgere cu filtru,
filtre anaerobe, etc.

Procesele biologice aerobe au nevoie de un nivel ridicat de energie, intrucat efluentii tratati prin
aceste procese au nevoie de un tratament suplimentar.

Epurarea biologica se poate realiza in mod natural(irigatii) sau dirijat, in biofiltre sau bazine de
aerare cu namol activ, in care apele reziduale se introduc o prealabila diluare cu ape de racire, daca
acestea nu sunt refolosite.

Epurarea apelor din in industria laptelui prin metoda electrochimica

Tratamentul prin metoda electrochimica a fost studiat de Sergil si Ozac care au folosit electrodul de
Fe si au observat semnificative eliminari de CO2 si substante grase.

Mecanismul de eliminare a CO2-ului prin M.E este o combinatie de electro-coagulare, electro-

flotatie si electro-oxidare. Aceasta metoda utilizeaza patru factori si anume:

-densitatea de curent

-doza de clorura de sodiu

29
-timpul necesar electrolizei

-ph-ul fiecarui factor a fost folosit pentru a optimiza indepartarea Co2-ului superior

In cadrul acestei metode unul dintre cei 4 parametrii variaza, iar ceilalti 3 raman constanti.

9. Cercetare privind calitatea apei din industria laptelui

Apele reziduale din industria alimentara constau din ape de transport si spalare a materiei prime,
ape tehnologice, ape de condens sau de racire, ape de la spalarea si dezinfectia salilor de fabricatie,
a utilajelor si ambalajelor, ape de la instalatiile sanitare. Aceste ape reziduale se caracterizeaza
printr-o mare fluctuatie a proprietatilor compozitiei acestora.

Apele reziduale din industria laptelui si a produselor lactate

In aceasta industrie, apa este folosita la: spalarea recipientelor, utilajelor si produselor, prepararea
siropurilor pentru produsele zaharate, prepararea solutiilor de clorura de sodiu la folosirea
branzeturilor etc. Apa de spalare trebuie sa fie pura din punct de vedere bacteriologic, sa nu contina
bacterii feruginoase, sulfo-oxidante sau sulfo-reducatoare.

Pentru spalare si dezinfectare apa se utilizeaza in general dupa ce in prealabil s-au adaugat substante
clorigene.

Datorita compozitiei in proteine. Lipide, lactoza, apele reziduale nu pot fi deversate la reteaua de
canalizare inainte sa se realizeze purificarea lor, deoarece simpla deversare ar contribui la poluarea
mediului inconjurator.

Apele reziduale rezultate din fabricele de prelucrare a laptelui sunt formate din ape reziduale
industriale, poluate, ape reziduale menajere, ape reziduale conventional curate, nepoluante.

In fabricile de produse lactate acide, apele reziduale industriale se compun numai din ape de spalare
si de curatire rezultate de la receptia laptelui sau de la umplerea recipientelor, curatarea
camioanelor-cisterna, a pasteurizatoarelor. Aceste ape contin urme de lapte si uneori de substante
chimice utilizate pentru curatire si dezinfectie.

30
 S-au realizat cercetari privind calitatea apei din industria laptelui; au fost vizate doua firme:
S.C.Biolact respectiv S.C.Trinitrom.

Pentru a studia calitatea igienica a apei, s-au recoltat probe de apa potabila si probe de apa reziduala
(inainte de preepurare si epurare si dupa tratare si epurare), din anumite puncte de control.

Probele de apa potabila au fost prelevate de la robinetul situat la intrarea in unitatea monitorizata
sau din bazinul cu apa forata din put.

Metode de cercetare:

Metoda de cercetare in teren

Cercetarea sanitara a apei s-a realizat prin examene de laborator si investigatii in teren. Analiza
toxicologica a apei a constat in determinarea proprietatilor organoleptice si fizice precum si a
compozitiei chimice. Probele de apa s-au recoltat in flacoane sterile prevazute cu dopuri de sticla
sau de vata invelita in tifon si capac de hartie. Conservarea probelor de apa s-a realizat prin
refrigerare, congelare sau adaugare de anumite substante conservante conform normativelor legale
admise in vigoare.

Metoda de cercetare in laborator

Analizele de laborator au fost efectuate in laboratorul de chimie.Metodele standardizate de

determinare a indicatorilor de calitate ai apei potabile si reziduale rezultate: [***]

31
Gustul si mirosul unei probe de apa s-a determinat prin comparare aceseia si/sau dilutiilor sale cu
apa de referinta, culoare apei s-a determinat utilizand un comparator, turbiditatea apei s-a
determinat prin compararea apei de cercetat cu o solutie cunoscuta utilizand un comparator
nefelometric, nitritii s-au determinat prin metoda spectrometrica de absorbtie moleculara, nitratii s-
au determinat prin metoda spectrometrica cu 2,6 dimetilfenol, duritatea apei s-a determinat prin
titrarea complexometrica a calciului si magneziului, ph-ul apei cu ajutorul ph-metrului, numarul
total de germeni, bacteriile coliforme s-au numarat prin metoda filtrelor membrana.

Rezultate si discutii

In urma prelevarii probelor de apa potabila din punctele de control ale unitatilor monitorizare, s-au
realizat analize toxicologice si microbiologice pentru a se putea stabili daca valorile indicatorilor de
calitate ai apei potabile sunt conforme cu limitele maxime admise reglementate de normativele in
vigoare.

32
33
34
Concluzii

1. Monitorizarea calitatii igienice a apei potabile, precum si a calitatii apelor reziduale

evacuate de aceasta sunt conditii necesare si obligatorii pentru toate unitatile alimentare care
produc, prelucreaza, depoziteaza, pastreaza, transporta si desfac produse alimentare.
2. Analizele toxicologice ale probelor de apa potabila recoltate din punctele de control din
cadrul unitatilor alimentare monitorizate, au evidentiat faptul ca acestea nu au prezentat
culoarea modificata si nici gust si miros particular, caracteristic unei eventuale impurificari
cu substante poluante.
3. Analizele bacterilogice ale probelor de apa recoltate din diferite puncte de monitorizare a
calitatii igienice a apei au indicat faptul ca in anumite perioade de monitorizare, s-au
inregistrat depasiri ale numarului total de bacterii coliforme admise conform normelor in
vigoare.[12].

35
 10.Bibliografie

[1]-As.dr.ing. Nicoleta Ungureanu- Curs Sisteme de depoluare in industria alimentara

[2]-http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/INDEPARTAREA-
REZIDUURILOR-LICH2523162318.php
[3]-C.Banu,2002 Manualul inginerului de industrie alimentara Editura Tehnica Bucuresti
[4].-Decun,M. 2007, Igiena animalelor si a mediului, Editura Mirton, Timisoara
[5]-Onet,C. 2010 Monitoring of hygienic quality of potable water in food industry,
Univeristatea din Craiova, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie, Tehnologii de industria
alimentara, vol. LX, Anul 9, Editura Universitatii din Oradea, ISSN 1583-4301.
[6]-www.science-direct.com
[7]-http://www.edwards.ro/content/statie-epurare-industria-laptelui
[8]-http://www.geafiltration.com/filtration_library/dairy_process_technology
***1 Hotararea Guvernului 325/2005- Anexa 2. Normative privind conditiile de evacuare a
apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, NTPA-001/2005
***2 Hotararea Guvernului 325/2005- Anexa 3. Normative privind stabilirea limitelor de
incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali,
NTPA-001/2005
[9]-Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile. Publicata in Monitorul Oficial 582 din 30
iunie 2004.

[10]-http://www.messer.ro/Protectia_mediului_si_reciclarea_deseurilor/Purificarea_apelor
uzate/Epurarea
[11]- C.Banu,2002 Manualul inginerului de industrie alimentara Editura Tehnica Bucuresti,
Decun,M. 2007, Igiena animalelor si a mediului, Editura Mirton, Timisoara, Carr.R.200 Public
health implications of water reuse in the food and beverage industry, Presented at the ILSI
Seminar, Pretoria, South Africa
[12]- Ing. CRISTIAN ILIE N. ONE, Cercetari privind calitatea igienica a apei folosita in
industria alimentara, Universitatea de stiinte agricole si medicina veterinara Cluj Napoca

36